Stiri 15 iunie 2021, a doua parte
Tranzacie pe piaa sosurilor: Assan Foods intr în portofoliul Kraft Heinz 15 Jun 2021 . Andra Imbrea
Kraft Heinz cumpr productorul turc de sosuri Assan Foods de la Kibar Holding într-o tranzacie ce evalueaz compania Assan la suma de 100 milioane de dolari.
Potrivit Kraft Heinz, achiziia Assan Foods ofer gigantului alimentar oportunitatea de a-i extinde businessul atât în retail, cât i în zona de foodservice în Europa, Orientul Mijlociu i Africa. Achiziia Assan Foods se supune condiiilor de reglementare i este estimat s se finalizeze în a doua parte a anului.
Assan Foods este un productor din Istanbul ce comercializeaz o gam variat de sosuri, precum ketchup, maionez sau sosuri pentru paste. Printre brandurile din portofoliu Assan se numr Colorado, Kingtom sau Oba.
Din 2019, Assan Foods este productor certificat pentru Kraft Heinz, ce opereaz facilitile de producie din Balikesir i Izmir, Turcia. Compania deine aproximativ 400 de angajai i export în peste 50 de ri.
Anunul privind achiziia Assan vine la o sptmân dup ce Kraft Heinz a anunat c plnuiete s investeasc 140 milioane de lire sterline în unitatea de producie Kitt Green din Marea Britanie, cea mai mare investiie realizat de gigantul alimentar în ultimele dou decenii.
Nestlé lanseaz KitKat vegan i pe piaa european, 15 Jun 2021 , Simona Popa
Gigantul alimentar Nestlé a anunat oficial c versiunea vegan a batonului KitKat va fi disponibil în Marea Britanie, Polonia, Estonia, Letonia i Lituania de la jumtatea acestei luni. Noul produs va fi disponibil prin intermediul magazinelor specializate, dar i pe platforma KitKat Chocolatory.
Dup extinderea pe pieele europene, Nestlé va continua lansarea KitKat vegan i în Australia i Brazilia.
„Modul în care oamenii mnânc se schimb constant i noi vrem s fim cu un pas înainte, s punem bazele a cât mai multe alimente i buturi pe baz de plante. Ce modalitate mai bun de a face asta decât prin oferirea unei variante alternative pentru unul dintre cele mai cunoscute branduri ale noastre?", declara Alexander von Maillot, directorul diviziei de dulciuri din cadrul Nestlé, la momentul lansrii.
Potrivit acestuia, în procesul de producie, laptele este înlocuit cu un substitut obinut din orez, fiind mult mai potrivit decât cele din soia ori migdale, iar principala provocare a fost ca înlocuitorul laptelui s se omogenizeze perfect cu restul ingredientelor.
Noul KitKat vegan, numit KitKat V, a fost creat de experii în ciocolat din centrul de cercetare i dezvoltare pe care Nestlé îl are în York, Marea Britanie, i, potrivit informaiilor publicate de companie, produsul este certificat vegan i este fabricat din cacao obinut din producie sustenabil, prin Planul Nestlé pentru cacao împreun cu Rainforest Alliance.
Compania a lansat deja alternative pe baz de plante la produsele lactate, acestea fiind produse acum din orez, ovz, soia, nuc de cocos, mazre i migdale. Exemplele includ îngheat fr lapte, buturile pe baz de orez i ovz, buturi pe baz de mazre, cappuccino i latte plant-based, o alternativ vegan pentru laptele condensat, precum i o gam de brânz fr lactate pentru a veni în completarea gamei deja existent de burgeri pe baz de plante. Surs foto: European Supermarket Magazine
Casa de Vinuri Zaig, venituri duble în pandemie i cretere de 50% pentru 2021 , 15 Jun 2021 , Andra Imbrea
Casa de Vinuri Zaig, parte a zonei viticole Lechina - Teaca din nordul Transilvaniei, a înregistrat anul trecut venituri de 330.000 lei, duble fa de anul anterior, iar pentru 2021 estimeaz o cretere de 40 – 50%, generat de extinderea în HoReCa, în Cluj-Napoca, Bucureti, Braov, Sibiu, Timioara i Oradea.
În prezent, aproximativ 10% din vânzri sunt realizate online. Distribuia include vânzrile din crama proprie, magazinele HoReCa i canalul online.
Din 2013 i pân în prezent, Casa de Vinuri Zaig a investit aproximativ 800.000 de euro, jumtate fonduri europene, jumtate fonduri proprii, în extinderea podgoriei. Din aceast sum, aproximativ 150.000 de euro au fost investii exclusiv în tehnologie, în pres de struguri, în tancuri de depozitare, desciorchintor i într-o nou linie de îmbuteliere. Pentru anul în curs vor fi fcute investiii pentru amenajarea unei sli de degustare i a unui spaiu de depozitare, iar în urmtorii 2 – 3 ani planurile de dezvoltare vizeaz includerea cramei pe lista destinaiilor turistice vitivinicole.
În prezent, Casa de Vinuri Zaig deine 13 hectare plantate cu vi-de-vie, dintre care 1,5 hectare de vi-de-vie veche de 100 de ani, plantat între 1920 i 1925, i 11,5 hectare de vie nou, plantat în 2013, în urma atragerii de fonduri europene în valoare de aproximativ 400.000 de euro. Crama, construit ulterior, are o capacitate maxim de 80.000 de litri.
Microclimatul unic al zonei Lechina - Teaca, definit drept terroir în industrie, contribuie la calitatea vinurilor albe cu aciditate i mineralitate ridicat. În prezent, vinurile albe reprezint 95% din producia Zaig, restul fiind reprezentat de segmentul rose. Soiurile de struguri principale, româneti i strine, aflate în podgoria Casei de Vinuri Zaig sunt: Chardonnay, Muscat Ottonel, Sauvignon Blanc, Neuburger, Traminer, Feteasc Neagr, Pinot Noir, Feteasc Regal, Feteasc Alb. Dintre soiurile de struguri vechi, cu istorie, Zaig pstreaz Feteasca Alb, Neuburger, Traminer i Muscat Ottonel.
Casa de Vinuri Zaig a câtigat 3 medalii de aur la ediia din acest an (a XVIII-a) a Vinarium International Wine Contest. Au fost medaliate cu aur 3 sortimente de vin ale Casei de Vinuri ZAIG: Chardonnay 2020, Sauvignon Blanc 2020 i Pinot Noir 2020.
2020, un an de stagnare pentru principalii juctori din piaa berii , 15 Jun 2021 , Alina Dragomir
2020 a fost un an de stagnare pentru cei mai importani juctori din piaa berii, principalul vinovat care a pus frân creterii fiind restriciile din HoReCa. Pentru Ursus Breweries, liderul pieei locale, 2020 s-a încheiat cu o cifr de afaceri de 2,02 miliarde de lei, în cretere cu 0,1% fa de anul precedent.
Evoluii constante au raportat i HEINEKEN România i Bergenbier, urmtorii doi juctori dup cifra de afaceri. Astfel, HEINEKEN România a înregistrat o cifr de afaceri de 1,26 miliarde de lei, bifând un plus de 0,2% fa de 2019, când veniturile s-au ridicat la 1,23 miliarde de lei, iar Bergenbier a raportat afaceri de 653 de milioane de lei, în uoar cretere fa de anul precedent când raportase o cifr de afaceri de 651 de milioane de lei.
În ceea ce privete profitabilitatea, Ursus Breweries a raportat anul trecut un rezultat net în scdere fa de 2019, ajungând la 244 de milioane de lei fa de 259 de milioane de lei. De cealalt parte, HEINEKEN România a înregistrat un avans de 17% prin comparaie cu 2019, pân la 137 de milioane de lei, iar Bergenbier a intrat pe profit, bifând un rezultat net de 20 de milioane de lei.
Anul trecut, volumul pieei berii a înregistrat o evoluie de +0,5% în volum, ajungând la 16,75 milioane hl, iar ponderea sectorului HoReCa în vânzrile de bere a sczut la 8% în 2020, de la 15% în 2019, potrivit datelor Asociaiei Berarii României.
COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA
Start-up-ul easySales integreaz accesul la platforma Vivre pentru comerciani i mizeaz pe atragerea a peste 100 de retaileri în platform pân la finalul , Cristina Bellu , 15.06.2021, Vivre Marketplace opereaz în România, Bulgaria, Grecia, Croaia, Slovacia, Slovenia, Cehia, Ungaria i Polonia. Start-up-ul local easySales, care a creat o platform de automatizare i centralizare a activitilor de e-commerce, anun finalizarea procesului de integrare a accesului la retailerul online de mobil i decoraiuni Vivre pentru comercianii care vor s îi diversifice distribuia i s aib acces la nou piee importante din regiune, potrivit unui comunicat transmis de companie.
„Am aplicat know-how-ul pe care deja l-am cultivat, prin integrarea anterioar a altor platforme majore de comer electronic”, spune Ciprian Cazacu, cofondator easySales.
Pân la finalul anului, easySales intete 500.000 de oferte listate pe Vivre Marketplace i 10.000 de comenzi lunare, precum i atragerea a peste 100 de comerciani pe platform, în al doilea semestru din 2021.
„Suntem în plin expansiune i, în 2021, ne propunem s consolidm acest model de business în toate rile în care existm deja”, adaug Andrei Stnescu, Chief Commercial Officer Vivre.
În prezent, Vivre Marketplace are 1.000 de comerciani în platform i este disponibil în România, Bulgaria, Grecia, Croaia, Slovacia, Slovenia, Cehia, Ungaria i Polonia.
„În momentul de fa, avem aproximativ 25.000 oferte deja conectate la platforma Vivre. Procesul de listare este mult mai eficient i mai simplu prin easySales i va contribui la inta Vivre pentru acest an de a extinde catalogul de produse, pe anumite categorii. Practic, easySales aduce o eficientizare cu pân la 80% a activitii de eCommerce, prin fluxurile de lucru sincronizate”, completeaz Ciprian Cazacu.
Vivre Marketplace include în prezent peste 500.000 de produse unice. În 2021, categoriile de produse ce vor fi dezvoltate cel mai mult sunt articolele DYI, jucriile, zonele de hobby, art & craft, electronice i IT.
Ca dezvoltrile tehnice, Vivre va crete, în continuare, componenta de augumented reality, dar i serviciile pentru cas, precum cele de design interior.
easySales include deja, în portofoliu, platforme precum eMag, Cel, Elefant, Okazii, Dealwise i TeamDeals. Pân în 2022, compania vizeaz i integrarea cu Amazon, Ebay i Allegro.
Clienii din portofoliu au listat un numr de peste 3,5 milioane produse pe diferite platforme marketplace, au generat 670.000 facturi i 710.000 documente de livrare în mod automatizat i au tradus 160.000 documentaii de produse. Valoarea total a comenzilor procesate prin easySales este de aproximativ 137 milioane euro.
Planul pentru intrarea celebrului lan american de restaurante Chuck E. Cheese în România: La Bucureti va fi primul restaurant din Europa. 5 uniti pregtite, investiii de 7,5 milioane euro, prima deschidere în 2022 Emil Popescu scris ieri, 06:19
Primul restaurant din Europa al celebrului lan american de restaurante pentru copii Chuck E. Cheese va fi deschis la Bucureti, anul viitor. Familia Anda i Gabriel Teodorescu a semnat master franciza pentru România, operaiune anunat în premier de Profit.ro, i plnuiete lansarea primelor 5 restaurante, în cinci ani, cumulând investiii de 7,5 milioane de euro. Înainte de a fi prezentat aici, informaia a fost anunat cu mult înainte pe Profit Insider “Primul restaurant va fi deschis în toamna anului viitor. Din cele cinci, primele trei vor fi în Bucureti, iar pentru celelalte ne uitm la alte orae mari, precum Timioara, Cluj-Napoca, Constana i Braov”, a declarat Gabriel Teodorescu pentru Profit.ro.
Dac primele restaurante se vor dovedi de succes, vor urma i alte uniti. Investiia pentru o astfel de locaie pornete de la 1,5 milioane de euro. Finanarea primelor 5 Chuck E. Cheese va fi asigurat din surse proprii i un credit de investiii, a mai spus Gabriel Teodorescu, care deine de 8 ani, împreun cu soia sa, Anda, i firma Deziclean, furnizor de servicii profesionale de curenie. Profit.ro a relatat recent c lanul Chuck E. Cheese, cu peste 600 centre în SUA i alte 100 de uniti în 15 ri din lume, intr în România, în franciz.
Brandul are drept concept restaurante pentru copii, cu pizza i diverse aparate de joc. Chuck E. Cheese, brand lansat pe pia în 1977, a deschis recent primul restaurant în El Salvador i a 8-a unitate în Peru, pregtind i primul restaurant în Bahrain. De la lansare, restaurantele aflate sub acest brand au avut peste 70 de milioane de clieni. Lanul este controlat de compania CEC Entertainment, cu sediul în Texas, care mai deine mrcile Peter Piper Pizza (114 restaurante) i Pasqually's Pizza & Wings în 47 de state americane i 17 ri.
Anul trecut, puternic lovit de pandemia care a închis toate restaurantele la nivel global, CEC Entertainment, controlat de fondul de investiii Apollo Global Management, a solicitat protecie împotriva falimentului, pentru o restructurare a bilanului. Grupul a anunat atunci c se afl în cea mai dificil criz din istoria companiei. Ulterior, în luna ianuarie a acestui an, compania a anunat c a ieit din aceast procedur, finalizând o restructurare financiar, pltind datorii de 705 milioane de dolari i instalând un nou consiliu de conducere. SUPLIMENT RETAIL / ANUL TRECUTPENNY a avut cel mai bun profit din istorie - 85 milioane lei, Ziarul BURSA / 15 iunie
PENNY a înregistrat cel mai bun profit net din istorie, anul trecut, respectiv 85 milioane lei, ne-a spus Raffaele Balestra, CFO PENNY, într-un interviu. Acesta ne-a mai precizat c, în acest an, vor fi deschise 25 de noi magazine PENNY i vor fi remodelate alte 100 de magazine, acest proces urmând s fie finalizat anul viitor.
• (Interviu cu Raffaele Balestra, CFO PENNY)
Reporter: Cum caracterizai retailul dup perioada de pandemie?
Raffaele Balestra: 2020 a fost un an care ne-a pus la încercare din toate punctele de vedere, dar în ciuda dificultilor semnificative generate de pandemie, am reuit s ne atingem obiectivele economice. Din perspectiva consumului, retailul a fost mai puin afectat anul trecut, dar asta nu înseamn c am fost marii câtigtori. Industria a fost în prima linie a cumprturilor responsabile i sigure de care s-au ocupat zeci de mii de angajai. A fost nevoie de mult solidaritate, empatie i rbdare i nu pot decât s le mulumesc tuturor colegilor pentru c nu s-au oprit i au mers mai departe.
Una dintre inevitabilele schimbri generate de aceasta a fost digitalizarea. Aa c, planurile noastre de a testa un magazin online s-au concretizat mult mai repede. Astfel, în contextul pandemic al anului 2020, când deplasrile au fost limitate, am încercat s gsim soluii rapide de satisfacere a nevoilor clienilor notri i s diminum presiunea creat la nivelul lanului de aprovizionare. Am reuit s punem la punct un sistem de livrare la domiciliu prin intermediul platformei Lyvra. De la lansare, am livrat un total de 900 de produse i am diversificat gama disponibil pe platform la 1.400 produse pân la finalul lui 2020. Lyvra conine atât produse de baz, cât i produse marc proprie i promoiile aferente. Cu Lyvra, ducem mai departe promisiunea #SuntemDeDeparteMaiApropiaiCaNiciodat. Serviciul este disponibil pentru comenzi online cu livrare la domiciliu, pentru zona Bucureti i Ilfov.
Mai mult, anul acesta am încheiat un parteneriat cu Glovo existent în Bucureti i Oradea, care reprezint dovada eforturilor constante pe care le facem pentru a îmbunti experiena de cumprare a clienilor notri.
Reporter: Ce strategie ai abordat dup declararea pandemiei de Covid-19?
Raffaele Balestra: Pentru a trece mai uor prin criz i pentru a minimiza pierderile a fost nevoie s ne adaptm la noua realitate i la nevoile clienilor notri. Pe lâng adaptare, a fost i decizia strategic de a nu ne opri investiiile planificate, cu toate c a fost mult mai complicat s le finalizm decât într-o perioad "normal". În aceste investiii am cuprins noile deschideri de magazine, remodelrile din reeaua noastr, proiectul noului centru logistic din Oltenia (Filiai) i, poate cel mai important, transformarea din PENNY Market în PENNY, ca urmare a unui proces amplu de rebranding.
i mai mult, în 2020 am pus accentul pe sustenabilitate atât la nivel de produse i sortiment, prin dezvoltarea de mrci proprii i extinderea gamei de produse sustenabile, cât i în ceea ce privete proiectarea i construcia de magazine.
Totodat, am fcut tranziia ctre digitalizare printr-o adaptare continu, în timp ce avem în centrul preocuprilor bunstarea angajailor notri i confortul clienilor. În contextul pandemic, ne-am orientat activitatea ctre online mai mult decât o fceam înainte. Planurile noastre în ceea ce privete digitalizarea vizau o intensificare a activitii ctre online, iar pandemia nu a fcut decât s ne accelereze ritmul. În viitorul apropiat, vom continua s investim în testarea unor platforme precum Glovo i Lyvra.
Pentru a ne susine succesul, în urmtorii ani ne vom concentra pe îmbuntirea constant a experienei de cumprare i adaptarea formatelor de magazine la noile comportamente de consum emergente pe piaa din România.
Reporter: Care au fost tendinele cererii în pandemie?
Raffaele Balestra: În 2020, cererea de produse regionale a crescut semnificativ, în special prin "cumpr online, ridic din magazin" i livrare la domiciliu, pentru a pstra distanarea social. În aceast situaie, a fost nevoi s acionm rapid. Aadar, am investit în parteneriate cu platforme online cu livrare la domiciliu, Lyvra i Glovo, i ne-am mrit portofoliul de produse româneti. Anul trecut, cota de funizori locali a ajuns la peste 85%. Parteneriatele actuale ne asigur un flux optim de produse pe placul clienilor de-a lungul întregului an.
Reporter: Ce proiecte derulai în prezent i ce alte investiii avei în plan pentru acest an?
Raffaele Balestra: În prezent, avem în vedere noile deschideri de magazine, 25 pentru anul acesta, care ne vor permite s ne atingem obiectivul de extindere i în 2021. Totodat, vom remodela alte 100 de magazine suplimentare în 2021 i vom încheia procesul în 2022. De asemenea, pentru anul acesta avem planificat deschiderea celui de-al patrulea depozit logistic situat în Filiai. i, în final, investiiile în depozitele, sediul i echipamentele logistice existente, pentru a le menine eficiente i la zi, mai ales din punct de vedere digital - acesta fiind un aspect important pentru noi.
Reporter: Dac solicitrile din pia vor continua sa fie preponderent online, suntei pregtii s facei fa unei astfel de cereri?
Raffaele Balestra: Credem c cererea din pia va fi o combinaie între offline i online. Consumatorii români s-au aliniat la trendul comerului online anul trecut, iar noi, în calitate de retailer modern, a trebuit s facem investiii pe zona de tehnologii i digitalizare, pentru a rspunde nevoilor pieei.
Reporter: Cum ai încheiat anul 2020 i care este cifra de afaceri în primul trimestru al lui 2021?
Raffaele Balestra: În anul fiscal 2020, am înregistrat o cifr de afaceri net de 4,73 miliarde lei. În ceea ce privete profitul în 2020, am ajuns la cel mai bun rezultat obinut vreodat pentru PENNY România, adic un profit net de 85 milioane lei în 2020 (dup taxe). i în primul trimestru al lui 2021 am avut rezultate foarte bune.
Reporter: Ce perspective are piaa de profil?
Raffaele Balestra: Perspectivele pieei de profil vizeaz o combinaie între comerul offline i online. Cele dou nu sunt divizii separate, ci trebuie gândite ca un tot unitar. Totodat, pandemia i-a pus amprenta i a generat schimbri asupra comportamentului consumatorului i asupra comerului.
Românii îi doresc produse româneti, iar acest trend s-a accentuat în pandemie. i pentru a susine acest afirmaie, vreau s menionesc un studiu recent de marketing pe care l-am facut în rândul consumatorilor. Acesta este legat de comportamentul i preferinele consumatorilor români.
În mod surprinztor, peste 70% dintre consumatori ne-au indicat c la ase categorii de produse (carne, mezeluri, legume i fructe, lactate i produse din cereale) prefer s aleag produse româneti atunci când fac cumprturi. În accepiunea lor, produsul fabricat în România sau de origine româneasc este cam acelai lucru. Am realizat acest studiu, pentru c suntem discounter-ul unde se economisesc bani, dar nu afeciune pentru economia României. Deci vom rmâne în continuare dedicai acestui obiectiv de a susine economia rii.
Reporter: Cum apreciai msurile de susinere adoptate de Guvern pentru?
Raffaele Balestra: Perioada aceasta nu este uoar pentru nimeni. Împreun, ne confruntm cu o situaie nou i ne concetrm s gsim soluii rapide i de impact. În ceea ce privete business-ul nostru, ne-am adaptat rapid la noile msuri i am colaborat îndeaproape când a fost nevoie.
Reporter: Mulumesc!
ZF 15 minute cu un antreprenor. Alexandru Dadoo, fondator Maison Dadoo: În pandemie am creat businessuri care s rmân de sine stttoare. Ca vânzri am sczut, dar am crescut numrul angajailor, 15.06.2021, Miruna Diaconu Povestea Maison Dadoo a început în 2008, la Sibiu, ca un business de aranjamente florale. Astzi, compania îi are atelierul de creaie floral la Bucureti, la fel i o florrie i un centru de organizare de evenimente.
Alexandru Dadoo, fondator al atelierului de creaie floral Maison Dadoo, spune c anul 2020 a fost unul dificil, îns în acelai timp a fost i anul redescoperirii pentru el ca antreprenor, astfel c a reuit s îi mreasc echipa, chiar dac cifrele privitoare la business au sczut.
„În pandemie am avut timp s accesez câteva edine de coaching i am fost deschis s le fac mai multe traininguri colegilor mei. Ne-am mrit echipa, am creat businessuri care s rmân de sine stttoare, aa c acum nu ne întoarcem s facem toi evenimente, avem divizii diferite cu management diferit. Ca cifre am sczut, dar am crescut numrul angajailor, în prezent suntem 37 de oameni“, spune Alexandru Dadoo, fondator i creative director al Maison Dadoo, în cadrul emisiunii ZF 15 minute cu un antreprenor: Cum facem economia s funcioneze în continuare?, un proiect Ziarul Financiar i Alpha Bank.
Compania Milenium Eveniment Darte, care opereaz businessul, a avut în 2020 afaceri de 3,7 mil. lei, cu 18% mai mici decât în anul anterior pandemiei. În 2020 Alexandru Dadoo a înfiinat i atelierul Magic Works cu afaceri de 400.000 de lei în primul an al pandemiei.
Businessul Maison Dadoo este împrit în trei divizii i anume florrie, atelier de creaie floral i partea de evenimente. Povestea a început în 2008, la Sibiu, ca un business de aranjamente florale. Astzi, compania îi are sediul central în Bucureti.
 „La noi în ar sunt convins c muli nu au idee despre ce înseamn s fii antreprenor în domeniul frumosului, e ceva nou.“
„În ultimii ani a aprut aceast poveste în care din pasiune ai un job, care ulterior devine business“, este de prere antreprenorul.
Anul 2020 a fost dificil pentru businessul pe care îl conduce Alexandru Dadoo, îns în acelai timp antreprenorul a avut anul trecut timp s îi reorganizeze lucrurile în afacere. Totui, pentru anul acesta, Alexandru Dadoo ateapt o cretere a businessului pe partea de evenimente i de atelier de creaie floral.
Primul lucru pe care l-a fcut antreprenorul în momentul izbucnirii pandemiei a fost s îi asigure pe colegii si c cel puin ase luni sau un an vor avea un loc de munc, adaug el.
„Un antreprenor, în momentul în care îi deschide un business, trebuie s i-l securizeze. Atunci când aduci un coleg nou în echip trebuie s fii sigur c o perioad de minimum ase luni sau chiar un an s îi asiguri acelui om locul de munc indiferent de ce se va întâmpla“, explic Alexandru Dadoo.
El este de prere c piaa din România este potrivit pentru businessurile cu flori, având în vedere c românii sunt obinuii înc de mici s ofere flori la diferite ocazie, fie c vorbim de zile de natere, evenimente din via sau diferite srbtori precum 1 martie sau 8 martie.
De asemenea, Alexandru Dadoo spune c anul trecut oamenii care voiau s participe la evenimente s-au împrit în dou categorii i anume cei care abia ateptau s îi revad prietenii i oamenii dragi i cei care au preferat ca la astfel de petreceri s pstreze distana.
Yuga - un concept Memento Group ce duce retailul românesc în alte dimensiuni, Ziarul BURSA , 15 iunie
În plin pandemie, retailul din ara noastr s-a mai îmbogit cu un concept, unic în România dup cum declar Cristian Pandel, creatorul acestuia. Proiectul Yuga, ce aparine grupului de firme Memento Group, reprezint o reea de magazine care pun la dispoziia clienilor produse alimentare i de îngrijire bio, vitamine, produse farmaceutice, vacane i activiti sportive. Dezvoltatorii conceptului spun c Yuga vinde alimentaie sntoas, energie i vitalitate, stare de bine, reconectarea cu natura, relaxare i grij fa de sine.
Companiile din grupul Memento au o experien îndelungat în domeniul turismului i activitate în diverse domenii conexe cum sunt serviciile de transport, marketplace-ul de transport, dar i în alte segmente precum cele de furnizare de servicii de dezvoltare software, servicii de brokeraj asigurri, proiecte imobiliare rezideniale.
Printre altele, Cristian Pandel ne-a spus, într-un interviu, c, în prezent, deine un magazin Yuga de peste 1000 de metri ptrai în Auchan Vitan, dou concepte în Pipera i Floreasca - Yuga shop, de circa 200 mp - i un corner în Cluj - sub 50 de mp, urmând s deschid alte aproximativ 50 de magazine în urmtorii doi ani, cele mai multe scalate pe modelul de franciz.
Reporter: De aproape jumtate de an, pe piaa româneasc a aprut conceptul Yuga, realizat de Chiristian Tour. Ce-i propune acest concept din segmentul retailului?
Cristian Pandel: Yuga este un concept unic pe piaa româneasc. Este divizia noastr de retail i reprezint abordarea snti în mod holistic. Noi considerm c la Yuga intri pe un drum i, ca s fii sntos, ai nite pai.
În primul rând ai mâncare organic, sntoas. Campaniile care vor începe, dup ce ne-am organizat structura de magazine, vor fi de informare. Ideea este s informm clientul care este diferena dintre o lmâie vopsit în galben i pus la microunde i o lmâie natural adus din Grecia, de exemplu. Poate preul ei nu mai este 5 lei, este 10 lei, dar mnânci sntate.
Apoi considerm c familia trebuie s fie sntoas i fericit. i, pentru acest lucru, mama trebuie s fie fericit. În acest sens, avem toat gama de mama i copilul, de la produse pentru bebelui pân la tot ce înseamn întreinere corporal bio, natural, organic - ampoane, dermato-cosmetice etc.
De asemnea, avem tot ceea ce înseamn suplimente - atât herbale, cât i vitamine, inclusiv cele pentru sportivi.
Pentru c oamenii au nevoie de o sntate mental, vindem vacane i tot ce înseamn partea de sport i nutriie. Dac te simi obosit sau stresat, considerm c o vacan este cel mai bun medicament.
i dac totui ai, s zicem, febr, avem i farmacii.
Yuga este o farmacie a viitorului, unde vindem sntate i fericire. Practic, în Yuga gseti lucruri cât mai naturale, cât mai corect explicate, statement-ul nostru este "Oricine are dreptul la produse sntoase, informare corect i preuri accesibile", pentru c aici este cheia - s putem aduce produse la un pre accesibil. În general, produsele organice sau bio sunt mai scumpe. La Yuga avem preuri accesibilie i sigur face sens s cumperi un produs natural.
Reporter: De unde procurai produsele pe care le vindei în magazinele Yuga?
Cristian Pandel: De la furnzorii locali, în general de la micii furnizori din ar. Cel puin pe food aducem din secuime, din Bucovina, din Maramure foarte multe produse. Avem produse i din import, dar i de la productorii locali. Încercm ca fiecare produs s fie cu atenie cutat, s nu avem produse care nu au sens. Cea mai mare presiune este pe pre, pentru c încercm s avem unele dintre cele mai bune preuri i pentru acest lucru aducem produse multe din import sau la prima mân (primery label).
Reporter: Câte magazine Yuga avei pân acum?
Cristian Pandel: Avem un store cu peste 1000 de metri ptrai în Auchan Vitan, am deschis dou concepte în Pipera i Floreasca - Yuga shop, de circa 200 mp - i un corner în Cluj - sub 50 de mp. Acestea sunt cele trei concepte ale noastre de magazine offline. Vom deschide în jur de 50 de magazine în urmtorii doi ani, cele mai multe scalate pe modelul de franciz, dând magazinul la cheie i produsele le vom aduce noi. Noile magazine vor fi deschise în fiecare reedin de jude, s zic, i unul mare în Bucureti, de 2500 de metri ptrai.
Site-ul este un alt pilon foarte important al nostru. Ne-am deschis de circa cinci luni conceptul i avem 100 de comenzi pe zi, volumul acestora crescând vertiginos.
Reporter: Cum v-a venit ideea s v extindei pe retail în plin pandemie i de ce în acest concept?
Cristian Pandel: Am început s lucrm la acest proiect cu circa un an de zile înainte s fie declarat pandemia. Yuga înseamn timp, iar timpul este singura resurs care nu este regenerabil. Este un cuvânt din sanscrit, cea mai frumoas parte de yuga fiind cele patru perioade ale omenirii, iar cea mai frumoas perioad este Satya Yuga - primul timp al omenirii, în care oamenii aveau patru pri fericite. Acestea au disprut una câte una, iar acum am ajuns s avem trei pri rele i una bun - Raiul cretin.
Noi zicem c aducem fericire, pentru c dac eti sntos i împcat, atunci sigur ai acel timp care se extinde. Când omul este fericit i împcat, timpul capt alte dimensiuni. Ideea ne-a venit de la faptul c vindem vacane. În ianuarie 2019, site-rile noastre de turism nu fceau fa cererilor de vacan i ne-am dat seama c vacana este un medicament. Am zis c ce ar fi dac am vinde mai mult decât vacane? Dac am da oamenilor i fericire material? Ideea este unic, un concept nou, i are patru piloni - Mama Yuga (ce cuprinde tot ce înseamn produse pentru mama i copilul), Pharma Yuga (ce reunete suplimente i farmaceutice), Travel Yuga (vacane i sport conex - de la beach, scuba diving, snow, pân la gim i alergare) i Yummy Yuga (mâncare sntoas).
Reporter: Pandemia a forat trecerea retailului din offline în online. Produsele Yuga se vând mai mult în magazinele fizice sau prin comenzi online?
Cristian Pandel: Vindem offline mai mult, dar creterile pe online sunt majore. Am reuit, în Bucureti de exemplu, prin Memento Green - divizia noastr de curierat -, s livrm în trei ore de la comand.
Reporter: Cum a fost primit conceptul în pia. Aveti competiie în domeniu?
Cristian Pandel: Competiie pe tot conceptul nu exist în România. Exist competiie pe anumii piloni, cum ar fi farmacia. Conceptul în întregime îl mai gsim în America.
Reporter: La aproape jumtate de an de la lansarea Yuga, avei o prim concluzie?
Cristian Pandel: Sunt fericit c l-am deschis, pentru c este un nou univers. Avem o echip de yugsteri i ca s fii yugster trebuie s fii puin diferit. În anumite magazine servim cafea sau sirop Yuga, vom vinde îngheat în perioada de var, iar clienii care vin la Yuga se întorc întotdeauna. Targetul clientului este femeia, pentru c mama este centrul universului. Yuga este feminin, are culori pale, are forme i este adresat femeilor de orice vârst.
Reporter: Mulumesc!
SUPLIMENT RETAIL"Comerul online este o component important a retail-ului modern i va continua s se dezvolte", Ziarul BURSA #Companii #Comer / 15 iunie
Comerul online este o component important a retail-ului modern i va continua s se dezvolte, subliniaz George Bdescu, directorul executiv al Asociaiei Marilor Reele Comerciale din România (AMRCR). Domnia sa ne-a spus, într-un interviu, cum au reuit marile magazine s treac prin criza sanitar i care este perspectiva acestui sector.
• (Interviu cu George Bdescu, directorul executiv al AMRCR)
Reporter: Cum ai descrie sectorul comerului dup mai bine de un an de pandemie? Este acesta un pierztor sau, dimpotriv, trgând linie i adunâd, iese câtigtor?
George Bdescu: În contextul pandemic, nu putem vorbi despre câtigtori sau învini. La fel ca întreaga activitate economic i social, i activitatea din retail a fost supus unor provocri fr precent. Rspunsul prompt din partea retail-ului modern a fost posibil în urma unor scenarii de criz pe care fiecare companie le are permanent în vedere i care au fost aplicate la nivelul magazinelor, atât în perioada strii de urgen, cât i ulterior, în starea de alert, cu adaptarea continu a activitii în funcie de restriciile în vigoare.
Reporter: Care a fost strategia marilor reele comerciale pentru a învinge criza?
George Bdescu: Principala preocupare a magazinelor în pandemie a fost de a rmâne deschise, de a continua s funcioneze pentru a asigura populaiei în primul rând alimentele i produsele sanitare necesare. Nu putem vorbi despre strategii pentru a minimiza pierderile, dar putem vorbi despre toate eforturile depuse de retaileri - eforturi financiare, de resurs uman i logistice - pentru a fi implementate msurile de siguran necesare, cu costurile aferente, de ordinul milioanelor de euro la nivelul fiecrui retailer.
Reporter: Care a fost trendul cererii în pandemie?
George Bdescu: Perioada strii de urgen a fost marcat de o cretere crescut pentru alimentele i produsele sanitare de baz.
Reporter: În ce masura centrele comerciale s-au orientat catre online?
George Bdescu: Comerul online este o tendin în retail de mai muli ani, iar pandemia a accelerat la nivelul multor retaileri procesul de implementare i de extindere al acestui sistem de comercializare.
Reporter: Ce investiii au fost fcute pentru aceast trecere?
George Bdescu: Fiecare retailer are propria strategie de investiii, iar distanarea social le-a artat acestora i marilor platforme logistice c trebuie s îi reevalueze modalitatea de transport i depozitare în relaia cu furnizorii de produse i servicii.
Reporter: Credei c cererea din pia va rmâne mai mult în mediul online? Sunt pregatite centrele comerciale pentru un astfel de scenariu?
George Bdescu: Comerul online este o component important a retail-ului modern i va continua s se dezvolte. Aa cum am precizat anterior, fiecare companie îi stabilete propria strategie de investiii care, cu siguran, are în vedere i evoluia cererii.
Reporter: Ce perspective are acest sector?
George Bdescu: Din punct de vedere al presiunii pe lanul de supply chain, retailul, în special cel alimentar, a fost sectorul supus la cea mai grea încercare în aceast perioad, fiindu-i testat capacitatea managerial, logistic i cea inovativ. Una dintre marile provocri a fost legat de asigurarea mrfurilor necesare în concordan cu cererea crescut a consumatorilor, dar i meninerea magazinelor din punct de vedere operaional i cred c am reuit s facem fa situaiei.
Reporter: Cum apreciai msurile de susinere adoptate de Guvern pentru domeniu?
George Bdescu: Atât pe perioada strii de urgen, cât i în perioada strii de alert, AMRCR a fost i continu s fie un partener de dialog pentru autoriti - atât pentru autoritile de la nivel central, cât i pentru cele de la nivel local. Colaborarea cu instituiile statului a condus la depirea unor situaii dificile, în special legate de blocaje în transportul mrfurilor sau de noi situaii privind funcionarea i programul magazinelor. AMRCR îi exprim în continuare deschiderea de a lua parte activ la toate consultrile ce au în vedere msuri i actualizri legislative cu impact asupra sectorului de retail din România.
Reporter: V mulumesc!
DIVERSE
Raport oficial: Nici o prob de fructe i legume din UE nu a fost neconform în 2019; aproape toate problemele – la produse din România i Turcia , Anchete • 15 Iunie 2021 • Alexandru Mihescu •
În 2019, autoritile sanitare au prelevat 5166 de probe de fructe, legume, cereale, produse prelucrate (inclusiv alimente pentru copii) i produse animale, iar rezultatele arat c produsele din UE nu au fost neconforme cu regulile din domeniu, potrivit publicaiei specializate LantulAlimentar.ro .
Toate alimentele cu probleme au provenit din România i Turcia, i nici una din UE, potrivit raportului ANSVSA din 2019.
Rezultatele analizelor fcute de ANSVSA contrazic flagrant declaraiile cu care fostul lider PSD, Liviu Dragnea, încerca s sperie românii, ca parte a discursului su anti-occidental. De exemplu, Dragnea spunea în 2018 c ”în România intr alimente pline de otrav, pline de chimicale, alimente care au calitate mult inferioar fa de aceleai alimente vândute în rile de origine”.
Din totalul de probe prelevate de Autoritatea Naional Sanitar Veterinar i pentru Sigurana Alimentelor în 2019, 2504 probe au fost prelevate din producia din România, 404 probe din producia din UE i 2258 de probe din afara UE, potrivit raportului ANSVSA privind reziduurile de pesticide din fructe i legume i produse animale.
Din totalul de 5166 de probe, 3150 de probe ( 60,98% ) au fost fr reziduuri de pesticide, 1927 ( 37,30% ) de probe au coninut reziduuri sub limitele maxime admise, 89 ( 1,72% ) de probe au avut urme de pesticide peste nivelul maxim admis i 58 ( 1,12% ) de probe au fost neconforme.
Prob neconform este aceea care conine urme de pesticide interzise pentru un anumit tip de cultur sau pentru anumite specii de animale, iar reziduurile depistate depesc limita maxim admis, responsabilii fiind de regul supui cercetrii penale, întrucât pun în pericol viaa i sntatea public. (Foto: Pexels.com)
GLOBAL
DSM lanseaz un serviciu de reducere a amprentei de carbon pentru producia de carne i produse lactate, RO.aliment , -June 14, 2021
Royal DSM a lansat un serviciu de sustenabilitate inteligent „primul de acest gen”, pentru a oferi soluii la nivel de ferm „precise, simple i gata de a fi puse în aplicare”, despre care spune c vor contribui la îmbuntirea atât a amprentei de mediu, cât i a profitabilitii produciei de proteine animale.
Zootehnia este responsabil pentru 14% din emisiile globale de CO2. Întrucât consumatorii, autoritile de reglementare i productorii analizeaz din ce în ce mai mult amprenta de mediu a alimentelor pe care le consumm, sectorul proteinelor animale va trebui s abordeze impactul acestuia.
„Deoarece multe lanuri de aprovizionare i guverne se îndreapt oricum ctre un model mai universal de etichetare a impactului asupra mediului, este vital ca productorii de proteine animale s înceap s mearg în aceast direcie pentru a se asigura c încep s msoare i s-i îmbunteasc sustenabilitatea, astfel încât s nu fie prini nepregtii”, a declarat pentru FoodNavigator, Carlos Saviani, lider global pentru sustenabilitate pentru DSM Nutriie i sntate animal.
DSM i-a asumat obiectivul strategic de a sprijini o „transformare global robust i realizabil ctre o producie durabil de proteine animale”. Lucrând alturi de platforma de sustenabilitate Blonk la analiza ciclului de via al produselor agro-alimentare, compania olandez a dezvoltat un instrument despre care crede c poate face parte din soluie. „Serviciul de sustenabilitate inteligent” Sustell valorific creterea precis a animalelor i ofer o platform de informaii „de ultim generaie” conectat la instrumentul de amprent Blonk APS.
Acest lucru este conectat cu un „centru de expertiz” alctuit dintr-o echip de experi DSM i Blonk care colaboreaz cu productorii de proteine animale pentru a evalua amprenta de baz a produciei lor, folosind datele reale ale fermei i furajelor.
Acest lucru, a explicat Saviani, depete una dintre cele mai mari bariere în calea dezvoltrii unor perspective cu privire la aciunile de urmat – dependena actual de mediile din industrie i setrile de date proxy.
„Una dintre cele mai mari probleme cu care s-a confruntat zootehnia este msurarea bazat pe tiin a sustenabilitii. Nu îmbuntii (i nici nu raportai) ceea ce nu msurai. Lipsa msurtorilor specifice întreprinderii i fermelor este motivul pentru care multe pri interesate utilizeaz medii globale i indicatori proxy pentru a evalua sustenabilitatea proteinelor animale. Exist multe componente diferite care intr în agricultur – hrana pentru animale, aprovizionarea cu energie, producia animalelor în sine, transportul – care pot face destul de dificil de evaluat sustenabilitatea total a acestora. Sustell simplific aceast msurare a amprentei de mediu, reunind cel mai avansat instrument de calcul al amprentei de mediu din lume, cu expertiza DSM în producia animalelor i cunotinele nutriionale ”, a explicat expertul în nutriie i sntate animal.
Scenariile de intervenie specifice cazului sunt dezvoltate folosind aceste seturi de date unice, specifice fermei.
„Sustell ajut productorii de furaje i companiile integrate de producie a proteinelor animale s evalueze amprentele lor de mediu la nivelul fermei. Acest lucru permite companiilor s implementeze soluii practice pentru a-i reduce amprenta în domeniile cu probleme i ofer stimulente pentru alii de-a lungul lanului de aprovizionare pentru a-i îmbunti practicile de sustenabilitate. Sustell ofer, de asemenea, sfaturi cu privire la modul de a face acest lucru prin intermediul centrului de experi dedicat, cu contribuii atât din expertiza independent LCA Blonk, cât i din expertiza DSM în nutriia i sustenabilitatea animalelor. Soluiile pe care le recomandm sunt specifice fiecrui caz i includ inovaii ale terilor ”, a spus Saviani.
„Deblocarea valorii sustenabilitii”
Potrivit DSM, soluiile Sustell vor ajuta productorii de proteine s „deblocheze valoarea sustenabilitii”.
Saviani ne-a spus c firma sa crede c va oferi productorilor o tripl victorie: îmbuntirea atractivitii în faa consumatorilor, reducerea amprentei de mediu i creterea profitabilitii.
„Trebuie s fie un câtig pentru oameni, profit i planet. Acesta este conceptul triplu de baz al sustenabilitii. În primul rând, consumatorii devin din ce în ce mai contieni de sustenabilitate, iar msurile pentru etichetarea mediului sunt pe cale de afi adoptate în multe ri. Prin reducerea amprentei lor de mediu acum, productorii de-a lungul lanului valoric o poat lua înanintea acestor tendine i întiinând consumatorii c acestea sunt o opiune contient. În al doilea rând, multe elemente ale produciei nesustenabile au legtur cu ineficiena, risipa i bolile animalelor. De exemplu, dac animalele nu sunt capabile s proceseze bine nutrienii, trebuie adugate mai muli nutrieni la hrana lor, rezultând utilizarea mai multor resurse naturale.
Producia de soia i exploatarea resurselor finite precum fosforul de roci sunt doar dou exemple. Dac le putem ajuta pentru a procesa aceste substante nutritive mai eficient, putem scuti mediul înconjurtor i costurile suplimentare asociate cu adugarea acestor substane nutritive pentru agricultori.
Mai mult, animalele vor fi mai puin susceptibile de a se simi ru, eliminându-se astfel i o serie de costuri legate de îngrijirea veterinar, reducând utilizarea antibioticelor i evitând pierderi de producie. Sustell furnizeaz calcule ale rentabilitii investiiilor atât cu privire la impactul asupra mediului, cât i asupra impactului economic, astfel încât interveniile s poat fi prioritizate. ”
Datele precise la nivel de ferm ofer, de asemenea, productorilor, comercianilor cu amnuntul i operatorilor de servicii alimentare posibilitatea de a msura cu precizie impactul lanurilor lor de aprovizionare i de a „recompensa” productorii care investesc în eforturi de sustenabilitate, a continuat el.
„Oferind informaii aprofundate asupra emisiilor la nivelul fermelor, Sustell deschide noi posibiliti pentru lanul valoric mai larg, inclusiv capacitatea de a certifica i stimula practicile sustenabile.
De exemplu, comercianii cu amnuntul i instituiile financiare vor putea gestiona obiectiv riscurile i oportunitile legate de amprenta de mediu a proteinelor animale. În plus, Sustell permite agricultorilor s prognozeze cu exactitate impactul msurilor de sustenabilitate asupra performanelor financiare.“
UNIUNEA EUROPEANA
Comisia European a retras autorizaia acordat pentru substana activ alfa-cipermetrin, utilizat în mai multe insecticide comercializate în sectorul agricol. Statele membre au termen pân pe 7 decembrie 2021 s retrag autorizaiile acordate pentru produsele de protecie a plantelor care conin alfa-cipermetrin ca substan activ.
”Statele membre retrag autorizaiile acordate pentru produsele de protecie a plantelor care conin alfa-cipermetrin ca substan activ pân cel târziu la 7 decembrie 2021”, se arat în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/795 al Comisiei din 17 mai 2021 de retragere a aprobrii acordate pentru substana activ alfa-cipermetrin, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European i al Consiliului privind introducerea pe pia a produselor fitosanitare, i de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 al Comisiei.
”Orice perioad de graie acordat de statele membre în conformitate cu articolul 46 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 este cât mai scurt posibil i expir cel târziu la 7 decembrie 2022”, se mai arat în regulamentul care a fost publicat pe 18 mai i a intrat în vigoare la 20 de zile de la publicare, adic pe 6 iunie.
”Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale i se aplic direct în toate statele membre”, se mai arat în textul publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
The current precautionary measures do not affect work on legislative priorities.
The meetings will be with remote participation for Members (being able to view and listen to proceedings, ask for the floor and intervene in the meeting). Other participants are invited to follow the meetings through webstreaming.
Following these decisions, the next AGRI Committee meetings will take place in Brussels via videoconference on:
· 15 juin 2021, 9.00-12.00
· 1 July 2021, 13.45-15.45
· 12 July 2021, 16.45-18.45
This study was requested by the AGRI Committee, commissioned and managed by Policy Department. It will be presented by Francesco Montanari (Arcadia International), Axel Wion (VVA) and José Diogo Albuquerque (Agroportal).
Highlights - AI, Agriculture and Food Security (June 14) - Committee on Agriculture and Rural Development , 14/06/2021
The Special Committee on Artificial Intelligence in a Digital Age (AIDA) in association with the Committee on Agriculture and Rural Development (AGRI) organised a joint hearing on the future of agriculture and food security in the digital age. The hearing addressed the important topic of the impact of technological applications on agriculture and farming practices, and the challenges of regulating AI for a more sustainable and innovative Common Agricultural Policy.
The first panel organised by AGRI focused on how AI can contribute to a greener, smarter and technologically advanced agriculture. The second panel, organised by AIDA, discussed how AI can be used for agri
Avertisment : Interpretarea dezbaterilor servete la facilitarea comunicrii i nu constituie o redare autentic a procedurilor. Numai discursul original sau traducerea scris, revizuit, a discursului original sunt autentice. Sursa : © Uniunea European, 2021 - PE
The current precautionary measures do not affect work on legislative priorities.
The meetings will be with remote participation for Members (being able to view and listen to proceedings, ask for the floor and intervene in the meeting). Other participants are invited to follow the meetings through webstreaming.
Following these decisions, the next AGRI Committee meetings will take place in Brussels via videoconference on:
· 15 juin 2021, 9.00-12.00
· 1 July 2021, 13.45-15.45
· 12 July 2021, 16.45-18.45
This study was requested by the AGRI Committee, commissioned and managed by Policy Department. It will be presented by Francesco Montanari (Arcadia International), Axel Wion (VVA) and José Diogo Albuquerque (Agroportal).
Highlights - AI, Agriculture and Food Security (June 14) - Committee on Agriculture and Rural Development , 14/06/2021
The Special Committee on Artificial Intelligence in a Digital Age (AIDA) in association with the Committee on Agriculture and Rural Development (AGRI) organised a joint hearing on the future of agriculture and food security in the digital age. The hearing addressed the important topic of the impact of technological applications on agriculture and farming practices, and the challenges of regulating AI for a more sustainable and innovative Common Agricultural Policy.
..............................................................
AUSTRIA
A patra fabric Poettinger i-a deschis porile , Revista Fermierului , Mari, 15 Iunie 2021
Productorul de utilaje agricole Poettinger a deschis oficial, pe 11 iunie 2021, a patra unitate de producie. Împreun cu proprietarii companiei, echipa de conducere, angajaii i câiva invitai (având în vedere restriciile impuse de pandemie) au participat la predarea oficial a noii fabrici din localitatea St. Georgen de lâng Grieskirchen (Austria).
Prima faz de extindere a fost finalizat în doar un an, cu o investiie de 25 milioane de euro. Numrul ridicat de comenzi pentru utilaje i numrul limitat de uniti produse în actuala fabric au dus la avansarea rapid a construciei noii fabrici. De aceea, ceremonia de începere a fazei urmtoare de construcie a avut loc în acelai timp.
Precizie
Când maestrul ceasornicar i lctu Franz Poettinger a fondat compania în 1871, nu ar fi ghicit niciodat c exact 150 de ani mai târziu, a patra fabric a companiei va fi deschis sub numele su. Mai mult, noua fabric împreun cu fabrica principal din Grieskirchen (Austria) care produce utilaje agricole pentru pajiti, fabrica de semntori din Bernburg (Germania), i fabrica de utilaje agricole pentru prelucrarea a solului din Vodnany (Cehia) completeaz acum cvartetul.
În noua fabric se vor produce prese de baloi rotunzi i greble de capacitate mare.
Prima faz - care ofer 6.300 m2 de spaiu pentru producie pe un amplasament de 17 hectare - a fost finalizat într-un timp record, în doar un an. Pentru a putea sprijini creterea continu a companiei, Poettinger a proiectat noua fabric de producie în aa fel încât, când va fi finalizat, va oferi o zon de producie similar fabricii de la sediul central.
Ceremonia desfurat în timpul deschiderii oficiale a unitii de producie a marcat începutul construciei i la cea de-a doua faz de extindere. Aceast nou etap înseamn o extindere aproape dubl fa de suprafaa de producie actual i o investiie de aproximativ înc 45 de milioane euro. În viitor, vopseaua de înalt calitate a mainilor va fi produs în noua fabric. Vopsirea catodic reprezint un proces ecologic. Nu se folosete niciun solvent în amestecarea i aplicarea vopselei. Acest lucru confer utilajelor Poettinger o culoare atrgtoare, care are o durat de via mai lung ducând la durabilitatea acestora.
„Suntem mulumii de dezvoltarea pozitiv a afacerii noastre i dorim s folosim impulsul cererii actuale pentru a realiza sustenabilitatea prin extinderea distribuiei i introducerea de noi utilaje. Aceast dezvoltare va fi susinut în cel mai bun mod posibil de aceste faze de extindere”, spune Gregor Dietachmayr, purttor de cuvânt al echipei de management, încântat de lucrrile de extindere care sunt în desfurare.
Inspiraie din natur
În calitate de afacere de familie i productor de maini agricole, Poettinger se concentreaz pe oameni i pe mediu. În dezvoltarea utilajelor sale, obiectivul nu înseamn doar cele mai bune rezultate de lucru, ci i conservarea maxim a resurselor. Sustenabilitatea este, de asemenea, o prioritate în construcia noilor cldiri. De aceea, lemnul a fost folosit pe tot parcursul ca material de construcie regenerabil. Implementarea unui acoperi verde reduce efectele etanrii solului la minimum. Înclzirea prin pardoseal a fost implementat pentru a utiliza în mod optim cldura rezidual din procesele de producie. Msurile de economisire a energiei, cum ar fi utilizarea tehnologiei LED, izolaia termic de înalt calitate i recuperarea cldurii fac deja parte din filozofia Poettinger.Designul exterior natural promoveaz biodiversitatea: o pajite amenajat de 6.000 m2 în faa fabricii i mai muli stupi asigur o integrare suplimentar în mediul natural.
„Mediul natural, în aer liber, prezint zone împdurite i cu gazon ca spaii deschise de care angajaii se pot bucura în timpul pauzelor. Noua cldire va crea valoare suplimentar în regiune, consolidând  originea austriac a companiei; o unitate de producie cu standarde  ridicate de calitate”, arat entuziasmat Jörg Lechner, managerul de proiect pentru dezvoltarea noii uniti de producie.
Aproximativ 60 de angajai vor începe producia preselor de baloi rotunzi Impress i a greblelor de capacitate mare TOP. Linia de asamblare este un loc de munc ergonomic proiectat la cele mai înalte standarde. „Când cldirea suplimentar va fi finalizat, vom putea oferi alte 30 - 40 de locuri de munc în condiii de înalt calitate”, spune Jörg Lechner.
Onorai trecutul, fii viitorul
Prin construirea noii uzine aproape de sediul central al grupului, compania internaional de utilaje agricole Poettinger îi onoreaz rdcinile locale. „Pulsul antreprenorial al fondatorului Franz Poettinger a pus bazele unei companii de succes internaional acum 150 de ani, prin dezvoltarea utilajului su de tiat furaje. Acest spirit pozitiv va continua s înfloreasc în noua fabric. Dezvoltarea continu a companiei, susinut de utilaje de înalt calitate, care sunt remarcabile din punct de vedere tehnic, stabilesc ritmul pentru faze viitoare de extindere. Pe msur ce ne orientm cursul ctre viitor, ne ghidm dup motto-ul nostru: ”, a specificat Gregor Dietachmayr, subliniind una dintre valorile companiei.
Utilajele agricole Poettinger sunt comercializate în România de ctre NHR Agropartners, importator i distribuitor de tehnic agricol de vârf, care, în prezent, deine o reea de 13 filiale, oferind o gam complex de produse i servicii: vânzare utilaje agricole i piese de schimb, ateliere de reparaii i echipe mobile de intervenii. NHR Agropartners are mai mult de 230 de angajati i un portofoliu cu mrci de top distribuite exclusiv, Deutz-Fahr, JCB, Hardi, Bogballe, Sfoggia, Einboeck fiind doar câteva dintre acestea. În activitatea NHR Agropartners pilonii de baz îi reprezint stabilitatea i sustenabilitatea, respectul fa de client, încrederea în relaiile construite, seriozitate i, cu certitudine, perspectiva în viitor.
MAREA BRITANIE
Ferrero cumpr Burton’s Biscuits i devine al treilea productor britanic de biscuii , 15 Jun 2021 , Andra Imbrea
Grupul italian Ferrero îi consolideaz poziia pe piaa de biscuii prin achiziia productorului britanic Burton’s Biscuits. Valoarea companiei care deine ase fabrici de producie este estimat la 347 milioane euro, dei informaii oficiale legate de tranzacie nu au fost fcute publice.
Ferrero a cumprat productorul britanic de la Ontario Teachers prin intermediul companiei sale de tip holding CTH Invest. Dei detaliile financiare referitoare la achiziiei nu au fost date publicitii, Bloomberg estimeaz c Burton’s Biscuits valoreaz aproximativ 300 milioane lire sterline. Productorul deine ase fabrici în Marea Britanie, 2.000 de angajai i a bifat o cifr de afaceri de 319 milioane euro în ultimele 12 luni, potrivit retaildetail. Printre brandurile pe care Burton's Biscuits le produce se numr Maryland Cookies, Jammie Dodgers, Wagon Wheels, Paterson's i Thomas Fudge's.
Achiziia productorului de biscuii marcheaz o etap de expansiune în aceast pia pentru Ferrero. Recent, grupul italian a preluat brandul belgian de biscuii Delacre, Kelsen (productor danez) i Fox, un alt brand britanic. Tranzaciile au fost realizate tot prin intermediul holdingului belgian CTH Invest, fondat de Giovanni Ferrero, nepotul inventatorului Nutella, i au propulsat Ferrero pe poziia a treia în topul productorilor de biscuii din Marea Britanie, dup Pladis i Mondelez.
SUA
Statele Unite ale Americii interzic importurile de câini din 130 de ri , Magda Prelipceanu , 15 Iunie 2021
Statele Unite ale Americii interzic importurile de câini din peste 100 de ri. Centrul pentru Controlul i Prevenirea Bolilor din SUA a anunat interdicia din cauza problemelor legate de rabie. Msura este temporar. 
SUA import aproximativ 1 milion de câini din 130 de ri anual.
Centrul pentru Controlul i Prevenirea Bolilor (CDC) a descoperit c sute dintre câinii importai aveau certificate de rabie frauduloase.
Interdicia se aplic tuturor câinilor, inclusiv celor însoitori sau folosii ca sprijin emoional în terapie, dac provin dintr-o ar cu risc ridicat în ultimele ase luni, relateaz BBC.
„Aceast aciune este necesar pentru a garanta sntatea i sigurana câinilor importai în SUA i pentru a proteja sntatea publicului de transmiterea variantelor de virus ale rabiei canine”, informeaz CDC într-un comunicat.
Suspendarea se aplic pentru o gam larg de ri, unele precum Kenya, Egipt, Brazilia sau Rusia.
Câinii adui în SUA din rile considerate acum cu risc ridicat reprezint aproximativ 6% din acest numr.
Rabia a fost eradicat din Statele Unite în 2007. Dar ea rmâne o problem rspândit în lume, anual aproximativ 59.000 de oameni fiind ucii. Rabia este aproape întotdeauna fatal odat ce o persoan începe s resimt simptomele.
Centrul pentru Controlul i Prevenirea Bolilor încurajeaz oamenii care vor s-i ia un câine s apeleze cu încredere la adposturile canine, pentru c animalele sunt vaccinate în mod regulat.
Interdicia este valabil pentru un an, va intra în vigoare din 14 iulie i va fi revizuit periodic.
SUA
11 milioane de dolari, rscumprarea pltit de cel mai mare furnizor de carne, By RO.aliment , June 15, 2021
Cel mai mare furnizor mondial de carne, JBS, a pltit o rscumprare în bitcoin echivalent cu 11 milioane de dolari, dup un atac cibernetic.
Reuters, citat de Agerpres, aduce aminte c grupul a fost nevoit s îi închid facilitile de procesare din SUA ca urmare a unui atac cibernetic asupra unora dintre serverele sale.
„Aceasta a fost o decizie foarte dificil de luat pentru compania noastr i pentru mine personal. Cu toate acestea, am considerat c trebuie luat aceast decizie pentru a preveni orice riscuri poteniale la adresa clienilor notri”, a spus Andre Nogueira, directorul general al companiei.
Potrivit unor surse din apropierea acestui dosar, în spatele atacului cibernetic de la JBS s-ar afla un grup de hackeri rui cunoscut sub denumirea de REvil (Ransomware Evil; de asemenea cunoscut i ca Sodinokibi).
La rândul su, directorul FBI Christopher Wray a declarat pentru Wall Street Journal c agenia investigheaz circa 100 de tipuri diferite de atacuri ransomware, din care multe pot fi urmrite pân la actori din Rusia. Fiecare dintre cele 100 de variante de software maliios este responsabil pentru numeroase atacuri de tip ransomware, a declarat Christopher Wray pentru ziarul citat.
Prin atacurile de tip ransomware datele victimelor sunt criptate. De obicei hackerii ofer victimei atacului o cheie de criptare, în schimbul unor pli în criptomoned care pot fi de sute de mii sau chiar de milioane de dolari.
SANATATE si GASTRONOMIE
Mihaela Bilic avertizeaz: „Cireele îngra teribil!” Topul fructelor care aduc kilograme în plus , 14.06.2021 08:30
Cireele se afl în fruntea topului fructelor care îngra, alturi de pepeni i struguri, atrage atenia Mihaela Bilic. Nutriionistul recomand s fim ateni la cantitatea de fructe pe care o consumm, dac nu vrem s lum în greutate.
„Cireele îngra teribil” avertizeaz nutriionistul Mihaela Bilic care spune c „pe un podium al fructelor care îngra, cireele sunt primele. La toamn vor fi strugurii care bat orice.”
Motivul este cantitatea ridicat de zahr pe care aceste fructe o conin, explic specialistul.
„Iar acum mi se pare c cireele, prin aceste ameliorri de soi, mi se par c sunt atât de dulci, îmi par aproape greos de dulci, parc sunt confiate. Adic sunt din ce în ce mai mari, mai dulci, i nu neaprat c au fost cu pesticide, ci pentru c, sunt sigur, soiurile au fost ameliorate. Adic greu mai gseti cireele alea apoase i fr gust pe care le aveau bunicii notri în curte,” spune nutriionistul.
„Iar cireaa e grea. Un kilogram de ciree e un castron un pic mai mare. Cpunile mcar nu au risc pentru siluet. Dar cireele, pepenii i strugurii sunt bomb,” adaug Mihaela Bilic.
Alimente pentru creier: Cresc capacitatea de concentrare,, Cristina Popescu
Concentrare de care avei ca nevoie s putei îndeplini toate sarcinile în mod eficient se poate obine i cu ajutorul anumitor alimente. Iat care sunt 7 cele mai importante dintre ele:
Concentrarea i nivelul de concentrare conteaz atunci când trebuie s îndeplinii cu eficien diverse sarcini. Ceea ce mâncai v afecteaz sntatea general i bunstarea fizic, dar v afecteaz cu siguran i funcionarea creierului. Iat 7 alimente care ne pot ajuta s ne îmbuntim concentrarea:
Apa
Apa este esenial pentru funcionarea corpului tu i, implicit, a creierului! Îmbuntete nivelul de concentrare i te menine hidratat. Trebuie s bei zilnic 2-3 litri de ap mai ales atunci când efectuai orice sarcini mentale care necesit mult energie.
Sfecla
Spanac
Popeye Marinarul, din celebrele i btrânele desene animate, nu era doar foros ci i detept de fiecare dat când mânca spanac. Spanacul este bogat în acizi grai omega-3 care ajut la reconstrucia celulelor i la îmbuntirea abilitilor cognitive. Deci, pentru orice sarcini care necesit funcionarea creierului sau pentru care avei nevoie de mult mai mult capacitate mental, spanacul este minunat.
Banane
Acest fruct este bogat în vitamine i substane nutritive, eseniale pentru ca organismul s-i pstreze energia. Ori de câte ori v grbii i avei timp de mas, pur i simplu mâncai o banan. Bananele sunt bogate în potasiu, care este esenial pentru creier i îmbuntete nivelul de concentrare.
Cerealele de ovz
Dac micul dejun include un bol sntos cu fulgi de ovz, atunci suntei asigurat pe ziua respectiv. V va oferi un impuls de energie i concentrarea de care avei nevoie pentru a rezolva toate problemele. V calmeaz i este, de asemenea, sczut în calorii i bogat în fibre, deci, foarte sntos i uor pentru digestie.
Ciocolata neagr
Ciocolata neagr conine mult cacao, care este bogat în flavonoizi, un tip de antioxidant. Antioxidanii sunt deosebit de importani pentru sntatea creierului, deoarece creierul este extrem de susceptibil la stresul oxidativ, ceea ce contribuie la declinul cognitiv legat de vârst i la bolile creierului. Or, flavonoidele din cacao par a fi bune pentru creier. Potrivit unei revizuiri realizate în 2013, acestea pot încuraja creterea neuronilor i a vaselor de sânge în pri ale creierului implicate în memorie i învare. De asemenea, pot stimula fluxul sanguin în creier.
Fructele de pdure
La fel ca ciocolata neagr, multe fructe de padure conin flavonoizicare protejeaz creierul prin reducerea inflamaiei i a stresului oxidativ. Antioxidanii din fructe de pdure includ li antocianina, acidul cafeic, catehina i quercetina.
O revizuire din 2014 arat c noteaz c toi compuii antioxidani din fructele de padure au multe efecte pozitive asupra creierului, inclusiv: îmbuntirea comunicrii între celulele creierului; reducerea inflamaiei în tot corpul; plasticitatea mai mare, care ajut celulele creierului s formeze noi conexiuni, sporind învarea i memoria; reducerea sau întârzierea bolilor neurodegenerative legate de vârst i declinul cognitiv.
În categoria fructe de pdure sunt incluse, spre exemplu:
· cpunile
· murele,
· afinele,
· dudele.
DOSAR
Comisiile din Senat au respins legea vântorii care ar fi dus la extincia unor specii întregi. Proiectul a generat dispute în Coaliie , 15.06.2021
Activitii de mediu atrag atenia c aceast form a legii ar duce la extinia unor specii de psri, precum ciocârlia de câmp i gâsca de var. Foto: Profimedia Images
Comisiile reunite pentru mediu i pentru ape, pduri, pescuit i fond cinegetic au respins, mari, proiectul de lege iniiat de mai muli vântori care prevedea introducerea unor cote zilnice pentru psrile care pot fi împucate. Proiectul susinut de 26 de parlamentari PSD, PNL i UDMR a generat discuii aprinse i în edina coaliiei, potrivit unor surse participante la discuii.
Senatorii din comisiile reunite au dat, mari, un raport de respingere iniiativei legislative. Au fost 14 voturi „împotriv”, patru voturi „pentru” i patru „abineri”. Raportul de respingere va fi supus votului Senatului, dup care proiectul merge la Camera Deputailor.
Proiectul de lege prevede numrul maxim de psri care pot fi împucate zilnic de un vântor, în perioada de vântoare. De asemenea, legea reduce perioada de stagiatur necesar pentru obinerea unui permis de vântoare permanent, de la un an la 6 luni. 
Potrivit proiectului, un vântor poate împuca în fiecare zi din sezonul de vântoare 25 de exemplare din specii de psri precum ciocârlia de câmp, cocoarul, turturica sau prepelia. Legea stabilete cote zilnice i pentru alte specii de psri. Proiectul de lege i anexa cu cotele zilnice pot fi consultate AICI .
Activitii de mediu atrag atenia c aceast form a legii ar duce la extinia unor specii de psri, precum ciocârlia de câmp i gâsca de var.
De partea cealalt, iniiatorii susin c cifrele prezentate de activitii de mediu sunt exagerate, în condiiile în care din cei 60.000 de vântori vâneaz doar 2% psri, iar sezonul de vântoare, de exemplu la ciocârlie, este de doar o lun i jumtate.
„Ciocârlia se vâneaz cam o lun i jumattate în care dac reuesc oamenii s ias o dat pe sptmân este cazul vântorului fericit”, a declarat iniiatorul proiectului Gheorghe Nacov. Nacov este i vântor. Acesta scrie, într-un mesaj pe Facebook, c proiectul legislativ „va alinia România cu celelalte ri ale UE în domeniul vânrii psrilor migratoare prin stabilirea unor cote zilnice”. Legea a fost pregtit, spune deputatul, cu sprijinul Asociaiei Generale a Vântorilor i Pescarilor Sportivi din România.
Printre iniiatorii proiectului de lege mai sunt i ali parlamentari vântori. Senatorul PNL Chirte Ioan este membru al Asociaiei de Vântoare i Pescuit Sportiv Valea Gurghiului, iar senatorul PNL Iordache Ion este preedinte al Asociaiei de Vântoare Apollo.
Proiectul de lege a generat i discuii aprinse în edina coaliiei care a avut loc luni. USR a ridicat problema proiectului de lege care stabilete cotele de vântoare, în timp ce liderii UDMR au încercat s explice c nu e o problem proiectul. „Nu intr nimeni cu mitraliera în psri”, le-ar fi transmis liderii UDMR colegilor de coaliie.
De ce a aprut iniiativa legislativ
Iniiativa legislativa a aprut ca urmare a numeroaselor contestaii în instan a ordinelor de ministru care prevd cotele anuale de recolt pentru psri. Dac aceste cote vor fi stabilite prin lege, acestea nu mai pot fi atacate decât la Curtea Constituional.
De exemplu, anul trecut, în luna august, Curtea de Apel Brasov a stopat vântoarea la 36 de specii de psri slbatice, dup ce ordinul de ministru a fost atacat în instan.
Astfel, judectorii au  admis aciunea introdus de Asociaia Aliana pentru Combaterea Abuzurilor, împotriva Ministerului Mediului, Apelor i Pdurilor i a suspendat executarea Anexelor nr. 3, nr. 4 i nr. 5 ale Ordinului 1400/2020 (Anexe care conin cotele de recolt/vântoare aprobate pentru perioada 2020-14 iunie 2021, la 36 de specii de psri slbatice: porumbel gulerat, porumbel de scorbur, turturic, gugutiuc, ierunc, prepeli, ciocârlie de câmp, graur, sturzul de vâsc, sturzul cânttor, sturzul viilor, sturzul de iarn si stncu, gâsc de var, gârlia mare, ra mare, ra mic, ra fluiertoare, ra cu cap castaniu, ra moat, ra pestri, ra suntoare, ra lingurar, ra suliar, ra cârâitoare si ra cu cap negru lisi, ginus de balt, sitar de pdure, becain comun, becain mic, cioar griv, cioar griv sudic, cioar de semntur, coofan, gai). Hotrârea a fost executorie, iar Ordinul de ministru privind cotele de vântoare a fost suspendat pe toat perioada sezonului de vântoare.
Cotele au fost suspendate pentru c nu exist o metodologie clar prin care s fie stabilite. Societatea Ornitologic Român spune c a atras atenia prin nenumrate adrese ctre Ministerul Mediului, Apelor i Pdurilor c nu este legal procedura prin care stabilete cotele de vântoare. Potrivit legii, statul român are obligaia s calculeze cotele de vântoare în baza unor metodologii clare prin care s stabileasc numrul de exemplare care pot fi împucate fr ca populaia speciei respective s fie afectat.
* * *
Înc bulversat dup criza din Suez, transportul naval primete o lovitur puternic din China: Cumprai de acum cadourile de Crciun , 15.06.2021
Controalele i msurile restrictive din provincia Guangdong din sudul Chinei au dus la o aglomerare fr precedent în porturile regiunii.
Problemele din industria de transport maritim de containere sunt departe de a se rezolva în curând, ceea ce ar putea duce la blocaje în perioada premergtoare Crciunului, avertizeaz experii din industrie. Dup blocajele cauzate de criza din Canalul Suez, o alt problem a aprut acum: controalele i msurile restrictive din provincia Guangdong din sudul Chinei au dus la o aglomerare fr precedent în porturile regiunii.
Aadar, transporturile au fost blocate i întârziate, ceea ce a accentuat tensiunile deja existente la nivelul lanurilor globale de aprovizionare. Rezolvarea problemei ar lua câteva luni.
Problemele din Guangdong sunt cele mai recente care au dus la ocurile trite de industria de transport de marf în acest an. Firmele de transport maritim s-au luptat s fac fa fluctuaiilor puternice ale cererii declanate de pandemie, precum i consecinelor din blocajul recent din Canalul Suez.
În plus, specificul activitii presupune c problemele aprute într-o regiune pot avea efecte negative în întreaga lume timp de câteva luni, scrie BBC .
Terminalul internaional de containere Yantian este unul dintre numeroasele porturi din regiunea Shenzhen, care reprezint o poart de acces vital pentru exporturi. De la sfâritul lunii mai, terminalul funcioneaz la capacitate redus fa de cea normal, operaiunile fiind restricionate din cauza msurilor de control luate pe fondul rspândirii infectrilor. Acest lucru a dus la aglomeraie i blocaje, zeci de nave ateptând în afara portului ca o dan s fie disponibil.
"Unul dintre cele mai mari porturi din China s-a închis practic de aproape trei sptmâni. Au câteva dane în funciune, dar nu fac fa nici pe departe necesitilor", spune Nils Haupt, director de comunicaii al companiei de  transport maritim Hapag-Lloyd.
În ultimele zile, navele au fost dirijate departe de Yantian, ctre alte terminale, dar asta a dus la alte blocaje. În toate porturile s-a ajuns la aglomeraie, iar întârzierile cumulate cresc.
Criza din sudul Chinei este cea mai recent lovitur asupra industriei navale, grav afectate de mai bine de un an
Dup o cdere puternic în primele luni ale pandemiei, a urmat o revenire frenetic, deoarece oamenii au comandat tot mai multe bunuri de consum. Aceast schimbare brusc a cererii a dus la zdruncinarea lanurilor de aprovizionare oricum afectate i dezechilibrate. S-a ajuns la blocaje în porturile din Europa i America de Nord, deoarece prea multe nave ajungeau în acelai timp.
Apoi a venit blocajul din martie din Canalul Suez, care a întârziat sute de nave. Când criza s-a rezolvat, toate navele întârziate au creat noi aglomeraii în porturi ca Rotterdam i Anvers.
"Abia începeam s vedem lumina de la captul tunelului. Acum, din pcate, avem aceast situaie în Yantian", spune Nils Haupt.
Peter Sands, expert în probleme de trasport maritim, spune c sectorul este capabil s rspund la crize, dar c în cazul Yantian este nevoie mai mult transparen i deschidere din partea autoritilor locale.
Rezolvarea crizei din China va duce, paradoxal, la noi blocaje
Dei sunt sperane c i aceast criz se va rezolva, experii avertizeaz c, atunci când se va întâmpla acest lucru, se va ajunge din nou la o cretere a livrrilor din regiune, care ar putea provoca iar blocaje suplimentare în alte pri.
Experii spun c blocajele ar mai putea dura cel puin 12 luni, iar consumatorii din Europa i America de Nord mai au mult de ateptat pân s îi primeasc bunurile comandate.
* * *
Urmrire cu focuri de arm la grania de nord. Traficanii de igri au reuit s înoate înapoi în Ucraina, 15.06.2021
igri de contraband confiscate de poliia de frontier la grania de nord a României. Foto: Poliia de frontier
Focuri de arm la frontiera de nord a României, în încercarea de a captura suspeci de contraband cu igri. Incidentul a avut loc luni seara, în apropiere de Sighetu Marmaiei, unde poliitii de frontier au observat în apropiere de malul râului Tisa mai multe persoane care crau colete voluminoase.
La vederea poliitilor, traficanii au abandonat pachetele i au luat-o la fug. Poliitii au tras patru focuri de avertisment înainte ca cei urmrii s sar în râu, traversându-l înot pân în Ucraina.
În cele 24 de colete abandonate erau peste 16.000 de pachete de igri, în valoare de aproape 200.000 de lei.
* * *
Tanczos Barna: Vrem ca lemnul de calitate pe care îl exploatm în România s fie procesat cât mai mult aici, iar dac pleac înspre alte piee, s plece ca produs finit/ Productorii trebuie s aib acces la lemnul de calitate pentru mobila produs în România , 15 Iunie 2021
Ministrul Mediului, Tanczos Barna, susine c lemnul de calitate care este exploatat în România ar trebui s fie procesat cât mai mult în ar, „iar dac pleac înspre alte piee, s plece ca produs finit”.
„Am cerut colegilor din minister i Romsilva s prezinte soluii concrete, astfel încât productorii s aib acces la lemnul de calitate pentru mobila produs în România”, a afirmat el.
Tanczos Barna afirm c s-a întâlnit, luni, împreun cu directorul general Teodor igan de la Regia Naional a Pdurilor – Romsilva, cu reprezentanii Asociaiei Productorilor de Mobil din România, iar acetia au prezentat mai multe solicitri privind modificri de acte normative i regulamente, în vederea facilitrii accesului productorilor de mobil la resursa lemnoas.
„Obiectivul nostru este s aducem plus-valoare cât mai mare lemnului, acesta fiind i unul dintre principiile fundamentale ale exploatrii durabile. Cu alte cuvinte, vrem ca lemnul de calitate pe care îl exploatm în România s fie procesat cât mai mult aici, iar dac pleac înspre alte piee, s plece ca produs finit. Iar industria mobilei este unul dintre cei mai importani parteneri ai notri pentru atingerea acestui obiectiv. Tocmai de aceea, am cerut colegilor din Minister i Romsilva s prezinte soluii concrete, astfel încât productorii s aib acces la lemnul de calitate pentru mobila produs în România”, precizeaz ministrul Mediului, într-o postare pe Facebook.
sursa foto: Pexels
* * *
VIDEO Cum salvm fasolea de atacul grgrielor ,15 iunie 2021, Ionu Fîntîn
Grgria este recunoscut drept cel mai periculos duntor al fasolei, având 3-4 generaii pe ani. Acest duntor are capacitatea de a afecta valoarea biologic a boabelor, coninutul bobului, cotiledoanele i embrionul fiind distruse în întregime. De aceea, este important s facei tratamentele necesare la timp, pentru a v asigura c recolta dumveanoastr nu va fi atacat. În videoclipul de mai jos, Dr. Ing. Horia Ghibu v prezint cele mai bune produse cu care putei realiza tratamente, pentru a v salva fasolea de atacul grgrielor.
Au venit caldura si ploaia, au aparut si patogenii!
Fainarea este una dintre cele mai cunoscute boli si poate produce pagube semnificative daca nu se intervine la timp.
Fermierii iscusiti isi protejeaza culturile cu SULPHUR 80 WG, fungicid ce actioneaza prin contact asupra ciupercilor care produc fainarea. De asemenea, are un efect stimulator pentru cresterea plantei, prin efectul pozitiv al sulfului asupra fotosintezei. Produsul are si o actiune secundara asupra acarienilor – studiile au confirmat ca sulful este un produs activ impotriva Paianjenului rosu comun (Tetranychus urticae). Sulful este adulticid si, in conditii specifice de temperatura si umiditate, este de asemenea si ovicid.
Utilizare (cultura, agent patogen, doza):
· vita de vie: fainarea vitei de vie (Uncinula/Erysiphe necator) – 3.0 kg/ha (in 1000 l apa), imediat dupa deschiderea mugurilor
· castraveti: fainarea cucurbitaceelor (Sphaerotheca fuliginea) – 3.0 kg/ha, preventiv
· mar: fainarea marului (Podosphaera leucotricha) – 4.5 kg/ha
· piersic: fainarea piersicului (Sphaerotheca pannosa var. persicae) – 3.0 kg/ha
· ardei: fainarea ardeiului (Leveillula taurica) – 3.0 kg/ha, preventiv
La pomii fructiferi, tratamentele incep la stadiul de “urechiuse de soarece” si se repeta la intervale de 5-10 zile in functie de presiunea de infectie.Pentru a beneficia de o eficacitate ridicata a produsului, va recomandam aplicarea impreuna cu adjuvantul VITAL 90.
Pentru mai multe detalii despre oferta noastra va rugam sa apelati la reprezentantii ALCEDO din zona dumneavoastra. Informatii gasiti si in aplicatia ALCEDO, disponibila in AppStore sau Google Play: https://aplicatia.alcedo.ro/ Echipa ALCEDO
Drona agricola de mari dimensiuni, prezentata la Ziua Graului Baragan, iunie 13, 2021 , Agrostandard
UkrAeroService, principalul producator din Ucraina de vehicule industriale aeriene fara pilot (UAV) pentru agricultura, a prezentat, in premiera, la Ziua Graului Baragan, eveniment organizat in judetul Ialomita de catre Asociaia Cultivatorilor de Cereale si Plante Tehnice (ACCPT) Ialomita si Asociatia Producatorilor de Porumb din Romania (APPR), o drona de mari dimensiuni destinata exclusiv sectorului agricol.
Modelul UAS-25G are dimensiuni desfacut de 1800 mm X 2070 mm X 1050 mm, o greutate maxima la decolare de 54 kg si o viteza maxima de zbor in regim de pulverizare de 8 m/s. Drona are o durata de zbor la o incarcatura de 25 de minute timp in care epuizeaza volumul maxim de substanta activa de 120 de litri.
Potrivit producatorului, drona, controlata prin GPS si dirijata cu ajutorul unui joystick, are o productivitate de stropire de 10-15 ha pe ora. Stropirea se face prin cele 8 pulverizatoare, latimea pulverizarii fiind cuprinsa intre  3 si 8 metri.
Vehiculul are o putere de 7,4 kW, iar motoarele sale hibride (pe benzina si electrice) pot functiona la temperaturi cuprinse intre -20 C si 40 C.
Distanta efectiva a semnalului este, potrivit specificatiilor tehnice, de 6 km, drona permitand incarcarea de harti de pana la 64 Gb care permit planificarea inteligenta a zborului prin intermediul unei aplicatii special concepute pentru acest model.
Potrivit producatorului, pretul de vanzare include, suport teoretic si practica pe simulator pentru operatori, curs de utilizare a hartilor, training de utilizare a dronei in conditii specifice (vant transversal, inaltime, etc.), calcularea parametrilor specifici fiecarui tip de cultura.
* * *
AgriTech Hackathon, echipele câtigtoare: soluiile care modernizeaz agricultura 15 Iunie 2021. Oana Coman
Hackathonul de soluii digitale pentru agricultur AgriTech Hackathon, organizat de startup-ul AgriCloud i organizaia E-Civis, s-a finalizat pe data de 11 iunie cu Demo Day-ul la care participanii au prezentat ideile lor pentru modernizarea agriculturii. Ce soluii aduc pe pia câtigtorii?
O baz robotic autonom pentru colectarea de imagini din câmp i analizarea lor (Sistem Inteligent de Identificare i Tratare cu Aplicabilitate în Agricultura de Precizie), o platform de comunicare pentru cresctori i veterinari (SoftVet) i un sistem de automatizare a serelor (Funastra) au fost proiectele desemnate câtigtoare în cadrul AgriTech Hackathon.
În cadrul evenimentului final a avut loc i lansarea Digital Innovation Hub dedicat agriculturii de precizie: SmartAgro DIH .
La realizarea proiectului câtigtor au participat apte elevi ai liceului Liceului Tehnologic „Dimitrie Leonida”: opron Alexandru, Ene Silvian, Vlad Leu sunt veteranii din proiectul iniial i lor li s-au alturat de câteva sptmâni opron Lucian, Badea Roberto i Andrei Luca Alexandru, coordonai de profesorul Marius Dumitrescu.
AgriTech Hackathon, soluiile incubate
Cele 3 echipe câtigtoare vor primi, pe lâng premiile în bani, sprijin în finalizarea soluiilor i identificarea unui model de business adaptat fiecrei soluii, iar mai apoi, introducere ctre clieni finali din piaa româneasc, dar i din zona internaional.
Sistem Inteligent de Identificare i Tratare cu Aplicabilitate în Agricultura de Precizie (SIIT AAP) - soluie de analiz de imagini pentru reducerea supra-utilizrii pesticidelor în agricultur.
SoftVet- o platform de conectare între cresctorii de animale i medicii veterinari.
CybePlanter - un sistem autonom de plantat copaci.
Agrosophia - un ecosistem de conectare a micilor fermieri cu firme de consultan în agricultur i de informare în domeniul finanrilor în acest domeniu.
SolExpert - dispozitiv portabil de msurare a nutrienilor din sol i crearea unui plan de fertilizare automat pentru creterea produciei fermierilor.
Aeroponix - primul sistem de crescut plante cu rdcin în aer din România.
SmartAgro DIH , hub pentru agricultura de precizie
În cadrul evenimentui de pe 11 iunie a fost lansat i SmartAgro DIH – hub european de inovare în domeniul agriculturii de precizie. SmartAgro DIH apare ca urmare a politicilor Uniunii Europene pentru promovarea digitalizrii în cadrul regiunilor europene prin intermediul DIHurilor, acesta dorind s fie un ecosistem de inovare digital pentru economia i administraia public din regiunea Bucureti-Ilfov i nu doar, în sfera agriculturii de înalt precizie i rolului tehnologiilor digitale în sectorul agricol.
Programul a fost realizat de AgriCloud, Asociaia E-Civis, Bucharest Robots i Annotly în parteneriat cu Ministerul Agriculturii i Dezvoltrii Rurale i Smart Agri Hubs South East Europe Regional Cluster.
* * *
Husqvarna lanseaz un nou concept store premium la Bucureti, al doilea din cele 10 pe care le plnuiete în România , Anca Olteanu , 15 Jun 2021 Husqvarna, subsidiara local a productorului suedez de utilaje destinate spaiilor exterioare, anun lansarea celui de-al doilea concept store premium, la Bucureti, în urma unei investiii de 120.000 de euro. Pân la finalul anului 2023, compania intenioneaz s ajung la 10 astfel de magazine în ar, potrivit unui comunicat de pres. Magazinul, amplasat în sectorul 2 al Capitalei (oseaua Fabrica de Glucoz, nr. 6-8), pe o suprafa de 250 de metri ptrai, este a doua investiie a Husqvarna pe acest segment, primul concept store premium cu produse destinate întreinerii spaiilor verzi fiind deschis anul trecut, în Bistria.
„Estimm c magazinul din Bucureti va fi vizitat, lunar, de aproximativ 500 de clieni”, declar Emil în, CEO al subsidiarei locale a Husqvarna.
În oferta noului magazin se va gsi toat gama Husqvarna, adic peste o sut de produse de profil. Echipa care se va ocupa de acest spaiu va acoperi activitile de vânzare i service, cât i partea de consiliere pentru potenialii clieni.
Magazin Husqvarna în Cluj-Napoca
Dup Bistria i Bucureti, urmtorul pas pentru dezvoltarea proiectului în plan local, care vizeaz un total de 10 concept store-uri Husqvarna pe segmentul premium, în urmtorii aproape trei ani, este Cluj-Napoca. Aici, lucrrile de amenajare sunt în plin desfurare, finalizarea lor fiind plnuit pân la finalul anului în curs.
La nivel naional, echipa Husqvarna împreun cu reeaua de dealeri autorizai, numr în jur de 800 de oameni, dintre care aproximativ 500 se regsesc în zona de retail. În afar de acest nou concept de magazine pe care a început s-l dezvolte anul trecut, compania este prezent la nivel local printr-o reea de aproximativ 200 de magazine, care ofer i service autorizat prin personal specializat.
„În cazul nostru, sunt dou mari categorii de produse care au avut o cretere accentuat i evident în preferinele de cumprare ale consumatorilor - mainile robotizate de tuns gazon (Automower) i produsele cu acumulatori”, mai declar &icir