+ All Categories
Home > Documents > apar-romania.ro · Web viewPercepția acestor riscuri și beneficii poate influența acceptarea de...

apar-romania.ro · Web viewPercepția acestor riscuri și beneficii poate influența acceptarea de...

Date post: 25-Dec-2019
Category:
Upload: others
View: 9 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
86
Stiri 18 octombrie 2019 PROGNOZA AGROMETEOROLOGICĂ 18 – 24 OCTOMBRIE 2019 Agroinfo 17 octombrie 2019 - Caracteristici meteorologice. În acest interval se va menţine un regim termic al aerului mai ridicat decât în mod normal, pe întreg teritoriul agricol. Temperatura medie diurnă a aerului se va situa între 9...22°C, abaterile termice pozitive fiind de 1...9°C, la nivelul întregii ţări. Temperatura maximă a aerului se va încadra între 17...27°C, pe aproape întreg teritoriul. Temperatura minimă a aerului va oscila între 1...16°C, în cea mai mare parte a zonelor de cultură, cele mai scăzute valori fiind posibile în estul Transilvaniei. Regimul termic mediu diurn al solului la adâncimile de 5 şi 10 cm va fi cuprins între 10...21°C în aproape toată ţara, valori favorabile parcurgerii fazelor de creștere și dezvoltare la culturile de toamnă înființate până în prezent. Sunt posibile ploi locale, reduse cantitativ, fiind însoţite de intensificări de scurtă durată ale vântului. De asemenea, în zonele joase și de luncă vor fi condiții de producere a ceții, izolat asociată cu burniță. 1
Transcript

Stiri 18 octombrie 2019

PROGNOZA AGROMETEOROLOGICĂ 18 – 24 OCTOMBRIE 2019Agroinfo  17 octombrie 2019 -

Caracteristici meteorologice. În acest interval se va menţine un regim termic al aerului mai ridicat decât în mod normal, pe întreg teritoriul agricol. Temperatura medie diurnă a aerului se va situa între 9...22°C, abaterile termice pozitive fiind de 1...9°C, la nivelul întregii ţări.

Temperatura maximă a aerului se va încadra între 17...27°C, pe aproape întreg teritoriul. Temperatura minimă a aerului va oscila între 1...16°C, în cea mai mare parte a zonelor de cultură, cele mai scăzute valori fiind posibile în estul Transilvaniei.

Regimul termic mediu diurn al solului la adâncimile de 5 şi 10 cm va fi cuprins între 10...21°C în aproape toată ţara, valori favorabile parcurgerii fazelor de creștere și dezvoltare la culturile de toamnă înființate până în prezent.

Sunt posibile ploi locale, reduse cantitativ, fiind însoţite de intensificări de scurtă durată ale vântului. De asemenea, în zonele joase și de luncă vor fi condiții de producere a ceții, izolat asociată cu burniță.

Caracteristici agrometeorologice

Conținutul de apă în stratul de sol 0-20 cm (ogor), se va încadra în limite scăzute și deosebit de scăzute, seceta pedologică fiind moderată, puternică și extremă, în majoritatea zonelor agricole. În estul, local centrul și sud-estul teritoriului, rezerva de umiditate din sol va prezenta valori satisfăcătoare și apropiate de optim.

Starea de vegetaţie a culturilor agricole

În aceste condiţii, procesele vegetative la culturile de toamnă (rapiţă, orz şi grâu) vor avea în general o evoluţie normală în aproape toată ţara, exceptând zonele depresionare centrale şi nordice, precum şi terenurile agricole

1

afectate de fenomenul de secetă pedologică, unde ritmurile de creştere şi dezvoltare ale plantelor se vor desfăşura mai lent.

Culturile de orz şi grâu de toamnǎ îşi vor continua fazele de germinare-rǎsǎrire (30-100%) în cea mai mare parte a zonelor de cultură, precum şi început de înfrunzire (1-3 frunze), îndeosebi în jumătatea sudică a ţării.

În funcţie de data semănatului, la rapiţǎ se vor semnala germinarea şi rǎsǎrirea (40-100%), precum şi înfrunzirea (4-7 frunze), starea de vegetaţie a plantelor fiind în general medie şi slabă în semănăturile tardive, precum şi pe terenurile afectate de seceta pedologică.

În toate bazinele specializate, sfecla de zahǎr va parcurge maturitatea tehnologicǎ, extinzându-se totodată lucrările de recoltare.La pomii fructiferi şi viţa de vie se vor înregistra în continuare maturarea lemnului/coardelor, precum şi colorarea/cǎderea fiziologicǎ a frunzelor. Totodată, vor fi condiţii de definitivare a lucrărilor de recoltare la varietăţile târzii.

În general, condiţiile agrometeorologice vor favoriza desfăşurarea lucrărilor agricole în câmp (eliberarea terenurilor de resturi vegetale, arături, fertilizări), în aproape toată ţara.

RECOMANDĂRI DE SPECIALITATE:

• Eliberarea terenurilor agricole de resturile vegetale;• Efectuarea arăturilor adânci de toamnă;• Continuarea şi chiar finalizarea semănatului la cerealierele de toamnă;• Finalizarea lucrărilor de recoltare, transport şi depozitare ale produselor agricole de sezon.

* Evoluția stării de vegetație pentru perioada estimată utilizează prognoza meteorologică pe scurtă/medie durată asociată cu informațiile fenologice colectate săptămânal prin monitorizarea principalelor culturi agricole din România situate în apropierea stațiilor meteorologice cu program agrometeorologic din rețeaua Administrației Naționale de Meteorologie.

ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ DE METEOROLOGIE

Seceta, prețurile mici, lipsa spațiilor de depozitare – probleme majore ale fermierilor români REDACȚIA FIR 18 OCTOMBRIE 2019

2

În ultimele decenii, s-a remarcat o tendință de creștere a producției globale de cereale, în special a marilor culturi. Producția mondială de grâu a crescut cu 23% în ultimii 15 ani, iar cea de porumb cu 57%. Consumul a urmat aceeași tendință, în general, însă s-a menținut sub dinamica producțiilor, cu excepția ultimilor doi ani la cultura de porumb.România a parcurs aceeași evoluție. Din anul 2007, de exemplu, producțiile românești de grâu și de porumb au crescut de peste două ori.

Pentru anul acesta, se estimează o creștere a producției globale de grâu cu recolte record în unele regiuni ale lumii, iar analiștii piețelor anticipează că, în acest context, prețurile nu vor avea un suport consistent de creștere. În privința porumbului, recoltele sunt prognozate sub cele de anul trecut atât la nivel global, cât și european, iar consumul mondial va rămâne stabil, conform observatorilor pieței. Această situație ar putea oferi un sprijin pentru prețuri, consideră analiștii externi.

La debutul anului comercial în curs, în lunile iulie și august, prețurile au căzut dramatic. Abia în luna septembrie s-a remarcat o inversare a acestei tendințe de scădere când prețurile, eliberate de presiunea recoltelor în curs, au început să recupereze din pierdere. În privința grâului, există și o concurență puternică pe piețele de desfacere din partea statelor din regiunea Mării Negre, Rusia și Ucraina.

Prețurile mici au nemulțumit fermierii români, mulți dintre ei fiind obligați să-și vândă producțiile imediat după recoltare, din cauza lipsei spațiilor de depozitare și a constrângerilor legate de contractele de finanțare cu firme specializate. Cifrele privind exportul de cereale din România confirmă acest lucru, săptămâni la rând fiind în fruntea clasamentului european la vânzările principalelor culturi.

3

Există o practică în România, dezvoltată din cauza lipsei de capital a multora dintre femieri. Culturile sunt finanțate de companii din domeniu pe tot parcursul procesului de producție, de la semințe până la îngrășăminte chimice. Adrian Rădulescu, fermier și fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii, fost consilier prezidențial pe probleme de agricultură, a declarat că finanțarea asigură chiar și salariile din fermele agricole. În schimbul acestor servicii financiare, însă, la recoltare, fermierii au obligația să livreze producția. Pe de altă parte, cei mai mulți dintre fermieri nu au spații de depozitare, acestea fiind concentrate, în general, la marii traderi.

Lucian Buzdugan, director general Agricost: „În acest an, din cauza prețurilor foarte scăzute din piață, am stocat producția obținută”

Există, însă, și ferme care au capacitatea să depoziteze recoltele în așteptarea unor prețuri mai bune pe piață. Agricost Brăila a livrat în anii anteriori 80% din producție către traderii interni și 20% la export. Din cauza prețurilor mici, în acest an, compania nu s-a grăbit să vândă recoltele. „În acest an, din cauza prețurilor foarte scăzute din piață, am stocat producția obținută. Costul aproximativ de depozitare este de 1 euro/tona/luna”, a declarat Lucian Buzdugan, directorul general al companiei Agricost.

Până în data de 17 octombrie, la Euronext, Paris, grâul recuperase 15 euro/tonă de la minimumul ultimilor doi ani, înregistrat în data de 3 septembrie a.c. (166 euro/tonă), cotația ajungând la 181,50 euro/tonă pentru contracte cu livrare în luna decembrie a acestui an, dar rămâne, încă, sub nivelul din aceeași perioadă a anului trecut. Pe piața românească, prețurile de livrare, în lei, s-au menținut, în general, sub cele de anul trecut. În Vestul țării, săptămâna trecută, grâul a fost livrat la prețuri mai mici cu peste 70 de lei/tonă (697 lei/tonă, în medie) comparativ cu un an în urmă, în Est cu 20 – 80 lei/tonă, în Sud cu 50 – 70 lei/tonă, conform datelor furnizate de Bursa Română de Mărfuri. Pentru prima dată în acest an comercial, în ultima săptămână din luna septembrie, prețul grâului – FOB Constanța a depășit nivelul din aceeași perioadă a anului trecut, ajungând la 182,21 euro/tonă (anul trecut a fost de 167,81 euro/tonă), dar a coborât la 166,50 euro/tonă în a doua săptămână din luna octombrie, conform datelor colectate de Comisia Europeană. În această perioadă, cererea de grâu este în creștere, pentru că Egipt și-a intensificat achizițiile, iar Arabia Saudită tocmai a lansat licitații pentru aprovizionarea cu aproape 600.000 de tone.

Și prețul porumbului a crescut ușor, până la 165 euro/tonă în data de 17 octombrie la Euronext, Paris, de la un minim al anului de 161 euro/tonă consemnat la începutul lunii septembrie, pentru contractele cu livrare în luna

4

noiembrie a.c. Prețul FOB Constanța pentru porumb a arătat o oarecare volatilitate în ultima perioadă, raportat la nivelul prețurilor de anul trecut. În a doua săptămână din luna octombrie a.c., prețul în Constanța a avut o ușoară revenire, depășind nivelul din aceeași perioadă a anului trecut cu aproximativ 2 euro/tonă, ajungând la 158,62 euro/tonă.

Evoluțiile de pe piețele cerealelor arată, o dată în plus, riscurile financiare la care sunt supuși fermierii. Recolta din acest an a fost afectată de secetă, dar la efectele induse de vremea nefavorabilă se adaugă și alte elemente conjuncturale ale pieței, precum vânzări agresive ale unor state (Rusia și Ucraina sunt foarte active la vânzarea de cereale) sau diverse acorduri comerciale. În acest context, fermierii români ar trebui să se concentreze pe creșterea capacităților de însilozare, pentru a putea fructifica momentele favorabile de vânzare a producției pe piața internă sau externă.

APIA si SUBVENTII

APIA A ÎNCEPUT PLATA AJUTORULUI DE STAT către FERMIERI ȘI CRESCĂTORII DE ANIMALE! agrointeligenta.ro 18 octombrie 2019 O nouă plată deblocată de Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA)!

Printr-un comunict remis către Agrointeligența-AGROINTEL.RO, APIA anunță că prin Centrele Județene, a început plata ajutorului de stat pentru reducerea accizei la motorină utilizată în agricultură, aferent perioadei 1 aprilie – 30 iunie (trimestrul II/2019). Suma plătită este de 102.599.740 lei (reprezentând 52,67% din valoarea totală de 194.767.889 lei) pentru un număr de 17.703 beneficiari și o cantitate de motorină de 54.116.690,999 litri (din 102.730.950,503 litri). Valoarea accizei la motorină pentru anul 2019 este de 1,8959 lei/litru. Cantitățile de motorină pentru trimestrul II/2019, care beneficiază de ajutor de stat și sunt aprobate prin Ordinul Ministrului nr.501/07.10.2019, se regăsesc prezentate mai jos: Sectorul vegetal: 48.549.035,187 litri și 92.044.065,00 lei Sectorul zootehnic: 5.257.546,158 litri și 9.967.734,00 lei Sector îmbunătățiri funciare: 310.109,654 litri și 587.941,00 lei Total: 54.116.690,999 litri și 102.599.740,00 lei.

DATE OFICIALE! CREȘTERE SPECTACULOASĂ ÎN ACTE A NUMĂRULUI DE OVINE și CAPRINE! Agroinfo  17 octombrie 2019 DOCUMENT MADR. Ministerul Agriculturii ne-a furnizat un document miercuri, 16 octombrie 2019, după conferința de presă, susținută de ministrul interimar al agriculturii, Petre Daea, despre

5

situația din agricultură, în acest moment. În ciuda nemulțumirilor vii ale oierilor, datele oficiale MADR susțin că singura creștere, și nu oricum, una spectaculoasă, este înregistrată la ovine și caprine.

Turme întregi de oi au fost sacrificate, anul trecut și anul acesta, din pricina scrapiei, boală mortală și fără leac care impune, de multe ori, lichidarea fermei de ovine. E de ajuns să fie depistată o oaie bolnavă pentru ca întregul efectiv  să fie trimis către abator.

Crescătorii de ovine și cei de caprine ne-au semnalat, de multe ori, că sunt mulți crescători care își vând fermele, renunță la creșterea oilor și caprelor, forțați de penuria forței de muncă, de lipsa unor ajutoare financiare, de datoriile acumulate. În timp ce necazurile par să îngroape fermele de ovine și caprine, în timp ce crescătorii de ovine strigă cât îi țin plămânii că nu mai este rentabil să crești oi, că e un chin, că au tăiat oile și au făcut pastramă, în documentul pus la dispoziția noastră de Ministerul Agriculturii, numărul ovinelor și caprinelor a crescut spectaculos din 2017 până-n 2019. Adică, de la instalarea lui Petre Daea în funcția de ministru al agriculturii. Așadar, datele oficiale din acte îi contrazic pe crescătorii de ovine și caprine.

După cum observați, aveți mai jos extrasul din documentul MADR, în anul 2007, în România erau 9.334.000 de ovine și caprine, în anul 2008, numărul oilor și caprelor a crescut nesemnificativ la 9.780.000.

Din 2017 situația explodează însă și numărul ovinelor și caprinelor crește vertiginos la 11.485.000 de capete și continuă să crească în 2018 când ajunge la 11.716.000 capete. Dacă luăm în considerare aceste date, s-ar părea că, în prezent, fermele de ovine și caprine o duc bine, sunt rentabile, altfel nu se explică creșterea numărului de capete de animale.

Din același document MADR, reiese că numărul capetelor de bovine a scăzut îngrijorător. De la 2.819.000 de capete în 2007 la 1.977.000 de capete în 2018. Numărul porcinelor s-a dus în cap. Un puternic motiv este pandemia de pestă porcină africană. În 2007, în România, erau 6.565.000

6

capete de porcine, iar în 2018, numărul s-a înjumătățit, 3.925.000 de capete de porcine.

A crescut și numărul familiilor de albine. În 2007, în țara noastră, erau 982.000 de familii de albine, iar în 2018 s-a ajuns la 1.849.000 familii de albine. Numărul de păsări a scăzut de la 82,9 milioane în 2007 la 74 de milioane în 2018.

STRUCTURA FERMELOR CARE BENEFICIAZĂ DE SUBVENȚII APIA, SCHIMBATĂ! Agroinfo  17 octombrie 2019 DATE OFICIALE MINISTERUL AGRICULTURII! Schimbări semnificative în structura fermelor care beneficiază de subvenții APIA! A crescut numărul tinerilor fermieri și suprafața agricolă exploatată de aceștia în timp ce a scăzut numărul fermierilor cu vârste de peste 60 de ani și suprafața agricolă pe care o lucrează, susține un document al Ministerului Agriculturii transmis pentru AGROINFO.

Potrivit datelor MADR, în perioada 2016-2019, a crescut cu 24% numărul fermierilor cu vârste de sub 40 de ani și cu 28% suprafața exploatată de aceștia. Numărul fermierilor cu vârste de peste 60 de ani a scăzut cu 17% și cu 10% a scăzut suprafața exploatată de ei.  

Date MADR

Este un curs pozitiv pe care l-a luat agricultura Ţării Româneşti şi un contur al realităţii, având în vedere faptul că toate aceste date le avem la APIA, unde prin voinţă proprie sunt documente înregistrate cu nume şi prenume, cu anul naşterii, cu suprafeţele pe care le solicită, într-un cuvânt: date exacte şi luate pe bază de semnătură de la fiecare fermier din România. Şi se observă că are loc o concentrare a suprafeţelor deţinute de fermierii sub 50 de ani şi

7

o reducere a suprafeţelor fermierilor de peste 70 de ani. Un lucru bun pentru ţară, care va continua şi trebuie să continue, a declarat ministrul interimar al agriculturii, Petre Daea, la conferința de presă susținută miercuri, 16 octombrie 2019, la sediul MADR.

Date MADR

Conform datelor MADR,  fermierii români cu vârsta sub 20 de ani dețineau în 2016 o suprafață de 4.849 de hectare, iar în 2019, suprafața agricolă lucrată de ei a crescut la 11.357 de hectare. Fermierii cu vârste între 20 și 30 de ani exploatau în 2016 o suprafață de 361.095 ha, iar în 2019, lucrează 561.783 ha. Fermierii români cu vârste între 30 şi 40 de ani deţineau 1.275.743 ha în 2016, iar în 2019 aceştia lucrează o suprafaţă de 1.533.337 ha, în timp ce fermierii de peste 70 de ani exploatează numai 890.199 hectare în acest an, faţă de 1.032.025 hectare în 2016, iar fermierii cu vârste între 80 și 90 de ani exploatează, în prezent, o suprafață de 227.708 ha. În 2019, cele mai multe hectare de teren agricol, 2.345.535 ha,  sunt lucrate de fermierii cu vârste între 40 şi 50 de ani, urmați de agricultorii cu vârste între 50 şi 60 de ani, care exploatează  2.051.393 ha.

Anul acesta, au fost solicitate la plata subvenției APIA 9,6 milioane de hectare. Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a înregistrat 866.000 de cereri unice, depuse de fermieri pentru obținerea subvențiilor.

8

Fermier: ”Mi-a intrat avansul APIA! Am primit SMS de la banca la care am contul!” agrointeligenta.ro17 octombrie 2019 22:22

Primii fermieri care confirmă plata avansului APIA din subvențiile agricole pe anul 2019! Producători agricoli din mai multe județe au anunțat pe grupul de Facebook SUBVENȚII APIA că au primit notificare de la bancă privind virarea primei tranșe din subvențiile pe acest an. ”Astăzi în jurul orei 14.00, la mine au intrat banii. Am ferma în județul Ilfov, iar suma medie ce s-a virat pe hectar este de 136-137 de euro din ce am calculat”, a anunțat pe grupul SUBVENȚII APIA fermierul Cristian Gagalice. În jurul orei 18.30, agricultorul a mai răspuns întrebărilor celorlați membri: ”În urmă cu 4 ore am primit SMS de la banca cu care lucrez că au intrat bani de la APIA. Am contul la Banca Transilvania”. O altă confirmare a plății avansului a venit din județul Suceava de la fermierul Cristian Abogătoae, care a postat pe grupul SUVBENȚII APIA că și la el în cont a ajuns prima tranșă din subvențiile pe 2019.

Cel mai probabil, primii fermieri care au încasat astăzi banii de la APIA sunt cei autorizați în primele tranșe de ieri, când s-a declanșat achitarea avansului. Cum numărul fermierilor care au intrat la plată pe data de 16 octombrie a depășit ținta propusă de 200.000, este de așteptat ca în cursul zilei de mâine să avem mai multe confirmări ale viramentelor bancare.

”Am închis ziua de ieri cu 262.440 de fermieri autorizați la plată pentru suma totală de 345 de milioane de euro”, a declarat pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO directorul general al APIA, Adrian Pintea. Sumele autorizate la plată de către funcționarii APIA au trecut prin contabilitate și au fost transmisă spre plată la Trezorerie, de unde o parte de bani au plecat chiar de ieri către băncile unde fermierii au conturi. ”Din suma autorizată de noi ieri nu toți banii au intrat la Trezorerie pentru cu au avut timp fizic. Avem informații că suma care a plecat deja este de 225 de milioane de euro”, ne-a mai declarat directorul Adrian Pintea. Vă reamintim că avansul APIA se achită în perioada 16 octombrie-30 noiembrie, urmând ca din 1 decembrie să se demareze plata integrală.

În premieră, în acest an, odată cu agricultorii intră din prima fază la plată și crescătorii de animale, mai exact beneficiarii de sprijin cuplat zootehnic pentru speciile ovine și caprine. Avansul pentru plata directă în sectorul vegetal se calculează ca 70% din cuantumurile pentru: Schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS), este de 102,6082 euro/ha; Plata redistributivă pentru intervalele între 1 şi 5 hectare (inclusiv 5 ha) şi peste 5 hectare şi până la 30 de hectare inclusiv va fi de 48,7127 euro/ha; Plata pentru înverzire – 59,3201 euro/ha; Plata pentru tinerii fermieri – 31,2477 euro/ha. Pentru speciile ovine/caprine, respectiv

9

sprijinul cuplat în sectorul zootehnic, plafonul alocat este de 17,7173 euro/animal. Plăţile pentru schemele finanţate din FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă) se fac în lei, la cursul de schimb valutar de 4,7496 lei/euro, stabilit de Banca Centrală Europeană în data de 30 septembrie 2019, în timp ce pentru plăţile schemelor finanţate din FEADR (Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurală) cursul de schimb valutar este de 4,6635 lei/euro. Acesta a fost stabilit de Banca Centrală Europeană în data de 31 decembrie 2018. Intrați pe grupul de Facebook SUBVENȚII APIA pentru informații de ultimă oră despre plățile APIA – CLICK AICI

AJUTOR DE STAT, PLĂTIT INTEGRAL CĂTRE AGRICULTORI! agrointeligenta.ro18 octombrie 2019 6:26

Sumele integrale, în conturile fermierilor! Direcțiile Agricole achită banii pentru un ajutor de stat important. Subvenția de 3.000 de euro acordată cultivatorilor de usturoi este plătită în aceste zile fermierilor care au depus cererea în acest an.

”Toţi producătorii agricoli din judeţul Botoşani care s-au înscris în programul „Usturoi 2019” au încasat subvenţiile acordate de la bugetul de stat, a anunţat, ieri, şeful Direcţiei pentru Agricultură Botoşani, Cristian Delibaş. Potrivit acestuia, Direcţia pentru Agricultură a făcut plata ajutorului de minimis pentru aplicarea programului de susţinere a producţiei de usturoi pentru 18 producători agricoli. Fiecare producător care a valorificat producţia pentru suprafaţa cultivată a primit un sprijin financiar de 3.000 de euro/hectar, valoarea totală a fondurilor achitate ridicându-se la 194.801 lei. La nivelul judeţului Botoşani, în programul „Usturoi 2019” s-au înscris 40 de producători agricoli, iar 22 dintre aceştia au beneficiat de subvenţie pe 19 septembrie. Subvenţiile plătite în luna septembrie au fost de 208.962 lei. Reamintim că în ședința Guvernului din data de 14 mai a fost aprobată o Hotărâre prin care se modifică și completează HG nr. 108/2019 pentru aprobarea schemei ,

,Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a producției de usturoi”, precum și pentru stabilirea unor măsuri de verificare și control al acesteia. Astfel, cuantumului sprijinului financiar acordat cultivatorilor de usturoi a crescut de la 1.000 euro/ha la 3.000 euro/ha (13.950 lei/ha). Prin acordarea sumei de 3.000 euro/ha (13.950 lei/ha) se susține menținerea culturii de usturoi în zonele cu tradiție, precum și înființarea de noi suprafețe, crescând în acest fel interesul fermierilor pentru accesarea acestui program. Creșterea valorii sprijinului financiar prevăzută în respectivul act normativ se încadrează în bugetul maxim aprobat schemei de ajutor de minimis și nu atrage cheltuieli bugetare suplimentare.

10

În situația în care după finalizarea înscrierii în program se constată depășirea bugetului alocat schemei, cuantumul sprijinului financiar se reduce proporțional. Necesitatea unui sprijin mai mare pentru cultivatorii de usturoi a reieșit în urma întâlnirilor dintre aceștia și formele asociative reprezentative din sectorul legumicol, în cadrul cărora s-au analizat devizul tehnologic, cheltuielile și veniturile rezultate pentru această cultură.

Oficial al Băncii Mondiale: ”România trebuie să subvenţioneze mai mult fermele mici, familiale și nu marii deţinători de terenuri agricole” agrointeligenta.ro18 octombrie 2019

Oficialii români ar trebui să mai lucreze la principiul de acordare a subvenţiilor agricole, astfel încât să subvenţioneze mai mult agricultorii cu ferme de dimensiuni mici, familiale, deoarece în prezent cele mai multe subvenţii le primesc marii deţinători de terenuri agricole, a declarat miercuri economistul-şef al diviziei de Management Fiscal şi Macro pentru Europa şi Asia Centrală a Băncii Mondiale şi coordonator al politicii economice pentru statele UE, Rogier van den Brink, anunță Agerpres. “Aceste subvenţii (agricole, n.r.) pot fi folosite şi pot fi gândite într-un fel prin care fermierii să poată să îşi schimbe standardul minim de viaţă. În România, spre exemplu, în loc ca aceste subvenţii să fie alocate crescătorilor care au ferme mici, de familie, subvenţiile agricole nu au un plafon maxim, deci nu există limite ale subvenţiilor agricole, astfel că deţinătorii celor mai mari suprafeţe agricole primesc în realitate foarte mult din aceste subvenţii”, a arătat oficialul. Acesta a completat că subvențiile agricole alocate pentru fermierii mari în ţări ca Danemarca, Polonia, Olanda, au un plafon maxim, pentru ca de ele să beneficieze cei cu ferme mici, familiale. ”Iar acest principiu e unul la care România mai poate lucra şi astfel să se asigure că se neutralizează riscul de disparităţi economice mari în interiorul ţării“, a recomandat Rogier van den Brink, la Bucharest Forum 2019.

11

APIA a început plata ajutorului de stat pentru motorină M.A. Miscellanea / 18 octombrie

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a început plata ajutorului de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură, aferent perioadei 1 aprilie - 30 iunie 2019, trimestrul al doilea, informează Agerpres.

Suma plătită este de 102.599.740 lei (reprezentând 52,67% din valoarea totală de 194.767.889 lei) pentru un număr de 17.703 beneficiari şi o cantitate de motorină de 54.116.690,999 litri (din 102.730.950,503 litri).

Valoarea accizei la motorină pentru anul 2019 este de 1,8959 lei/litru.

Ajutorul de stat pentru motorină este de 92,044 milioane lei în sectorul vegetal, 9,96 milioane lei în cel zootehnic şi 587.941 lei în sectorul de îmbunătăţiri funciare.

AFIR si FINANTARI

Ni se întorc tinerii la sate. Daţi-le o şansă! Nicoleta Dragomir 17 octombrie 2019 - "Sunt tânăr, am o mică suprafaţă de teren la ţară, am strâns nişte bani şi vreau să investesc în agricultură. Ce mă sfătuiţi să fac?" - aşa încep multe dintre mesajele pe care le primim zilnic la redacţie sau pe care le citim pe facebook. 

În ceea ce priveşte reţeaua de socializare, majoritatea celor care le răspund doritorilor de investiţii în agricultură sunt de un pesimism incurabil. Ce-i drept, venit de multe ori din propriile experienţe nefericite. Dar, dincolo de greutăţile inevitabile, de inerţia multor autorităţi locale şi chiar a "binevoitorilor" certaţi cu toată lumea şi chiar şi cu ei înşişi, elanul tinerilor reîntorşi acasă nu trebuie deloc neglijat.În periplul nostru prin satele României - mai ales de când cu proiectul "Viitor pentru sate" - întâlnim din ce în ce mai mulţi fii ai satului reveniţi acasă pentru a-şi face un rost cu banii munciţi în străinătate.

Cele mai multe dintre noile afaceri sunt agricole. Mulţi au căpătat experienţă "furând" informaţii şi tehnologie de la angajatorii italieni sau spanioli, fără

12

să aibă neapărat studii în domeniu. Doar din munca prestată peste hotare. Dar sunt autodidacţi şi vor să facă ceva în ţărişoara lor! Până la urmă, ei sunt viitorul satelor pe care, la un moment dat, le-au părăsit în căutarea unui loc de muncă mai de Doamne-ajută! Am întâlnit şi primari tineri, mulţi dintre ei veterinari, horticultori sau zootehnişti. Parcă altfel stă treaba în comunităţile lor! Dar, până la urmă, nu trebuie să fii agricultor ca să înţelegi că ocupaţia de bază a comunităţilor rurale a fost şi va rămâne mult timp de-acum înainte - AGRICULTURA!

Îmi scria recent un tânăr fermier, supărat, pe bună dreptate, pe cei care au în mână autoritatea şi puterea deciziei. Micii producători trebuie sprijiniţi să îşi găsească locul pe piaţa de desfacere indiferent din ce zonă a ţării provin. Orice program guvernamental trebuie să fie naţional. Păi dacă tu, stat, susţii înfiinţarea de magazine pentru fermieri, ăsta e un lucru foarte bun! Dar nu o fă selectiv, că bate la ochi! Cred că există suficiente resurse din partea Ministerului şi marfă bună din partea producătorilor care să susţină aceste spaţii absolut necesare. Dacă e pentru toată lumea, atunci să fie pentru toată lumea! Nu trebuie să vă supăraţi atunci când un fermier îşi spune oful şi bate pe la uşi închise cu dreptatea în mână...

Provocare pentru autorităţi. În loc să le închideţi gura (de multe ori, prin legi strâmbe sau prost interpretate) şi să aruncaţi în derizoriu orice şansă a tinerilor care vor să investească în agricultură, ascultaţi-i! Dar pe bune. Şi faceţi ceva concret pentru a-i sprijini. Au bani (şi dacă nu au, riscă şi se împrumută), au iniţiativă şi voinţă, s-au întors acasă. Nu-i mai goniţi cu beţe-n roate şi accese de superioritate. Mâine, poimâine, ei vă vor pune pâinea pe masă!

Nicoleta DRAGOMIR

Agricultura deschide uşa erei digitale: IT-iştii: Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale au dezvoltat o aplicaţie în care au strâns peste 400 de producători, 1.200 de produse alimentare certificate şi peste 600 de pensiuni agroturistice Florentina Niţu astăzi, 15:20 178

Potrivit magazinului de aplicaţii pentru Android, Google Play, până în prezent aplicaţia a fost descărcată de peste 5.000 de persoane

Catalogul Produselor Alimentare Certificate (CPAC) este disponibil atât pentru sistemul Android, cât şi pentru iOS.

IT-işti din cadrul Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) au dezvoltat în cursul anului 2018 o aplicaţie cu produsele agroalimentare româneşti atestate, de la produse din carne, produse din lapte, produse de

13

panificaţie, produse din legume şi fructe, produse din peşte şi până la băuturi, denumită Catalogul Produselor Alimentare Certificate (CPAC).

În această platformă, ei au pus laolaltă 1.200 de produse agroalimentare de la peste 400 de producători naţionali, cu detaliile aferente despre fiecare în parte, cu scopul de a crea o conexiune directă între producători şi consumatori, într-un timp util. Săptămâna trecută, reprezentanţii AFIR au adăugat în platformă şi peste 600 de pensiuni agroturistice şi susţin că sunt în curs de dezvoltare şi a altor direcţii, pe baza sugestiilor făcute de utilizatori.

„Platforma integrată denumită Catalogul Produselor Alimentare Certificate (CPAC) poate fi descărcată atât pe telefoanele mobile cu sistem Android, cât şi iOs. Este un proiect de responsabilitate socială, nu a costat statul român niciun euro, ci doar efortul colegilor din cadrul direcţiei IT de la AFIR, din dorinţa de a face o conexiune între consumator şi producător utilă şi facilă“, a spus Adrian Chesnoiu, preşedintele AFIR, în cadrul unei conferinţe de presă.

ALTELE

Pâinea, mai scumpă. Părerile sunt împărțite: este bun grâul nostru sau e cu probleme? agrointeligenta.ro 18 octombrie 2019

Prețul pâinii ar putea să crească în perioada imediat următoare, cel mai probabil de luna viitoare. Scumpirea nu este justificată, spune ministrul interimar al agriculturii, Petre Daea.

Scumpirea pâinii se anunță considerabilă. Se poate ajunge la 1 leu pe fiecare pâine, anunță Observator.tv care citează fermieri și producători de pâine. Agricultorii reclamă că sunt probleme atât cu nivelul producției, cât și cu cel al

14

calității producției de grâu din acest an. Din cauza arșiței și a secetei, grânele nu îndeplinesc parametrii ceruți de panificație și o mare parte vor fi transformate în furaj.

Ministrul interimar al agriculturii exclude posibilitatea ca România să ajungă importator de grâu pentru industria de morprit și panificație.

”Cu grâul nu sunt probleme, nu se pune problema de importuri. Suntem un exportator important. România este pe locul 5 ca țară în ponderea exportului mondial și sigur că au fost și sunt calități diferite ale grâului, dar fără un impact. Pentru că destinația grâului este dată de calitatea lui, nu se pune problema să avem importuri de grâu. Din punct de vedere al grâului, prețul pâinii nu ar trebui să crească”, a declarat ministrul interimar Petre Daea. În statisticile MADR, producția de grâu a României este aproximativ egală cu cea de anul trecut. Dacă în 2018, datele prezentate de Petre Daea indică un nivel total de 10,14 milioane de tone de grâu, recolta din 2019 este 10,05 milioane de tone. La nivel național, prețul grâului este în creștere.

Grâul FOB Constanța a fost de 791 de lei pe tonă în Săptămâna 10-16

15

octombrie, în timp ce cotațiile Bursei Române de Mărfuri la nivel locau indicau un preț mediu la grâul de panificație de 697 lei/tonă în Vest, de 726 lei/tonă în Est și de 720 lei/tonă în Sud. România este pe locul 4 în Uniunea Europeană la producția de grâu. Producția de grâu a României. Sursa : Ministerul Agriculturii

Doamnele sunt interesate de agricultură. Din cei 844.000 de conducători de exploatații 275.000 sunt femei  SIMONA DAN 18 OCTOMBRIE 2019

Există un interes mare din partea doamnelor pentru domeniul agricol, având în vedere că din cei 844.000 de fermieri care conduc exploatații agricole înregistrați de APIA, 275.000 sunt femei, susține, Elena Tatomir, director general Direcția Generală Politici Agricole din cadrul Ministerului Agriculturii

„Doar în Ministerul Agriculturii avem circa 400 de femei angajate, iar din cele 58 de licee agricole din țară 30 sunt conduse de femei.”,. „Suprafețele agricole prelucrate în România au crescut, productivitatea este mai mare, se fac anual investiții substanțiale în acest domeniu. Dar dincolo de producția agricolă, trebuie să încurajăm procesarea și consumul de produse procesate local”, a completat Elena Tatomir.

Interesul femeilor pentru acest domeniu nu este însă lipsit de impedimente. Corteva Agriscience a comandat anul trecut un studiu amplu, care a colectat date din 17 țări pentru a sublinia importanța femeilor în domeniul agricol și pentru a identifica barierele care stau în calea unei implicări depline și de succes a acestora. Rezultatele studiului arată că, deși femeile sunt foarte încântate să lucreze în acest domeniu, ele simt o discriminare de gen destul de răspândită care variază de la 78% în India până la 52% în SUA. Doar jumătate dintre femei spun că au la fel de mult succes ca bărbații cu aceleași

16

aptitudini, 42% afirmă că beneficiază de aceleași șanse ca omologii lor bărbații și 38% spun că sunt împuternicite să ia decizii privind modul în care sunt utilizate fondurile în ferme și agricultură. Aproape 40% dintre respondenți spun că au venituri mai mici decât bărbații și un acces mai limitat la surse de finanțare, reiese din studiul Corteva..

„Agricultura devine un domeniu din ce în ce mai performant, iar pentru a face performanță este nevoie de cunoștințe din domenii diverse. Mai mult, însă, credem că e nevoie de practică și de o colaborare între fermieri și școlile agricole. Fac un apel la doamnele active în agricultură să se apropie de tinerii din învățământul preuniversitar agricol și să le ofere o șansă. Aceștia ar putea fi specialiștii de care vor avea nevoie curând”, a consideră Crenguța Bărbosu, manager Program Agricol WorldsVision România.

Femeile se implică nu doar în afacerile agricole, ci și alte tipuri de business-uri, dar numărul lor este încă mic. „Avem nevoie o cultură antreprenorială, de experiență și modele de succes. Acest lucru poate fi extrapolat și în agricultură. Numai 675.000 de femei din România sunt implicate azi în antreprenoriat, în poziții de manager, asociat, acționar, administrator sau PFA. Datele statistice arată că sunt multe lucruri pe care le putem face pentru a îmbunătăți statutul femeii.”, este de părere Cristina Chiriac, președinte CONAF.

CONTROALE ANZ ÎN STUPINE: SE RETRAG AUTORIZAȚIILE APICULTORILOR CU PROBLEME! agrointeligenta.ro18 octombrie 2019 12:26

Controale de toamnă în stupinele din România! Inspectorii Agenției Naționale pentru Zootehnie (ANZ) au demarat din data de 17 octombrie o serie de verificări la apicultorii care dețin stupine de multiplicare sau de elită. ANZ avertizează că în funcție de respectarea legislației în vigoare de către deținători, se pot menține sau se retrag autorizațiile!

În conformitate cu prevederile Ordinului nr.413/2008 privind privind aprobarea criteriilor de acreditare a stupinei de multiplicare, cu modificările și completările ulterioare, în perioada 17 – 31 octombrie, Agenția Naționalp pentru pentru Zootehnie (ANZ), prin structurile sale teritoriale efectuează controlul de toamnă la stupinele de elită şi stupinele de multiplicare, la nivel național. În urma controlului de toamnă în funcție de respectarea legislației în vigoare de către deținători, se mențin sau se retrag autorizațiile stupinelor de multiplicare sau de elită.

17

De câți bani ai nevoie pentru traiul minim? Sunt cifre oficiale : Gabriel Zamfirescu 17 octombrie 2019

Este lege! De câți bani ai nevoie pentru traiul minim? Sunt cifre oficiale. Parlamentarii au votat legea care-i obligă să mărească

Valoarea unui coș minim pentru un trai decent este stabilită prin lege! O singură persoană are nevoie de 2.500 de lei, iar o familie cu doi copii de peste 6.700 de lei.

Deputații au votat ca Institutul Național de Statistică să actualizeze anual aceste cheltuieli și să se țină seama de ele pentru calculul salariului minim pe economie. Puțin probabil să se întâmple în curând, câtă vreme acesta este acum, de aproape de două ori mai mic, decât prevede noua lege.Legea are la bază un studiu făcut anul de trecut de un grup de experţi de la Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii şi fundaţia FES, care arata ca un adult care locuieşte singur la oraş şi munceşte are nevoie de 2.552 de lei pe lună pentru un trai decent. Cheltuielile pentru un cuplu ajung la 4.146 de lei, şi dacă au un copil 5.551 de lei, în timp ce o familie cu doi copii de vârsta şcolară ar avea nevoie de 6.762 de lei lunar.

Cea mai mare parte a coşului, adică mai bine de jumătate din total, reprezintă cheltuielile pentru mâncare şi cele pentru locuinţa, adică rata sau chirie, facturi şi întreţinere. Se adaugă apoi îmbrăcămintea şi încălţămintea, produsele de uz casnic şi de igienă, medicamente sau tratamente medicale şi transportul. De menţionat aici că cercetarea nu include şi o maşină, considerată de mulţi mai degrabă un lux, decât o necesitate.”Nu e un trai în care efectiv doar nevoile biologice sunt satisfăcute şi cele educaţionale, culturale sau de recreere sunt complet ignorate, ceea ce de fapt se întâmplă în România cu marea majoritate a populaţiei pentru că nu îşi permit acest trăi minim decent. Suntem o populaţie care supravieţuieşte şi nu care trăieşte. 85% din contractele de muncă aveau valori mai mici decât valoarea coşului pentru o singură persoană”, spune Victoria Stoiciu, Fundația Friedrich Ebert Stiftung, conform ProTV.

Noua lege spune că Institutul Naţional de Statistică ar trebui să actualizeze anual valoarea coşului minim de consum, de care ar urma să se ţină cont în calculul salariului minim pe economie. ”Valoarea unui salariu minim ar trebui să fie undeva la 2.500 de lei, şi această lege nu stabileşte o obligativitate pentru Guvern, dar stabileşte un lucru f important: în momentul în care ne gândim să mărim salariul minim să o facem bazat pe nişte studii ştiinţifice şi nu pe promisiuni politice, nu din pix, înainte campaniei electorale”, spune și Adrian Dohotaru, inițiatorul legii.

18

Alţi economişti considera că productivitatea ar trebui să stea la baza acestui calcul. ”Deja pe termen de ultimii 10 ani avem creşteri de 3-4 ori ale salariului minim în comparaţie cu productivitatea muncii. Productivitatea muncii a crescut doar de 1,6 ori. Dacă continuăm această creştere dezechilibrată, ruptă total de productivitate sau de val adăugată, în final vom ajungem să dăm şi mai multe lovituri vitale economiei româneşti”, anunță Cristina Păun, economist.Legea a fost votată de deputaţi, camera decizională şi urmează să ajungă la preşedinte, pentru promulgare.

……………………….

LEGISLATIV

Legislaţie românească

Ordinul nr. 196/2019 privind aprobarea preţului reglementat pentru energia electrică produsă în cogenerare de înaltă eficienţă care beneficiază de bonus, vândută pe bază de contracte reglementate de către producătorii de energie electrică şi termică în cogenerare, şi a preţului de referinţă al energiei electrice produse în cogenerare de înaltă eficienţă care beneficiază de bonus, Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei - ANRE Publicat în Mof I nr. 844 din 17.10.2019. Va intra în vigoare la 01.11.2019

………………….

INTERNE

Strânsul fânului, o bătălie pe viaţă şi pe moarte!Marian MUŞAT 17 octombrie 2019 -

Stâna lui Florin Popa este cunoscută în Mărăşti (Răcoasa). Ca să ajungi la ea trebuie să urci pe un drum îngust ce trece pe lângă Mausoleul ostaşilor români căzuţi în Primul Război Mondial şi şerpuieşte lin printre dealurile încărcate de istorie.

Fermierul vrâncean are spre îngrijire 500 de animale, din care în proprietate 350 de capete: 250 de oi din rasa Ţigaie (ruginie), cu lână scurtă, creaţă şi mătăsoasă, şi restul, capre, din rasa Carpatină. În stână sunt cazate şi animalele sătenilor.

Cositul şi strânsul fânului, o luptă pe viaţă şi pe moarte!„Eu am în sânge meseria de oier, dar m-am hotărât târziu; am cinci ani de

19

când am ferma asta. Am luat 50 hectare de teren în arendă pentru fân. La noi a început sezonul strângerii furajului (n.r. - mijlocul lunii iunie). E mult de muncă: cosim, balotăm, facem şi câte trei, patru drumuri pe zi cu mijloacele de transport până la fermă. E luptă pe viaţă şi pe moarte şi nu dovedim să asigurăm nutreţul pentru animale până la anul viitor. Nici anul trecut nu ne-a ajuns; în iarnă a trebuit să cumpăr fân şi cu 12 lei balotul”, susţine crescătorul de animale vrâncean.

Florin Popa se plânge de lipsa oamenilor. Acum are nevoie de braţe straşnice de muncă. „Eu adun fânul până ninge! Nu am un efectiv de animale prea mare, dar neavând oameni şi timp sunt nevoit să stau numai de treaba asta”, îşi declară neputinţa crescătorul de animale.  La fâneaţă are cositoare, dar pentru balotieră şi presă trebuie să plătească. Şi nu tot timpul le găseşte libere. Se bazează pe trei oameni, pe vărul său, Adrian Cristian, dar şi pe experienţa unui unchi din partea mamei.    Pentru transportul fânului în fermă are o căruţă cu obloane înalte, trasă de… caii putere ai unui tractor de putere medie.

„Muncim degeaba, că nu avem cui vinde!”Fermierul este încă tânăr, osos, înalt şi slab ca o beldie. Vorbeşte calculat şi cu rost. Mulge oile şi caprele de două ori pe zi. Nu spune cât lapte obţine, zice că este secret de serviciu. Ştie însă că animalul îi dă după cât de bine îl hrăneşte. „Eu sunt mulţumit de felul cum am grijă de animale! Dar nu sunt mulţumit că nu am cui să vând... E prost că laptele îl mai dăm şi la câini! Cu mieii, la fel de prost. De Paşti, au venit intermediarii cu preţ de bătaie de joc. Am avut 100 de mieluţi disponibili pentru vânzare; cei mai mulţi dintre ei sunt în oi! Ce am putut să dau, dacă au fost 30 de miei a fost pe la rude, cu 18 lei/kg de carcasă. Brânza nu merge deloc. Cu lâna-i la fel, vin samsarii şi te iau în râs. Strânsoarea de doi ani de la 350 de oi am dat-o cu 350 lei!!! Nu este desfacere nici la brânză, nici la miel, nici la lână... Muncim degeaba!”, îşi varsă amarul Florin Popa.La stână, mai sunt multe de făcut. Mai întâi trebuie modernizat saivanul, să amenajeze depozitul de furaje, de făcut câte şi mai câte. Apa o aduce din sat de la mai bine de un kilometru distanţă. Apoi, sunt probleme cu lupii; dau târcoale în căutare de hrană. Nu demult i-a înhăţat din animale.  „La noi, programul de muncă începe dis-de-dimineaţă! Care dormim aici,

20

care venim de acasă, după cum sunt treburile. Pe la patru şi jumătate mulgem oile, durează aproape două ore. Apoi plecăm la câmp. Seara târziu, ne băgăm la muls, iar preţ de două ore. Azi noapte, pe la ora 1.00 am făcut urda! E multă muncă, nu ai cum s-o laşi!”, spune Cristian, unchiul lui Florin.

Răcoasa - o comună cu oameni liniştiţi„În comuna Răcoasa, există undeva la 480 hectare de păşune repartizată crescătorilor de animale. Am organizat licitaţie la 200 lei/an/ha. Nu am ridicat preţul pentru ca să câştige şi oamenii ceva. Avem amenajamentul pastoral aprobat, aşa că fermierii pot sta liniştiţi că vor primi subvenţiile la timp”, spune primarul din Răcoasa, dr. veterinar Vladimir Sebastian Păun.Potrivit întâiului gospodar al comunei, la nivel de localitate sunt înregistrate în jur de 300 de bovine matcă, în general din rasa Brună de Maramureş. În ultima vreme, crescătorii s-au axat şi pe Bălţată românească, dar şi pe rasele de carne, cum este Angus. La acestea se adaugă şi ovinele care se ridică la circa 700 de capete.

21

De asemenea, în Răcoasa este o singură asociaţie locală a crescătorilor de animale şi o cooperativă care în ultima vreme a intrat într-un con de umbră, devenind nefuncţională!

„BARUL CARE MIROASE A... BRÂNZĂ!Florin Popa a fost plecat o vreme din sat să lucreze ceva mai departe. A considerat că Mărăştii nu au avut de oferit mare lucru. A încercat mai multe meserii în alimentaţia publică: barman, ospătar, apoi şi-a căutat norocul şi în construcţii. După ce a strâns câţiva bănuţi, a decis să se retragă la vatră şi să ridice ferma sa de animale. „Nu am luat oile astea odată, am început cu o sută de capete, dar le-am cumpărat într-un an de zile. Să ştiţi că preţul nu prea s-a schimbat, am dat în jur de 200 lei pe bucată, ba chiar şi 250 lei pe unele exemplare mai frumoase”, îşi aminteşte crescătorul de animale din Răcoasa.   Florin Popa este ferecat de stână. Spune că ar putea merge la piaţă să vândă brânza cu 18-22 lei/kg, dar nu are cine sta de oi. În sat, are deschis un bar. „Când intraţi, miroase a... brânză, acolo ţin caşul cel mai bun!”, spune râzând vrânceanul.  

Marian MUŞAT, Nicoleta DRAGOMIR, foto: Leonard STAFIE, Claudiu BOROBEI

Căpșuni tot timpul anului cu investiții de 100.000 de euro la un hectar de tunele 18 octombrie 2019

Cunoaștem astăzi povestea unei ferme înființate în 2012, de către tineri pasionați de pomicultură, dar care au și studiat în domeniu.

La Copăceni, în Vâlcea, căpșunile remontante au succes și au cucerit lanțurile de magazine din toată țara. Am stat de vorbă cu Doctor Inginer

22

Vasile Ionuț, care ne-a povestit ce înseamnă viața la fermă și câta muncă este în spatele plantației cu căpșuni ce înfloresc tot timpul anului. “Producem căpșuni numai în spațiu protejat, deoarece condițiile meteo din cursul anului sunt nefavorabile în anumite momente culturii căpșunului. Am fost nevoiți să investim în spațiile protejate, deoarece clienții noștri au nevoie de marfă constant, fără întreruperi cauzate de conditiile meteo, mă refer aici la precipitații  în perioada recoltării”, ne-a declarat Dr. ing Vasile Ionuț, administratorul fermei din Copăceni.

Căpșunile sunt plantate în tunele, pe o suprafață de aproximativ un hectar și jumătate. Investiția este una uriașă, de 100.000 de euro la un hectar, fără să se adauge prețul plantelor, care se ridică undeva la 10.000 de euro. Avantajul este că fac fructe tot timpul anului, iar în extrasezon, prețul unui kilogram este mai mare. “Folosim numai material săditor certificat, din surse sigure, de la pepiniere consacrate. Ca și productie sunt foarte greu de cultivat, dar dacă se cunoaște tehnologia, obții aceeași producție ca la celelalte. Recoltăm căpșuni din luna iunie si până când scad temperaturile sub 0 grade”, a mai adăugat Dr. ing Ionuț Vasile.

Iar marile lanțuri de magazine s-au arătat interesate de căpșunile din Vâlcea. Producția obținută la un hectar, aproximativ 25 de tone, ajunge aproape în totalitate către principalele lanțuri de supermarketuri din țară. Condițiile sunt însă riguroase și nu se acceptă orice marfă. “Este foarte greu să lucrezi cu marile lanțuri de magazine, deoarece cerințele sunt mari în ceea ce privește

23

calitatea si siguranța alimentară. În acest sens, utilizăm cele mai noi tehnologii în culturile pe care le avem, însoțite de certificări. În fiecare an ne reînnoim certificarea Global Gap, de bune practici în agricultură”, a continuat Dr. ing Vasile Ionuț.

Așa se face că de renumele căpșunilor din Copăceni a auzit toată țara. Iar munca în tunele presupune pricepere și timp, iar locuitorii din zonă nu se dau la o parte.

   

   

“O fermă în mediul rural reprezintă o binecuvântare pentru întreaga comunitate, o sursă de venit, de bunăstare pentru întreaga zonă. În următorii

24

ani, ne dorim să mărim capacitatea de producție, astfel încât să satisfacem cerințele clienților noștri, cu atât mai mult cu cât anul acesta am avut comenzi ferme pentru export în stare proaspată, dar nu am putut să livrăm deoarece capacitatea de producție nu ne-a permis acest lucru. Deoarece comunitatea locală reprezintă baza unei dezvoltări sustenabile pe termen lung, ne dorim ca în viitorul apropiat să ne implicăm activ în dezvoltarea acesteia”, a conchis Dr. ing Vasile Ionuț.

La ferma din Copăceni cresc căpșuni savuroase și aromate, dar și mure dulci pline de prospețime, fiind apreciate pentru gustul lor. Dietetice și hrănitoare, căpșunele sunt sărace în calorii și foarte bogate în vitamine. Conțin potasiu, vitamina K, vitamina B5, vitamina B6, acid folic, riboflavină și magneziu.

    

INDUSTRIE ALIMENTARA

Familia Naghi, proprietara mezelurilor Aldis, s-a apropiat de 100 mil. lei cu firma de construcţii Campis şi a ajuns în vârful constructorilor din judeţul Călăraşi. Campis face parte din grupul Aldis, care mai cuprinde companiile Aldis (cu activităţi în producţia de mezeluri) şi Aldis AP (agricultură, zootehnie, agroturism, alimentaţie publică) Alina-Elena Vasiliu astăzi, 08:20 562

Campis SRL, o companie deţinută de familia Naghi, a făcut afaceri de 93 de milioane de lei în 2018, în creştere cu circa 20% faţă de anul anterior, potrivit datelor de pe site-ul Ministerului de Finanţe. Rezultatul a urcat compania în vârful

25

constructorilor din judeţul Călăraşi, potrivit datelor furnizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului la solicitarea ZF.

Profitul Campis a fost de aproximativ 600.000 de lei anul trecut, în uşoară scădere faţă de anul anterior, iar numărul mediu de angajaţi a fost 15.

Creşterea din 2018 a businessul a venit după doi ani în care afacerile au stat sub 80 de milioane de lei. Campis s-a mai apropiat de nivelul de 100 de milioane de lei cifră de afaceri şi în 2015, când businessul a fost de 95 de milioane de lei.

Smithfield România încurajează stilul de viață sănătos Meatmilk vineri, 18 octombrie, 2019

Pentru al 7-lea an consecutiv, Smithfield România a organizat în data de 16 octombrie 2019, cu ocazia Zilei Internaționale a Alimentației, un workshop de educație nutrițională și încurajare a adoptării unui stil de viaţă sănătos, în cadrul Liceului Tehnologic Jimbolia.

 Elevii claseia IV-a, care au participat la eveniment, au aflat dintr-o prezentare interactivă realizată de voluntarii Societății Studenților în Medicină din Timișoara care sunt regulile de bază pentru o alimentație corectă. Ulterior, au pus în practică cele învățate prin pregătirea unor variante de meniuri sănătoase pentru o zi. La finalul acestui workshop, toți elevii au primit diplome de participare, premii și fructe. “Cu fiecare an, încercăm să ne implicăm tot mai mult în comunitățile în care activăm. Ne dorim să contribuim la conștientizarea importanței unui stil de viață sănătos și a unei nutriții echilibrate, iar acest lucru se învață cel mai ușor în anii de școală”, a declarat Cristina Bodea, Director Sustenabilitate Smithfield România. De 7 ani consecutivi, Smithfield România promovează în rândul elevilor importanța unei nutriții echilibrate și un stil de viață sănătos.

26

 Ca parte a susținerii dezvoltării durabile a sectorului de creștere a animalelor din România și a dezvoltării industriei alimentare din țaran oastră, compania Smithfield România se implică în mod continuu în programe de sustenabilitate cu un impact pozitiv asupra dezvoltării comunităților în care își desfășoară activitatea. Aspecte importante în dezvoltarea unei comunități sunt reprezentate de alimentația sănătoasă și un stil de viață sănătos. Pentru că aceste obiceiuri se formează în copilărie, în anii de școală, compania dorește să vină în sprijinul cadrelor didactice și al părinților cu lecții deschise care să încurajeze un stil de viată sănătos. Pentru detalii suplimentare:  https://www.smithfield.ro/ro/sustenabilitate/activitate-comunitara X X XAdunarea Generală ONU a decis, în 1980, marcarea Zilei Mondiale a Alimentației, considerând că ‘alimentația este o nevoie fundamentală a omului și o condiție necesară supraviețuirii și prosperității ființei umane’. Astfel, în fiecare an, la 16 octombrie, Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) sărbătorește Ziua Mondială a Alimentației. Această zi este sărbătorită în prezent în peste 150 de țări.

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

Mâncarea festivalierilor astăzi, 13:10  Alina-Elena Vasiliu

Wing Eat este rezultatul unui brainstorming făcut de doi antreprenori români care, în Luna martie a acestui an, au adus în peisajul gastronomic urban un nou food truck. Scopul lor? Să reinterpreteze, într-o manieră modernă şi într-o bucătărie urbană, gusturile clasice.

27

Răzvan Pavel şi Marius Vrânceanu aveau la activ peste zece ani de experienţă fiecare în domeniul HoReCa, atât în managementul de restaurant, cât şi direct în bucătărie, atunci când s-au hotărât să înfiinţeze Wing Eat, amenajând o rulotă în care se prepară şi se vinde mâncare pe bază de carne de pui.

„Startul a fost dat în 2019, iar rezultatele deja au început să apară. Drept dovadă, la sfârşitul lui august, am înregistrat o cifră de afaceri de aproximativ 200.000 de lei (43.000 de euro) şi un profit de 50.000 de lei, adică 11.000 de euro (în perioada martie-august – n. red.)”, spune Răzvan Pavel, cofondator în această afacere.

În food truck-ul Wing Eat lucrează, în general, cei doi fondatori alături de încă un angajat, dar, în funcţie de complexitatea evenimentelor la care merg, numărul poate ajunge şi la nouă sau zece oameni, contractaţi în sistem de colaborare. Până acum, Wing Eat a mers la evenimente precum Untold şi mai multe festivaluri tip street food în Sibiu, Timişoara, Cluj-Napoca, Constanţa, Craiova, Bucureşti.

„Investiţia în business a fost de circa 30.000 de euro, bani care au fost investiţi în rulotă, mobilier, echipamente, cheltuieli de transport, înmatriculare şi obţinerea autorizaţiilor. Uşor-uşor, businessul a început să facă şi profit”, adaugă Răzvan Pavel.

Iar planul lui şi al lui Marius Vrânceanu este să crească în continuare. În 2020, se gândesc la un al doilea food truck, astfel încât să poată merge la toate evenimentele de street food din România. Cum se vede piaţa rulotelor cu mâncare chiar din interiorul acesteia?

„Cultura street food a apărut recent pe piaţa din România, însă aceasta se consolidează de la an la an, iar clienţii încep să fie atraşi din ce în ce mai mult de diversitate şi gusturi autentice. Clienţii Wing Eat sunt tineri, cu venituri peste medie, care au o plăcere foarte mare de a mânca în oraş şi care preferă produsele cu un gust autentic”, mai spune Răzvan Pavel.

Autentic, deoarece furnizorii sunt locali şi contribuie cu produse crescute natural, în România. În ceea ce priveşte sosurile, acestea sunt pregătite de un bucătar propriu al Wing Eat. O porţie de cartofi costă 10 lei, iar un meniu format din cartofi şi cinci aripioare de pui se vinde la un preţ de 27 de lei.

Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în

28

căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

Intraţi pe platform www.zf.ro/afaceri-de-la-zero

Urmează conferinţa Franchise Connection, Bucureşti, 21 octombrie 2019. Sergiu Bolocan, Dodo Pizza: Reţeaua numără şase pizzerii, iar anul viitor mai deschidem alte cinci Cristina Rosca astăzi, 00:06 158

Serviu Bolocan, general manager Dodo Pizza România: O să mergem în oraşele de 50.000 de locuitori, oraşe care nu sunt vizate de concurenţii noştri. Noi credem că există oportunităţi de business pe aceste pieţe.

Lanţul de pizzerii Dodo Pizza a fost fondat în Rusia în 2011 şi a ajuns astăzi la peste 500 de unităţi, cele mai multe fiind deschise în ţara-mamă şi în Kazahstan.

„În prezent există circa 30 de localuri ce urmează a fi deschise sub acest brand şi care se află în diferite stadii de pregătire. Dodo Pizza este unul dintre lanţurile de pizzerii cu cea mai rapidă expansiune la nivel mondial, având peste 500 de unităţi în opt ani, compania fiind lansată în 2011“, spune Sergiu Bolocan, general manager Dodo Pizza România.

Compania a luat naştere în Rusia în 2011, iar prima franciză internaţională a fost acordată în România trei ani mai târziu. Acum, potrivit lui Bolocan, Dodo Pizza e lider pe pieţele din Rusia şi Kazahstan, iar în România sunt deschise şase unităţi - patru în Bucureşti şi două în Braşov.

„Cea de-a patra unitate din Bucureşti este aproape gata de deschidere, fiind amplasată în zona de nord a Bucureştiului, în cartierul Aviaţiei, unde există multe proiecte de birouri. Alte trei unităţi sunt planificate pentru deschidere în 2020 de către masterfrancizat, pentru ca tot anul viitor să inaugurăm şi două francize.“

29

Top-ul vizibilității în on-line al mărcilor de carne, în luna septembrie 2019 meatmilk vineri, 18 octombrie, 2019

ZeList Monitor si fbMonitor, platforme de monitorizare si analiza ale companiei  TreeWorks, au dat publicitatii Top-ul vizibilitatii mărcilor de carne, in on-line, pentru luna septembrie 2019.

Top-ul acopera brandurile prezente in online in mai multe categorii, dintre care vi le prezentam pe cele mai importante. Datele pentru mărcile de carne sunt prezentate mai jos in doua clasamente. Indicatori: Top expresii reprezinta defalcarea pe brandurile luate in considerare pentru categorie a numarului de mentionari, a numarului de surse pe care au fost realizate aceste mentionari si a numarului estimat de impresii generate de aceste mentionari (pentru fiecare brand in parte).  Facebook top players reprezinta defalcarea paginilor de brand luate in calcul la Facebook Activity pentru categorie. Aici pot fi regasiti doi indicatori. Talking si Active (numarul de fani activi). Indicatorul Talking este identic cu indicatorul People Talking About This din Facebook si se refera la numarul de utilizatori unici care au creat o interactiune (story): au dat like la pagina, au postat de wall-ul paginii,au dat like la o postare,au comentat la o postare, au dat share la o postare,au raspuns la o intrebare,au raspuns la o invitatie la un eveniment,au mentionat pagina intr-o postare,au tag-uit pagina intr-o poza,au dat check-in intr-o locatie,au dat share la o oferta disponibila pentru check-in,au dat like la o oferta disponibila pentru check-in

30

 

31

UNIUNEA EUROPEANA

Iohannis, despre Cadrul Financiar Multianual: Președinția finlandeză nu procedează correct Știri 17 October 2019

Foto: Bogdan Cristel

Președintele Klaus Iohannis și-a exprimat, joi, nemulțumirea în legătură cu elaborarea proiectului privind Cadrul Financiar Multianual. Șeful statului susține că Președinția finlandeză la Consiliul UE nu procedează corect în acest demers, venind cu propuneri pe care acesta nu le agreează.

„Vom avea mâine așa numitul MFF, Cadru Financiar Multianual, și pot să vă spun că am nemulțumiri aici. Președinția noastră a făcut progrese, cu bună credință, cu parteneri împreună, s-au făcut progrese pe acest Cadru Financiar Multianual. Acum Președinția finlandeză mi se pare că nu procedează corect, fiindcă practic au solicitat să se meargă înapoi la ce a fost înainte de președinția noastră și au venit cu niște propuneri pe care nu le agreez și nu le sprijin sub nicio formă. Nu pot să fiu de acord să avem reduceri pe politică agricolă și pe politică de coeziune. Aceste lucruri mi se par greșite, este o abordare pe care nu o sprijină România și acest lucru îl voi spune foarte clar când ajungem la acest capitol”, a declarat Klaus Iohannis, înainte de participarea la Consiliul European.

Șeful statului a adăugat că alocarea banilor de către state din PIB va rezulta din negocieri.

„În ce privește alocarea de către state, dacă este 1% din PIB sau 1,1% sau, cum a cerut Parlamentul, 1,3% , care este greu de conceput, asta va rezultă din negocieri, dar după părerea mea nu putem să aruncăm pur și simplu așa în spațiu niște cifre fără să ținem cont de statele membre, și cam asta a făcut președinția finlandeză”, a subliniat Iohannis.

32

NEWS18 October 2019Brussels, Belgium Agriculture and Rural Development, Commission launches fruit and vegetable market observatory

Officially launched today with a kick-off meeting, the new fruit and vegetable market observatory will provide greater transparency and short-term analysis to a key sector for European agriculture. Fruit and vegetables represent around 24% of the EU agricultural output value.

The market observatory will be regularly updated with a wide range of market data such as prices, production and trade. Those will be complemented by market analysis, short-term outlook reports, medium-term prospects, and regular board meetings composed of market experts to discuss the market’s state of play.

The observatory will focus on pip fruit (apples and pears), citrus fruit, stone fruit (peaches and nectarines), and tomatoes.

After the launch of observatories for crops, sugar, meat and milk, the fruit and vegetable sector is the latest one to benefit from an observatory. It will be closely followed by the wine market observatory, which will be launched on 4 November. The European Commission designed these observatories to help the European agriculture sector to cope more effectively with market volatility and ensure more transparency.

SANATATE si GASTRONOMIE

Avertisment: până în 2025, obezitatea și alte forme de malnutriție vor afecta unul dîn doi oameni Actualizat: 17.10.2019 - 13:37

La nivel european, 1 din 3 adolescenți suferă de obezitate, o creștere spectaculoasă fiind observată, în ultimii ani, în țările din estul Europei, din care face parte și România.

33

Estimările Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) indică faptul că până în 2025, obezitatea și alte forme de malnutriție vor afecta unul în doi oameni.

Adolescenții reprezintă 20% din populația globului, iar starea lor de sănătate și gradul de educație sunt extrem de importante. Datele OMS arată că o combinație dintre o dietă nesănătoasă și un stil de viață sedentar a dus la creșterea ratei de obezitate, nu numai în țările dezvoltate, ci și în țările cu venituri mici, unde foametea și obezitatea adesea coexistă. Aceleași date scot în evidență că, peste 670 de milioane de adulți și 120 de milioane de fete și băieți (5-19 ani) sunt obezi, iar peste 40 de milioane de copii sub 5 ani sunt supraponderali, în timp ce peste 820 de milioane de oameni suferă de foame.

România, alături de statele europene, dar și de țări de pe alte continente, sărbătorește în octombrie Ziua Internațională a Alimentației, atrăgând atenția că dieta neadecvată este factorul de risc principal pentru decesele cauzate de boli netransmisibile, inclusiv boli cardiovasculare, diabet și anumite tipuri de cancer.

Totodată, specialiștii din domeniu sunt de părere că la vârsta adolescenței există o serie de dificultăți specifice privind comportamentul alimentar: obiceiuri de hrănire și activitate fizică precare, absența micului dejun, gustări bogate în calorii și sărace în nutrienți, aport scăzut de fructe, legume și lactate, hidratare incompletă cu apă, urmarea dietelor restrictive și apariția tulburărilor alimentare și emoționale, mâncatul în exces și apariția obezității de aport, etc. Ei consideră că prin programe bine definite de educație nutrițională se pot depăși aceste dificultăți, iar crearea unor obiceiuri alimentare sănătoase de timpuriu devine cea mai eficientă metodă de păstrare a stării de sănătate pe termen lung la adolescenți.

”Rezultatele cercetărilor privind alimentația populatiei globale în 2028 relevă un meniu care va conține cu siguranță mai puțină carne și lactate.

34

Următorii 10 ani de studii promit că alimentația va fi bazată pe caracteristicile genetice ale individului și că studierea genomului fiecăruia va conduce la o maximă personalizare a programului alimentar. Astfel, se va încheia era dietelor bazate pe recomandări generale și se va înțelege faptul că alimentele care hrănesc și energizează un individ pot produce oboseală cronică sau balonare altuia. Așadar, prin analizarea ADN-ului, vom fi în măsură să recomandăm exact ce tip de fructe, legume sau de cereale integrale ar trebui să consume o persoană și cât de des. Până atunci însă, OMS recomandă cu insistență întoarcerea la alimentul local și integral, promovând calitatea alimentului și nu doar numărul de calorii pe care-l furnizează alimentul.

Reducerea aportului zilnic de sare, zahăr rafinat, alcool și de suplimente alimentare sunt alte măsuri recomandate. O dietă bazată pe cât mai multe legume și fructe locale, pe cereale integrale, pe grăsimi nesaturate, pe proteine de calitate, împreună cu o hidratare completă cu ape naturale autohtone, reprezintă alegerea optimă de hrănire la momentul actual. Important e ca acest mod corect de hrănire să fie susținut de un somn de bună calitate, de mers pe jos, măcar 30 de minute pe zi și de o stare psihică pozitivă”, a precizat lector univ. dr. Lygia Alexandrescu, președintele Societății Române de Educație Nutrițională, în cadrul evenimentului cu tema ”Alimentația viitorului: de la ADN la  tradiție!”, organizat în preambulul Zilei Internaționale a Alimentației.

Ce vinuri bem în acest weekend, 3 vinuri pentru 3 seri. Recomandările lui Cătălin Păduraru, preşedintele IWCB-VINARIUM

 Catalin Paduraru astăzi, 15:05 350

Krug, Clos du Mesnil 1979?! Dr. Von Basserman Jordan, Forster Pechstein Riesling 2005?!

Marcassin, Sonoma Valley Chardonnay 2002?! Te Mata, Hawe’s Bay Colaraine 2005?!

... bineînţeles, pot recomanda. Astfel de vinuri sunt „vârfuri” selecţionate în lucrări precum „1001 de vinuri pe care trebuie să le deguşti în viaţă” (în engleză... sună mai... direct: 1001 wines- you must taste before you die).

35

Mai pot recomanda (pentru a satisface dorinţa de „exclusivitate”, de show-off şi pe cea de a... cheltui excesiv), vinurile „super-cotate” de Robert Parker sau de Wine Spectator. Chateau Montrose 2003, Chateauneuf-du-Pape Vieilles Vignes 1998, Batard-Montrachet 1996 ş.a.m.d.

Ar fi simplu, ar fi „sigur”, dar ar fi nedrept. Şi scump.

Evident, prin rândurile Ziarului Financiar mă adresez, cel putin teoretic, unor oameni care cunosc confortul financiar, deci preţul nu ar fi cea mai mare problema pentru ei. În acelaşi timp, ascensiunea oamenilor de afaceri se bazează pe inteligenţa de a găsi plus valoare, curajul de a investi la momentul oportun, puterea de a identifica şi selecta informaţii înainte ca ele să fi ajuns un „loc comun”. Altfel, cum ar fi reuşit EI să facă diferenţa, să atingă performanţa, dacă nu prin „întâietate”?!

Raportându-mă la suma de atribute ale categoriei socio-profesionale care citeşte Ziarul Financiar, mizez pe nou, pe vinuri care nu sunt (ÎNCĂ) pe buzele (!) tuturor, încercând să fiu de ajutor nu prin „puncte” şi „ierarhizari” ci, prin salvarea timpului cititorului, prin semnalarea tuturor vinurilor care dau semne că vor să se lupte pentru aprecierea connaisse-urilor. Chiar dacă e puţin exagerat, e ca şi cum am cunoaşte Chateau Petrus la începuturi, înainte de a deveni „faimosul” Chateau Petrus.

Mai e ceva. Prin aceste rânduri, unde îşi găsesc locul multe vinuri româneşti, sper să contribuim la bunăstarea din mediul rural. Cred că dezvoltarea economică în această zonă face bine, direct sau indirect, oricărui business din România. Bineînţeles, nu ocolesc vinurile străine, pentru lărgirea plajei de gusturi şi pentru o poziţionare corectă a întregii oferte.

Aşadar, mai în glumă – mai în serios, atunci când cineva din anturajul Dvs. încearcă să amendeze pasiunea pe care o manifestaţi pentru vinuri, puteţi răspunde că, în cazul vinurilor româneşti este vorba de o „îndatorire patriotică”, iar consumul vinurilor de import nu este altceva decât „studiu comparativ”!

Înflăcăraţi de nobilele idealuri naţionale să ne apucăm (şi în acest weekend) de studiu...

1. Cramele Odobeşti – Hereditas, Băbească Neagră 2015

2. Crama Hamangia – Ataman, Fetească Regală 2018

3. San Marzano – TALO, Malvasia Nera 2018, Italia

36

1. Cramele Odobeşti – Hereditas, Băbească Neagră 2015

A nu se înţelege că induc ideea că acest vin se află în acelaşi pluton cu vinurile enumerate în „intro”-ul articolului. Nici vorbă. Soiul, în sine, nu este atât de spectaculos (nu mai socotim că multe din vinurile mari sunt cupaje/asamblaje) şi, din ce ştiu eu, nici proprietarul (Lucian Neacşu) nu crede altceva despre vinul lui. Dacă ar fi să vorbim de Băbeasca Neagră care încearcă să-şi depaşească condiţia (mă rog, vinificatorii încearcă asta) – ar trebui să ne „uităm” la Băbeasca (Rara Neagră) de peste Prut.

Aici, însă, avem un vin „Bio” (certificat ca ecologic), extrem de onest, relaxat. Bănuiesc că nu e nicio ruşine că, în „intimitatea căminului” un om de afaceri renunţă la cămaşa scrobită şi la cravată îmbrăcând haine moi, adecvate hârjoanei cu copiii/nepoţii, mângâiatului prietenului patruped şi „farniente-ului” din faţa şemineului. Dacă nu sunt foarte „ermetic” (şi, dacă sunt, îmi cer scuze, mă pot corecta), aceasta este senzaţia instalată de Băbeasca Neagră din Hereditas. Atât. E puţin?

 

2. Crama Hamangia – Ataman, Fetească Regală 2018

Rămânem în aceeaşi zonă a gustului românesc.

37

Amintindu-mi de sinonimul Dăneşana, am revenit la un gând mai vechi: Istoria României (inclusiv a viţei-de-vie) a fost scrisa conjunctural. Aşa că, asupra istoriei viticulturii din teritoriul locuit de români, vom reveni. Exemplul (ataşat la Feteasca Regală de astăzi) este că, în Ampelografia Republicii Populare Române - Feteasca nu e trecută cu numele ei „prim”, ci cu unul care se potrivea mai bine noii orânduiri (cum adică, „Regală”, nu?!): Galbenă de Ardeal.

Trecem peste pasajul istoric trist (pentru cei tineri poate părea doar comic) şi, revenind în actualitate, semnalez prezenţa în spaţiul comunicării a unor documentarişti independenţi (şi nefinanţaţi), a căror studii vor aduce multe corecţii privind genealogia soiurilor noastre (T. Onuţu, F.G. Schmidt). Îi laud pentru munca lor, chiar dacă, personal, am o opinie diferită pentru felul în care scriem numele soiurilor. Opţiunea mea rămâne pentru Fetească Neagră, Fetească Albă, Fetească Regală ş.a.m.d. începute cu majusculă, ca la nume proprii. Ceea ce şi sunt.

Din nou, la vin:  Feteasca Regală de la Hamangia îşi permite (cu succes) nişte zaharuri reziduale, încadrându-se la categoria „vin neagresiv”. Un vin etalon obţinut din acest soi. Aur la VINARIUM  IWCB.

 3. San Marzano – TALO, Malvasia Nera 2018

Iarăşi import, iarăşi San Marzano (Parmafood). De astă dată, un vin de băut la... pastrama de oaie.

Demult nu am mai avut în minte o asociere instantanee între vin şi mâncare.

ca la aceasta Malvasia Nera, Parcă e făcută exact pentru această carne puţin sărată, suculentă, cu aromă specifică.

Dovada că e un vin de clasă este, însă, schimbarea pe care a avut-o de la momentul deschiderii (şi al primei degustări) până a doua zi (la o a doua degustare). După o aerare simplă (doar cu dopul nepus), la 24 de ore aveam un alt vin.

38

Toate notele erau mai subtile şi mai elegante şi, culmea, lăsau loc şi altora noi, pe care nu le-am putut decela la deschidere.

Sfatul meu: încercaţi-l în două etape. La a doua, discuţii elevate, brânzeturi fine, clavecin, lumânări. La prima, neapărat cu pastramă de oaie. Asta e. Am un fix. Doar e toamnă, nu?! Lista vinurilor medaliate la IWCB VINARIUM 2019 aici.

Brunost, brânza cu aromă de auroră boreala Maria Demetriad vineri, 18 octombrie, 2019

Brunost, adică, pe românește, ”brânză brună”, este un termen norvegian pentru mysost, adică, brânza din zer, o familie de alimente legate de brânză, făcute cu zer, lapte și/sau smântână în tot Nordul ocupat de urmașii vikingilor. Însă, termenul este adesea folosit pentru a se referi doar la tipul Gudbrandsdalsost, care este cel mai popular sortiment. De peste 2500 de ani Brunost este produs și consumat în primul rând în Norvegia. Este considerat unul dintre cele mai emblematice produse alimentare ale țării și este considerat o parte importantă a identității și a moștenirii gastronomice și culturale norvegiene. Numele îi vine de la fierberea zerului pentru a crea o pastă moale, maro, comună în țările scandinave încă din vremuri imemoriale. O descoperire arheologică din septembrie 2016, în Iutlanda centrală, a stabilit că un reziduu de brânză s-a păstrat încă din anul 650 Ihr. Cu toate acestea, crearea brunost-ului modern, ferm, gras, este atribuită în mod obișnuit la servitoarei Anne Hov, care trăia în valea rurală a Gudbrandsdalen. Povestea spune că, în a doua jumătate a anilor 1800,

39

Gudbrandsdalen suferea economic din cauza scăderii profiturilor din vânzările de cereale și unt. În timp ce lucra la ferma de munte Valseter de lângă Gala, în 1863, Anne Hov a venit cu ideea de a adăuga smântână în zer, atunci când fierbe într-un vas de fier, până când conținutul a fost redus la mai puțin de 80 %, creând un produs mai ferm, mai gras și mai asemănător cu brânza. Inițial a numit-o feitost (”brânză grasă”), însă denumirea s-a schimbat mai târziu în flotemysost (”cremă de brânză din zer”). Produsul a fost prins imediat și a fost curând produs și consumat în mod obișnuit în zonă. Acest sortiment este în prezent al doilea tip cel mai popular în Norvegia. Recunoștința unei țări Mai târziu, când Hov s-a căsătorit și s-a mutat la o fermă din Nord-Fron, a început producția la scară mai mare și a inventat un soi în care a adăugat lapte de capră, în amestec, pentru un gust mai accentuat. Comerciantului local Ole Kongsli i-a plăcut atât de mult, încât a crezut că ar putea exista o piață pentru produs, în capitala Oslo. El a început să-l exporte în contactele sale de afaceri din Oslo, sub numele de Gudbrandsdalsost, și a devenit atât de reușit încât a contribuit semnificativ la economia regiunii, ajutând astfel  în perioadele de recesiune. În 1933, în vârstă de 87 de ani, Hov a primit Medalia de Merit a Regelui, pentru contribuțiile sale la bucătăria și economia norvegiană. Acum, cel mai mare producător mondial de brunost este Tine, compania norvegiană de lapte care comercializează un total de 13 sortimente. Caracteristici Mysost sunt o familie de alimente legate de brânză, făcute cu zer și lapte și/sau smântână. Ingredientul principal, zerul, este un produs secundar al procesului de fabricare a brânzei, este ceea ce a rămas atunci când brânza este scoasă din lapte. Prin urmare, brunostul nu este brânză, tehnic vorbind, și nu are gust de brânză. Cu toate acestea, este produsă de fabricanții de brânzeturi și este vândută, manipulată și consumată în același mod ca brânza. Prin urmare, este în general considerată ca brânză. Textura este fermă, dar ușor mai moale decât brânza Gouda, de exemplu, și se pretează bine la tăiere și modelare. Nu se sfărâmă ca brânzeturile tari. Gustul este dulce, și cel mai bine este descris ca asemănător cu caramel, dar cu o nuanță care se observă mai mult în variantele care conțin lapte de capră. Varianta Ekte Geitost (”brânza adevărată de capră”), conține doar zer și lapte de capră și are un gust intens, asemănător cu Chèvre.

40

DOSAR

Start obiceiuri sănătoase, stop risipă!, un eveniment educativ de Ziua Mondială a Alimentației RL ONLINE : 16.10.2019

16 octombrie este Ziua Mondială a Alimentației, declarată de către Adunarea Generală a ONU și se sărbătorește în fiecare an în peste 150 de țări, cu scopul creşterii gradului de conştientizare asupra situației privind alimentaţia la nivel mondial, cât și pentru solidarizarea în lupta împotriva foametei, a malnutriţiei şi a sărăciei.  Anul acesta, sub deviza ”Start obiceiuri sănătoase, stop risipă!”, Asociația Zâmbetul Îngerilor (A.Z.I), alături de Carrefour România, marchează această zi cu un eveniment ce își propune să atragă atenția asupra importanței alimentației sănătoase, dar și a cauzelor risipei alimentare.

Conform unui studiu Eurostat, România este în topul primelor 10 țări la nivel european atunci când vine vorba de risipa alimentară. Cu toate că îndeplinesc condițiile de consum, peste 6.000 de tone de alimente ajung în fiecare zi la gunoi, conform aceluiași studiu. Asociația Zâmbetul Îngerilor derulează încă din 2013 programe îndreptate spre minimizarea risipei alimentare.

”Noi, oamenii, nu suntem perfecți și nici nu aratăm toți la fel. Acest fapt nu ne face mai puțin buni sau eficienți. Până la urmă, aceasta este frumusețea naturii: diversitatea, micile imperfecțiuni! La fel se întâmplă și în cazul fructelor și al legumelor. Cele naturale, în special cele bio, nu sunt perfecte, iar ”perfect” nu înseamnă neapărat ”mai bun”. Chiar dacă unele mai au câte o pată, iar altele sunt mai coapte, nu trebuie ocolite sau aruncate. Sunt multe moduri de a le folosi, creativ, în feluri de mâncare.”, a declarat Irina Mohora, Președinte și cofondator Asociația Zâmbetul Îngerilor.

41

Atingerea celor 2 obiective importante, reducerea risipei alimentare și promovarea unei alimentații sănătoase se realizează prin acțiuni zilnice, concrete și prin educație alimentară. De aceea, astăzi, peste 130 de copii, alături de părinții lor, au luat parte la un atelier interactiv în care Dr. Nutriționist Oana Bulzan a explicat cum o serie de rețete sănătoase pot fi realizate chiar cu fructele și legumele ocolite adesea de către membrii familiei. Ceea ce de multe ori ajunge să fie aruncat chiar înainte de vreme, poate deveni de fapt ingredientul-vedetă al unei rețete de succes.

Asociația Zâmbetul Îngerilor este singura asociație ce desfășoară prin campania „Sendvișul de la miezul nopții” activitate permanentă, 365 de zile/an.  Noapte de noapte, A.Z.I. acționează în 4 puncte de distribuție in București ( la Gara de Nord, zona Baicului), Jud. Dâmbovița (Com. Tărtășești) și în Ploiești (Centrul Social de Urgență pentru Persoane fără adăpost Ploiești). În prezent, activitatea A.Z.I. presupune furnizarea zilnică și gratuită de alimente grupului țintă, în puncte fixe, mobile și direct în centre sociale, cămine etc.

Carrefour este partener tradițional al Asociației Zâmbetul Îngerilor și susținător al programului „Sendvișul de la miezul nopții” încă din 2015, împărtășind scopul și viziunea asupra alimentației și luptei împotriva risipei alimentare.  La nivel mondial, prin programul ACT FOR FOOD, cât și prin programe locale, originale, Carrefour militează pentru obiceiuri sănătoase de consum alimentar, ce presupun: calitate, prețuri accesibile, disponibilitate, dezvoltare durabilă.

* * *

Satul ascuns din Transilvania. Cum a reuşit un cuplu să transforme nişte hambare vechi de 200 de ani într-o pensiune superbă cum nu mai există în ţara noastră  Andra Stroe 18 octombrie 2019

Raven’s Nest este un altfel de complex turistic, situat în inima Transilvaniei, în Munţii Apuseni. Locul a fost descoperit de fondatorii businessului în timpul unei drumeţii pe potecile din zonă. Văzând priveliştea spectaculoasă şi locul pitoresc, şi-au

42

spus că ar putea să le ofere turiştilor o experienţă unică de cazare, aşa că, pe un teren unde erau câteva hambare, şoproane şi grajduri folosite de localnici, au recondiţionat totul şi au construit cele trei căsuţe din secolele 19 şi 20, pe care le-au mobilat cu piese vechi, de la locuitorii din regiune.

Raven’s Nest poate găzdui până la 26 de oaspeţi în 11 camere. Ceea ce le face cu adevărat unice sunt materialele de construcţie: pereţii sunt construiţi dintr-un amestec de calcar şi cânepă, urmând o tehnică veche care are un efect sanitar asupra aerului din interiorul caselor, dar şi un rol de izolare, deoarece pereţii păstrează căldura mai bine decât prin folosirea altor metode, menţinând răcoare în timpul verii şi căldura în timpul iernii.

Alături de elementele arhaice, antreprenorii le-au folosit şi pe cele contemporane, pentru a asigura confortul vizitatorilor, mai ales când vine vorba de facilităţile de toaletă sau de iluminare. Au dorit să păstreze însă un designe „curat”, fără a supraaglomera spaţiul cu multe obiecte şi imagini. Unele piese de mobilier au fost colectate de la localnici şi au avut nevoie de restaurare, iar majoritatea ţesăturilor provin din Săpânţa, Maramureş, de la un artizan local.

Clienţii au la dispoziţie un jacuzzi şi un cinema în aer liber, în pădure. De asemenea, bucătăria ecologică a complexului se bazează pe ingrediente locale, sănătoase şi de sezon. Preţurile sunt cuprinse între 120 de euro, cameră dublă mică cu mic dejun, şi 400 de euro, cameră cvadruplă cu mic dejun.

43

Potențialul nanotehnologiei în ambalarea produselor din carneNora Marin vineri, 18 octombrie, 2019

Creșterea cererii pentru o producție durabilă, creșterea concurenței și luarea în considerare a preocupărilor legate de sănătate au condus industria cărnii pe calea inov[rii permanente. Industria cărnii din întreaga lume se concentrează azi, pe dezvoltarea de noi produse și procese din carne pentru a satisface cererea consumatorilor. Potrivit The National Center for Biotechnology Information, care a realizat studiul ”Nanotechnology in Meat Processing and Packaging: Potential Applications”, o inovație de proces, cum ar fi nanotehnologia, poate avea un impact semnificativ asupra industriei de prelucrare a cărnii prin dezvoltarea nu numai a unor produse funcționale din carne, ci și a unor noi ambalaje pentru produse. Viitorul nanotehnologiei depinde de reglementări Beneficiile potențiale ale utilizării nanomaterialelor în produsele alimentare sunt îmbunătățirea biodisponibilității, efectele antimicrobiene, acceptarea sporită a senzorilor și livrarea vizată a compușilor bioactivi. Cu toate acestea, există provocări în ceea ce privește aplicarea nanomaterialelor, din cauza lacunelor în materie de cunoaștere a producției de ingrediente, cum ar fi nanopulberea, stabilitatea sistemelor de livrare a produselor din carne și riscurile pentru sănătate cauzate de aceleași proprietăți care oferă, de asemenea, beneficii. Pentru succesul nanotehnologiei în produsele din carne, trebuie abordate provocările în acceptarea publică, economia și reglementarea alimentelor

44

prelucrate cu nanomateriale, care pot avea potențialul de a persista, de a acumula și de a conduce la toxicitate. Până în prezent, zona cea mai promițătoare pentru aplicarea nanotehnologiei pare să fie în ambalarea cărnii, însă este necesar să se studieze în continuare efectele pe termen lung asupra sănătății umane și a mediului, din cauza migrării nanomaterialelor din ambalaj. Viitorul nanotehnologiei în ceea ce privește produsele din carne depinde de rolurile guvernelor, agențiilor de reglementare și producătorilor în abordarea provocărilor legate de aplicarea nanomaterialelor în produsele alimentare.  Consumatorii cer produse bune, ieftine și furnizate de o industrie durabilă  Consumatorii care solicită produse din carne de calitate superioară, la prețuri accesibile și concurență în creștere, au determinat sectorul producției de carne să cunoască o schimbare excepțională nu numai în ceea ce privește ingredientele, ci și sistemul de procesare (Weiss et al., 2010). Cererea de producție durabilă a produselor din carne și accentul pus pe sănătatea oamenilor a dus în continuare la creșterea inovației în industria produselor din carne (Young și colab., 2013). Astfel, au crescut așteptările privind utilizarea ingredientelor și a aditivilor cu funcționalitate îmbunătățită pentru a spori calitatea și imaginea alimentelor musculare (Olmedilla-Alonso și colab., 2013). Antioxidanții, ca factor al modificării ambalajului Unii dintre cei mai frecvent utilizați aditivi din carne și păsări sunt antioxidanții (de exemplu, hidroxitoluen butilat [BHT], hidroxianizol butilat [BHA] și tocoferolii), lianții (de exemplu carageenan, caseinat de sodiu), agenți de îngroșare de exemplu, sare de sodiu, glicerină, agenți de întărire (eritrobat de sodiu, nitrit de sodiu și nitrat), substanțele de ameliorare a aromei (de exemplu, glutamat monosodic), enzime de tenderizare (bromelină, ficină și papain) și îndulcitori (de exemplu, sirop de porumb) ). Deși aceștia sunt încă utilizați pe scară largă, îngrijorările în materie de sănătate fiind serioase, ei au determinat o schimbare în focalizarea spre dezvoltarea de noi produse din carne cu cantități reduse de grăsimi saturate, săruri de sodiu, fixative color (de exemplu, nitriți) și colesterol, de ingrediente care au efecte pozitive asupra sănătății. De asemenea, este de așteptat ca produsele noi dezvoltate cu ingrediente noi și sisteme de procesare să aibă efecte gustative, vizuale și aromatice similare ca produsele tradiționale din carne (Weiss et al., 2010). Prin urmare,

45

materialele bioactive care oferă beneficii pentru sănătate sunt din ce în ce mai mult adăugate în alimente, pentru tratarea sau prevenirea bolilor (IFIC, 2006). Cu toate acestea, există impedimente în producerea, depozitarea și distribuirea produselor alimentare cu componente bioactive încorporate. Ca urmare a existenței gamei tradiționale de produse din carne, impedimentele sunt probabil mult mai mari în industria cărnii. În consecință, s-au încercat modificări ale formulelor de produse din carne, dar acestea au condus adesea la efecte nefaste, cum ar fi calitatea organoleptică redusă, capacitatea scăzută de reținere a apei și rezistența redusă la microbii (Weiss et al., 2010). Prin urmare, industria cărnii trebuie să implementeze și să sprijine o agendă de inovare pentru a aborda astfel de provocări și, în cele din urmă, pentru a îmbunătăți calitatea experienței consumatorilor (Troy and Kerry, 2010). Modificările proprietăților fizico-chimice Așa cum se arată, nanotehnologia este o inovație bazată pe proces și ar putea avea un impact semnificativ asupra industriei alimentare (Linton și Walsh, 2008). Nanotehnologia poate fi menționată ca arie de știință și tehnologie axată pe fabricarea materialelor de dimensiuni nanometrice (mai puțin de 100 mm în diametru), care posedă proprietăți unice și noi, deși nu există o definiție acceptată la nivel global (Lövenstam et al., 2010; Gruère, 2012). De asemenea, se referă la producerea, caracterizarea și manipularea unor astfel de materiale (Weiss et al., 2006). Diferențele majore dintre nanomateriale și materialele în vrac sunt modificările proprietăților fizico-chimice (de exemplu porozitatea), optice, mecanice și catalitice. Alte diferențe se observă și în concentrația, absorbția, funcția, greutatea și stabilizarea materialelor (Cockburn et al., 2012). Toate aceste proprietăți fac nanotehnologia foarte promițătoare, conducând la dezvoltarea multor inovații în domeniul ambalării produselor alimentare (Sozer și Kokini, 2009; Rhim et al., 2013). Cu toate acestea, atunci când această tehnologie generică este aplicată produselor alimentare, proprietățile schimbate ale nanomaterialelor pot afecta, de asemenea, comportamentul și proprietățile alimentelor (Cockburn et al., 2012). Cu toate acestea, reducerea utilizării anumitor ingrediente alimentare, datorită biodisponibilității îmbunătățite a compușilor funcționali, poate fi realizată prin utilizarea nanomaterialelor (Weiss et al., 2006). Astfel, este posibil ca unele cantități de sare, zahăr și conservanți să poată fi reduse prin utilizarea nanomaterialelor, îmbunătățind în același timp culoarea, aroma și textura și sporind acceptarea senzorială. În plus, livrarea

46

și absorbția ingredientelor active și a nutrienților pot fi îmbunătățite semnificativ (Chaudhry and Castle, 2011). Alte beneficii includ livrarea vizată, stabilitatea sporită și absorbția compușilor bioactivi, împreună cu efecte antimicrobiene îmbunătățite împotriva agenților patogeni din alimente care pot fi rezistenți la antimicrobienii chimici (Duncan, 2011, Cockburn et al., 2012).  Percepția riscurilor Cu toate acestea, datorită proprietăților noi expuse de nanomateriale, se așteaptă ca schimbările benefice semnificative să se producă în producția, ambalarea și distribuția multor produse alimentare, inclusiv a produselor din carne (Weiss et al., 2006, Duncan, 2011, Gruère, 2012) . Pe de altă parte, această tehnologie nouă ar putea avea, de asemenea, potențialul de a provoca riscuri pentru sănătatea umană și pentru mediu, din cauza acelorași proprietăți care i-au oferit avantajele (O’Brien și Cummins, 2010, Chaudhry and Castle, 2011). Percepția acestor riscuri și beneficii poate influența acceptarea de către consumatori a utilizării acestei tehnologii (Troy and Kerry, 2010).  Top-down și Bottom-up Nanomaterialele pot fi produse prin utilizarea a două abordări largi cunoscute ca top-down și bottom-up. Abordarea ”de sus în jos” se utilizează în majoritatea cazurilor pentru prelucrarea materialelor anorganice prin metode tradiționale, cum ar fi frezarea, șlefuirea, cernerea și reacțiile chimice (Cockburn et al., 2012). Omogenizarea este un exemplu de metodă de sus în jos, care folosește presiunea pentru a reduce dimensiunea materialelor cum ar fi globulele de grăsime. Măcinarea reduce mecanic dimensiunile materialelor pentru a-și îmbunătăți funcționalitatea (Cushen et al., 2012). Abordarea ”de jos în sus” implică asamblarea de molecule mai mici prin autoorganizare, având ca rezultat formarea structurilor supramoleculare care posedă funcționalități noi (Cockburn et al., 2012). Evaporarea solventului și depunerea stratului după strat (lbl) sunt exemple de abordare de jos în sus (Cushen et al., 2012), care este utilizat în mod obișnuit în aplicațiile alimentare utilizând componente precum fosfolipidele (Cockburn et al., 2012) Clasificarea nanomaterialelor 

47

Funcțiile noi, asociate cu nanomaterialele, sunt dependente de tipul materialelor și de dimensiunile acestora (FSAI, 2008). Exemple de nanomateriale care pot fi fabricate în structuri de una, două dimensiuni sau tridimensionale, sunt filmele subțiri, nanotuburile și, respectiv, nanoparticulele. Clasificarea nanomaterialelor nu este ușoară, din cauza structurilor complexe și proprietăților lor diverse. În plus, acele structuri care sunt produse în mod deliberat la scară nanometrică și care posedă proprietăți noi sunt considerate nanomateriale, spre deosebire de structurile care pot fi prezente în mod natural (de exemplu, molecule de zahăr, grăsimi) sau  au rezultat datorită metodelor convenționale (de exemplu, nanoparticulele de proteine ricotta brânză) (HOL, 2010). În conformitate cu Chaudhry et al. (2008), aplicarea nanomaterialelor în sistemul alimentar se manifestă în primul rând în producția de ingrediente alimentare cu nanostructură și în sistemele de distribuție a suplimentelor și nutrienților. Domeniile de investigare a produselor din carne includ reformularea prin minimizarea și modificarea conținutului de grăsimi, scăderea cantității de sodiu, fosfat și nitrat și includerea probioticelor, prebioticelor și a altor materiale, cum ar fi algele și nuca. În plus, îmbunătățirea biodisponibilității, formarea compușilor care pot promova sănătatea și reducerea compușilor nesănătoși reprezintă posibile domenii de studiu pentru prelucrarea și depozitarea produselor din carne (Olmedilla-Alonsoa et al., 2013).

* * *

Iezerul, livada cu meri, viţa de vie... Viorel Deaconu le are pe toate!Marian MUŞAT  17 octombrie 2019 -

Când am ajuns la iezerul cu peşte al inginerului Viorel Deaconu, din comuna vrânceană Răcoasa, se înnorase de-a binelea şi începuse ploaia de după-amiază. Am păşit prin iarba proaspăt cosită şi printre pomii fructiferi plantaţi în jurul bălţii în urmă cu un an sau doi.

Viorel Deaconu este un om de acţiune. Zice râzând: „Încerc să le fac pe toate, nu ştiu dacă le fac prea bine!” Însă, el ştie destul de bine că mereu are sorţi de izbândă. Povestea cu lacul, aflată de la el, este una simplă, începută cu vreo 14 ani în urmă de tatăl său.

La un moment dat nu a mai putut continua şi a predat-o „la cheie” feciorului, să o continue. Lacul este mai mult pentru familie şi prieteni. „Iniţial, am avut aici în proprietate un hectar de teren. Am mai cumpărat de la vecini, am mai făcut un schimb de teren cu alţii şi am ajuns la circa 1,5 hectare. Locului i se spune şi avea puţină apă. Am săpat atât cât trebuie, nu prea adânc, s-a

48

format balta şi apoi am populat-o cu puiet de crap adus de la Tulcea. Nu ştiu de unde, dar vin şi răpitori (caras şi clean) şi mănâncă puietul. E şi o familie de cormorani care s-a aciuat pe-aici. De cum deschid porţile, îşi iau zborul! Deocamdată, lacul nu este funcţional pentru publicul larg ori pentru pescuitul sportiv. Este mai mult deschis de... amorul artei!”, susţine Viorel Deaconu.   

Daria, fiica cea mică, pasionată de pescuitÎn zilele când nu este ocupat, vine aici cu familia sau cu prietenii pentru o clipă de destindere. Însă cei care doresc să petreacă la iaz trebuie să aibă musai grătarul în portbagaj. La început lui Viorel Deaconu nu-i plăcea să undească, însă l-a corupt fiica cea mică, Daria; ea este cu adevărat pasionată de pescuit. „I-am cumpărat lansete, face singură monturi, la ea trage peştele de două, trei kilograme, nu la mine!”, zice râzând fermierul din Răcoasa.Alături de foişor, am observat o bărcuţă de agrement eşuată. „Trebuie să pun în valoare acest frumos punct de atracţie turistică şi sportivă, în final. Dar să obţin şi-un ban, pentru că sunt cheltuieli destule cu întreţinerea lui. Trebuie iarba cosită, canalele desfundate, apa întreţinută şi din când în când populat.

Va trebui să ridic şi câteva căsuţe din lemn, compartimentate cu baie, bucătărie şi dormitor, să stea turistul două-trei zile ca într-o pensiune, iar pasionaţii să pescuiască în voie! Nu ştiu dacă pot accesa vreun program cu finanţare europeană pe agroturism, trebuie să mă interesez mai bine. Mi-ar prinde bine un proiect să fac ceva amenajări aici, în acest loc frumos şi liniştit”, susţine fermierul.

49

Livada cu merele de... aur!Viorel Deaconu mai are în îngrijire o livadă în suprafaţă de trei hectare, din care peste 70 la sută este măr (din soiurile Idared, Florina, Bot de iepure, Jonagold), prun, zarzăr, cireş, vişin.„O parte din recoltă este pentru consumul propriu, ce rămâne procesez. Nu am făbricuţa mea, duc la o unitate din Suraia să-mi facă suc natural din mere. Se caută, ca şi merele în stare proaspătă; clienţii sunt prieteni sau cunoscuţi de-ai mei. În fiecare an mi-am propus să fac o microunitate de procesare, dar când ajung toamna şi la bani, constat că nu mai am timp şi de treaba asta! Anul trecut am avut producţie record la fructe, am adunat peste 25 tone de măr. Numai de dragul merelor nu le-am lăsat să se strice. Am preferat să le dau la procesare şi cu 27 de bani kilogramul, cu toate că m-a costat 25 de bani numai culesul! Şi acum am măr depozitat în camerele răcoroase! Le vând cu 2 lei kg, opresc maşinile la poartă; la magazinele din apropiere le comercializez la 1,50 lei kilogramul”, precizează livădarul din Răcoasa.Viorel Deaconu are şi o plantaţie viticolă de 14 ha, din care două hectare sunt în program de reconversie. Are depus un proiect declarat eligibil şi drept urmare vor intra cât de curând încă cinci hectare în programul naţional de restructurare a plantaţiilor viticole. Ca orice vrâncean face vin suficient, însă e mai greu cu vânzarea.

„LA ÎNCEPUT AM ZIS CĂ-I GLUMĂ!”„Afacerea cu lacul de agrement am început-o acum şase ani şi nu am mai putut continua. La început am zis că-i glumă; dar sunt cheltuieli mari; consider că ar trebui să câştig un ban şi de aici. Balta cere să fie bine întreţinută, curăţată iar eu trebuie să asigur hrana la peşti. Am o suprafaţă de teren de peste patru hectare pe care cultiv cereale. O dată pe săptămână dau mâncare la peşti. La început aşezam pe foc un ceaun mare cu de toate: cartofi, urluială, grăunţe, apoi puneam de umpleam într-o sticlă de 5 litri din plastic tăiată, găurită, acoperită cu o plasă, o făceam să plutească pe apă. Peştele venea la furajare; era o frumuseţe să-i priveşti”, rosteşte cu admiraţie contagioasă inginerul Viorel Deaconu.

Marian MUŞAT, Nicoleta DRAGOMIR, foto: Leonard STAFIE, Claudiu BOROBEI

50

Producțiile mari din vest. Cine sunt fermierii campioni la floarea-soarelui agrointeligenta.ro18 octombrie 2019 12:04

Și fermierii din vestul țării au ales în acest an hibrizii Pioneer® și au obținut producții foarte bune. Alături de apreciații hibrizii P64LE25 și P64LE99, P63LE136 le-a dovedit acestora că asigură producții foarte bune, motiv pentru care anul viitor îl vor alege pentru o suprafață mai mare.

Cornel Suciu din localitatea Jebel, județul Timiș este primul fermier campion din vestul țării. Acesta a ales hibridul P64LE99 și a obținut 4.596 kg/ha. “Lucrez 650 ha, iar în acest an am avut floarea-soarelui pe 50 ha. Am întors rapița, dar am avut și sole pe care planta premergătoare a fost porumbul. Am semănat 65.000 b.g/ha la finalul lunii martie, atunci când am semănat rapița am aplicat DAP – 200 kg/ha, iar în primăvară la pregătirea patului germinativ am mai dat îngrășământ triplu 15 și 300 kg/ha de azot. Am erbicidat cu Express® 50 SG, am aplicat un fungicid, dar și un îngrășământ foliar cu bor. Cultura nu a fost prășită pentru că nu a fost nevoie, am pregătit terenul foarte bine, apa a rămas în sol și cultura s-a comportat corespunzător. Recoltatul a avut loc după 20 septembrie, am recoltat cu 7-8 % umiditate, a fost o producție foarte bună, mai ales că este primul an în care am semănat acest hibrid. Media pe fermă a fost de 4.030 kg/ha, chiar am fost sceptic că voi obține peste 4 tone/ha, au fost și parcele mai bune, așa că voi alege același hibrid pentru anul viitor, însă vom mări suprafața pentru că a fost o toamnă foarte secetoasă”, a declarat fermierul

campion.

51

Următorul fermier campion din vestul țării este domnul Tinel Ciupa, din localitatea Șag, județul Timiș. Acesta a obținut 4.300 kg/ha cu hibridul P64LE136. “Lucrez 340 ha, iar floarea-soarelui am avut pe 80 ha. Am semănat pe mai multe sole, deci au fost mai multe plante premergătoare – porumb, grâu și soia. Astfel că, am arat terenul și l-am pregătit cu combinatorul în două treceri. Am fertilizat în toamnă cu îngrășământ complex 18.46.0 – 200 kg/ha, acolo unde nu am mai putut semăna grâu, după care la semănat, pe rând, am dat 200 kg/ha de triplu 16, iar la prașilă am aplicat azot – 230 kg/ha. Am semănat 63.000 b.g/ha la începutul lunii aprilie, cultura a primit două erbicide, unul preemergent și altul postemergent, am aplicat și fungicidul Tanos® 50 WG. Am recoltat la finalul lunii august, începutul lunii septembrie și pot spune că a fost un an bun și am fost mulțumit de producție”, a specificat agricultorul. Acesta a mai adăugat că anul viitor va semăna floarea-soarelui pe aproximativ 80 ha.

În județul Arad fermier campion a devenit domnul Cosmin Micu, care a cultivat hibridul P64LE25 și a obținut 4.191 kg/ha. Acesta lucrează 1.300 ha, iar cu floarea-soarelui a avut în acest an 280 ha, semănate după grâu și orz.

“Am arat terenul, iar în primăvară l-am pregătit cu combinatorul. Am fertilizat unele sole și în toamnă și în primăvară, în total am dat 400 kg/ha de îngrășământ triplu 16 și la semănat, la începutul lunii aprilie, am aplicat nitrocalcar – 200 kg/ha. Am erbicidat și preemergent și postemergent, am aplicat un fungicid și am prășit o singură dată”, a specificat fermierul arădean. Acesta a mai adăugat faptul că a recoltat la începutul lunii august și că anul viitor va semăna noul

hibrid P64LE136.

52

Andy Behaegel din localitatea Periam, județul Timiș, a ales în acest an hibridul P64LE136 și a obținut 4.062 kg/ha. Acesta lucrează 320 ha, dintre care 28 ha le-a semănat cu floarea-soarelui, după cultură de grâu. “Am arat terenul în toamnă, am discuit, iar în primăvară  l-am pregătit cu combinatorul. Înainte de semănat

am aplicat  îngrășământ triplu 15, iar pe rând am mai dat 150 kg/ha de nitrocalcar. Am semănat 62.000 b.g/ha la începutul lunii aprilie, am erbicidat

preemergent și apoi cu Express® 50 SG. Nu am aplicat niciun fel de tratament, iar recoltatul a avut loc la finalul lunii august. Anul viitor voi semăna

aproximativ 30 ha cu floarea-soarelui, voi alege hibridul P64LE136”, a precizat fermierul campion.

Pe Instagram-ul Agrointeligența găsiți imaginile momentului din agricultură!

* * *

Târnafesul (tusea cailor) - exploatarea intensă, igiena și furajarea necorespunzătoare a cailor Vineri, 18 Octombrie 2019

Emfizemul cailor sau boala obstructivă a căilor respiratorii, denumită popular tignafes sau târnafes, este o boală destul de des întâlnită în rândul cailor.

53

Boala determină apariția unei tuse puternice, dificultăți în respirație și rezistență diminuată la efort. Caii cu emfizem pulmonar tușesc des și sec, la eforturi mici obosesc repede, respirația devine greoaie, nările se dilată, iar cutia toracică se mărește. Această boală apare în urma unei exploatări necorespunzătoare a cailor, prin folosirea îndelungată a acestora la efort și lipsa pauzelor pentru refacere și odihnă, cu precădere atunci când deja există afecțiuni cronice respiratorii.

Manifestarea bolii În cazul în care boala este cronică, animalele prezintă simptomatologie mai puțin vizibilă. Doar în cazul supunerii la efort se observă că animalele obosesc mai repede și respiră greu. La debutul bolii caii prezintă apetit, cu o stare de întreținere bună, iar la nivelul nărilor se observă serozități mucoase. Volumul plămânilor duce la modificarea cutiei toracice ca aspect, în formă de butoi, iar insuficiența cardiacă duce la dilatarea venelor, în mod deosebit cea a pintenului. În cazul complicării emfizemului pulmonar cu alte afecțiuni respiratorii (bronșite) urinarea se face sacadat, din cauza presiunii abdominale.

Această boala, deseori exprimată prin bronșită recidivantă, cu caracter asmatiform, induce de cele mai multe ori emfizem pulmonar secundar cronic.

Factori agravanți Pe lângă o anumită predispoziție, pot interveni și factori ocazionali, cu efect iritativ sau alergic care agravează boala: praful, sporii de mucegaiuri sau alți compuși poluanți ai aerului, care se regăsesc, în principal, în adăposturi. Praful din grajduri (din furaje și așternuturi) trebuie eliminat prin înlocuirea fânului cu furaje granulate, pășunat, cositură, însilozare. Astfel, se evită împrăștierea sporilor de mucegaiuri și a prafului. Este recomandat ca, înaintea distribuirii fânului în grajd, să se înlocuiască paiele de așternut cu fâșii de hârtie, talaș sau turbă. În cazurile de microbronșită și astm, pentru a se evita inducerea emfizemului pulmonar cronic, este necesar tratamentul medicamentos timp de 4-6 săptămâni cu expectorante, antibiotic, antiinflamatorii nonsteroidiene sau steroidiene cu înalte proprietăți antihistaminice (antialergice).

Din punct de vedere economic, emfizemul pulmonar înseamnă o problemă gravă întrucât animalele nu mai pot fi folosite la efort. În cazul în care nu se renunță la expunerea la efort, emfizemul pulmonar va duce la moartea animalului, prin edem pulmonar acut și insuficiență cardiacă. În tratamentul tusei acute, un rol important îl au condițiile igieno-dietetice preferențiale, evitarea eforturilor fizice și a eforturilor depuse de organismul cailor pentru

54

adaptarea la solicitările climatice. Se recomandă ventilația strictă a adăposturilor sau chiar întreținere în libertate, eventual la pășune.

Prevenția Prevenirea îmbolnăvirii se face prin pauzele de refacere și odihnă după efort, prin supravegherea animalelor și observarea semnelor timpurii de alte boli respiratorii și prin furajarea cu nutrețuri calitative. De asemenea, igienizarea grajdurilor trebuie făcută corect, pentru a evita contaminarea căilor respiratorii cu mucegaiuri sau bacterii și ventilația grajdurilor trebuie

asigurată la un nivel corespunzător. Tratamentul emfizemului pulmonar se face cu antibiotice, precum Pandrom 1ml/10 kg, antiinflamatorii – Dexametarom 5-10 ml, administrat timp de 1-2 zile, antitusive și expectorante Tusifug, Pneumoguard care, pe lângă proprietățile de antiseptic pulmonar și fluidifiant al secrețiilor bronșice, susține și funcția inimii; Vitahorses, pulbere hidrosolubilă 10 g/10 kg furaj sau 10 g/10 litri apă. Tratamentul aplicat nu duce la vindecarea totală a bolii, dar poate ameliora evoluția acesteia, prin încetinirea ei. Dr. Diana OPRIȘIU, Romvac Company S.A.

* * *

CNN laudă Apusenii Gabriel Nițulescu 11 October 2019 14:26„Cel mai bine păstrat secret din Europa de Est”. Aşa descrie un jurnalist de la CNN Munţii Apuseni, într-un articol despre cele mai frumoase 20 de locuri din Europa. Impresionat de peşterile care sunt la tot pasul şi de munţii împăduriţi, jurnalistul pune Apusenii pe locul 5 în top.

„Aceşti munţi sunt izolaţi, cu păduri străvechi şi peşteri de calcar în care coboară în râuri subterane la fiecare pas. Timpul stă în loc aici şi având prea puţine lucruri de făcut, nu îţi rămâne decât să respiri aerul cu miros de pin şi să admiri sălbăticia din jur. Lupii se plimbă printre copaci, iar acvilele planează deasupra”, încheie ziaristul.

Lista celor mai frumoase 20 de locuri din Europa publicată de CNN Travel prezintă locuri mai puţin cunoscute, dar care nu trebuie ratate.

55

Pe listă mai găsim: Lake Inari (Finlanda); Lofoten Island (Norvegia); Unst, Shetland Isles (Scoţia); Zagori (Grecia); Yorkshire Dales (Anglia); Loire Valley (Franţa); Picos de Europa (Spania); Adelboden (Elveţia); Henne Strand, West Jutland (Danemarca); Bavarian Forest National Park (Germania); Hoge Veluwe National Park (Olanda); Union Hall (Irlanda); Barmouth, Wales Lake Bohinj (Slovenia); Susak (Croaţia); Hortobagy National Park (Ungaria); Białowieża National Park (Polonia); Jurkalne Seashore Bluffs (Letonia) şi Lake Vattern (Suedia).

* * *

56


Recommended