+ All Categories
Home > Documents > Aparatul digestiv

Aparatul digestiv

Date post: 24-Nov-2015
Category:
Upload: justin-hammond
View: 64 times
Download: 5 times
Share this document with a friend
Description:
organizare,componente, sucurile digestive, boli ale aparatului digestiv
8
Fig. 11 Aparatul digestiv Fiinţa umană poate exista ca şi celelalte organisme vii, pentru că ea consumă produse care se transformă în energie şi se înmulţeşte respectând o continuitate a existentei sale, pentru care este necesară respectarea anumitor legi. Una din cele mai importante legi este respectarea unui regim alimentar adecvat de care depinde sănătatea organismului şi calitatea generaţiilor următoare. Alimentele nutritive pătrunse în aparatul digestiv suferă anumite transformări, care produc un anumit tip de energie şi permit funcţionarea întregului organism. Prin tubul digestiv pot fi influenţate multe procese vitale precum tensiunea arterială, starea funcţiei sistemului nervos şi altele. Pentru a înţelege traseul tubului digestiv, este suficient să urmărim hrana: ea pătrunde la început în gură, apoi în faringe, esofag, stomac, intestinul subţire şi intestinul gros, care se termină cu anusul. Gura reprezintă porţiunea iniţială a tubului digestiv alcătuită din organe şi diverse ţesuturi. În partea superioară este limitată de bolta palatină inferioară şi de planşeul bucal, lateral de obraji, anterior de buze şi posterior se continuă cu faringele. Cavitatea bucală este căptuşită cu mucoasa bucală. În cavitatea bucală se află două arcade dentare, una superioară şi una inferioară, situate pe maxilar şi respectiv pe mandibulă.
Transcript

Aparatul digestiv

Fiina uman poate exista ca i celelalte organisme vii, pentru c ea consum produse care se transform n energie i se nmulete respectnd o continuitate a existentei sale, pentru care este necesar respectarea anumitor legi. Una din cele mai importante legi este respectarea unui regim alimentar adecvat de care depinde sntatea organismului i calitatea generaiilor urmtoare. Alimentele nutritive ptrunse n aparatul digestiv sufer anumite transformri, care produc un anumit tip de energie i permit funcionarea ntregului organism. Prin tubul digestiv pot fi influenate multe procese vitale precum tensiunea arterial, starea funciei sistemului nervos i altele. Pentru a nelege traseul tubului digestiv, este suficient s urmrim hrana: ea ptrunde la nceput n gur, apoi n faringe, esofag, stomac, intestinul subire i intestinul gros, care se termin cu anusul.Gura reprezint poriunea iniial a tubului digestiv alctuit din organe i diverse esuturi. n partea superioar este limitat de bolta palatin inferioar i de planeul bucal, lateral de obraji, anterior de buze i posterior se Fig. 11continu cu faringele. Cavitatea bucal este cptuit cu mucoasa bucal. n cavitatea bucal se afl dou arcade dentare, una superioar i una inferioar, situate pe maxilar i respectiv pe mandibul. Dinii sunt n numr de 32: 8 incisivi, 4 canini, 12 molari i 8 premolari. Limba este un organ muscular cu papile filiforme, fusiforme i circumvalate sau gustative situate spre baza limbii formnd ,,V-ul lingual. Saliva este secretat de ctre glandele salivare, parotide, submaxilare i sublinguale. n cavitatea bucala hrana este mestecat pentru formarea bolului alimentar. Aici are loc nceputul digestiei glucidelor sub aciunea ptialinei amilazei salivare (fig. 11)Faringele este un intermediar digestiv i respirator i este localizat imediat dup cavitatea bucal, i se continu cu esofagul. Este cptuit cu o substan mucoas i bogat n esut limfoid. n faringe se gsesc amigdalele palatine i amigdala faringian, iar pe peretele posterior este situat amigdala lingual, care formeaz inelul limfatic Waldeyer. Faringele are funcia de a direciona bolul alimentar ctre esofag i funcia de protecie a tubului digestiv fa de infecii. Esofagul este un organ musculo-membranos tubular, care face legtura ntre faringe i stomac. El ncepe la nivelul vertebrei a 7-a cervical (C,7) n dreptul cartilagului cricoid i se termin n dreptul vertebrei a 11-a toracale i are o lungime de 25-32 cm, cu un calibru de 10 i 22 mm. Are trei strmtori (ngustri) fiziologice: strmtoarea cricoidian, strmtoarea de la nivelul ncrucirii cu artera aort i cea de la nivelul cardiei. Esofagul este situat n mediastinul posterior i poate fi afectat de diferite substane corozive sau boli specifice. ntlnim trei nveliuri: la suprafa se afl mucoasa cu un epiteliu pavimentos stratificat, urmeaz tunica mijlocie, care este muscular i are dou straturi unul intern cu fibre circulare i unul extern cu fibre longitudinale. Tunica extern este format din esut conjunctiv lax, care continu cu esutul mediastinal. Esofagul face legtura ntre faringe i stomac. Stomacul este un organ digestiv situat ntre esofag i intestinul subire. Forma lui este asemntoare unei pere cu vrful uor ndoit i ndreptat n sus. La examenul radiologic apare ca un crlig. Stomacul ncepe de la cardia, care face legtura ntre esofag i intestin. Poriunea situat deasupra cardiei se numete marea tuberozitate (fornus sau fundus). Segmentul vertical este corpul stomacului, care continu cu mica tuberozitate i apoi cu antrul piloric i se termin cu orificiul piloric. ntre cardia i pilor se afla marginea extern marea curbur i marginea intern mica curbur (fig. 12).

Fig. 12Structural stomacul este alctuit din patru straturi. La interior se afla mucoasa, apoi submucoasa, muculatura, iar la exterior este nvelit de seroasa peritoneal. Mucoasa este alctuit dintr-un epiteliu cilindric, care secret mucus, i din glandele stomacului: glandele fundice (secretoare de acid clorhidric concentrat i pepsina), glandele pilorice i celulele mucipare (ambele secretoare de mucus). Mucoasa este format dintr-un strat intern cu fibre dispuse oblic, un strat intermediar cu fibre circulare i un strat extern cu fibre longitudinale. Stratul circular la nivelul pilorului este foarte puternic, constituind sfincterul piloric.n stomac, alimentele nutritive nu se amestec la ntmplare, exist o ordine foarte strict de asimilare a substanelor nutritive. Cu ct substanele nutritive se asimileaz mai rapid cu att mai repede apare starea de foame. Majoritatea produselor vegetale se asimileaz foarte rapid deoarece conin muli carbohidrai. Iat de ce un animal ierbivor pate toat ziua iar un animal carnivor mnnc o singur dat la trei zile. Un scorpion femel, dup fecundare, mnnc masculul apoi poate s nu mai mnnce nimic timp de 12 luni. Hrana de origine animal se menine mult mai mult timp n stomac i confer mult mai mult energie n comparaie cu cea vegetal datorit coninutului n lipide. Stomacul este considerat ca un rezervor unde produsele nutritive sunt supuse unei prelucrri de ctre sucul gastric i sunt amestecate pn la formarea unui bol care are un mediu alcalin, numai atunci hrana poate ptrunde n duoden. Sucul gastric are urmtorul coninut: acidul clorhidric, pepsi-nogenul, mucusul i ali factori. Acidul clorhidric catalizeaz transformarea pepsinogenului n pepsin i furnizeaz un pH sczut, cnd pepsina acioneaz asupra proteinelor. Pepsina particip la digestia substanelor nutritive mpreun cu alte proteaze eliminate de ctre glandele exocrine, digestive. Gastrina este secretat de ctre celulele G din antrul piloric i particip la reglarea secreiei acide gastrice. Mucoasa gastric protejeaz esutul tubului digestiv de aciunea chimic i mecanic a sucului gastric. Tunica mucoas a stomacului are o suprafa de 900 mm2 cu o grosime de 0,1 mm la nivelul cardiei i 0,4 mm n regiunea fundic. n regiunea piloric are 2 mm. Cnd stomacul este gol, datorit elasticitii submucoasei i contraciei musculare, mucoasa formeaz nite pliuri adnci cu orientare de la cardia spre pilor. Examinnd la microscop suprafaa mucoas, se constat numeroase orificii, care reprezint invaginaii infundibulare cripte n fundul crora se deschid glandele stomacului. Epiteliul de acoperire cptuete toat suprafaa tubului digestiv i este format dintrun rnd de celule cilindrice denumite celule mucoase de suprafa. Aceste celule se produc permanent prin diferenierea celulelor din fundul criptelor. Dup 5-6 zile aceste celule se descuameaz prin exfoliere, n timpul alimentaiei, proces prin care se elimin cantiti de mucus n lumenul gastric, lubrefiind mucoasa gastric. Corionul mucoasei este format din esutul conjunctiv dispus ntre tubii glandulari i ntre cripte. Cea mai mare parte a corionului este format de glandele mucoasei gastrice, care se difereniaz n diverse regiuni gastrice pe baza urmtoarelor particulariti morfofuncionale: glandele cardiale, localizate ntre mucoasa esofagului i cea fundic, care secret mucus i electrolii; glandele fundice localizate n zona fundica i n corpul stomacului, unde se secret acidul clorhidric, mucusul i enzimele gastrice (glande principale). n constituia glandelor fundice intr patru tipuri de celule: celulele mucoase, care sunt localizate n segmentul superior al glandelor gastrice i au n componen glandele mari de mucus; celulele parietale sunt situate n jumtatea superioar a glandelor fundice, unde citoplasma celulelor este bogat n mitocondrii i vezicule, acestea secret acidul clorhidric i electroliii; celule principale (zymogene) localizate n glandele regiunii fundice secret pepsinogenul, gelatinaza i renina; celulele endocrine ale glandelor fundice fac parte din sistemul endocrin al stomacului formate din celule speciale diseminate n epiteliul glandelor antrale i fundice. Celulele endocrine secret gastrina i serotonina. Sucul gastric este eliminat de glandele fundice, pilorice i cardiale ale mucoasei gastrice. n 24 de ore se elimin 1200-1500 ml, cu pH 0,9 1,2 la aduli i 4,4 - 5,8 la sugari. Componenii importani ai sucului gastric sunt srurile, acidul clorhidric, pepsina, mucusul i alte elemente.SECREIA GASTRIC este determinat de vzul, mirosul sau gustul alimentelor, prin mecanismele reflexe condiionate i necondiionate. Faza cefalic necesit prezena inervaiei, demonstrat prin aceea c dup o vagotomie complet faza cefalic dispare. Acetilcolina stimuleaz i ea secreia acid prin eliminarea de gastrin din celulele antrale sau duodenale i de histamin prin mucoasa gastric. Atropina blocheaz n mare parte secreia acid ca rspuns la stimulii fazei cefalice. Prezena unui pH sczut n antrum scade cantitatea de HCl secretat.Faza gastric ncepe din momentul n care alimentele au ajuns n stomac. Principalii stimuli sunt distensia stomacului i prezena aminoacizilor i peptidelor prin aciunea pepsinei. Cea mai mare parte din cantitatea de HCl se secret n timpul fazei gastrice.Cile aferente i eferente ale reflexului central sunt reprezentate de nervul vag-reflex. Cnd suprafaa celulelor este destins, prin reflex central se elibereaz acetilcolina n apropierea celulelor parietale, i tot atunci este stimulat i secreia acidului clorhidric. Distensia ariei pilorice duce la creterea cantitii de gastrin printr-un reflex vagal, influennd secreia acid a celulelor parietale. Prezena aminoacizilor n stomac duce la creterea secreiei de acid, care acioneaz direct asupra celulelor G din antrum. Creterea secreiei acidului clorhidric n sucul gastric poate fi influenat de ionii de calciu, cofein, alcool n concentraii mai mari de 40 de grade. Etanolul de concentraii mici nu are nici o stimulare a secreiei HCl

Fig. 13 Sistemul digestiv i glandele anexeDuodenul i jejunul proximal includ celule de tip G, care elibereaz gastrina dup stimularea peptidelor i a aminoacizilor. Gastrina ajunge la celulele parietale prin snge sau pe calea paracrin stimulnd i secreia acidului clorhidric. Un alt hormon care este prezent n duoden la apariia chimului i poteneaz efectul gastrinei este enterokinina. Aminoacizii din snge stimuleaz creterea acidului gastric, stimulnd secreia acid n mediul intestinului. n duoden secreia acid este inhibat printr-un reflex nervos local. Apariia ulcerului duodenal sau stomacal const n apariia de leziuni ale mucoasei, unde HCl i pepsina acioneaz direct asupra esutului peretelui respectiv, provocnd dureri foarte mari. n multe cazuri leziunile mucoasei sunt provocate de bacteria Helicobacter pyloris. Ulcerele pot provoca apariia tumorilor stomacale. Ulcerele stomacale i duodenale pot fi provocate i de dezechilibrul dintre HCl, pepsina i protectorii gastrici (mucus, bicarbonat i prostaglandine). Gastritele sunt afeciuni produse de ctre inflamarea mucoasei gastrice i pot fi acute atunci cnd se asociaz cu bacteria Helicobacter pyloris. n timpul fazei intestinale, secreia gastric este stimulat de distensia duodenului i de prezena produselor de digestie proteic (protide i aminoacizi) n duoden. Duodenul i jejunul proximal conin celule G care elibereaz gastrina atunci cnd sunt stimulate de peptide i aminoacizi.


Recommended