Stiri 6 ianuarie 2020 CURSUL DE SCHIMB 06.01.2020

1 EUR 4.7760

1 USD 4.2658

PROGNOZA AGROMETEOROLOGICĂ 07 – 13 Ianuarie 2020!Agroinfo 06 ianuarie 2020 -

Caracteristici meteorologice. Vremea rece de la începutul perioadei va intra într-un proces de încălzire treptată, în cea mai mare parte a țării. Temperatura medie diurnă a aerului se va încadra între -11...3°C în primele zile, abaterile termice negative fiind de 1...4°C și -7...5°C în restul intervalului, limite apropiate de mediile multianuale, pe întreg teritoriul agricol al țării.

Temperatura maximă a aerului va fi cuprinsă între -2...9°C, în toate zonele de cultură. Temperatura minimă a aerului se va situa între -19...0°C în majoritatea regiunilor agricole, cele mai scăzute valori fiind posibile în depresiunile din estul Transilvaniei, producându-se îngheţ la sol.

Se prognozează precipitaţii reduse cantitativ în aproape toată ţara, acestea fiind însoţite de intensificări de scurtă durată ale vântului. În zonele joase și de luncă vor fi condiţii de producere a ceții, asociată cu depunere de chiciură.

Caracteristici agrometeorologice

1

În cultura grâului de toamnă, conținutul de umiditate în stratul de sol 0-100 cm, se va încadra în limite scăzute și deosebit de scăzute (secetă pedologică moderată, puternică și extremă), pe suprafețe agricole extinse din Banat, Dobrogea și Muntenia, local în nord-vestul, centrul și sudul Transilvaniei, nordul, estul, izolat sudul și sud-estul Moldovei, sudul Olteniei și al Crișanei. Rezerva de apă din sol va prezenta valori satisfăcătoare, apropiate de optim și izolat optime, în Maramureș, cea mai mare parte a Olteniei și Crișanei, local în nordul, nord-estul, estul și centrul Transilvaniei, nord-vestul, vestul, centrul, estul și sudul Moldovei, nordul, nord-vestul și vestul Munteniei, sud-estul Dobrogei.

Starea de vegetaţie a culturilor agricole

În condiţiile agrometeorologice menţionate, la culturile de câmp se va înregistra starea de repaus vegetativ, în majoritatea regiunilor agricole. Uniformitatea şi vigurozitatea culturilor de toamnă va fi în general medie şi slabă, îndeosebi în semănăturile întârziate fenologic, precum şi pe terenurile unde se vor menţine deficite de umiditate în sol.

Fenologic, orzul şi grâul de toamnă semănate în epoca optimă se vor afla în fazele de înfrunzire şi înfrăţire (30-100%), iar la culturile tardive vor predomina răsărirea (80-100%) şi apariţia frunzei a treia (40-100%).

Rapiţa semănată pe unele suprafeţe din sudul, sud-estul, vestul şi centrul ţării va parcurge faza de înfrunzire (7-15 frunze), starea de vegetaţie a culturilor fiind pe ansamblu bună şi medie. La speciile pomicole și viticole se va menţine stadiul de repaus biologic, în majoritatea plantaţiilor.

În condiţiile meteorologice menţionate, lucrările agricole de sezon se vor desfăşura pe ansamblu normal, exceptând zilele cu precipitaţii.

Recomandări de specialitate:

• Efectuarea arăturilor adânci pe terenurile agricole unde umiditatea solului permite intrarea utilajelor în câmp;• Continuarea verificării sistematice a viabilităţii plantelor la culturile de toamnă şi a mugurilor de rod la speciile pomi-viticole;• Încorporarea gunoiului de grajd în câmp şi fertilizarea cu îngrăşăminte pe bază de fosfor şi potasiu.

* Evoluția stării de vegetație pentru perioada estimată utilizează prognoza meteorologică pe scurtă/medie durată asociată cu informațiile fenologice colectate săptămânal prin monitorizarea principalelor culturi agricole din România situate în apropierea stațiilor meteorologice cu program agrometeorologic din rețeaua Administrației Naționale de Meteorologie.

2

Agrometeorologicii avertizează: “Ne confruntăm cu deficit mare de apă în sol, fenomen nemaiîntâlnit de 10-15 ani!” 6 ianuarie 2020

La început de an, am stat de vorbă cu agrometeorologul Victor Vătamanu, de la Centrul Regional de Agrometeorologie din Oltenia. Lipsa precipitaților din cauza inexistenței stratului de zăpadă este un fenomen cu care fermierii din zona Olteniei nu s-au mai confruntat de mai bine de 10 ani. Seceta prelungită afectează culturile cerealiere și rezerva de apă din sol este din ce în ce mai mică:” Lipsa precipitaților și a zăpezii afectează foarte mult culturile din această toamnă agricolă. Suntem în 6 ianuarie și nu avem deloc strat de zăpadă, din noiembrie nu mai avem strop de apă, este o secetă prelungită, iar lipsa de apa face ca rezerva din sol să fie foarte mică, datorită consumului normal al plantelor. Avem premizele unui deficit de apă și se accentuează astfel stresul hidric din zona Câmpiei Olteniei”, a precizat Victor Vătămanu, agrometeorolog.Așadar, dacă nu se va depune un strat de zăpadă în următoarea perioadă, situația este critică. Conform specialiștilor, pentru ca toate culturile să intre pe făgașul normal, este nevoie de un strat consistent de zăpadă, de cel puțin 30-40 centimetri. “Cantitățile de precipitații sub formă de zăpadă trebuie să fie foarte mari, minusul din rezerva apei din sol este și el foarte mare, suntem la 40-50 la sută din rezerva de apa și cu un astfel de deficit nu ne-am mai confruntat de aproape 15 ani. Situația este critică, dar avem speranțe că la finalul lunii ianuarie vom avea și prima zăpada pentru ca solul să își mai tragă din apă”, a continuat specialistul.

În istoria agrometeorologică, un astfel de fenomen de secetă prelungită nu a mai existat de mai bine de un deceniu. În plus, consumul zilnic de apă face ca rezerva să se micșoreze din ce în ce mai mult. “Din datele pe care le avem, trebuie strat consistent de zăpadă. Dacă nu se înregistrează precipitații, nu există altă sursă de acoperire. Ar trebui să ningă în perioada următoare, dar stratul de zăpada trebuie să depășescă 30-40 de centimetri pentru ca rezerva de apă să se stabilizeze. Nu vreau să mă gândesc la un alt scenariu, pentru că va fi crunt pentru agricultură”, a mai adăugat Victor Vătămanu.

3

Astfel, anul 2020 nu a debutat cu vești bune pentru fermierii din zona câmpiei Olteniei. Din luna noiembrie, agricultorii nu au mai văzut strop de apă în sol, iar asta a afectat rezerva, fenomen nemaintâlnit de mai bine de un deceniu.

APIA si SUBVENTII

SUBVENȚII APIA 2020: DIRECTORUL ADRIAN PINTEA ANUNȚĂ PRIMELE PLĂȚI DIN NOUL AN! agrointeligenta.ro - 6 ianuarie 2020

Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA) a reluat plățile către fermieri! Șeful instituției, Adrian Pintea, a declarat pentru Agrointeligența-AGROINTEL.RO că de astăzi, luni – 6 ianuarie, funcționarii APIA s-au întors la lucru după mini-vacanța de sărbători iar primii bani din subvențiile din Campania 2019 vor pleca spre conturile fermierilor.

”De astăzi reluăm în forță plățile către fermieri”, ne-a specificat șeful APIA. Conform celor mai noi date, APIA plătise deja până la 17 decembrie 85,25 % din numărul fermierilor eligibili la plata regulară. Între acești beneficiari se numără producătorii agricoli cu suprafețe de teren, cu ovine și caprine, dar și cu bovine de lapte și de carne, precum și cu bivolițe de lapte.

Astfel, în perioada 2-17 decembrie, au fost autorizați pentru efectuarea plăților regulare aferente anului de cerere 2019, un număr de 719.895 fermieri cu suma totală de 597,2 milioane euro, astfel:

– 520,5 milioane euro din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA);

– 63,98 milioane euro din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR);

– 12,72 milioane euro cofinanțare de la Bugetul Național.

4

Reamintim faptul că, în perioada 16 octombrie – 29 noiembrie 2019, au fost autorizate plăți în avans aferente Campaniei 2019 în suma de 1,319 miliarde euro, reprezentând cea mai mare sumă autorizată la plata în avans începând cu Campania 2009, anul în care a fost acordată pentru prima dată plata în avans.

Plățile se efectuează la cursurile de schimb valutar stabilite de către Banca Centrală Europeană, astfel:

– 4,7496 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 30.09.2019 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 329/3, pentru plățile finanțate din FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă);

– 4,6635 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 31.12.2018 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 1/06, pentru plățile finanțate din FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală).

Termenul limită de plată pentru subvențiile agricole pe anul 2019 este 30 iunie 2020, conform normelor europene, însă APIA și-a propus să încheie plățile mai devreme, până la finele lunii martie.

Fermierii așteaptă deblocarea subvențiilor plătite de la bugetul de stat – Ajutoarele Naționale Tranzitorii, care se vor putea achita după aprobarea Legii bugetului de stat pe 2020 și a plafoanelor alocate acestor scheme de sprijin pentru sectorul vegetal și zootehnie.

Informaţiile publicate de Agrointeligența – AGROINTEL.RO pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în PRIMUL PARAGRAF a sursei cu LINK ACTIV. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor, ca atare vom acționa în consecință.

TERMEN APIA LIMITĂ pentru PLATA SPRIJINULUI CUPLAT ÎN 2020! Agroinfo 06 ianuarie 2020 - ACTE NECESARE APIA! Subvențiile europene cu o valoare de peste 200 de euro pe hectar sunt achitate de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) după ce fermierii care au cerut în 2019 sprijinul cuplat vegetal vor depune la APIA documentele

5

justificative. Termenul final de depunere a actelor pentru subvențiile la lucernă, soia, orez și cânepă este 31 martie 2020.

TERMEN LIMITĂ SPRIJIN CUPLAT 31 MARTIE 2020!

SPRIJIN CUPLAT PENTRU CULTURA DE SOIA

Documentele doveditoare pe care fermierii trebuie să le prezinte la APIA sunt următoarele:

a) factura de vânzare a mărfii sau fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol, pentru minimum 1.300 kg boabe soia/ha comercializată;b) note de intrare/recepţie a furajelor de soia procesate pentru consumul cu animalele sau păsările pe care le deţine în fermă, pentru minimum 1.300 kg boabe soia/ha utilizată în consumul propriu la nivelul fermei;c)contractul comercial de vanzare/cumparare a marfii, în cazul in care valorificarea productiei minime de 1.300kg/ha s-a facut in baza acestuia, însotit de documentele prevazute la lit. a);d) în situația în care fermierul are și calitatea de procesator, înregistrat pentru siguranța alimentelor la ANSVSA, acesta face dovada procesării producției minime de 1,3 tone/ha prin documente contabile interne.e) factura sau bonul fiscal de achiziţie a seminţelor şi documentul oficial de certificare a lotului de sămânţă sau Buletinul de analiză oficială, cu menţiunea "sămânţă admisă pentru însămânţare", sau Buletinul de analiză oficială cu menţiunea "Necesar propriu" şi "Interzisă comercializarea" sau documentul de calitate şi conformitate al furnizorului sau orice alt document echivalent documentelor menţionate emis într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-o ţară terţă care are echivalenţă conform Deciziei Consiliului 2003/17/CE sau eticheta oficială care poate ţine loc de document de calitate şi conformitate. În cazul utilizării seminței certificate oficial din producția proprie, fermierul prezintă documentul/documentele oficial(e) de certificare a lotului/loturilor desămânță.

f) în cazul loturilor semincere, prin excepţie de la lit. a) - e), fermierul prezintă:(i) factura pentru servicii multiplicare soia, emisă către menţinătorul sau deţinătorul soiului, din care să reiasă că i-a livrat minimum 1.300 kg sămânţă certificată/ha. În situaţia în care factura pentru servicii multiplicare samanta soia este emisă către deţinătorul soiului, prezintă şi contractul dintre menţinătorul şi deţinătorul soiului; şi/sau(ii) factura de comercializare a minimum 1.300 kg sămânţă certificată/ha sau

6

fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol din care să reiasă comercializarea a minimum 1.300 kg sămânţă certificată/ha emise către terţi ale caror exploatatii sunt situate pe teritoriul national;

Verificarea eligibilităţii, în cazul consumului în ferma proprie, se face inclusiv pe baza consumurilor de furaje normate pe specii de animale, prevăzute în anexa nr. 5 din OrdinulM.A.D.R. nr. 619/2015, cu modificările şi completările ulterioareşi a numărului mediu de animale înscrise în RNE şi de păsări din fermă pe perioada anului de cerere, conform art.42 alin.(5) din Ordinul M.A.D.R. nr. 619/2015.

Termenul final de depunere la APIA a documentelor doveditoare prevăzute la lit. a) -e) pentru spijinul cuplat la soia aferent anului de cerere 2019 este 31 martie 2020, iar pentru documentele prevăzute la lit. f) termenul final este 30 aprilie 2020.

SPRIJIN CUPLAT PENTRU CULTURA DE LUCERNĂ

Se acordă fermierilor activi care:a) au realizat anual o producţie minimă de 15 tone/ha masă verde sau 3,75 tone/ha fân sau produse derivate din fân, respectiv granule, peleţi sau făină, sau 200 de kg de samanta certificata;b) au comercializat cel puţin producţia minimă de masa verde sau fan sau produse derivate din fan prevăzute la lit. a) către exploataţii de creştere a animalelor înscrise în RNE si/sau a pasarilor pe baza facturii sau a filei/filelor din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol sauc) au consumat cu animalele, înscrise în RNE, şi/sau cu pasarile pe care le detin si/sau au stocat în vederea consumului cu acestea cel puţin producţia minimă de masa verde sau fan sau produse derivate din fân prevăzută la lit. a) obţinută în fermă. Verificarea eligibilităţii pentru sprijinul cuplat se face pe baza consumurilor de furaje, normate pe specii de animale, prevăzute în anexa nr. 5 din O.M.A.D.R. nr. 619/2015 şi a calculului efectivului mediu furajat din fermă şi a producţiei de lucernă/soia/fan obţinută pe perioada anului de cerere prevăzute în anexa nr. 51 din O.M.A.D.R. nr. 619/2015, întocmită şi semnată de către fermier.d) în cazul loturilor semincere de lucernă, au comercializat cel puţin producţia minimă de 200 kg/ha sămânţă certificată cultivatorilor de lucernă a căror exploatații sunt situate pe teritoriul național, pe bază de factură şi/sau fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol;e) pentru obținerea producţiei de masă verde sau fân sau produse derivate din fân, prevăzute la lit. a), cât și în cazul loturilor semincere de lucernă

7

prevăzute la lit. d), utilizează sămânţa certificată oficial din categoriile prebază, bază și certificată.

Documentele privind utilizarea seminţei certificate oficial sunt: Factura sau bonul fiscal de achiziţie a seminţelor este însoțită de documentul oficial de certificare a lotului de sămânţă sau Buletinul de analiză oficială, cu menţiunea "sămânţă admisă pentru însămânţare", sau Buletinul de analiză oficială cu menţiunea "Necesar propriu" şi "Interzisă comercializarea" sau documentul de calitate şi conformitate al furnizorului sau orice alt document echivalent documentelor menţionate emis într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-o ţară terţă care are echivalenţă conform Deciziei Consiliului 2003/17/CE sau eticheta oficială care poate ţine loc de document de calitate şi conformitate. În cazul utilizării seminței certificate oficial din producția proprie, fermierul prezintă documentul/documentele oficial(e) de certificare a lotului/loturilor de sămânță.

Cantităţile minime de sămânţă necesare la hectar sunt incluse în anexa nr. 4. In cazul loturilor semincere de lucernă, fermierul prezintă factura sau fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol din care să reiasă comercializarea a minimum 200 kg sămânţă de lucernă certificată/ha către cultivatori de lucernă ale căror exploatații sunt situate pe teritoriul național, sau factura pentru servicii multiplicare sămânță de lucernă emisă către menţinătorul sau deţinătorul soiului, din care să reiasă că i-a livrat minimum 200 kg sămânţă certificată/ha. În situaţia în care factura pentru servicii multiplicare este emisă către deţinătorul soiului, prezintă şi contractul dintre menţinătorul şi deţinătorul soiului

În cazul utilizării seminţei certificate oficial din producţia proprie, fermierul prezintă documentul/documentele oficial(e) de certificare a lotului/loturilor de sămânţă.

Termenul final de depunere la APIA a documentelor doveditoare, prevăzute mai sus, pentru sprijinul cuplat lucernă aferent anului de cerere 2019  este 31 martie 2020!

SPRIJIN CUPLAT PENTRU CÂNEPĂ PENTRU ULEI ŞI/SAU FIBRĂ

Documentele doveditoare pe care fermierii trebuie să le prezinte la APIA sunt următoarele:

a) copie de pe certificatul de înregistrare şi/sau certificatul constatator eliberate/eliberat de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, din care să rezulte activitatea de procesare a unităţii către care a livrat producția;b) proces-verbal de recepţie însoțit de bon fiscal/factura/fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol,din care să

8

reiasă ca s-a comercializat producția minimă prevăzută la alin. (1) lit. a);c) în situația în care fermierul areși calitatea de procesator, înregistrat la Oficiul Naţional al Registrului Comerțului, acesta face dovada procesării producţiei minime, prin documente contabile interned) raportul cu privire la conţinutul de THC al culturilor de cânepă pentru fibrăși semințe, emis de Laboratorul Regional pentru Controlul Calităţii şi Igienei Vinului Blaj, care include următoarele informaţii: conţinutul de THC, împărţit în tranşe/gradări de 0,1%, procedura utilizată, precum şi datele transmise de inspectoratele teritoriale pentru calitatea seminţelor şi a materialului săditor;e) factura sau bonul fiscal de achiziţie a seminţelor şi documentul oficial de certificare a lotului de sămânţă sau Buletinul de analiză oficială, cu menţiunea "sămânţă admisă pentru însămânţare", sau Buletinul de analiză oficială cu menţiunea "Necesar propriu" şi "Interzisă comercializarea" sau documentul de calitate şi conformitate al furnizorului sau orice alt document echivalent documentelor menţionate emis într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-o ţară terţă care are echivalenţă conform Deciziei Consiliului 2003/17/CE sau eticheta oficială care poate ţine loc de document de calitate şi conformitate. În cazul utilizării seminței certificate oficial din producția proprie, fermierul prezintă documentul/documentele oficial(e) de certificare a lotului/loturilor desămânță.f) copie de pe autorizaţia de cultivare emisă de DAJ.În cazul utilizării seminţei certificate oficial din producţia proprie, fermierul prezintă documentul/documentele oficial(e) de certificare a lotului/loturilor de sămânţă.

Termenul de depunere la APIA a documentelor doveditoare pentru sprijinul cuplat la cânepă aferent anului 2019 este 31 martie 2020, inclusiv.

ATENȚIE! De asemenea, pentru ajutorul național tranzitoriu, ANT 3, pentru cultura de cânepă, fermierul trebuie să prezinte până la data de 31 martie 2020 inclusiv, acte doveditoare privind livrarea, respectiv proces-verbal de receptie, factura, bon fiscal, fila/filele din carnetul de comercializare.

SPRIJIN CUPLAT PENTRU CULTURA DE OREZ

Se acordă tuturor exploataţiilor orizicole care:a) valorifică o producţie minimă de 4.500 kg/ha orez pe bază de facturăsau pe baza filei/filelor din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol a comercializării producţiei. În situaţia în care fermierul are şi calitatea de procesator, acesta face dovada procesării producţiei proprii prin documente contabile interne;b) fac dovada că utilizează sămânţă certificată însoțită de documentul oficial

9

de calitate a seminței, certificată, în conformitate cu Legea nr. 266/2002 și cu Ordinul MADR nr. 149/2010 privind comercializarea semințelor de cereale, cu modificarile si completarile ulterioare.

Factura de achiziţie a seminţelor este însoțită de documentul oficial de certificare a lotului de sămânţă sau Buletinul de analiză oficială, cu menţiunea "sămânţă admisă pentru însămânţare", sau Buletinul de analiză oficială cu menţiunea "Necesar propriu" şi "Interzisă comercializarea" sau documentul de calitate şi conformitate al furnizorului sau orice alt document echivalent documentelor menţionate emis într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-o ţară terţă care are echivalenţă conform Deciziei Consiliului 2003/17/CE privind echivalenţa inspecţiilor în câmp la culturile producătoare de seminţe, efectuate în ţări terţe, şi echivalenţa seminţelor produse în ţări terţe, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Decizia Consiliului2003/17/CE, sau eticheta oficială care poate ţine loc de document de calitate şi conformitate. În cazul utilizării seminței certificate oficial din producția proprie, fermierul prezintă documentul/documentele oficial(e) de certificare a lotului/loturilorde sămânță.

Termenul de depunere la APIA a documentelor doveditoare pentru sprijin cuplat orez aferent anului 2019 este 31 martie 2020.

Informații furnizate de APIA.

 

 APIA POATE DEMARA PLATA AJUTOARELOR pentru FERMIERI! Agroinfo 06 ianuarie 2020 - ANUNȚUL GUVERNULUI. Prim-ministrul Ludovic Orban a anunțat astăzi, în ședința Executivului, că Legea bugetului de stat pe 2020 a fost promulgată de președintele țării, Klaus Iohannis. Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) poate demara plata ajutoarelor naționale tranzitorii din vegetal și zootehnie, datorate fermierilor pentru anul de cerere 2019.

România are buget. Președintele României, Klaus Iohannis, a promulgat Legea bugetului de stat și Legea asigurărilor sociale, a anunțat prim-ministrul Ludovic Orban, în deschiderea ședinței de Guvern de astăzi.

Odată ce este în vigoare Legea bugetului de stat pe 2020, APIA poate demara plata ajutoarelor naționale tranzitorii, ANT, cuvenite fermierilor români pentru anul de cerere 2019. ANT sunt singurele subvenții din agricultură care se achită de la bugetul de stat. Plata acestor ajutoare este făcută de APIA, de obicei, din bugetul anului următor anului de cerere.

10

Directorul general APIA, Adrian Pintea, a anunțat deja că plata ANT ar putea începe după data de 15 ianuarie 2020. APIA nu a stabilit, deocamdată, cuantumul acestor ajutoare pentru anul de cerere 2019. Vă reamintim valoarea ANT pe hectar, pe cap de animal și pe tona de lapte pentru anul de cerere 2018, sume pe care le-au încasat fermierii români anul trecut, în 2019:

IMPORTANT! Ajutoarele naționale tranzitorii se acordă în sistem regresiv, adică valoarea lor scade cu circa 5% în fiecare an. Deci, pentru anul 2019 cuantumul va fi mai mic.

AJUTOR NAȚIONAL TRANZITORIU ÎN SECTOR VEGETAL (ANT). CUANTUM 2018.ANT 1 - Ajutor Naţional Tranzitoriu pentru culturi amplasate pe teren arabil - 14,7033 euro/ha = 68,5732 lei/haANT 2 şi 3 - Ajutor Naţional Tranzitoriu pentru in pentru fibră - 7,6474 euro/ha = 35,6659 lei/haANT 2 şi 3 - Ajutor Naţional Tranzitoriu pentru cânepă pentru fibră   - 7,6474 euro/ha = 35,6659 lei/haANT 4 - Ajutor Naţional Tranzitoriu pentru tutun 1.487,6627 euro/ha= 6.938,1613 lei/haANT 5 - Ajutor Naţional Tranzitoriu pentru hamei 381,5147 euro/ha= 1.779,3082 lei/haANT 6 - Ajutor Naţional Tranzitoriu pentru sfeclă de zahăr 77,8186 euro/ha = 362,9303 lei/ha

AJUTOR NAȚIONAL TRANZITORIU ÎN ZOOTEHNIE (ANTZ). CUANTUM 2018.ANT 7 - Ajutor Naţional Tranzitoriu - Schema decuplată de producţie, specia bovine - sector lapte 16,5777 euro/tonă= 77,3150 lei/tonăANT 8 - Ajutor Naţional Tranzitoriu - Schema decuplată de producţie, specia bovine - sector carne 76,0774 euro/cap = 354,8097 lei/cap de bovinăANT 9 - Ajutor Naţional Tranzitoriu - Schema cuplată de producţie, speciile ovine/caprine 4,8503 euro/cap = 22,6208 lei/cap de ovină

MINISTRUL OROS, ANUNȚ IMPORTANT pentru FERMIERI! BANII ÎN CONTURI! Agroinfo 06 ianuarie 2020 - PRIMA ȘEDINȚĂ DE GUVERN DIN 2020. Ministrul agriculturii, Nechita-Adrian Oros, a anunțat, în urmă cu puțin timp, în cadrul ședinței de Guvern de astăzi, 6 ianuarie 2020, că mâine, 7 ianuarie 2020, vor intra în contul României banii pentru plata subvențiilor fermierilor.

11

Domnule prim-ministru, stimați colegi, vreau să vă informez că, astăzi, BNR (Banca Națională Română n.r.) a confirmat că intră mâine (7 ianuarie 2020 n.r.) în contul Ministerului Agriculturii 1.024.250 de lei, conform declarației de cheltuieli APIA, pentru plățile pe care le-am făcut anul trecut. O corecție, euro, nu lei. Este vorba de un miliard de euro, a anunțat ministrul agriculturii, în debutul ședinței de Guvern de astăzi.

Miliardul de euro reprezintă decontul făcut de Comisia Europeană pentru subvențiile achitate fermierilor în anul 2019, avans și plată finală. Subvențiile sunt aferente anului de cerere 2019.

SUBVENȚIILE APIA, LA PLATĂ ÎN 2020! Agroinfo  02 ianuarie 2020 SUBVENȚII APIA 2020. Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) va stabili în acest an cuantumul pe hectar pentru sprijinul cuplat vegetal, subvenție europeană de care beneficiază agricultorii care se încadrează la lista de culturi agricole pentru care se acordă aceste sume pe hectar. De asemenea, APIA are de achitat fermierilor ajutoarele naționale tranzitorii din vegetal și zootehnie, aferente anului 2019. Aceste ajutoare se plătesc de la bugetul de stat pe anul 2020.

Ajutoarele naționale tranzitorii (ANT), aferente anului de cerere 2019, sunt așteptate de mulți dintre crescătorii de animale, mai ales de cei care nu beneficiază de sprijinul cuplat zootehnic, subvenția europeană cu cel mai mare cuantum pe cap de animal. Deși valoarea pe cap de animal a ajutoarelor este mică, dacă ne referim la ovine și caprine unde suma ajunge la circa 20 de lei/cap de animal/an, pentru cei mai mulți dintre crescătorii de animale e un sprijin necesar. Aceste subvenții, atât pentru sectorul vegetal, cât și pentru zootehnie vor fi achitate de APIA din bugetul de stat, stabilit pentru acest an. Șeful APIA, Adrian Pintea, a anunțat deja că plata ANT ar putea începe după data de 15 ianuarie 2020. APIA nu a stabilit, deocamdată, cuantumul acestor ajutoare pentru anul de cerere 2019. Vă reamintim valoarea ANT pe hectar, pe cap de animal și pe tona de lapte pentru anul de cerere 2018, sume pe care le-au încasat fermierii români anul trecut, în 2019:

IMPORTANT! Ajutoarele naționale tranzitorii se acordă în sistem regresiv, adică valoarea lor scade cu circa 5% în fiecare an. Deci, pentru anul 2019 cuantumul va fi mai mic.

AJUTOR NAȚIONAL TRANZITORIU ÎN SECTOR VEGETAL (ANT). CUANTUM 2018.ANT 1 - Ajutor Naţional Tranzitoriu pentru culturi amplasate pe teren

12

arabil - 14,7033 euro/ha = 68,5732 lei/haANT 2 şi 3 - Ajutor Naţional Tranzitoriu pentru in pentru fibră - 7,6474 euro/ha = 35,6659 lei/haANT 2 şi 3 - Ajutor Naţional Tranzitoriu pentru cânepă pentru fibră   - 7,6474 euro/ha = 35,6659 lei/haANT 4 - Ajutor Naţional Tranzitoriu pentru tutun 1.487,6627 euro/ha= 6.938,1613 lei/haANT 5 - Ajutor Naţional Tranzitoriu pentru hamei 381,5147 euro/ha= 1.779,3082 lei/haANT 6 - Ajutor Naţional Tranzitoriu pentru sfeclă de zahăr 77,8186 euro/ha = 362,9303 lei/ha

AJUTOR NAȚIONAL TRANZITORIU ÎN ZOOTEHNIE (ANTZ). CUANTUM 2018.ANT 7 - Ajutor Naţional Tranzitoriu - Schema decuplată de producţie, specia bovine - sector lapte 16,5777 euro/tonă= 77,3150 lei/tonăANT 8 - Ajutor Naţional Tranzitoriu - Schema decuplată de producţie, specia bovine - sector carne 76,0774 euro/cap = 354,8097 lei/cap de bovinăANT 9 - Ajutor Naţional Tranzitoriu - Schema cuplată de producţie, speciile ovine/caprine 4,8503 euro/cap = 22,6208 lei/cap de ovină

O altă subvenție pentru care APIA nu a stabilit încă valoarea pe hectar este sprijinul cuplat vegetal, SCV. Această subvenție europeană va urma la plată în acest an. APIA nu a demarat plata către fermieri și nu a determinat cuantumul pe hectar din motive bine întemeiate. Există termene APIA pentru depunerea de către fermieri a unor acte justificative care să le asigure acestora eligibilitatea la plată. Aceste termene se întind până-n martie 2020.

Vă reamintim lista de culturi agricole pentru care agricultorii încasează SCV și, totodată, cuantumul SCV pe hectar, aferent anului de cerere 2018, dar achitat anul trecut fermierilor români, în 2019:

SPRIJIN CUPLAT VEGETAL(SCV). CUANTUM 2018.

SOIA - 206 euro/ha = 960,7428 de lei/haLUCERNĂ - 95,08 euro/ha = 443,4341 lei/haMAZĂRE BOABE/FASOLE BOABE - 84 euro/ha =391,7592 lei/haCÂNEPĂ PENTRU ULEI ȘI/SAU FIBRĂ - 87,51 euro/ha = 408,1291 lei/haOREZ - 659,99 euro/ha = 3.078,0613 lei/haSĂMÂNȚĂ DE CARTOF - 1.900,01 euro/ha = 8.861,2666 lei/haHAMEI - 517,03 euro/ha = 2.411,3245 lei/ha

13

SFECLĂ DE ZAHĂR - 824,99 euro/ha = 3.847,5883 lei/haTOMATE PENTRU INDUSTRIALIZARE - 1.715 euro/ha = 7.998,417 lei/haCASTRAVEȚI PENTRU INDUSTRIALIZARE - 530,03 euro/ha = 2.471,9539 lei/haLEGUME CULTIVATE ÎN SERE ȘI SOLARII (roșii, ardei, castraveți, varză, vinete) - 7.600,03 euro/ha = 35.445,0199 lei/haFRUCTE PENTRU INDUSTRIALIZARE (prune, mere, cireșe, vișine, caise și zarzăre) - 181,92 euro/ha = 848,4384 lei/haCARTOF TIMPURIU PENTRU INDUSTRIALIZARE - 1.000 euro/ha = 4.663,8 lei/ha

Informații furnizate de APIA.

UE a trimis peste un miliard de euro destinati acoperirii subventiilor APIA pe 2019 In ian. 6, 2020  

In sedinta de guvern de azi 6 ianuarie, premierul Orban a fost informat de catre ministrul Agriculturii ca BNR confirma intrarea, mâine, în contul Ministerului Agriculturii a celor 1.024.250.000 de euro, conform declaraţiei de cheltuieli APIA, bani alocati fermierilor prin diverse programe si masuri de subventie in 2019.

PLĂȚI DIRECTE pentru FERMIERI ȘI ACTIVAREA TERENURILOR AGRICOLE NEUTILIZATE! AgroinfoPublicat: 05 ianuarie 2020 -

DIRECT DE LA BRUXELLES. Croația a preluat de la Finlanda președinția Consiliului UE pe data de 1 ianuarie 2020. Printre așteptările europarlamentarilor de la noua președinție sunt și progrese în ceea ce privește plățile directe din agricultură și activarea terenurilor agricole neutilizate, anunță un comunicat al Parlamentului European, transmis pentru AGROINFO.

Sloganul președinției croate pentru cele șase luni este „O Europă puternică pentru o lume a provocărilor”. Cel mai nou membru al UE dorește să se

14

concentreze pe dezvoltarea durabilă, rețeaua economică, siguranță și poziționarea UE ca lider global.

Prioritățile președinției croateo Europă care se dezvoltăo Europă care se conecteazăo Europă care protejeazăo Europă influentă.

O perioadă intensăCroația va prezida Consiliul UE în timpul unei perioade intense, cu Brexit și cadrul financiar multianual în centrul atenției. Cu toate acestea, deputații europeni așteaptă și alte subiecte pe ordinea de zi.

Ruža Tomašić (CRE) așteaptă un lobby pentru interesele naționale: „Cel mai important document din legislatura anterioară, raportul privind planul multianual pentru rezervele de pește din Marea Adriatică, este încă în impas, în Consiliu. Sper că acest lucru se va schimba în timpul președinției croate”, a spus dumneaei. Europarlamentarul a adăugat că dorește progrese în ceea ce privește plățile directe în agricultură și activarea terenurilor agricole neutilizate.

Karlo Ressler (PPE) consideră că președinția este o mare oportunitate pentru Croația de a se poziționa din punct de vedere politic, economic și diplomatic în cadrul UE: „Croația va continua să abordeze problema Brexit și să conducă negocierile pentru un buget pentru următorii șapte ani. Unul dintre evenimentele cheie va fi, cu siguranță, summit-ul de la Zagreb, cu accent pe perspectiva europeană a țărilor din sud-estul Europei”.

Biljana Borzan (S&D) a declarat că în prim plan ar trebui să fie protecția drepturilor lucrătorilor și ale consumatorilor, sănătatea publică și un stat de drept: „Sper că negocierile cu privire la cadrul financiar multianual vor avea succes, deoarece implementarea programelor și politicilor pentru care cetățenii au votat la alegerile europene, cum ar fi Pactul ecologic european, depinde de acesta”.

Valter Flego (Renew Europe) a declarat: „Croația trebuie să acționeze ca mediator neutru și să asigure cooperarea cu succes și implementarea continuă a programului UE”. De asemenea, dumnealui consideră că țara sa va avea oportunitatea de a „arăta în mod direct oamenilor săi ce face Europa pentru ei”.

 APIA primeste deconturile aferente trim. IV 2019 pentru Masura 14 – Bunastarea animalelor In ian. 6, 2020  65 0

15

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură Cluj vă informează ca, în perioada 06 ianuarie 2020 -31 ianuarie 2020 se pot depune deconturile justificative aferente trimestrului IV 2019 pentru Masura 14  (M14) – Bunastarea animalelor 

Pachetul a) porcine  

PORCI GRASI

Documente generale:

copia documentului de însoţire a porcilor de la exploataţia cu cod ANSVSA la destinaţia de livrare, în cazul abatorizării în regie proprie;

copia documentului de însoţire a porcilor de la exploataţia cu cod ANSVSA la destinaţia de livrare şi/sau;

copia facturii de vânzare a porcilor către abator/terţi; fişa urmăririi activităţii la porci graşi, înregistrată la unitatea de

creştere şi semnată de conducătorul unităţii şi de directorul economic al unităţii trebuie completată pentru perioada aferentă decontului justificativ  (anexa nr. 9);

mişcarea lunară şi cumulată a efectivelor de porcine, trebuie completată pentru perioada aferentă decontului justificativ  (anexa nr. 8);

copia facturii de cumpărare a purceilor din care să reiasă greutatea medie/cap animal;

copia documentului de transfer al purceilor intraţi în ferma de creştere şi îngrăşare pentru purceii ce provin din ferma de reproducţie a  aceleiaşi societăţi din care să reiasă greutatea medie/cap animal; 

copia actului de mutaţie a purceilor la categoria porci graşi, să reiasă greutatea medie/cap animal după caz; 

copia documentului de intrare a purceilor în ferma de creştere şi îngrăşare a porcilor în situaţia în care purceii sunt crescuţi în regim de prestare de serviciu.  Documentul de intrare va fi însoţit de copia contractului de prestare de serviciu ce are ca obiect creşterea porcinelor.

copii ale fișelor de lot/altor evidențe ale activității din fermă  aferente fiecărei hale din care rezulta efectivele înscrise în decontul justificativ depus. 

Actele ce trebuie depuse obligatoriu în cazul creșterii porcinelor în regim ”prestări de servicii”:  – copia contractul de prestări servicii,  

16

– copia avizului de livrare la abator,

– copia  facturii către cumpărător 

– copii ale documentelor  de abatorizare (număr capete în viu) împreună cu  copia contractului de prestări servicii abatorizare dacă este cazul.

Porci graşi – documente specifice subpachetelor

Subpachet 1a)- creşterea cu cel puţin 10% a spaţiului alocat disponibil fiecărui animal

Subpachet 2a)- creşterea cu cel puţin 15% a spaţiului alocat disponibil fiecărui animal

– situaţia centralizatoare a evidenţelor privind respectarea suprafeţei de pardoseală disponibilă în condiţii superioare de bunăstare (anexa nr. 10) 

– registrul cu valorile zilnice ale parametrilor de microclimat (temperatură, umiditate relativă si viteza aerului).

Subpachet 3a) – reducerea pulberilor cu 30% faţă de nivelul minim obligatoriu prin menţinerea în limite optime a parametrilor de microclimat

– copia registrului cu măsurătorile efectuate zilnic în perioada aferentă decontului justificativ pentru determinarea valorilor pulberilor ( cu excepția cazurilor în care nu sunt populări) din care să reiasă valoarea pulberilor – max. 10,5 mg/m3).

– copia documentului care atestă cel puţin o determinare pe an a valorilor pulberilor pentru fiecare hală, eliberat de o entitate independentă (unitate acreditată/autorizată/certificată) din care să reiasă respectarea condiţiilor superioare: pulberi – max. 10,5 mg/m3;

Subpachet 4a) – îmbunătăţirea condiţiilor zonei de odihnă

– Anexa nr. 11 – Determinarea suprafeţei de odihnă şi a consumului de material higroscopic 

– Copie a facturii/ facturilor  de achiziţionare a materialelor absorbante/higroscopice 

17

– Fişa de magazie (pentru materiale existente în stoc la data începerii angajamentului și  la data încheierii anului de angajament);

– Copie a fişei tehnice/certificatului de conformitate/documentaţiei tehnice a materialului higroscopic, – Copia registrului de aplicarea materialelor absorbante 

Pachetul b) păsări  

PUI DE CARNE

Documente generale:

– documentul prin care se face dovada populării fermelor (factura/aviz de însoțiere, documentul de transfer când puii de o zi  provin din stația de incubație a aceleiași societăți);

– copia documentului de însoţire a puilor de carne de la exploataţie la abator (nr. capete în viu, greutatea);

– copia facturii de vânzare a puilor de carne către abator (nr. capete în viu, greutatea);

– copia facturii de abatorizare – în situaţia abatorizării în regim de prestare de servicii  (nr. capete în viu, greutatea), după caz;

– fişa urmăririi activităţii la pui de carne (Anexa nr. 7);

– documentul de transfer/documentul de însoţire a puilor de carne către abatorul propriu, când aceştia provin din exploataţia de creştere a aceleiaşi societăţi; 

– copii ale fișelor de lot a puilor de carne aferente fiecarei hale 

Documente specifice subpachetelor  

Subpachet 1b) – reducerea densităţii păsărilor cu 10 % faţa de densitatea rezultată din aplicarea cerinţelor minime obligatorii privind suprafaţa minimă alocată pentru fiecare categorie de păsări 

18

Subpachet 2b) – reducerea densităţii păsărilor cu 15 % faţă de densitatea rezultată din aplicarea cerinţelor minime obligatorii privind suprafaţa minimă alocată pentru fiecare categorie de păsări

– situaţia centralizatoare a evidenţelor privind respectarea suprafeţei de pardoseală disponibilă în condiţii superioare de bunăstare 

– registrul cu valorile zilnice ale parametrilor de microclimat (temperatură, umiditate relativă și viteza aerului).

Subpachetul 3b) – reducerea noxelor cu 30 % față de nivelul minim obligatoriu prin menținerea în limite optime a parametrilor de microclimat

– copia registrului cu măsurătorile efectuate zilnic privind valorile noxelor (NH 3, CO2)

– copia documentelor care atestă schimbarea suplimentară a filtrelor de aer în vederea filtrării și răcirii aerului pentru reducerea noxelor (dacă este cazul);

– copia documentului care atestă cel puţin o determinare pe an a valorilor noxelor pentru fiecare hală din care să reiasă respectarea condiţiilor superioare, eliberat de o instituţie acreditată/autorizată;

GĂINI OUĂTOARE

Documente generale

– copia documentului de însoţire/livrare a găinilor ouătoare (nr. capete în viu, greutatea);

– copia facturii de vânzare a găinilor ouătoare (nr. capete în viu, greutatea);

– copia facturii de abatorizare – în situaţia abatorizării în regim de prestare de servicii  (nr. capete în viu), după caz;

– fişa urmăririi activităţii (Anexa nr. 7);

– documentul de transfer/documentul de însoţire a găinilor ouătoare către abatorul propriu când acestea provin din exploataţia de creştere a aceleiaşi societăţi dacă este cazul;

19

– documentul prin care se face dovada populării fermelor (factura/aviz de însoțire, documentul de transfer când păsările provin din exploatația de creștere a aceleiași societăți).

Documente specifice subpachetelor  

Subpachet 1b) – reducerea densităţii păsărilor cu 10 % faţa de densitatea rezultată din aplicarea cerinţelor minime obligatorii privind suprafaţa minimă alocată pentru fiecare categorie de păsări 

Subpachet 2b) – reducerea densităţii păsărilor cu 15 % faţă de densitatea rezultată din aplicarea cerinţelor minime obligatorii privind suprafaţa minimă alocată pentru fiecare categorie de păsări

– situaţia centralizatoare a evidenţelor privind respectarea suprafeţei de pardoseală disponibilă în condiţii superioare de bunăstare (anexa nr. 9) 

– registrul cu valorile zilnice ale parametrilor de microclimat (temperatură, umiditate relativă și viteza aerului).

Subpachetul 3b) – reducerea noxelor cu 30 % față de nivelul minim obligatoriu prin menținerea în limite optime a parametrilor de microclimat

– copia registrului cu măsurătorile efectuate zilnic privind valorile noxelor (NH 3, CO2)

– copia documentului care atestă cel puţin o determinare pe an a valorilor noxelor pentru fiecare hală din care să reiasă respectarea condiţiilor superioare, eliberat de o instituţie acreditată/autorizată;

– copii documente care să ateste schimbarea suplimentară a filtrelor de aer în vederea filtrării și răcirii aerului pentru reducerea noxelor (dacă este cazul);

Toate documentele depuse în copie vor purta sintagma “conform cu originalul “ însusită prin semnatura și ștampilă  de către reprezentantul legal al solicitantului.

AFIR si FINANTARI

AFIR, noutati despre fondurile europene pentru infrastructura de irigatii Ianuarie 6, 2020

20

Potrivit AFIR, fondurile europene acordate in acest an pentru investitii in sistemele de irigatii au fost epuizate, iar sesiunea de primire a cererilor de finantare a fost inchisa, noteaza Agerpres.

In sesiunea deschisa in 6 februarie, AFIR a primit online 306 cereri de finantare in valoare totala de peste 300,6 milioane de euro. Alocarea financiara aferenta acestei sesiuni a fost de 200 milioane de euro, iar plafonul de primire a solicitarilor de finantare de 300 milioane de euro.

Fondurile pentru acest tip de investitii sunt alocate prin submasura 4.3 “Investitii pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole si silvice”, componenta infrastructura de irigatii, din Programul National de Dezvoltare Rurala 2014 – 2020 (PNDR 2020), precizeaza AFIR.

Solicitari de peste 300 milioane de euro pentru infrastructura de irigatii

„Intr-un interval de aproximativ 7 luni, AFIR a primit solicitari de finantare de peste 300 de milioane de euro pentru realizarea investitiilor in infrastructura secundara de irigatii. Mi-as fi dorit sa avem o anvelopa financiara mai mare pentru acest sector extrem de important – irigatiile. Am trecut de la o alocare de aproximativ 150 de milioane de euro in exercitiul financiar 2007 – 2013, la o alocare totala de 440,98 de milioane de euro in aceasta programare si sper ca in exercitiul viitor 2021 – 2027, sa fim in masura sa majoram aceasta suma”, a declarat directorul AFIR, Adrian Chesnoiu.

Sprijinul acordat prin submasura 4.3, componenta infrastructura de irigatii este 100% nerambursabil si se ridica la maximum 1.000.000 de euro/ proiect. Finantarea nerambursabila se acorda pentru modernizarea infrastructurii secundare de irigatii, a cladirilor aferente statiilor de pompare de punere sub presiune, precum si racordarea statiilor la utilitati, constructia si modernizarea bazinelor de colectare si stocare a apei de irigat.

AFIR: fonduri europene pentru Grupurile de Actiune Locala. Care este valoarea sprijinului ianuarie 1, 2020Grupurile de Actiune Locala sau grupurile de parteneri publici si privati locali pe un teritoriu rural/urban, care implementeaza o strategie de dezvoltare locala pot accesa sprijinul financiar aferent sM19.3 – Pregatirea si implementarea activitatilor de cooperare ale GAL, prin care pot primi suma maxima de 200.000 de euro.

Scopul acestei submasuri este finantarea proiectelor de cooperare transnationala (dintre Romania si alte state europene) si de cooperare interteritoriala (in cadrul teritoriului Romaniei) intre GAL-uri din Romania

21

si parteneriatele de tip DLRC (Dezvoltare Locala plasata sub Responsabilitatea Comunitatii)  sau alte parteneriate, ca de exemplu un grup de parteneri publici si privati locali pe un teritoriu rural/urban, care implementeaza o strategie de dezvoltare locala.

Sprijinul din cadrul acestei sub- masuri este oferit pentru:

– Componenta A – Asistenta tehnica pregatitoare, pentru proiectele de cooperare ale GAL-urilor selectate;

– Componenta B – Implementarea activitatilor de cooperare ale GAL-urilor selectate.

Beneficiarii submasurii 19.3 sunt Grupurile de Actiune Locala autorizate de AM PNDR pentru perioada de programare 2014-2020.

Sprijinul nerambursabil va fi de maximum 200.000 de euro/ GAL, cumulat pentru proiectele de asistenta tehnica pregatitoare si proiectele de cooperare.

Valoarea maxima a sprijinul nerambursabil pentru componenta A va fi dupa cum urmeaza:

– 5.000 euro pentru intentia de a desfasura proiecte de cooperare transnationala;

– 2.000 euro pentru intentia de a desfasura proiecte de cooperare interteritoriala.

Intensitatea sprijinului pentru proiectele de cooperare este de pana la 100%.

AFIR: credite agricole pentru sectorul vegetal si cel zootehnic Ianuarie 5, 2020Ianuarie 5, 2020Instrumentul Financiar (IF) este definit conform prevederilor articolului 38 din Regulamentul nr 1303/ 2013, cu modificarile si completarile ulterioare si reprezinta orice instrument financiar, inclusiv, fara a se limita la imprumuturi, leasing, garantii si contra-garantii, investitii de capital, investitii de cvasi-capital sau investitii de tip mezanin in folosul Destinatarilor Finali.

Destinatarul final este o persoana juridica sau o persoana fizica autorizata conform legislatiei in vigoare, care se incadreaza in categoria de beneficiari eligibili definiti conform submasurilor mentionate mai jos, care primeste sprijin financiar prin Instrument Financiar.

22

Submasurile in cadrul carora va fi disponibil sprijinul prin instrumente financiare sunt:

– sM 4.1 si sM4.1a – „Investitii in exploatatii agricole/ pomicole”;

– sM 4.2 si sM 4.2a – „Investitii pentru procesarea/ marketingul produselor agricole/ pomicole;

– sM 6.4 – „Investitii in crearea si dezvoltarea de activitati neagricole”;

– proiectele, care corespund submasurilor mentionate mai sus, finantate prin LEADER.

Prin IF se acorda:

credite pentru cofinantarea privata aferenta proiectelor finantate prin intermediul submasurilor mentionate mai sus

credite de sine statatoare (fara proiect PNDR) pentru operatiunile eligibile care se incadreaza in submasurile mentionate mai sus.

In cazul combinarii grantului cu creditul de cofinantare PNDR, trebuie respectata rata maxima a intensitatii sprijinului (ESB [Echivalent Subventie Bruta] + grant) aplicabila proiectului/ beneficiarului in cauza:

pentru sM 4.1, conform prevederilor Regulamentului nr. 1305/ 2013, cu modificarile si completarile ulterioare

pentru sM 4.1a, sM4.2, sM4.2a, conform prevederilor PNDR, cu modificarile si completarile ulterioare;

pentru sM 6.4, conform prevederilor PNDR, cu modificarile si completarile ulterioare si ale Ghidului solicitantului, precum si valoarea maxima a sprijinului conform prevederilor Regulamentului nr. 1407/ 2013 cu privire la ajutorul de minimis, cu modificarile si completarile ulterioare.

De asemenea, in cazul sM 4.2, sM4.2a si sM6.4 trebuie respectate si prevederile Ordinului nr 1353/ 2018 pentru instituirea schemei de ajutor de minimis „Imprumuturi cu partajarea riscului la nivel de portofoliu finantate din PNDR”.

In cazul creditului de sine statator, trebuie respectate urmatoarele conditii:

23

pentru SM 4.1 si sM4.1a, ESB aferent creditului acordat prin IF va respecta rata standard a sprijinului public in cadrul submasurii, respectiv 50% din totalul cheltuielilor eligibile;

pentru sM4.2 si sM4.2a, ESB aferent creditului acordat prin IF va respecta rata standard a sprijinului public in cadrul submasurii, respectiv 50% din totalul cheltuielilor eligibile, precum si prevederile Regulamentului nr 1407/ 2013 cu privire la sprijinul de minimis, cu modificarile si completarile ulterioare (maximum 200.000 de euro/ beneficiar pe 3 ani fiscali) transpus prin Ordinul nr 1353/ 2018 pentru instituirea schemei de ajutor de minimis ”Imprumuturi cu partajarea riscului la nivel de portofoliu finantate din PNDR”;

pentru sM 6.4, ESB aferent creditului acordat prin IF va respecta prevederile Regulamentului nr 1407/ 2013 cu privire la sprijinul de minimis, cu modificarile si completarile ulterioare (maximum 200.000 de euro/ beneficiar pe 3 ani fiscali) transpus prin Ordinul nr 1353/ 2018 pentru instituirea schemei de ajutor de minimis „Imprumuturi cu partajarea riscului la nivel de portofoliu finantate din PNDR”;

AFIR: sfaturi pentru fermierii care vor sa acceseze fonduri europene Ianuarie 3, 2020

Agentia pentru Finantarea Investitiilor Rurale vine in sprijinul solicitantilor Programului National de Dezvoltare Rurala 2014 – 2020 (PNDR 2020) cu precizari referitoare la amenajarile pentru depozitarea gunoiului de grajd in exploatatiile agricole.

In acest sens, AFIR reaminteste faptul ca depozitarea gunoiului de grajd provenit din exploatatiile agricole se face in sistem individual si, sau comunal, conform prevederilor Codului de bune practici agricole privind protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole.

Astfel, fermele zootehnice mici si medii pot folosi, ca sistem individual pentru depozitarea gunoiului de grajd, modelele tehnice prezentate in Ghidul depozitarii gunoiului de grajd in ferme individuale, elaborat de Ministerul Apelor si Padurilor.

Metode acceptate de depozitare a gunoiului de grajd

„Din analizele realizate in urma sesiunilor anterioare, am identificat o serie de aspecte cu privire la amenajarile pentru gestionarea gunoiului de grajd, pe care am considerat ca trebuie sa le detaliem. Astfel, pentru submasura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”, precum si 6.3 „Sprijin pentru

24

dezvoltarea fermelor mici” sunt acceptate si amenajarile de tip compost cu pat de paie sau intaritura de pamant, precum si gramezile de compost cu folii de plastic, acestea incadrandu-se ca platforme de gestionare a gunoiului de grajd in sistem individual. De asemenea, facem precizarea ca fermierii care detin platforme individuale pentru depozitarea gunoiului de grajd, amenajate dupa modele tehnice agreate, nu au obligatia de a incheia un contract cu o platforma comunala pentru gestionarea gunoiului de grajd.”, a declarat Adrian Chesnoiu, directorul general al AFIR.

Conform legislatiei in vigoare, platformele individuale trebuie sa aiba o baza impermeabila, sa fie prevazute cu pereti de sprijin si sistem de colectare pentru evitarea oricarui risc de poluare a apelor cu nitrati din surse agricole.

Amenajarea trebuie sa fie dimensionata in raport cu numarul animalelor din ferma

De asemenea, amenajarea trebuie sa aiba o capacitate suficienta de stocare, dimensionata in raport cu efectivele de animale din ferma,  care sa asigure depozitarea gunoiului de grajd pentru o perioada mai mare cu o luna decat intervalul de interdictie pentru aplicarea pe terenul agricol a ingrasamintelor organice.

Mentionam ca actele normative specifice (Codul de bune practici agricole privind protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole, aprobat prin Ordinul MMGA/MAPAM nr.1182/1270/2015 si Ghidul depozitarii gunoiului de grajd in ferme individuale, elaborat de Ministerul Apelor si Padurilor) se regasesc ca anexe la Ghidul solicitantului aferent fiecarei submasuri, pe pagina de internet a Agentiei (www.afir.info).

ALTELE

Interviu cu Adrian Oros, ministru al Agriculturii - FORȚA FERMIERILOR •4 ian. 2020

25

https://youtu.be/ConGOPynEBk https://youtu.be/ConGOPynEBk ; youtube.com/watch?v=ConGOPynEBk&feature=youtu.be ;

CINCI SECRETARI DE STAT LA MINISTERUL AGRICULTURII! CINCI AVEA DAEA, CINCI ȘI PENTRU OROS! Agroinfo  05 ianuarie 2020 - DE LA TREI S-A AJUNS LA CINCI! Ministrul agriculturii, Nechita-Adrian Oros, are 5 secretari de stat în echipă. Cinci avea și fostul ministru al agriculturii, Petre Daea, la cinci a ajuns și actualul ministru al agriculturii, Nechita-Adrian Oros, chiar dacă anunța la mijlocul lui decembrie 2019 că va avea doar trei secretari de stat.

Ministrul agriculturii a început anul 2020 cu cinci secretari de stat: Emil Florian Dumitru, fermier susținut de PNL, fost președinte al Federației PRO AGRO, cu care ministrul a venit din prima zi la minister, din fosta conducere MADR a fost păstrat Claudiu Sorin Roșu Mareș, apoi au fost numiți secretari de stat Aurel Simion, fermier din Vâlcea, fondatorul brandului de produse tradiționale românești "Ca altădată", George Scarlat, fermier, crescător de porci din Galați, deputat PNL și fost membru în Comisia de agricultură din Camera Deputaților, și Gheorghe Ștefan de la ALDE. Sunt cinci secretari de stat în Ministerul Agriculturii, exact câți avea și fostul ministru al agriculturii Petre Daea.

Cu foarte puțin timp înainte de aceste numiri, când ministrul Oros avea doar doi secretari de stat, pe Emil-Florian Dumitru și pe Claudiu Sorin Roșu Mareș, șeful de la Agricultură a declarat, pentru Agerpres, că ministerul va funcționa cu trei secretari de stat. Pe 16 decembrie 2019, ministrul Adrian Oros susţinea că instituţia va funcţiona cu trei secretari de stat, faţă de cinci anterior.

26

Eu aş vrea să am patru secretari de stat, nu ştiu câţi o să primesc, pentru că suntem un guvern destul de auster. Anterior, aici au fost cinci secretari de stat şi un subsecretar de stat şi am zis să mergem la jumătate, să avem măcar trei, declara ministrul Oros.

Cu toată austeritatea Guvernului Orban, în ciuda promisiunii că MADR va funcționa doar cu trei secretari de stat, ministrul Oros care spera, totuși, la patru secretari de stat, a primit cinci. Adică, peste așteptări! Exact câți au fost în vechea conducere.

În aceeași dată, 16 decembrie 2019, ministrul agriculturii anunța că până la începutul lunii ianuarie 2020 va finaliza evaluarea capacităţii administrative a MADR şi în instituţiile subordonate, pentru a vedea exact unde sunt minusuri de personal şi care sunt zonele în care oamenii "se cam calcă pe picioare".

Din ce îmi povestesc oamenii sunt zone unde se cam calcă pe picioare, sunt zone unde ar mai trebui personal şi zone chiar vitale, dar nu prea atractive, pentru că este multă muncă şi toată lumea se duce spre zona mai soft, ca să zic aşa. Suntem obligaţi dacă vrem să facem performanţă şi să facem tot ce ne-am propus să reevaluăm organigrama, să vedem cum stau oamenii, pentru că au fost foarte multe delegări dintr-o instituţie în alta, explica şeful MADR.

Întrebat câţi angajaţi sunt la ora actuală în structurile MADR, Oros a precizat că, în total, pe toate structura agricolă sunt 14.239 de angajaţi, din care 707 sunt în aparatul central. Ministerul Agriculturii din Franţa are sub 200 de angajaţi, pentru că acolo mediul privat a preluat aproape toată treaba. Noi avem la Agenţia Naţională de Zootehnie - 326, la Agenţia Zonei Montane - 65, APIA are 4.825 de angajaţi, ANPA (Agenţia Naţională de Pescuit şi Acvacultură) - 129, Antigrindină - 75, Agenţia Fitosanitară - 439, OSPA (Oficiul de Studii Pedologice şi Agrochimice) - 352, ANIF - 3.200, AFIR - 1.800, iar aici mie mi se pare că sunt mulţi, dar mulţi şefi, aici după ştiinţa mea tot la 3-4 oameni apare câte un şef. Ei nefiind funcţionari publici şi-au putut crea propriile structuri, după care s-au acreditat. Direcţiile Agricole Judeţene - 1.492 de posturi. Asta e în mare. Aparent pare că sunt foarte mulţi. Dar nu pot spune exact poate mulţi într-o parte şi puţini în altă parte, a adăugat şeful de la Agricultură.

Daniel Constantin şi Sorin Cîmpeanu au fost primiţi în PNL M.A.

27

Politică / 06 ianuarie

Daniel Constantin (Sursă foto: Facebook)Foştii lideri ai Pro România, Daniel Constantin şi Sorin Cîmpeanu, au fost primiţi luni în PNL, devenind direct membri în conducerea centrală a partidului, a transmis G4Media.ro.

Potrivit sursei citate, alături de Constantin şi Cîmpeanu, au intrat în PNL alţi trei foşti deputaţi Pro România care au votat învestirea Guvernului Orban: Mircea Banias, Damian Florea şi Liviu Ioan Balint.

Astfel, decizia privind primirea în PNL a celor cinci a fost luată în unanimitate de Biroul Executiv al partidului.

Constantin şi Cîmpeanu şi-au negociat intrarea în PNL odată cu decizia de a acorda votul de învestitură pentru guvernul liberal.

După ce au votat învestirea Guvernului Orban, deşi Victor Ponta interzisese tuturor parlamentarilor Pro România să facă acest lucru, Daniel Constantin şi Sorin Cîmpeanu au fost suspendaţi din partid, deşi erau membri fondatori ai formaţiunii. Pe 20 decembrie, cei doi şi-au anunţat demisiile din partidul condus de Victor Ponta, alături de mai mulţi parlamentari şi lideri de organizaţii judeţene.

La finalul annului trecut, alţi doi deputaţi care au votat învestirea Guvernului Orban, de data aceasta de la PSD, au fost primiţi în PNL.

De asemenea, deputata PSD Elena Hărătău a transmis conducerii forului legislativ că, începând cu data de 2 decembrie, şi-a încetat activitatea ca deputat în grupul parlamentar al PSD şi va activa în grupul parlamentar al PNL.

În aceeaşi zi, vicepreşedinta Camerei Carmen Mihălcescu a anunţat că deputatul Mihăiţă Găină va activa, de asemenea, în grupul parlamentar al PNL.

Mihăiţă Găină şi-a dat demisia din PSD la 1 octombrie şi a votat în favoarea moţiunii de cenzură care a dus la căderea Guvernului Dăncilă. De asemenea, el a fost şi semnatar al moţiunii de cenzură.

28

Întrebat despre migrarea celor doi deputaţi de la PSD al PNL, preşedintele Klaus Iohannis a răspuns: "Tot traseism se numeşte. Mai mult nu pot să vă spun, nu am fost implicat".

MEDIU: TOATE ADMINISTRATIILE PUBLICE, OBLIGATE SA IA MASURI PRIVIND CALITATEA AERULUI : Agroromania.ro 06 Ian. 2020 .

Din ce in ce mai multe masuratori publice si private arata ca marile centre urbane ale Romaniei se confrunta cu o poluare incredibila, limitele agreate fiind depasite chiar si de 700 de ori in anumite zone.

Ministrul Mediului, Costel Alexe, spune ca toate administratiile publice din Romania sunt obligate sa ia masuri cu privire la calitatea aerului. 

Am venit azi intr-o vizita de lucru in teren in urma informatiilor alarmante aparute in presa. La nivel european folosim cu totii aceeasi metoda prin care stabilim daca sunt depasiri mai mari de 50 micrograme pe metru cub. Ceea ce ati prezentat dumneavoastra, mass-media, este o situatie la secventa intr-un minut unde sunt depasiri de peste 700 de ori. Este cu totul alta metoda fata de cea folosita la nivel european... Aceste depasiri alarmante exista. Sunt din ce in ce mai mari de la an la an. Trebuie sa inteleaga toate administratiile publice din Romania ca trebuie sa isi implementeze planurile de masuri privind imbunatatirea calitatii aerului. In situatia Bucurestiului, care este in procedura de contencios privind relatia cu Comisia si nu mai putem face absolut nimic decat sa asteptam sentinta, in momentul de fata mai niciuna dintre masurile incluse in plan nu a fost implementata. Daca am fi avut aceste masuri implementate am fi avut tinte mult mai mici decat aceste depasiri", a spus Alexe.

Ministrul a oferit si un exemplu concret. Acesta a aratat ca statia de monitorizare a calitatii aerului de la Cercul Militar National a inregistrat pentru aproximativ o luna depasiri uriase constante.

29

"In 2013, la aceasta statie (de la Cercul Militar, n.r.) au fost inregistrate 24 de zile cu depasiri, pentru ca in 2018 sa avem 70. Din pacate, de la an la an sunt depasiri mai mari decat ar trebui. Imaginati-va ca aceasta statie, in decursul saptamanii viitoare sau peste doua saptamani cand vom reusi sa punem toate datele cap la cap si sa iesim cu statistica, are sanse foarte mari ca depasirile din 2019 sa fie mai mari decat cele din 2018. De cele mai multe ori se arata cu degetul spre Ministerul Mediului ca fiind cel care ar trebui sa rezolve problematica poluarii in Romania. Nu este nimic mai fals de atat. Nu Ministerul Mediului este cel care poate controla poluarea intr-o capitala. Ministerul Mediului, prin planurile privind calitatea si managementul aerului, nu face altceva decat sa aprobe niste masuri, sa informeze primariile despre aceste depasiri, pentru a lua masuri", a explicat Alexe.

 Potrivit ministrului de resort, Ministerul Mediului va suplimenta fondurile pentru incurajarea transportului public electrificat si nepoluant in marile orase

Agricultorii si afacerile din acest domeniu trebuie sa fie foarte atenti la schimbarile privind politica de mediu, intrucat UE a transmis un semnal de alarma inca din 2017. Institutia recomanda pe atunci ca "sectorul agricol sa reduca emisiile si sa ajute la lupta impotriva poluarii aerului".

……………………….

LEGISLATIV

Actul normativ privind Registrul agricol pentru următorii cinci ani a fost publicat în Monitorul Oficial. Până la sfârșitul lunii trebuie să apară normele tehnice  REDACȚIA FIR 6 IANUARIE 2020

Registrul agricol pentru perioada 2020-2024 este funcțional începând cu 1 ianuarie a.c. Hotărârea de Guvern aprobată în data de 27 decembrie

30

2019 (H.G. nr. 985/27 decembrie 2019) privind registrul agricol pentru următorii cinci ani inclusiv anexele nr. 1 și 2 au fost publicate în Monitorul Oficial nr. 1055 bis din data de 31 decembrie 2019. Noul act normativ a fost necesar pentru că legea care a reglementat registrul agricol în ultimii cinci ani a expirat la 31 decembrie 2019.

Până la sfârșitul lunii ianuarie 2020, conform Hotărârii de Guvern, instituțiile publice abilitate vor elabora normele tehnice privind completarea registrului agricol. Pe baza acestui document, fermierii primesc adeverințele necesare pentru accesarea subvențiilor agricole europene directe.

Informațiile conținute în anexe sunt: date de identificare, componența gospodăriei, terenurile aflate în proprietate pe structura de utilizare, identificarea pe parcele a terenurilor aflate în proprietate, suprafața arabilă aflată în câmp, culturi în raza localității, suprafața cultivată în ferme familiale, suprafața plantațiilor pomicole, suprafețe irigate, animale crescute în gospodărie, utilaje și instalații pentru agricultură aflate în proprietate, utilizarea îngrășămintelor chimice ș.a.

………………….

INTERNE

Fermierul Mihai Țibucanu își vinde afacerea: „Nu mai mănânc carne de porc de Crăciun. M-au îmbolnăvit problemele cu fermele”

agrointeligenta.ro - 5 ianuarie 2020 Nu a mai mâncat carne de porc de sărbători! Este mărturisirea unuia dintre cei mai cunoscuți crescători de suine din România, un fermier care, însă, va rămâne fără afacere.

Cele două exploatații pe care le deținea în județul Iași fermierul Mihai Țibucanu au fost scoate la vânzare pentru suma de 1,5 milioane de euro. Banii din tranzacție vor acoperi datoriile acumulate, iar după ce va închide cu totul afacerea cu porci, Mihai Țibucanu a anunțat pentru bzi.ro că este decis să pornească o nouă afacere.

31

Două dintre cele mai mari ferme de porci din Iași sunt vândute, ambele aparținând fermierului Mihai Țibucanu. Casa de Insolvență Transilvania (CITR) a scos la vânzare activele celor două ferme, una dintre acestea fiind Ferma Robert, intrată în insolvență în anul 2017, care se vinde în prezent cu 450.000 de euro. Se vând clădirile fermei, hale, o linie tehnologică de hrănire și terenuri de 11 hectare.

Cea de-a două fermă, cea mai mare, a lui Mihai Țibucanu, Pig Farm, care a intrat în insolvență tot în anul 2017, se vinde cu peste un milion de euro. Ambele proprietăți sunt vândute pentru a acoperi datoriile pe care le are fermierul către mai mulți oameni de afaceri. „Falimentul și vânzarea fermelor nu au legătură cu pesta porcină, ci cu faptul că am vândut la un preț foarte mic acum 3 ani și nu acopeream cheltuielile. Iar asta a dus la datorii”, susține fermierul Mihai Țibucanu.

„Nu mai mănânc carne de porc”

Problemele au început în anul 2017, când unul dintre partenerii de afaceri ai ieșeanului a cerut insolvența societății Pig Farm, din Coarnele Caprei, și a Fermei Robert. Deși crescătorul de porci a încercat să salveze afacerea prin depunerea unui plan de redresare, în cele din urmă s-a ajuns la faliment, iar cele două ferme au fost scoase la vânzare.

„Am încercat cu planul de redresare, dar nu am avut succes. La mine totul a pornit de la prețul foarte mic oferit pentru kilogramul de carne. Produceam cu 6,4 lei și vindeam cu 3,4 lei. Nici subvențiile nu acopereau cheltuielile. Atunci a fost o perioadă foarte grea, când prețul de vânzare s-a înjumătățit. Acum au fost scoase la vânzare fermele și sperăm să se vândă. Momentan, spațiile de acolo sunt închiriate. Nu a fost să fie. Vă dați seama, de 10 ani încoace am încercat să mențin afacerea, dar nu a mai mers. Acum nici nu mai mănânc carne de porc de Crăciun. M-am îmbolnăvit din cauza problemelor cu fermele. Eu sper că după ce vor trece toate acestea voi începe o nouă afacere, mai bună de data asta. M-am gândit la ceva și sper să reușesc”, susține fermierul.

Una dintre ferme, construită cu fonduri europene

Una dintre fermele ieșeanului a fost construită cu ajutorul fondurilor europene. Este vorba despre societatea Pig Farm, care a obținut fonduri europene de 3,8 milioane de lei prin intermediul SAPARD și FEADR. Fiind complet automatizată, singurii angajați erau un electrician, un medic veterinar și un om care se ocupa de curățenie. Ferma are o suprafață de mai bine de 4 hectare, are o capacitate de creștere a 15.000 de purcei anual, iar dotările constau în hale de producție, rețea de alimentare cu apă, microstație

32

de epurare, bazin de colectare a apelor uzate, precum și rețea de colectare a apelor menajere. Ferma Robert a fost înființată după doi ani de la deschiderea Pig Farm.

Noi focare de pestă porcină

Producătorii de carne de porc din Iași, dar și din țară trec printr-o perioadă grea începând din anul 2017, când au apărut primele focare de pestă porcină. La Iași au fost descoperite două noi focare de pestă porcină în comuna Prisăcani și în satul Tungujei, din comuna Țibănești. Anul trecut, alte două focare au fost eliminate de medicii sanitar veterinari. Din cauza pestei porcine, marii fermieri au luat măsuri pentru ca virusul să nu ajungă în ferme. De asemenea, potrivit Asociației Crescătorilor de Carne, producția de carne de porc din România a scăzut de la 3 miliarde de euro la un miliard de euro.

Grup de fermieri, petiție online: ”Cerem urgent deschiderea târgurilor de animale!” agrointeligenta.ro - 5 ianuarie 2020

Crescătorii de animale cer să fie redeschise târgurile de animale, locul unde puteau să își valorifice munca și să interacționeze direct cu alți fermieri. Un grup de producători agricoli a formulat această solicitare sub formă de petiție, iar fermierii cer celor care vor să ajute zootehnia românească să susțină acest demers cu o semnătură.

Petiția crescătorilor de animale se apropie la acest moment de 200 de semnături. Majoritatea celor care susțin demersul au aflat despre solicitarea fermierilor prin intermediul Facebook, rețeaua care a dat și naștere mișcării. Astfel, inițiatorii petiției fac parte din Grupul Văcarilor din România.

”Fermieri, țărani gospodari din toată țara, dezamăgiți de decizia guvernului de a închide toate târgurile de animale, cerem redeschiderea lor și puse la loc de cinste parte din tradiția noastră MILENARĂ, târgurile de animale, oboarele sunt de asemenea și locuri de socializare, foarte iubite de muntenii gospodari izolați și de toți locuitorii acestei țări .Multe dintre orașele țării, comune, poartă numele

33

orașelor târguri cum ar fi Târgu Mureș, Târgu Jiu, Târgu Ocna. Prin această petiție cerem redeschiderea lor și punerea în calendarul comercial”, este textul petiției inițiată de un grup de crescători de animale din România.

Pentru a susține petiția fermierilor privind redeschiderea oboarelor, puteți semna petiți accesând acest link: petitieonline.com

VIAȚA DE FERMIER ROMÂN LA MINUS 5 GRADE, FĂRĂ VACANȚĂ ȘI FĂRĂ SĂRBĂTORI! Agroinfo  05 ianuarie 2020 - VOCEA FERMIERULUI. Crescătorul de animale nu are vacanță și nici sărbătoare. Munca în grajd începe când zorii încă nu s-au ivit. Animalele nu știu că e sărbătoare. Nu contează că afară sunt -5 grade, că totul e înghețat în jur, că alții sărbătoresc sau și-au luat vacanță, crescătorul trebuie să le hrănească.

Ora 5:30,-5 grade CelsiusEști în grajd...ca în fiecare ianuarie 01 după revelion. La fel ca la Crăciun, zile de naștere, sărbători,week-end uri și în toate celalte zile ale anului...Diferența de anul ăsta e ca ești și mai încordat,din ce în ce și mai încordat. ...Ești scârbit de politică, urât de unii și neînțeles de alții!Toți aceia care sunt acum în pat și dorm...După ce au mâncat aseară brânză și cașcaval, carne din abundență,pâine. ...au băut vin și bere.Oameni ce mâine iti pun piedici în cale și bețe în roate ... Oameni ce nu au lucrat o singură zi din viața lor în grajd...Ei nu știu ce înseamnă sa nu ai o zi liberă sau un sfârșit de săptămână sau chiar o minivacanta...Ei nu știu cum e sa lucrezi cu febră sau gripă sau cu o durere năucitoare de cap...Ei când au aceste probleme fug repede la doctor și scot medical!Tu dacă scoți medical....cine mulge în locul tău......

Fermier la început de 2020 E dimineață! Stai acolo unde tu îi zici birou,o cameră în care ai toate actele fermei! Mii de gânduri îti trec prin minte....Ce se întâmplă anul ăsta?Unde te poți dezvolta?Atât personal,cât și profesional?Pot investi?Merită? Grâul sau porumbul e câștigător anul acesta.... Se va schimba cadrul politic în așa fel încât să putem câștiga suficient,fără subvenții putem sa trăim? O sa mai pot angaja un om? Cu vremea ce s-o întâmpla?Mai vine vreo secetă? Tot multe controale or să vină pe capul meu anul ăsta? Deja te doare capul....Atât de multe întrebări pe care nu ar trebui sa ți le pui în ianuarie,dar pur și simplu nu ți le poți scoate din minte. Motorina tot scumpă va fi anul ăsta?....

34

 Te ridici și te uiți afară.Soarele strălucește. În curte tatăl tău vorbește cu doi vecini și cu nea Petre, angajatul tău! Câinele aleargă în fața vitelor și latră fericit. De fapt nu e chiar atât de rău!!!Ferma merge bine și mereu e ceva de îmbunătățit! De fapt poți spune că ai cea mai bună slujbă din lume.Lucrezi cu natura,îti place sa te murdărești de motorina și noroi. Îți place să lucrezi fără program și mereu cu o oră mai mult față de cât ti-ai propus!De fapt nu e o profesie, e vocație.... Așa că un nou an fericit 2020!!!

Fermierul Nelu Popescu a scris cu sinceritate pe Facebook frânturi din viața unui crescător român de animale. Mulți dintre fermierii români se recunosc în mărturisirile acestui crescător.

Holde Agri Invest, prima companie din agricultură de la Bursa românească, atrage 10 mil. lei de la investitori. Urmează listarea în 2020 sub simbolul HAI Liviu Popescu 06.01.2020,

Holde Agri Invest, companie antreprenorială care operează terenuri agricole, a încheiat plasamentul privat în urma căruia a atras 10 mil. lei de la investitori, acesta fiind deja procesat la Bursa de la Bucureşti, ceea ce înseamnă că listarea urmează să fie făcută în următoarele şase luni, potrivit datelor agregate de ZF. 

Vineri, 27 decembrie, în jurul orei 13:00, în sistemul bursei de la Bucureşti au fost procesate tranzacţii de 10 milioane de lei cu acţiuni ale Holde Agri Invest (simbol bursier HAI) pe sistemul alternativ de tranzacţionare AeRO, la un preţ de 1,1135 lei pe unitate. ZF a scris la începutul lunii decembrie că Holde Agre Invest urmează să se listeze la Bursa românească, prin intermediul BRK Financial Group. 

Cultură agricolă în pericol: „Va pieri în perioada următoare dacă nu este acoperită de un strat de zăpadă!” Ramona Dascălu - 6 ianuarie 2020

Cultură agricolă aflată în mare pericol! Fermierii din zona de vest a țării, mai exact din Banat, se tem

35

că temperaturile negative din ultima perioadă și lipsa zăpezii de pe câmpuri pun în pericol cultura de rapiță.

Așa cum ploile și vremea frumoasă au rolul lor, așa și zăpada are rolul ei pe timpul iernii. În această perioadă a anului, când temperaturile scad sub zero grade, stratul de zăpadă este cel care ar trebui să protejeze culturile de ger. La noi însă chiar dacă este miezul iernii, ninsoarea se lasă așteptată, punând astfel în pericol rapița, care este o cultură mai puțin rezistentă la îngheț.

”Gerurile mari care vin brusc sunt periculoase pentru cultura de rapiță. Dacă solul este umed și apar înghețuri de minus 7, minus 8 grade Celsius, iar această cultură nu este acoperită de un strat protector de zăpadă, plantele vor pieri”, a declarat  Liviu Munteanu, purtătorul de cuvânt al Direcţiei pentru Agricultură Județeană Caraș-Severin, Liviu Munteanu, pentru Radio România Reșița.

Acesta susține că spre deosebire de rapiță restul culturilor vor ieși cu bine din iarnă dacă în cele din urmă se va așterne zăpada: ”Dacă iarna se instalează cu zăpadă, cu temperaturi scăzute care nu apar brusc, la restul culturilor nu vor fi probleme pentru că plantele au un sistem de adaptare bine pus la punct și pot trece cu bine peste această iarnă”.

E XCLUSIV! Stațiunea de la Caracal începe anul în forță! Achiziția de utilaje noi, în planul de investiții pe 2020! Ramona Dascălu - 6 ianuarie 2020

În prima zi de lucru din 2020, directorul SCDA Caracal, Marius Cătălin Bran, alături de echipa stațiunii, a avut o primă întâlnire în care s-au analizat atât rezultatele anului trecut, cât mai ales proiectele și ce investiții sunt necesare în 2020. Finanțarea pentru dezvoltarea, în continuare, a stațiunii vor proveni din profit: pentru al treilea an la rând, managerul SCDA este mândru că poate raporta un profit semnificativ, care să acopere achiziția de noi utilaje și nu numai.

Ședință de început de an la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Caracal, județul Olt!

36

SCDA a încheiat anul 2019 cu rezultate bune atât din punct de vedere economic, cât și științific. Directorul stațiunii Marius Cătălin Bran a declarat pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO că este deja al treilea an consecutiv în care unitatea de cercetare iese pe profit. O mare parte din profitul obținut de Stațiunea de la Caracal va fi folosit pentru reînnoirea parcului de utilaje agricole, la fel cum s-a întâmplat și în ultimii 3 ani de zile, perioadă în care s-au investit 1,5 milioane de euro pentru dezvoltarea infrastructurii.

2019, un an foarte bun pentru SCDA Caracal

“Și anul 2019 l-am încheiat cu profit semnificativ. E deja al treilea an consecutiv în care stațiunea noastră este pe profit. În fiecare an, o parte din profitul pe care noi l-am avut, l-am investit în utilaje și același lucru îl vom face și în 2020. Vom continua reînnoirea parcului de utilaje agricole din cadrul stațiunii, avem în plan achiziționarea unei combine de mare capacitate precum și a altor utilaje aferente desfășurării în bune condiții a activității stațiunii. În perioada 2017-2019 am investit 1,5 milioane de euro în utilaje. Trendul pozitiv pe care îl are stațiunea se datorează faptului că am reușit să ne impunem pe plan național în vânzarea de sămânță de soiuri românești.

Toate acestea au permis creșterea calitătii produselor și serviciilor oferite de SCDA Caracal, astfel devenind lider național în vânzarea soiurilor de grâu de sămânță autohton. Încrederea fermierilor în produsele oferite de SCDA Caracal și raportul foarte bun calitate-preț, au facut ca în acest an sa se înregistreze un record, stocul de sămânță certificată de peste 2.500 tone din soiurile Glosa, Otilia și Izvor vânzându-se în totalitate în perioada 3 august-10 septembrie, cu mult înaintea începerii campaniei de semanat”, a declarat Marius Cătălin Bran, directorul Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare Caracal, pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO.

Potrivit directorul SCDA Caracal, rezultatele economice bune pe care le-a obținut stațiunea se datorează și încrederii companiilor naționale și multinaționale în calitatea serviciilor de cercetare oferite de stațiune, fapt care a dus la creșterea numărului de contracte.

”De asemenea încrederea companiilor naționale și multinaționale (producatoare de material genetic sau distribuitoare imputuri agricole) în calitatea serviciilor de cercetare oferite, a determinat o creștere cu 38% a numărului contractelor de cercetare, numărul companiilor ajungând la peste 25. Acest lucru a dus și la dublarea valorii încasate din aceste contracte”, a spus Marius Cătălin Bran.

37

Planurile SCDA Caracal pentru 2020

Datorită creșterii interesului fermierilor români pentru sămânța de soiuri românești de grâu, directorul stațiunii Marius Cătălin Bran a luat decizia ca în acest an să crească cu 20% suprafața cultivată cu grâu de sămânță: ”Anul acesta am crescut suprafața cultivată cu grâu de sămânță datorită cererii foarte mare de sămânță din soiuri românești pe care am avut-o toamna trecută. Am crescut suprafața cu 20% și am ajuns la 750 de hectare cultivate cu grâu de sămânță și 600 cultivate cu grâu de consum, adică în total 1.350 de hectare cu grâu”.

De asemnea, acesta ne-a prezentat și planul de culturi pentru anul agricol 2019-2020: ”Pe lângă cele 1.350 de hectare de grâu, vom mai cultiva floarea-soarelui pe 420 de hectare, porumb pe 430 de hectare, mazăre pe 100 de hectare, iar diferența până la 2.500 de hectare o ocupă sectorul de cercetare – avem în derulare contracte și parteneriate cu peste 25 de companii naționale și multinaționale pe toate palierele, de la inputuri, sămânță etc.”.

Directorul Marius Cătălin Bran preconizează că anul 2020 va fi un an bun atât pentru agricultura româneacă, cât și pentru stațiunea de la Caracal.

”Grâul la ora aceasta arată foarte bine, a înfrățit în proporție de 15-20% până la scăderea temperaturii și intrarea lui în repaus. În zona noastră au fost condiții bune până la această dată, așteptăm însă și zăpada ca să creeze o rezervă suficientă de apă în sol pentru primăvară. În concluzie, starea foarte bună a culturilor la momentul actual și încheierea tuturor lucrărilor agricole în termenul optim ne dau speranța că și în anul 2020 SCDA Caracal va raspunde prompt solicitarilor fermierilor și colaboratorilor nostri, prin seriozitate și calitate”, a conchis directorul SCDA Caracal.

Staţiunea de Cercetare Dezvoltare Agricolă Caracal este o unitate de cercetare continuatoarea activităţii fostei Staţiunii Experimentale Studina creată în anul 1896, iar în prezent funcţionează în cadrul Universităţii din Craiova.

Inca trei cazuri de pesta procina africana, confirmate in judetul Iasi In ian. 5, 2020 

Prefectul Marian Grigoraş a declarat, vineri, că au fost confirmate trei cazuri de pestă porcină africană la porci domestici în județul Iași, transmite AGERPRES.

38

Reprezentantul Guvernului în teritoriu a declarat că a convocat o şedinţă extraordinară a Centrului Local pentru Combaterea Bolilor pentru a lua măsurile care se impun după ce au fost confirmate trei cazuri de pestă africană.

„Conform documentaţiei primite de la ANSVSA, s-a confirmat oficial prezenţa pestei porcine africane la porci domestici, într-o gospodărie din satul Prisacani, comuna Prisăcani, şi o alta în satul Tungujei, din comuna Ţibăneşti. Am convocat astăzi o şedinţă extraordinară a Centrului Local pentru Combaterea Bolilor. În cadrul acesteia au fost aprobate planurile de măsuri specifice, inclusiv stabilirea zonelor de protecţie, pe o rază de trei kilometri în jurul gospodăriilor afectate şi zonele de supraveghere, pe o rază de 10 kilometri. Instituţiile responsabile au întreprins deja măsurile de primă urgenţă în focare şi vor pune în aplicare toate acţiunile stabilite, respectiv măsurile şi restricţiile care se impun. Medicii veterinari vor efectua un recensământ al porcinelor din acele zone şi a stării lor de sănătate. Astăzi am mai primit o confirmare, tot la porc domestic, în comuna Gorban”, a declarat prefectul Marian Grigoraş.

Reamintim faptul că pesta porcină africană nu se transmite la om, singurii afectaţi fiind porcii domestici şi cei mistreţi.

PPA loveste din nou! Zeci de mii de porci vor fi eutanasiati la Braila In ian. 6, 2020  76 0

Două noi focare de pestă porcină africană au fost confirmate în două localităţi din judeţ, într-o gospodărie şi într-o exploataţie comercială, pentru lichidarea focarelor urmând să fie eutanasiaţi peste 25.000 de porci, potrivit informaţiilor furnizate luni de Prefectura Brăila, transmite AGERPRES.

„Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor a raportat Instituţiei Prefectului – judeţul Brăila, evoluţia pestei porcine africane din judeţul Brăila. Din acest raport reiese că la data de 4 ianuarie 2020, medicii veterinari au primit confirmările a doua noi focare de PPA depistate atât într-o gospodărie din localitatea Tichileşti, cât şi într-o exploataţie comercială din Gulianca, comuna Salcia Tudor, care numără un efectiv de aproximativ 25.000 de animale”, se arată într-un comunicat de presă remis de Prefectură.

Pesta porcină africană a fost confirmată pe 20 decembrie 2019 la Grădina Zoologică din Brăila, la trei porci mistreţi, motiv pentru care s-a decis închiderea Parcului Zoo pentru o perioadă de 30 de zile, timp în care a fost

39

pus în aplicare un plan de măsuri specifice de dezinfectare şi eutanasiere a întregului efectiv de suine.

Judeţul Brăila are active, în prezent, 17 de focare de pestă porcină africană, din care 13 în gospodăriile locuitorilor, şi trei în exploataţii comerciale, potrivit informaţiilor furnizate de DSVSA Brăila.

Din iulie 2018, când a apărut primul focar de pestă porcină africană în Brăila, şi până în prezent, în judeţ au fost plătite despăgubiri pentru 3.996 de exploataţii, în valoare de 189.735.950 de lei, ceea ce reprezintă 60% din valoarea totală a despăgubirilor acordate la nivel naţional.

În perioada menţionată, în judeţ au fost stinse 190 de focare, dintre care 15 în exploataţii comerciale.

Suma totală acordată, în 2019, cu titlu de despăgubire pentru efectivele de porci ucişi pentru lichidarea focarelor de pestă porcină africană din judeţul Brăila este de 21.035.905 lei, din care s-au plătit 17.654.283 lei.

În 2019, în judeţul Brăila au fost eutanasiaţi în vederea lichidării focarelor de pestă porcină africană 8.293 porci în gospodăriile populaţiei şi 20.792 în exploataţii comerciale.

Nou focar PPA in Galati! Decizie ferma a autoritatilor In ian. 6, 2020  

Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă (CJSU) a aprobat Planul de măsuri la confirmare în zona de protecţie şi cea de supraveghere ca urmare a apariţiei unui focar de pestă porcină africană în două gospodării de la marginea localităţii Griviţa, au informat, luni, reprezentanţii Prefecturii Galaţi, transmite AGERPRES.

Potrivit sursei citate, genomul viral pentru pesta porcină africană a fost detectat în probele de sânge şi în organele analizate de către Laboratorul Sanitar Veterinar şi pentru Siguranţa Alimentelor Bacău. Imediat ce s-a primit confirmarea, a fost convocat CJSU.

„Astfel, s-a decis eutanasierea preventivă a celor 474 de porci aflaţi în cele 174 de gospodării, distrugerea cadavrelor şi ecarisarea teritoriului, precum şi aplicarea măsurilor de restricţie pentru circulaţia persoanelor, animalelor, a produselor, subproduselor şi a mijloacelor de transport. Pentru lichidarea rapidă a focarului, membrii comisiei de evaluare au fost convocaţi în data de 6 ianuarie, ora 8,30, la sediul Primăriei comunei Griviţa. În această zonă, deplasarea şi transportul porcilor pe drumurile publice sunt interzise, cu

40

excepţia cazului când sunt avizate de autoritatea veterinară; niciun animal domestic nu poate intra sau părăsi o exploataţie fără autorizare; animalele sunt supuse catagrafierii şi supravegherii clinice de către medicii veterinari”, se precizează în informarea Prefecturii Galaţi.

Acesta este al doilea focar de pestă porcină descoperit de la începutul anului în judeţul Galaţi, după cel dintr-o gospodărie de la marginea comunei Schela, unde pe 2 ianuarie au fost eutanasiaţi trei porci.

Bilanțul pestei porcine africane: peste o jumătate de milion de porci sacrificați în doi ani și jumătate REDACȚIA FIR 6 IANUARIE 2020626 de focare de pestă porcină africană în 237 de localități din 24 de județe erau active în data de 31 decembrie 2019, conform informațiilor publicate de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA). 12 exploatații comerciale erau afectate, dintre care două de tip A. În alte 12 județe au fost depistate cazuri de pestă porcină africană doar la mistreți.

De la prima semnalare a pestei porcine africane (PPA) în România, în data de 31 iulie 2017, și până în prezent au fost sacrificați 543.621 porci afectați de boală și au fost despăgubiți 14.507 proprietari de animale. Valoarea totală a despăgubirilor s-a cifrat la aproximativ 403 milioane lei.

Comisia Europeană a aprobat pentru România eliberarea sumei de aproape 16 milioane de euro pentru despăgubiri în contul anilor 2018 și în 2019. Fondurile vor intra în conturile României în acest an.

INDUSTRIE ALIMENTARA

Familia Timiş, cea care deţine producătorul de mezeluri Cris-Tim, vrea să ajungă la 100 de hectare de viţă-de-vie    

Radu Timiş jr.

Radu Timiş jr., CEO al grupului Cris-Tim, spune că în 3-4 ani familia sa vrea să ajungă la 100 de hectare de viţă-de-vie, faţă de 48 cât deţine

41

în prezent. „Avem o podogrie de 40 hectare în Dealul Mare şi alte 8 hectare de viţă-de vie la conac (Casa Timiş din Chiţorani - n.red.). În 3-4 ani vrem să ajungem la 100 de hectare de viţă-de-vie. Vom deveni un producător de talie medie. 

La brandul de vin încă lucrăm”, a spus managerul. Grupul Cris-Tim se pregăteşte astfel să intre pe piaţa vinurilor şi vrea să-şi construiască propria cramă în localitatea Chiţorani, pe Drumul Vinului, acolo unde deţine şi un conac, conform ultimelor date. 

Minea (Romalimenta): consumatorul nu poate verifica daca un produs este bio; producatorii pot spune orice minciuna Ianuarie 6, 2020Sorin Minea, presedintele Romalimenta sustine ca in prezent, romanii nu au mijloacele de a verifica daca un produs este cu adevarat bio sau traditional, iar producatorii romani pot spune orice minciuna, relateaza Agerpres.

„Din agricultura se castiga destul de bine la ora actuala, dar unii isi doresc un castig mai rapid. Asta n-o spun cu repros. Si eu as dori un castig mai rapid. Dar din cauza acestei dorinte perturba piata cu declaratii stranii si vor sa induca in eroare consumatorul. Criteriile sunt calitatea si pretul. Degeaba i-as spune unuia sa cumpere din patriotism un castravete romanesc, daca ar fi de doua ori mai scump sau mai prost. Il va cumpara pe cel din Noua Zeelanda”, a explicat Minea.

Minea: consumatorii nu pot verifica traseul unui produs si sa verifice spusele producatorului.

„Degeaba i-as cere eu unui producator roman de carne, procesare, ceea ce fac si eu, sa foloseasca materie prima 100% romaneasca. Imposibil. Nu are de unde s-o ia. Declarativ, pot sa mint absolut orice. Degeaba i-as spune eu unui consumator ca ceea ce ii dau eu e de la mine din curte, e bio, e traditional, e si zona montana, daca trasabilitatea lipseste cu desavarsire…”, a sustinut Minea.

Presedinte Romalimenta: exista tari unde calitatea produselor e stabilita prin lege

42

Sorin Minea a mai spus si ca exista anumite tari in care calitatea produselor este stabilita prin lege.

E adevarat, datorita pietei, unele retete romanesti sunt slabe calitativ, chiar daca se numesc traditionale. Dar unele sunt slabe calitativ datorita cererii si ofertei de pe piata. Daca romanul ar dori sa aiba un control asupra retetei, ceea ce iluzoriu, exista tari unde legislatia vorbeste de calitatea la nivelul tarii respective pe grupe de produse, e o chestie clara pe care o putem face si noi”, a completat el.

DOCG Dealu Mare – între teorie şi practică Ciprian Haret 26 decembrie 2019

Dealu Mare (foto: Colțisor de România)

Nu cu foarte multă vreme în urma, lumea vinului de la noi a primit o veste importantă. Zece crame din Dealu Mare şi-au dat mâna și au pus bazele primului sistem colectiv privat de garantare a calității superioare în domeniul vinului din România.

Noul sistem se bazează pe un set de reguli de producție în vie și în cramă, mult mai bine pus la punct decât ceea ce prevede legea actuală. Producătorii care vor îndeplini criteriile impuse vor primi un marcaj pe sticlă care atestă calitatea vinurilor. Iniţiatorii acestui proiect sunt următorii: Apogeum, Aurelia Vișinescu, Budureasca, Dagon Clan, Davino, LacertA, Licorna Winehouse, SERVE, Tohani România și Viile Metamorfosis.

Cele mai importante condiții pentru obținerea clasificărilor superioare sunt:

DOCG (garantată) – maturare de cel puțin 8 luni în butoaie de lemn, urmată de cel puțin 12 luni de învechire la sticlă;

43

DOCG Rezervă – maturare de cel puțin 12 luni în butoaie de lemn, urmată de învechire de cel puțin 3 ani la sticlă;

DOCG Rezervă Specială – cel puțin 18 luni de maturare în butoaie de lemn și cel puțin 4 ani de învechire la sticlă.

Bun, şi acum câteva gânduri răzleţe din partea subsemnatului. Ideea în sine este salutară, nimic de comentat la acest capitol. Doar simplul fapt că mai mulţi producători importanţi dintr-o regiune viticolă cu tradiţie au reuşit să ajungă pe un teren comun este un prim pas către normalitate.

Dar, la o analiză mai atentă, un astfel de proiect va presupune multe bătăi de cap. Imediat vă spun şi de ce. Fiind vorba de o reglementare tip DOC, lucrurile se complică substanţial, pentru că orice schimbare a formei actuale implică modificări legislative. Dacă luăm în calcul şi aparatul birocratic din acest colţ de lume, deja ne ia cu dureri de cap. Şi, staţi aşa, că această călătorie nu se va opri aici, deoarece ultima gară în care trenul va ajunge la destinaţie se numeşte Bruxelles, mai exact, Comisia Europeană. Pe lângă aspectele legislative locale, trebuie să nu uităm că facem parte din Uniunea Europeană, cea care a venit cu o reformă agrară şi care a reglementat, la rândul ei, domeniul viti-vinicol al ţărilor membre.

Astfel, etichetele vor conţine şi termenii generali europeni: PDO (Protected Designation of Origin) sau PGI (Protected Georgraphial Indication). Momentan, aceste menţiuni nu sunt obligatorii pentru cei care şi-au înregistrat deja denumirile de origine la Comisia Europeană. Dar termenul de înregistrare a expirat demult, iar noul DOCG  Dealu Mare va trebui finalmente să primească aprobarea CE. Iar ceva îmi spune că noua etichetă va trebui să primească şi însemnul impus de UE, adicătelea PDO (sau DOP, în cazul nostru – denumire de origine protejată). Dacă se va întâmpla acest lucru, încep să îmi pun o întrebare logică: prezenţa pe etichete a două denumiri de origine separate nu va aduce un dram în plus de confuzie pentru potenţialii consumatori?

Nu pot decât să sper că acest proiect va fi dus până la capăt. Pentru că România nu a dus şi nu duce lipsă de proiecte. Cu finalizarea lor este încă o mare, mare problemă. Şi mai sper că toţi cei implicaţi în acest proiect au luat deja în calcul toate obstacolele birocratice, care îi aşteaptă în umbră. Le urez success şi la cât mai multe vinuri bune, cu sau fără DOCG.

Previziuni 2020 în industria alimentară. Brandurile româneşti se predau producătorilor străini, iar consumul este acoperit tot mai mult de importuri Mădălina Panaete 06.01.2020,

44

Anul 2019 a adus creşteri pentru majoritatea jucătorilor medii şi mari din industria alimentară şi a băuturilor, însă pentru anul acesta producătorii sunt rezervaţi.

 5 TENDINŢE

♦ Continuă tranzacţiile pe piaţa alimentară şi a băuturilor având în vedere că au fost businessuri scoase la vânzare pe parcursul anului trecut. De exemplu, sursele ZF arată că îmbuteliatorul de apă La Fântâna este la vânzare, tran-zacţia putând fi finalizată în acest an.

♦ Consumul va continua să-şi încetinească ritmul de creştere pe fondul instabilităţii politice şi economice de la nivel local şi european. 

♦ Problemele cu forţa de muncă vor continua şi în 2020 pentru producători în condiţiile în care nevoia de angajaţi creşte, însă sunt tot mai puţini oameni care să muncească în fabrici.

♦ Pesta porcină va continua să afecteze industria cărnii după ce în a doua jumătate a anului 2017 piaţa a pierdut aproape 2 miliarde de euro.

♦ Consumul de alimente bio va creşte şi în 2020, astfel că tot mai mulţi producători vor miza pe aceste produse.

 5 ÎNTREBÂRI

♦ Va prelua Unilever integral businessul cu sucuri si alimente sănătoase Frufru? Gigantul a ajuns la 75% din companie.

♦ Vor apărea noi insolvenţe în rândul producătorilor de carne dat fiind faptul că pesta porcină a zdruncinat piaţa?

♦ Vor începe producătorii din industria alimentară să aducă lucrători din Asia în contextul lipsei de forţă de muncă?

♦ Vor mai fi antreprenori care îşi vor vinde businessurile din industria alimentară şi a băuturilor?

♦ Va face gigantul Coca-Cola achiziţii pe piaţa din România după modelul celor din afară? Gigantul a cumpărat mai multe businessuri în ultimii ani, în special în zona de cafea şi băuturi pe bază de fructe.

Povești cu vinuri românești 2020. Calendarul concursului de vinuri BASF pentru viticultorii mici și mijlocii Ramona Dascălu31 decembrie 2019

45

Cel mai respectat concurs de vinuri, adresat viticultorilor mici și mijlocii, revine în 2020 cu cea de-a V-a ediție.

Concursul ”Povești cu vinuri românești”, organizat de BASF în parteneriat cu Asociația Degustătorilor Autorizați din România aduce din nou în prim-plan cele mai rafinate vinuri românești create de producătorii cu exploatații de viță de vie sub 100 de hectare.

Competiția va avea trei faze regionale, urmate de marea finală națională de pe 6 mai. La fel ca în anii trecuți, organizatorii pun la bătaie premii atractive, de mii de euro, pentru dezvoltarea afacerilor viticole. La concurs poate participa orice viticultor, amator sau profesionist, cu condiția să exploateze o suprafață mai mică de 100 de hectare de viță de vie.

Programul etapelor regionale ”Povești cu vinuri românești”:

19 februarie – Domeniile Panciu – Țifești (pentru viticultorii din Moldova) 26 februarie – Hotel Pietroasa – Buzău (pentru viticultorii din Muntenia și

Oltenia) 4 martie – Hotel Plaza – Târgu Mureș (pentru viticultorii din Transilvania

și Banat)Înscrierile încep în luna ianuarie. Nu se percepe taxă de participare la concursul ”Povești cu vinuri românești”. Viticultorii care vor să participe la acest concurs trebuie doar să trimită minim 3 sticle pentru fiecare vin înscris, pe adresa locației evenimentului aferent regiunii de care aparține exploatația sa, respectând termenul limită de înscriere. Alături de probele de vine

46

trebuie trimisă și fișa de participare, completată cu datele despre vinurile

înscrise și exploatația de viță de vie.

Pentru mai multe detalii despre concurs, regulament și modalitatea de înscriere, te rugăm să intri pe site-ul BASF Agricultural Solutions România, secțiunea Concurs vinuri. Vei găsi o mulțime de informații utile despre formatul concursului, câștigătorii, edițiile anterioare, interviuri cu membrii juriului și marii finaliști, dar și sfaturi utile despre cum poți avea grijă cel mai bine de vița de vie. În plus, secțiunea este actualizată în permanență cu informații proaspete despre ediția 2020 a concursului ”Povești cu vinuri românești”.Fiecare probă de vin înscrisă în concurs este secretizată și evaluată de o comisie specializată, formată din experți ai Asociației Degustătorilor Autorizați din România. Modul de evaluare și punctaj sunt stabilite conform normelor Sistemului Internațional de Punctaj, impus de OIV: examinare vizuală, gustativă și calitate generală. În cadrul fiecărei etape regionale vor fi selectate vinurile finaliste din categoriile alb, roze și roșu. Acestea vor fi apoi jurizate din nou, în cadrul marii finale naționale, urmând a fi stabilit câte un vin câștigător pentru fiecare categorie.

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

Previziuni 2020 - Retail alimentar. Comerţul modern va ajunge la o cotă de piaţă de 70% pe fondul expansiunii accelerate şi al închiderii de mici magazine Cristina Rosca 06.01.2020,

47

Profi este cea mai extinsă reţea de magazine din România : 

Pentru comerţul local, indiferent de tipul lui, ultimii ani au fost ani de creşteri pe linie, evoluţia pozitivă fiind susţinută pe de-o parte de expansiune, iar pe de alta de apetitul românilor pentru consum.

Pentru jucătorii din comerţul alimentar, 2019 a fost de departe cel mai bun an din punctul de vedere al deschiderilor de magazine, cu peste 400 de unităţi în diverse formate.

Rand Sherif mai stă doi ani la conducerea distribuitorului Interbrands. El şi croatul Branko Roglic deţin businessul de 200 mil. euro anual Mădălina Panaete 06.01.2020,

Rand Sherif

Adunarea generală a asociaţilor Interbrands Marketing& Distribution a decis în a doua parte a anului trecut prelungirea mandatului de director general al lui Rand Sherif până în octombrie 2021, arată datele din Monitorul Oficial. 

48

De asemenea, Rand Sherif va mai fi membru al Consiliului de Administraţie până în august 2023. Rand Sherif conduce compania de circa două decenii şi este şi acţionar minoritar în cadrul companiei. La începutul anului trecut, grupul croat Orbico, controlat de Branko Roglic, unul dintre cei mai bogaţi oameni din Croaţia, a anunţat că va prelua Interbrands Marketing& Distribution. 

DIVERSE

Saivan în flăcări! Animalele au ars de vii într-un incendiu pus intenționat la o fermă Ramona Dascălu - 5 ianuarie 2020

Foto: Opinia Timisoarei

Saivan în flăcări! Mai multe animale au ars de vii după ce o mână criminală a pus foc într-un saivan din satul Teregova, din județul Caraș-Severin.

Incendiul a fost anunțat vineri de dimineață printr-un apel la 112, iar pompierii au plecat de urgență spre locul cu pricina. Când au ajuns la fața locului, flacările mistuiau puternic saivanul de animale.

Din păcate, animalele care se aflau înăuntru, 12 vaci, trei porci și un cal nu au mai putut fi salvate.

”Pompieri militari din cadrul Detasamentului de Pompieri Caransebes, au intervenit de urgenta cu 2 echipaje cu 2 autospeciale de stingere cu apa si spuma. A ars intreg salasul, aproximativ 120 mp, cu 12 vaci, 3 porci si un cal”, au transmis reprezentanții ISU Caraș-Severin pentru opiniatimisoarei.ro.

Pompierii s-au chinuit mai bine de 3 ore să stingă aproximativ 3.000 de baloți de paie, toți cuprinși de foc.

49

Potrivit autorităților, cel mai probabil, focul a fost pus intenționat.

Informaţiile publicate de Agrointeligența – AGROINTEL.RO pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în PRIMUL PARAGRAF a sursei cu LINK ACTIV. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor, ca atare vom acționa în consecință.

GLOBAL

ONU, îngrijorată de sănătatea plantelor Ziarul BURSA  06 ianuariePoluarea pune în pericol existenţa a numeroase plante şi animale.

Pe acest fond, Organizaţia Naţiunilor Unite a declarat anul 2020 "Anul internaţional al sănătăţii plantelor (IYPH)". Aceasta reprezintă o ocazie unică pentru creşterea gradului de conştientizare la nivel global cu privire la modul în care protejarea sănătăţii plantelor poate ajuta la oprirea foametei, reducerea sărăciei, protejarea mediului şi stimularea dezvoltării economice, notează www.fao.org, site-ul Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO).

Plantele reprezintă sursa aerului pe care îl respirăm şi mare parte din hrana noastră. Cu toate acestea, adesea nu ne gândim cum să facem să le păstrăm sănătoase, ceea ce ar putea duce la rezultate devastatoare. FAO estimează că până la 40 de procente din culturile care generează hrană se pierd anual din cauza dăunătorilor şi bolilor.

Astfel, milioane de oameni rămân fără hrană, agricultura fiind şi o sursă primară de venituri pentru comunităţile sărace. Schimbările climatice şi activităţile omului au afectat ecosistemele, reducând biodiversitatea şi creând noi nişe unde bolile plantelor se dezvoltă.

În acelaşi timp, călătoriile şi comerţul internaţional s-au triplat în ultimul deceniu, acest lucru accelerând răspândirea bolilor în jurul lumii şi provocând pagube pentru plantele native şi mediu. Protejarea plantelor de paraziţi şi boli este mult mai rentabilă decât intervenţia de urgenţă când plantele sunt mature.

Dăunătorii şi bolile sunt adesea imposibil de eradicat odată ce s-au instalat, iar gestionarea lor este scumpă şi necesită timp. Prevenţia este esenţială pentru evitarea impactului devastator al dăunătorilor şi bolilor asupra agriculturii, mijloacelor de subzistenţă şi a securităţii alimentare, iar mulţi dintre noi joacă un rol important.

50

Abordarea ecosistemică combină diferite strategii şi practici de management pentru dezvoltarea culturilor sănătoase în acelaşi timp cu minimizarea utilizării pesticidelor. Evitarea substanţelor otrăvitoare atunci când trebuie eliminaţi dăunătorii nu numai că protejează mediul, dar apără şi insectele polenizatoare, inamicii naturali ai paraziţilor, organismele benefice, precum şi oamenii şi plantele care depind de plante, mai arată sursa citată.

FAO mai trasează câteva responsabilităţi ce revin în sarcina oamenilor: să evităm transportarea plantelor şi a produselor vegetale atunci când călătorim peste hotare; persoanele angajate în industriile de transport trebuie să se asigure că navele, aeronavele, camioanele şi trenurile nu transportă dăunători sau boli în zone noi; guvernele trebuie să-şi crească susţinerea la nivel naţional sau regional pentru organizaţiile de protecţie a plantelor din prima linie de apărare.

UNIUNEA EUROPEANA

Fonduri europene alocate disproporționat și supracompensații REDACȚIA FIR 6 IANUARIE 2020Ajutorul acordat fermierilor de Uniunea Europeană în scopul protejării împotriva scăderii prețurilor agricole și a pierderilor de producție și-a îndeplinit doar parțial obiectivele, iar gradul de adoptare a instrumentelor utilizate rămâne redus și neuniform, se arată într-un raport publicat în luna decembrie 2019 de Curtea de Conturi Europeană. Curtea atrage atenția „că unele măsuri excepționale nu au fost direcționate în mod corespunzător și pot antrena plăți compensatorii disproporționate”.

Fermierii europeni nu sunt stimulați să-și asigure producțiile agricole

Măsurile de sprijin acordate prin Politica Agricolă Comună în vederea asigurării producțiilor și, implicit, a veniturilor au avut un impact redus în ceea ce privește determinarea fermierilor de a încheia contracte de asigurare prin apelarea la fonduri UE, relevă raportul Curții de Conturi Europene (CCE). „Mai puțin de 10 % din cei care încheie asigurări fac acest lucru cu sprijinul UE. Majoritatea fermierilor nici măcar nu au în vedere să se protejeze împotriva riscurilor, întrucât se așteaptă să primească oricum ajutoare publice substanțiale în cazul unei crize. În plus, sprijinul oferit de UE pentru asigurări nu este direcționat către cei care au cu adevărat nevoie”, arată raportul CCE.

Italia și Franța sunt cele mai mari beneficiare ale acestei forme de sprijin care se concentrează, însă, în sectorul vitivinicol, un sector în care

51

capacitatea financiară și profilul de risc le-ar fi permis multor beneficiari să-și asigure producția și în absența subvențiilor UE, apreciază CCE.

Conform raportului Curții, mai mult de o treime din fermieri recurg la asigurări, dar majoritatea plătesc pentru asigurare din fonduri proprii și din fonduri naționale. Dintre fermierii asigurați, aproximativ 8 % sunt sprijiniți de UE în cadrul pilonului II, în principal pentru asigurarea recoltelor. Rezultatele unui sondaj efectuat de CCE în rândul a 105 fermieri din 17 state membre UE, între care și România, arată că principalele cauze ale pierderilor, așa cum au fost percepute de respondenți, au fost fenomenele climatice nefavorabile, urmate de fluctuațiile prețurilor pieței, iar motivele invocate de fermieri pentru faptul că nu au contractat o asigurare sau că nu au aderat la un fond mutual au fost: prețul ridicat (47%), riscul pe care doresc să-l asigure nu este acoperit de nicio asigurare (20%), acoperă riscurile prin măsuri proprii de prevenire (6%). 8% cred că producția lor nu este în pericol, iar 19% nu s-au gândit niciodată la această posibilitate.

Printre măsurile pe care fermierii chestionați le-au menționat ca fiind necesare pentru prevenirea riscurilor care pot determina scăderea veniturilor sau pierderea producțiilor, sunt: rotația culturilor, culturi mai rezistente, economii/rezerve de capital, contracte, măsuri sanitare și fitosanitare, diversificarea producției, investiții, venituri suplimentare. 10 fermieri au declarat că nu au adoptat nicio măsură de prevenire la nivelul fermei.

Producătorii polonezi de mere, principali beneficiari ai subvențiilor

Curtea de Conturi Europeană a constatat, în cadrul auditării pe care a efectuat-o, că sprijinul acordat fermierilor după pierderea pieței rusești, în urma interdicției Rusiei de a efectua importuri de legume și fructe din statele membre UE, în perioada 2014 – 2018, a condus la cheltuirea ineficientă a banilor publici europeni, remarcând lipsa unor parametri obiectivi care să ilustreze oportunitatea acordării acestei forme de ajutor financiar. În cadrul acestei măsuri, 61% din sprijin, dintr-un total de 513 milioane de euro, a fost acordat producătorilor de mere, în special celor din Polonia, „deși exporturile de mere au rămas relativ constante sau chiar au crescut”.

În plus, subvențiile acordate pentru distribuirea gratuită a fructelor și legumelor, în același context, al retragerii produselor de pe piața rusească, s-au dovedit a fi costisitoare și, mai mult, Curtea a observat că a apărut o situație de supracompensare, întrucât au existat cazuri în care plățile efectuate au depășit, în mare măsură, prețurile pieței. De exemplu, în primii trei ani de comercializare (2014/2015, 2015/2016 și 2016/2017), după

52

interdicția impusă de Rusia la importurile de legume-fructe, UE a plătit producătorilor polonezi de mere compensații în valoare totală de 200 de milioane de euro pentru 559.448 de tone de mere distribuite gratuit, în timp ce prețurile medii ale pieței pentru acest volum de mere se ridicau la 182 de milioane de euro.

De asemenea, cea mai mare parte a produselor care au intrat în sistemul de distribuire gratuită au revenit pe piața de desfacere sub o altă formă, de exemplu sub formă de sucuri în Grecia și în Spania, Curtea constatând că doar o mică parte din acestea au ajuns la persoanele aflate în dificultate.

Stalele care au beneficiat de cele mai consistente sume acordate cu titlu de sprijin în cadrul sistemelor de distribuire gratuită sunt Polonia (255 milioane euro), Spania (61 milioane euro), Grecia, Italia, Portugalia, iar principalele produse pentru care au fost alocate subvenții au fost merele (277 milioane euro), piersicile și nectarinele (55 milioane euro), portocalele (26 milioane euro), morcovii (21 milioane euro), kiwi (13 milioane euro).

Recomandări ale Curții de Conturi Europene pentru Comisia Europeană

Pe baza concluziilor în urma auditării efectuate, Curtea de Conturi Europeană recomandă Comisiei Europene, pentru viitoarea Politică Agricolă Comună:

să încurajeze fermierii să se pregătească mai bine în eventualitatea unor situații de criză;

să îmbunătățească concepția și monitorizarea sprijinului pus la dispoziție pentru asigurări;

să clarifice criteriile pentru declanșarea și încheierea măsurilor excepționale;

să ajusteze compensația pentru operațiunile de retragere.

Până la sfârșitul acestui an, Curtea de Conturi Europeană va prezenta un raport special privind măsurile excepționale adoptate de UE în vederea contracarării șocurilor pieței produselor lactate din perioada 2014-2017. În acest sector, s-au cheltuit aproximativ 740 de milioane de euro, parțial pentru a-i compensa pe fermieri pentru sancțiunile impuse de Federația Rusă.

În continuare, redăm, integral, comunicatul de presă emis de Curtea de Conturi Europeană după întocmirea raportului special „Stabilizarea veniturilor pentru fermieri: un set cuprinzător de instrumente, dar este

53

necesar să se abordeze problema gradului redus de adoptare a acestora, precum și chestiunea supracompensării” :

„Potrivit unui nou raport al Curții de Conturi Europene, instrumentele UE menite să îi ajute pe fermieri să își asigure veniturile împotriva scăderii prețurilor și a pierderilor din producție și-au îndeplinit doar parțial obiectivele, iar gradul lor de adoptare rămâne redus și neuniform. Pe lângă aceasta, Curtea atrage atenția că unele măsuri excepționale nu au fost direcționate în mod corespunzător și pot antrena plăți compensatorii disproporționate.

 Politica agricolă comună (PAC) a UE cuprinde o gamă de măsuri destinate să garanteze venituri stabile și adecvate pentru fermieri. Plățile directe efectuate către cei 6,4 milioane de fermieri din cele 28 de state membre reprezintă 41 de miliarde de euro pe an. Pe lângă aceste plăți directe, PAC include și instrumente specifice pentru prevenirea și gestionarea riscurilor și a crizelor în sectorul agricol.

De exemplu, pentru stabilizarea veniturilor agricole, se poate recurge la asigurări și la fonduri mutuale. Există, de asemenea, măsuri excepționale menite să stabilizeze piața în ansamblu în cazul unor perturbări grave, cum ar fi atunci când Rusia a decis, în 2014, să interzică anumite importuri agricole provenite din UE. Curtea a examinat în mod special dacă aceste instrumente fuseseră puse în aplicare în mod eficient și dacă obțineau rezultate. Accentul a fost pus în special pe sprijinul oferit de UE pentru asigurări și pe măsurile excepționale introduse pentru sectorul fructelor și legumelor ca urmare a sancțiunilor impuse în 2014 de Rusia. Curtea recunoaște că PAC dispune de o gamă variată de măsuri de protecție a veniturilor. Plățile directe joacă un rol important în această privință. În medie, ele reprezintă un sfert din veniturile fermelor, permițându-le fermierilor să facă față mai bine diminuării prețurilor sau unei producții mai scăzute, reducându-le astfel necesitatea de a contracta o asigurare. În același timp, PAC promovează din ce în ce mai mult măsurile de prevenire, în special încurajând fermierii să adopte bune practici agricole și de mediu.

Curtea a constatat însă că această activitate are un impact redus asupra comportamentului fermierilor, deoarece este posibil ca cei care au asigurare să nu aibă un stimulent suficient pentru a aplica o strategie de afaceri mai favorabilă rezilienței sau pentru a se adapta la schimbările climatice. În opinia Curții, cea mai mare parte din cei 2,6 miliarde de euro pe care UE i-a înscris în buget pentru a-i ajuta pe fermieri să se asigure împotriva volatilității prețurilor și a pierderilor din producție a avut un impact scăzut.

54

Banii ajung la o proporție foarte mică de fermieri, deoarece mai puțin de 10 % din cei care încheie asigurări fac acest lucru cu sprijinul UE.

Majoritatea fermierilor nici măcar nu au în vedere să se protejeze împotriva riscurilor, întrucât se așteaptă să primească oricum ajutoare publice substanțiale în cazul unei crize. În plus, sprijinul oferit de UE pentru asigurări nu este direcționat către cei care au cu adevărat nevoie. În cele două state membre care apelează cel mai mult la acest sprijin (Italia și Franța), Curtea a observat o concentrare în sectorul vitivinicol. În acest sector, în care capitalul asigurat poate ajunge la 115 000 de euro pe hectar, mulți beneficiari, având în vedere capacitatea lor financiară și profilul lor de risc, și-ar fi asigurat producția și în lipsa subvențiilor din partea UE.

„Deocamdată, dovezile privind valoarea adăugată europeană a acestui sprijin pentru stabilizarea veniturilor fermierilor sunt limitate”, a declarat domnul Samo Jereb, membrul Curții de Conturi Europene responsabil de raport. „Măsurile ar trebui să fie direcționate mai bine, astfel încât să poată fi utilizate de fermierii care au cea mai mare nevoie de ele și într-un mod care să nu intre în conflict cu dezvoltarea în UE a unei agriculturi mai preventive și mai reziliente.” În ceea ce privește cei 513 milioane de euro cheltuiți pentru sectorul fructelor și legumelor în perioada 2014-2018 ca reacție la interdicția impusă de Rusia, UE nu a stabilit parametri obiectivi pentru a se analiza dacă este oportun să se recurgă la acest sprijin. De exemplu, 61 % din sprijin a fost acordat producătorilor de mere (în principal din Polonia), deși exporturile de mere au rămas relativ constante sau chiar au crescut. De asemenea, măsuri excepționale s-au aplicat și pentru alte fructe (cum ar fi piersicile și nectarinele), mai degrabă pentru a se aborda problema supraproducției structurale în UE decât pentru a se face față unor perturbări punctuale ale pieței. Nu în ultimul rând, Curtea observă că sprijinul din partea UE pentru retragerea produselor în vederea distribuirii gratuite a fost costisitor.

În unele cazuri, tarifele plătite au depășit în mare măsură prețurile pieței și au permis astfel să apară o situație de supracompensare. În plus, Curtea a constatat că majoritatea produselor retrase pentru sistemele de distribuire gratuită au revenit, în cele din urmă, pe piață sub o formă diferită (de exemplu, sub formă de suc în Grecia și în Spania), doar o mică parte ajungând la persoanele aflate în dificultate. În contextul propunerilor legislative recente pentru viitoarea PAC, care urmăresc să sporească accentul pus pe gestionarea riscurilor, Curtea recomandă Comisiei Europene:

55

să încurajeze fermierii să se pregătească mai bine în eventualitatea unor situații de criză;

să îmbunătățească concepția și monitorizarea sprijinului pus la dispoziție pentru asigurări;

să clarifice criteriile pentru declanșarea și încheierea măsurilor excepționale;

să ajusteze compensația pentru operațiunile de retragere.”

Cum reusesc unii fermieri europeni sa produca mai mult lapte cu vaci mai putine In ian. 6, 2020 

Efectivele de vaci de lapte erau în anul 2000 de 27.200.000 de capete, fiind luate în considerare și efectivele din țările care încă nu aderaseră la UE. Acestea produceau atunci 150.300.000 de tone de lapte. În 2019, au rămas 22.600.000 de vaci de lapte, care au produs 167.400.000 de tone de lapte, informează publicația Lanțul Alimentar.

România avea în 1990, 1.815.000 de vaci de lapte care au produs 4.156.000 de tone de lapte. În 2018, am avut 1.175.000 de capete, producția totală fiind de 3.934.000 de tone. De precizat că în 2018, producția a scăzut la 3.794.000 de tone. Vârful producției de lapte a fost atins în 1995, cu 5.446.000 de tone.

În comparație, o țară precum Germania avea în 1990, 4.771.000 de vaci de lapte care au produs 23.672.000 de tone de lapte. În 2017, a avut 4.199.000 de vaci de lapte, iar producția a fost de 32.598.000 de tone de lapte.

Uniunea Europeană rămâne cel mai mare producător de lapte la nivel mondial, vârful atins anul acesta în luna mai fiind de aproximativ 14.500.000 de tone.

Efectivele totale de bovine din Uniunea Europeană au scăzut cu peste 30.000.000 de capete față de anul 1990. Statisticile furnizate de Eurostat arată astfel: în 1990, în Uniunea Europeană ( sunt incluse și efectivele din

56

țările care încă nu aderaseră la blocul comunitar, dar au aderat ulterior acestui an, formând UE 28 ) numărul total al bovinelor era 118.503.000 de capete. În 2018, numărul acestora a scăzut la 87.407.000 de capete. Cu 31.096.000 mai puține.

În România, în 1990, erau 5.381.000 de bovine. În 2018, au mai rămas 1.984.000 de capete, cel mai mic număr din ultimii 30 de ani. Scăderi semnificative ale efectivelor au avut loc în Germania, de la 19.488.000 la 11.949.000 de capete; în Slovacia, de la 1.563.000 la 439.000 și în Belgia, de la 3.146.000 la 2.398.000 de capete.

........................................................

BULGARIA

Bulgaria lichidează 24.000 de porci dintr-o fermă unde s-a găsit pestă porcină africană agrointeligenta.ro - 6 ianuarie 2020

Autorităţile veterinare bulgare au anunţat vineri că au descoperirea unui nou focar de pestă porcină africană la o fermă din nord-estul Bulgariei, relatează Reuters. Aproximativ 24.000 de porci vor fi sacrificaţi.

Este prima descoperire a unui asemenea focar la o fermă de creştere a porcilor după luna august, când virusul pestei porcine a afectat şase ferme bulgare, forţând autorităţile de la Sofia să sacrifice peste 130.000 de porci.

Focarul de pestă porcină a fost detectat la o fermă din localitatea Nikola Kozlevo, în regiunea Shumen, potrivit Reuters, care citează Agenţia bulgară de siguranţă alimentară.

Ca și măsuri de lichidare a focarului, s-a luat decizia uciderii efectivului existent în ferma de îngrășare suine, dar s-a identificat și o zonă de protecție cu o rază de trei kilometri în jurul exploatației. De asemenea, a fost creată o zonă de monitorizare cu o rază de zece kilometri.

Boala extrem de contagioasă afectează porcii, dar nu și oamenii.

AUSTRALIA

Incendiile din Australia se vor resimți în fermele din România? Ce discuții sunt deja în piață! agrointeligenta.ro - 5 ianuarie 2020

57

De mai bine de trei luni, Australia este devastată de incendii de vegetație. Flăcările s-au întețit în ultima perioadă, iar eforturile pompierilor și voluntarilor nu au reușit să țină focul sub control, astfel că la nivel de pierderi, vorbim despre pagube inestimabile la nivel de floră, dar mai ales de faună. Incendiile au luat cu ele și viața a numeroase animale de fermă, exploatații pârjolite ce au căzut victime dezastrului.

Incendiile din Australia ar putea avea un impact semnificativ asupra pieții internaționale de animale. Chiar și în România sunt șanse mari să se resimtă pierderile de efective din continentul poziționat în emisfera sudică și care aprovizionează țările arabe unde și noi exportăm.

Presa australiană relatează mai multe cazuri de ferme mari care au fost mistuite de flăcări.

A devenit viral cazul crescătorului Steve Shipton care a fost nevoit să își împuște ultimele 20 de vaci care au fost scoase din flăcări, dar care se chinuiau din cauza arsurilor suferite. În mod similar, o altă fermă a suferit pierderi uriașe după ce, în doar 10 minute, o suprafață de 161 de hectare de pășune, jumătate din toată exploatația, a fost pârjolită. Fermierul Robert Miller a reușit să își pună la adăpost cele 1.000 de vaci ce se aflau la pășunat în această perioadă, însă acum se vede nevoit să arunce tot laptele acestora întrucât nu poate acoperi carburantul și generatoarele necesare pentru funcționarea fermei. Crescătorul a recunoscut că dacă ploile nu vor veni în următoarele zile se va vedea nevoit să vândă vițeii la export. În mod similar, din cauza suprafețelor agricole pârjolite, alți crescători se văd în pericol de a reduce efectivele pe care nu mai au unde să le scoată la păscut sau cum să le asigure hrana mai ales pe termen scurt

Conform Mercado, un număr uriaș de ovine și de bovine sunt în pericol din cauza incendiilor din Australia. La nivel național, cifrele – mai exact 8,6 milioane de ovine și 2,3 milioane de bovine, acoperă 12% din efectivul australian de oi și 9% din cel de taurine. Vorbim despre totalul de capete

58

înregistrate în fermele din regiunile unde se înregistrează incendii sau prezintă risc de izbucnire a flăcărilor.

Oierii români intră în campania de fătări

Între timp, în România, oierii anunță primele fătări în fermă și în curând cu toții se vor afla în plină campanie de fătări. Crescătorii de ovine se bazează pe vânzările din perioada Paștelui, dar și pe exportul tineretului ovin către țările arabe. În cazul crescătorilor de vaci, în mod similar, o mare speranță pentru un preț mai bun îl reprezintă exportul. La acest moment, din cauza capacității limitate de abatorizare, majoritatea animalelor sunt valorificate în viu, fiind în procedură legislativă și un act normativ care ar urma să impună un set mai strict de reguli privind bunăstarea animalelor în timpul transportului.

Scenarii pentru evoluția prețurilor pe termen scurt și mediu

În situația de acum, sunt două situații de luat în calcul: evoluția prețurilor pe termen scurt și cea pe termen mediu. Pe termen scurt, fermierii ar putea constata că prețurile se prăbușesc. Posibil ca fermierii care vând masiv în Australia să accepte prețuri mai mici, iar aceste contracte și transporturi parafate acum să aducă pierderi pentru restul crescătorilor care concurează pe aceleași piețe, în special pe cele din țările arabe. Pe termen mediu, adică în câteva luni – când oierii români vor avea de vânzare berbecuții de export, prețurile ar putea să crească întrucât o parte din furnizorii din Australia vor avea o ofertă limitată.

Un mare impact asupra prețurilor îl vor avea situația pășunilor din Australia: dacă vor veni ploi consistente, acestea se vor putea reface mai rapid, dar dacă după incendii urmează și secetă, situația anului agricol este compromisă total în Australia pentru zonele care deja au fost traversate de incendii.

59

Animals International, ONG din Australia, a cerut stoparea exporturilor cu animale vii din România

Vă reamintim că anul trecut, organizația non-profit Animals International, înființată în Australia și având sediul central în Melbourne – capitala statului federal Victoria, prin filiala sa din Europa și România, a cerut ca țara noastră să nu mai exporte decât carcasă, nu și animale vii. În primă fază a fost solicitată la Bruxelles o interdicție completă a exporturilor pe timp de vară, când temperaturile din vasele de transport nu permit asigurarea celor mai bune condiții pentru efectivele contractate.

Mai mult, pe 2 decembrie, oficialii Animals International – România, alături de alte trei organizații, au organizat un protest în fața Ministerului Agriculturii, cerând interzicerea exportului de animale vii după ce, într-un accident în portul Midia, județul Constanța, un vas ce avea la bord peste 14.000 de animale s-a scufundat. La acel moment, oierii s-au mobilizat la rândul lor și au venit în număr mult mai mare la București, reușind să convingă autoritățile că exportul de animale vii nu trebuie interzis, ci trebuie aplicate legile în vigoare – naționale și europene, care reglementează acest tip de comerț.

România se numără printre principalii concurenți pe care Australia îi are în țările arabe pe piața de animale vii – ovine și bovine.

Informaţiile publicate de Agrointeligența – AGROINTEL.RO pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în PRIMUL PARAGRAF a sursei cu LINK ACTIV. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor, ca atare vom acționa în consecință.

60

BY LANTULALIMENTAR  2020-01-06  

Focul a distrus păduri și fânețe pe o suprafață egală cu teritoriul Belgiei, iar printre locuitorii păgubiți se numără și apicultorii, care și-au văzut stupii arzând în pădure și, totodată, baza meliferă făcută scrum.

Un apicultor australian a declarat pentru siteul beekeepingbasic.com că vegetația arsă are nevoie de cel puțin trei ani pentru a se reface. Mai grav este că flăcările au carbonizat și mare parte din arborii de Manuka, iar aceștia, susține apicultorul Peter Matthinson din Elands, au nevoie de mulți ani pentru a putea înflori din nou, chiar 20 de ani, iar alți arbori au fost pur și simplu carbonizați și nu-și vor mai reveni niciodată.„Fără mierea de Manuka în următorii trei ani, nu vom supraviețui. Să producem miere de masă obișnuită nu merită pentru noi” a spus Matthinson.

Apicultorul și-a văzut stupina distrusă de foc în proporție de 70%, iar locurile unde mergea cu albinele au ars în proporție de 90%: „Albinele sunt pentru mine mai mult decât niște vietăți… Mă gândesc la ele ca și cum sunt tatăl lor, le îngrijesc și ele au grijă de mine. Dacă ar trebui să mai văd arzând și stupii care mi-au rămas, după ce am pierdut deja o mulțime, nu știu cum aș putea să o iau de la capăt, nu știu ce aș putea face mai departe.”

Apicultorii din zona forestieră acaparată de flăcări au fost printre primii locuitori afectați de incendii, fiindcă se aflau cu stupii în luminișurile pădurilor sau în zonele cu fânețe, de asemenea distruse de incendiile apocaliptice.

Înainte să-și vadă stupina arzând, apicultorii australieni au auzit animalele sălbtice urlând de durere, cu carnea topită de flăcări, în timp ce coloane uriașe de flăcări și fum se ridicau spre cerul tot mai întunecat. O atmosferă sinistră, care le-a pus moralul la pământ, mai ales apicultorilor tineri aduși de cei experimentați să învețe munca în stupină.

61

Președintele Asociației Apicultorilor din statul New South Wales, Stephen Targett, citat de siteul beekeepingbasic.com, a descris situația ca fiind „cu adevărat devastatoare” și traumatizantă pentru apicultori. El a adăugat: „Te scoate din minți să auzi țipetele de durere ale animalelor cu trupul plin de arsuri, este absolut îngrozitor. Tinerii angajați de apicultori sunt cei mai traumatizați”.

Ca să-i ajute să depășească starea emoțională negativă, conducerea asociației i-a pus în contact cu consilieri în psihologie și le-a recomandat să nu se mai întoarcă la prisaca din pădure, pentru o perioadă de timp.

Conducerea Asociației Apicultorilor din NSW solicită ajutorul proprietarilor de terenuri, pentru a găzdui stupinele relocate din zonele forestiere distruse de incendii. Au fost deja primite câteva apeluri de la proprietari care își oferă pământul pentru ca apicultorii să-și amplaseze stupii acolo. Stephen Targett a spus că apreciază foarte mult fiecare ofertă și se bucură că oamenilor le pasă și înțeleg importanța albinelor.

Mai mult, speră să obțină aprobarea guvernului pentru a permite apicultorilor să folosească terenuri publice. Incendiile din Australia au ucis milioane de albine și au distrus un număr considerabil de stupi, prin urmare, acest lucru va fi de mare ajutor pentru apicultori.

SANATATE si GASTRONOMIESucul ideal după mesele de sărbători. Te ajută să scapi de grăsimea de pe abdomen Cristina Popescu

Daca doresti sa-ti purifici organismul dupa excesele culinare pe care le-ai facut la petrecerile de sfarsit de an, acest suc de ghimbir este o optiune excelenta pentru a scapa de grasimea de pe abdomen. Si doar cu ingrediente naturale care te vor face sa pierzi in greutate chiar si in timp ce dormi.

62

Sucul de ghimbir te ajura sa elimini acele kilograme in plus, astfel incat sa afisezi un abdomen plat si in plus te vei simti mult mai usor, deoarece ajuta la eliminarea toxinelor din organism.

Aceste ingrediente naturale contin antioxidanti si fibre care vor ajuta organismul sa se detoxifice si, mai ales, impiedica acumularea de grasimi pe abdomen, zona care da cele mai mari batai de cap, cand vine vorba de slabit.

Ingrediente:

– 1 castravete proaspat;

-1 lingura suc de lamaie;

– 1 lingura ghimbir macinat;

– 1 lingura de aloe vera sau gel de aloe vera;

– o jumatate de pahar cu apa.

Cum se prepara

Se pun toate ingredientele intr-un blender timp de cel putin un minut. Sucul se bea, de preferinta, inainte de culcare.

Vei observa cum corpul tau va elimina ceea ce nu trebuie sa includa acea grasime abdominala suplimentara. In mod ideal, ar trebui sa bei timp de cinci seri consecutive, inainte de a merge la culcare. Apoi faci o pauza de doua saptamani si dupa aceasta perioada repeti cura. Pe langa acest suc, este recomandat sa ai o activitate fizica si sa adopti o dieta echilibrata, scrie acasa.ro.

DOSAR

100 de tendinţe pentru 2020. Cele mai importante tendinţe din macroeconomie, fiscalitate, bănci, burse, asigurări, imobiliare, infrastructură, piaţa muncii, agricultură, industria alimentară, construcţii, turism, auto, retail, fuziuni şi achiziţii, transporturi şi logistică, energie, sănătate, telecom, it, externe Analiză ZF: Ce va fi în 2020? 05.01.2020, 23:12 1576

Macro şi fiscalitate

63

►Economia va creşte cu 3-4% în 2020, dar depinde cum va merge producţia industrială în Germania şi Zona Euro.

►Impact major asupra economiei româneşti al războiului comercial global şi al noului conflict  militar din Orientul Mijlociu.

►Datoria externă va continua să crească pentru a finanţa deficitul comercial şi de cont curent.

►Este o mare întrebare dacă nu vor fi introduse noi taxe sau dacă nu vor fi majorate TVA, accizele sau impozitele pe proprietate.

►Digitalizarea ANAF va fi singura soluţie pentru creşterea încasărilor din taxe şi contribuţii în condiţiile unui an electoral.

 

Infrastructură

►Traficul pe Centura Bacăului va fi deschis la circa un an de la demararea lucrărilor, o premieră pentru infrastructura locală.

►CNAIR va demara construcţia în regie proprie pe tronsoanele cu probleme, în condiţiile în care lucrările sunt blocate de constructori care nu respectă graficul lucrărilor. 

►Vom avea cea de-a doua trecere de frontieră pe autostradă la Borş, după finalizarea lucrărilor de ambele părţi ale graniţei cu Ungaria. 

►Accelerarea planurilor pentru autostrada 8 Târgu-Mureş - Iaşi.

►Noi investiţii în modernizarea infrastructurii existente, precum construcţia de centuri ocolitoare. 

 

Bănci

►Creditarea ar putea să evolueze în 2020 cu un ritm comparabil cu cel din 2019 sau chiar să încetinească, iar BNR poate decide să menţină dobânda-cheie la 2,5%.

►Taxa pe activele băncilor, numită iniţial „taxa pe lăcomie“, ar urma să dispară din peisajul bancar în 2020.

64

►Consolidarea şi restructurarea sistemului bancar ar putea să continue, iar Bank of China, a patra cea mai mare bancă din lume, începe să acţioneze pe piaţa românească.

►Sistemul bancar va rămâne pe profit în 2020, dar câştigul poate fi mai scăzut decât în 2019.

►Reglementări în sectorul bancar.

 

Asigurări

►Noi modificări ale legislaţiei RCA. Eliminarea tarifului de referinţă stabilit de ASF în cazul RCA.

►Majoritatea companiilor de asigurări se vor dezvolta digital.

►Asigurările auto vor deţine o pondere mai mică la nivelul pieţei.

►Profitabilitatea şi capitalul asigurătorilor vor fi în continuare sub presiune.

►Efervescenţa pe piaţa asigurărilor de sănătate poate continua.

 

Burse

►SIF-urile ar putea ieşi din conul de umbră în care au intrat în ultimii ani pe fondul eliminării pragului de deţinere de 5%.

►Banca Transilvania ar putea depăşi Romgaz ca valoare de piaţă şi ar putea urca pe locul doi în topul celor mai mari emitenţi de la bursă.

►Bursa ar putea avea o companie din IT pe segmentul principal, respectiv Bittnet Systems, liderul pieţei de IT Training din România.

►Indicele principal BET ar putea închide peste pragul psihologic de 10.000 de puncte pentru prima oară din 2007 încoace.

►Împrumuturile de la Bursă ar putea continua şi în 2020 după ce în 2019 la Bursa de la Bucureşti s-au listat nu mai puţin de 17 astfel de instrumente.

 

Imobiliare

65

►Piaţa imobiliară locală va livra în 2020 peste 67.000 - 70.000 de noi locuinţe.

►Zone noi din Bucureşti şi din ţară vor atrage noi proiecte de birouri. 

►Tranzacţiile-record din 2019 vor atrage noi investitori pe piaţa locală.

►Vânzările şi preţurile locuinţelor vechi din Capitală vor fi influenţate negativ de problemele sistemului termic.

►Apar primele proiecte rezidenţiale proiectate de la început pentru a fi închiriate. 

 

Agricultură

►Norofert, producător de îngrăşăminte organice ecologice, şi Holde Agri Invest, companie antreprenorială care operează terenuri agricole, se vor lista la Bursa de Valori de la Bucureşti.

►Producătorii agricoli investesc în procesare, dotarea cu echipamente performate şi utilaje de înaltă precizie.

►Noul pariu al investitorilor din domeniul agricol este pe zootehnie, mai exact pe ferme de creştere a bovinelor. 

►Numărul producătorilor de legume va creşte. 

►Numărul producătorilor ecologici va trece de 10.000 în acest an. 

 Industria alimentară

►Continuă tranzacţiile pe piaţa alimentară şi a băuturilor. Îmbuteliatorul de apă La Fântâna este la vânzare, tranzacţia putând fi finalizată în acest an. 

►Consumul va continua să-şi încetinească ritmul de creştere.

►Sunt tot mai puţini oameni care vor să muncească în fabrici. 

►Pesta porcină va continua să afecteze industria cărnii după ce din a doua jumătate a anului 2017 piaţa a pierdut aproape 2 mld. euro. 

►Consumul de alimente bio va creşte şi în 2020 astfel că tot mai mulţi producători vor miza pe acest tip de produse. 

66

 

Construcţii

►Dedeman, retailerul de bricolaj deţinut de fraţii Dragoş şi Adrian Pavăl, ajunge la 2 mld. euro vânzări.

►Companiile private sunt cei mai mari investitori în domeniul construcţiilor.

►Locuinţele cu două camere rămân cele mai căutate în rândul cumpărătorilor.

►Jucătorii din bricolaj fac noi mutări, după ce, în 2019, mai multe reţele au anunţat că se concentrează pe online (Leroy Merlin), că se extind cu magazine fizice (Hornbach) sau îşi schimbă forma de organizare a businessului (Ambient).

►Producătorii de materiale de construcţii investesc în producţie.

 

Piaţa muncii

►Deficitul de forţă de muncă va creşte. La începutul anului 2019, deficitul de forţă de muncă era de 308.000 de persoane.

►Rata şomajului va scădea sub 3,5%. 

►Numărul de cetăţeni străini care vor veni să lucreze în România va creşte.Cei mai mulţi vin din Vietnam, dar şi din Republica Moldova, Sri Lanka, Nepal şi India.

►Va creşte numărul de persoane care nu se regăsesc pe piaţa muncii sau în sistemul de educaţie şi formare profesională.

►Învăţământul dual va lua amploare. 

 

Turism

►Campionatul European de Fotbal, cu 4 meciuri în România, va determina creşterea numărului de turişti străini.

►Lanţurile hoteliere internaţionale vor afilia noi unităţi.

67

►Cheltuielile românilor pentru vacanţe în străinătate vor creşte.

►Companiile low-cost îşi vor majora cota de piaţă. 

►Tarom va continua să se zbată pe pierderi, fără o strategie clară.

 

Industria auto

►Ford România urcă spre 300.000 de maşini produse anual în 2020, odată cu demararea producţiei noului SUV Puma la Craiova, alături de EcoSport. 

►Automobile Dacia se pregăteşte să extindă capacitatea de producţie la peste 400.000 de unităţi anual, de la 350.000 în prezent, cel mai mare salt din ultimii zece ani. 

►Industria auto ar putea fi afectată de încetinirea industriei germane.

►Vinieta Oxigen din Capitală va încuraja tot mai mult achiziţia maşinilor puţin poluante, în detrimentul celor vechi. 

►Maşinile „verzi“ - electrice şi hibride - vor trece de 5% cotă de piaţă. 

 

Retail

►Discounterul german Lidl va ajunge la afaceri de 2 mld. euro şi poate ataca poziţia de lider deţinută de Kaufland. 

►Cele 10 reţele din comerţul modern vor deschide 500 de magazine, marcând astfel un nou maxim.

►În România nu se vor mai deschide magazine de peste 5.000 mp.

►Comerţul modern va ajunge la o cotă de piaţă de 70%.

►Retailerii străini vor continua să îşi dezvolte noi formate de magazine, noi businessuri adiacente - restaurante, drogherii - şi noi branduri.

 

Fuziuni şi achiziţii

68

►IMM-urile româneşti sunt noua redută de cucerit pentru fondurile de investiţii.

►România va avea o nouă tranzacţie de 1 mld. euro, prima după 2008, odată cu vânzarea fie a Enel, fie a CEZ, fie a ambelor afaceri aflate acum pe piaţă în căutare de cumpărător.

►Piaţa imobiliară va da cele mai multe tranzacţii de peste 100 de milioane de euro.

►Mid Europa va vinde operatorul de servicii medicale private Regina Maria şi va începe tatonările pentru exitul de la Profi.

►Una sau mai multe afaceri antreprenoriale româneşti mari (dintre cele mai valoroase 25 de businessuri controlate de oameni de afaceri locali) vor intra pe radarul investitorilor străini, fie ei strategici, fie financiari.

 

Transporturi şi logistică

►Spaţiile logistice şi industriale accelerează spre 5 mil. mp în 2020.

►În 2020 se aşteaptă ca evoluţia traficului aerian local să se stabilizeze la o creştere în jur de 10%, la 20-22 milioane de pasageri.

►Efervescenţa de pe piaţă ar putea aduce noi tranzacţii din sectorul de logistică şi transporturi, în condiţiile în care Dedeman a investit deja în astfel de centre în 2019, iar P3 continuă expansiunea. 

►CFR va avea tot mai multe probleme din cauza lipsei de modernizare atât a infrastructurii feroviare, cât şi a materialului rulant.

►Un nou aeroport la Braşov ar putea scoate din izolare un centru important al României. 

 

Energie

►În 2020 ar putea fi finalizată vânzarea CEZ, dar este posibil şi a Enel. Ce semnal transmite acest lucru? Cine ar putea veni în locul lor?

►Apetitul investiţional va fi mai ridicat decât în anii trecuţi, însă se va situa departe de ceea ce este necesar.

69

►Competiţia pentru clienţi va fi fi mai aspră în contextul liberalizării prognozate a pieţei de energie electrică şi gaz natural.

►Digitalizarea sectorului, inclusiv în ceea ce înseamnă reţele şi contorizare inteligentă.

►Decarbonarea sectorului în contextul eforturilor internaţionale de combatere a schimbărilor climatice.

 

Sănătate

►Jucătorii privaţi din sfera serviciilor medicale private, o piaţă de 7 mld. lei anual, vor continua să-şi crească afacerile şi să anunţe noi achiziţii.

►Catena, cel mai mare jucător din retailul farmaceutic, business controlat de antreprenoarea Anca Vlad, merge către 1.000 de unităţi.

►Consolidarea din retailul farma va continua, apetitul pentru noi achiziţii fiind în creştere pentru jucătorii de la vârful clasamentului.

►Distribuţia de medicamente va rămâne o piaţă consolidată, fără prea multe schimbări.

►Companiile din producţia de medicamente vor continua să-şi crească portofoliul de medicamente fără reţetă (OTC).

 

Telecom

►Ce ţinte vor alege ANCOM şi Guvernul pentru licitaţia 5G: taxe mari de licenţă sau acoperire ridicată pentru reţele?

►Va fi exclus Huawei din reţelele de comunicaţii din România?

►Deutsche Telekom şi OTE vor decide cui vând Telekom România.

►Vodafone va intra cu adevărat în jocul ofertelor fix-mobil.

►Consumul de servicii de internet şi preţul pentru conţinutul video vor modela piaţa.

 

70

IT

►Ecosistemul de start-up-uri de IT rămâne în plină dezvoltare, iar goana după unicorni continuă.

►Va avea statul în sfârşit o politică de informatizare coerentă? Speranţele, relansate de ideea formării unei Autorităţi pentru digitalizare.

►Companiile vor acorda o importanţă mai mare soluţiilor de securitate cibernetică.

►Roboţii software şi automatizările din mediul de business vor continua în ritm alert.

►Va continua stagnarea pentru firmele româneşti de IT?

 

Externe

►Escaladarea conflictelor de toate tipurile în lume: comerciale, militare, pentru apă, pentru pensii, contra inegalităţilor, pentru decarbonare.

►Într-o lume tot mai instabilă, va creşte cererea pentru active de rezervă, precum aurul, moneda elveţiană sau chiar proprietăţile din ţări sigure precum Elveţia.

►Cu toată creşterea riscurilor, oamenii vor continua să călătorească şi mai intens, iar transportul aerian global va cunoaşte o nouă creştere de cel puţin 5%.

►China va încerca să devină un jucător tot mai important geopolitic pe plan mondial, pe măsura economiei, dar S.U.A., prin puterea militară, o va contracara. Rusia va fi un arbitru, iar Germania  rămâne în continuare tăcută geopolitic, nu şi economic.

►Se vor lua măsuri mult mai dure decât până în prezent pentru reducerea poluării şi accelerarea către o lume a energiei nepoluante.

Cât de fericit te simți în localitatea ta?

* * *

71

PRODUCEREA RĂSADURILOR: Cel mai bun pământ pentru răsadnița de legume Gabriela Gimbășanu - 20 ianuarie 2017 13:19

Alegerea tipului de pământ pentru producerea de răsaduri este o operațiune destul de dificilă, având în vedere varietatea de amestecuri de substraturi pentru răsaduri comercializate pe piață. Dacă nu vreți să cheltuiți foarte mulți bani pe amestecurile nutritive ce le puteți găsi la majoritatea magazinelor de specialitate, trebuie să știți că aveți posibilitatea să vă produceți propriul substrat pentru răsaduri din ingrediente naturale.

Producerea răsadurilor necesită folosirea amestecurilor de pământuri nutritive pentru semănături şi repicat. Substraturile alese trebuie să se caracterizeze printr-o structură bună, care să asigure o porozitate şi o aerare optimă şi să conţină cantităţi suficiente de substanţe nutritive într-o formă uşor asimilabilă de plante. Aceste amestecuri nu trebuie să formeze la suprafaţă o scoarţă, care este foarte dăunătoare mai ales plantelor de castraveţi, ridichi de lună şi andive.

Iată care sunt principalele tipuri de substraturi nutritive ce pot fi folosite în răsadniţe:

1. Substrat pentru răsaduri de legume. Pământul de ţelină

Pământul de ţelină se obţine prin descompunerea ţelinei înierbate. El se procură din terenurile cu graminee şi leguminoase. Pământul de grădină se obţine din terenurile cultivate cu legume. Acest pământ trebuie în prealabil bine dezinfectat, dat prin ciur şi curăţat de diferite materiale străine, ca: pietre, resturi de rădăcini etc.

În general este recomandat ca pământul de răsadniţă să se strângă vara după terminarea sezonului, obţinându-se un material nutritiv foarte valoros. După o dezinfecţie puternică, pământul de răsadniţă se aşează în platformă timp de 6 luni pentru a se aerisi, în care perioadă se amestecă cu îngrăşăminte minerale sub formă de soluţie.

2. Substrat pentru răsaduri de legume. Pământul de turbă

72

Pământul de turbă se pregăteşte în orice perioadă a anului şi poate fi gata după 6-12 luni. Se prepară din turba bine descompusă. Pentru a reduce aciditatea se adaugă o cantitate de 3 kilograme var pentru un metru cub de turbă proaspătă. Pe perioada păstrării se recomandă lopătarea lui de 1-2 ori.

3. Substrat pentru răsaduri de legume. Nisipul de râu – de bază pentru amestecuri

Nisipul de râu se foloseşte în mod curent la amestecurile pentru semănături şi repicat. Pentru prinderea plantelor şi grăbirea fructificării, producerea răsadului în ghivece din pământ ars este înlocuită cu o metodă mai economică, aceea a semănatului şi a repicatului în diferite suporturi (cuburi şi ghivece nutritive) confecţionate din turbă, plastic, hârtie sau carton. Ghivecele nutritive se execută cu ajutorul unor utilaje speciale.

4. Răsaduri de legume. Substratul nutritiv conține turbă, pământ și mraniță

Patul nutritiv este compus dintr-o parte pământ de ţelină, două părţi mraniţă cernută şi nisip, sau din turbă 60%, pământ 20% şi mraniţă 20%, care se aşează deasupra patului cald de băligar din răsadniţă. Pământurile nutritive pentru semănat şi repicat trebuie în mod obligatoriu dezinfectate contra bolilor criptogamice înainte de a fi depozitate în locuri speciale. Tratarea pământului se face pe cale termică sau chimică.

5. Răsaduri de legume. Cum alegem perioada optimă de semănat?

Temperatura optimă pe care trebuie să o atingă pământul din răsadniţă sau seră pentru germinarea şi răsărirea seminţelor de legume variază între 23°C și 27°C. Se remarcă faptul că pe măsură ce temperatura pământului scade, se reduce energia de încolţire şi răsărire, mai ales în cazul seminţelor uscate, neumectate, favorizându-se şi atacul unor microorganisme patogene.

În zonele sudice şi vestice ale ţării, semănatul tomatelor timpurii are loc în prima decadă a lunii februarie, iar a verzei şi a conopidei timpurii nu mai târziu de 15 ianuarie. În zonele mai reci şi nordice, semănatul acestor culturii are loc cu 2-3 săptămâni mai târziu. Ardeiul şi vinetele timpurii se însămânţează cu 10-15 zile după tomatele timpurii.

Informaţiile publicate de Agrointeligența – AGROINTEL.RO pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în PRIMUL PARAGRAF a sursei cu LINK ACTIV. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor, ca atare vom acționa în consecință.

73

Cele mai profitabile soiuri de salată: Se caută mai ales varietățile care se țin bine ambalate la pungă sau caserolă agrointeligenta.ro - 27 mai 2015

Salata este primul produs cu care legumicultorii români reușesc să iasă primăvara pe piață, iar producția este continuă pe parcursul anului, mai ales că și cererea este mereu ridicată.

Față de acum câțiva ani, fermierii români spun că preferințele consumatorilor s-au schimbat, acum fiind la mare căutare soiurile de afară. Se vând bine mai ales tipurile de salată care rezistă mai bine la depozitare și poate fi ușor ambalată la pungă sau la caserolă.

Agrointeligența vă prezintă cele mai profitabile varietăți de salată pe care legumicultorii români le pot cultiva în spații protejatesau chiar în câmp.

Salata de tip căpățână (clasică, Butterhead)

Salata clasică, standard se cultivă pe scară largă în România, având semințe și varietăți ce permit producția tot timpul anului. La acest tip de salată, frunzele se

74

încheagă spre centru, formând o ușoară căpățână. Frunzele pot fi netede, mai untoase sau în diferite nuanțe de verde.

Din această veritetate, specialiștii de la Agrosel recomandă fermierilor salata Helmut, ce se numără printre cele mai căutate tipuri de semințe în magazinul online al companiei. Este și varietatea care dă cele mai bune rezultate la cultura din câmp și în spații protejate. Acest soi de salată este destinat culturilor de toamnă – iarnă și formează căpăţâni compacte, de mărime mijlocie, cu frunze netede de culoare verde deschis. Recomandat pentru culturi în câmp deschis sau spaţii protejate. Emiterea tijelor florale este foarte târzie.

Din aceeași categorie, Agrosel comercializează și semințe de salată Cosima. recomandată pentru culturi de vară-toamnă. Prezintă căpăţâni mari, compacte, cu frunzele de culoare verde plăcut. Se păstrează foarte bine atât în cultură cât şi sub formă tăiată. Se recoltează şi se ambalează foarte uşor. Prezintă toleranţă la Bremia, rasa 1-26.

Salata tip Lollo

Este ușor de recunoscut prin frunzele sale crețe de un verde crud – Lollo Bionda, sau de un roșu închis – Lollo Rosa. Exact aspectul este cel care face ca această varietate să fie căutată, chiar dacă gustul său nu este unul pe placul tuturor, fiind ușor amărui. Totuși, este folosite în scop decorativ.

Potrivit Agrosel, perioada de vegetaţie a salatei de tip Lollo este de 68 zile și se recomandă pentru culturile de primăvară, vară şi toamnă. Astfel, se seamănă în câmp în lunile martie sau august-septembrie și se recoltează cel mai mult în martie-iunie. Distanța recomandată pentru plantarea salatei Lollo este 40 cm între rânduri

75

și 25-30 cm între plante pentru a permite căpățânei să se dezolte armonios.

Salata tip Iceberg

Se comercializează mai ales pentru procesarea ei în scopul comercializării ei în caserolă sau ambalată la pungă. Până de curând, acest tip de salată provenea numai din import, dar recent, legumicultorii români au început să o producă și la noi. Se evidențiază prin frunzele crocante, de culoare verde deschis, mai groase și mai gustoase. Este foarte folosită in industria fast food. Pe lângă variantele de culoare verde, se comercializează și salată Iceberg de culoare roșie.

Salata de tip coș sau Romaine Deși nu se prea cultivă la noi, acest tip se salată are mare potențial de profit fiind folosită la prepararea salatei Caesar inclusă în mai toate meniurile restaurantelor. Salata Romaine se remarcă printr-o căpățână înaltă, cu frunze crocante și puernice. Are un gust mai amărui, vine în nuanțe de verde sau grena sau în diferite dimensiuni (mică, mijlocie, medie sau open-heart, adică deschisă la vârf).

Salata tip frunză de stejar (Oakleaf)

Salata tip frunza de stejar are frunzele

76

asemănătoare cu frunzele stejarului se foloseste în mixuri de salată și gustul său aduce cu cel al nucilor.

Salata Batavia Salata Batavia este un soi de salată verde cu frunze crocante, cu margini ondulate. Are o rezistență mare la mucegaiuri și afide, nu este pretențioasă și oferă recolet bogate din 3 în trei săptămâni.

Salata Babyleaf

Este salata cu frunze mici, dezvoltată dintr-o serie de varietati de salată tip frunză de stejar, coș, sau lollo.

CREȘTEREA GĂINILOR IARNA: Încălzim sau nu cotețul păsărilor de curte? agrointeligenta.ro - 6 ianuarie 2019

Creșterea găinilor pe timp de iarnă ridică o serie de griji micilor fermieri și gospodarilor. Când temperaturile coboară sub pragul de îngheț, mulți crescători de găini ouătoare își pun întrebarea dacă este nevoie să încălzească adăpostul păsărilor pentru a le ajuta să treacă mai bine peste perioadele foarte reci.

77

Nu de puține ori, grija excesivă pentru bunăstarea păsărilor ajunge să degenereze în incendii în care sunt distruse atât efectivele de păsări cât și adăposturile. Cotețele găinilor nu trebuie să devină veritabile cuptoare, iar lămpile de încălzire sunt de-a dreptul periculoase.

Contrar a ceea ce cred mulți, găinile au atribute fizice care le ajută să își regleze foarte bine temperatura corpului pe timp de iarnă.

Fără a avea nevoie de ajutor din partea crescătorilor, găinile se adaptează singure la trecerea de la un anotimp la altul. În plus, păsările de curte își pot crește temperatura corpului consumând mai multă hrană în sezonul rece. Digestia creează o ardere internă care generează căldură ce ajunge la nivelul pielii, încălzind aerul din apropierea acesteia, aerul este apoi ”blocat” de penaj. Putem spune că găinile sunt mici surse de căldură pentru propriul lor corp prin intermediul funcției digestive.

O pasăre de curte – găină sau cocoș, este capabilă totodată să își limiteze circulația sangvină la nivelul crestei, al mărgelelor și al picioarelor, acel părți ale corpului pe unde „transpiră” excesul de căldură. Astfel, putem spune că găinile au mecanisme proprii să le asigure confortul termic pe timp de iarnă.

În cazul în care, totuși, doriți să creșteți temperatura din interiorul adăpostului, optați pentru sisteme de încălzire care să fie sigure pentru păsări. Panourile radiante sunt o astfel de soluție numai că ele trebuie montate, fixate în interiorul cotețului. O altă variantă mai ușor de utilizat este caloriferul pe ulei, situație în care nu trebuie să exagerați nu nivelul de căldură. Scopul nu este de a aduce temperatura din coteț similară cu cea din casă, ci numai de a o crește cu câteva grade!

Cel mai mare risc în cazul încălzirii adăposturilor de păsări este neglijarea sistemului sau o pană de curent. Păsările sunt sensibile la căderile bruște de temperatură, așa că dacă le-ați învățat cu un ambient mai călduț, este obligatoriu să mențineți temperatura constantă. Au existat numeroase cazuri în care, la pene de curent, păsările din adăpost să moară peste noapte din cauza frigului apărut prea repede în mediul lor pentru a le permite să își activeze mecanismele proprii de încălzire a corpului.

Înainte de a lua în calcul o sursă de încălzire pentru coteț, aveți grijă la câteva aspecte importante cu risc pentru mediul păsărilor pe timp de iarnă. Iată câteva măsuri ce trebuie luate:

– Dacă aveți posibilitatea, mutați cotețul păsărilor într-un loc protejat unde să fie ferit de vântul rece al iernii.

78

– Aveți mare grijă la necesarul de apă al păsărilor. Vasul cu apă nu trebuie să conțină lichid înghețat așa că fie reîmprospătați/schimbați apa de câte ori este nevoie. O instalație specială care să țină apa peste temperatura de îngheț este, de asemenea, utilă, iar în comerț găsiți adăpătoare care nu lasă apa să devină gheață.

– Umiditatea este un mare risc pentru păsări care, dacă stau în interior într-un mediu umed, când vor ieși vor fi expuse degerăturilor. Nu se recomandă poziționarea vasului cu apă în interiorul cotețului! O altă măsură este de a controla condensul din coteț, implicit aerisirea. Utilizarea unui umidometru este utilă, iar nivelul umidității ar trebuie să penduleze între 50% și 70%.

– Curățați frecvent cotețul pentru a scoate gunoiul păsărilor. O soluție pentru a controla nivelul de umiditate și pentru a asigura confortul păsărilor este folosirea pe jos a nisipului care ajută la evaporarea mai repede a apei. În plus, nisipul este un bun izolant și reține căldura. Nu se recomandă paiele pentru substratul din coteț.

– Izolarea cotețelor este utilă și reprezintă o investiție minimă dacă folosiți materiale reciclate. Acoperișul nu trebuie să permită scurgerile, iar la exterior puteți folosi baloți de paie sau o folie de plastic cu care să protejați adăpostul de vânt. Nu puneți niciodată cârpe sau paie în interior, pe pereți, – chiar dacă acestea pot ajuta la izolare, sunt un loc propice pentru dezvoltarea ciupercilor, a mucegaiului, devenind surse de boli pentru păsări. Baloții de paie pot izola însă cotețul pe dinafară.

Coteț de păsări izolat cu baloți de paie

– Aerisirea cotețului este esențială, dar aveți grijă să nu se facă curent în interior. Păsările sunt sensibile la curent.

79

– Monitorizați temperatura din interiorul cotețului. Chiar dacă afară este ger, veți avea surpriza ca în interior să fie mult mai cald și să nu fie nevoie să interveniți în niciun fel pentru a crește numărul de grade în zilele friguroase.

– Asigurați hrana păsărilor care în sezonul rece consumă mai multă mâncare. Evitați să puneți cantități mari de mâncare, ci atunci când e pe terminate, veniți cu hrană proaspătă. Dacă furajul stă mai mult timp riscă să se umezească, să mucegăiască, să își piardă din valoarea nutritivă.

– Curățați zăpada din jurul cotețului pentru a permite păsărilor să iasă afară. Nu au o problemă să meargă prin zăpadă, dar se recomandă să le curățați locul pentru a asigura necesarul de mișcare. În zilele cu temperaturi scăzute este risc de degerături, așa că păsările vor sta în coteț la orele cu ger. Dacă sunt găini tinere, s-ar putea să nu intre singure la timp în coteț, așa că se recomandă să le ajutați să nu ierneze afară – partea bună este că dacă le găsiți la orele serii, ele nu ”protestează” și sunt ușor de purtat până la adăpost.

* * *

Sfaturi utile pentru cresterea puilor de gaina. Cum le asiguram o dezvoltare corespunzatoare ianuarie 6, 2020Cresterea puilor de carne nu este o activitate complicata, insa primele 10 zile sunt cruciale pentru dezvoltarea corecta a acestora. In primele zile de viata, puisorii sunt extrem de sensibili si vor avea nevoie de tratament special pentru a se putea dezvolta corespunzator.

In aceasta perioada va trebui sa avem in vedere si asigurarea unui adapost propice pentru pui, cu un asternut calduros si ferit de umiditate. In cazul in care nu avem posibilitatea de a tine puii intr-un loc calduros, va trebui sa le asiguram sursa de caldura in mod artificial.

In cele ce urmeaza va vom prezenta cele mai importante aspecte de care trebuie sa tinem cont pentru a asigura o dezvoltare corespunzatoare a puilor de gaina.

1. AdapostulFie ca ii cumparam de pe un magazin online sau ii obtinem la incubator, inaite de venirea puilor trebuie sa ne asiguram ca viitorul habitat al acestora unul este curat si dezinfectat. Dezinfectia adapostului se face folosind un produs cu actiune asupra bacteriilor, virusurilor, fungilor si algelor.

Pregatirea asternutului se face prin asezarea uniforma a paielor sau a talajului de lemn intr-un strat de minim 5-7 cm. Totusi, este recomandat sa

80

nu folosim hartie sau carpe textile ca asternut, deoarece acestea mentin umiditatea si sunt mediul perfect pentru dezvoltarea bacteriilor. Tot pe asternut se vor aseza si adapatorile si hranitorile, insa acestea vor trebui ridicate pe masura ce puii cresc. In mod normal, inaltimea adapatorii ar trebui reglata in asa fel incat sa le permita puisorilor sa bea apa cu usurinta.

Consulta un ghid complet despre cresterea puilor de gaina, astfel incat sa le asiguri toate conditiile necesare si sa ii ajuti sa se dezvolte corespunzator.

2. FurajareaIn primele zile si chiar saptamani de viata, puii ar trebui furajati cu faina de porumb combinata cu galbenus de ou fiert, verdeturi sau nutreturi granulare. In cazul in care optam pentru furajele din comert, este indicat sa cumparam un produs care contine si anticoccidian.

Anticoccidianul este folosit la puisorii de gaina pentru a reduce riscul imbolnavirii acestora cu coccidoza, un parazit extrem de frecvent in randul pasarilor, care le poate fi chiar fatala.

3. VaccinareaVaccinarea se face contra Pseudopestei aviare in ziua 9 si 24 de viata a puilor si impotriva Bursitei infectioase intre zilele 12 si 14. In perioada cand se face vaccinarea este bine sa se foloseasca vitaminoterapia pentru prevenirea stresului de vaccinare.:

In ceea ce priveste apa, aceasta trebuie sa fie permanent proaspata si provenita dintr-o sursa sigura. Pentru a evita deteriorarea asternutului si udarea puilor, va recomandam ca in primele 6 saptamani sa fie folosite adapatori destinate puilor mici. Recomandam de asemenea folosirea aditivilor pentru dezinfectare si stimulare, in apa de baut.

4. CalduraDupa cum spuneam, puii sunt extrem de sensibili in primele zile de viata si au nevoie de caldura. Pentru ca nu au closca, puisorii de incubator vor avea nevoie de o sursa artificiala de caldura, in cazul in care temperaturile de afara nu sunt tocmai optime.

Cele mai potrivite sisteme de incalzire a habitatelor animalelor mici sunt becurile cu infrarosu. Acestea emit radiatii infrarosii cu cea mai eficienta lungime de unda 1,2 – 1,4 m si sunt ideale atat pentru pui de gaina, cat si pentru alte pasari in primele 3 saptamani de viata In prima saptamana de viata, temperatura trebuie sa fie in jurul valorii de 32 grade Celsius, ea coborand cu cate 2 grade pentru fiecare saptamana de viata.

81

Rolul regulatorilor de crestere: beneficiile utilizarii lor in livada si in cultura cerealelor Ianuarie 6, 2020

Agricultorii, indiferent de specificul culturii isi doresc o recolta bogata, cu cat mai putine pierderi provocate de boli, daunatori sau de imbolnavirea plantelor. In plus, tehnologiile performante includ aplicarea unor tratamente moderne, cum sunt regulatorii de crestere, care pot garanta succesul culturilor.

Regulatorul de crestere folosit in pomicultura ajuta la echilibrarea intre cresterea vegetativa a lastarilor si dezvoltarea fructelor, asigurand astfel o productie ridicata, de calitate superioara, cu un mai mare control asupra recoltei finale.

Beneficiile regulatorilor de crestere in pomiculturaOrice pomicultor profesionist cu plantatii de mar si par cultivate in sistem intensiv si superintensiv isi doreste sa obtina o productie optima, cu fructe de calitate superioara. De aceea este bine sa se cunoasca beneficiile si rolul folosirii tratamentelor in pomicultura:

Optimizeaza productia prin eliminarea alternantei de rodire; Ajuta la obtinerea unor fructe de calitate superioara; Asigura o productie bogata si constanta; Reduce riscul de aparitie a patarii negre; Creste rezistenta pomilor la factori de stres; Stimuleaza mecanismele de aparare; Previne atacul insectelor.

Un tratament aplicat livezilor, precum aplicarea unui regulator de crestere poate reduce costurile de munca pana la 36 de ore pe hectar. Aplicarea acestor tratamente contribuie si economisesc si posibilele intretineri ale livezii necesare in alte sezoane – cum sunt taierile de vara.

Primul regulator de crestere  in pomiculturaPrimul regulator de crestere omologat in Romania pentru culturile de mar, par si prun este Regalis Plus, acesta are o actiune complexa in planta iar efectele sale sunt vizibile cu ochiul liber. Pentru a afla mai multe detalii te-ar ajuta sa te informezi despre modul de actiune complet al acestui regulator de crestere.

82

Aplicarea acestui tip de tratament reprezinta un adevarat progres in livada, reducand cresterea lastarilor cu pana la 40%, protejand cultura marului de atacul agentilor patogeni si oferind protectie impotriva focului bacterian.  

Astfel, daca nu avem o crestere viguroasa a lastarilor, vom avea o expunere mai buna a fructelor la lumina.

Lucrarile de taiere din perioada de repaus se vor realiza mai rapid si mai simplu, fiind considerabil reduse costurile cu mana de lucru. In acelasi timp, nu va mai fi necesara executarea taierii in verde din perioada verii.

Acest regulator de crestere contribuie la optimizarea productiei si imbunatateste rezistenta plantei la factorii de stres si se poate aplica o data sau de doua ori pe sezon.

Regulatorii de crestere in culturile de cerealeFolositi in culturile de cereale, regulatorii de crestere ajuta fermierii sa evite pierderile de recolta cauzate de caderea plantelor, dar pentru optimizarea lucrarilor in ferma se recomanda aplicarea acestora odata cu folosirea fungicidelor.

Fenomenul de cadere a plantelor este intalnit in special datorita inaltimii plantelor si este influentat de umiditatea excesiva si de conditiile meteo nefavorabile. Totusi, exista o serie de factori care  influenteaza expunerea plantei la acest fenomen, precum:

Tipul soiului cultivat Rezistenta soiului la cadere Inaltimea tulpinii plantei Tehnologia de fertilizare aplicata Desimea plantelor la hectar

Pe de alta parte, aplicarea regulatorilor de crestere in agricultura elimina riscul de cadere a plantelor prin:

Reducerea lungimii tulpinii; Cresterea diametrului tulpinii si intarirea peretilor acesteia; Imbunatatirea arhitecturii tulpinii; Imbunatatirea sistemului radicular.

Din pacate, pierderile inregistrate in urma fenomenului de cadere a plantelor pot ajunge la 40%- 50% din totalul productiei, de aceea fermierii au nevoie de un sistem de gestionare si contracarare a acestei probleme.  

83

In acest fel, oferind o protecție suplimentara livezilor si culturilor de cereale, agricultorii vor avea un grad crescut de predictibilitatea a productiei si o calitate superioara a acesteia.

* * *

Finlanda reduce programul de lucru la patru zile pe săptămână și șase ore pe zi Financial Intelligence   6 ianuarie 2020, 06:07   International

Finlanda introduce săptămâna de lucru de PATRU ZILE și şase ore pe zi, în urma unei reforme sub tutela celui mai tânăr premier din lume, Sanna Marin, în vârstă de 34 de ani, potrivit presei internaţionale.

Acesta a declarat: „Oamenii merită să petreacă mai mult timp cu familiile, cu persoanele dragi, să se bucure de viață, cultură și hobby-urile lor”.În prezent, în Finlanda se lucrează opt ore pe zi, cinci zile pe săptămână.  Măsura este luată după un experiment din 2015, desfăşurat în ţara vecină Suedia, care a demonstrat că un program de şase ore de muncă pe zi sporeşte productivitatea, angajaţii fiind mai fericiţi, mai sănătoşi şi mai productivi. În noiembrie 2019, Microsoft Japonia a introdus weekend-ul de trei zile pentru angajaţi şi productivitatea a crescut cu 40%. Propunerea a fost salutată imediat de Ministrul Educaţiei, Li Andersson, declarând:  „Este important să le permitem finlandezilor să lucreze mai puţin. Nu este vorba despre o guvernare feminină, ci pur şi simplu despre respectarea promisiunilor faţă de alegători”.

Mamă a unui copil, Marin conduce o coaliţie de centru-stânga, alături de alte patru partide, conduse de femei cu vârste sub 35 de ani.

* * *

Vinul de azi: Drăgaica Roșie 2017 Profit.ro scris astăzi,

„Drăgaica roșie” este un cupaj rubiniu strălucitor produs de profesorul Liviu Grigorica din 4 soiuri roșii: Cabernet Sauvignon, Merlot, Fetească Neagră și Shiraz. Își trage

84

numele de la sărbătoarea de Sânziene, cunoscută și sub numele de Drăgaică. Este un cupaj echilibrat, exuberant, ce exprimă tinerețe și voioșie, care bucură prin corpul sau suplu, cu taninuri catifelate și prin buchetul său cu note de prune uscate, coacăze și caramel. Gustul combină fructele roșii cu ciocolată neagră și notele condimentate, iar postgustul lung, fructat vine că o reconfirmare a faptului că ați găsit companionul ideal al preparatelor pe bază de vită, porc sau vânat. 

* * *

Românii au mai puține probleme decât italienii în a-și încălzi locuințele ENERGIE Profit.ro scris astăzi, 16:00

Aproape 7% dintre locuitorii Uniunii Europene au declarat, în 2018, că nu își permit să își încălzească în mod suficient locuința, o pondere în scădere constantă în ultimii ani de la un vârf de 11% înregistrat în anul 2012, arată datele publicate luni de Eurostat.

În rândul statelor membre, situația variază foarte mult, în condițiile în care, în Bulgaria, 34% dintre locuitori au declarat că nu își permit să își încălzească în mod suficient locuința, în timp ce în Austria, Finlanda, Luxemburg, Olanda, Estonia și Suedia numai 2% dintre respondenți au susținut același lucru, scrie Agerpres.

În România, 9,6% dintre locuitori au declarat că nu își permit să își încălzească în mod suficient locuința, un procent mai mic decât 14% în Italia, 19% în Portugalia, 22% în Cipru, 23% în Grecia și 28% în Lituania. La fel ca și în UE, în România procentul celor care declară că nu își permit să își încălzească în mod suficient locuința a scăzut constant în ultimii ani, de la 33,3% în anul 2007 până la 11,3% în anul 2017, pentru a ajunge la 9,6% în 2018.

Preţul uriaş cu care a fost vândut un ton roşu în Japonia, la prima licitaţie din 2020, în piaţa de peşte din Tokyo 5 ianuarie 2020,

Un ton roşu uriaş a fost vândut, duminică, pentru 193,2 milioane de yeni (1,8 milioane de dolari), în prima licitaţie a anului dintr-o piaţă de peşte de la Tokyo.

Tonul de 276 de kilograme, evaluat la 700.000 de yeni pe kilogram la piaţa de peşte Toyosu din capitala Japoniei, a fost vândut companiei Kiyomura, care administrează principalul lanţ de restaurante Sushi Zanmai, potrivit DPA. 

85

Kiyoshi Kimura, preşedinte al Kiyomura Co taie un ton de aproximativ 2 milioane de dolari, la piaţa de peşte din Tokyo. FOTO Guliver/Gettyimages

"Mă simt chiar grozav că am făcut o ofertă câştigătoare pentru că aceasta este prima licitaţie din era Reiwa", a declarat jurnaliştilor Kiyoshi Kimura, preşedintele companiei Kiyomura, referindu-se la epoca imperială care a început în mai.

"Este scump. Dar vreau ca toţi clienţii să încerce cel mai bun ton", a adăugat el.  Peştele a fost prins în Oma, principala insulă de nord a Japoniei, unul dintre cele mai bune teritorii din ţară pentru a pescui.  Adjudecarea de duminică reprezintă al doilea cel mai mare preţ pentru un ton în Japonia, din 1999 când autorităţile au început să înregistreze recorduri. 

Recordul a fost stabilit anul trecut, când Kimura a plătit preţul de 333,6 milioane de yeni pentru un ton de 278 de kilograme.  Japonia este cel mai mare consumator de ton roşu din lume însă pescuitul excesiv a fost criticat la nivel internaţional. 

* * *

Un morun uriaş, confiscat de la un braconier din Feteşti. Ce au făcut poliţiştii cu peştele de 120 de kilograme 6 ianuarie 2020, 16:52 Ionela Stănilă Peştele uriaş a fost eliberat în mediul natural FOTO IPJ Ialomiţa

Un morun uriaş, pescuit ilegal din apele braţului Borcea, a fost salvat şi eliberat în mediul natural de către specialişti din cadrul Institului Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Protecţia Mediului Bucureşti, alături de poliţiştii ialomiţeni de la Transporturi. Monstrul avea o lungime de 260 de centimetri, o greutate de 120 de kilograme şi era plin cu icre.

86

Poliţiştii din cadrul Serviciului Judeţean de Poliţie Transporturi Ialomiţa au salvat şi eliberat în mediul natural un morun, de aproximativ 120 de kilograme, ce fusese capturat ilegal.

Pe 5 ianuarie, în jurul orelor 08.00, oamenii legii au depistat pe raza comunei Borcea, un bărbat de 31 de ani, din municipiul Feteşti, în timp ce transporta într-un autoturism, un exemplar de peşte din specia morun. Împreună cu specialişti din cadrul Institului Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Protecţia Mediului Bucureşti, s-a procedat prin marcarea ultrasonică la examinarea morunului, care în măsurători biometrice avea o lungime de 260 de centimetri şi o greutate de 120 de kilograme.

De asemenea, conform IPJ Ialomiţa, s-a stabilit că exemplarul de peşte din specia morun este femelă şi deţine aproximativ 12 kilograme de icre, valoarea acestuia fiind estimată la 25.000 de lei. Maşina cu care a fost transportat peştele a fost indisponibilizată de poliţişti, iar bărbatul de 31 de ani este cercetat penal pentru încălcarea prevederilor OUG 23/2008, privind pescuitul şi acvacultura. * * *

Ce nu ai voie să faci pe 7 ianuarie. Tradiții și superstiții de Sfântul Ioan Botezătorul BOGDAN SOLOMON  ÎNSTIRI DE ULTIMA ORA 06/01/2020, 13:42 Marți, 7 ianuarie, credincioșii din întreaga țară îl pomenesc pe Sfântul Ioan Botezătorul, cel mai important dintre profeții Domnului. Practic, se încheie în mod oficial Sărbătorile de iarnă, deschise odată cu Sfântul Nicolae, pe data de 6 decembrie. Ca mai toate zilele importante din calendarul ortodox, aceasta este încărcată de nenumărate tradiții și obiceiuri pe care credincioșii le respectă cu sfințenie, mai ales dacă își doresc să aibă parte de sănătate și noroc pe tot parcursul anului.

87

Tradiții și superstiții de Sfântul Ioan Botezătorul Potrivit datinilor străvechi, cine nu întâmpină ziua Sfântului Ioan Botezătorul vesel și cu zâmbetul pe buze, va avea parte de probleme în următoarea perioadă. Totodată, creștinii se stropesc cu aghiasmă pe faţă pentru a fi ocoliţi de boli.

O altă vorbă din bătrâni spune că după această sărbătoare se botează gerul, ceea ce înseamnă că frigul se înmoaie. Astfel, se spune că vom avea parte de vreme ceva mai blândă și prietenoasă pe toată durata sezonului rece.„În satele din Bărăgan încă se mai păstrează obiceiuri din bătrâni. Se ştie  că Sfântul Ioan este protectorul pruncilor, iar această zi se cinsteşte pentru ca pruncii să se nască sănătoşi, fără malformaţii”, spun specialiştii în Etnografie şi Folclor de la Muzeul Dunării de jos din Călăraşi.

„Totodată, ziua de Sfântul Ioan este o zi de bucurie, iar cine nu se veseleşte în această zi va fi trist tot timpul anului. Unii oameni serbează ziua de Sfântul Ioan pentru ca Dumnezeu să le ferească gospodăriile de foc şi animalele de fiarele sălbatice”, au mai explicat aceștia. De Sfântul Ioan Botezătorul are loc „Iordănitul femeilor” În anumite zone se practică obiceiul numit „Iordănitul femeilor”. Acesta este, practic, o petrecere a nevestelor, care se adună la o gazdă, fiecare aducând alimente şi băutură, apoi petrec până dimineaţa, spunând că se “iordănesc”. Un alt obicei întâlnit de Sfântul Ion este „Iordăneala”, un fel de colind specific acestei zile. Mai mulţi tineri care au luat de la preot, în ajunul Sfântului Ioan, agheasmă de la Bobotează, merg dimineața la biserică şi stropesc fiecare om care le iese în cale, apoi îl urează. Oamenii „iordăniţi” trebuie să-i răsplătească pe urători cu bani, cu care aceștia chefuiesc pe timpul serii.

.

* * *

88