APARATUL CARDIOVASCULAR Sistemul cardiovascular - este un tot unitar care poate fi impartit in: sistemul sanguin si sistemul limfatic.Sistemul sanguin - este reprezentat prin: inima si vase sanguine.Sistemul limfatic - este format din vase limfatice si ganglioni limfatici.

INIMA - este localizata n cavitatea toracic, n etajul inferior sau cardiac al mediastinului anterior. INIMA

INIMA - este considerata ca fiind organul central al intregului aparat cardiovascular, a carui functionare asigura circulatia sangelui, limfei si a lichidului interstitial.Inima - in cavitatea toracica, are forma aproximativ a unui con turtit, culcat pe diafragm, cu axul longitudinal dispus oblic n torace.naltimea aproximativ 89 mm.Greutatea aproximativ 250 - 300 g.Capacitatea = 500 - 700 cm.INIMA

INIMAInima are mrimea pumnului unui adult.Inima efectueaz o activitate uria, zilnic contractndu-se de 100.000 de ori i pompnd peste 7.200 de litrii de snge.Inima pompeaz ritmic n artere sngele pe care-l primete prin vene.

Pe lng baz i vrf, inima prezint fee i margini:Faa sternocostal - orientat anterior i prezint n prile laterale anul coronar, care desparte atriile de ventricule i este perpendicular pe axul longitudinal.Faa plan (diafragmatic) - privete inferior spre muchiul diafragm. La nivelul su se gsesc anul interventricular posterior i anul coronar, care-l continu pe cel de pe faa sternocostal. Baza inimii - aparine atriilor i n special atriului stng. Ea privete napoi (spre esofag i coloana vertebral) i la dreapta; de la nivelul ei pleac arterele mari ale inimii (aorta i trunchiul pulmonar) i sosesc venele mari (cele dou vene cave i cele patru vene pulmonare)Varful inimii - este situat pe stanga.

INIMA - este invelita la exterior intr-o formatiune membranoasa, numita pericard.Pericardul este format din doua parti: una fibroas si alta seroas.Pericardul fibros - se prezinta ca un sac, cu peretele format dintr-o membrana conjunctiv-fibroasa care contine numeroase fibre elastice.Pericardul seros - captuseste pericardul fibros si este format dintr-o foi parietal i alt visceral. Foia parietal nvelete suprafaa intern a pericardului fibros i se continu la baza inimii cu cea visceral, care formeaz stratul extern al peretelui cardiac, denumit i epicard.ntre foie exist o lam fin de lichid care faciliteaz micrile cordului, numit lichid pericardic. Cele dou foie delimiteaz cavitatea pericardului.

INIMA

ALCATUIREA INTERNA A INIMII

Inima - este un organ musculocavitar.Inima - are un perete longitudinal care desparte cavitatea inimii in doua parti: INIMA DREAPT i INIMA STANG, si un perete transversal care imparte fiecare din cele dou cavitati: ATRIU i VENTRICUL.Peretele transversal care desparte atriile de ventricule se numeste SEPTUL ATRIO-VENTRICULAR.Inima - este format din 4 compartimente: - Atriul (AD) i ventriculul drept (VD) - Atriul (AS) i ventriculul stng (VS)

ATRIUL DREPTATRIUL DREPT - are cinci orificii:

orificiul venei cave inferioare - prevzut cu valvula Eustachio,

orificiul venei cave superioare,

orificiul sinusului coronar - prevzut cu valvula Thebesius,

orificiul auriculului drept,

orificiul atrioventricular drept - prevzut cu valvula tricuspid.

ATRIUL STANG - are ase orificii:

patru vene pulmonare dou vene pulmonare drepte i dou stngi care aduc de la plmni snge ncrcat cu O2,orificiul atrioventricular stang prevazut cu valvula bicuspida,orificiul de deschidere a auriculului stang.

ATRIUL STANG

au form piramidal triunghiular, cu baza spre orificiul atrioventricular;peretii sunt mai grosi decat cel al atriilor, cel stang are peretele de trei ori mai gros;pereii lor nu sunt netezi, ei prezint pe faa intern nite muschi papilari, trabecule crnoase si cordaje tendinoase;musculatura peretilor este formata din fibre musculare cu dispozitie spiralat - radiara ce dau aspectul mai multor straturi;capacitatea lor este mai mare decat a atriilor, cea a ventriculului drept este mai mare decat a celui stang.

VENTRICULELE

Valva tricuspidaValva bicuspida(mitrala)Valve semilunare

Cele 3 valve semilunareTricuspidBicuspid Fiecare ATRIU comunic cu VENTRICULUL respectiv prin orificiile atrio-ventriculare - prevzute cu VALVE, care se deschid doar ntr-un anumit sens, spre ventricule. Orificiul atrio-ventricular stng - prevazut cu valvula bicuspid. Orificiul atrio-ventricular drept - prevzut cu valvula tricuspid.AdVdAsVs

STRUCTURA HISTOLOGIC A INIMIIInima - este un organ cavitar musculos.Este formata din cavitatile inimii si peretele inimii.Peretele inimii - este format de la interior spre exterior din: - endocard, - miocard, - epicard (foita viscerala a pericardului seros).

STRUCTURA HISTOLOGIC A INIMII

ENDOCARDULEndocardul - este constituit dintr-un endoteliu situat pe o membran bazal ce se continu cu stratul subendotelial, format din fibre colagene, fibre de reticulin, fibre elastice, rare celule conjuctive i numeroase terminaii nervoase senzitive.Endocardul - cptuete ncperile inimii, trecnd fr ntrerupere de la atrii spre ventricule.Endocardul inimii drepte este independent de endocardul inimii stngi.

MIOCARDULMiocardul - este constituit din fascicule de fibre musculare cardiace, orientate circular n peretele atriilor, i din fibre oblic-spiralate n ventricule.In peretele inimii in afara celulelor miocardice, mai exist celule specializate n generarea i conducerea impulsurilor de contracie acestea constituie esutul excitoconductor nodal.

Nod sino-atrialesutul excitoconductor nodal (embrionar)Nod atrio-ventricularFascicul HisRetea Purkinje70-80/min40/min25/minAdAsv. cava sup.VdVs

esutul excitoconductor nodal (embrionar)

formeaza miocardul.Tesutul muscular striat cardiac

Contractia fibrei musculare de tip cardiac

EPICARDULEpicardul - este o membran epitelio-conjuctiv subire ce acoper suprafaa cardiac i constituie foia visceral a pericardului. ntre foiele pericardului se gsete cavitatea pericardic cu o lam subire de lichid, care favorizeaz alunecarea n timpul activitaii cardiace.Pericardul fibros protejeaz inima. El este legat prin ligamente de organele din jur - stern, coloan vertebral i diafragm.

VASCULARIZAIA INIMIIVascularizaia inimii este extrem de bogat, este asigurat de cele dou artere coronare artera coronare dreapt i artera coronare stng care se desprind de la originea AORTEI i se mpart n ramuri care nu se anastomozeaz ntre ele.Obstrucia unei coronare sau a ramurilor sale provoac necroza teritoriului cardiac deservit (infarctul miocardic).

VASCULARIZAIA INIMII

Sngele venos al inimii este colectat de VENELE CORONARE.Sngele colectat de aceste vene ajunge n colectorul venos principal al inimii - sinusul coronar - care se afl n anul atrioventricular stng.Sinusul coronar se deschide n ATRIUL DREPT printr-un orificiu prevzut cu valvula Thebesius.

Inervaia inimii realizat prin fibre vegetative simpatice i parasimpatice formnd plexul cardiac. Fibrele simpatice - provin din ganglionii paravertebrali cervicali i exercit efecte stimulatoare asupra miocardului i vasodilatatoare coronariene. Fibrele parasimpatice - provin din nervii vagi, inerveaz predominant nodulii sinoatrial i atrioventricular i au ca efect diminuarea activitaii cordului.

INERVAIA INIMII

!!! VASCULARIZAIA INIMII:2 ARTERE CORONARE:

ArteracoronarastangaArtera coronara dreaptaArtere coronare iau nastere de la originea AORTEI.Arterele coronare NU SE ANASTOMOZEAZA intre ele.!!! INERVATIA INIMII:Fibre vegetative simpatice = din ganglionii cervicali.Fibre vegetative parasimpatice = din nervii vagi (nervul X).

PROPRIETILE MUCHIULUI CARDIACMUCHIULUI CARDIAC (MIOCARDUL) are proprietai comune cu muchii striai, dar i o serie de proprieti caracteristice.

Proprietatile funcionale ale inimii sunt: 1 Ritmicitatea (Automatismul) 2 Excitabilitatea 3 Contractilitatea 4 Conductibilitatea

1 Ritmicitatea (Automatismul)Ritmicitatea (Automatismul) -proprietatea cordului de a se contracta succesiv, ca urmare a impulsurilor generate de nodul sinoatrial.Aceste impulsuri sunt urmarea unor modificri metabolice care au loc n sistemul excitoconductor.

2 ExcitabilitateaExcitabilitatea - proprietatea miocardului de a rspunde printr-o contracie la stimuli adecvai.Miocardul se contract numai dac stimulul are o anumit intensitate (prag) i atunci contracia este maximal.La stimuli sub valoarea prag - inima nu da raspuns, ci numai la stimulii care au valoarea prag.Stimulii care depesc valoarea prag - nu produc o contracie mai puternic - LEGEA TOT SAU NIMIC. Inima este excitabil numai n faza de relaxare (diastol).n sistol se afl n perioada refractar absolut i nu raspunde la stimuli - legea neexcitabilitii periodice a inimii.

3 ContractilitateaContractilitatea - proprietatea miocardului de a se contracta atunci cnd este stimulat adecvat. Contraciile miocardului se numesc sistole, iar relaxrile miocardului - diastole.

4 ConductibilitateaConductibilitatea - proprietatea miocardului n special a esutului nodal de a conduce unde de contracie de la nivelul nodului sinoatrial n ntreg cordul.

Nod sino-atrialesutul excitoconductor nodal (embrionar)Nod atrio-ventricularFascicul HisRetea Purkinje70-80/min40/min25/minAdAsv. cava sup.VdVs

REVOLUIA CARDIACACTIVITATEA INIMII este ritmic i involuntar, se desfoar n trei timpi, revoluia cardiac (ciclul cardiac).Sistola atrial - contracia celor dou atrii (pereii atriilor se contract, sngele este mpins n ventricule, n acest timp ventriculele sunt relaxate).Sistola ventricular - contracia celor dou ventricule (peretele atriilor se relaxeaz, pereii ventriculelor se contract, sngele fiind mpins n aort i artera pulmonar, se deschid valvulele cuib de rndunic de la baza arterei aorte i a arterei pulmonare) valvulele dintre atrii i ventricule se nchid, apoi se nchid valvulele de la baza celor dou artere).Diastola general - repausul atriilor i a ventriculelor (sngele din vene curge n atrii).

artera aortaVene pulmonareartera pulmonara Vene pulmonarevena cava inferioaravena cava superioaraADVDASVS

Revoluia cardiac sau ciclul cardiacActivitatea de pompa a inimii este reprezentata de o succesiune de contractii (sistole) i relaxari (diastole).Un ansamblu format din: o sistola si o diastola - REVOLUTIA CARDIACA SAU CICLCUL CARDIAC. Atriile si ventriculele se contracta usor asincron.O revolutie cardiaca la un ritm normal de 75 contractii / min dureaza 0.8 secunde.Revolutia cardiaca incepe cu sistola atriala care este egala cu 0.1 sec, urmeaza diastola atriala care dureaza 0.7 sec.

La inceputul diastolei atriale incepe sistola ventriculara care dureaza 0.3 sec.Sistola ventriculara incepe cand ventriculele sunt pline cu sange, in acest moment valvulele semilunare se inchid si ventriculele intra in contractii, presiunea in interior creste si valvulele atrio-ventriculare se inchid.Deci in acest moment, ventricolele sunt cavitati inchise in care presiunea continua sa creasca.Cand presiunea din ventricole va depasi presiunea din sistemul arterial, se vor deschide valvulele semilunare si sangele va trece in aorta si trunchiul arterei pulmonare. Urmeaza diastola ventriculara care dureaza 0.5 sec.

Diastola ventriculara coincide partial cu diastola atriala, timp de 0.4 sec toate cavitatile inimii sunt in diastola, faza numita: DIASTOLA GENERALA A INIMII.La sfarsitul diastolei generale se produce din nou sistola atriala si revolutia cardiaca reincepe. In timpul revolutiei cardiace, sistolele sunt mai scurte decat diastolele deci perioadele de relaxare sint mai mari decat perioada de activitate, acesta este motivul pentru care muschiul inimii poate lucra neintrerupt un numar mare de ani.Cand frecventa inimii creste, se scurteaza diastola foarte mult, fapt care produce tulburari in refacerea inimii. De aceea aritmiile sint boli cu prognostic grav.

Ritmul cardiac numrul de contracii ale muchiului cardiac pe minut (60 70 / min).Zgomotele inimii primul zgomot (zgomot sistolic) - lung i profund - datorit inchiderii valvulelor dintre atrii i ventricule i pulsrii sngelui din ventricule n artere; al doilea zgomot (zgomot diastolic) - scurt i acut - produs de nchiderea valvulelor semilunare de la baza arterelor aort i pulmonar.Pulsul arterial ocul transmis n artere de contracia ventriculelor (n medie 70 pulsaii / minut).

TENSIUNEA ARTERIALA (TA)Sangele cand este impins in artere, exercita o apasare asupra peretilor arteriali. Rezistenta opusa de peretii arteriali faa de fora de impingere si elasticitatea arterelor, fac ca sangele sa se gaseasca sub o anumita presiune numita presiunea sau tensiunea arteriala (TA).Deci TA este jocul intre doua fore: - Forta de contractie a inimi.- Rezistenta periferica a sistemului arterial.TA variaza in functie de mai multi factori: - Fora de contractie a inimi, - Debitul cardiac (= volumul sistolic), - Vascozitatea sangelui (creste frecarea), - Elasticitatea arteriala, - Rezistenta periferica (depinde de lungimea tubului si raza tubului), - Cantitatea de snge (care este mai mica in caz de pierderi de snge).

Valorile normale ale TA - Presiunea sistolica (maxima) aprox. egal 120 140 mm Hg. - Presiune diastolica (minima) aprox. egal 70 80 mm Hg.

Tensiunea arteriala se modifica in raport cu starea functionala a organismului:Fiziologic: - creste: in emotii, la efort fizic cu varsta. - scade: in somn.Patologic: - cresterea peste valorile normale se numeste: hipertensiune arteriala (mai mare de 150 mm Hg maxima). - scade sub valorile normale se numeste hipotensiune arteriala, cand presiunea maxima este sub 70 90 mm Hg.Valoarea tensiuni arteriale este mai mare aproape de inima si in arterele mari comparativ cu periferia.Spre periferie scade datorita frecrii si scderii energiei cinetice.

Este format din:

ARTERE vase care transport sngele de la inim spre esuturi.

VENE vasele care transport sngele de la esuturi spre inim.

CAPILARE la nivelul crora se realizeaz schimburile dintre snge i esuturi.

SISTEMUL VASCULAR

ARTERE ARTERE vase care transport sngele de la inim spre esuturi.

AORT CAROTID CORONAR PULMONAR

Arterele se ramifica n ARTERIOLE.

VENE VENE vase care transport sngele de la esuturi spre inim aduc sngele la inim.

VENELE se deschid la nivelul atriilor.

Cele mai importante sunt:

VENA CAV INFERIOAR VENA CAV SUPERIOAR VENELE PULMONARE

Venele se ramifica n VENULE.

CAPILARE CAPILARE la nivelul crora se realizeaz schimburile dintre snge i esuturi.Capilarele au diametru mic, circulatia este mai lenta i au peretele unistratificat permite schimbul de gaze i substante ntre sange i esuturi.

Vasele de snge conectate la inim

Structura vaselor sanguinePeretele format din trei straturi principale: Intim - format dintr-un strat de celule turtite endoteliale, aezate pe o membran bazal sub care se gaseste un esut conjunctiv subendotelial.Medie - are o structur foarte variat potrivit diverselor tipuri de vase. Astfel, la arterele mari (de tip elastic) ea este format din lamele concentrice de fibre elastice, iar n spaiile dintre lamele se afl puine fibre musculare netede i esut conjunctiv. Media venelor este n general mai subire i este format din fibre musculare i elastice n venule i venele mijlocii, fiind foarte puin dezvoltat la venele mari.Adventicea - stratul cel mai extern al peretelui vascular, este format din esut conjunctiv cu fibre colagene, de regul orientate longitudinal i fibre elastice. Adventicea este mai subire la artere i foarte groas la venele mijlocii i mari.

ArterelePeretele - mai contin doua membrane elastice bogate in mucopolizaharide.Clasificarea: Aorta i Arterele mari: artere elastice Arterele mijlocii i Arterele mici: de tip muscular Arteriole: vase cu peretele foarte subtire raspandit in tot corpul, media contine un strat muscular subtire.

VeneleAu peretii mai subtiri, care se deschid cu usurinta si lumenul mai larg.Nu exista o delimitare neta ntre cele trei tunici.Media este mai subtire iar adventicea este mult mai groasa.Calibrul lor creste de la periferie spre inima.Clasificarea:Vene mariVene mijlocii i mici

Structura capilarelor

Capilarele sanguine formeaz reeaua n care se termin arteriolele i de la care pornesc venulele.Sunt interpuse ntre arteriole i venule, n toate esuturile i organele.Structura peretelui capilar este adaptata realizarii schimburilor dintre sange i tesuturi.Peretele capilar este alctuit din: Endoteliul capilar - se continu cu endoteliul arterelor i venelor, fiind format dintr-un strat de celule turtite cu nuclei ovalari, orientai n lungul capilarului.Membrana bazalPeriteliul - stratul subire din jurul peretelui capilar format din esutul conjunctiv cu fibre colagene i reticulin, dispuse n substana fundamental i cu celule conjunctive. Fibre nervoase vegetative + celule pericapilare - de form stelat, care prin contracie, micoreaz calibrul acestuia.

PRINCIPALELE VASE DE SNGE

Bulbul aortei1. Aorta ascendenta2. Carja aortica3. Aorta descendenta: toracala + abdominalaa. Subclaviculara stangaa. Carotida comuna stangaTrunchi brahio-cefalic Carotida comuna dreaptaa. Subclaviculara dreaptaVsA. AORTA

a. Subclaviculara dreapta:a. Carotida comuna dreaptaTrunchi brahiocefalica. axilaraa. brahialaRadialUlnar2 arcade palmareartere digitale

Aorta toracala:ramuri eso-fagieneramuri bronsiceramuri intercostaleAorta abdominala:1. Trunchiul celiac:artera hepaticaartera gastricaartera splenica2. Artera mezenterica superioara(pancreas, intestin subtire, colonul drept)3. Artera mezenterica inferioara(restul colonului, rectul)4. Arterele renale5. Arterele genitaleRamurile terminale ale arterei aorte = arterele iliace comune

Artera iliaca comuna dreaptaArtera iliaca internaArtera femuralaArtera popliteeArtera tibialaArcade plantareArtere digitaleArtera fibulara

PRINCIPALELE VASE DE SNGE

CIRCULAIA SNGELUI- se datoreaza proprietatii miocardului de a se contracta- este - DUBLA- INCHISA- COMPLETA ( sangele trece de doua ori prin inima) ( sangele circula printr-un sistem inchis de vase)( sangele oxigenat nu se amesteca cu cel neoxigenat)

CIRCULAIA MICA CIRCULAIA MARECIRCULAIA PRIN VASELE DE SANGE123

1. CIRCULAIA MIC se mai numeste si circulatie pulmonara deoarece sangele parcurge urmatorul traseu :PLAMANIINIMA- dureaza 11 secunde;

Vdsnge neoxigenat arter pulmonar PLMNIse incarca cu CO2 venit de la inimacedeaza sangelui O2

snge oxigenat vene pulmonareAsMica circulaia se realizeaza astfel:

ventricul dreptartera aortaartera pulmonaraplamanvena cavavene pulmonare

Vasele de snge conectate la inim

INIMAORGANE2. CIRCULAIA MARE se mai numeste si circulatie sistemica deoarece sangele parcurge urmatorul traseu:- dureaza 22 de secunde;

Circulatia mare se realizeaza astfel:Vssange oxigenat artera aortaORGANEse incarca cucedeaza sangelui

sange neoxigenat vene caveAd- CO2 - produsi toxici- O2oxidareENERGIE - nutrientiADASVDVS

artera aortaVene pulmonareartera pulmonara Vene pulmonarevena cava inferioaravena cava superioaraADVDASVS

SCHEMA CIRCULAIA SNGELUI

3. CIRCULAIA PRIN VASELE DE SANGE- n ARTERE sangele circula- cu viteza mare de la inima la organe - datorita contractiei ventriculelor care imping sangele in artere- presiunii sangelui- elasticitatii peretilor arterialitunica externatunicamedietunicainternaTesut elasticMuschii arteriali

- n VENE sangele circula:- cu viteza mai mica decat in artere, de la periferie spre inima- datorita - fortei de contractie a inimii- aspiratiei toracice- fortei gravitationale prezentei valvulelor in venele membrelor inferioaretunicainternatunicamedietunicaexternasectiune prin venasectiune prin venatunica internatunica externatunica medie

n CAPILARE sangele circula cu viteza redusa si are presiune foarte scazuta, fapt care favorizeaza schimburile nutritive si gazoasecapilarearteravenavenulaarteriola

AFECIUNI ALE INIMIIEndocardite - inflamarea endocardului i a valvelor inimii.Miocardite - inflamaii ale miocardului.Pericardite - inflamaii ale pericardului.Insuficiena cardiac - inima nu mai poate asigura o circulaie normal a sngelui.Cardiopatia ischemic - apare ca o consecin a arterosclerozei coronariene, ceea ce are ca efect oxigenarea insuficient a inimii. Este acompaniat de angina pectoral si duce in final, la infarctul miocardic (astuparea complet si definitiv a unei artere coronare).

BOLI ALE VASELOR DE SNGEArteroscleroza - ngroarea arterelor datorit depunerilor de ateroame (plci lipidice) n peretele vascular.Arteritele - inflamaii ale arterelor care, netratate, duc la cangrene.Flebitele - inflamaia venelor.Tromboflebitele - inflamaii ale venelor i formarea de cheaguri de snge n vene.Varicele - dilatarea venelor, acompaniat de tulburri circulatorii care pot duce la atrofii musculare, ulceraii ale gambelor, edeme cronice masive (picioare "de elefant").