Stiri 10 august 2020, a doua parte By lantulalimentar 2020-08-10 Cine caută pe google ”vinuri Ciumbrud”, descoperă cu ușurință ”Pivnița Savu”. Dacă urcă la volan, să zicem din Alba Iulia, ajunge în câteva zeci de minute la destinație, cu condiția să nu fie traficul foarte aglomerat. Ciumbrud e o așezare de oameni harnici, care cultivă flori, în special trandafiri, produc puieți de pomi frunctiferi și cultivă, unii dintre ei, viță-de-vie, pe dealurile care se ridică din lunca Mureșului. Priveliștea e absolut încântătoare, mai ales că spre apus se zăresc coamele munților. Pe Gabriel Savu am avut norocul să-l găsesc chiar la cramă. Amabil, ospitalier, deschis la vorbă, amfitrionul povestește că au început să producă vinuri acum opt ani. ”E o afacere de familie: eu, fratele meu, Nicolae Savu, și fiul lui, Sergiu Savu” Gabriel Savu, viticultor Ciumbrud, jud. Alba Gabriel Savu a crescut într-o familie de viticultori, dar a ajuns medic veterinar, după ce a absolvit facultatea în cadrul USAMV din Cluj- 1
Transcript
Stiri 10 august 2020, a doua parte
By lantulalimentar 2020-08-10
Cine caută pe google ”vinuri Ciumbrud”, descoperă cu ușurință ”Pivnița Savu”. Dacă urcă la volan, să zicem din Alba Iulia, ajunge în câteva zeci de minute la destinație, cu condiția să nu fie traficul foarte aglomerat. Ciumbrud e o așezare de oameni harnici, care cultivă flori, în special trandafiri, produc puieți de pomi frunctiferi și cultivă, unii dintre ei, viță-de-vie, pe dealurile care se ridică din lunca Mureșului. Priveliștea e absolut încântătoare, mai ales că spre apus se zăresc coamele munților. Pe Gabriel Savu am avut norocul să-l găsesc chiar la cramă. Amabil, ospitalier, deschis la vorbă, amfitrionul povestește că au început să producă vinuri acum opt ani. ”E o afacere de familie: eu, fratele meu, Nicolae Savu, și fiul lui, Sergiu
Savu” Gabriel Savu, viticultor Ciumbrud, jud. Alba
Gabriel Savu a crescut într-o familie de viticultori, dar a ajuns medic veterinar, după ce a absolvit facultatea în cadrul USAMV din Cluj-Napoca. ”Am lucrat într-o fermă de păsări, dar în cele din urmă tot la viticultură m-am întors. Noi muncim cu toții din pasiune, ne e drag de ceea ce facem în ferma noastră. Am lucrat și în Germania, mai de mult, tot într-o fermă viticolă, am învățat de pretutindeni”, spune Gabriel, în timp ce își prezintă
Dominante la Ciumbrud, ca de altfel în toate podgoriile Transilvaniei, sunt vinurile albe: Fetească Regală, Riesling, Pinot Gris, Sauvignon Blanc, Gewurztraminer. Familia Savu cultivă nouă hectare și vinifică în crama proprie.
Vinurile obținute de ”Pivnița Savu” au fost apreciate la concursuri interne și internaționale, primind inclusiv medalii de aur.
Anul trecut, cu o Fetească Regală ținută în baric, producție 2013, familia Savu a obținut premiul I la un concurs organizat în Italia, devansând vinuri produse de crame mari, prestigioase! Diplomele înrămate și expuse în cramă sunt dovada scriptică a performanțelor oenologice.
Nicolae Savu, viticultor, Ciumbrud, jud. Alba
Sergiu Savu, student USAMV Cluj-Napoca
2
Aceste documente oficiale sunt suținute din plin de calitățile vinurilor oferite spre degustare de gazde. Gabriel Savu spune că ei nu au beneficiat de fonduri europene prin AFIR sau de diferite ajutoare bănești din surse guvernamentale. Au crescut încet, dar sigur, câștigând încrederea clienților tot mai numeroși și mai exigenți.
AGROPROIECT DE SUCCES. Ferma de vaci Baltata Romaneasca din
jud. Covasna10 august 2020 Crescătorii de animale din Transilvania muncesc din greu pentru a-și dezvolta fermele. Investițiile în agricultură sunt mari, iar valorificarea producției le dă bătăi de cap oamenilor. O soluție eficientă pentru a obține prețuri mai bune la producția primară este procesarea.
În cadrul noii ediții a emisiunii Agroproiect de Succes, realizatorul Ovidiu Ghinea a fost în vizită la fermele fraților Costea din județul Covasna. Aceștia au mizat pe Bălțata Românească și rezultatele in ferma n-au întârziat să apară.
Ferma a fost înființată în anul 2000. Atunci fermierii au importat 30 de juninci din Germania, Bavaria, iar apoi le-a înmulțit.
„Acum ajung la un efectiv de aproape 300 de capete dintre care cam 110 sunt la muls, restul fiind tineret, juninci, viței… Plus o parte sunt masculii care acum în ultima perioadă, având un surplus de furaje, îi îngrășăm și-i vindem la firmele de export sau firmele din țară care le comercializează”, a povestit Nicolae Costea, crescător animale Covasna.
Mai multe detalii despre Ferma de vaci Baltata Romaneasca – proiectul de succes al fratilor Costea, din judetul Covasna, care dispune și de noi tehnologii, aflati in emisiunea Agroproiect de Succes.
Recolte frumoase in livezile de prun 10 august 2020
Anul acesta agricol este unul bun pentru pomicultorii argeseni, in special pentru cei care au livezi de prun. Cu toate lucrarile facute la timp , cu un minim de tehnologie, dar cu multa pasiune si implicare, se obtin cantitati mari de fructe. Sa urmarim reportajul filmat “printre prunele din Arges”, de colega mea, Elena Picu.
https://youtu.be/PZCi2AAvaMo
Irigatii, in regim de avarie la Buzau 9 august 2020 In conditii de seceta, din pacate gricultorii din Buzău primesc apă în sistem de avarie. Administrația NAțională de Îmbunătăți Funciare a fost anunțată de reprezentanții Hidroelectrica că au o problemă tehnică din cauza căreia nu vor mai putea livra apă la capacitate normala. Corespondenta noastra din zona a stat de vorba cu directorul ANIF Buzau care vine cu mai multe informatii pentru fermierii din zona.
Pedepse aspre pentru HOTII DE LEMN. Propunerea ministrului Mediului 10 august 2020
Pedepse aspre pentru hotii de lemn din ceea ce a mai ramas din padurile Romaniei – este solutia pe care vor sa o aplice autoritatile de la Palatul Victoria. In acest context întârzierea adoptării unui nou Cod Silvic favorizează o legislație mult prea permisivă pentru cei care comit ilegalități, a declarat ministrul Mediului.
El solicita deputatilor, ca în regim de urgență sa se supuna la vot pachetul de legi care face trecerea de la un Cod Silvic permisiv cu infractorii, la unul în care nimeni nu mai este tolerant cu aceștia.
Printre amendamentele din noul Cod Silvic pe care Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor le susține, fac parte:
furtul de arbori va intra direct sub incidența penală, indiferent de prejudiciu;
camioanele sau tirurile cu care sunt transportați arborii tăiați ilegal vor fi confiscate;
tăierile la ras vor fi interzise și în rezervațiile naturale; sumele destinate pazei suprafețelor de pădure vor crește cu peste 30%; evaluarea de mediu, pentru amenajamentele silvice care se suprapun
cu ariile naturale protejate, va deveni obligatorie.
https://youtu.be/VHmAX7GtY3c
Ce se mai aude despre abatoarele mobile? 9 august 2020
Abatorul mobil este un produs util comunității prin procesarea rapida a animalelor, fără a mai fi necesar transportul acestora la marile unități de abatorizare. Directorul general al AFIR, Mihai Moraru a facut cateva declaratii in exclusivitate pentru Agro TV, despre stadiul in care se afla acest proiect la ora actuala.
Mai exista speranta si pentru pretul laptelui 9 august 2020
Pretul laptelui… una dintre eternele probleme ale crescatorilor de cornute. Anul acesta lucrurile par sa se mai fi asezat. Cel putin in opinia unui fermier din judetul Constanta care spune ca in comparatie cu anii trecuti, acum pretul este cat de cat satisfacator si, cel mai important, isi primeste banii la timp.
https://youtu.be/zKu3FewvSdI
Institutul pomicol de la Maracineni, in atentia ministrului Adrian Oros Elena Picu 9 august 2020
Infiintat in anul 1967, institutul pomicol de la Maracineni are ca activitate principala cercetarea, dezvoltarea, dar si inovarea in domeniul pomiculturii. In ciuda tuturor vicisitudinilor ivite in timp a reusit sa supravietuiasca, si nu numai atat, chiar sa dezvolte numeroase parteneriate nationale si internationale. Pe plan intern
colectivul de cercetatori s-au implicat in ameliorarea genetica a soiurilor in functie de conditiile pedoclimatice, precum si zonarea soiurilor si a portaltilor.
Si in domeniul dezvoltarii, la Maracineni s-a lucrat la organizarea de loturi demonstrative superintensive de mare productivitate folosind tehnologie avansata, digitala.
In ceea ce priveste inovarea, Institutul de Cercetarea, Dezvoltare si Inovare in Pomicultura de la Maracineni a participat efectiv la Programul National de Dezvoltare Rurala 2014-2020 dar este implicat si in pregatirea Planului National Strategic 2021-2027 in 5 subgrupuri de lucru ale M.A.D.R
In aceste conditii, Adrian Oros, ministrul Ariculturii, s-a intalnit recent cu colectivul de cercetatori condus de Ing. Mihail Coman in cadrul unei vizite de lucru la institutul pomicol.
„Domnul ministru a venit aici la Maracineni, a mers in plantatii, am discutat despre situatia cercetarii in general, dar in mod special despre inovare. Este mult de lucru in acest sector benefic tuturor pana la urma si am identificat mai multe domenii de lucru, pentru perioada urmatoare, mai ales ca domnia sa a fost placut surprins de ceea ce a vazut aici, tocmai de aceea ne-a promis tot sprijinul”, a spus pentru Agro TV, Ing. Mihail Coman, directorul executiv al Institutului Pomicol.
Pesta porcina africana s-a instalat intr-un nou judet 9 august 2020 Virusul pestei porcine africane (PPA) a revenit in ferme si gospodările dintr-un judet din Romania! Este vorba despre judeţul Arad, unde au fost identificate primele trei focare de pesta din acest an, mai exact în localităţile Şiria şi Curtici.
Directorul adjunct al Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Arad, Marcel Roşu, a declarat pentru presa locală că
la o fermă agricolă de la marginea localităţii Şiria au început să moară porci la mijlocul acestei săptămâni.
Au fost prelevate probe şi analizate în laboratorul DSVSA Arad, unde a fost confirmată boala. Conform procedurii, testele s-au făcut şi la Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală Bucureşti, unde s-a reconfirmat rezultatul de la Arad.
La ferma de lângă Şiria existau 70 de animale, iar autorităţile le-au ucis preventiv pe toate, scrie aradon.ro. Primarul din Şiria, Valentin Bot, a lansat un apel către locuitori să îşi ia măsuri pentru a nu se răspândi boala în comună.
În Curtici, focarele de pesta porcină au apărut în două gospodării, una care avea şase porci, a doua cu trei porci. Şi aici, animalele au fost ucise.
„Mai avem o suspiciune de focar într-o gospodărie din Şiria, dar încă nu avem rezultatele testelor de laborator. Credem că atât la Şiria cât şi la Curtici, pesta africană a apărut de la porci mistreţi”, a precizat directorul adjunct al DSVSA Arad, citat de aradon.ro.
În cele două zone afectate de pestă, autorităţile au luat o serie de măsuri pentru prevenirea apariţiei altor focare.
Acestea sunt primele focare de pestă africană din 2020 descoperite la porci domestici din judeţul Arad. La începutul anului, au mai existat focare doar la porci mistreţi. Pe parcursul anului trecut, însă, au fost în evoluţie 33 de focare în gospodării sau ferme, dar toate au fost închise până la jumătatea lunii decembrie.
Fermierul Ioan Buimac, Iasi: Seceta ne-a dijmuit productia de grau, iar porumbul se usuca! Agrostandard | 10 August, 2020 Seceta din acest an i-a afectat si pe agricultorii din judetul Iasi, unde productiile sunt cu mult mai mici fata de anul 2019, acolo unde s-au obtinut. Ioan Buimac, un agricultor din Andrieseni care lucreaza circa 3.000 de hectare, spune ca daca la grau si rapita recolta s-a redus la jumatate, pana la vreo 3 tone/ha, la floarea soarelui si porumb situatia este cu mult mai dificila. La porumb, de exemplu, multe plante nu au stiuleti si au inceput sa se usuce. Un an greu din cauza secetei, asa cum a mai fost in 2007 sau 2012, poate chiar mai dificil, pentru ca atat culturile de toamna, cat si cele de primavara au fost afectate de acest fenomen. Sperantele agricultorilor se leaga acum mai mult de preturi, in ideea ca acestea ar putea sa mai creasca peste o luna, doua.
Asa nadajduieste si Buimac, care spune ca grâul din 2020 are o calitate bună – proteina peste 15 si gluten – in jur de 99. Daca anul trecut pe vremea aceasta pretul graului era de 700 lei/tona, acum se ridica la aproximativ 8. 00 lei/tona, insa fermierul nu vinde deocamdata.
„Seceta ne-a dijmuit productia de grau, care a fost de 3 tone/ha, fata de 6 tone/ha, anul trecut. Am 2.000 de tone in stoc, il mai tin cat mai pot- o luna ca sa mai creasca pretul. Daca nu incasez un pret bun, in conditiile in care porumbul nu promite si floarea soarelui este afectata serios de seceta, intram noi in pamant”, a declarat pentru AgroStandard Buimac.
La rapita, in schimb, a vandut recolta, pentru ca pana la urma, este nevoie si de bani pentru a plati ratele la banci. A obtinut un pret bun, 1.700 lei pe tona, un nivel similar celui din 2019. Acum, se vedem ce mai urmeaza si cum merg bursele!
La Cormana, alunul scoate cireşul la pensie! Petronela Cotea Mihai 10 august 2020
Pentru pomicultorii ieşeni care deţin livezi cu cireş, vara 2020 a fost deosebit de dificilă, atât în ceea ce priveşte recoltarea, cât şi valorificarea producţiilor.
Din cauza precipitaţiilor constante din perioada strângerii fructelor, asociată lipsei forţei de muncă şi a contractelor ferme de livrare, în zona Comarna, judeţul Iaşi, cantităţi mari de cireşe au rămas pe pom.
Strategii de valorificare
”Procesatorii tradiţionali au colectat cantităţi mai mici, din cauza reducerii volumului de lucru, în contextul pandemiei de Covid 19. Ploile au deteriorat producţia şi s-a simţit lipsa forţei de muncă pentru recoltare. Din fericire, eu am reuşit să strâng toată producţia de pe cele 12 ha cu cireş, deoarece am fost salvat de organizaţiile de rromi şi de clienţii direcţi, care au fost prezenţi
constant în livadă”, sublinia fermierul Petru Crăciun. Acesta a livrat şi către export, iar în ultima parte a perioadei de recoltat, personal a vândut cireşe în pieţele şi centrele comerciale din zonele montane ale judeţelor Suceava, Neamţ şi Cluj. ”Dar, numeroşi consăteni de-ai mei au chemat consumatorii din oraşele învecinate pentru a se aproviziona gratis, direct din livadă”, adăuga fermierul.
Subsemnata, alături de Petru Crăciun
Lucrări de întreţinere după cules
Chiar dacă pe unii dintre comărnenii care au livezi de cireş vechi de peste 4 decenii situaţia dificilă din această vară i-a descurajat în a mai face proiecte, inclusiv de întinerire a livezilor, fermierul Petru Crăciun continuă să fie optimist. ”Pe de o parte, după recoltare, am organizat şi am efectuat în mod obişnuit lucrările în livadă, respectiv curăţirea şi urmărirea stării de sănătate a pomilor, încercând să împiedicăm apariţia afidelor şi a păduchilor, precum şi a unor fenomene ca antracnoza (ciuruirea frunzelor), care poate determina defolierea pomilor, cu influenţe asupra producţiei de anul viitor, prin afectarea mugurilor de rod”, menţiona Petru Crăciun. Priorităţile în lunile de vară sunt:
1. Combaterea buruienilor şi întreţinerea solului;2. Tăierile de formare a pomilor tineri.
Întinerirea livezilor cu... alun
Structura livezii pomicultorului ieşean include cireş, vişin, prun, cais, măr, suprafaţa cu pomi pe rod fiind de 22 ha. În total, fermierul Petru Crăciun exploatează 50 de hectare, pe unele suprafeţe realizând înlocuirea vechilor livezi de cireş, cu altele noi. Din toamna 2020, se va mai adăuga în structura pomicolă o specie inedită pentru zonă, respectiv alun, ca urmare a unei colaborări internaţionale. ”Am defrişat 4 hectare din satul Curagău, ocupate cu cireşi vechi de 50 de ani şi, deja, am parcurs unele etape de pregătire a terenului pentru o plantaţie de alun”, menţiona fermierul.
10
Aşa după cum spun specialiştii, plantaţiile de alun au nevoie de terenuri în pantă redusă, mecanizabile, bine drenate. ”Am pregătit din timp terenul, deoarece nu se recomandă plantarea lui pe terenuri care au fost defrişate chiar în anul respectiv sau în anul de dinainte. Am stabilit un parteneriat cu o firmă din Bulgaria care îmi furnizează materialul plantat şi care va asigura achiziţionarea alunelor. Practic, eu pun la dispoziţie pământul şi asigur realizarea producţiei, urmând ca decontările să le facem din momentul recoltării, în produse. Din păcate, aşa se întâmplă atunci când nu dispui de bani şi când accesul la finanţare este deosebit de greoi. Suntem forţaţi să găsim alte metode de dezvoltare. Foarte important este faptul că nu lăsăm pământul în paragină şi că luptăm să îi dăm valoare”, consideră fermierul.
Dacă am fost în stare să renunţ, de vreo 4 ani, la subvenţia APIA, deoarece mi s-au părut exagerate unele abordări de pe teren şi am realizat performanţă fără subvenţie, voi reuşi să rezist şi pandemiei de ... COVID ŞI ALIAŢII SĂI
Recoltare mecanizată
Chiar dacă ferma sa pomicolă dispune şi de mijloace tehnice performante, Petru Crăciun se gândeşte şi la alte investiţii în parcul de tractoare, maşini şi utilaje agricole. ”În perspectiva dezvoltării colaborării cu partenerii din Bulgaria pe cultura de alun, de exemplu, va fi necesar să avem propriile mijloace de recoltare mecanizată a producţiei. Deocamdată, această etapă va fi realizată, potrivit contractului, tot de către firma din Bulgaria, dar contra cost. Nu renunţ, însă, la planul meu de a investi cât mai mult în producţia pomicolă şi sunt convins că voi reuşi, mai ales că beneficiez de sprijinul total al familiei, respectiv fiicele mele - ambele, având profesia de medic - şi partenera mea, Rodica. Îmi place acest domeniu în care activez din anul 1977, îi cunosc valurile creşterii şi ale descreşterii sale şi am încredere că, aşa cum am reuşit până acum, voi răzbi în intenţia mea de a duce mai departe stindardul pomiculturii ieşene, româneşti.”, spunea hotărât Petru Crăciun.
În privinţa plantărilor din toamna 2020, tot din fonduri proprii, pomicultorul ieşean a dat startul pregătirilor pentru reîntinerirea unui hectar de cireş, soiuri pentru export. La capitolul depozitare a fructelor, tot în linie dreaptă
11
se află şi investiţia în noul depozit frigorific, cu o capacitate de 200 tone.
Petru Crăciun şi Rodica
PROCESARE ŞI DEPOZITARE
Fermierul a început investiţiile pe segmentul de producţie, cât şi în domeniul prelucrării fructelor. ”Am achiziţionat o hală a unui fost CAP, cu o capacitate de stocare de aproximativ o mie de tone şi, pas cu pas, o transform. Am separat incintele şi am amenajat două spaţii generoase: unul pentru depozitarea fructelor, spre a nu le mai vinde imediat după recoltare şi spre a mai scăpa de presiunea absenţei beneficiarilor, iar cel de-al doilea pentru prelucrare. Ne interesează să obţinem fructe confiate, din mai multe specii pomicole, deoarece există cerinţe, îndeosebi de la laboratoarele de cofetărie din zonă”, menţiona Petru Crăciun.
un articol de PETRONELA COTEA MIHAI, Redactor Radio România Iaşi
Micul producător, redescoperit în pandemie Ferma 10 august 2020, un articol de GABRIEL GHERGHESCU
Agricultura 4.0, food hub-urile şi lanţul scurt pot fi atuuri ale micului producător, recunoscut ca element de bază într-o piaţa agricolă modificată de pandemia de COVID 19.
Producătorii din fermele mici şi mijlocii caută soluţii prin care produsele locale să fie accesibile direct cumpărătorilor şi să fie valorificate la un preţ echitabil, care să se întoarcă direct în fermă. La nivel mondial, dar şi în Uniunea Europeană şi în România, există proiecte şi modele de afaceri care colectează, procesează şi comercializează produse alimentare locale, funcţionând în acelaşi timp ca centre de asistenţă pentru fermieri. Food Hubs
este un posibil model, căci asigură accesul producătorilor la consumatori.
Eveniment gastronomic rural „Picnic în Cindrel” jud. Sibiu
Legătura dintre micul producător, produsele locale şi consumator a fost tema webinarului „Food Hubs, Good Food - Soluţii pentru ecosisteme alimentare durabile”, organizat de europarlamentarul Dacian Cioloş, preşedinte al grupului Renew Europe din Parlamentul European, fost comisar pentru agricultură, fost prim ministru. Webinarul, o premieră europeană din punct de vedere tehnic şi organizatoric, s-a concretizat în cinci zile de conferinţe online, pe teme vizând tehnologia, comunicarea, bunele practici europene, relaţiile dintre fermieri şi cumpărători.
PANDEMIA SCHIMBĂ VIZIUNEA ÎN ECONOMIE
Criza sanitară generată de COVID 19, restricţiile şi seceta ne-au schimbat viaţa, ne-au forţat să găsim soluţii începând de la munca de zi cu zi până la obişnuinţele de hrană. Afacerile online au explodat, a crescut cererea de hrană proaspătă, au apărut noi metode pentru livrare şi pentru plată.Aceste modificări au arătat importanţa micului producător, a fermei de familie, a pieţei produselor locale şi a dezvoltării economiilor locale. În acest cadru, specialişti din şapte ţări, prezenţi la webinar, au căutat răspunsuri pentru întrebări esenţiale: Cum folosim lanţul scurt de aprovizionare şi cum îl eficientizăm pentru producător şi pentru cumpărător? Cum susţine tranziţia digitală afacerile locale? Care sunt soluţiile europene şi naţionale?
13
Sanda Nicola şi Dacian Cioloş în studioul din Bruxelles
TEHNOLOGIILE DIGITALE, ESENȚIALE ÎN AGRICULTURĂ
Patru teme au fost abordate în demersul de a găsi soluţii viabile pentru scurtarea lanţurilor de aprovizionare:
1. Perspective europene. Dacian Cioloş, Frans Timmermans, prim-vicepreşedinte al Comisiei Europene, şi Carlo Petrini, fondatorul mişcării Slow Food, s-au axat pe ideea că lanţurile alimentare scurte, inovarea şi tehnologiile digitale au un rol esenţial pentru un sector agroalimentar durabil. Toate se vor realiza împreună cu fermierii, aceştia fiind parte a soluţiei în lupta împotriva schimbărilor climatice în strategiile UE (Acordul Verde, Strategia „De la fermă la furculiţă”, Strategia de biodiversitate). Click AICI şi urmăreşte întreaga discuţie video!
2. Tranziţia digitală. Este necesară trecerea la digitalizare în agricultură şi sectorul agroalimentar, în colectare, distribuţie, organizare, comercializare şi promovare. Click AICI şi urmăreşte întreaga discuţie video!
3. Inovare şi bune practici internaţionale. Organizaţii din Danemarca, Grecia, Germania şi Italia au prezentat exemple de bune practici, ce sprijină formele de asociere ale fermierilor mici şi mijlocii, comercializarea produselor locale şi întărirea relaţiei cu consumatorii. Click AICI şi urmăreşte întreaga discuţie video!
4. Food Hub-urile, producătorii şi consumatorii. Food Hub-urile se află la intersecţia între două categorii ţintă: producătorul şi consumatorul. Astfel, sunt necesare soluţii pentru prezentarea produselor, livrarea lor, pentru resurse financiare şi atragerea consumatorului către fermele mici şi mijlocii. „Dorim să susţinem tranziţia si menţinerea în Europa a sistemelor agricole eficiente atât din punct de vedere economic, cât şi ecologic. Putem mobiliza inovaţia şi tradiţiile pentru a găsi soluţii, nu numai la nivelul fermei, ci şi pe întregul lanţ
alimentar - aceasta este şi ideea de hub-uri alimentare sau sisteme alimentare durabile”, a precizat Dacian Cioloş. Click AICI şi urmăreşte întreaga discuţie video!
Alexandra Crăciun (stânga) şi invitaţii ei, la Panelul 4: Food Hub-urile şi consumatorii
MICUL PRODUCĂTOR HRĂNEŞTE 75% DIN POPULAŢIA TERREI
Un câştig al crizei sanitare a fost redescoperirea micului producător. „Unii spun că micii producători şi activitatea lor nu ar fi funcţională, productivă şi generatoare de venituri, dar trebuie să spunem ceva important: în lume, 500 de milioane de mici ferme furnizează mâncare pentru 75% din cetăţeni, la nivel mondial. Aceştia nu sunt suficient de bine organizaţi şi sunt răspândiţi peste tot în lume”, a subliniat Carlo Petrini.
Digitalizarea şi tehnologia modernă sunt importante pentru dezvoltarea fermelor, a agriculturii de precizie, dar în România domeniul agricol este practic rupt de cel digital. „Există o lipsă de tehnologizare, în special a fermelor mici. Situaţia din Transilvania este specifică fermelor familiale relativ mici: aici resursele financiare, cele logistice şi umane sunt limitate şi e complicat pentru fermieri să se gândească la o soluţie de digitalizare”, a precizat Felix Arion, manager Cluster Agro Transilvania.
Simultan s-a atras atenţia că zonele rurale se află în centrul problemelor din prezent: de la creştere durabilă la incluziune socială, de la transformări ecologice şi digitale la suveranitate alimentară, mediul rural poate oferi soluţii unice. Dar, aici locurile de muncă sunt rare şi depopularea zonelor rurale se răspândeşte în Europa.
Raportându-se la fermieri şi rolul lor în dezvoltarea socio-economică, specialiştii UE au conchis:
La nivel european:
Fermierii sunt parte a soluţiei în tot ceea ce înseamnă schimbare. E nevoie de mai mult sprijin pentru fermele cu agricultură sustenabilă;
trebuie garantat venitul fermierilor, astfel încât aceştia să poată trăi din munca lor.
E necesară intensificarea măsurilor pentru oprirea risipei alimentare. Sunt obligatorii protecţia şi promovarea produselor incluse în
schemele de calitate, piaţa falsurilor alimentare fiind uriaşă.
La nivel naţional:
Trebuie dezvoltate programe şcolare despre hrană, alimentaţie sănătoasă şi sezonalitatea produselor.
Sunt esenţiale extinderea zonelor cu internet de bandă largă şi investiţiile în tehnologia digitală în ferme.
E necesară conectarea fermelor cu zona IT, prin programe specifice în zona tranziţiei digitale în viitorul PNS.
Achiziţiile publice trebuie să folosească produse locale. Este obligatorie digitalizarea instituţiilor statului şi ale administraţiei
locale. E nevoie de legislaţie specifică în zona afacerilor de curierat pentru
livrarea de hrană.
16
Satul este un spaţiu de unde poţi lansa orice fel de proiect.
Subsemnatul şi Dacian Cioloş, trăgând concluziile celor 5 zile de conferinţe online
CE ESTE UN FOOD HUB?
Food Hub defineşte o formă de organizare centralizată, cu rolul de a colecta, depozita, procesa, distribui şi/sau comercializa produse alimentare locale la un preţ echitabil pentru consumatori şi pentru agricultorii mici. Acesta poate fi un intermediar pentru agricultorii mici şi piaţă, dar şi un centru de resurse, cu o ofertă de servicii pentru creşterea competitivităţii fermierilor.
„Trebuie să ne asigurăm că fermierilor li se garantează un venit şi că subvenţiile europene merg la ei, nu la marii proprietari de terenuri. Trebuie să îi încurajăm pe fermieri să folosească instrumente ce le permit să facă o agricultură durabilă şi, totodată, mai rezistentă la schimbările care vin”FRANS TIMMERMANS, prim-vicepreşedinte al Comisiei Europene
INDUSTRIE ALIMENTARA
În izolare sau în libertate, berea a rămas băutura preferată a românilor 9 august 2020, 09:00 de Lizeta Oprea
Producătorii spun că în perioada izolării oamenii au preferat berea la pet. Preferată de mulţi români, berea în doze mici nu a curs prea bine în pandemie. Cum terasele au stat mai mult închise, vânzările de bere la halbă şi la sticlă au scăzut semnificativ.
17
Deşi vara vine la pachet cu vânzări consistente de bere, producătorii şi proprietarii de terase au avut încasări sub aşteptări anul acesta. Restaurantele sunt sunt închise, evenimentele au fost anulate, iar terasele au locuri mai puţine locuri şi program scurt, scrie stirileprotv.ro Cifrele arată că românii au băut mai mult bere la pet în perioada de izolare.
Cea mai mare scădere s-a înregistrat la berea la draft. Aproape jumătate din halbele care anul trecut erau pline, acum au rămas goale. Suprinzatoarea este însă berea la pet, care după ce în ultimii ani a fost în trend descrescător, anul acesta i-a tentat mai mult pe români. Numai în luna mai creşterea a fost de 25%. Nici berea la sticlă n-a fost mai căutată. Vânzările au scăzut cu aproximativ o treime în prima jumătate a anului. Specialiştii în nutriţie spun că berea este sănătoasă dacă o consumăm moderat: e hidratantă şi ne revigorează după un efort fizic intens. Ca să nu existe neînţelegeri, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a definit consumul moderat de bere: 660 ml/zi pentru bărbaţi şi 330 ml/zi pentru femei, la o concentraţie de alcool de 5%. Ţara noastră produce anual în medie 16 milioane de hectolitri de bere şi ocupa locul 7 în Europa. Şi la consum suntem în top 10: anul trecut un român a băut în medie 86 de litri de bere. Suntem însă departe de cehi, care consumă în medie 138 de litri pe an.
15 minute cu un antreprenor. Adina Mugescu, cofondator al The Beer Institute: Înainte de starea de urgenţă eram pe cale să semnăm pentru o a treia unitate, dar nu se va mai întâmpla anul acesta 10.08.2020, Miruna Diaconu
♦ The Beer Institute este un concept de retail specializat, dedicat berilor şi cidrului artizanale româneşti ♦ Primul magazin a fost înfiinţat în 2018, când număra 106 etichete de bere artizanală, iar în prezent compania a ajuns la un număr de 230 de etichete.
Adina Mugescu, cofondator al The Beer Institute, spune că înainte de izbucnirea crizei generate de pandemia de COVID-19 şi de decretarea stării de urgenţă, avea în plan semnarea unui contract pentru deschiderea celei de-a treia unităţi sub acest brand, care ar fi trebuit să fie mult mai mare şi să aducă la un loc, pe lângă bere, şi mâncare făcută din materie primă locală.
„Înainte cu două săptămâni de decretarea stării de urgenţă urma să semnăm un contract pentru a lua un spaţiu mult mai mare, aproape cât spaţiul cumulat al celor două magazine pe care le avem acum. Voiam să creăm un concept cu mâncare de la producători locali. Însă nu s-a mai întâmplat şi cel mai probabil nu se va mai întâmpla anul acesta pentru că ne este şi teamă, lucrurile sunt instabile. Până la finalul anului nu vom mai deschide un alt magazin, ne vom focusa pe partea de livrări şi cadouri corporate“, spune Adina Mugescu, cofondator al The Beer Institute, în cadrul emisiunii ZF 15 minute cu un antreprenor: Cum facem ca economia să funcţioneze în continuare?, un proiect ZF şi First Bank.
Povestea The Beer Institute a început în 2018, fiind un concept de retail specializat, dedicat berilor şi cidrului artizanale româneşti, făcute în micro berării din toată ţara. Totodată, 2018 a reprezentat şi cel mai bun an pentru berea artizanală românească pentru că a fost anul în care s-au lansat foarte multe branduri noi care aduceau multe reţete de bere artizanală. În urmă cu 5-7 ani, pe piaţa berii artizanale din România existau doar două branduri şi anume Zăganu şi Clinica de Bere.
„Eu cred că trebuie să luăm ceea ce e mai bun de peste tot din lume. Avantajul producătorilor de a intra mai târziu pe în piaţă este că au avut timp, timp să exploreze, să se plimbe, să meargă prin alte ţări cu o piaţă mai mare, să facă cursuri în afară, e un mare plus faptul că au văzut ce fac alţii şi pot începe cu dreptul“, precizează Adina Mugescu.
Pe perioada stării de urgenţă retailerul The Beer Institute a avut de suferit, astfel că cifra de afaceri a scăzut cu circa 35-40%, dar declinul nu s-a menţinut. Cea mai mare problemă a fost faptul că berea artizanală are un termen de expirare mai mic faţă de o bere normală, iar grija cea mai mare, spune Adina Mugescu, a fost să nu iasă din termen multă bere.
19
Livrările au reprezentat o parte importantă în business, astfel că în perioada stării de urgenţă compania a reuşit să facă livrări şi în afara Bucureştiului, lucru care se va menţine şi pe viitor.
„Dacă e să comparăm perioada aceasta cu încasările lunilor din anii trecuţi, având în vedere că anul trecut magazinul din Floreasca abia fusese deschis şi încercam să atragem clienţi, lucrurile sunt într-un echilibru, iar partea în care noi am pierdut a fost cea de evenimente, dar s-au redirecţionat bani către pachetele destinate business to business, deci suntem bine“, spune Adina Mugescu.
Odată cu redeschiderea magazinelor, lucrurile nu sunt constante, astfel că încasările variază de la o zi la asta, dar scăderile din anumite zile sunt compensate de încheierea mai mult contracte business to business, adică livrarea berii către angajaţii unor companii care au încheiat contract cu The Beer Institute.
„Avem un abonament de bere, l-am lansat înainte de pandemie, în luna februarie, şi pornind de la ideea aceasta de kit de degustare acasă, am creat pachete personalizate pentru anumite companii“, spune Adina Mugescu.
Cofondatoarea The Beer Institute spune că piaţa berii artizanale este încă la început în România şi mai există loc pentru micii producători de bere.
„Piata berii artizanale este într-o continuă mişcare, berarii îşi adaptează reţetele în funcţie de sezon, în iarnă se lansează un anumit tip de bere cu anumită specificitate, mai mai alcoolizate, iar primăvara şi vara berile lansate sunt mai light şi foarte fructate, mai puţin alcoolizate“, precizează Adina Mugescu.
Piața berii, scădere de peste 7% în pandemie. Românii consumă tot mai puțină bere
Piaţa berii din România a înregistrat o scădere de peste 7% în lunile martie - iunie ale anului în curs, comparativ cu perioada similară din 2019, din cauza pandemiei de Covid-19, iar consumul se situează mult sub nivelul consemnat în anii trecuţi, chiar dacă în luna iunie, odată cu redeschiderea teraselor, acesta a avut o uşoară revenire, a declarat directorul general al Asociaţiei Berarii României, Julia Leferman.
Ea a precizat că impactul cel mai puternic al efectelor pandemiei se va resimţi în trimestrul al treilea, care în mod obişnuit este vârful de sezon pentru consumul de bere. În acest context, Julia Leferman a pledat pentru susţinerea sectorului HoReCa de către guvernanţi, inclusiv prin facilitarea
20
extinderii teraselor pe spaţiile publice, prin deciziile autorităţilor locale sau prin permiterea funcţionării unor locaţii temporare de tip food trucks sau baruri mobile, scrie Agerpres.
"Observăm cu îngrijorare situaţia din sectorul HoReCa şi, implicit, din industria berii. În primele luni ale anului, vânzările din industria berii au scăzut accentuat. Impactul cel mai puternic, însă, se va resimţi în trimestrul al treilea al anului care, în mod obişnuit, este vârful de sezon pentru bere, dar care depinde mult de condiţiile de operare din industria ospitalităţii. Ca să putem spera la o redresare a acestui sector, este esenţială redeschiderea restaurantelor. În condiţiile actuale, ne dorim sprijin guvernamental prin programele de investiţii anunţate de autorităţi şi prin strategii coerente de susţinere pentru sectorul HoReCa, inclusiv prin facilitarea extinderii teraselor pe spaţiile publice, prin deciziile autorităţilor locale sau prin permiterea funcţionării unor locaţii temporare de tip food trucks sau baruri mobile", a afirmat ea.
Potrivit acesteia, faptul că barurile şi restaurantele şi-au oprit activitatea timp de două luni şi jumătate a dus la închiderea liniilor de bere la draft, iar comercializarea acestui tip de bere se va relua treptat, odată cu redeschiderea etapizată a teraselor şi ulterior a restaurantelor.
"Faptul că barurile şi restaurantele şi-au oprit activitatea timp de două luni şi jumătate a dus şi la închiderea liniilor de bere la draft. Chiar dacă începând cu 1 iunie terasele s-au redeschis, reluarea comercializării berii draft se petrece treptat, în concordanţă cu măsurile de redeschidere etapizată a locaţiilor HoReCa. Oricum, scăderea importantă înregistrată de segmentul Keg din prima jumătate a anului, de 43%, nu are cum să fie recuperată pe parcursul următoarelor 6 luni din an. Acest segment va încheia cu siguranţă anul în scădere faţă de 2019", a explicat Leferman.
Începând cu luna martie 2020, odată cu declanşarea pandemiei, s-a conturat o tendinţă nouă printre consumatorii de bere, prin creşterea cu 39% a preferinţei pentru sticla de unică folosinţă, în detrimentul celei reutilizabile. Astfel, la nivelul primelor 6 luni din an, comparativ cu ianuarie - iunie 2019, trendul descendent al sticlei reutilizabile este şi mai
accentuat (-34%) în raport cu sticla de unică folosinţă, care a crescut cu 44%.
Ce bere consumă românii în pandemie
În primul semestru al anului 2020, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, categoria specialităţi - în care intră, printre multe altele, berea neagră, cea nepasteurizată, albă, ale, pale, roşie etc. - a scăzut cu 28%.
"Deşi această categorie este una relativ mică, reprezentând doar 2,2% din piaţă în 2019, a fost un segment care a rămas constant în evoluţie faţă de 2018. Dacă în 2019, preferinţa românilor pentru mixurile de bere şi berile aromatizate a înregistrat o creştere record în România, de 32,5% faţă de anul anterior, urmând de altfel tendinţa europeană de consum, în primele 6 luni ale anului 2020 această categorie a înregistrat şi ea o reducere de 6 procente. Şi acest segment are o pondere mică din piaţă, adjudecându-şi 3% din piaţă în 2019. Preferinţele tot mai variate ale românilor în materie de bere şi dorinţa lor de a experimenta gusturi noi, speciale, tendinţă remarcată anul trecut, s-a mai ponderat în această perioadă de pandemie", a subliniat directorul general al Asociaţiei Berarii României.
Comparativ, anul trecut, mixurile de bere şi berile aromatizate şi-au adjudecat 3% din piaţă, iar categoria specialităţi, în care intră, printre multe altele, berea neagră, nepasteurizată, albă, ale, roşie etc, 2,2% din total.
În ceea ce priveşte categoria berii fără alcool, aceasta a înregistrat o tendinţă similară, de scădere cu 19%, în primele 6 luni ale acestui an. Berea fără alcool deţinea o pondere de 1,7% din întreaga piaţă de bere în 2019.
"Dacă în cazul primelor două categorii consumul şi-a revenit într-o mică măsură în luna iunie, în cazul berii fără alcool scăderea este şi mai accentuată (a pierdut un procent). Şi dacă până anul trecut berea fără alcool era pe un trend ascendent, 2020 este primul an de scădere pentru acest segment", a adăugat Julia Leferman.
În 2019, piaţa berii din România a înregistrat un volum în creştere cu 0,4%, până la 16,8 milioane de hectolitri, iar consumul anual de bere pe cap de locuitor s-a ridicat la 86 de litri.
Conform statisticii, eforturile investiţionale ale membrilor Berarii României au atins un nivel record în 2019, de 96,3 milioane euro, în creştere cu 22 de milioane euro faţă de anul precedent. Per total, investiţiile cumulate ale companiilor membre din Asociaţia, în ultimii 16 ani, au atins 1,62 miliarde de euro.
22
În 2019, numărul producătorilor de bere din România a crescut la 68, în comparaţie cu 56, în 2018.
Asociaţia Berarii României reprezintă, de peste 15 ani, industria locală de bere. Începând din anul 2008, entitatea a devenit parte a marii familii a producătorilor de bere europeni, reprezentaţi prin organizaţia Berarii Europei, fondată în 1958, la Bruxelles.
România a fost în 2019 al optulea producător de bere din cele 27 de state membre ale UE, arată datele publicate vineri de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat). Anul trecut, s-au produs în Uniunea Europeană 34 miliarde de litri de bere cu alcool, producţia UE fiind echivalentul a aproximativ 77 de litri per locuitor. În plus, în 2019, s-au produs în UE 1,4 miliarde de litri de bere care nu conţinea deloc alcool sau conţinea mai puţin de 0,5%.
În rândul statelor membre UE, principalii producători de bere în 2019 au fost Germania (opt miliarde de litri de bere, sau 23% din producţia totală a UE), Polonia şi Spania (fiecare cu 3,9 miliarde de litri de bere), Olanda (2,5 miliarde de litri de bere), Belgia (2,4 miliarde de litri de bere, datele sunt din 2017), Franţa (două miliarde de litri de bere), Cehia (1,9 miliarde de litri de bere) şi România (1,73 miliarde de litri de bere).
Din HoReCa în online. Andreea Micu, Avincis, despre lansarea magazinului online și evoluția în pandemie: Consumatorii trebuie să se orienteze către vinuri românești Andra Imbrea 05 Aug 2020 - Interviuri și Analize
Pentru producătorul de vinuri Avincis prima jumătate a anului a adus vânzări aproape similare cu cele de anul trecut, chiar și în contextul pandemiei de Covid-19. Ce diferă anul acesta față de 2019 sunt canalele de distribuție, iar pierderea generată de închiderea teraselor și restaurantelor din HoReCa a fost compensată de canalul de eCommerce, de unde și mișcarea Avincis de a accesa diverse platforme online și, mai mult, lansarea propriului magazin online, ce urmează să aibă loc în septembrie. Andreea Micu, proprietarul cramei Avincis, a povestit pentru retail.ro cum se simte anul 2020 pentru un producător de vinuri și ce urmează pentru această industrie.
„Din punct de vedere al vânzărilor, indicatorii de performanță din prima jumătate a anului sunt aproape la fel cu cei de anul trecut, diferă doar canalele de distribuție. În cadrul Avincis, au fost afectate zonele HoReCa, enoturism și export, practic toate domeniile care au avut scăderi în aceste ultime luni. Din fericire, am reușit să depășim această perioadă fără să apelăm la șomaj tehnic, disponibilizări sau reduceri salariale“, spune Andreea Micu.
Vinul se mută din HoReCa în retail și în online
Dintre canalele de vânzare unde Avincis este prezent, cel mai afectat a fost HoReCa, cu cele două luni de stare de urgență în care livrările de vinuri către restaurante și terase au fost întrerupte total.
Ca particularități ale businessului Avincis în perioada pandemiei, Andreea Micu spune că există o translație dinspre HoReCa către vânzările online și către retailul modern ca număr de sticle vândute, dar o scădere în valoare. De asemenea, gamele entry-level și middle au cunoscut creșteri, în timp ce vânzările produselor premium au scăzut vizibil.
“Principala provocare în HoReCa este de a păstra nivelul listărilor în meniuri și de a menține “starurile” în portofoliu. Clienții, indiferent de canalul de pe care cumpără, vor fi din ce în ce mai sensibili la argumentele privind raportul calitate – preț, atunci când aleg o sticlă de vin. Din acest punct de vedere, provocarea majoră este da a ne păstra notorietatea și de ne păstra în continuare în alegerile cumpărătorilor.
24
Din partea centrelor de achiziții (asaltate de oferte de la producători care în condiții normale n-ar fi venit la masa negocierilor) cresc așteptările calitative, scad prețurile și se măresc condițiile comerciale: multe vinuri destinate anterior exclusiv HoReCa au apărut pe rafturile magazinelor. Majoritatea achizitorilor au lucrat și lucrează de acasă, nu s-au făcut degustări pentru noi listări, procedurile clasice au fost îngreunate din cauza pandemiei”, spune proprietarul cramei Avincis.
Avincis, extindere în eCommerce: magazin online propriu
În perioada pandemiei Avincis nu a intrat în noi rețele de retail, dar este prezent în magazinele Mega Image, Carrefour, Auchan. În schimb, pandemia a însemnat pentru producătorul de vinuri din Drăgășani extinderea în eCommerce, pe platforme online precum eMAG, Wine Me, Altex, Vivre, Nectarul Viilor, pe lângă cele unde se aflau deja precum FineStore, BeiCeVrei, Vinexpert, BeicuStil.
„Creșterea semnificativă a fost și este în continuare în online, mulți dintre distribuitori s-au reorientat și către acest canal. De la debutul pandemiei și până acum creșterea segmentului de online pentru Avincis este de 200%, iar year to date este de 60%”, spune Andreea Micu.
Mai mult, creșterea segmentului de eCommerce a determinat proprietarul Avincis să lanseze un magazin online propriu. „Acesta se află momentan în lucru și va fi lansat cel mai probabil în luna septembrie. Dorim să fim cât mai aproape de consumatorii vinurilor noastre, să știe că ne găsesc ușor și să afle noutățile direct de la sursă”, mai spune Andreea Micu.
25
Avincis, vizite la cramă pe perioada verii
O componentă importantă a businessului Avincis este și zona de enoturism, producătorul organizând vizite și degustări la cramă. Pe perioada stării de urgență, vizitele la cramă au fost suspendate în totalitate, însă odată cu relaxarea măsurilor de protecție impuse de autorități acestea au fost reluate, respectând prevederile autorităților și măsurile de protecție.
“Pierderile pe zona de turism sunt firești având în vedere că timp de 2 luni, pe perioada stării de urgență, nu am funcționat deloc. Chiar și acum turistii sunt reticenți în a face călătorii din motive de siguranță, ceea ce iar duce la o scădere. Cu toate acestea, pe perioada verii avem programate vizite la cramă, mai ales în weekend, desigur cu respectarea măsurilor de siguranță impuse de autorități”.
Pentru anul în curs, Andreea Micu estimează afaceri asemănătoare cele din 2019, când Avincis a înregistrat o cifră de afaceri de peste 5,8 milioane de lei. "Scăderea businessului pe HoReCa va fi compensată de creșterea eCommerce-ului, iar în ceea ce privește turismul, sperăm să recuperăm pierderile din perioada de întrerupere a activității prin orientarea turiștilor către turismul intern".
26
Ce soluții vede proprietarul Avincis pentru redresarea industriei de vinuri? “Încurajarea afacerilor vine de la consumatori. Aceștia trebuie să se reorienteze către produsele locale, să cumpere deci vinuri românești. De asemenea trebuie să dea prioritate turismului românesc - la noi la crama AVINCIS vizitatorii își pot petrece vacanțele în condiții de siguranță, cu riscuri minime. Dispunem de suficient spatiu pentru a asigura distanțarea socială, mesele pot fi servite în cameră, se pot face degustări de vin pe terasa cramei și plimbări pe domeniu și în vie”.
Ce estimări are Andreea Micu pentru piața vinului în perioada următoare? “Estimăm o stagnare pe toate palierele, cumpărătorii au devenit mai exigenți fiind foarte atenți la bugetul de cheltuieli. Creșterile vor înregistra cramele ce se adaptează cerințelor actuale, care vor investi în personal, promovare și marketing pro-activ, creativ nu reactiv. Piata vinului a fost destul de serios afectată. Întreruperea activității în majoritatea locațiilor din segmentul HoReCa a dus la scăderea drastică a vânzărilor în acest sector. În paralel însă au crescut vânzările pe online având în vedere încurajarea livrărilor la domiciliu în perioada de carantină. Noi vom face tot posibilul să asigurăm întreținerea viei de pe domeniul viticol și funcționarea cramei pentru producția de vinuri așa cum ne-am obișnuit deja consumatorii fideli”, încheie proprietarul Avincis.
Producători români la raft. România, ţara cu una dintre cele mai mari suprafeţe cultivate cu legume din UE, duce lipsa murăturilor româneşti la raft. Marca Râureni „se bate” cu Bonduelle, Defne şi Orzech Florentina Niţu 10.08.2020,
Sute de mici antreprenori au creat branduri de murături sau zacuscă, băcăniile şi platformele online care strâng mărci locale fiind „gazda” unor astfel de produse, însă rafturile marilor magazine rămân deschise în special mărcilor consacrate din străinătate.
Deşi majoritatea românilor consumă murături produse în casă, vânzările borcanelor cu castraveţi, ardei sau alte legume conservate au crescut în retail în ultimii ani şi brandurile de la raft s-au înmulţit. Totuşi, piaţa este dominată de mărci străine, precum Defne, Orzech sau Szatmar Gold, însă şi murăturile Râureni, fabricate de familia Mutu în Râmnicu Vâlcea, au devenit un concurent puternic.
Vânzările de murături monitorizate în reţelele moderne de comerţ au avut o creştere de 13,3% ca valoare şi de 8,6% ca volum în perioada august 2017 – iulie 2018, faţă ultimele 12 luni anterioare, arată datele companiei de cercetare de piaţă Retail Zoom. Cu toate acestea, un studiu realizat de companiei de cercetare GfK România arată că peste 80% din români mănâncă murături preparate în casă. ZF a analizat raftul de murături din supermarketul Mega Image de pe bulevardul Camil Ressu, în cursul zilei de 20 iulie, iar o centralizare a datelor indică 15 branduri prezente la raft dintre care 5 sunt produse de companii cu capital românesc, în România.
15 minute cu un antreprenor. Paul Fulea, proprietar crama Histria: Anul acesta avem în plan să ne dublăm producţia 07.08.2020, Miruna Diaconu ♦ În prezent, crama Histria este un producător mic, realizând anual 40.000 - 50.000 de sticle de vin ♦ Crama are în portofoliu branduri precum Ammos şi Mirachi, produse care se vând în HoReCa.
Paul Fulea, proprietar al cramei Histria, spune că planul pentru anul acesta vizează dublarea producţiei, faţă de 50.000 de sticle pe an cât este în prezent. Astfel, crama va deveni mult mai eficientă din punctul de vedere al costului per litrul de vin.
„Suntem un producător mic în ceea ce priveşte numărul de sticle de vin produse pe an, cam 40.000-50.000. Încercăm să ne dublăm producţia de vin ca să devenim mai eficienţi din punctul de vedere al costurilor per litru. În mod normal, eu iau decizia de a creşte cantitatea de vin în funcţie de contractele pe care le semnez, nu în avans“, spune Paul Fulea, proprietarul
cramei Histria, în cadrul emisiunii ZF 15 minute cu un antreprenor: Cum facem ca economia să funcţioneze în continuare?, un proiect ZF şi First Bank.
Când a intrat în acest business, în 2015, Paul Fulea şi-a stabilit ca obiectiv pentru următorii zece ani să ajungă la o capacitate de un milion litri. Seceta din 2019 şi 2020 şi apoi pandemia au determinat schimbarea planurilor, mai exact amânarea pentru 2030 a acestui obiectiv.
Crama Histria administrează 160 de hectare de viţă de vie, iar dacă ar vinifica toată cantitatea de struguri produsă ar ajunge la o capacitate de 1,1 milioane de litri pe an .„În prezent, suntem la un sfert din ceea ce ne-am propus din punctul de vedere al businessului până în 2025. Am avut două frâne, prima a fost anul trecut când în zona unde avem noi crama, în Do-brogea, a fost o secetă pedologică severă, iar producţia de struguri a fost la jumătate, ceea ce a generat o pierdere de 200.000 euro şi nici nu avem un asigurător pentru seceta pe viţa de vie. A doua piedică a fost anul acesta, când pandemia este cuplată cu al doilea an consecutiv de secetă“, spune Paul Fulea.
Anul acesta, crama a preluat în arendă circa 45 de hectare care aparţineau unui alt producător. Hectarele preluate vor mai salva din producţia de vin de anul acesta, pentru că au sisteme de irigaţie, iar crama va avea astfel o producţie mai mare.
TotuşI, în ceea ce priveşte zona neirigată, proprietarul cramei spune că se aştepată la o producţie la nivelul anului trecut.
„Sunt fonduri europene pentru irigaţii, dar nu sunt fonduri europene pentru sursa de apă. Nu avem sursă de apă în apropiere, singura soluţie este sa forăm puţuri noi. Având în vedere locul în care este amplasată crama, va trebui să forăm cam 120 m adâncime, iar un singur puţ ar însemna un cost de 30.000 euro şi aş avea nevoie de mai multeî, explică Paul Fulea.
În februarie 2015, Paul Fulea a luat decizia de a construi o cramă, în septembrie zdrobea primii struguri, iar în luna decembrie a aceluiaşi an a lansat pe piaţă primele vinuri, unul alb şi altul roze.
În prezent, Crama Histria are în portofoliu branduri precum Ammos şi Mirachi. Vinurile sunt listate în magazine de specialitate din Bucureşti, în Braşov, în Cluj sau Sibiu, dar şi în restaurante.
Pe piaţa din România sunt circa 250 de crame, numărul lor crescând în ultimii ani pe fondul deschiderii unor afaceri mici - active pe segmentul
29
vinurilor premium. Cramele mari, care au o pondere importantă a vânzărilor în retailul modern, sunt mai ferite. Afacerile mici, cramele butic, vând în special în HoReCa, deci în situaţia actuală sunt lovite puternic.
Paul Fulea este de părere că România are nevoie de o strategie astfel încât să valorifice faptul că are printre cele mai mari producţii de vin din Europa.
„Căutăm pieţe pe care să ne extindem. Suntem în discuţii pentru un contract în Canada, dar avem deja colaborări în Belgia sau Germania. Loc există de expansiunea peste graniţă, însă din păcate, ne luptăm mai mult singuri pentru a accesa aceste pieţe. Nu avem strategie naţionala sau o startegie a organizaţiei industrieiî, spune Paul Fulea.
România este unul dintre cei mai mari producători de vin de la nivel european şi îşi face loc chiar şi la vârful clasamentului mondial, alături de state care nu mai au nevoie de nicio prezentare, precum Franţa, Italia, Spania, Germania sau Portugalia.
roducătorul de suplimente alimentare Alevia a raportat afaceri de 28,6 mil. lei în 2019, un avans de 5% faţă de anul anterior Georgiana Mihalache 07.08.2020, De la zece produse în portofoliu la început, Alevia a ajuns la 340 de produse în portofoliu, suplimente şi ceaiuri, vândute în farmacii şi magazine naturiste, dar şi în supermarketuri.
Alevia este unul dintre cei mai mari producători locali de suplimente alimentare, fiind un business de familie controlat de antreprenorul Florin Mitocaru, fiul fondatorilor companiei. Producătorul român are o fabrică în Fălticeni, judeţul Suceava.
Producătorul de suplimente alimentare şi ceaiuri Alevia, înfiinţat în urmă cu 25 de ani în
Suceava, a raportat afaceri de 28,6 mil. lei în 2019, în creştere uşoară cu 5% faţă de anul anterior, arată datele publice de la Ministerul de Finanţe.
Compania a avut un profit de 3,2 mil. lei, similar cu cel din anul anterior, şi angajează 161 de persoane, deţinând o fabrică în care produce suplimentele alimentare, ceaiuri cu o suprafaţă de 2.000 mp şi o capacitate anuală de producţie de circa 4 mil. unităţi. De la zece produse în porto-foliu la început, Alevia a ajuns la 340 de produse în portofoliu, suplimente şi ceaiuri, vândute în farmacii şi magazine naturiste, dar şi în supermarketuri. În 2017, Alevia a lansat şi gama food, care conţine produse precum seminţe, fructe uscate şi nuci crude.
