Stiri 08 noiembrie 2019

CURSUL DE SCHIMB 08.11.2019

1 EUR 4.7615

1 USD 4.3137

Meteo. Vreme anormală în România. Temperaturi neobișnuite pentru luna noiembrie  Dan Mihai 8 noiembrie 2019

Vremea în weekendul 9-10 noiembrie. Vești bune pentru cei care și-au stabilit ieșiri în weekend: vremea va fi deosebit de caldă pentru luna noiembrie. 

În weekend, vremea va fi deosebit de caldă la nivel național, în toate regiunile, atât sâmbătă, cât și duminică.  Potrivit lui Dinu Mărășoiu, meteorolog de serviciu în cadrul Administrației Naționale de Meteorologie (ANM), temperatura pentru cele două zile de weekend avea valori între 16 și 24 de grade Celsius.

„Pentru ziua de sâmbătă, 9 noiembrie, aşteptăm o vreme în general frumoasă şi care se menţine deosebit de caldă pentru această dată, dacă avem în vedere valorile termice din cursul după-amiezii cu maxime între 16 şi 24 de grade. Valorile de 24 de grade sunt aşteptate în sudul Munteniei şi al Dobrogei şi minimele de sâmbătă spre duminică vor fi pozitive, în general între 4 şi 14 grade. Singurul fenomen pe

1

care îl aşteptăm sâmbătă ar fi ceaţa, care însă va apărea doar trecător şi la nivel izolat, dacă ne gândim la răspândirea ei teritorială. De asemenea, să mai menţionăm că vântul poate avea unele intensificări la munte şi în sudul Banatului”, a declarat Mărăşoiu, potrivit Cancan.În București, temperatura medie va fi sâmbătă de 22-23 de grade Celsius, iar duminică, temperatura va rămâne caldă, cu temperaturi pozitive incluviv pe timpul nopții. Duminică, pe timpul zilei, se vor înregistra temperaturi de 21-22 de grade Celsius.„Pentru ziua de duminică, temperaturile se menţin practic în acelaşi ecart, deci maxime între 15 şi 24 de grade, minime între 4 şi 15 grade. Aşadar, vorbim tot despre o vreme deosebit de caldă pentru această dată mai ales în sud-estul ţării şi în cursul după-amiezelor. Singura modificare este faptul că vor apărea ploi locale în partea de vest şi nord-vest a ţării, încă din cursul după-amiezei. Noaptea se extind mai mult către centru, dar izolat vor apărea şi în partea de sud, sud-est şi de est a teritoriului”, a declarat Mărășoiu.

APIA si SUBVENTII

Mutare uriașă! Ce se întâmplă cu programul cornul și laptele Corina Chiriac 8 noiembrie 2019

Mutare uriașă din partea Senatului! Programul cornul și laptele va suferi modificări importante dacă va primi vot favorabil din partea Camerei Deputaților. Concret, dacă proiectul de lege trecut de Senat va primi vot favorabil din partea Camerei Deputaților, elevii ar putea să își ia rămas bun de la programul cornul și laptele.

2

În locul produselor din lactate și panificație ar putea veni produse din alimentația sănătoasă. Astfel că, elevii ar putea primi un pachet alimentar diversificat, în limita unei valori zilnice de 10 lei/elev.După decizia Camerei Deputaților, programul cornul și laptele s-ar putea transforma în  Legea privind programul de alimentație sănătoasă pentru elevii din învățământul obligatoriu primar și gimnazial, de stat și privat.Art. 1 – (1) Se acordă gratuit pentru elevii din învăţământul obligatoriu de stat şi privat, precum şi pentru copiii preşcolari din grădiniţele de stat şi private, un pachet alimentar diversificat, în limita unei valori zilnice de 10 lei/elev, respectiv preşcolar. Limita valorică cuprinde preţul produselor, cheltuielile de transport, prepararea, distribuirea şi depozitarea acestora, după caz.În cazul în care anumiți copii trebuie să respecte un anumit regim alimentar ( din motive religioase sau medicale) părinții acestora trebui să facă o cerere scrisă și să atașeze documente justificative dacă este cazul, pentru a primi alte produse alimentare adecvate situației, în aceeași limită a valorii, de 10 lei/zi. Iar cei care nu doresc deloc acest drept, vor face tot în scris această opțiune, iar sumele rezultate în urma acestor renunțări se vor redistribui în cadrul aceleiași unități de învățământ.

FERMIERII CARE RĂMÂN FĂRĂ AVANS DE LA APIA! agrointeligenta.ro8 noiembrie 2019 14:57

Fermierii care rămân fără avansul de la APIA în această toamnă din cauza controalelor în teren! Deși verificările din acest an s-au încheiat în luna septembrie mai sunt fermieri care așteaptă controale ale funcționarilor APIA și automat sunt blocați la plata avansului. Potrivit șefului APIA Vaslui, Răzvan Arteni, pentru exploatațiile cu scop de control «ECO», în perioada 1 noiembrie – 31 decembrie să fie făcute vizite în teren în vederea verificării privind acoperirea minimă a solului pe perioada iernii. Conform șefului APIA Vaslui, la nivel de județ până pe 7 noiembrie 2019 au fost completate și introduse în sistem un număr de 270 de rapoarte de control, ceea ce reprezintă 70% din totalul eșantionului de control. Pentru 116 exploatații cu scop de control «ECO», urmează ca în perioada 1 noiembrie – 31 decembrie să fie făcute vizite în teren în vederea verificării privind acoperirea minimă a solului pe perioada iernii.

“Obiectivul acestui standard «ECO» îl constituie reducerea eroziunii solului, prin acoperirea minimă a terenului pe timpul iernii cu vegetație sau resturi vegetale. Fermierul trebuie să asigure acoperirea cu vegetație sau resturi vegetale pe timpul iernii a cel puțin 20% din suprafața arabilă totală determinată în urma tuturor controalelor la nivelul întregii exploatații, fie prin înființarea de culturi de toamnă sau culturi perene, fie să nu execute arătura de toamnă după

3

recoltarea culturilor”, a spus Răzvan Arteni, potrivit www.estnews.ro. La nivel național, APIA a transferat către fermieri  până la 6 noiembrie suma de 1,041 miliarde euro, din care: 1,030 miliarde euro, din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) + cofinanțare de la Bugetul Național (BN), pentru un număr de 640.858 fermieri și măsuri de piață în sumă de 11,49 milioane euro.

Reamintim că, în perioada 16 octombrie – 30 noiembrie 2019, APIA efectuează plăți în avans de până la 70% în cazul plăților directe și de până la 85% în cazul sprijinului acordat în cadrul măsurilor de dezvoltare rurală. Alocarea financiară aferentă României privind plățile directe acordate fermierilor în Campania 2019 este de 1.943.162.000 euro, în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 1174/2019.

AFIR si FINANTARI

AFIR: fermierii isi pot asigura culturile agricole cu fonduri europene Noiembrie 8, 2019Submasura 17.1 „Prime de asigurare a culturilor, a animalelor și a plantelor” se incadreaza, conform prevederilor art. 36 si 37 din Regulamentul nr. (UE) 1305/2013, cu modificarile și completarile ulterioare, in masura 17 ”Gestionarea riscurilor” si contribuie la domeniul de interventie DI 3B „Sprijinirea gestionarii si prevenirii riscurilor la nivelul exploatatiilor”.

Scopul acestei submasuri este:

– incurajarea fermierilor sa participe la schemele de asigurare private in vederea gestionarii corespunzatoare a riscurilor care le pot afecta productia agricola;

– stimularea fermierilor pentru a beneficia de asigurare si extinderea sferei riscurilor asigurabile de catre societatile de asigurare.

Obiective

Submasura 17.1 „Prime de asigurare a culturilor, a animalelor si a plantelor” se incadreaza, conform prevederilor art. 36 si 37 din Regulamentul nr. (CE) 1305/2013, cu modificarile si completarile ulterioare, in masura 17 ”Gestionarea riscurilor” si contribuie la domeniul de interventie DI 3B „Sprijinirea gestionarii si prevenirii riscurilor la nivelul exploatatiilor”.

Beneficiarii

4

Beneficiarii acestei submasuri sunt fermierii activi.

Sprijinul  nerambursabil

70% din valoarea primei de asigurare eligibile si platita efectiv de catre fermier, in cazul fermelor mici cu dimensiunea economica pana la 11.999 SO;

sau

55% din valoarea primei de asigurare eligibile si platita efectiv de catre fermier, in cazul fermelor cu dimensiunea economica mai mare sau egala cu 12.000 SO.

Depunerea dosarului cererii de finantare

Pentru implementarea submasurii 17.1 va fi deschisa o sesiune de depunere anuala a Cererilor de finantare, in doua etape:

pentru culturile de primavara in perioada iunie – noiembrie anul curent (inclusiv);

pentru culturile de toamna in perioada decembrie anul curent – mai anul urmator (inclusiv). Pentru primul an de implementare a sub-masurii (2019), sesiunea de depunere va putea fi lansata mai devreme decat la datele prevazute mai sus.

Pentru fiecare etapa aferenta sesiunii anuale continue se publica un anunt de lansare accesare submasura in care se vor preciza: alocarea corespunzatoare disponibila si perioada de depunere a cererilor de finantare.

Depunerea continua a cererilor de finantare in cadrul sesiunii aferente submasurii 17.1 se opreste inainte de termenul limita prevazut in Anuntul de lansare, atunci cand valoarea publica totala a cererilor de finantare depuse depaseste cu 10% nivelul alocarii aferent sesiunii anuale.

FERMIERII CARE RĂMÂN FĂRĂ AVANS DE LA APIA! agrointeligenta.ro8 noiembrie 2019 14:57

Fermierii care rămân fără avansul de la APIA în această toamnă din cauza controalelor în teren!

Deși verificările din acest an s-au încheiat în luna septembrie mai sunt fermieri care așteaptă controale ale funcționarilor APIA și automat sunt blocați la plata avansului. Potrivit șefului APIA Vaslui, Răzvan Arteni, pentru exploatațiile cu scop de control «ECO», în perioada 1 noiembrie – 31 decembrie să fie făcute

5

vizite în teren în vederea verificării privind acoperirea minimă a solului pe perioada iernii.

Conform șefului APIA Vaslui, la nivel de județ până pe 7 noiembrie 2019 au fost completate și introduse în sistem un număr de 270 de rapoarte de control, ceea ce reprezintă 70% din totalul eșantionului de control. Pentru 116 exploatații cu scop de control «ECO», urmează ca în perioada 1 noiembrie – 31 decembrie să fie făcute vizite în teren în vederea verificării privind acoperirea minimă a solului pe perioada iernii.

“Obiectivul acestui standard «ECO» îl constituie reducerea eroziunii solului, prin acoperirea minimă a terenului pe timpul iernii cu vegetație sau resturi vegetale. Fermierul trebuie să asigure acoperirea cu vegetație sau resturi vegetale pe timpul iernii a cel puțin 20% din suprafața arabilă totală determinată în urma tuturor controalelor la nivelul întregii exploatații, fie prin înființarea de culturi de toamnă sau culturi perene, fie să nu execute arătura de toamnă după recoltarea culturilor”, a spus Răzvan Arteni, potrivit www.estnews.ro. La nivel național, APIA a transferat către fermieri  până la 6 noiembrie suma de 1,041 miliarde euro, din care: 1,030 miliarde euro, din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) + cofinanțare de la Bugetul Național (BN), pentru un număr de 640.858 fermieri și măsuri de piață în sumă de 11,49 milioane euro. Reamintim că, în perioada 16 octombrie – 30 noiembrie 2019, APIA efectuează plăți în avans de până la 70% în cazul plăților directe și de până la 85% în cazul sprijinului acordat în cadrul măsurilor de dezvoltare rurală. Alocarea financiară aferentă României privind plățile directe acordate fermierilor în Campania 2019 este de 1.943.162.000 euro, în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 1174/2019.

Ferme de familie, dezvoltate cu fonduri europene pe Masura 6.3 In nov. 8, 2019 

Una dintre

6

submăsurile de finanțare din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020 de care sunt interesați fermierii din România, este cea destinată dezvoltării fermelor de familie.

De exemplu, in anul trecut, in judetul Iasi au fost depuse mai multe proiecte în cadrul submăsurii 6.3- „Dezvoltarea fermelor mici”.

O parte dintre proiectele depuse au fost selectate pentru a primi finanțarea europeană. Din cele 19 proiecte depuse, 13 dintre ele au fost selectate pentru finanțare.

Ca urmare, beneficiarii fondurilor europene vor semna contractele de finanțare în următoarea perioadă, pentru a demara dezvoltarea micilor ferme într-un timp cât mai scurt.

Fiecare dintre fermierii cărora le-a fost aprobat dosarul de solicitare, va primi câte 15.000 de euro pentru proiectele din mediul rural, iar marea majoritate a sumelor primite vor fi investite în sere cu legume, utilaje agricole sau ferme apicole..

Potrivit AFIR, în acest an au fost depuse la nivel național peste 800 de proiecte pe măsura 6.3., iar dacă vor trece de etapa selecției, vor primi banii în prima perioadă a anului 2020.

Precizari legate de prelungirea termenului de finantare prin PNDR In nov. 8, 2019  

AFIR reaminteste ca, potrivit Ordinului MADR 323/ 02.10.2017, solicitanții de fonduri europene nerambursabile acordate prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020) pot cere prelungirea termenului privind semnarea contractului de finanțare însă numai în cazuri justificate și susținute cu documente doveditoare.

Astfel, conform celor mai sus menționate, dacă solicitanții nu prezintă documentele necesare semnării contractului de finanţare în termenul specificat în Notificarea inițială pe care aceștia o primesc şi nici nu anunţă

7

Autoritatea Contractantă (cu privire la imposibilitatea depunerii în termen a documentelor solicitate pentru încheierea contractului de finanțare), AFIR va reveni cu o nouă notificare către aceștia, în termen de 2 zile lucrătoare de la expirarea termenului specificat în Notificarea inițială, cu privire la posibilitatea prelungirii perioadei în care se pot prezenta pentru depunerea documentelor, necesare pentru semnarea contractului de finanțare.

În cazul în care solicitantul anunţă în scris Agenția cu privire la imposibilitatea depunerii în termen a documentelor solicitate pentru încheierea contractului de finanțare, experții din cadrul Agenției vor analiza posibilitatea acordării unei prelungiri, în cazuri justificate.

Această prevedere se aplică inclusiv beneficiarilor care au primit Notificarea de neîncheiere a contractului de finanțare ca urmare a nedepunerii în termen a documentelor obligatorii precizate în Notificarea inițială și care se încadrează în prevederile Art. II din H.G. nr.881/2016.

Aceștia vor fi notificaţi cu privire la posibilitatea depunerii de documente justificative în vederea acordării unei prelungiri, în termen de maximum 10 zile lucrătoare, începând cu data de 02.10.2017.

Solicitanții au la dispoziție 5 zile lucrătoare pentru a răspunde notificărilor transmise de AFIR în vederea prezentării motivelor depășirii termenului din notificarea inițială.

În toate cazurile mai sus menționate prelungirea se acordă doar dacă este justificată și susținută de documente doveditoare, pentru un termen de cel mult 90 de zile. AGENŢIA PENTRU FINANȚAREA INVESTIȚIILOR RURALE 2 Bucureşti, Str. Știrbei Vodă, nr. 43, sect. 1, tel. 031-860.27.47 e-mail: relatii.publice@afir.info; Web: www.afir.info

În situaţia în care nici în urma prelungirii acordate, solicitanții nu depun documentele necesare contractării, AFIR va transmite solicitanților de fonduri notificările de neîncheiere a contractelor de finanțare.

Modificările procedurale mai sus menționate se adresează și solicitanților de fonduri europene nerambursabile prin PNDR care au primit notificări aferente rapoartelor de selecție aprobate după data de 29 noiembrie 2016, moment de la care a fost eliminată condiția de decădere asociată cu nedepunerea documentelor în vederea contractării, în conformitate cu Art. II al HG nr. 881/2016.

8

RABLA PENTRU UTILAJE AGRICOLE, O SOLUTIE PENTRU FERMIERI :  Agroromania.ro 08 Nov. 2019

Fermierii ar putea primi un sprijin neasteptat prin Rabla pentru utilaje agricole. Un europarlamentar PNL propune aceasta masura.

"Ca membru al Comisiei de Agricultura din Parlamentul European sustin o distributie echitabila a subventiilor si finantarea unor programe care sa vina in sprijinul agricultorilor, in special al celor tineri. Un instrument financiar asemanator Rabla, care sa ii ajute pe fermieri sa-si innoiasca parcul de utilaje agricole, sau programe tip start-up, care sa ii sprijine pe antreprenori sa amenajeze primele lor ferme sau sere, sunt necesare si utile in competitia din piata agricola", a scris Dan Motreanu

 In urma discutiilor pe care le-a avut cu fermierii participanti la debutul manifestarii, europarlamentarul liberal Dan Motreanu concluzioneaza: "Fermierii isi pun speranta ca PNL si presedintele Iohannis ii vor sprijini pentru a deveni mai eficienti si mai competitivi pe pietele internationale. Pentru aceasta, agricultorii au nevoie de investitii in cercetare, in tehnologii moderne, in utilaje de ultima generatie si in seminte de calitate".

 Productia agricola romaneasca a avansat continuu dupa intrarea Romaniei in Uniunea Europeana (UE), sprijinita si de programele de finantare europeana, de la 17,5 milioane tone in 2007 pana la peste 30 de milioane de tone in 2018, insa randamentele medii la hectar, desi in crestere, se afla, totusi, sub media europeana, diferente semnificative consemnandu-se in special la marile culturi: grau, porumb, orz.

Romania este lider european la exportul de materii prime agricole, dupa primele 17 saptamani din anul comercial in curs (perioada 1 iulie - 27 octombrie a.c.), conform datelor colectate de Comisia Europeana:

 - locul intai la exportul de grau din Uniunea Europeana, fiind urmata de Franta, Bulgaria, Letonia;

- locul intai la exportul de porumb, urmata la mare distanta de Bulgaria si Franta;

9

- locul al doilea la exportul de orz, dupa Franta.

ALTELE

VAL DE DEMITERI LA MINISTERUL AGRICULTURII! agrointeligenta.ro7 noiembrie 2019

Demiteri în lanț la Ministerul Agriculturii, o parte dintre ”greii” schimbați astăzi, 7 noiembrie, intrând și pe lista cu secretarii de stat și consilierii demiși de Guvernul Partidului Național Liberal condus de Ludovic Orban!

Agrointeligența – AGROINTEL.RO vă prezintă, în premieră, lista „greilor” înlocuiți în ministerul preluat de Adrian Oros. Guvernul Orban a început epurarea promisă de la Palatul Victoria, numai astăzi fiind înlăturaţi 32 de secretari de stat, trei subsecretari şi trei consilieri de stat. „Să terminăm cu pilăraia, cu nepotismul”, declara ieri premierul Ludovic Orban. Pe lista secretarilor de stat demiși se află și două nume din Ministerul Agriculturii – Daniel Botănoiu și Alexandru Țachianu. Ambii au făcut parte din echipa fostului ministru Petre Daea și au fost susținuți politic de PSD. La acest moment, dintre cei patru secretari de stat ai lui Daea, gălățeanul Maricel Dima a cerut eliberarea la cerere din funcția de secretar de stat. Prin demiterile lui Botănoiu și ale lui Alexandru Țachianu, rămân în funcție Claudiu Sorin Roșu-Mareș și Daniel Eugeniu-Crunțeanu. Bistrițeanul Claudiu Sorin Roșu-Mareș este recunoscut ca făcând parte din ”tabăra” ALDE, demisionând când formațiunea lui Călin Popescu-Tăriceanu a ieșit de la guvernare. Ulterior, Mareș s-a întors în Ministerul Agriculturii alături de Daea, în poziția din care plecase și pe care încă o ocupă. În cazul lui Daniel Eugeniu-Crunțeanu, lucrurile sunt mai simple. Aceasta este cel mai nou venit în echipa lui Petre Daea și este un membru marcant al PSD Ialomița. Anterior, Crunțeanu a făcut parte din conducerea Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale. Tot din sfera Agriculturii, pe

10

”lista neagră” a demișilor se află și Radu Antohe care ocupa funcția de consilier de stat, dar și Alexandru Potor, fost președinte al Federației Naționale a GAL-urilor și care în ultimele luni a fost secretar de stat la Ministerul Fondurilor Europene. Tot de la Fonduri Europene este demisă și Gabriela Zoană, fost europarlamentar și membru în Comisia pentru Agricultură de la Bruxelles. Conform informațiilor Agrointeligența – AGROINTEL.RO, o altă schimbare importantă ce a avut loc astăzi la Ministerul Agriculturii a fost înlocuirea Elenei Tatomir din funcția de director al Direcției Generale Politici Agricole. În locul lui Tatomir a venit Tatiana Preda.

Vești bune de la Banca Națională! BNR a prezentat prognoza pentru inflație Iulian Luca 8 noiembrie 2019

Banca Naționala a României a prezentat astăzi, Raportul trimestrial asupra inflaţiei. BNR estima în august o inflaţie de 4,2% pentru finalul acestui an.

Banca Naţională a României (BNR) a scăzut la 3,8% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi estimează o inflaţie de 3,1% pentru finalul anului viitor, a anunţat, vineri, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, care a prezentat Raportul trimestrial asupra inflaţiei.BNR estima în august 2019 o inflaţie de 4,2% pentru finalul acestui an şi de 3,4% pentru decembrie 2020.Conform BNR, rata anuală a inflaţiei este anticipată a se plasa în afara intervalului ţintei la finele anului 2019, în principal sub impactul şocurilor nevaforabile din prima parte a anului curent. Ulterior va reintra şi se va menţine în jumătatea superioară a intervalului ţintei pe fondul epuizării efectelor şocurilor de ofertă din 2019.Acesta va rămâne marcată de persistenţa presiunilor inflaţioniste interne de la nivelul inflaţiei de bază.

PNL vrea să schimbe ce a făcut PSD în agricultură: Înlocuim şefi de instituţii şi terminăm cu gostaturile. „Toate programele de sprijin care se află în derulare, aprobate şi bugetate, vor fi continuate. Vom face o evaluare a impactului socio-economic al lor, iar unde este negativ, vom schimba programul.“ Florentina Niţu astăzi, 00:06 896

Adrian Oros, ministrul agriculturii: Nu ne vom mai lăuda cu producţii record la hectar

11

După plecarea lui Petre Daea de la Ministerul Agriculturii, noul ministru, Adian Oros, împreună cu Ludovic Orban, premierul României, anunţă schimbării la vârful Autorităţii Naţionale Sanitar-Veterinare şi pentru Si-guranţa Alimentelor (ANSVSA), şeful instituţiei având „zilele numărate“. Şi pentru Agenţia Domeniilor Statului (ADS) se caută un nou director.

„Şeful ANSVSA are zilele numărate. Căutăm un candidat serios care să preia conducerea ANSVSA. România înregistrează aproape 80% dintre cazurile de pestă porcină, iar asta este clar o lipsă crasă de gestionare a viru-sului. Ministrul agriculturii a plecat, va pleca şi preşedintele ANSVSA, iar în măsura în care se vor găsi şi alţi iresponsabili, vor pleca. Vrem să tratăm cu seriozitate acest subiect. Dacă avem un plan de acţiune şi măsuri clare, trebuie să ne ţinem de cuvânt“, a spus Ludovic Orban, premierul României, în cadrul unei conferinţe de presă ce a avut loc la Ministerul Agriculturii.

Totodată, Oros a spus că sunt în căutarea unui director pentru Agenţia Domeniilor Statului, pe care o evaluează astfel: „O treime din suprafaţă este cadastrată şi intabulată. Niciun hectar nu a fost atribuit tinerilor fermieri, ci fermierilor mari.“

Raportarea producţiilor de cereale la hectar, „exagerate“ de fostul guvern, nu vor mai fi populiste, potrivit reprezentanţilor noului guvern. „Noul ministru nu va mai spune producţii la hectar care nu au treabă cu realitatea, nu va fi populist“, a subliniat Orban.

Ludovic Orban a spus însă că guvernul PNL va încerca să obţină subvenţii mai mari pentru fermierii români, similare cu cele din alte ţări din UE. „Avem nevoie de un buget semnificativ de la UE pentru plăţile la hectar, care sunt mici în comparaţie cu cele din alte ţări europene. Obiectivul nostru este ca plăţile să crească, dar şi competitivitatea.“

Premierul a mai adăugat că prin noul Program Naţional de Dezvoltare Rurală îşi propun să negocieze alocarea resurselor financiare necesare pentru dezvoltarea zootehniei şi pentru creşterea gradului de procesare. „Toate pro-gramele de sprijin care se află în derulare, aprobate şi bugetate, vor fi continuate. Vom face o evaluare a impactului socio-economic al lor, iar un-de este negativ, vom schimba programul“, a precizat Oros. De altfel, Oros şi Orban au anunţat că vor verifica fezabilitatea proiectului privind Casa de Comerţ Agroalimentar Unirea, pentru că nu este datoria statului să creeze reţele de desfacere a produselor agroalimentare româneşti.

„Eu nu am fost de acord cu acest proiect nici cât eram în Comisia pentru Agricultură (vicepreşedinte – n.red.), nu mi se pare un lucru serios, care poate rezolva o problemă. Explicaţia a fost că prin aceste magazine se vor

12

promova produsele locale şi tradiţionale. Produsele locale trebuie promovate în locul în care se produc, iar cele tradiţionale în alt loc. Nu mi se pare că a avut un impact economic şi social“, a spus Adrian Oros, ministrul agriculturii, în cadrul aceleiaşi conferinţe de presă.

Casa de Comerţ Agroalimentar Unirea este cea mai mare companie înfiinţată în 2019, cu un capital social de 93 de milioane de lei, din bugetul statului.

„Vremea gostaturilor a trecut. Pentru producătorii români trebuie să asigurăm condiţii egale de acces la piaţă, dar consider că nu statul trebuie să se ocupe de această activitate (Casa de Comerţ Unirea – n.red.). Trebuie reglementări clare de asigurare a accesului la piaţă pentru producătorii autohtoni, iar dacă aceste reguli sunt respectate nu mai e nevoie să refacem gostaturile“, a spus Ludovic Orban.

Totuşi, premierul spune că programul pentru irigaţii, care prevedea irigarea unei suprafeţe de 3 milioane de hectare până în 2021, este abiţios şi va fi o prioritate pentru guvernul pe care-l conduce să facă investiţii în zonele în care există utilizatori de apă. „Banii trebuie folosiţi eficient pentru a duce la creşterea suprafeţei irigate.“

„Vrem să facem un program pe termen mediu şi lung pentru combaterea deşertificărilor. Nu este sufficient să pompăm apă în zone aride, trebuie să venim cu soluţii care să prevină eroziunea solului, să facem plantaţii de protecţie, măsuri complexe“, a adăugat Oros.

Una dintre primele iniţiative ale ministrului a fost semnarea actelor pentru începerea distribuirii subvenţiilor. El spune că în perioada 7 octombrie – 30 noiembrie APIA efectuează plăţi directe pentru dezvoltarea rurală, iar de la 1 decembrie începe plata finală. „Aseară (luni) am semnat deschideri bugetat de 2,2 miliarde de lei pentru asigurarea continuităţii plăţilor către fermieri şi pentru a reduce timpul de aşteptare.“

De altfel, noul ministru a verificat câteva proiecte de finanţare.

„ANPA (Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură) are în derulare procedura de achiziţie a unui elicopter de 35 de milioane de lei, urmează să verificăm necesitatea şi legalitatea acestui proiect, având în vedere că România mănâncă crap din import, deşi are 6% din suprafaţa de apă dulce a Europei.“

Oros a mai spus că nu a apucat încă să vadă planul de buget al Ministerului Agriculturii pentru următorul exerciţiu financiar, dar îşi propune să

13

domeniile în care fermierii pot fi competitivi. „Principalul meu aliat aş vrea să fie mediul asociativ agricol.“

Trei secretari de stat din Ministerul Agriculturii, eliberaţi din funcţieD.I. Politică / 08 noiembrie

Secretarii de stat din Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale Dumitru Daniel Botănoiu, Daniel-Eugeniu Crunţeanu şi Alexandru-Valentin Ţachianu au fost eliberaţi din funcţie prin decizii ale premierului Ludovic Orban.

Acestea au fost publicate vineri în Monitorul Oficial nr.905 din 8 noiembrie 2019.

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a anunţat, miercuri, într-o conferinţă de presă că fostul preşedinte al Federaţiei Pro Agro, Emil Dumitru, va fi unul dintre secretarii de stat ai instituţiei în mandatul său, dar deocamdată nu s-a decis asupra numărului exact de persoane care vor ocupa aceste posturi.

"Eu pot să confirm că unul dintre cei trei va fi domnul Emil Dumitru. Numărul nu pot să îl confirm. Probabil vor fi trei, probabil vor fi doi, probabil vor fi patru, dar încă nu ne-am decis, suntem în evaluare. Evaluăm şi decidem în această săptămână", a precizat Oros.

Luni, a mai fost eliberat din funcţie, la cerere, după învestirea noului Guvern, un alt secretar de stat, respectiv Maricel Dima.

……………………….

LEGISLATIV

MAXIM 5 PORCI sau PURCEI ÎNTR-O GOSPODĂRIE! ORDINUL A FOST PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL! agrointeligenta.ro8 noiembrie 2019

Ordinul de ministru care limitează la 5 capete creșterea porcilor într-o gospodărie țărănească a intrat în vigoare începând de astăzi, vineri – 8 noiembrie, când a fost publicat în Monitorul Oficial. Actul normativ a fost

14

aprobat prin semnătură, pe data de 4 noiembrie, de către fostul ministru al Agriculturii, Petre Daea. Ordinul pentru stabilirea dimensionării tipurilor de exploatații de suine pe teritoriul României a fost publicat în Monitorul Oficial, intrând astfel în vigoare. În forma în care a fost oficializat, documentul nu face distincție între porci și purcei.

Astfel, deși pe 22 octombrie, pe site-ul Ministerul Agriculturii, forma ordinului includea precizarea că se iau în considerare numai suinele cu o greutate peste 30 de kilograme, acest ”amănunt” a fost eliminat. Astfel, un gospodar mai are voie să dețină cel mult cinci porci, indiferent de vârsta acestora sau de greutatea lor. Peste acest prag, crescătorii sunt obligați să se înregistreze la Registrul Comerțului.

Toți crescătorii, indiferent de numărul de suine deținut, sunt obligați de astăzi să își înscrie exploatația în Sistemul naţional de identificare şi înregistrare a animalelor – S.N.I.I.A și să îndeplinească prevederile normelor de biosecuritate specifice. Iată care sunt noile dimensiuni pentru exploatațiile de creștere a suinelor pe teritoriul României: a) exploatație de creșterea suinelor de subzistență – exploatație agricolă cu un efectiv de maximum 5 capete porcine; b) exploatație mică de creșterea suinelor – exploatație agricolă cu un efectiv cuprins între 6-65 capete porcine; c) exploatație medie de creșterea suinelor – exploatație agricolă cu un efectiv cuprins între 66-130 capete porcine; d) exploatație mare de creșterea suinelor – exploatație agricolă cu un efectiv de peste 130 capete porcine;

Se stabilesc tipurile exploatațiilor de creștere a suinelor pe teritoriul României, astfel: a) exploataţie noncomercială de suine, – exploatație de creșterea suinelor de subzistență, pentru consum familial, prevăzută la art.1 lit.a) înregistrată în Sistemul naţional de identificare şi înregistrare a animalelor – S.N.I.I.A, care îndeplineşte prevederile normelor de biosecuritate specifice, deţinută de

15

persoane fizice neînregistrate la oficiul registrului comerțului. b) exploataţie comercială de tip A de suine, – exploatație de suine prevăzută la art.1 lit.b), înregistrată în Sistemul naţional de identificare şi înregistrare a animalelor, înregistrată sanitar-veterinar, care îndeplineşte prevederile normelor de biosecuritate specifice, deţinută de persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale sau persoane juridice organizate în condiţiile legii, înregistrate şi autorizate de oficiul registrului comerţului,; c) exploataţie comercială de suine – exploatație de suine prevăzută la art.1 lit.c) și lit.d), înregistrată în Sistemul naţional de identificare şi înregistrare a animalelor, care îndeplineşte prevederile normelor de biosecuritate specifice şi este autorizată sanitarveterinar, deţinută de persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale sau persoane juridice organizate în condiţiile legii, înregistrate şi autorizate de oficiul registrului comerţului. d) exploatație de suine din rasele de Bazna și Mangalița care comercializează animalele care depăşesc necesarul de consum propriu – exploatație de suine prevăzută la art.1 lit.b), înregistrată sanitar – veterinar, înregistrată în Sistemul naţional de identificare şi înregistrare a animalelor – S.N.I.I.A, care îndeplineşte prevederile normelor de biosecuritate specifice, deţinută de personae fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale sau persoane juridice organizate în condiţiile legii, înregistrate şi autorizate de oficiul registrului comerţului, sau de persoane fizice neînregistrate la oficiul registrului comerțului, în care numărul de animale depăşește necesarul de consum propriu, acestea fiind valorificate în baza atestatului de producător și carnetului de comercializare, potrivit Legii nr.145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei produselor din sectorul agricol, cu modificările și completările ulterioare.

Trecerea de la o formă de creștere la alta, cu respectarea noii legislații, este responsabilitatea crescătorilor de suine. În primăvară, printr-un ordin al fostului Ministru al Agriculturii Petre Daea se interzicea, începând cu data de 18 martie anul acesta, creșterea în gospodării a mai mult de 5 capete de porci fără înregistrare la Registrul Comerțului. Noua reglementare era comunicată în țară, fiind fost inclusă într-un act normativ care reglementa clasificarea fermelor de porci din România. Cum micii crescători s-a revoltat, fostul premier Viorica Dăncilă i-a cerut lui Daea să anuleze ordinul emis, iar Petre Daea s-a conformat și și-a anulat decizia la începutul lunii aprilie.Ulterior, la finele lunii octombrie, ordinul, într-o formă actualizată, a fost repus în dezbatere publică. Este, se pare, ultimul act normativ semnat de Petre Daea în funcția de ministru, asta deși s-a speculat că decizia a fost semnată de către un secretar de stat după ce Guvernul Ludovic Orban a fost învestit de Parlament. Ministrul Adrian Oros a anunțat la conferința de presă de marți – 5 noiembrie, că se vor face verificări pentru a se vedea lagalitatea ordinului, dar se pare că, în final, decizia, în forma semnată de Daea a fost publicată și intră în vigoare.

16

................................................................

Legislaţie românească  Norma sanitară veterinară privind procedura de autorizare sanitară veterinară a proiectelor care implică utilizarea animalelor în proceduri din 01.09.2015, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor - ANSVSA

Modificat de Ordin 122/2019 la 07.11.2019Norma sanitară veterinară privind procedura de autorizare sanitară veterinară a unităţilor utilizatoare, crescătoare şi furnizoare de animale utilizate în scopuri ştiinţifice din 01.09.2015, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor - ANSVSAModificat de Ordin 122/2019 la 07.11.2019

Norma sanitară veterinară privind procedura de înregistrare/autorizare sanitar-veterinară a unităţilor/centrelor de colectare/exploataţiilor de origine şi a mijloacelor de transport din domeniul sănătăţii şi al bunăstării animalelor, a unităţilor implicate în depozitarea şi neutralizarea subproduselor de origine animală care nu sunt destinate consumului uman şi a produselor procesate din 16.03.2010 , Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor - ANSVSAModificat de Ordin 122/2019 la 07.11.2019

Ordinul nr. 16/2010 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind procedura de înregistrare/autorizare sanitar-veterinară a unităţilor/centrelor de colectare/exploataţiilor de origine şi a mijloacelor de transport din domeniul sănătăţii şi al bunăstării animalelor, a unităţilor implicate în depozitarea şi neutralizarea subproduselor de origine animală care nu sunt destinate consumului uman şi a produselor procesate, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor - ANSVSAModificat de Ordin 122/2019 la 07.11.2019

Ordinul nr. 97/2015 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind procedura de autorizare sanitară veterinară a unităţilor utilizatoare, crescătoare şi furnizoare de animale utilizate în scopuri ştiinţifice, pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind procedura de autorizare sanitară veterinară a proiectelor care implică utilizarea animalelor în proceduri, precum şi pentru modificarea Normei sanitare veterinare privind procedura de înregistrare/autorizare sanitar-veterinară a unităţilor/centrelor de colectare/exploataţiilor de origine şi a mijloacelor de transport din

17

domeniul sănătăţii şi al bunăstării animalelor, a unităţilor implicate în depozitarea şi neutralizarea subproduselor de origine animală care nu sunt destinate consumului uman şi a produselor procesate, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 16/2010, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor - ANSVSAModificat de Ordin 122/2019 la 07.11.2019

Ordinul nr. 122/2019 privind modificarea şi completarea Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 97/2015 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind procedura de autorizare sanitară veterinară a unităţilor utilizatoare, crescătoare şi furnizoare de animale utilizate în scopuri ştiinţifice, pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind procedura de autorizare sanitară veterinară a proiectelor care implică utilizarea animalelor în proceduri, precum şi pentru modificarea Normei sanitare veterinare privind procedura de înregistrare/autorizare sanitar-veterinară a unităţilor/centrelor de colectare/exploataţiilor de origine şi a mijloacelor de transport din domeniul sănătăţii şi al bunăstării animalelor, a unităţilor implicate în depozitarea şi neutralizarea subproduselor de origine animală care nu sunt destinate consumului uman şi a produselor procesate, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 16/2010, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor - ANSVSA Publicat în Mof I nr. 900 din 07.11.2019. A intrat în vigoare la 07.11.2019

Ordinul nr. 180/2011 pentru stabilirea criteriilor sectoriale şi pragurilor critice aferente sectorului ICN - infrastructură critică naţională - Alimentaţie, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR Abrogat deţie şi agricultură" " target="_blank">Ordin 117/2019 la 08.11.2019

Criteriile sectoriale şi pragurile critice aferente sectorului ICN - infrastructură critică naţională - "Alimentaţie şi agricultură", din 08.10.2019, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor - ANSVSA Publicat în Mof I nr. 902 din 08.11.2019. A intrat în vigoare la 08.11.2019

Legea nr. 200/2019 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 98/2018 privind modificarea art. 2 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 115/1999 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România, reprezentată prin Ministerul Finanţelor, şi Fondul Internaţional pentru Dezvoltare Agricolă privind Proiectul de dezvoltare rurală a Munţilor

18

Apuseni, în valoare de 12,4 milioane DST, semnat la Roma la 10 mai 1999, Parlamentul României Publicat în Mof I nr. 903 din 08.11.2019. Va intra în vigoare la 11.11.2019

Ordinul nr. 117/517/2019 pentru stabilirea criteriilor sectoriale şi a pragurilor critice aferente sectorului ICN infrastructură critică naţională - "Alimentaţie şi agricultură" , Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor - ANSVSA Publicat în Mof I nr. 902 din 08.11.2019. A intrat în vigoare la 08.11.2019

Ordinul nr. 538/2019 pentru stabilirea dimensiunilor şi a tipurilor de exploataţii de suine pe teritoriul României , Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR Publicat în Mof I nr. 902 din 08.11.2019. A intrat în vigoare la 08.11.2019

Legislaţie europeană  Recomandarea nr. 1659/2019 privind conţinutul evaluării cuprinzătoare a potenţialului de încălzire şi răcire eficientă în conformitate cu articolul 14 din Directiva 2012/27/UE, Comisia EuropeanăPublicat în JOCE nr. 275 din 28.10.2019. A intrat în vigoare la 28.10.2019

………………….

INTERNE

Adriana Căvescu, GrECo România: Asigurarea nu mai este un moft, ci o necesitate, un instrument de bun management Ramona Dascălu7 noiembrie 2019

Asigurarea a încetat să mai fie un moft, ci a devenit un veritabil instrument de bun management al unei afaceri agricole, consideră Adriana Căvescu, Account Manager Food&Agro în cadrul brokerului GrECo România. În cadrul evenimentului Agrointeligența SUMMIT 2019, Adrian Căvescu a arătat că subvenționarea polițelor de asigurări din agricultură este o normalitate în multe alte state, măsura fiind una importantă pentru sprijinirea bunului mers al lucrurilor din acest sector economic.

În deschiderea prezentării sale, Adriana Căvescu a vorbit despre brandul pe care îl reprezintă: ”GrECo nu este o firmă grecească. Suntem un business de familie cu tradiție în Austria, de mai bine de 90 de ani în domeniul consultanței de riscuri în asigurări, iar astăzi, 53 de filiale din peste 17 țări sunt coordonate de la

19

centrul nostru din Viena, iar în România avem o prezență de aproximativ 25 de ani”. ”Cu toți știm că agricultura este o afacere meticuloasă, încă prin definiția sa și se desfășoară printr-o piață volatilă, iar fermierii se confruntă cu destul de multe riscuri care fac ca veniturile lor să fie diminuate de la an la an. Modalitatea de a gestiona aceste riscuri și unele interne afectează în același timp mai mulți fermieri dintr-o anumită regiune care, modalitate să zicem nu este întotdeauna eficientă, iar factori principali care influențează agricultura privită ca o afacere, îi cunoașteți cred că mult mai bine decât mine, schimbările climatice, modificările legislative fără studiu de impact, prețurile și dinamica sectorului de creștere animală prin reducerea numărului de beneficiari direcți”, a mai spus Adriana Căvescu. Oficialul Greco a subliniat schimbările pe care le-a observat pe piața de asugurări din România.

”Asigurarea nu mai este un moft sau o foaie de hârtie așa cum era percepută acum mulți ani când mi-am început cariera, este o necesitate și spun eu un instrument de bun management. Spre exemplificare, în țările vecine, sunt dezvoltate anumite programe de acoperire a riscurilor bazate pe indecși ce pot susține și previziona anumite costuri sau fonduri mutuale având o strânsă legătură cu subvențiile UE sau subvențiile guvernamentale”, a arătat Adriana Căvescu. Ca și soluție, asigurarea agricolă este subvenționată aproape în întreaga lume, a mai spus Căvescu, iar acest tip de sprijin ”ar trebui să aibă rezultate benefice după primele etape ale implementării”.

”Utilizarea de subvenții, în opinie personală, ar trebui să fie smart. De fapt, aceasta este scopul său, să fie clar și bine direcționat. Toate aceste lucruri pentru a reduce la minim pierderile și riscurile. Ca o paranteză și o opinie personală după feedback-urile fermierilor, ne dorim o simplificare a birocrației și o atenție sporită către cerințele fermierilor și aici fac referire la o sub-măsură 17.1 , subvenționarea primelor de asigurare pentru animale, cultura de cereale și plante, au fost din informațiile pe care le am și sper să nu greșesc 835 de cereri aprobate cu un cuantum valoric de aproximativ 722.000 de euro dintr-un plafon de aproximativ 43 milioane de euro”, a vorbit reprezentanta GrECo despre actualul progres privind subvenționarea polițelor din agricultură folosindu-se fonduri europene.

”Ca încheiere, 2020 știu că va fi un an atipic, ne-am făcut și noi propriile calcule, un an cu riscuri la fel de multe ca și cel anterior, cu multe pierderi, dar pe de altă parte va fi și un an al investițiilor pentru performanță și suntem alături de fermieri și suntem pregătiți să îi ajutăm și ca o recomandare de final cu toate că este posbil să îmi atrag forțele universului, haideți cu toți să  promovăm și să făgăduim doar ceea ce putem livra”, și-a încheiat Adriana Căvescu discursul

20

susțintu în cadrul Agrointeligența SUMMIT 2019.

Sfaturi utile pentru cei care vor să cultive cătină Gabriela Gimbășanu4 august 2015

Alexandru Vulpe a înființat un Centrul de Excelență pentru Cultura Cătinei, în localitatea Frumușeni, județul Arad și de-a lungul celor 37 de ani de experiență cu cultura de cătină, a văzut și auzit multe lucruri referitoare la miturile legate de această cultură. Tocmai pentru a elimina toate aceste informații eronate din piață, pomicultorul oferă cititorilor Agrointeligența câteva sfaturi importante pentru cei care doresc să-și înființeze o astfel de cultură.

1. Asigurarea materialului de plantat cu un an înainte Pentru înființarea unei plantații cu cătină ai nevoie de butași proveniți din pepiniere autorizate, pe care este bine să îi comanzi cu un an înainte. “Să-şi asigure din timp materialul de plantat, printr-un contract încheiat cu o pepinieră recomandată de realizări şi de notorietate. Producerea materialului săditor durează un ciclu agricol, ceea ce face necesar ca, de regulă, contractul să se încheie cu un an înainte. În calitate de pepinierişti autorizaţi confirmăm că o pepinieră respectabilă produce puiet pomicol numai sub protecţia reciprocă a unui contract. Materialul de plantat trebuie să fie produs în pepiniere autorizate, din soiuri admise la multiplicare, înscrise în Catalogul Oficial publicat şi actualizat sub controlul ISTIS – Institutul de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor”, a declarat pentru Agrointeligența Alexandru Vulpe, administratorul Centrului de Excelență pentru Cultura de Cătină.

2. Vizitați pepiniera de unde vă procurați materialul săditor E bine să se facă o vizită la pepinieră, pentru a aprecia nivelul tehnologic, capacitatea şi ştiinţa pepinieristului de a face ceea ce spune. “E important să se verifice existenţa plantaţiei mamă, care trebuie să aibă o suprafaţă suficientă pentru a asigura

21

resursa de material biologic necesar înmulţirii, inclusiv din soiurile de sex masculin. Masculii reprezintă cca. 12% din suprafaţa plantaţiei şi este ilegal şi inadmisibil din punct de vedere tehnic ca acest procent să fie plantat cu material necunoscut, sau obţinut din drajoni din flora spontană, cum, în mod absolut greşit, se recomandă de către unii „specialişti”. Masculii trebuie să înflorească împreună cu “doamnele”, sa producă polen suficient, zburător şi compatibil cu AND-ul feminin, altfel totul este o loterie”, ne-a spus pomicultorul arădean, despre importanța prezenței masculilor în plantația de cătină.

3. Folosiți doar material săditor certificat Potențialul acestei culturi de nișă, dar și dorința unor așa ziși specialiști de a se îmbogății peste noapte, a determinat apariția pe piață a multor impostori care vând orice plantă, provenită din flora spontană, cu etichetă de cătină. “Recomand insistent să nu se folosească material de plantat necertificat, fără documente de conformitate complete şi fără etichetă oficială cu hologramă. Impostori necalificaţi tot mai numeroşi în ultimul timp, bucătari sau foşti ofiţeri, meserii de altfel onorabile acolo, la locul lor, într-un demers inconştient, absolut ilegal şi imoral, atraşi de lumina puternică a acestei noi ramuri pomicole, propun la vanzare material de plantat luat din pădure, lipsit de valoare şi recomandă tehnologii aberante, fără legatură cu realitatea. Calitatea şi potenţialul productiv al soiurilor plantate şi garantarea autenticităţii sunt primul pas în realizarea unei plantaţii performante, iar evitarea “tunurilor” financiare realizate din economii la plantare este o măsură de siguranţă de rang zero”, ne-a mărturisit cercetătorul român despre importanța folosirii materialului certificat. Nu în ultimul rând, cultivatorii trebuie să se informeze şi să stăpânească tehnologia cultivării pomilor şi în special pe aceea a cătinei

Băncile au descoperit agricultura, cel mai dinamic sector pentru creditarea bancară, cu o creştere de 15% Mircea Nica astăzi, 07:22 596

Agricultura a rămas cel mai dinamic sector, cu o viteză de creştere a creditării pentru afacerile din acest domeniu de 15,4% în septembrie 2019 comparativ cu primele nouă luni din 2018, în timp ce finanţările pentru industrie şi construcţii au cele mai mici ritmuri anuale de creştere, de 2-4%.

22

Ritmul de creştere a creditelor pentru afacerile agricole a fost de două ori mai rapid faţă de viteza creditării private totale, după cum reiese din datele publicate de BNR.

Însă, pe palierul volumelor de creditare, soldul finanţărilor pentru agricultură rămâne modest, de sub 19 mld. lei, mult sub creditele pentru industrie şi construcţii.

Poziţia secundă în ceea ce priveşte dinamica creditării private revine finanţărilor pentru sectorul serviciilor, cu un ritm de creştere de circa 7%. Volumul creditelor pe acest palier a depăşit pragul de 100 mld. lei, ajungând la aproape 104 mld. lei în septembrie.

Pe de altă parte, finanţările pentru construcţii au înregistrat o creştere de 4,2% faţă de nouă luni din 2018 până la 29,8 mld. lei.

Cea mai redusă dinamică a finanţărilor bancare, de doar 2,1%, s-a înregistrat în continuare la sectorul industrial, până la 72,5 mld. lei în septembrie 2019.

DAEA: EFECTIVELE DE PASARI TREBUIE REGLATE Agroromania.ro 08 Nov. 2019

Fostul ministru al Agriculturii, Petre Daea, spune ca efectivele de pasari trebuie reglate si ca pestele romanilor nu trebuie sa intre in gusa cormoranului. "Cormoranii mananca mai mult peste decat romanii. Peste 20.000 - 30.000 tone in functie de efectiv. Efectivul de pasari a crescut foarte mult, iar acum ne aflam in situatia de a interveni. Solutia este reducerea efectivelor de pasari in asa fel incat echilibrul sa fie respectat. Este pacat sa lasam la voia intamplarii aceasta situatie, iar piscicultorii sa inregistreze pagube care ii conduc la falimente cu implicatii si economice si sociale”, a subliniat Daea.

In context, acesta a anuntat ca 23 de tari din Uniunea Europeana au cerut cel putin de doua ori derogari, in asa fel incat sa reduca efectivele de pasari ihtiofage pentru a da curs unui culoar de productie atat de important precum productia piscicola. 

La randul sau, purtatorul de cuvant al Societatii Ornitologice din Romania, Ovidiu Bufnila, a aratat ca Romania se confrunta cu o situatie grava pentru

23

ca piscicultorii au o problema cu pasarile ihtiofage, insa a explicat ca nu este usor ca o pasare sa fie scoasa de pe lista pasarilor care nu se vaneaza. El a subliniat, in context, ca vanatoarea nu este o solutie aratand ca exista si metode non-violente pentru combaterea pasarilor ihtiofage.

Intrebari fara raspuns in cazul dezastrului urias de la ferma din Arges In nov. 8, 2019  

Cum si de unde a patruns in ferma virusul ucigas, atata vreme cat toate masurile de biosecuritate au fost respectate cu strictețe? Sunt intrebarile la care se cauta degraba raspunsuri intr-o super ferma zootehnica din Arges, ferma afectata major acum de pesta porcina africana.Pagubele sunt uriase, 30.000 de animale din efectivul acestei ferme, au fost pierdute prin sacrificare. Cu detalii vine colega noastra Elena Picu.

https://youtu.be/yC_CXPL4d3A

INDUSTRIE ALIMENTARA

Zece poveşti de 10 este o campanie a Ziarului Financiar susţinută de CEC Bank. Sorin Minea a intrat în business în urmă cu 30 de ani şi a dus grupul Angst la afaceri de 30 mil. euro astăzi, 00:08  Mădălina Panaete

Produsele realizate de companiile Angst (preparate din carne), Salsi (produse crud-uscate din carne) şi Angst Bistro (mâncare gata preparată) sunt prezente astăzi în reţelele de magazine Mega Image, Kaufland, Carrefour, dar şi în propriile

24

magazine Angst. Cifra de afaceri a grupului a ajuns la circa 30 de milioane de euro anual.

Sorin Minea, de profesie medic veterinar, a intrat în lumea businessului în ’90 printr-un parteneriat cu omul de afaceri elveţian Urs Angst, care avea în ţara natală o fabrică de procesare a cărnii. S-au cunoscut printr-un prieten şi au pus bazele unui business care astăzi este unul dintre cele mai importante afaceri din industria cărnii şi a produselor ready meals (mâncare gata preparată - n.red.) de pe plan local.

„În Elveţia, Urs Angst mi-a propus să intrăm printr-un parteneriat, dar în România eu m-am ocupat de dezvoltarea afacerii din ’90 până astăzi. Urs Angst a fost cel care a făcut investiţia în fabrică, iar eu am muncit. Iniţial în această afacere s-au investit 20.000 de dolari, iar în 1992 am cumpărat locaţia nouă cu circa un milion de dolari de la stat la o licitaţie publică. Am investit peste 15-20 mil. euro în total în această afacere, dar este imposibil de calculat o cifră exactă“, povesteşte Sorin Minea, care astăzi este, alături de familia sa, singurul acţionar al companiei Angst.

Grupul Angst este format astăzi din Angst Ro, Angst Bistro (mâncare gata preparată) şi Salsi Sinaia (produse crud-uscate din carne). „Avem afaceri de circa 30 de milioane de euro pe cele trei companii.“

În compania Angst Ro, familia Minea este unicul acţionar, în Salsi compa-nia Angst deţine 88% (restul de 12% fiind deţinute de SIF Moldova), iar în Angst Bistro Sorin Minea este acţionar alături de alţi antreprenori. El spune că este greu de adunat câţi bani a investit în această afacere şi subliniază că nu a luat niciodată parte din profit, ci a reinvestit câştigurile. Antreprenorul afirmă că în prezent lucrează cu CEC Bank.

„Am luat în jur de 7 milioane de euro finanţare de la CEC Bank până acum. O parte din sumă am folosit-o pentru a cumpăra părţile sociale de la partene-rul meu (Urs Angst - n.red.), o parte pentru investiţii şi o parte pentru capitalul de rulaj“, a explicat antreprenorul, care conduce un grup cu 750 de angajaţi.

Grupul de firme Angst a pariat în urmă cu aproape trei ani 1,5 mil. euro pe construirea în Buftea, judeţul Ilfov, a unei fabrici de mâncare.

Brandul Merinde Urbane a ajuns în frigiderele reţelei de magazine Mega Image. Hala a ars anul trecut, iar antreprenorul spune că plănuieşte să recon-struiască această unitate. În prezent, producţia se realizează într-un spaţiu Angst. „Au fost momente dificile, dar nu poţi da înapoi în business. Întot-

25

deauna afacerea a mers bine, chiar dacă uneori cu mai mulţi bani sau mai puţini bani, mai greu, mai uşor, dar niciodată nu am cedat. Sunt încăpăţânat. Să nu ai niciodată încredere în nimeni, să te bazezi pe oamenii pe care îi cunoşti şi să nu spui niciodată nu se poate – sunt cele mai importante lucruri pe care le-am învăţat din experienţa ca antreprenor“, spune Sorin Minea, unul dintre cei mai importanţi antreprenori din industria cărnii.

Produsele din portofoliul grupului Angst se găsesc în 50 de magazine Mega Image, în magazine Kaufland şi Carrefour. Produsele sunt prezente la nivel naţional, însă cu o mare acoperire a pieţei din Bucureşti.

Grupul de firme Angst a avut mai bine de 20 de magazine alimentare proprii de tip supermarket, în Bucureşti şi în împrejurimi, până în 2014, când grupul a decis să vândă magazinele retailerului Mega Image, la trei luni după ce a ieşit de sub franciza Carrefour. Acum Sorin Minea revine cu un lanţ de magazine, care va fi extins în Bucureşti.

„Avem un magazin deschis în zona Lacul Tei şi vrem ca până la finalul anului viitor să ajungem din nou până la 20 de unităţi. Deschidem magazine de specialitate, doar cu produse Angst, Angst Bistro şi Salsi. 90% din maga-zinele pe care le vom deschide vor fi în Bucureşti. Nu ne ducem cu deschideri de magazine în ţară pentru că nu le pot controla.“

Angst a deschis recent un magazin în zona Lacului Tei din Capitală şi plănuieşte să ajungă la o reţea de 20 de magazine până la finalul anului 2020.

26

Top-ul vizibilității în on-line al mărcilor de carne, în luna octombrie 2019 meatmilk vineri, 8 noiembrie, 2019 ZeList Monitor si fbMonitor, platforme de monitorizare si analiza ale companiei  TreeWorks, au dat publicitatii Top-ul vizibilitatii mărcilor de carne, in on-line, pentru luna octombrie 2019. 

 Top-ul acopera brandurile prezente in online in mai multe categorii, dintre care vi le prezentam pe cele mai importante. Datele pentru mărcile de carne sunt prezentate mai jos in doua clasamente. 

27

Indicatori: Top expresii reprezinta defalcarea pe brandurile luate in considerare pentru categorie a numarului de mentionari, a numarului de surse pe care au fost realizate aceste mentionari si a numarului estimat de impresii generate de aceste mentionari (pentru fiecare brand in parte). Facebook top players reprezinta defalcarea paginilor de brand luate in calcul la Facebook Activity pentru categorie. Aici pot fi regasiti doi indicatori. Talking si Active (numarul de fani activi). Indicatorul Talking este identic cu indicatorul People Talking About This din Facebook si se refera la numarul de utilizatori unici care au creat o interactiune (story): au dat like la pagina,au postat de wall-ul paginii,au dat like la o postare,au comentat la o postare,au dat share la o postare,au raspuns la o intrebare,au raspuns la o invitatie la un eveniment,

28

au mentionat pagina intr-o postare,au tag-uit pagina intr-o poza,au dat check-in intr-o locatie,au dat share la o oferta disponibila pentru check-in,au dat like la o oferta disponibila pentru check-in

  Fraţii Valentin şi Emil Ancuţa au dus producătorul de croissante Derpan la afaceri de 45 mil. lei în 2018. Derpan exportă pe mai multe pieţe din Europa, însă piaţa din Bulgaria este cea mai mare Mădălina Panaete ieri,

Derpan Galaţi, producător de croissante controlat de fraţii Valentin şi Emil Ancuţa, a terminat anul 2018 cu o cifră de afaceri de aproape 45 mil. lei (10 mil. euro), în creştere cu 7% faţă de anul precedent, arată datele de la Ministerul de Finanţe. Acesta este al şaptelea an de creştere pentru producătorul de croissante. Pe de altă parte, profitul net al companiei a scăzut în 2018 cu 66% faţă de anul precedent, la 2,4 milioane de lei.

Compania a trecut anul trecut de 300 de angajaţi. Valentin Ancuţa spunea anterior că nu se confruntă cu lipsa forţei de muncă aşa cum se plâng alţi antreprenori din piaţă pentru că există Facultatea de chimie alimentară la Galaţi de unde vin angajaţi. Cei doi fraţi au intrat în lumea afacerilor în 1992, după terminarea facultăţii, şi au început mai întâi cu comerţul şi apoi şi-au deschis o firmă de distribuţie.

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

Conducerea Casei de Comerț Unirea, convocată de urgență la dialog cu ministrul Oros meatmilk vineri, 8 noiembrie, 2019

29

Serviciul de Presă MADR informează că Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Nechita-Adrian Oros, a avut o întâlnire cu membrii Consiliului de Administrație al Casei de Comerț pentru produse agroalimentare UNIREA S.A., ca urmare a solicitării acestora, în data de 7 noiembrie 2019.

 Domnii Sorin Minea, George Sava, Florentin Bercu, Mircea Coșea au semnalat grave probleme privind modul de cheltuire a bugetului alocat Casei de Comerț pentru produse agroalimentare UNIREA S.A. Ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Nechita-Adrian Oros, a dispus Corpului de control al ministrului efectuarea unei verificări de fond asupra întregii activități a Casei de Comerț pentru produse agroalimentare Unirea S.A. Această situație de fapt nu va influența sub nicio forma determinarea noii conduceri a Ministerului de a face politici publice prin care să consolideze poziția fermierilor pe lanțul de aprovizionare cu produse agroalimentare românești și sănătoase.

Daniel şi Mădălina din fostul Porceni de Gorj 8 noiembrie 2019  Cine trece prin satul Gornăcel, fost Porceni, din comuna Schela în Gorjul de sub munte şi ar da cu ochii de o carmangerie de vită Angus ar putea rămîne surprins. Întîi de toate că nu mulţi ştiu ce-i aia o vacă Angus, necum să fi comandat o porţie într-un restaurant mai pricopsit.

30

Vaca Angus este o rasă specială de vite de carne, crescute în nordul Angliei, un fel de vacă semisălbatică, prea puţin pretenţioasă, trăind liniştită şi pe frig şi pe zăpadă, care paşte iarba de parcă ar tunde-o. Și care rasă de vaci are o carne socotită cam a doua dintre cele mai bune din lume, după vita Kobe, crescută de japonezi.

Ei bine, la Gornăcel, fostul Porceni, Daniel și Mădălina Victoria Popescu au o fermă de vaci rasă Angus. Daniel este economist iar Mădălina Victoria, profesoară de matematică la Colegiul Naţional Spiru Haret din Tg Jiu, dar face şi toate celelalte munci care cad pe capul unui fermier.Cei doi Popeşti au două fete, acum mari. Adeseori stau şi ele în spatele tejghelei de la carmangerie sau la mesele de promovare aranjate pe la tot felul de tîrguri şi expoziţii. Pentru ele, în anul 2008, familia Popescu a cumpărat două vaci Bălţata românească. Debutul a fost mai degrabă un soi de probă, căci în cîţiva ani, familia Popescu a ajuns la 40 de vaci din rasa Bălţata românească. Produceau lapte la greu dar, în loc să cîştige, sărăceau. Laptele nu se vindea sau se dădea aproape de pomană, asta în contextul în care vaca de lapte este mult mai greu de crescut decît cea de carne.

31

În 2013, Daniel şi Mădălina Victoria Popescu au hotărît să vîndă toate vacile de lapte şi să cumpere unele de rasă Angus. Nu le văzuseră niciodată pe viu. Doar la televizor şi prin ziare şi au citit despre ele pe internet. Mai văzuseră şi o emisiune despre ferma de vaci Angus de la Sibiu şi despre doctorul Vasile Pachiţeanu, cel care este considerat un fel de pionier în materie de crescut vaci Angus în Moldova, la Piatra Neamţ.

Toate acestea i-au făcut pe cei doi să schimbe foaia. Și, în 2013, beneficiind şi de un ajutor guvernamental prin programul Minimis, au cumpărat din Germania un prim lot (25) de vite de rasă Angus. De la ele a început marea aventură de fermieri a familiei Popescu, familie care poate fi văzută prin tîrguri şi expoziţii promovînd produsele Angus, cu cele două fete la tejghea, cu Daniel şi Mădălina Victoria Popescu explicînd, servind, aranjînd produsele şi vînzîndu-le cu grijă. Au luat credite, au apelat la fonduri europene, s-au înscris într-o cooperativă (Cooperativa Angus Sud Oltenia), au deschis o carmangerie în Gornăcel. Au luat pămînt în arendă, au cumpărat, au închiriat 300 de hectare în pasul Vulcan, la 1600 de metri altitudine, unde ţin vitele şi 5 luni pe an.

Popeştii au acum 120 de văcuţe Angus. Și, nu-i exclus ca în aceste zile, pînă eu m-am învîrtit să redactez acest text şi să aleg fotografiile, ei şi cei din cooperativă să fi deschis deja la Piteşti primul magazin de produse de carne de vită din rasa Angus din România. Merită să încercaţi. Fie ajungeţi în Gornăcel, fie la magazinul din Piteşti, fie urmăriţi tîrgurile la care Daniel şi membrii cooperativei expun tot felul de bunătăţi. Sunt un pic mai scumpe decît cele obişnuite dar merită. Veţi da peste nişte bunătăţi deosebite, la mare căutare în restaurantele bune din Europa şi America.

32

Norocul nostru vine de la faptul că iarba, clima şi păşunile din România sunt ideale pentru această rasă de vaci. Asta explică de ce o firmă elveţiană a dezvoltat la Sibiu o fermă pentru 8000 de vaci şi, de ce, prin alte comune din Romania au început ă apară asemenea investiţii.

De ce mi-a plăcut de familia Popescu? Amîndoi sunt un fel de deschizători de drumuri pentru zona Gorjului. Au avut curajul să încerce, au probat mai multe variante de afaceri şi s-au oprit la Angus, devenind unii dintre cei mai pasionaţi fermieri în domeniu. Cînd îi vezi te încearcă un stare de oprimism. Se poate. Sunt şanse. Satul românesc nu este pierdut. Lipsesc doar programele şi o legătură mai strînsă cu vîrfurile comunităţilor locale.

La Gornăcel, fostul Porceni de Gorj, Daniel şi profesoara de matematică Mădălina Victoria Popescu sunt între cei mai de ispravă producători de carne de vită Angus, o raritate la mare căutare prin Europa şi numai bună de crescut prin România.

 Teodor Ioan Birţ, Asociaţia Administratorilor de Pieţe din România. „Încercăm să îi atragem pe tineri să vină la piaţă. Tinerii reprezintă o generaţie sensibilă la tot ceea ce înseamnă tradiţie, dar au nevoie de condiţii moderne“ Miruna Diaconu ieri, 21:00 97 Teodor Ioan Birţ

Pieţele din România fac paşi importanţi spre modernizare şi au nevoie de anumite facilităţi pentru a fi în atenţia tinerilor. Tinerii preferă hipermarketurile în locul pieţelor pentru că le oferă o gamă mai variată de produse şi reprezintă o modalitate mai simplă de a face cumpărături. Teodor Ioan Birţ, preşedintele Asociaţiei Administratorilor de Pieţe din România, a declarat în cadrul emisiunii ZF Live că îşi doresc să atragă tinerii, iar în acest sens au făcut campanii pe

33

Facebook cu #merglapiaţă, care au prins bine în rândul tinerilor. Tinerii nu mai folosesc bani cash, iar câteva pieţe din ţară au introdus plata cu cardul pentru a putea fi cât mai atractive pentru ei.

„Românul este obişnuit să meargă la piaţă, vrem să atragem segmentul de populaţie tânără care s-a obişnuit cu comfortul pe care i-l oferă supermar-ketul. Au existat campanii precum #merglapiaţă, care au prins foarte bine în rândul tinerilor, încercăm să îi atragem pe aceştia. Tinerii reprezintă o generaţie sensibilă la tot ceea ce înseamnă tradiţie, dar au nevoie de nişte facilităţi“, a spus Teodor Ioan Birţ, preşedintele Asociaţiei Administratorilor de Pieţe din România, în cadrul emisiunii ZF Live.

Doi ani de la listarea companiei care deţine franciza KFC: scădere de 40% la o capitalizare de 770 mil. lei. Spre comparaţie, Bursa a urcat cu 25% Liviu Popescu ieri,

Dinamica companiei Sphera (SFG) la Bursă nu este una singulară ♦ „Investitorii erau şi sunt încă obişnuiţi cu randamente ale dividendelor foarte mari, ceea ce noile companii precum MedLife, Wine, Digi sau SFG nu le oferă.“

La doi ani de la listarea la Bucureşti a companiei care operează în sistem de franciză lanţurile de restaurante KFC, Pizza Hut şi Taco Bell, valoarea de piaţă a acesteia a scăzut cu 40% la circa 770 milioane de lei, arată datele agregate de ZF de la bursă. Spre comparaţie, indicele principal BET s-a apreciat cu 25%.

Astfel, Sphera Group (simbol bursier SFG), care pe 10 noiembrie 2017 închidea prima şedinţă de tranzacţionare la o capitalizare stabilită de piaţă de circa 1,3 miliarde de lei, a fost penalizată de investitori în principal din cauza rezultatelor financiare în scădere, potrivit datelor agregate de ZF. Însă dinamica preţului acţiunilor SFG nu este singulară în cazul noilor companii private listate în ultimii ani la Bucureşti.

34

INS: Cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul în luna septembrie 2019 meatmilk vineri, 8 noiembrie, 2019

În luna septembrie 2019, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a scăzut faţă de luna precedentă ca serie brută cu 2,6% și a crescut ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 0,7%. Faţă de luna corespunzătoare a anului precedent, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul a crescut atât ca serie brută cu 7,8% cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 7,0%. În perioada 1.I-30.IX.2019, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul a crescut faţă de perioada 1.I-30.IX.2018 atât ca serie brută cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 7,1% fiecare. Septembrie 2019 comparativ cu august 2019 Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul, serie brută, în luna septembrie 2019, comparativ cu luna precedentă, a scăzut pe ansamblu cu 2,6% ca urmare a scăderilor înregistrate la comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (-5,3%) și la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (-5,2%). Vânzările de produse nealimentare au crescut cu 1,6%. Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna septembrie 2019, comparativ cu luna precedentă a crescut pe ansamblu cu 0,7%, datorită creşterilor înregistrate la vânzările de produse nealimentare (+1,8%) și la vânzările de produse alimentare, băuturi

35

şi tutun (+0,9%). Comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate a scăzut cu 0,7%. Septembrie 2019 comparativ cu septembrie 2018 Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în luna septembrie 2019, comparativ cu luna septembrie 2018 a înregistrat o creştere cu 7,8% datorită creşterilor înregistrate la vânzările de produse nealimentare (+9,1%), comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (+7,3%) şi la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (+6,6%). Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna septembrie 2019, comparativ cu luna septembrie 2018 a înregistrat o creştere cu 7,0% datorită creşterilor din vânzările de produse nealimentare (+8,6%), comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (+6,1%) și din vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (+5,8%). Perioada 1.I-30.IX.2019 comparativ cu perioada 1.I-30.IX.2018 Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în perioada 1.I-30.IX.2019, comparativ cu perioada 1.I-30.IX.2018 a înregistrat o creştere cu 7,1% datorită creşterii vânzărilor de produse nealimentare (+8,8%), comerţului cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (+7,3%) şi vânzărilor de produse alimentare, băuturi şi tutun (+5,1%). Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în perioada 1.I-30.IX.2019, comparativ cu perioada 1.I-30.IX.2018, a înregistrat o creştere cu 7,1% datorită creşterii vânzărilor de produse nealimentare (+9,1%), comerţului cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (+7,3%) şi vânzărilor de produse alimentare, băuturi şi tutun (+4,9%).

DIVERSE

36

Amenzi in serie de la ANSVSA, in comertul cu legume si fructe In nov. 2019   

În cursul lunii octombrie 2019 Direcţiile judeţene sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor precum şi a municipiului Bucureşti au efectuat 10.481 de controale în unităţile din industria agroalimentară care desfășoară activități în domenii precum: fabricarea produselor de morărit, a pâinii şi produselor de patiserie, a altor produse alimentare, a băuturilor răcoritoare şi alcoolice precum şi unităţi de depozitare – alimentare, seminţe, legume fructe.

Controalele au vizat aspecte privind calitatea spaţiilor în care produsele alimentare sunt manipulate, prelucrate precum şi cele de depozitare a materiilor prime şi produselor finite, controlul dăunătorilor, evidenţa documentelor şi a informaţiilor privind sistemul HACCP, condiţiile de igienă şi de funcţionare a unităţii.

Ca urmare a neregulilor constatate au fost acordate 117 amenzi în cuantum de 494.600 de lei.

În urma controalelor efectuate au fost constatate o serie de neconformităţi cum ar fi:

Alba, 7.200 de lei – neîntreţinerea în condiţii igienice a spaţiilor de depozitare a produselor alimentare, depozitare alimente direct pe paviment şi etichetare cu elemente insuficiente;

Arad, 28.000 de lei – igienă necorespunzătoare, nerespectarea condiţiilor de depozitare;

Argeş, 35.200 de lei – ustensile, rafturi şi utilaje neigienizate, nu se respectă procedura privind trasabilitatea produselor, echipamente frigorifice neigienizate;

Bacău, 29.200 de lei – nerespectarea normelor privind întreţinerea spaţiilor de depozitare, prelucrare şi valorificare a produselor alimentare, depozitarea şi comercializarea produselor alimentare etichetate necorespunzător, manipularea necorespunzătoare a produselor alimentare;

37

Bihor, 10.000 de lei – manipulare necorespunzătoare; Bistriţa-Năsăud, 52.000 de lei – stare de igienă necorespunzătoare,

ambalaje neprotejate împotriva contaminării, depozitare necorespunzătoare, produse alimentare fără elemente de identificare, lipsă echipament de protecţie sanitară, lipsă efecturare acţiuni dezinsecţie-deratizare, vânzarea către consumatorul final a produselor alimentare în spaţii care nu corespund din punct de vedere al igienei;

Botoşani, 52.000 de lei – comercializare în spaţii neavizate sanitar veterinar şi pentru siguranţa alimentelor, valorificarea produselor alimentare cu termen de valabilitate expirat, lipsa etichetării produselor perisabile, lipsa documentelor de provenienţă şi conformitate;

Braşov, 3.200 de lei – igienă necorespunzătoare; Bucureşti, 27.000 de lei – neîntreţinerea spaţiilor şi ustensilelor

folosite în procesul de fabricaţie, manipularea neigienică a produselor alimentare, funcţionarea fără autorizaţie sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor, depozitare necorespunzătoare a produselor alimentare;

Călăraşi, 1.200 de lei – instalaţiile şi echipamentele din dotarea unităţii nu sunt întreţinute corespunzător, personalul lucrător nu are evaluarea medicală actualizată;

Cluj, 41.200 de lei – depozitare necorespunzătoare, lipsă igienă; Covasna, 2.000 de lei – igienă necorespunzătoare; Dâmboviţa, 30.200 de lei – depozitare necorespunzătoare,

neîntreţinerea spaţiilor de comercializare, depozitare şi a utilajelor, deficienţe de trasabilitate;

Dolj, 65.000 de lei – nerespectarea normelor de igienă pe flux, neîntreţinerea spaţiilor de prelucrare, depozitare necorespunzătoare, etichetare necorespunzătoare;

Galaţi, 8.000 de lei – lipsă igienizare şi acţiuni DDD, lipsă înregistrare sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor;

Gorj, 20.000 de lei – zone neigienizate, pereţii sunt neigienizaţi, aparatura tehnologică nu este întreţinută şi igienizată adecvat, nu au fost prezentate documentele care să ateste implementarea HACCP, lipsă înregistrare sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor;

Harghita, 1.200 de lei – manipulare neocorespunzătoare; Hunedoara, 4.000 de lei – depozitare necorespunzătoare; Ialomiţa, 7.800 de lei – nerespectarea normelor pentru siguranţa

alimentelor la manipularea produselor alimentare, comercializarea către consumatorul final a produselor alimentare în spaţii necorespunzătoare şi fără respectarea condiţiilor de igienă;

Ilfov, 20.000 de lei – etichetare necorespunzătoare, buletin de analiză neconform;

38

Mehedinţi, 4.600 de lei – depozitare şi etichetare necorespunzătoare poduse alimentare, neîntreţinere spaţii, nerespectare program de autocontrol;

Mureş, 11.200 de lei – igienă necorespunzătoare; Prahova, 4.000 de lei – depozitare necorespunzătoare, întreţinere

spaţii; Satu-Mare, 3.600 de lei – depozitare şi etichetare necorespunzătoare; Sibiu, 10.000 de lei – depozitare necorespunzătoare; Suceava, 600 de lei – condiţii de igienă necorespunzătoare; Timiş, 4.000 de lei – depozitare necorespunzătoare a alimentelor; Tulcea, 1.000 de lei – pereţii cu var exfoliat, uşa de acces deteriorată,

nu se respectă condiţiile de depozitare a seminţelor; Vaslui, 10.600 de lei – neîntreţinerea spaţiilor de lucru, depozitare

necorespunzătoare materii prime; Vrancea, 600 lei – comercializare produse alimentare din spaţiu

neautorizat sanitar veterinar şi pentru siguranţa alimentelor;De asemenea în cadrul controalelor în unităţile din industria agroalimentară s-au prelevat probe conform procedurilor şi Programului de supraveghere şi control, urmărindu-se prezenţa şi încadrarea în valorile maxime admise a pesticidelor, contaminanţilor, aditivilor şi substanţelor interzise precum şi teste de sanitaţie necesare analizei gradului de igienă, probe transmise spre analiză laboratoarelor arondate.

GLOBAL

Revolutia in culturile agricole verticale a adus un venit global de miliarde de dolari In nov. 8, 2019  

Piața globală a agriculturii revoluționare verticale, care se caracterizează prin cultivarea etajată a plantelor agricole, a generat 2,23 miliarde de dolari în 2018 și se estimează că va genera 12,77

39

miliarde de dolari, până în anul 2026, crescând cu o rată anuală compusă, de 24,6% din 2019 până în 2026.

Potrivit unui raport al Allied Market Research, folosirea optimă a spațiului vertical și a energiei, ușurința în monitorizarea și recoltarea culturilor și disponibilitatea limitată a terenurilor arabile pentru desfășurarea agriculturii tradiționale determină creșterea pieței globale a agriculturii verticale.

Cu toate acestea, investițiile și tehnologiile verticale, aflate în faza de dezvoltare, restricționează dezvoltarea pieței, în timp ce creșterea populației urbane și creșterea proeminenței alimentelor ecologice creează noi oportunități în industrie.

Pe baza structurii, segmentul de ferme verticale bazate pe clădiri, a deținut cea mai mare cotă de piață pe piața globală de agricultură verticală în 2018, contribuind la aproape trei cincimi din cota totală de piață și se estimează că își va menține dominanța în perioada de prognoză.

Lipsa de teren arabil forțează inovațiaAcest lucru este atribuit creșterii populației urbane, lipsei de terenuri arabile și creșterii adoptării tehnicilor noi de producție alimentară. Pornind de aici, se estimează că segmentul fermelor verticale, bazate pe containere de marfă, va înregistra cea mai mare rată de creștere, cu o rată anuală de creștere compusă de 28,1% din 2019, până în 2026, datorită costurilor reduse și a timpului necesar construcției, în comparație cu agricultura convențională.

Pe baza mecanismului de creștere, segmentul hidroponic și acvaponic au constituit împreună aproape trei sferturi din cota totală a pieței globale de agricultură verticală, în 2018, și se estimează că își va menține poziția principală în perioada prognozei.

Pe de altă parte, se estimează că segmentul aeroponic va înregistra o evoluție a ratei anuale de creștere compusă de 25,6%, din 2019, până în 2026, datorită reducerii producției de deșeuri, reducerii costului forței de muncă și necesității mai mici de apă pentru a produce fructe și legume.

Pe baza regiunilor, Asia-Pacific și America de Nord au reprezentat împreună ponderea dominantă în 2018, reprezentând aproape trei sferturi din cota totală de piață a pieței globale de agricultură verticală.

Cea mai mare rată de creștere din EuropaEuropa este de așteptat să crească la cel mai mare ritm de creștere, cu o rată

40

anuală de creștere compusă de 26,0% din 2019 până în 2026, datorită creșterii preocupărilor legate de disponibilitatea apei în diverse regiuni.

UNIUNEA EUROPEANA

Previziunile de toamnă ale Comisiei EuropenePreviziunile de toamnă ale Comisiei Europene sunt intens comentate în presa internațională.

Comisia Europeană a redus, joi, prognoza de creștere pe 2019, pentru zona euro, la 1,1% față de 1, 2% în previziunile de vară.

După cum scrie ziarul francez de afaceri Les Echos, ”dacă economia europeană se confruntă în prezent cu cel de-al șaptelea an consecutiv de creștere și este de așteptat să crească în continuare în 2020 și 2021, mediul extern a devenit mult mai puțin favorabil, iar incertitudinile sunt mari. Economia europeană pare să se îndrepte către o perioadă prelungită de creștere mai mică și inflație foarte scăzută”, scrie ziarul francez.Și revista franceză Capital remarcă faptul că Bruxelles este mai pesimist în ceea ce privește creșterea în Europa.

Economia europeană pare să se îndrepte către o perioadă prelungită de creștere mai mică și inflație foarte scăzută. Unul dintre cele mai afectate sectoare este sectorul producției, care suferă, de asemenea, modificări structurale.

Pe de altă parte, piața muncii rămâne consolidată, iar șomajul continuă să scadă.Euronews  apreciază că, în pofida perspectivei de creștere, Germania urmează să mențină un excedent bugetar mare în acest an, 1,2% din produsul intern brut (PIB). Surplusul se va reduce la 0,6% din PIB anul viitor, și 0,2% în 2021, arată prognoza Comisiei.

Olanda, care este, de asemenea, printre statele din zona euro care ar putea cheltui mai mult, va avea un excedent de 1,5% în acest an, 0,5% următorul și 0,4% în 2021.Italia, care are deja cea mai mare datorie în termeni absoluți în UE, își va crește sarcina datoriei la 136,2% din PIB în acest an și la 136,8% și 137,4% în 2021, potrivit Comisiei.Previziunile executivului UE diferă de estimările guvernului italian. Roma crede că datoria va scădea anul viitor la 135,2% din PIB și se așteaptă să continue să scadă în 2021.

41

Țările cu o datorie de peste 60% din PIB trebuie să o reducă treptat, în conformitate cu normele fiscale ale UE, reamintește Euronews.UE reduce prognozele de creștere pentru zona euro având în vedere tensiunile comerciale globale, titrează șiCNBC.

Avertismentul vine în momentul în care BCE a început o nouă rundă de stimulare pentru a sprijini creșterea fragilă.În Marea Britanie, Express, observă cu bucurie că, după Brexit, regatul Unit va sta mai bine decât Uniunea Europeană. Chiar și decât Germania.Economia britanică va crește mai repede decât Germania în anii imediat următori după Brexit, conform previziunilor financiare proprii ale Uniunii Europene.

Eurocrații au vorbit mult despre incertitudinea cu privire la viitoarea relație comercială a țării cu UE. Însă conform ultimelor cifre ale UE, creșterea PIB a Marii Britanii a fost revizuită în sus în raport cu previziunile din vara anului 2019.

În acest an, se estimează că PIB-ul va crește cu 1,3 la sută și 1,4 la sută în 2020 și 2021, cu o zecime de procent mai mult față de estimările anterioare.În schimb, pentru Germania, cea mai mare economie a UE, o stagnare semnificativă se prevede în anii următori, exultă ziarul britanic.Proiecțiile actualizate reflectă o slăbiciune mai accentuată în regiune, notează și Bloomberg. Comisia Europeană și-a redus perspectivele de creștere și inflație din zona euro, pe fondul tensiunilor comerciale globale și a incertitudinii politice, avertizând că reziliența economiei blocului nu va ține pentru totdeauna, mai scrie  Bloomberg.

Latest news Next AGRI meetings 07-11-2019 - 10:00Monday 18 November, 14:30 - 16:00 and 16.00-18.30 (Public Hearing)European Parliament, Brussels, room József Antall (JAN) 6Q2Wednesday 4 December, 09:00 - 12:30 and 14:30 - 18:30Thursday 5 December, 9.00 - 12.30European Parliament, Brussels, room József Antall (JAN) 6Q2Our meetings (except 'in camera') are webstreamed on the EPTV.

42

 Highlights - Potential impact of the Mercosur agreement on the AGRI market: public hearing - Committee on Agriculture and Rural Development 08-11-2019 12:24 PM CET

On 18 November, the AGRI Committee will organise a hearing to analyse the potential impacts of the Mercosur agreement on the agricultural market. Following 20 years of negotiations, the EU and Mercosur countries struck a political deal in June 2019 which aims to bring political and economic relations between the trading partners closer together, and create the world's biggest market (by population size), for goods and services.

The hearing will provide an opportunity to have both a general overview of the possible environmental, social and economic impacts of the deal and also a specific analysis regarding the agricultural sector.Source : © European Union, 2019 - EP

Highlights - CAP Transitionary Measures Regulations: presentation by the EC - Committee on Agriculture and Rural Development 08-11-2019 12:24 PM CET

The Commission presented two proposals for regulations which should ensure the continuation of the current CAP through the transitionary period before the application of the new CAP.

The first, shorter, proposal of the two, concerns specific issues of financial disciple in the year 2021 and flexibility between pillars. The second, more extensive proposal, provides a comprehensive framework which would allow for the CAP to be continued in year 2021 Source : © European Union, 2019 - EP.

Further information CAP Transitionary Measures Regulations: presentation

Highlights - European beef sector: exchange of views with the EC on the long-term prospects - Committee on Agriculture and Rural Development 08-11-2019

43

12:24 PM CET

Members discussed the long-term prospects for the European beef sector with Commission’s representatives (DG AGRI, DG COMP, DG TRADE). This discussion took place in the context of falling beef prices for producers and a downward trend in beef consumption. Farmers’ concerns are further accentuated by the impact of EU trade agreements.

Faced with this situation, some producers intend to "get control back" from the beef processing and distribution industry, as was recently the case in Ireland where the crisis was aggravated by the prospect of Brexit (half of all Irish beef exports go to the UK). This raises the question of the impact of EU competition policy on primary producers. Source : © European Union, 2019 - EP

Highlights - Megatrends in the agri-food sector: study - Committee on Agriculture and Rural Development 08-11-2019 12:23 PM CET

The Policy Department for structural and cohesion policies briefly outlined how the research unit works and which services it can provide to the committee. A new study on “Megatrends in the agri-food sector: global overview and possible policy response from an EU perspective” was presented to Members.

This research project presents the major challenges that global food and agricultural systems will face in the next decades, outlines four alternative scenarios that could shape the future of the food sector in the coming decades and, for each of them, suggests policy options. The presentation was followed by a debate with Members. Source : © European Union, 2019 - EP

Further informationPresentation on the work of the Policy Department for Structural and Cohesion PoliciesMegatrends in the agri-food sector: study presentationMegatrends in the agri-food sector: study

.........................................................................

44

CHINA

Epidemia de pestă porcină din China reconfigurează piaţa mondială a cărnii M.A.I. Internaţional / 08 noiembrie

China trebuie să înlocuiască milioanele de porci ucişi de pesta porcină africană, ceea ce urcă preţurile, afacerile şi profiturile producătorilor de carne din Europa şi America de Sud, reconfigurând pieţele mondiale ale cărnii de porc, vită şi pui la nivel mondial, transmite Reuters.Uniunea Europeană, al doilea mare producător de carne de porc din lume după China, a mărit vânzările către statul asiatic, dat poate acoperi doar o parte din deficitul provocat de pesta porcină. Argentina şi Brazilia au aprobat noi planuri de expert pentru a satisface cererea şi vând carne de vită şi de pui, precum şi carne de porc. Producătorii americani sunt afectaţi în sschimb de tarifele impuse de Beijing.

Alte state asiatice sunt la rândul lor gata să crească importurile, pentru că şi ele se confruntă cu focare de pestă porcină. Vietnam, Filipine, Coreea de Sud şi de Nord, Laos, Myanmar şi Cambodgia fac eforturi să aducă sub control boala care este mortală pentru porci dar care nu este dăunătoare pentru oameni.

"Sunt veşti foarte bune pentru cei implicaţi în procesare şi au licenţe de export în China", a declarat Justin Sherrard, analist la Rabobank.

Între procesatorii majori de carne de porc din Uniunea Europenă se află Danish Crown, Tonnies Group şi Vion Food Group, dar piaţa este fragmentată, cu mulţi producători mici şi mijlocii, transmite Reuters.

Deficitul de carne de porc de pe piaţa chineză a fost agravat de apropierea anului nou chinezesc, la sfârşitul lui ianuarie, când carnea de porc, în special chifteluţele de porc, au un rol major în oferta alimentară.

Danish Crown, unul dintre cei mai mari producători de carne de porc din Europa, a anunţat că a avut loc o creştere clară a cererii din China, înaintea anului nou, şi că este optimist în privinţa perspectivei anului 2020.

45

Grupul agricol chinez COFCO a anunţat în această săptămână că a comvenit achiziţia de carne de porc în valoare de 100 de milioane de dolari de la Danish Crown, în 2020, pentru a atenua deficitul de pe piaţa internă.

Rabobank estimează că efectivul de porci din China, cel mai mare din lume, a scăzut la jumătate în primele opt luni ale anului 2019, fiind probabil să scadă cu 55% până la sfârşitul acestui an, informează aceaşi sursă.

Multe fabrici de carne din Argentina şi Brazilia au primit recent aprobări pentru exporturi în China, de carne de vită, porc şi pui.

SANATATE si GASTRONOMIE

Ce vinuri bem în acest weekend, 3 vinuri pentru 3 seri. Recomandările lui Cătălin Păduraru, preşedintele IWCB-VINARIUM

3 vinuri pentru 3 seri de weekend Catalin Paduraru astăzi, 18:06 

Însemnele scriitorilor de vin (reuniţi în Federaţia Internaţională a Scriitorilor şi Jurnaliştilor de Vin – FIJEV) este o pană de scris introdusă – ca într-o călimară - în paharul de degustare.

Chiar dacă interpretările uşor maliţioase ar putea stârni zâmbete, simbolul se susţine destul de bine pe realitate. Ne inspirăm din Lumea Vinului şi scriem. În mod nedrept, deşi abordăm destul de des teme care ţin de comportamentul consumatorului, de istorie şi antropologie, de economic ş.a.m.d., adică nu scriem doar despre lichid, de cele mai multe ori uităm de pahar. Obiectul care ne ajută să ne împrietenim cu vinul, punându-l în valoare, cel cu care avem contactul direct, obiectul care înnobilează masa. Ştiu foarte mulţi iubitori de vin care au un pahar preferat – Paharul.

Am avut norocul să lucrez cu cele mai bune pahare din lume. Am importat şi reprezentat –până când am ieşit din toate business-urile cu vin - Riedel. De la exitul total (2010! e-hee, în 2020 ar trebui să sărbătorim!) am lucrat doar în cercetare, educaţie şi am construit VINARIUM IWCB şi, în acest deceniu am avut nevoie de sute, mii de pahare. Doar pentru o zi de concurs avem

46

nevoie de 1.000 de pahare (şi o rezervă egală, pentru a doua zi, în cazul unei probleme tehnice).

La paharele pentru profesionişti este necesară respectarea unor standarde de design şi rezistenţă în exploatare.

Acestor nevoi a răspuns un colos al paharelor de înaltă calitate: Stolzle.

Sigur că prin aceste rânduri le şi mulţumesc pentru longevivul Parteneriat cu IWCB VINARIUM, dar motivul pentru care aduc la avanscenă acest producător (ale cărui pahare vi le recomand, inclusiv pentru dotarea de acasă) este altul: Fabrica germană (fondată în 1889) a căzut, ca şi fabricile noastre, în mâinile comuniştilor. După ce RDG-ul a încetat să mai existe, fabrica nu s-a „pierdut”. Dimpotrivă. S-a reinventat şi s-a reinscris în lupta pentru vârful ierarhiei mondiale. Şi iarăşi ajungem la investiţiile în cercetare, tehnologii avansate, ţinte înalte.

E un filmuleţ pe Youtube (aici) în care se poate urmări complicatul proces de realizare al unui pahar Stolzle. După vizionare, cred că dacă mai spargi vreunul... te doare!

Trecând, pe rând, aşadar, trei vinuri prin nemţescul meu pahar (pentru plăcerea rimei), înmoi în el peniţa şi aştern...

 1. Domeniul Drăgaşi, Pelerin - Merlot 2016 2. Casa de Vinuri Cotnari, Colocviu la Atena – Fetească Albă 2018 3. Barkan, The Beta Series - Argaman 2017 (Israel)

 1. Domeniul Drăgaşi, Pelerin - Merlot 2016

Ştiu că sunteţi ocupaţi, că „to do”-urile zilnice sunt prioritare şi că unei propuneri de vizită la cramă îi ia ceva timp până se poate

47

infiltra în clasamentul priorităţilor pentru a deveni, într-un final aşteptat (şi fericit), realitate.

Cu toate acestea, voi fi cât se poate de clar: Pelerin-ul de astăzi nu e o recomandare care doar ţine seama că e un Merlot pur, clasic. Nici măcar de faptul că a primit „strong gold” la VINARIUM IWCB 2019 (juraţii căutând-ul după desecretizare pentru a vedea şi redegusta vinul care a făcut senzaţie în panel). Nu.

Trebuie să vedeţi locul din care provine. Trebuie să rămâneţi peste noapte (cazare fără cusur) în decorul suspendat deasupra Oltului.

Merlot-ul acesta trebuie să vă aducă aminte că, deşi nu par, clipele de petrecere cu familia sau cu prietenii, sunt elemente pe care se sprijină şi puterea de lucru. Activitatea profesională consumă resursele. Trebuie să avem grijă şi să punem mereu ceva la loc. Şi ceva bun. Astăzi, poate doar vinul. Mâine, cine ştie, poate un drum spre Dragăşani...

 

2. Casa de Vinuri Cotnari, Colocviu la Atena – Fetească Albă 2018

Prin anii ’90 (când legislaţia era încă permisivă la capitolul VIN), câteva VINALCOOL-uri (foste I.V.V.-uri) revărsau râuri de vinuri proaste, poşirci, sub denumirea generică de... Fetească Albă.

În en-gros-urile care apăreau ca ciupercile după ploaie sau pe Calea Giuleşti (zisă Calea Alcoolului) se vindea direct din camion „vinul de făcut bani”. Zi şi noapte. Spuneam pe atunci că răul care i se făcea acestui soi va fi unul mare. Nu anticipam, însă, şi pe ce lungime de timp (măsurată în cel puţin două decenii) se va manifesta acest rău.

Încrederea în Feteasca Albă scădea cu fiecare sticlă de zeamă incertă vândută. Se pierdea şi etalonul de gust, mai ales că producătorii oneşti (nu foarte mulţi la acea vreme) rămâneau cu greu în competiţia cu „minunile” (nu cred că mai trebuie precizat că acestea aveau preţuri atractive... pe măsura costurilor foarte mici).

48

Aşa s-a ajuns ca, după ordonarea venită prin Legea Viei şi Vinului, deşi apăreau vinuri din Fetească Albă excelente, consumatorii să păstreze distanţa. Folclorul de cartier înregistra că „Feteasca nu e bună”.

Chiar şi pentru oamenii educaţi, cu posibilităţi financiare, era, oarecum, ruşinos să fie identificaţi ca băutori ai soiului autohton. De aceea, astăzi, când apare o Fetească Albă excelentă, e nevoie de efort pentru a o împrieteni cu segmentul pentru care a fost concepută. Cu cât e mai bună, se simte nevoia explicaţiilor suplimentare (şi, cu cât se adună mai multe explicaţii, cu atât mai mult pare ceva suspect).

În consecinţă, vă informez pe scurt: Feteasca Albă Colocviu La Atena 2018 (să vă uitaţi la an, valabil pentru fiecare vin al fiecărui producător) – este un vin „iconic” al tinerei entităţi vitivinicole Casa de Vinuri Cotnari, un vin creat pentru palierul premium... de consumatori, cu un profil asemănător cu al cititorului de presă financiară. Cititor care are şi el nevoie de o zi tihnită, cu vinuri bune...

 3. Barkan, The Beta Series - Argaman 2017 (Israel)

Într-o vreme mă amuzam când cineva mă întreba cu nedisimulată mirare: „se face vin în Germania?” „Exista vinuri seci evreieşti?” sau „De când s-au apucat şi chilienii de viticultură?!”.

În vremea de care pomenesc, internetul abia îşi lega firele cu România, cărţile de specialitate vizau mai mult viticultura decât vini-cultura, pentru a circula era nevoie de vize, iar nu foarte multă lume îşi permitea luxul de a mânca la restaurant în străinătate. Cu alte cuvinte, lipsa de informaţii despre vin era, cumva, pardonabilă.

La mai bine de 25 de ani distanţă, într-o eră în care informaţia este accesibilă oricui, când oferta de vin este globală, când piaţa este inundată de cărţi despre vin (inclusiv în limba româna. A propos, aţi citit Războaiele Vinului până la urmă?), este greu să accepţi că o persoană care se declară interesată de vin ar mai putea pune întrebările de mai sus.

49

Sigur, nu este obligatoriu să ştim (chiar) toate soiurile sau să cunoaştem toţi producătorii din lume, chiar dacă unii sunt mari sau inovativi sau au în portofoliu vinul care ni se potriveşte. Nu cred că memoria umană poate stoca această cantitate uriaşă de informaţie. Şi nici nu ar avea rost, atât timp cât există rubrica de faţă... Glumesc. Să fiu sincer, în scurt timp, cel puţin pentru acest tip de „inventar”, Inteligenţa Artificială va fi stăpânul. De astă dată, nu glumesc. Lucrăm la asta (VINARIUM - Institutul Vinului).

Argaman???... Un soi creat în Israel având ca părinţi două soiuri potrivite pentru ţinuturile calde: Souzao şi Carignan, pus la treabă în mod exemplar de Barkan, unul dintre cei mai mari producători de vin din Israel (dacă nu chiar cel mai mare).

Am „cunoscut” vinul în concursul nostru, Barkan trimiţând în fiecare an vinuri spre evaluare (timp în care, vreo doi producători autohtoni, nu mai au nevoie de nicio analiză obiectivă, zic ei). De fiecare dată, aceeaşi amprentă: vinuri cu intensitate cromatică mare, vinuri puternice, arome în registrul fructelor coapte şi al mirodeniilor dintr-o băcănie bogată.

Barkan strânge struguri din toate zonele bune, de pe Înălţimile Golan, din Galileea, Tabor, Ierusalim sau din ţinutul deşertic Mitzpe Ramon, dar „semnătura” e clară, trasată sigur, cu linii ferme. Pentru structura complexă şi bine sudată (pare că vinurile stau pe legături à la Eiffel), pentru tuşa de „vin de climat cald”, pentru nivelul ridicat de alcool, pentru faptul că „se ţine minte”, îl recomand pentru serile lunii care se apropie – Decembrie. De ce îl recomand de pe acum? Pentru că nu e prezent în România şi mă gândeam să fie timp suficient pentru o comandă online.

 

DOSAR

Peste 60.000 de vizitatori la cele mai importante evenimente din agricultură, alimentație, ambalaje și băuturi 07 NOIEMBRIE 2019

ROMEXPO împreună cu Camera de Comerț și Industrie a României a organizat, între 30 octombrie și 3 noiembrie, cea mai importantă serie expozițională a toamnei: INDAGRA, INDAGRA FOOD & CARNEXPO, PACK SHOW și EXPO DRINK. Cele patru evenimente s-au bucurat de prezența a peste 60.000 de vizitatori.

Timp de cinci zile, ROMEXPO a fost platforma care a reunit întregul spectru de furnizori ai industriei agricole, alimentare, de ambalaje și băuturi,

50

950 de companii, din 25 de țări, expunându-și cele mai noi produse, soluții și servicii pe o suprafață de 54.500 mp.INDAGRA și INDAGRA FOOD & CARNEXPO s-au desfășurat sub Înaltul Patronaj al Președintelui României.Cele mai importante companii din sectorul agricol au fost prezente la INDAGRA 2019INDAGRA a reprezentat și la ediția de anul acesta cadrul ideal pentru prezentarea proiectelor care aduc plus valoare agriculturii din România și impulsionează dezvoltarea relațiilor comerciale.Cea mai importantă manifestare cu profil agricol din țară a reunit peste 540 de companii pe o o suprafață expozițională de 33.800 mp.Evenimentul a înregistrat un grad de internaționalizare de 31%, la ROMEXPO fiind prezente 25 de ţări cu tradiţie în domeniul agricol, exportul şi importul de produse şi echipamente performante: Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Cehia, Coreea de Sud, Danemarca, Franța, Germania, Grecia, Italia, Lituania, Marea Britanie, Republica Moldova, Olanda, Polonia, România, Rusia, Serbia, Slovacia, Slovenia, Spania, Turcia, Ucraina, Ungaria.

Mai mult decât atât, INDAGRA 2019 a beneficiat de participarea oficială internaţională și de grup a țărilor: Franța, Grecia, Italia, Turcia și Ungaria.În cadrul evenimentului, producătorii şi distribuitorii din domeniu au prezentat produse şi echipamente moderne, în scopul de a crește performanţele și profitul în cultura legumelor, fructelor şi seminţelor, creşterea animalelor, viticultură şi vinificaţie.De asemenea, specialiștii în agricultură au beneficiat de oferte speciale la mașinile și utilajele care asigură o mai mare flexibilitate şi o creştere rapidă a productivităţii.Expozanții și-au prezentat produsele în cadrul a trei saloane tematice: Salonul de Agricultură, Salonul de Zootehnie și Salonul Utilajelor Agricole.

51

În plus, pe platformele exterioare a fost organizată și o zonă dedicată produselor tradiționale românești unde vizitatorii s-au bucurat de obiceiurile și tradițiile culinare din toate zonele geografice ale României.ROMEXPO a organizat prima ediție a Conferinței INDAGRA -  Ferma de familie, creatoare de valoare adăugată în România, eveniment care a adus în dezbaterea publică importanța IMM-urilor pentru domeniul agricol. Aceasta s-a desfășurat în două paneluri: „Alocările financiare atrase de IMM-uri agroalimentare” și „Tendințe și oportunități de vânzare în industria agroalimentară” și a reunit antreprenori, fermieri, ingineri agricoli, producători și importatori din domeniul agricol, studenți la facultăți cu profil agricol și agroalimentar.

Programul activităților conexe a fost unul complex și de interes atât  pentru vizitatorii specialiști, cât și pentru publicul larg. Cei prezenți au primit informații utile despre dezvoltarea agriculturii din România prin prisma inovațiilor, promovarea produselor românești pe piața internă și externă, precum și sfaturi în ceea ce privește accesarea fondurilor europene.Urmăriți site-ul www.indagra.ro pentru detalii despre INDAGRA 2020.Reprezentanții industriei alimentare și-au dat întâlnire la INDAGRA FOOD & CARNEXPO 2019 Târgul internațional pentru industria alimentară a reunit 250 de firme care au expus produse și tehnologii de ultimă generație pe o suprafață de 15.300 mp.La INDAGRA FOOD & CARNEXPO 2019 au participat companii din 13 țări: Austria, Bulgaria, Cehia, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Republica Moldova, Olanda, România, Suedia, Turcia și Ucraina, evenimentul înregistrând un grad de internaționalizare de 22%.Evenimentul s-a desfășurat sub Înaltul Patronaj al Președintelui României și a fost organizat de ROMEXPO, în parteneriat cu Camera de Comerț și Industrie a României și cu ADDOR EVENTS.

INDAGRA FOOD & CARNEXPO a completat tematica Târgului internațional de produse și echipamente în domeniul agriculturii, horticulturii, viticulturii și zootehniei, promovând cei mai importanți producători, distribuitori și importatori de echipamente și tehnologii pentru industria alimentară, industria cărnii, panificație, industrializarea legumelor și fructelor, prelucrarea peștelui și laptelui.Manifestarea le-a dat posibilitatea companiilor expozante să-și lanseze produsele și să prezinte noutățile din domeniu în cadrul unor zone tematice: Salonul industriei cărnii din România, Salonul de panificație, lactate, fructe și legume, Salonul GastroFood.Zonă destinată promovării industriei cărnii din România, a pus accent pe noile tehnologii, echipamente și utilaje de prelucrare a cărnii, furnizori și

52

procesatori de materii prime pentru industria cărnii, condimente, membrane și aditivi, producători de produse din carne.Urmăriți site-ul www.indagra-food.ro pentru detalii despre INDAGRA FOOD 2020.

Prezență internațională la PACK SHOW 2019 – singura expoziție de packaging din România PACK SHOW 2019 – singura expoziție de packaging din România s-a desfășurat între 30 octombrie – 3 noiembrie la ROMEXPO, în paralel cu INDAGRA, INDAGRA FOOD & CARNEXPO și EXPO DRINK.Spre deosebire de edițiile anterioare, când expoziția a intrat doar în vizorul vizitatorilor de profil, PACK SHOW 2019 a fost vizitat și de clienți și potențiali clienți veniți din rândul producătorilor agricoli.În cele cinci zile rezervate expoziției, Pavilionul Central a fost scena întâlnirilor de afaceri productive, a ofertelor de parteneriat și a discuțiilor axate pe informații tehnice și de calitate în domeniul producerii, imprimării, ambalării, etichetării și transportării ambalajelor.Anul acesta, PACK SHOW a acordat o atenţie specială ambalajelor sustenabile şi biodegradabile, tehnicilor de ambalare şi ambalajelor din industriile farmaceutică şi cosmetică, dar şi soluţiilor de ambalare destinate industriei alimentare şi a băuturilor. Detalii despre ediția viitoare pe www.packshow.ro.Expo Drink 2019 – o călătorie a simțurilor în lumea celor mai rafinate băuturi!În completarea tematicii INDAGRA și INDAGRA FOOD & CARNEXPO, Târgul de vinuri, bere și alte băuturi alcoolice și non-alcoolice – EXPO DRINK a oferit vizitatorilor posibilitatea de a degusta și achiziționa băuturi românești de tradiție, dar și produse recunoscute la nivel internațional. Vizitatorii specialiști au primit informații și sfaturi de la reprezentanții companiilor expozante despre cele mai noi și eficiente tehnologii folosite în industrie, în special în ceea ce privește utilajele pentru industria vinului, procesarea strugurilor și procesarea fructelor, serviciile de proiectare, dimensionare și utilare a cramelor de diverse dimensiuni.Timp de cinci zile, în Pavilionul B2 al ROMEXPO, producători tradiționali și internaționali de vinuri și băuturi alcoolice, distribuitori din domeniu și producători de echipamente folosite în procesul de vinificație, dar și producători și distribuitori de sucuri naturale sau carbogazoase, de concentrate din fructe, de băuturi energizante, organice, cafea  și ceaiuri au prezentat vizitatorilor transformările prin care băuturile și derivatelor lor trec pentru a deveni desăvârșite și rafinate. Secretele de producție a băuturilor

53

prezentate au fost dezvăluite de specialiști ai companiilor din: România, Bulgaria, Republica Moldova și Portugalia.EXPO DRINK 2020 promite vizitatorilor specialiști și publicului larg noi surprize și multe evenimente conexe de interes, precum conferințe și dezbateri, dar și demonstrații inedite de bartending.Despre ROMEXPOROMEXPO S.A., societate comercială cu capital privat, are ca acționar majoritar Camera de Comerț și Industrie a României, unul dintre cele mai importante foruri de reprezentare a oamenilor de afaceri români.

* * *

Raziile jandarmilor în păduri. Câţi metri cubi de lemne transportate ilegal au fost confiscaţi în 2019 8 noiembrie 2019, Daniel Guţă

FOTO: IJJ Hunedoara.Jandarmii au controlat de la începutul anului aproape 4.000 de maşini care transportau lemne şi au decis confiscarea unei cantităţi importante de material lemnos. Peste 4.000 de vehicule de transport au fost verificate în 2019 de jandarmi în judeţul Hunedoara şi peste 350 de metri cubi de men au fost recuperaţi în urma controalelor, arată un raport publicat de Inspectoratul de Jandarmi al Judeţului Hunedoara. „De la începutul anului, jandarmii au desfăşurat recunoaşteri în teren la 263 parchete în exploatare din zona de competenţă şi au fost executate aproape 3.000 de activităţi de control. Pe timpul acestora, jandarmii au verificat, în aplicaţia SUMAL, 3.919 autovehicule şi 86 atelaje hipo ce transportau material lemnos,  au constatate 13 fapte de natură penală, fiind identificaţi 14 autori şi au aplicat 156 sancţiuni contravenţionale, în valoare totală de

54

146.800 lei. Cu ocazia constatării faptelor de încălcare a legislaţiei silvice mai sus menţionate s-a dispus confiscarea a 118,30 mc de material lemnos în valoare totală de 37.653 lei”, a informat IJJ Hunedoara. De asemenea, au fost executate acţiuni în comun cu Biroului Delicte Silvice al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Hunedoara, în care au fost verificate, în aplicaţia SUMAL , 24 autovehicule şi 2 atelaje hipo ce transportau material lemnos. „Pe timpul acestor acţiuni au fost aplicate 3 sancţiuni contravenţionale în valoare totală de 8.000 lei şi s-a dispus confiscarea a 190 mc de material lemnos în valoare totală de 22.000 lei”, a informat IJJ Hunedoara. La solicitarea  entităţilor din subordinea Direcţiei Silvice Hunedoara, au fost organizate 154 de acţiuni pentru prevenirea şi combaterea faptelor antisociale la regimul silvic.

„Pe timpul desfăşurării acestor activităţi s-au verificat 80 autovehicule şi 12 atelaje hipo ce transportau material lemnos,  a fost sesizată o faptă de natură penală şi au fost aplicate 21 sancţiuni contravenţionale în valoare totală de 16.600 lei. Totodată, s-a dispus confiscarea a 48,57 mc de material lemnos în valoare totală de 11.168lei”, arată raportul IJJ Hunedoara. „În perioada următoare vor fi  intensificate acţiunile de prevenire şi control pe linie silvică, atât independent cât şi mai ales în cooperare, având în vedere apropierea sezonului rece, fapt ce determină o creştere a activităţilor derulate de operatorii economici, dar şi de persoane fizice pe linia exploatării masei lemnoase”, mai informează IJJ Hunedoara. 

* * *

Dumitru Blaga, vicepreşedinte Asociaţia Producătorilor de Mobilă: Un metru cub de lemn se exportă cu 100-150 euro sau îl poţi transforma în mobilă şi preţul ajunge la 4000-6000 Roxana Rosu astăzi, 15:30 1

Un metru cub de lemn românesc se exportă la preţul de 100-150 euro, în schimb, transformat în mobilă, preţul urcă la 4000-6000 euro, în condiţiile în care manopera reprezintă jumătate din valoarea produsului final, spune Dumitru Blaga, vicepreşedintele Asociaţiei Producătorilor de Mobilă din România şi director general al companiei SIMEX Sălaj.

55

”Am un exemplu, Polonia, care a acordat sprijin producătorilor de mobilă în accesarea fondurilor europene pentru realizarea de investiţii, rezultând creşterea volumului de mobilă exportat şi prezenţă în pieţele de mobilă, inclusiv America”.

* * *

SATU MARE: Peste 50 de focare de pestă porcină africană stinse în 2019 F.F. Miscellanea / 08 noiembrie

Peste 50 de focare de pestă porcină africană au fost stinse în acest an în judeţul Satu Mare, mai fiind un singur focar activ într-o gospodărie, a informat Direcţia Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Satu Mare."În data de 08.11.2019, au fost stinse încă 21 focare de Pestă Porcină Africană din localităţile Bercu Nou, Porumbeşti, Mesteacăn, Halmeu, Cidreag, şi Valea Seacă. De la începutul anului în judeţul Satu Mare, au fost stinse 54 focare de boală în 14 localităţi. Pe raza judeţului Satu Mare, mai există un singur focar de pestă porcină africană, într-o exploataţie non profesională din localitatea Bolda, unde au fost luate toate măsurile legale, pentru a preîntâmpina difuzarea bolii, în alte exploataţii non profesionale din localitate", a transmis DSVSA Satu Mare.

Primul caz de pestă porcină africană din România a fost descoperit la periferia municipiului Satu Mare în anul 2017.

* * *

Jurnalul de ACASĂ, cu vinuri românești Vinarte la Trienala de arhitectură de la București noiembrie 8, 2019 Vinul.ro

56

Cea de a treia ediție a Trienalei Bucharest East Centric Architecture “HOME/any/more?” – “ACASĂ/oriunde/nicăieri/?” s-a derulat în perioada 7-20 octombrie 2019, aducând împreună proiecte din peste 25 de țări, numeroși nominalizați și membri ai juriului din întreaga Europă, expozanți din Belgia și China, arhitecți, urbaniști, proiectanți, studenți și mulți alți pasionați de aspectele locuirii.În afară de discuțiile profesionale, participanții din mai multe țări de pe diferite continente s-au bucurat și de experiența vinurilor românești de la Vinarte.

Premii, expoziții, conferințe, lansări de carte de arhitectură la București

Pe parcursul zilelor de eveniment, “ACASĂ/oriunde/nicăieri/?” s-a configurat într-un jurnal bogat în file, emoții și problematizări. Primele impresii notate în memoria acestui eveniment amplu au început cu vernisajul expoziției (My) “HOME/any/more/?”, sărbătorit împreună cu cei aleși să jurizeze proiectele, cu o parte dintre cei care le-au creat, dar și cu cei cărora le-au fost adresate și care au avut curiozitatea de a le viziona în cadrul expoziției de la Universitatea de Arhitectură și Urbanism “Ion Mincu”, București.  

Alte pagini de jurnal au fost dedicate expoziției belgiene “Inventaires # Inventoires”, completată prin conferința “Mies Van Der Rohe”, expoziției “Inventing a HOME”, susținută de arhitecți din China care, la rândul lor, au

57

susținut și o conferință pe tema locuirii, și conferinței despre o spectaculoasă readucere la viață a unui edificiu spaniol, susținută de biroul de arhitectură Eva Prats și Ricardo Flores, Barcelona. 

Tot cu prilejul Trienalei a fost lansată o carte-reper pentru tema locuirii: A-ți face cuibul: trup, casă, minte. Autoarea cărții, Sarah Robinson (foto deasupra), architect cu studii de filosofie și Președinte al secțiunii de Discursuri Critice din cadrul Trienalei, a însoțit această lansare de carte și de o conferință, la Teatrul Național, Sala Media.Și președintele juriului East Centric Architecture Awards, Marc Jay, architect din Danemarca, le-a împărtășit studenților și arhitecților informații despre sensurile lui “a locui” în secolul 21, din perspective arhitecturale daneze.

ACASĂ, cu muzică și vin pentru arhitecții prezenți la Trienală. Expoziția continuă virtual

Frumusețea zilelor de ACASĂ a devenit memorabilă și prin prezența ansamblului condus de Diana Rotaru – SonoMania și a Corului Sound, care au adus multă bucurie în sufletele celor prezenți.

Nici vinul nu a lipsit de ACASĂ. Așa cum se întâmplă atunci când arta și vinul se întâlnesc, vinurile Vinarte au însoțit toate evenimentele speciale de pe parcursul Trienalei.

58

Cei care nu au reușit să viziteze expoziția (My) HOME, o pot face încă prin intermediul turului virtual.

* * *

Ce sunt organismele modificate genetic. Care sunt cele mai „prelucrate“ produse 8 Noiembrie 2019

Toata lumea a auzit de organismele modificate genetic. Pe scurt, OMG. Din noianul de informatii care dau în fiecare zi buzna peste noi, am rămas doar cu ideea că trebuie să ne ferim de ele. Dar știm clar ce sunt organismele modificate genetic? Chiar sunt periculoase?

Facem lumină asupra acestui subiect ca să înțelegem ce sunt aceste creații ale ingineriei genetice, de ce au apărut și dacă reprezintă sau nu o amenințare.

Mai întâi, să facem cunoștință: un organism modificat genetic este un organism cu un ADN alterat sau modificat în orice mod cu ajutorul ingineriei genetice. În cele mai multe cazuri, aceste organisme au fost transformate prin combinarea cu ADN-ul altui organism (bacterie, plantă, virus sau animal), motiv pentru care li se spune și organisme "transgenice".

59

De ce avem nevoie de organismele modificate genetic?

Dacă aveai impresia că organismele modificate genetic reprezintă doar câteva excepții de la linia naturii, trebuie să știi că situația este complet diferită: categoriile de OMG sunt atât de numeroase, încât le pierzi ușor șirul. CRISPR, un nou instrument de editare a genomului, a deschis porțile spre modificări genetice care păreau de neimaginat cu numai un deceniu în urmă.

De ce avem nevoie de aceste modificări artificiale?

Ei bine, modificările apar și pe cale naturală, doar că noi, oamenii, le facem mai rapide și în raport cu necesitățile actuale. Cele mai multe modificări genetice realizate în laborator au ca obiectiv obținerea unor soiuri mai rezistente la dăunători și pesticide, precum și realizarea unor culturi mai productive. 

Vrem să mâncăm alimente cât mai "curate"? Plantele modificate genetic sunt mai rezistente la atacurile insectelor și de aceea sunt mai puțin expuse la pesticide și fertilizanți. 

Avem nevoie de recolte mai bune pentru a hrăni populația în creștere a globului? Ei bine, pur și simplu e imposibil să ne săturăm toți mâncând bio - agricultura organică nu este sustenabilă."800 de milioane de oameni de pe planetă sunt malnutriți, iar numărul continuă să crească", spune Channapatna Prakash, născută în India, cercetător agricol la Centru pentru Cercetare Biotehnologie la Universitatea Tuskegee. "Biotehnologia nu este panaceul pentru foametea din lume, dar este un instrument care include protejarea solului și a apei, managementul dăunătorilor și alte metode ale agriculturii sustenabile, precum și noi tehnologii", adaugă ea.

În ultimul deceniu, soiurile de plante create în laborator au cucerit suprafețe din ce în ce mai mari, fiind cultivate pe 52,6 milioane de hectare din 13 țări, printre care se numără SUA, Argentina, Canada, China, Africa de Sud, Australia, Germania și Spania.

Să vorbim deschis despre mâncarea modificată genetic

Conform Bibliotecii Naţionale de Medicină din Statele Unite, care face parte din Centrul Național pentru Informații Biotehnologice (NCBI), produsele modificate genetic sunt cele care conțin genele străine ale altor plante sau

60

animale în codul lor genetic. Rezultă produse cu un gust ameliorat, mai rezistente la boli și la secetă - în cazul celor vegetale.

Totuși, cei de la NCBI menționează și potențialele riscuri asociate cu alimentele modificate genetic, precum alterările genetice care pot afecta mediul. Mai exact, culturile modificate genetic pot interfera cu cele naturale, conducând la dispariția organismelor originale. De exemplu, producția de banane s-a extins numai prin metodele de clonare. Arborii care produceau natural bananele au devenit sterili, notează Live Science.

Care sunt cele mai modificate produse

Modificările genetice au cea mai largă utilizare în culturile agricole. Cel puțin 90% din cantitățile de soia, bumbac, ulei de rapiță, porumb și sfeclă de zahăr vândute în Statele Unite sunt modificate genetic. Adaptarea soiului de porumb rezistent la ierbicid, care era mai lentă în anii trecuți, a crescut, ajungând la 89% din cultura totală din SUA în 2014 și 2015, potrivit Departamantului american al agriculturii.

Conform Huffington Post, cele mai modificate genetic produsele sunt: porumbul, soia, dovleacul galben și zucchini, lucerna, rapița, sfecla de zahăr și laptele - cel obținut de la vacile hrănite cu hormon bovin recombinant, interzis în UE, Canada, Japonia, Noua Zeelandă și Australia.

Un atu important care a condus la răspândirea culturilor de plante modificate genetic este rezistența la dăunători și boli. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, una dintre cele mai răspândite metode de creare a rezistenței este folosirea bacilului thuringiensis (Bt). Acesta produse proteine care alungă insectele. Culturile modificate cu Bt au dovedit o rezistență la insecte care reduce necesitatea folosirii pesticidelor sintetice. 

Sună bine, dar aici intervine și cea mai importantă problemă:

De ce ne temem de organismele modificate genetic?

61

Activiștii care se opun OMG-urilor argumentează că acestea pot afecta mediul și sănătatea oamenilor. Una dintre organizațiile care luptă împotriva organismelor modificate genetic este Centrul pentru Siguranța Alimentelor. Instituția numește ingineria genetică asupra plantelor și animalelor drept "una dintre cele mai mari și mai dezorganizate provocări ale secolului XXI".

"Alimentele modificate genetic au fost puse în legătură cu reacții alergice, stări de greață, moartea unor animale, animale sterile și cu afectarea aproape fiecărui organ al animalelor studiate în laborator", arată Institutul pentru Tehnologie Responsabilă, un grup al activiștilor anti-OMG.

"Cele mai multe dintre națiunile dezvoltate nu consideră sigure OMG-urile. În peste 60 de țări din jurul lumii, inclusiv Australia, Japonia și toate țările din Uniunea Europeană, există restricții importante sau interdicții clare pentru producția și vânzarea de OMG", arată Proiectul NON-GMO.

As You Sow este o organizație non-profit care și-a concentrat cercetarea pe modul în care acțiunile corporațiilor afectează mediul, inclusiv producția alimentară. Christy Spees, manager la acest ONG, spune că alimentele modificate genetic sunt periculoase. "Modificările sunt axate pe creșterea rezistenței la substanțele toxice, precum pesticidele și unii fertilizatori. Când substanțele chimice periculoase sunt folosite, plantele le folosesc pentru a se dezvolta, iar astfel pot fi dăunătoare sănătății noastre", explică ea.

Să vedem și de ce sunt bune OMG-urile

Multe organizații științifice și grupuri industriale sunt de acord că teama cu care sunt privite organismele modificate genetic este mai degrabă emoțională decât factuală. "Într-adevăr, știința este destul de clară: îmbunătățirea culturilor cu tehnicile moleculare ale biotehnologiei este sigură", se arată într-o declarație din 2012 a Asociației Americane pentru Dezvoltarea Științei (AAAS).

"Organizația Mondială a Sănătății, Asociația Medicală Americană, Academia Națională de Științe a SUA, Societatea Regală Britanică și orice altă instituție respectată care a analizat dovezile au ajuns la aceeași concluzie: consumarea hranei care conține ingrediente derivate din culturi modificate genetic nu este mai riscantă decât consumarea acelorași alimente cu ingrediente din plante crescute cu tehnici obișnuite de îmbunătățire", arată AAAS.

Monsanto, cel mai mare producător din lume de organisme modificate genetic, subliniază avantajele OMG-urilor: "Culturile modificate genetic pot

62

îmbunătăți randamentele fermierilor, pot reduce consumul de resurse naturale și folosirea de combustibili fosili și oferă beneficii nutriționale."

Totuși, deși numeroase date științifice demonstrează siguranța, eficiența și rezistența culturilor OMG, modificarea genetică rămâne un câmp nou al științei, subliniază Live Science.

Problema etichetelor

Dezbaterea privind etichetarea și promovarea produselor alimentare care conțin OMG a devenit o problemă politică în ultimii ani. În noiembrie 2015, FDA - U.S. Food and Drug Administration (Administrația Alimentelor și Medicamentelor din SUA) a emis o decizie prin care alimentele derivate din surse modificate genetic trebuie să aibă etichetă adițională dacă există diferențe consistente între produsul modificat și echivalentul clasic.

FDA a aprobat și AquaAdvantage Salmon, specie de somon modificat genetic care crește mai rapid decât somonul normal.

Monsanto a susținut că nu există o justificare științifică pentru etichetarea specială a alimentelor care conțin ingrediente modificate genetic.

Potrivit grupului GMO Answers, format din Monsanto, DuPont, Dow AgroSciences, Bayer, BASF, CropScience și Syngenta, "produsele agricole modificate genetic sunt cele mai reglementate și testate produse din istoria agriculturii". 

"Mulți cercetători independenți și organizații din toată lumea, precum Academia Națională de Științe a SUA, Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite, Organizația Mondială a Sănătății, Asociația Medicală Americană și Asociaţia Americană pentru Progresul Ştiinţei, au analizat miile de studii științifice și au concluzionat că plantele modificate genetic nu prezintă riscuri mai mari pentru oameni, animale și mediu decât celelalte culturi", arată grupul de producători de OMG.

Modificate sau nemodificate: Ce alegem?

Rămâne de văzut dacă produsele modificate genetic vor ajunge să respecte promisiunea că vor eradica foametea în lume și ne vor îmbunătăți viața. Potențialul OMG este enorm, deși există și riscuri și putem plăti pentru accidente și greșeli în moduri în care nu ne putem imagina acum. Dar cea mai mare greșeală ar fi să respingem orbește noua tehnologie, notează National Geographic.

63

Dacă analizăm cu atenție cum, unde și de ce să introducem produsele modificate genetic și dacă le testăm cu grijă și le judecăm inteligent, putem cântări cel mai bine riscurile în raport cu avantajele lor. 

* * *

* * *

64