Stiri 16 aprilie 2021, prima parte

Cursul de schimb 16.04.2021 1 EUR 4.9243

1 USD 4.1120

Ninsoare abundentă la mijloc de aprilie. Traficul rutier – îngreunat de stratul gros de zăpadă, Angelica Lefter - 16 aprilie 2021

Ultimele zvâcniri ale iernii pe teritoriul țării noastre nu sunt chiar de neluat în seamă. A nins abundent, astăzi, vineri -16 aprilie, în județul Cluj. Zăpada care s-a depus în strat consistent a făcut ca traficul rutier pe autostrada A3, sectorul Câmpia Turzii- Nădășelu, să se desfășoare cu greutate, potrivit stiripesurse.ro

Conform Centrului Infotrafic din Inspectoratul General al Poliţiei Române, în jurul prânzului, pe A3 Turda – Borș, pe tronsonul Câmpia Turzii- Nădășelu, între kilometrii 38 și 44, traficul rutier se desfăşura cu greutate din cauza ninsorii abundente. Polițiștii avertizează și că vizibilitatea este, pe alocuri, sub 100 de metri.

1

Șoferii sunt sfătuiți de către administratorii drumului, dacă trec prin zonă, să respecte câteva reguli importante.

”În afară de reducerea vitezei, mărirea distanţei în mers şi folosirea corespunzătoare a luminilor, în ceea ce priveşte autostrăzile trebuie respectate şi alte reguli specifice: nu opriţi pe benzile de circulaţie şi pe banda de urgenţă, iar în cazul unei pene sau defecţiuni tehnice, porniţi luminile de avarie, echipaţi-vă cu vesta reflectorizantă, scoateţi pasagerii din autovehicul în afara părţii carosabile şi amplasaţi triunghiurile reflectorizante, unul după celălalt, la distanţe mai mari”, spun reprezentanții de la drumuri.

Cu toate acestea, în prezent nu există nicio avertizare meteorologică în vigoare emisă de Administrația Națională de Meteorologie (ANM).

Cum va fi vremea de Paște, Ionuț Fantaziu , apr. 16, 2021

Cel mai frumos pom de Paște Foto:http://www.eierbaum-saalfeld.de/

Meteorologii anunță că în următoarele două săptămâni temperaturile vor fi mai scăzute decât cele normale. Potrivit prognozei pe următoarele patru săptămâni, valorile termice vor începe din nou să crească din săptămâna care urmează Paștelui Ortodox.

Săptămâna 19 – 26 aprilie. Valorile termice vor fi mai coborâte decât cele specifice pentru această perioadă, la nivelul întregii țări, dar cu o abatere termică negativă ușor mai accentuată în regiunile intracarpatice. Regimul pluviometric va fi excedentar în regiunile extracarpatice și la munte, dar mai ales în extremitatea de sud-est a țării.

2

Săptămâna 26 aprilie – 3 mai. Temperatura medie a aerului va avea valori mai coborâte decât cele normale pentru această perioadă, pe întreg teritoriul României. Cantitățile de precipitații se vor situa în jurul celor normale pentru acest interval, în toate regiunile.

Săptămâna 3 – 10 mai. Temperaturile medii ale aerului vor fi apropiate de cele normale pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României. Regimul pluviometric se va situa în jurul celui normal pentru această perioadă, la nivelul întregii țări.

Săptămâna 10 – 17 mai. Mediile valorilor termice vor fi apropiate de cele specifice pentru acest interval, în toate regiunile. Cantitățile de precipitații estimate pentru această perioadă vor fi apropiate de cele normale pentru acest interval, la nivelul întregii țări.

APIA si SUBVENTII

Anunț făcut de șeful ANZ: ajutor de stat pentru creșterea animalelor! Agroinfo. 16 aprilie 2021

Directorul Agenției Naționale pentru Zootehnie, ing. Vaida Bela, anunță că a solicitat creșterea sumei alocate pentru ajutorul de stat în sectorul creșterii animalelor.

"Având în vedere schema de ajutor de stat care are ca obiectiv acoperirea costurilor administrative aferente întocmirii și menținerii registrului genealogic, precum și costurile aferente testelor pentru determinarea calității genetic sau a randamentului genetic al șeptelului, și discuțiile avute de dl. Adrian Oros, ministrul agriculturii, cu conducerea autorității competente - Agenția Națională pentru Zootehnie propune ca suma alocată pentru anul 2021, semestrul I, să fie de 35.000.000 lei pentru speciiile taurine, bubaline, porcine și ecvine, respectiv pentru specia ovină și caprină, care se acordă de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Agriculturii, cu următoarea schemă de plată:- costurile aferente testelor pentru determinarea calității genetice sau a

3

randamentului genetic al șeptelului (COP) să reprezinte 70% din total suma propusă pentru alocare, adică 24.500.000 lei.

Pentru specia ovine și caprine, 40% din 24.500.000 lei, adică 9.800.000 lei, iar pentru speciil taurine, bubaline, porcine și ecvine, 60% din 24.500.000 lei, adică 14.700.000 lei.

În susținerea acestei propuneri motivăm că activitățile desfășurate pentru determinarea calității genetice sau a randamentului genetic al șeptelului sunt mai complexe și necsită un efort material și uman mult mai mare față de activitatea desfășurată de registrele genealogice. Lucrările care se efectuează în vederea determinării calității genetice sau a randamentului genetic al șeptelului și anume: preluări de date, prelevări probe, cântăriri, măsurători, verificări și introducerea datelor culese în bazele de date, necesită forță umană și materială și deplasări ale personalului la exploatațiile înscrise în controlul performanțelor de producție (CPP).- costurile aferente întocmirii și menținerii registrului genealogic să reprezinte 30% din total sumă propusă pentru alocare, adică 10.500.000 lei, repartizată în mod egal, pentru specia ovine și caprine 50% din 10.500.000 lei, adică 5.250.000 lei, iar pentru speciile taurine, bubaline, porcine și ecvine, 50% din 10.500.000 lei, adică 5.250.000 lei", a anunțat Vaida Bela, directorul Agenției Naționale pentru Zootehnie, într-un comunicat transmis pentru Agroinfo.

Au fost aprobate plafoanele ANT în sectoarele vegetal și zootehnic, pentru anul de cerere 2020   , Mihaela Prevenda Joi, 15 Aprilie 2021

Joi, 15 aprilie 2021, guvernul a aprobat plafoanele ajutoarelor naţionale tranzitorii (ANT) în sectoarele vegetal şi zootehnic, speciile ovine și caprine, pentru anul de cerere 2020.

Valoarea totală a plafonului alocat ajutoarelor naționale tranzitorii în sectoarele vegetal și zootehnic, speciile ovine și caprine, este de 63.450.208

4

euro, respectiv 309.161.138 lei, în echivalent, și se asigură din bugetul MADR pe anul 2021.

Plafoanele ajutoarelor naţionale tranzitorii în sectorul vegetal sunt în sumă de 43.974.445 euro, care se repartizează astfel:

42.527.430 euro pentru culturile amplasate pe teren arabil;

2.742 euro pentru in pentru fibră şi cânepă pentru fibră;

646.827 euro pentru tutun;

41.879 euro pentru hamei;

755.567 euro pentru sfeclă de zahăr.

Sectorul zootehnic beneficiază de un plafon pentru speciile ovine și caprine în sumă de 19.475.763 euro.

Cuantumurile per unitate de măsură se calculează de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), prin raportarea plafoanelor menționate mai sus la numărul total de hectare/efectivele eligibile pentru anul 2020 corespunzătoare fiecărui ANT.

Se estimează că aproximativ 622.000 de fermieri care îndeplinesc condițiile de eligibilitate vor beneficia de cel puțin un sprijin prin ANT.aprilie 16, 2021

Un sprijin important pentru sectorul vegetal si zootehnic a fost aprobat. Iata

valoarea sa si principalii beneficiari In sedinta Guvernului din data de 15 aprilie 2021 a fost aprobata o Hotarare pentru aprobarea plafoanelor ajutoarelor nationale tranzitorii (ANT) in sectoarele vegetal si zootehnic, speciile ovine si caprine, pentru anul de cerere 2020.

Valoarea totala a plafonului alocat ajutoarelor nationale tranzitorii in sectoarele vegetal si zootehnic, speciile ovine si caprine, este de 63.450,208 mii euro, respectiv 309.161,138 mii lei, in echivalent si se asigura din bugetul MADR pe anul 2021.

5

Prin prezentul act normativ se aproba plafoanele ajutoarelor nationale tranzitorii in sectorul vegetal, in suma de 43.974,445 mii euro, repartizata astfel:

42.527,430 mii euro pentru culturile amplasate pe teren arabil; 2,742 mii euro pentru in pentru fibra si canepa pentru fibra; 646,827 mii euro pentru tutun; 41,879 mii euro pentru hamei; 755,567 mii euro pentru sfecla de zahar.

Sectorul zootehnic beneficiaza de un plafon pentru speciile ovine si caprine in suma de 19.475,763 mii euro.

Cuantumurile per unitate de masura se calculeaza de catre Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura, prin raportarea plafoanelor stabilite prin prezentul act normativ la numarul total de hectare/efectivele eligibile pentru anul 2020 corespunzatoare fiecarui ANT.

In urma acestei Hotarari de Guvern, se estimeaza ca aproximativ 622 mii fermieri care indeplinesc conditiile de eligibilitate vor beneficia de cel putin un sprijin prin ANT.

APIA: pana la ce data se pot depune cererile de plata? aprilie 16, 2021

APIA continua in ritm sustinut Campania de primire a Cererilor Unice de Plata pentru anul 2021.

Pentru ca siguranta in contextul pandemiei Covid 19 este extrem de importanta pentru institutia noastra, fermierii depun cererea prin mijloace electronice, fara a se prezenta la Centrele judetene/locale APIA si/sau Centrul Municipiului Bucuresti.

Incepand cu data de 1 martie si pana in prezent au fost depuse un numar de 484.871 cereri pentru o suprafata de 3.022.160,35 hectare.

Fermierii completeaza o singura Cerere Unica de Plata, chiar daca se utilizeaza suprafete de teren in diferite localitati sau judete.

Ca in fiecare an functionarii APIA sunt alaturi de fermieri pe tot parcursul Campaniei si vor acorda tot sprijinul necesar pentru parcurgerea cu succes a etapelor necesare pentru accesarea fondurilor europene si nationale.

Informatiile detaliate pentru accesarea fiecarei scheme de plata/masuri de sprijin, inclusiv hartile si listele cu UAT eligibile pentru masurile de

6

dezvoltare rurala, dar si ghidurile adresate fermierilor, pot fi consultate la Centrele APIA si pe site-ul APIA.

Campania se va incheia la data de 17 mai 2021, in conformitate cu prevederile OMADR nr. 46/01.03.2021 privind aprobarea formularului-tip al cererii unice de plata pentru anul 2021.

ANZ face precizări privind eliberarea adeverințelor pentru SCZ ovine/caprine, aprilie 16, 2021, agrimanet

Precizări privind eliberarea adeverințelor de către BJ/OJZ-uri

Agenția Națională pentru Zootehnie (ANZ) informează ciobanii că au nevoie de adeverința eliberată de Birourile Județene/Oficiile Județene ale ANZ. Adeverințele eliberate de către BJ/OJZ-uri confirmă raportul de sexe de minimum un berbec/țap cu certificate zootehnice sau certificate de origine la 35 femele ovine/caprine neînscrise și neînregistrate într-un registru genealogic.

Documentul trebuie depus până la 1 septembrie la dosarul pentru subvenții înregistrat la APIA în 2021.

Acte necesare pentru adeverința ANZ, depuse de fermieri la BJ/OJZ-uri, sunt:

cerere pentru eliberarea adeverinței care confirmă îndeplinirea condițiilor pentru femele ovine/caprine neînscrise/neînregistrate într-un registru genealogic, pentru care solicit SCZ;

copie după pagina/paginile din Cererea Unică de Plată în care sunt listate animalele pentru care solicită SCZ;

7

extras RNE din care să rezulte că animalele pentru care solicită SCZ erau identificate și înregistrate în RNE la data depunerii cererii unice de plată;

formular de mișcare, eliberat cu 3 zile înainte de depunerea cererii la BJ/OJZ, pentru berbecii/țapii care nu au fost înregistrați și nu apar în extrasul RNE;

copie după certificatele zootehnice sau certificatele de origine ale berbecilor/țapilor, însotite de originale pentru verificarea conformității;

documentele menționate pot fi transmise la BJ/OJZ și online.

Mai jos puteti descărca documentul Agenției Naționale pentru Zootehnie:

Procedura-operationala-privind-eliberarea-adeverintelor-care-confirma-indeplinirea-conditiilor-pt-efectiv-femele-ovin-caprin Descarcă

Lista subvențiilor APIA care intră la plată! Agroinfo, 16 aprilie 2021 Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură poate începe plata subvențiilor agricole așteptate de fermieri și crescători de animale, cuvenite acestora pentru anul de cerere 2020. Guvernul a aprobat joi, 15 aprilie 2021, o serie de hotărâri care stabilesc sumele pentru plata acestor subvenții.

Zootehnie Ajutor național tranzitoriu bovineBugetul alocat pentru plată este de 1.758.265  euro, respectiv 8.567.147 lei. Banii se împart astfel:

a) 445.128 euro pentru schema decuplată de producţie, specia bovine, în sectorul lapte;b) 1.313.137 euro pentru schema decuplată de producţie, specia bovine, în sectorul carne.

Anul acesta, Ministerul Agriculturii, după o consultare cu liderii crescătorilor de bovine, a decis să aloce suma minimă pentru plata ajutoarelor naționale tranzitorii sector bovine. Partea cea mai mare din bani este direcționată spre două scheme de ajutor Covid 19 pentru crescătorii de bovine. Deocamdată, pentru aceste scheme nu se cunosc condițiile de eligibilitate și nici cum vor fi acordate sumele crescătorilor sau cuantumul ajutorului pe cap de animal sau fermă. Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a anunțat că valoarea pe cap de animal ANTZ bovine este de circa 5 lei/cap de animal, iar pe tona de lapte de vacă crescătorii vor încasa de la APIA circa 2 lei. APIA nu a anunțat încă valoarea ANTZ bovine. Urmează să fie comunicat cât de curând cuantumul subvenției și să înceapă plățile către fermieri.

8

Vă reamintim că anul trecut, pentru anul de cerere 2019, APIA le-a achitat crescătorilor de bovine următoarele sume:

ANT 7 - Ajutor Naţional Tranzitoriu - Schema decuplată de producţie, specia bovine - sector lapte - 17,7220 euro/tonă = 84,1724 lei/tonăANT 8 - Ajutor Naţional Tranzitoriu - Schema decuplată de producţie, specia bovine - sector carne - 69,1109 euro/cap = 328,2491 lei/cap de animal

Ajutor național tranzitoriu ovine/caprineBugetul alocat pentru plată este de 19.475.763 euro. Un buget mult mai mic prin comparație cu cel alocat anul trecut pentru plata ANTZ ovine/caprine, aferent anului de cerere 2019, care a fost de cca 46 milioane de euro. Cuantumul pe cap de animal nu a fost încă anunțat de APIA. În condițiile în care la plată va fi același număr de animale ca în anul 2019, atunci valoarea subvenției pe cap de animal se înjumătățește și va fi de circa 10 lei/ovină/caprină.Pentru anul 2019, crescătorii de ovine/caprine au încasat anul trecut de la APIA suma de  4,7157 euro/cap = 22,3976 lei/cap de animal.

Vegetal Ajutor național tranzitoriu vegetalPlafonul destinat pentru plata acestui ajutor către fermieri, pentru anul de cerere 2020, este de 43.974.445 euro, echivalentul în lei al sumei de 207.214.903 lei,  și se repartizează astfel:

42.527.430 euro, echivalentul în lei al sumei de 207.214.903 lei, pentru culturile amplasate pe teren arabil;2.742 euro, echivalentul în lei al sumei de 13.360 lei, pentru in pentru fibră şi cânepă pentru fibră;646.827 euro, echivalentul în lei al sumei de 3.151.665 lei, pentru tutun;41.879 euro, echivalentul în lei al sumei de 204.055 lei, pentru hamei;

9

755.567 euro, echivalentul în lei al sumei de 3.681.500 lei, pentru sfeclă de zahăr.

Culturile amplasate pe teren arabil sunt:a) cereale pentru boabe, de exemplu, dar fără a se limita la acestea: grâu, secară, orz, orzoaică,porumb boabe, sorg, orez;b) leguminoase pentru boabe, de exemplu, dar fără a se limita la acestea: mazăre, fasole;c) rădăcinoase, de exemplu, dar fără a se limita la acestea: cartofi, sfeclă de zahăr, rădăcinoase furajere;d) plante industriale, din care: plante textile: in pentru fibră, cânepă pentru fibră; plante uleioase: floarea-soarelui, rapiţă, soia boabe, in pentru ulei; alte plante industriale, de exemplu: tutun, plante medicinale şi aromatice;e) legume, de exemplu, dar fără a se limita la acestea: tomate, ceapă, usturoi, varză albă, ardei,pepeni verzi şi galbeni;f) furaje verzi în teren arabil, de exemplu, dar fără a se limita la acestea: furaje verzi anuale, furaje verzi perene, de exemplu lucernă, trifoi;g) căpşuni;h) loturi semincere;i) culturi amplasate pe teren arabil în sere şi solarii, alte culturi pe teren arabil necuprinse la lit. a)-h)

Și aceste sume au scăzut prin comparație cu cele alocate anul trecut pentru plata ANT vegetal aferent anului de cerere 2019.

Vă reamintim cuantumul plătit pe hectar anul trecut fermierilor pentru anul de cerere 2019:

ANT 1 - Ajutor Naţional Tranzitoriu pentru culturi amplasate pe teren arabil - 13,3202 euro/ha = 63,1791 lei/haANT 3 - Ajutor Naţional Tranzitoriu pentru cânepă pentru fibră - 8,9570 euro/ha = 42,5421 lei/haANT 4 - Ajutor Naţional Tranzitoriu pentru tutun - 1.569,4413 euro/ha = 7.454,2183 lei/haANT 5 - Ajutor Naţional Tranzitoriu pentru hamei - 400,2599 euro/ha = 1.901,0744 lei/haANT 6 - Ajutor Naţional Tranzitoriu pentru sfeclă de zahăr - 73,8219 euro/ha = 350,6244 lei/ha

Plăţile pentru ajutoarele naţionale tranzitorii se realizează în lei, la cursul de schimb de 4,8725 lei pentru un euro, stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 30 septembrie 2020.

10

APIA anunț astăzi despre subvențiile fermierilor!Agroinfo, 15 aprilie 2021 -

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) continuă în ritm susținut Campania de primire a Cererilor Unice de Plată pentru anul 2021.Pentru că siguranţa în contextul pandemiei Covid 19 este extrem de importantă pentru instituţia noastră, fermierii depun cererea prin mijloace electronice, fără a se prezenta la Centrele judeţene/locale APIA şi/sau Centrul Municipiului Bucureşti.

Începând cu data de 1 martie și până în prezent au fost depuse un număr de 484.871 cereri pentru o suprafață de 3.022.160,35 hectare.Fermierii completează o singură Cerere Unică de Plată, chiar dacă se utilizează suprafeţe de teren în diferite localităţi sau judeţe.

Ca în fiecare an funcționarii APIA sunt alături de fermieri pe tot parcursul Campaniei și vor acorda tot sprijinul necesar pentru parcurgerea cu succes a etapelor necesare pentru accesarea fondurilor europene și naționale.

Informațiile detaliate pentru accesarea fiecărei scheme de plată/măsuri de sprijin, inclusiv hărțile și listele cu UAT eligibile pentru măsurile de dezvoltare rurală, dar și ghidurile adresate fermierilor, pot fi consultate la Centrele APIA și pe site-ul : www.apia.org.ro .Campania se va încheia la data de 17 mai 2021, în conformitate cu prevederile OMADR nr. 46/01.03.2021 privind aprobarea formularului-tip al cererii unice de plată pentru anul 2021.APIA ÎN SPRIJINUL FERMIERILOR! IMPLICARE, EXPERIENȚĂ, PROFESIONALISM!

11

12

13

Anunț APIA pentru fermieri despre subvențiile din acest an, Ramona Dascălu - 15 aprilie 2021 20:24 Anunț APIA pentru fermieri despre subvențiile din acest an, mai exact care este situația la zi la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură. În cadrul Campaniei 2021, numărul fermierilor care au depus cereri unice se apropie de 500.000, iar cel al hectarelor declarate a depășit pragul de 3 milioane de hectare.

Numărul cererilor unice de plată depuse de fermierii români până la acest moment! Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) anunță printr-un comunicat de presă remis Agrointeligența – AGROINTEL.RO că până în prezent au fost depuse 484.871 de cereri unice de plată pentru o suprafață de 3.022.160,35 hectare.

”Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) continuă în ritm susținut Campania de primire a Cererilor Unice de Plată pentru anul 2021. Pentru că siguranţa în contextul pandemiei Covid 19 este extrem de importantă pentru instituţia noastră, fermierii depun cererea prin mijloace electronice, fără a se prezenta la Centrele judeţene/locale APIA şi/sau Centrul Municipiului Bucureşti. Începând cu data de 1 martie și până în prezent au fost depuse un număr de 484.871 cereri pentru o suprafață de 3.022.160,35 hectare. Fermierii completează o singură Cerere Unică de Plată, chiar dacă se utilizează

14

suprafeţe de teren în diferite localităţi sau judeţe”, informează Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură.

APIA mai precizează că funcționarii instituției vor fi alături de fermieri pe tot parcursul campaniei de depunere a cererilor. ”Ca în fiecare an funcționarii APIA sunt alături de fermieri pe tot parcursul Campaniei și vor acorda tot sprijinul necesar pentru parcurgerea cu succes a etapelor necesare pentru accesarea fondurilor europene și naționale. Informațiile detaliate pentru accesarea fiecărei scheme de plată/măsuri de sprijin, inclusiv hărțile și listele cu UAT eligibile pentru măsurile de dezvoltare rurală, dar și ghidurile adresate fermierilor, pot fi consultate la Centrele APIA și pe site-ul: www.apia.org.ro”, se arată în comunicat.

De asemenea, APIA aduce la cunoștința fermierilor că vor putea depune cererile unice de plată până la data de 17 mai. ”Campania se va încheia la data de 17 mai 2021, în conformitate cu prevederile OMADR nr. 46/01.03.2021 privind aprobarea formularului-tip al cererii unice de plată pentru anul 2021”, anunță instituția.

15

Buget mai mare pentru schema de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor Ionuț Fîntînă , 16 aprilie 2021

Plafonului pentru schema de ajutor de stat în sectorul creşterii animalelor ar putea crește! Într-un comunicat de presă remis AGRO TV, președintele Agenției Naționale pentru Zootehnie “Prof. dr. G. K. Constantinescu” (ANZ), Bela Vaida, propune ca suma alocată pentru semestrul I din 2021 să fie una mai mare față de cea anunțată inițial de MADR.

16

”În atenția societăților de ameliorare care întocmesc și mențin registre genealogice și a asociațiilor care efectuează Controlul Performanțelor de Producție. Având în vedere schema de ajutor de stat care are ca obiectiv acoperirea costurilor administrative aferente întocmirii și menținerii Registrului Genealogic, precum și costurile aferente testelor pentru determinarea calității genetice sau a randamentului genetic al șeptelului, și discuțiile avute de Adrian Oros, ministrul agriculturii și conducerea autorității competente – Agenția Națională pentru Zootehnie, ANZ propune ca suma alocată pentru anul 2021, semestrul I, să fie de 35.000.000 lei pentru speciile taurine, bubaline, porcine și ecvine, respectiv pentru specia ovină și caprină, care se acordă de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale”, se arată în comunicatul ANZ.

Amintim că, în proiectul lansat deja în dezbatere publică de către MADR, plafonul alocat pentru schema de ajutor de stat în sectorul animalelor, semestrul I din 2021 era de 20.000.000 de lei.

ANZ propune ca o parte din bani să fie cheltuiți cu costurile aferente testelor pentru determinarea calității genetice sau a randamentului genetic al șeptelului (COP) și să reprezinte 70% din totalul sumei propuse pentru alocare, adică 24.500.000 lei. Pentru specia ovine și caprine, 40% din 24.500.000 lei, adică 9.800.000 lei, iar pentru speciile taurine, bubaline, porcine și ecvine, 60% din 24.500.000 lei, adică 14.700.000 lei.

În motivarea acestei sume, ANZ susține că activitățile desfășurate pentru determinarea calității genetice sau a randamentului genetic al șeptelului sunt mai complexe și necesită un efort material și uman mult mai mare față de activitatea desfășurată de registrele genealogice. ”Lucrările care se efectuează în vederea determinării calității genetice sau a randamentului genetic al șeptelului și anume: preluări de date, prelevări de probe, cântăriri, măsurători, verificări și introducerea datelor culese în bazele de date, necesită forță umană și materială și deplasări ale personalului la exploatațiile înscrise în Controlul Performanțelor de Producție (CPP)”, mai precizează ANZ.

Agenția mai propune ca restul de 30% din suma totală, adică 10.500.000 lei să fie direcționați către costurile aferente întocmirii și menținerii registrului genealogic. Pentru specia ovine și caprine 50%, adică 5.250.000 lei, iar pentru speciile taurine, bubaline, porcine și ecvine restul de 50%, adică tot 5.250.000 lei.

Informare APIA despre stadiul Campaniei de primire a Cererii de Plată, aprilie 16, 2021 agrimanet

17

Stadiul Campaniei de primire a Cererii Unice de Plată în anul 2021

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) continuă în ritm susținut Campania de primire a Cererilor Unice de Plată pentru anul 2021.

Pentru că siguranţa în contextul pandemiei Covid 19 este extrem de importantă pentru instituţia noastră, fermierii depun cererea prin mijloace electronice, fără a se prezenta la Centrele judeţene/locale APIA şi/sau Centrul Municipiului Bucureşti.

Începând cu data de 1 martie și până în prezent au fost depuse un număr de 484.871 cereri pentru o suprafață de 3.022.160,35 hectare.

Fermierii completează o singură Cerere Unică de Plată, chiar dacă se utilizează suprafeţe de teren în diferite localităţi sau judeţe.

Ca în fiecare an funcționarii APIA sunt alături de fermieri pe tot parcursul Campaniei și vor acorda tot sprijinul necesar pentru parcurgerea cu succes a etapelor necesare pentru accesarea fondurilor europene și naționale.

Informațiile detaliate pentru accesarea fiecărei scheme de plată/măsuri de sprijin, inclusiv hărțile și listele cu UAT eligibile pentru măsurile de dezvoltare rurală, dar și ghidurile adresate fermierilor, pot fi consultate la Centrele APIA și pe site-ul : www.apia.org.ro .

Campania se va încheia la data de 17 mai 2021, în conformitate cu prevederile OMADR nr. 46/01.03.2021 privind aprobarea formularului-tip al cererii unice de plată pentru anul 2021.

APIA ÎN SPRIJINUL FERMIERILOR! IMPLICARE, EXPERIENȚĂ, PROFESIONALISM! SERVICIUL RELAŢII CU PUBLICUL ŞI COMUNICARE APIA

AFIR si FINANTARI

18

19

20

Sistemul informatic de la APIA va fi folosit și pentru împăduriri, Ramona Dascălu - 16 aprilie 2021

Sistemul informatic APIA va fi folosit și pentru împăduriri, în sensul identificării terenurilor degradate care se pretează plantărilor forestiere. Informația a fost transmisă în urma unei întâlniri între ministrul Mediului Tánczos Barna și directorul general al APIA Adrian Pintea.

21

Ministerul Mediului anunță că ministrul Tánczos Barna și secretarul de stat pentru păduri, Gelu Puiu, s-au întâlnit astăzi, la sediul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP), cu Adrian Pintea, director general al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) și cu Cornel Constantin Turcescu, director general adjunct al APIA, pentru stabilirea unei proceduri pentru identificarea terenurilor agricole degradate și neutilizate, pretabile pentru împăduriri.

Terenuri care se pretează împăduririlor

”România are un obiectiv asumat, acela de a crește suprafața de pădure, de a extinde fondul forestier național, care în prezent ocupă circa 28% din suprafața României. Iar cheia pentru a atinge acest obiectiv este, pe de-o parte, identificarea acelor terenuri, din afara fondului forestier, care sunt potrivite pentru a fi împădurite și, pe de altă parte, stimularea proprietarilor pentru a-și împăduri terenurile. Am început deja discuțiile cu MADR pentru eco-schemele și subvențiile care ar putea completa sumele disponibile în PNRR și facilita atingerea obiectivului nostru comun”, a declarat ministrul Tánczos Barna, în cadrul întâlnirii.

De cealaltă parte, reprezentanții APIA au prezentat situația terenurilor agricole care, din diverse motive, nu mai sunt utilizate pentru agricultură și care reprezintă baza de la care se poate pleca în acest demers de identificare a terenurilor agricole degradate și neutilizate, pretabile pentru împăduriri.

”Sistemul informatic performant al celor de la APIA este un instrument care ne va permite să analizăm fiecare parcelă din această categorie. Am început deja discuțiile pentru transferul de know-how către specialiștii noștri”, a explicat ministrul Mediului Tánczos Barna.

Aplicarea ștampilei pe documente este voluntară și nu obligatorie , Vineri, 16 Aprilie 2021 , Lumea Satului

22

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) reamintește beneficiarilor Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 (PNDR 2020) și solicitanților de fonduri europene nerambursabile că aplicarea ștampilei ca modalitate de autentificare a documentelor și înscrisurilor este voluntară și nu reprezintă un motiv pentru respingerea documentelor sau documentațiilor depuse la instituții și autorități publice.

Baza legală pentru eliminarea ștampilei pentru persoanele fizice, persoanele juridice de drept privat și entitățile fără personalitate juridică este Ordonanța Guvernului 17/2015 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare și modificarea și completarea unor acte normative – Articolul V (OUG 17/2015), iar pentru autoritățile și instituțiile publice este ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 3 iulie 2019 – privind Codul administrative – articolul 627 (OUG 57/2019).

Interdicția respingerii documentelor fără ștampilă de către autoritățile și instituțiile publice este întărită și de prevederea OUG 17/2015 conform căreia ”Fapta de a solicita persoanelor fizice, persoanelor juridice de drept privat, entităților fără personalitate juridică, precum și persoanelor juridice de drept public aplicarea ștampilei pe declarații, cereri, contracte sau orice alte documente sau înscrisuri, săvârșită de către persoana din cadrul unei instituții sau autorități publice, constituie abatere disciplinară și atrage răspunderea disciplinară a acesteia, conform prevederilor legale.”

AFIR este una dintre primele instituții publice care a implementat mecanisme electronice on-line de preluare și de procesare a documentațiilor de lucru, în speță a documentațiilor necesare accesării fondurilor europene și implementării proiectelor de investiții finanțate prin PDNR 2020. Acest mecanism este funcțional încă din anul 2018, astfel încât pentru beneficiarii AFIR, eliminarea obligativității ștampilării documentelor este doar una dintre măsurile de simplificare a procesului de accesare a fondurilor europene

23

AFIR are, de asemenea, capacitatea instituțională de a aplica prevederile Ordonanței de Urgență nr. 38 din 30 martie 2020 privind utilizarea înscrisurilor în formă electronică la nivelul autorităților şi instituțiilor publice, fără ca beneficiarii PNDR 2020 să fie obligați să schimbe modalitatea de lucru și de comunicare cu instituția.

În acest sens, precizăm că pentru beneficiarii PNDR 2020, utilizarea semnăturii electronice din etapa de contractare și până la ultima tranșă de plată este obligatorie, începând din august 2018.

În urma demersurilor făcute, o serie de documente sunt obținute direct de către AFIR prin interogarea bazelor de date ale instituțiilor publice abilitate în emiterea acestora – Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) pentru verificarea înscrisurilor fermierilor, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) pentru verificarea animalelor din exploatațiile zootehnice prin Registrul Național al Exploatațiilor (RNE), Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) pentru cazierul fiscal prin sistemul informatic PatrimVen, Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC) pentru verificarea corectitudinii datelor declarate de beneficiari, Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) pentru extrasul de carte funciară, Ministerul Afacerilor Interne (MAI) pentru verificarea cazierului judiciar prin Sistemul Informatic al Cazierului Judiciar Român (ROCRIS).

Mai mult, începând cu luna martie 2020, corespondența internă și externă a Agenției este complet digitalizată și semnată electronic la toate palierele de decizie. Încă de la deschiderea depunerilor online, AFIR a recomandat tuturor solicitanților folosirea semnăturii electronice ca pe o modalitate de a reduce consumul hârtiei și de a elimina unele etape intermediare de procesare a documentelor. În contextul actual, utilizarea semnăturii electronice este vitală, cu atât mai mult cu cât aceasta are forța juridică a înscrisurilor autentice atât ca reprezentare instituțională, cât și sub semnătură privată.

ALTELE

VIDEO Promisiunea lui Chioveanu – Se redeschid târgurile de animale în scurt timp! Autor: Diana Vasilescu , 16 aprilie 2021

24

Senatorul de Alba, Matieș Călin, anunță, printr-o postare pe pagina socială, că se vor redeschide târgurile, după multe presiuni făcute la adresa lui Robert Chioveanu.

”LUNA MAI #deschidemtârguldeanimale‼ Vă anunțam că am solicitat OFICIAL încă din Decembrie 2020, cât se poate de CLAR: DESCHIDEȚI TÂRGURILE DE ANIMALE că mor satele românești și se închid micile ferme una câte una! Am revenit apoi cu o întrebare: Când le deschideți domnilor??? Am primit, în sfârșit, răspuns: avem pestă porcină africană.

Poftim?! E ca și când ai întreba: este zi sau noapte? Răspuns: Afară plouă… Săptămâna aceasta l-am prins din nou pe președintele Robert 👍🏻Chioveanu (ANSVSA), de data aceasta de față cu mai mulți fermieri și alți oficiali ai statului român!!!

LUNA MAI: SE VOR REDESCHIDE TÂRGURILE DE ANIMALE!!! Deocamdată fără suine (porci)! După Paști, până la sfârșitul lunii MAI, președintele ANSVSA și-a luat angajamentul că va deschide târgurile de animale în toată România!!! Dintre cele 2 variante propuse de mine, a ales-o pe cea fără porci! Nu este cea mai fericită variantă, dar ar mai fi încă o mică victorie!

Până acum ÎMPREUNĂ am reușit: • MIELUL DE PAȘTE: mieii se pot cumpăra direct și de la stâne sau oieri • Criterii speciale pentru Bazna și Mangalița, care vor merge mai departe în ciuda OUG FĂRĂ PORCI LA POPULAȚIE, fără reproducție, fără vânzare, confiscarea vierilor și a scroafelor de reproducție din bătătură ”, este mesajul, plin de entuziasm, al senatorului Matieș.

https://agro-tv.ro/promisiunea-lu-chioveanu-redeschid-targurile-de-animale/

25

122 de foști parlamentari au dat statul în judecată: Își vor pensiile speciale înapoi! Sorin Breazu , apr. 16, 2021

Foto: Captură YouTube

Un număr important de foști parlamentari, rămași fără pensii speciale, au dat în judecată secretariatele Camerei Deputaților și Senatului, solicitând repunerea în plată a pensiilor speciale.

Parlamentul a abrogat, în februarie 2021, aceste pensii ale demnitarilor.

Potrivit G4Media, în perioada 13-14 aprilie, 20 de instanțe din țară au înregistrat procese prin care foști deputați și senatori cer să primească, din nou, pensii speciale.

Majoritatea foștilor parlamentari care își vor din nou pensiile au făcut sau fac parte din PNL și PSD, partide care au votat în masă eliminarea acestor privilegii financiare.

Printre cei mai cunoscuți reclamanți sunt Petre Daea, Nicolae Bacalbașa, Victor Socaciu, Ion Solcanu, Puiu Hașotti sau Ioan Oltean.

“Mă bazez pe respectul față de instituția parlamentară. Nu este o dovadă de oportunism, ci o cerere de respect față de foștii parlamentari. Sunt de acord să se facă economii, se pot face în mai multe feluri, dar să le văd cum se fac”, a declarat Petre Daea, pentru sursa citată. Înainte să fie eliminate de Parlament, statul român plătea 827 de astfel de pensii speciale.

Pensiile speciale ale deputaților variau între 2.131 de lei și 12.168 de lei brut, iar cele ale senatorilor între 2.131 lei și 14.930 lei brut.

Pensiile speciale se adăugau celor la care parlamentarii aveau drept pentru activitățile lor din afara politicii.

Ministerul Finanțelor a prelungit cu zece luni perioada în care contribuabilii pot beneficia de ştergerea dobânzilor şi penalităţilor, Ion

26

Dobreanu - vin, 16 apr. 2021,

Ministrul Finanțelor Alexandru Nazare a anunțat vineri că a prelungit cu zece luni, până la 31 ianuarie 2022, perioada în care contribuabilii pot beneficia de ştergerea dobânzilor şi penalităţilor.

„Am prelungit cu 10 luni, până la dată de 31 ianuarie 2022, perioada în care contribuabilii pot beneficia de ştergerea accesoriilor fiscale restante la data de 31 martie 2020 (cum ar fi dobânzile şi penalităţile), cu condiţia plăţii integrale a debitelor principale şi a îndeplinirii celorlalte criterii menţionate în legislaţie”, a scris Nazare pe pagina sa de Facebook.

Ministrul a explicat că pentru a beneficia de această anulare, contribuabilii trebuie ca în mod cumulativ să îndeplinească următoarele condiţii:

1. toate obligaţiile principale restante la 31 martie 2020 se sting prin orice metodă (plată, compensare etc.), până la data depunerii cererii de anulare a accesoriilor;

2. toate obligaţiile principale, împreună cu accesoriile aferente, scadente între 1 aprilie 2020 şi dată depunerii cererii de anulare se sting prin orice modalitate;

3. contribuabilul să aibă depuse toate declaraţiile fiscale, conform vectorului fiscal, până la data depunerii cererii de anulare;

4. cererea de anulare a accesoriilor se depune după îndeplinirea condiţiilor de mai sus, dar nu mai târziu de 31 ianuarie 2022.

„Până la sfârșitul lunii martie 2021, au fost depuse 51.197 de cereri de anulare a accesoriilor, din care 42.434 (83%) au fost soluționate, 4.962 au fost respinse și 3.801 au fost retrase de contribuabili sau sunt în curs de soluționare. Volumul obligațiilor principale achitate că urmare a accesării măsurilor prevăzute de această facilitate fiscală este de 52,77 miliarde lei”, a mai precizat Alexandru Nazare.

27

Studiu: Un produs de bază costă cu 21% mai mult în București decât în restul țării. La sat, prețurile sunt ca în orașele de provincie, Alina Stanciu - vin, 16 apr. 2021,

Bucureștiul începe să facă notă discordantă față de restul țării în ceea ce privește evoluția retailului modern. Datele aferente primelor aproximativ două luni ale acestui an indică faptul că marii jucători internaționali au început să crească cu precădere în orașele mici și în mediul rural. În plus, apar discrepanțe în ceea ce privește prețurile- în București sunt în medie cu 21% mai mari decât în restul țării, iar promoțiile din Capitală își pierd din importanță. Mai mult, magazinele din capitală vând mai puțin.

În primele două luni ale acestui an, retailerii moderni au vândut cu 6,3% mai mult decât în perioada similară a anului trecut, arată un studiu realizat de compania de monitorizare RetailZoom. Demarajul vânzărilor din 2021 este însă unul mai  lent comparativ cu 2020 vs 2019 când, în aceeași perioadă, analiștii vorbeau despre creșteri de 17,2%. În plus, marii jucători au început să bată pasul pe loc în capitală, unde au creșteri în vânzări mai mici decât cele din orașele mai mici.

Cele mai dinamice grupe de produse au fost: mâncarea pentru animale (21,7%), băuturile alcoolice (17,5%) și mâncarea semi și gata preparată (13,1%). Deschiderile de magazine dețin o contribuție mai mică la creștere în 2021 față în anii anteriori, cauzate de vânzările medii pe magazin mai mici.

Mult mai scump în București

O altă particularitate a perioadei analizate se referă la faptul că Bucureștiul a devenit mult mai scump decât restul țării dacă ne uităm la produsele alimentare și nealimentare de bază, iar vânzîrile scad. Prețul pentru astfel de produse este în medie cu 21% mai mare în București față de restul țării. În schimb, în rural sunt prețurile sunt similare cu cele din mediul urban.

Creșterile de preț în lunile ianuarie februarie au fost în general de 5 ,3%, sub creșterea medie înregistrată în 2020 vs 2019 de 6,7%. Mâncarea s-a scumpit în medie cu 5, 7%, produsele de îngrijire personală cu 0,7%, iar cele pentru casă cu 4,3%.

Capitala se evidențiază și prin faptul că importanța promoțiilor este în scădere, în timp ce crește pentru toate zonele țării. Ponderea cea mai mare a promoțiilor se regăsește în comunitățile urbane mici și in rural. Mai exact, potrivit RetailZoom,  importanța promoțiilor ca procent din valoarea vânzărilor a fost de 15,6% în București, față de 22,7% în restul țării. Acest

28

lucru înseamnă că vânzările generale sunt mai puțin influențate de promoții în Capitală față de celelalte zone ale țării.

În orașele mari și medii, 21,9% dintre vânzări sunt generate de produse la promoție, în timp ce în rural și orașele mici procentul ajunge la 24%.

Majoritatea categoriilor monitorizate au înregistrat vânzări determinate de acțiuni promoționale în pondere de cel puțin 10%. Între categoriile cu ponderi mari ale vânzărilor promoționale (minim 30%) se află produsele pentru machiaj, balsamul, carnea, dezinfectantul de mâini practic.

Magazinele din Bucureștti vând mai puțin

Oricum, magazinele din Bucrești au început să vânsă mai puțin. Din datele companiei, în ianuarie-februarie 2021 față de perioada similară a lui 2020, vânzările în valoare au scăzut în București cu 3,7%, în timp ce în orașele medii și mari au crescut cu 6,3%, iar în mediul rural și în orațele mici cu 14%.

„În universul matur de magazine (like-for-like) lunile ianuarie și februarie au adus stagnare: +0,1% vs 2020 față de 11% în 2020 vs 2019. Ariile de creștere la nivel național se consolidează în zonele rurale și în localitățile sub 50.000 de locuitori, atât în termen de expansiune, cât și din punct de vedere al potențialului de creștere organică pe categorii neexplorate până acum în acest segment al pieței”, explică analiștii RetailZoom.

„Zona rurală se bucură de un elan mai puternic decât zona urbană, avans reflectat în dinamica tuturor sectoarelor principale: alimente,produse de casă și de îngrijire personală”, mai spun analiștii companiei.

Creșteri de peste 6% la alimente și produse pentru casă Sectorul alimentar rămâne de departe dominant în totalul vânzărilor din comerțul modern și crește cu 6% însă cea mai bună dinamică o înregistrează produsele de casă( plus 6,6%) a căror cerere rămâne puternic influențată de grija pentru igienă. 4 dintre 25 cele mai vândute categorii cresc în top față de anii anteriori pentru primele luni din an. De asemenea, mâncarea semiprepa-rată și cea preambalată gata pentru consum au urcat mai mult de 10 poziții pe parcursul ultimilor 2ani, dar îndeosebi în ultimul an ( plus 13,1%). Prânzul de la birou este acum mult mai frecvent acasă. De asemenea băuturile alcoolice dețin acum pozitii favorabile din punct de vedere vânzări (plus 17,5% creștere în ianuarie – februarie 2021 vs 2020) dar și număr produse listate. Categoriile cel mai puțin influențate sunt cafeaua, ceaiul, cacaua și băuturile alcoolice al căror progres în vânzări este foarte apropiat de cel al anului trecut. Comerțul

29

modern a câștigat astfel prin închiderea sau restricționarea HORECA, existând mai multe ocazii de consum acasă.

Analiza RetailZoom a fost realizată pe baza indexului de date scanate compus din peste 3.350 de magazine din comerțul modern internațional. Au fost incluse Carrefour market, DM, Inmedio , Mega Image, Shop & Go, Penny, Profi , Xpress, Cora, Carrefour hyper, Metro. Total FMCG acoperit se referă la 194 de categorii : produse alimentare , de îngrijire personală și a casei, tutun .

Înformațiile analizate se referă la evoluția vânzărilor valorice (RON) din 2021,  perioada 04.01.2021 – 28.02. 2021 versus aceeași perioadă a anului 2020 (06.01.2020 01.03.2020).

……………………….

LEGISLATIV

Legislaţie românească

Ordinul nr. 1346/2011 pentru aprobarea Regulamentului privind forma şi modul de utilizare a dispozitivelor speciale de marcat, precum şi modul de marcare a arborilor sau a unor loturi de arbori, Ministerul Mediului şi Pădurilor Modificat de Ordin 486/2021 la 15.04.2021

Regulamentul privind forma şi modul de utilizare a dispozitivelor speciale de marcat, precum şi modul de marcare a arborilor sau a unor loturi de arbori din 02.05.2011 , Ministerul Mediului şi Pădurilor Modificat de Ordin 486/2021 la 15.04.2021

Hotărârea nr. 434/2021 pentru aprobarea plafoanelor alocate ajutoarelor naţionale tranzitorii în sectorul zootehnic, specia bovine, pentru anul de cerere 2020, Guvernul României Publicat în Mof I nr. 396 din 15.04.2021. A intrat în vigoare la 15.04.2021

Ordinul nr. 486/2021 pentru modificarea şi completarea Regulamentului privind forma şi modul de utilizare a dispozitivelor speciale de marcat, precum şi modul de marcare a arborilor sau a unor loturi de arbori, aprobat prin Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 1.346/2011, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor Publicat în Mof I nr. 395 din 15.04.2021. A intrat în vigoare la 15.04.2021

Ordinul nr. 6996/2021 privind prelungirea carantinei zonale pentru

30

localitatea Bâcleş, comuna Bâcleş, judeţul Mehedinţi, Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă Publicat în Mof I nr. 400 din 16.04.2021. A intrat în vigoare la 16.04.2021

Ordinul nr. 6997/2021 privind instituirea măsurii de carantină zonală pentru comuna Tătărani cu satele aparţinătoare Gheboieni, Tătărani şi Căprioru, judeţul Dâmboviţa, Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă Publicat în Mof I nr. 400 din 16.04.2021. A intrat în vigoare la 16.04.2021

Ordinul nr. 7000/2021 privind prelungirea măsurii de carantină zonală pentru oraşul Cisnădie, judeţul Sibiu, Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă Publicat în Mof I nr. 400 din 16.04.2021. A intrat în vigoare la 16.04.2021

Ordinul nr. 7001/2021 privind prelungirea măsurii de carantină zonală pentru comuna Rimetea, judeţul Alba, Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă Publicat în Mof I nr. 400 din 16.04.2021. A intrat în vigoare la 16.04.2021

Ordinul nr. 7002/2021 privind prelungirea carantinei zonale pentru comuna Berceni, cu satul aparţinător Berceni, judeţul Ilfov, Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă Publicat în Mof I nr. 400 din 16.04.2021. A intrat în vigoare la 16.04.2021

Ordinul nr. 7003/2021 privind prelungirea măsurii de carantină zonală pentru oraşul Otopeni, judeţul Ilfov, Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă Publicat în Mof I nr. 400 din 16.04.2021. A intrat în vigoare la 16.04.2021

Legislaţie europeană

Regulamentul delegat nr. 580/2021 de modificare a Regulamentului delegat (UE) 2015/1366 în ceea ce priveşte baza de alocare a contribuţiei financiare în sectorul apicol, Comisia Europeană Va intra în vigoare la 19.04.2021

Regulamentul de punere în aplicare nr. 607/2021 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de acid citric originar din Republica Populară Chineză, astfel cum a fost extinsă la importurile de acid citric expediat din Malaysia, indiferent dacă a fost sau nu declarat ca fiind originar din Malaysia, în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva

31

expirării măsurilor în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European şi al Consiliului, Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 129 din 15.04.2021. A intrat în vigoare la 16.04.2021

Regulamentul de punere în aplicare nr. 608/2021 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2019/1793 privind intensificarea temporară a controalelor oficiale şi măsurile de urgenţă care reglementează intrarea în Uniune a anumitor bunuri din anumite ţări terţe, de punere în aplicare a Regulamentelor (UE) 2017/625 şi (CE) nr. 178/2002 ale Parlamentului European şi ale Consiliului (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 129 din 15.04.2021. Va intra în vigoare la 05.05.2021

Regulamentul de punere în aplicare nr. 547/2021 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2019/1715 în ceea ce priveşte procedurile pentru înfiinţarea şi utilizarea ADIS şi EUROPHYT, eliberarea certificatelor electronice de sănătate animală, a certificatelor oficiale, a certificatelor de sănătate animală/oficiale şi a documentelor comerciale, utilizarea semnăturilor electronice şi funcţionarea TRACES, precum şi de abrogare a Deciziei 97/152/CE (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Va intra în vigoare la 19.04.2021

Regulamentul de punere în aplicare nr. 606/2021 de modificare a anexei I, a anexelor IV-XIII şi a anexei XVI la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/405 în ceea ce priveşte rubricile pentru Belarus, Regatul Unit şi dependenţele Coroanei britanice Guersney, Insula Man şi Jersey din lista cu ţări terţe sau regiuni din acestea autorizate pentru introducerea în Uniune a anumitor animale şi mărfuri destinate consumului uman (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 129 din 15.04.2021. Va intra în vigoare la 18.04.2021

Regulamentul de punere în aplicare nr. 607/2021 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de acid citric originar din Republica Populară Chineză, astfel cum a fost extinsă la importurile de acid citric expediat din Malaysia, indiferent dacă a fost sau nu declarat ca fiind originar din Malaysia, în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European şi al Consiliului, Comisia

32

Europeană Publicat în JO L nr. 129 din 15.04.2021. A intrat în vigoare la 16.04.2021

Regulamentul de punere în aplicare nr. 608/2021 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2019/1793 privind intensificarea temporară a controalelor oficiale şi măsurile de urgenţă care reglementează intrarea în Uniune a anumitor bunuri din anumite ţări terţe, de punere în aplicare a Regulamentelor (UE) 2017/625 şi (CE) nr. 178/2002 ale Parlamentului European şi ale Consiliului (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 129 din 15.04.2021. Va intra în vigoare la 05.05.2021

Regulamentul de punere în aplicare nr. 619/2021 de modificare a Regulamentelor de punere în aplicare (UE) 2020/2235, (UE) 2020/2236 şi (UE) 2021/403 în ceea ce priveşte dispoziţiile tranzitorii pentru utilizarea certificatelor de sănătate animală, a certificatelor de sănătate animală/oficiale şi a certificatelor oficiale (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 131 din 16.04.2021. Va intra în vigoare la 19.04.2021

Regulamentul de punere în aplicare nr. 621/2021 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 37/2010 în vederea clasificării substanţei imidacloprid în ceea ce priveşte limita sa maximă pentru reziduurile din alimentele de origine animală (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 131 din 16.04.2021. Va intra în vigoare la 06.05.2021

Regulamentul de punere în aplicare nr. 547/2021 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2019/1715 în ceea ce priveşte procedurile pentru înfiinţarea şi utilizarea ADIS şi EUROPHYT, eliberarea certificatelor electronice de sănătate animală, a certificatelor oficiale, a certificatelor de sănătate animală/oficiale şi a documentelor comerciale, utilizarea semnăturilor electronice şi funcţionarea TRACES, precum şi de abrogare a Deciziei 97/152/CE (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Va intra în vigoare la 19.04.2021

Regulamentul de punere în aplicare nr. 605/2021 de stabilire a măsurilor speciale de combatere a pestei porcine africane (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 129 din 15.04.2021. Va

33

intra în vigoare la 18.04.2021

Regulamentul de punere în aplicare nr. 619/2021 de modificare a Regulamentelor de punere în aplicare (UE) 2020/2235, (UE) 2020/2236 şi (UE) 2021/403 în ceea ce priveşte dispoziţiile tranzitorii pentru utilizarea certificatelor de sănătate animală, a certificatelor de sănătate animală/oficiale şi a certificatelor oficiale (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 131 din 16.04.2021. Va intra în vigoare la 19.04.2021

Regulamentul de punere în aplicare nr. 621/2021 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 37/2010 în vederea clasificării substanţei imidacloprid în ceea ce priveşte limita sa maximă pentru reziduurile din alimentele de origine animală (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 131 din 16.04.2021. Va intra în vigoare la 06.05.2021

.......................................................

INTERNE

Sfecla de zahăr: 50 t/ha din start , Petronela Cotea Mihai, 16 aprilie 2021 Producătorii de sfeclă de zahăr din Moldova caută cele mai potrivite soluții tehnologice pentru a înființa culturile în condiții optime și pentru a asigura un start cât mai bun noii producții.

”Reușita producției din acest an poate reprezenta șansa noastră de redresare”, preciza Ioan Puiu, președinte al Asociației Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr Roman, județul Neamț. Ce recomandă fermierul?

 Repere tehnologice la înființarea culturii

34

  • Amplasarea culturii și calitatea patului germinativ. Trebuie rezervate suprafețe ce pot beneficia de un aport semnificativ de apă și după premergătoarele potrivite, respectiv leguminoase sau cereale. ”Actuala tehnică de lucru permite ca și dacă se amplasează după porumb să se realizeze un pat germinativ excelent. De calitatea patului germinativ și de aportul de apă depinde uniformitatea la răsărire. În condițiile realizării unei uniformități corespunzătoare a culturii, pe parcursul verii se pot stăpâni mult mai bine atacurile de buruieni, boli și dăunători”, sublinia fermierul. După seceta cumplită din anul trecut, fermierii au reușit să facă arături adânci. Din precipitații s-au strâns 300-400-450 litri/mp, adică o rezervă de apă pentru minimum două luni.

• Sămânța de calitate. ”Fiecare fermier primește hibrizii care se pretează cel mai bine la condițiile specifice din zona respectivă și la tehnologia aleasă”, ne asigura Ioan Puiu. • Momentul semănatului. ”Cu cât semănăm mai devreme, cu atât mai bine. Sfecla tolerează temperaturile scăzute, după răsărire și, ca urmare, recomand ca, în funcție de zona de relief, imediat ce se poate intra în câmp, să se treacă la efectuarea fertilizării de bază și a semănatului”, adăuga Ioan Puiu.Dacă în sudul Moldovei, respectiv Brăila, Galați și sudul județului Vaslui, semănatul se declanșează, de regulă, la sfârșitul lunii martie, în restul teritoriului înființarea culturii se realizează în luna aprilie, cu termen limită de semănat ultima decadă a acestei luni. • Fertilizarea de bază se realizează cu îngrășăminte complexe, urmând ca pe vegetație să se intervină cu două-trei fertilizări faziale cu azot și cu microelemente, în special cu bor, pentru a calitatea producției. • Norma de semințe este de 1,3-1,4 unități la hectar, ceea ce înseamnă aproximativ 130-140 mii de semințe/ha, cu scopul de a avea 80-100 mii de plante la recoltare. ”Fermierii care reușesc să aibă această densitate, în mod garantat vor obține o producție de peste 50 t/ha”, este convins Ioan Puiu.Fermierii urmăresc să controleze cât mai bine nivelul cantitativ, dar și calitativ al viitoarei recolte, știut fiind faptul că, potrivit contractului încheiat între cultivatori și fabrica Agrana Roman, prețul sfeclei poate fluctua în

35

proporție de până la 30%, în funcție de calitatea recoltei, respectiv de conținutul de zahăr al sfeclei predate.

Dacă vom reuși să realizăm o suprafață mai mare de 14.000 ha, Agrana Roman va acorda un supliment de 1 euro/tona de sfeclă de zahăr predată, pentru fermierii care au producție de peste 40 tone/ha, prețul de bază convenit fiind mai mare decât cel de anul trecut, respectiv 26 euro/tonăIOAN PUIU

un articol de PETRONELA COTEA MIHAI , redactor Radio România Iaşi

Alianță în beneficiul producătorilor de cartof, Clubul Fermierilor Români și Federația Națională „Cartoful” din România , Mihaela Prevenda , Vineri, 16 Aprilie 2021

Clubul Fermierilor Români și Federația Națională „Cartoful” din România au semnat joi, 15 aprilie 2021, un protocol de colaborare privind susținerea temelor de interes major pentru fermierii producători de cartof din România și pentru lansarea unor proiecte care să sprijine dezvoltarea și extinderea unui Plan Național Strategic al Cartofului, cu elemente specifice naționale, care să contribuie la susținerea sectorului.

Semnatarii protocolului de colaborare, din partea Clubului Fermierilor Români: Nicușor Șerban - președinte, Laszlo Becsek - vicepreședinte, Florian Ciolacu - director exectiv, iar din partea Federației Naționale

36

„Cartoful” din România: Romulus Oprea - președinte, Cleonic Sucaciu - vicepreședinte, Ioan Moroianu - director executiv.

Cele două organizații urmăresc promovarea în comun a unor obiective, programe, proiecte și acțiuni către autoritățile guvernamentale și legislative din România și structurile specializate ale Comisiei Europene și Parlamentului European cu responsabilități în domeniile de interes (agricultură, mediu, cercetare, inovație și tehnologie).

Scopul acestei alianțe îl reprezintă promovarea și determinarea unor programe de alocare financiară de fonduri nerambursabile în domenii eligibile și de interes comun, mai ales din perspectiva Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Noua Politică Agricolă Comună (PAC), susținerea alocării în continuare către cartof a măsurilor de sprijin cuplat în noul exercițiu financiar european 2023-2027 și promovarea acordării unui ajutor de minimis pentru producătorii fiscalizați de cartof pentru consum din România, în scopul creșterii competitivității acestora cu ceilalți fermieri din Uniunea Europeană sau din afara acesteia.

Pentru realizarea obiectivelor propuse în cadrul acordului de colaborare se va constitui un grup de lucru format din reprezentanții Clubului și a Federației, care va acționa pentru identificarea și elaborarea propunerilor privind dezvoltarea sectorului cartofului la nivel național prin măsuri de finanțare și proiecte în cadrul Planului Național Strategic. Propunerile stabilite de comun acord în cadrul grupului de lucru vor fi transmise și promovate către autorități în cadrul reuniunilor oficiale ale Grupurilor de lucru pentru elaborarea Planului Național Strategic.

Cele două organizații vor face demersuri comune pentru susținerea sprijinului cuplat în cuantumul notificat către fermierii producători de cartofi pentru sămânță și timpuriu pentru industrializare pe baza cererilor actuale și viitoare, construcția mai multor depozite specializate, care să ajute fermierii să-și poată depozita producția de cartofi, implementarea Planului Strategic al Cartofului, crearea de branduri locale și naționale în sector‚ precum și implementarea unor eco-scheme aplicabile cartofului (cum ar fi refacerea humusului din sol).

Nicușor Șerban, președinte Clubul Fermierilor Români: „Alianța Clubului Fermierilor Români cu Federația Națională „Cartoful” din România este una strategică pentru dezvoltarea sectorului de cartof. Semnarea protocolului cu Federația reprezintă pentru Club prima relație de colaborare cu o asociație a fermierilor din România. Urmărim ca împreună cu Federația Națională „Cartoful” să susținem și să promovăm cât mai bine interesele fermierilor producători de cartof în fața autorităților, pentru ca acestea să înțeleagă cât

37

mai bine ce se întâmplă în acest domeniu, cum se desfășoară activitatea și ce nevoi are acest sector pentru a se dezvolta. Scopul nostru este să sprijinim fermierii să le meargă mai bine, iar poporul român să mănânce cât mai multă hrană sănătoasă produsă în România. Mulțumim Federației pentru încrederea acordată, suntem conștienți că semnarea acestui protocol reprezintă hotărârea celor două organizații de a colabora și acționa împreună pentru a reprezenta fermierii care produc cartof, a doua pâine a țării.”

Romulus Oprea, președinte Federația Națională „Cartoful” din România: „Suntem onorați să colaborăm cu Clubul Fermierilor Români și apreciem susținerea acordată Federației de către Club în cadrul consultărilor care au avut loc până acum și a demersurilor comune la minister. Acest parteneriat este important pentru ambele organizații pentru că ne va oferi forță și vizibilitate care, sperăm, va genera rezultate pentru producătorii de cartof. Avem în față provocări și consider că le putem face față, apreciez eficiența Clubului în a organiza aceste întâlniri cu factorul politic și susținerea punctelor de vedere ale fermierilor. Este momentul să avem o voce unitară și văd în semnarea acestui protocol un prim pas pozitiv, care vine în sprijinul fermierilor pe care îi reprezentăm.”

Laszlo Becsek, vicepreședinte Clubul Fermierilor Români: „Mă bucur foarte mult că am ajuns în acest moment, ca oficial, cele două asociații să aibă un document pe baza căruia să lucreze împreună. Consider că este important ca această cultură să fie reprezentantă în cadrul Clubului, iar parteneriatul lansat cu Federația Națională „Cartoful”, care reprezintă toți producătorii de cartof din țară, va acționa în interesul acestor fermieri, indiferent de suprafața pe care o lucrează. Împreună cu Federația, care are experiență și expertiză în acest domeniu, urmărim să rezolvăm problemele specifice, să propunem și să facem demersurile necesare pentru adoptarea și implementarea unei strategii naționale de dezvoltare a sectorului cartofului, care are un potențial foarte mare să susțină consumul intern al României.”

Cleonic Sucaciu, vicepreședinte Federația Națională „Cartoful” din România: „Este un moment important pentru noi, producătorii, care ne menținem în continuare ca o forță prin Federația Națională „Cartoful” din România. Participăm la o acțiune necesară pentru a putea ieși în evidență în fața factorului politic (Ministerul Agriculturii, Guvern) și dorim să fim ascultați în continuare, inclusiv de Uniunea Europeană, care trebuie să afle care sunt problemele punctuale ale României în domeniul cartofului. Trebuie să eliminăm deficiențele cu care se confruntă acest sector în țara noastră. Apreciem sprijinul deosebit și implicarea Clubului, căruia îi mulțumim pe această cale. Ne bucurăm că avem acest protocol în baza

38

căruia vom acționa împreună, pentru rezolvarea problemelor specifice sectorului, în beneficiul producătorilor de cartof.”

Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români: „Clubul Fermierilor Români are membri în toate asociațiile și federațiile agricole și vrea să aducă împreună cât mai mulți fermieri pentru a colabora și acționa în interesul lor, fără ca acest lucru să afecteze sau să interfereze cu statutul fermierilor în cadrul acestor asociații. Apreciem alianța cu Federația Națională „Cartoful” și avem încredere că, împreună, cele două organizații vor avea un parteneriat care va asigura dialogul cu reprezentanții autorităților responsabile pentru agricultură, va pune la dispoziția acestora argumente, studii de caz și analize de impact privind probleme specifice sectorului cartofului, în scopul promovării și  susținerii unor programe sau măsuri de finanțare prin fonduri naționale sau europene. Avem în vedere elaborarea, promovarea și desfășurarea de proiecte și programe care susțin dezvoltarea sectorului cartofului, prin adresarea unor teme conexe precum: creșterea capacității antreprenoriale, întărirea capacității de management, creșterea rezilienței și a capacității de management a riscului în fermele producătoare de cartofi, adaptarea continuă a prevederilor legale și fiscale, precum și creșterea capacității tehnologice de Agricultură 4.0.”

Ioan Moroianu, director executiv Federația Națională „Cartoful” din România: „Apreciem parteneriatul cu Clubul Fermierilor Români, pe care îl formalizăm astăzi prin semnarea acestui protocol de colaborare. Considerăm că această alianță va contribui la continuarea demersurilor făcute de Federație pentru susținerea intereselor fermierilor producători de cartof din țara noastră. Avem în vedere susținerea reciprocă a acțiunilor de interes comun cu impact pozitiv asupra dezvoltării sectorului cartofului în ceea ce privește cercetarea, producția și valorificarea acesteia. Elaborarea și implementarea unei strategii naționale va crește nivelul de atractivitate a sectorului cartofului pentru potențiali investitori naționali și străini.”

Despre Clubul Fermierilor Români

Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă este o asociație non-profit și neguvernamentală a fermierilor din România. Membrii asociației sunt fermieri performanți care au modele de afaceri bazate pe inovație, tehnologie și bunele practici în agricultură, pentru creșterea competitivității și a valorii adăugate create în acest domeniu.

Obiectivul principal al Clubului Fermierilor Români este să asigure implicarea activă a membrilor săi în procesul de consultare și elaborare a reglementărilor europene și naționale în domeniul agricol, cu scopul de a crește performanța fermierilor din România.

39

Clubul Fermerilor Români lansează și derulează programe și proiecte concrete pe patru direcții strategice de acțiune: reprezentare, consiliere și consultanță, formare și leadership, informare și comunicare.www.cfro.ro

Despre Federația Națională „Cartoful” din România

Federația Națională „Cartoful” din România este prima Federație din țară, înființată în anul 1991 de către fermieri și cercetători de la INCDCSZ Brașov cu stațiunile de cercetare aferente. Membrii federației sunt fermieri producători de cartof din toată țara, atât din zona tradițională de producere a cartofului, cât și din zonele de producere a cartofului extratimpuriu, timpuriu și de vară, procesatori de cartof și comercianți.

Federația Națională „Cartoful” din România reprezintă procentual 100% din producătorii de cartof pentru sămânță, 90% din producătorii de cartof pentru industrializare și 55% din producătorii de cartof pentru consum înregistrați la APIA. De asemenea, 60% din furnizorii de cartof către rețelele de magazine sunt membri ai Federației.

Federația Națională „Cartoful” reprezintă interesele membrilor săi, fiind un partener activ al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale în elaborarea strategiilor și politicilor dedicate sectorului cartofului.

Obiectivul principal al Federației îl reprezintă salvarea cartofului în România, cultură aflată în evident declin în ultimii ani, prin creșterea competitivității, eficienței și profitabilității sectorului și contribuția la securitatea alimentară a țării, pentru a asigura din producția proprie necesarul de consum intern al acestui aliment de bază.https://potato.ro/fncr

ZF Agropower 2021. Dragoş Stanciu, Sismad Agro: Aduc în fermă digitalizarea cu drone. Anul acesta vreau să implementez ideea pe o suprafaţă de 50 ha, dar deocamdată facem teste, 16.04.2021, Florentina Niţu

https://www.zf.ro/zf-agropower/zf-agropower-2021-dragos-stanciu-sismad-agro-aduc-in-ferma-20043353

„În general, ne facem planuri pe termen mediu sau lung, dar acum ne concentrăm mai mult pe planurile pe termen scurt.“

40

Tehnologiile digitale, precum dronele, sunt în centrul de interes al fermierilor datorită performanţelor lor. Astfel, Sismad Agro, companie din judeţul Brăila, cu afaceri de peste 10 mil. lei, care produce sămânţă, dar şi cereale, are în plan să folosească drone pentru a produce hibrizi mai rapid, fiind folosite pentru ameliorarea plantelor de la înălţime.

„Eu aş aduce în fermă digitalizarea cu drone. Anul acesta vreau să implementez ideea pe o suprafaţă decentă, de 50 de hectare, dar deocamdată facem teste. Studiile în domeniu şi accesul mai mare la tehnologie m-au ajutat să ajung în acest punct, dar şi faptul că se dezvoltă acest domeniu, astfel încât să fie o investiţie sigură. Urmează să fac un curs de folosire a dronelor“, a spus Dragoş Stanciu, inginer agronomi în cadrul Sismad Agro, la emisiunea ZF Agropower, un proiect al ZF şi Banca Transilvania. El nu a dorit să menţioneze valoarea investiţiei. Pe site-ul eMAG, cel mai mare retailer online din România, o dronă agricolă costă între 58.000 de lei şi 98.000 de lei. Aceasta scanează sistematic o zonă cuprinsă între 3 şi 8 hectare la o singură încărcare a bateriei.

„Îmi doresc să creştem profitul şi să scădem costurile, dar şi să facem şi mai multe seminţe hibrid, a afirmat Dragoş Stanciu.

„Urmează să fac un buget pentru următorii 2-3 ani sau 5 ani. În general, ne facem planuri pe termen mediu sau lung, dar acum ne concentrăm mai mult pe planurile pe termen scurt.“

Afirmaţia a fost făcută în contextul în care anul trecut a fost secetă pedologică, care a dus la scăderea producţiei de cereale cu 40%, iar zona de est, unde se află şi judeţul Brăila, a fost puternic afectată şi acum fermierii sunt mai reticenţi în a-şi face programări pe o perioadă lungă de timp, deoarece agricultura depinde de condiţiile meteorologice.

România este unul dintre cei mai mari producători şi exportatori de cereale din UE, un lucru bun, consideră Dragoş Stanciu, dar el crede că ar trebui ca acum antreprenorii din agrobusiness să-şi focuseze atenţia pe dezvoltaea de produse noi, cu valoare adăugată mare.

„România este o ţară foarte bogată, agricultura se dezvoltă, producţiile de la noi din ţară sunt mari, iar acum ar trebui să ne canalizăm atenţia pe dezvoltarea de produse şi pentru noi. Ar fi bine să facem procesare sau integrare, dar e nevoie de sprijin politic. Din partea politicului avem nevoie de o înţelegere a lumii, în general, nu numai în agricultură, ci şi în celelalte sectoare legate“, a declarat tânărul.

41

El crede că asocierea poate deveni un factor de dezvoltare rapid pentru viitorul României, în general, şi al agriculturii, în particular, pentru că „treaba merge mult mai bine când se fac lucrurile colectiv, pentru că au anumite beneficii fermierii“. În cooperative, spre exemplu, membrii cooperatori pot negocia un preţ mai bun pentru achiziţionarea inputurilor, dar şi pentru vânzarea mărfurilor.

„Avantajul nostru (al noii generaţii de fermieri – n.red.) este că părinţii nu ne lasă să mai facem greşelile pe care le-au făcut ei şi ne putem focusa pe viitor să iasă treaba bine“, a menţionat Dragoş Stanciu. El are şi studii superioare în domeniul agriculturii şi susţine că teoria l-a ajutat să înţeleagă mai bine ce se întâmplă în practică.

Businessul Sismad Agro a fost pus pe picioare în 2004 de tatăl său, Gabriel Stanciu, împreună cu Dumitrel Stanciu şi Alexandrina Coteţ, antreprenori care deţin participaţii egale. Gabriel Stanciu este şi preşedintele cooperativei agricole Braicoop, formată din peste 50 de fermieri din judeţul Brăila, cu afaceri de aproape 50 de milioane de lei în 2019, fiind una dintre cele mai mari din România, conform datelor publice.

XCLUSIV GANDUL FINANCIAR. Investiții cu banii din listare: Norofert intră pe segmentul producției agricole și va lansa o nouă linie de îngrășăminte, Viorela Pitulice , 2021.04.16   

După listarea cu succes pe Bursa de Valori București (BVB), producătorul și distribuitorul de inputuri pentru agricultura ecologică Norofert are în plan acum preluarea unei ferme la Zimnicea, ceea ce va însemna intrarea pe segmentul producției agricole, precum și achiziționarea unei linii noi de îngrășăminte.

Mai simplu spus, este vorba de o diversificare a business-ului  prin intrarea pe un domeniu complementar – producția agricolă odată cu preluarea unei ferme de 1.000 ha în județul Teleorman care va fi convertită la agricultura ecologică, după cum a declarat Vlad Popescu, CEO Norofert, la emsiunea

42

Gandul Financiar. Un pas firesc până la urmă, în condițiile în care compania este cel mai mare producător de inputuri ecologice pentru agricultura românească.

„Este o oportunitate foarte mare pentru noi, deoarece va acționa ca un generator de profit, dar și ca un hub logistic pentru activitatea noastră de bază, aceea a comerțului cu îngrășăminte, pesticide  și cereale. Așadar, vom avea și un loc în care să le depozităm, să le putem trimite mai departe”, a declarat Vlad Popescu, CEO Norofert SA.

Tot pentru acest an mai este programată și o altă investiție foarte importantă: achiziționarea unei linii de fabricație pentru îngrășăminte de sol, ceea ce va completa foarte mult portofoliul Norofert (furnizor de semințe, îngrășăminte și pesticide pentru fermieri),  care va deveni astfel un producător complet, după cum spune Vlad Popescu.

Când vrei să treci la un nivel superior și nu ai bani

Listarea la bursă ar trebui să fie luată în calcul de cât mai mai multe firme din agribusiness, mai ales când este vorba de companii tinere care vin cu idei noi și inovații.  O decizie de acest gen vine atunci când societatea vrea să treacă la un nivel superior și are un impas financiar, mai ales că agricultura este un domeniu riscant pentru bănci.

Este o posibilitate de a face rost de surse de finanțare pentru  a-ți pune în practică proiectele – Vlad Popescu, CEO Norofert.

În 18 iulie 2019, Norofert a reușit să atragă în numai câteva ore  o sumă de circa 1,5 milioane euro, încheind cu succes plasamentul privat pentru acțiunile sale. O reușită care i-a luat prin surprindere pe mulți, depășind cele mai optimiste așteptări.

„Ne-am mutat într-o fabrică nouă și am dezvoltat foarte mult capacitățile de producție, am mărit echipa de vânzări și echipa de la birou ca să poată susține vânzările. Am achziționat materie primă  tocmai pentru a putea să producem mai mult și să avem continuitate în procesul de producție. Evident, am suportat și costurile de finanțare pentru că sunt niște costuri importante în ceea ce privește finanțările, mai ales prin prisma termenelor de plată foarte lungi”, a precizat Vlad Popescu.

El spune că pentru a avea succes pe bursă, o firmă –  indiferent de domeniul pe care îl reprezintă – trebuie să vină cu niște fundamente foarte solide, cu modele de business care au potențial să crească, astfel încât investitorii să vadă compania proiectată pe câțiva ani și să simtă potențialul de dezvoltare.

43

„Noi am venit pe bursă cu un istoric de inovație, am început în 2015  cu o gamă de produse pentru agricultura ecologică și am dezvoltat o gamă din ce în ce mai mare. Am avut succes pe piață încă de la început pentru că am reușit să venim cu niște formule care să se adreseze problemelor fermierilor, așadar am venit cu un istoric și cu un model de business foarte bune”, a afirmat Popescu.

Gradul de îndatorare, foarte important

Gradul de îndatorare al firmelor din agribusines este un indicator care trebuie urmărit cu foarte mare atenție, spune Vlad Popescu, mai ales că, așa după cum bine se știe, există termene de plată foarte lungi în acest sector.

„Primim banii abia după 270-300 de zile, în general, la recoltă, ceea ce pune o mare presiune pe cash- flow-ul companiei, de aici și partea aceasta de neprevăzut din agricultură. Venim după un 2020 extraordinar de greu cu o secetă îngrozitoare și în care am avut câțiva clienți cu o daună 80-90%, pe care trebuie să îi înțelegi, să îi eșalonezi pentru următoarele termene de plată, pentru că este un domeniu care ține foarte mult de vreme”, a mai precizat Vlad Popescu.

Norofert a avut, în 2020, o cifra de afaceri consolidată de 24,4 milioane lei, în creștere cu 64% față de 2019 și un profit net de 6,3 milioane lei, cu 36% în plus față de 2019.

Urmăriți emisiunea integrală GÂNDUL FINANCIAR, transmisă pe gandul.ro și pe contul de Facebook al emisiunii: https://www.facebook.com/gandul.financiar/videos/294565465404505/?notif_id=1618508045618276&notif_t=page_share&ref=notif

Vodafone România se extinde şi atacă şi piaţa de soluţii digitale pentru agricultură , Adrian Seceleanu 16.04.2021,

Vodafone România, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa locală de comunicaţii fice şi mobile, şi-a extins portofoliul de soluţii de digitalizare pentru afaceri cu o suită de soluţii dedicate fermierilor. Acestea integrează tehnologii de tip Internet of Things (IoT).

44

„Soluţiile sunt bazate pe senzori care asigură colectarea şi gestionarea datelor esenţiale pentru culturi, automatizarea operaţiunilor, monitorizarea diverşilor parametri, realizarea de analize şi predicţii care permit creşterea eficienţei şi productivităţii în agricultură. Soluţiile din portofoliul Vodafone se adresează fermierilor care au diverse tipuri de culturi – cultură mare (cereale, oleaginoase), culturi de legume sau pomicultură - cultivate atât în câmp, cât şi în sere. Soluţiile sunt scalabile şi configurabile, adaptate nevoilor fiecărui fermier, indiferent de mărimea terenului cultivat şi de tipul de cultură“, conform companiei.

„Agricultura este unul dintre sectoarele care pot beneficia enorm prin adopţia tehnologiilor şi soluţiilor digitale. România este încă la început în această privinţă, însă vedem o deschidere şi un interes din ce în ce mai mari în rândul fermierilor, care au înţeles că agricultura de precizie, bazată pe tehnologii de tip IoT şi analiza datelor, reprezintă agricultura viitorului. Soluţiile digitale aduc o reală valoare adăugată în activitatea acestora, cu beneficii majore în termeni de productivitate, calitate a culturilor, scădere a costurilor, mai ales prin utilizarea eficientă a resurselor, care au o pondere semnificativă în structura costurilor specifice. Suita de soluţii pe care Vodafone o pune la dispoziţia fermierilor acoperă cu succes nevoile fermierilor care au diverse tipuri de culturi, indiferent de mărimea terenului cultivat. În plus, prin conectarea la reţeaua Vodafone NB-IoT cu acoperire naţională, soluţiile din portofoliul nostru adresează una dintre barierele principale ale implementărilor din acest domeniu, aceea a culturilor din zone greu accesibile, unde alte tehnologii de comunicaţii existente acum nu au acoperire. Odată cu lansarea acestor soluţii, Vodafone mai face un pas important în direcţia strategică pe care am ales-o, respectiv consolidarea poziţiei companiei noastre ca furnizor de tehnologie şi partener de digi-talizare pentru toate firmele din România“, a spus Mihnea Rădulescu, director Enterprise Business Unit, Vodafone România. Prin conectarea la reţeaua Vodafone NarrowBand – IoT (NB-IoT) cu acoperire naţională, soluţiile Vodafone pentru agricultură fac posibilă comunicarea între echipamente - senzori oriunde în ţară, acoperind, astfel, nevoile fermierilor care au culturi inclusiv în zone greu accesibile şi fără surse de alimentare cu energie electrică.

Soluţiile digitale aduc fermierilor beneficii majore de creştere a productivităţii şi calităţii culturilor, menţinere a sănătăţii solului, reducere a costurilor de producţie, prin optimizarea utilizării de fertilizatori, apă, pesticide, precum şi de eficientizare a resurselor umane, prin automatizarea activităţilor specifice în sere şi solarii. Soluţiile permit monitorizarea condiţiilor meteo prin intermediul senzorilor care detectează parametri importanţi precum direcţia şi viteza vântului, temperatura şi umiditatea

45

aerului, intensitatea precipitaţiilor, ceea ce le permite fermierilor să determine momentul optim pentru recoltare şi aplicarea de tratamente şi nutrienţi, în fiecare fază de dezvoltare a plantei şi adaptat fiecărui tip de cultură. Senzorii de sol monitorizează condiţiile solului, făcând posibilă avertizarea riscului de îmbolnăvire şi prevenirea bolilor specifice fiecărei plante. De asemenea, aceştia permit analiza evoluţiei şi consumului de nutrienţi, în funcţie de faza de dezvoltare a culturii. Astfel, se poate eficientiza utilizarea îngrăşămintelor, cu beneficii atât pentru plantă şi sol, cât şi de optimizare a costurilor de fertilizare.

Pentru culturile din mediu protejat (sere şi solarii), soluţiile de digitalizare Vodafone oferă o serie de automatizări pe baza analizelor şi alertelor în timp real, precum închiderea de urgenţă a serelor în caz de furtună, acţionarea instalaţiilor de irigaţie, ventilaţie, încălzire etc.

Prin intermediul unei aplicaţii integrate, beneficiarii soluţiilor pot vizualiza în timp real datele colectate de senzori, pot urmări nivelul precipitaţiilor, atât în timp real, cât şi prognozat, pot primi alerte personalizate şi rapoarte, recomandări cu privire la tratamente, fertilizatori şi irigare, informaţii importante pentru planificarea lucrărilor agricole.

Agroland Agribusiness a încheiat anticipat un plasament privat de acţiuni, suprasubscris de 15 ori. Compania a obţinut fonduri de 6 milioane lei , Roxana Rosu 16.04.2021,

Agroland Agribusiness a încheiat pe 15 aprilie, înainte de termen, plasamentul privat de acţiuni, oferta fiind suprasubscrisă de 15 ori, până la o  valoare totală fiind de 90 milioane lei. În urma operaţiunii, compania a atras fonduri de 6 milioane lei.

“Încheierea cu succes a acestui plasament privat de acţiuni dovedeşte că investitorii au recunoscut potenţialul de creştere al Agroland Agribusiness. Experienţa acumulată în cadrul Grupului Agroland ne permite să găsim cele mai bune soluţii şi să oferim inputuri agricole de cea mai bună calitate, atât pentru agricultura organică, dar şi pentru cea convenţională, inclusiv prin reţete proprii, cu formulări unice, care asigură o productivitate sporită fermelor. Acest lucru se poate vedea în creşterea cifrei de afaceri şi a profitului nostru. Se vorbeşte de multă vreme de potenţialul insuficient

46

exploatat al agriculturii româneşti, dar cred că lucrurile încep să se mişte tot mai bine, inclusiv cu finanţare de pe Bursă, şi ne bucurăm că suntem pregătiţi să valorificăm oportunităţile care ni se deschid.”,a  declarat Florin Radu, CEO, Agroland Agribusiness

Oferta a fost intermediată de TradeVille, iar companie de agribusiness va opera o majorare a capitalului social prin aport în numerar.

Fondurile atrase vor fi folosite pentru dezvoltarea business-ului atât organic, cât şi prin finanţarea investiţiilor în active fixe, a cheltuielilor curente sau pentru eventuale fuziuni, achiziţii şi participări în startup-uri din agricultură.

Agroland Agribusiness a emis 225.000 de acţiuni (simbol AAB), subscrierea minimă in ofertă fiind de 5.000 de acţiuni (adică 115.000 lei). În plasament au fost inregistrate subscrieri pentru 3.339.558 acţiuni, oferta fiind suprasubscrisă de 15 ori, preţul final stabilit in ofertă fiind de 27 lei pe acţiune. Valoarea totală a subscrierilor în plasament a fost de 90.009.002 lei. În urma plasamentului, Agroland Agribusiness este evaluată la 30,37 milioane lei.

Compania va lista acţiunile emise pe sistemul multilateral de tranzacţionare operat de Bursa de Valori Bucureşti, pe piaţa AeRO, cu simbolul AAB. Listarea va fi asistată de TradeVille în calitatea sa de Consultant Autorizat.

“Este o deosebită bucurie să vedem cum agri-business-ul românesc prinde rădăcini din ce în ce mai trainice alături de TradeVille. După ce firma-mamă Agroland (AG) a emis deja atât acţiuni cât şi obligaţiuni listate pe SMT-ul Bursei de la Bucureşti, acum vedem succesul uneia dintre companiile-fiică, Agroland Agribusiness (AAB), în a atrage finanţare durabilă pentru dezvoltarea proiectelor sale, inclusiv investiţii în proiecte agri-tech.”, spune Ovidiu-George Dumitrescu, CFA, Director General Adjunct, TradeVille

Agroland Agribusiness şi-a început activitatea în 2016 ca o divizie a companiei- mamă Agroland Business System, deţinută de Horia Cardoş. Din 2017, Agroland Agribusiness a funcţionat independent juridic şi financiar.

Obiectul principal de activitate este comercializarea de input-uri pentru agricultură convenţională şi organică, inclusiv fertilizanţi, produse pentru protecţia plantelor şi seminţe. Activitatea secundară priveşte tranzacţionarea cerealelor.

În 2020, Agroland Agribusiness a înregistrat o cifră de afaceri de 18,44 milioane lei (Ă88% faţă de anul precedent). Profitul net obţinut a fost de 1,26 milioane lei (Ă232% faţă de anul precedent), cu o marjă netă de 6,82%.

47

Grupul Agroland este format din Agroland Business System SA, Agroland Agribusiness SRL, Agroland Professional Farm SRL, Agroland Megastore SRL si Magazinul Micului Fermier SRL. Grupul nu este inregistrat la ONRC.

Plasamentul privat de acțiuni Agroland Agribusiness s-a încheiat în prima zi, suprasubscris de 15 ori (TradeVille) 16 aprilie 2021, 10:06 Burse/Investitii

Florin Radu, CEO și acționar al Agroland Agribusiness

Pe 15 aprilie 2021, TradeVille a încheiat anticipat și în prima zi, în condițiile unei suprasubscrieri de 15 ori, oferta de tip plasament privat de acțiuni emise de Agroland Agribusiness prin care compania realizează o majorare a capitalului social prin aport în numerar, potrivit unui comunicat.

Compania a emis 225.000 de acțiuni (simbol AAB), subscrierea minimă in ofertă fiind de 5.000 de acțiuni (adică 115.000 lei). În plasament au fost inregistrate subscrieri pentru 3.339.558 acțiuni, oferta fiind suprasubscrisă de 15 ori, prețul final stabilit in ofertă fiind de 27 lei pe acțiune. Valoarea totală a subscrierilor în plasament a fost de 90.009.002 lei. Majoritatea subscrierilor în plasamentul privat au fost efectuate online pe platforma de tranzacționare TradeVille.

În urma încheierii cu succes a plasamentului de acțiuni, care a fost suprasubscris în mai puțin de un minut, evaluarea Agroland Agribusiness se situează la 30.375.000 lei. Fondurile atrase vor fi folosite pentru dezvoltarea business-ului atât organic, cât și prin finanțarea investițiilor în active fixe, a cheltuielilor curente sau pentru eventuale fuziuni, achiziții și participări în startup-uri din agricultură.

Agroland Agribusiness va face demersurile necesare listarii acțiunilor sale pe sistemul multilateral de tranzacționare operat de Bursa de Valori

48

București, pe piața AeRO, cu simbolul AAB. Listarea va fi asistată de TradeVille în calitatea sa de Consultant Autorizat.

“ Încheierea cu succes a acestui plasament privat de acțiuni dovedește că investitorii au recunoscut potențialul de creștere al Agroland Agribusiness. Experiența acumulată în cadrul Grupului Agroland ne permite să găsim cele mai bune soluții și să oferim inputuri agricole de cea mai bună calitate, atât pentru agricultura organică, dar și pentru cea convențională, inclusiv prin rețete proprii, cu formulări unice, care asigură o productivitate sporită fermelor. Acest lucru se poate vedea în creșterea cifrei de afaceri și a profitului nostru. Se vorbește de multă vreme de potențialul insuficient exploatat al agriculturii românești, dar cred că lucrurile încep să se miște tot mai bine, inclusiv cu finanțare de pe Bursă, și ne bucurăm că suntem pregătiți să valorificăm oportunitățile care ni se deschid”, a spus Florin Radu, CEO, Agroland Agribusiness.

“Este o deosebită bucurie să vedem cum agri-business-ul românesc prinde rădăcini din ce în ce mai trainice alături de TradeVille. După ce firma-mamă Agroland (AG) a emis deja atât acțiuni cât și obligațiuni listate pe SMT-ul Bursei de la București, acum vedem succesul uneia dintre companiile-fiică, Agroland Agribusiness (AAB), în a atrage finanțare durabilă pentru dezvoltarea proiectelor sale, inclusiv investiții în proiecte agri-tech”, a spus Ovidiu-George Dumitrescu, CFA, Director General Adjunct, TradeVille.

Agroland Agribusiness și-a început activitatea în 2016 ca o divizie a companiei- mamă Agroland Business System (listată pe sistemul multilateral de tranzacționare al Bursei de Valori București, categoria AeRO Premium, cu simbolul AG). Din 2017, Agroland Agribusiness a funcționat independent juridic și financiar.

Obiectul principal de activitate al Agroland Agribusiness este comercializarea de input-uri pentru agricultură convențională și organică, inclusiv fertilizanți, produse pentru protecția plantelor și semințe. Activitatea secundară privește tranzacționarea cerealelor.

Alături de produsele achiziționate de la furnizori, compania lucrează cu aceștia pentru dezvoltarea unor produse personalizate cu formule proprii, îmbunătățind astfel marjele si susținând creșterea productivității fermierilor. De curând, compania deține în portofoliu și o gamă de produse pentru cultură organică.

O altă direcție a companiei privește inovația tehnologică în agricultură și în domeniile conexe. Lansat în septembrie 2020, AgTech TM este primul

49

program complet de incubare din România care stimulează și susține inovația în agricultură.

Agroland Agribusiness activează în zona de Sud-Vest a țării, dar urmărește extinderea în toată zona de Sud și în zona de Vest. Agroland Agribusiness beneficiază de rețeaua complexă a grupului Agroland Business System pentru a-și distribui produsele și pentru a castiga noi clienți.

În 2020, Agroland Agribusiness a înregistrat o cifră de afaceri de 18,44 milioane lei (+88% față de anul precedent). Profitul net obținut a fost de 1,26 milioane lei (+232% față de anul precedent), cu o marjă netă de 6,82%.

ZF Agropower 2021. Dragoş Stanciu, Sismad Agro: Aduc în fermă digitalizarea cu drone. Anul acesta vreau să implementez ideea pe o suprafaţă de 50 ha, dar deocamdată facem teste, 16.04.2021,

https://www.zf.ro/zf-agropower/zf-agropower-2021-dragos-stanciu-sismad-agro-aduc-in-ferma-20043353

„În general, ne facem planuri pe termen mediu sau lung, dar acum ne concentrăm mai mult pe planurile pe termen scurt.“

Tehnologiile digitale, precum dronele, sunt în centrul de interes al fermierilor datorită performanţelor lor. Astfel, Sismad Agro, companie din judeţul Brăila, cu afaceri de peste 10 mil. lei, care produce sămânţă, dar şi cereale, are în plan să folosească drone pentru a produce hibrizi mai rapid, fiind folosite pentru ameliorarea plantelor de la înălţime.

„Eu aş aduce în fermă digitalizarea cu drone. Anul acesta vreau să implementez ideea pe o suprafaţă decentă, de 50 de hectare, dar deocamdată facem teste. Studiile în domeniu şi accesul mai mare la tehnologie m-au ajutat să ajung în acest punct, dar şi faptul că se dezvoltă acest domeniu, astfel încât să fie o

50

investiţie sigură. Urmează să fac un curs de folosire a dronelor“, a spus Dragoş Stanciu, inginer agronomi în cadrul Sismad Agro, la emisiunea ZF Agropower, un proiect al ZF şi Banca Transilvania. El nu a dorit să menţioneze valoarea investiţiei. Pe site-ul eMAG, cel mai mare retailer online din România, o dronă agricolă costă între 58.000 de lei şi 98.000 de lei. Aceasta scanează sistematic o zonă cuprinsă între 3 şi 8 hectare la o singură încărcare a bateriei.

„Îmi doresc să creştem profitul şi să scădem costurile, dar şi să facem şi mai multe seminţe hibrid, a afirmat Dragoş Stanciu.

„Urmează să fac un buget pentru următorii 2-3 ani sau 5 ani. În general, ne facem planuri pe termen mediu sau lung, dar acum ne concentrăm mai mult pe planurile pe termen scurt.“

Afirmaţia a fost făcută în contextul în care anul trecut a fost secetă pedologică, care a dus la scăderea producţiei de cereale cu 40%, iar zona de est, unde se află şi judeţul Brăila, a fost puternic afectată şi acum fermierii sunt mai reticenţi în a-şi face programări pe o perioadă lungă de timp, deoarece agricultura depinde de condiţiile meteorologice.

România este unul dintre cei mai mari producători şi exportatori de cereale din UE, un lucru bun, consideră Dragoş Stanciu, dar el crede că ar trebui ca acum antreprenorii din agrobusiness să-şi focuseze atenţia pe dezvoltaea de produse noi, cu valoare adăugată mare.

„România este o ţară foarte bogată, agricultura se dezvoltă, producţiile de la noi din ţară sunt mari, iar acum ar trebui să ne canalizăm atenţia pe dezvoltarea de produse şi pentru noi. Ar fi bine să facem procesare sau integrare, dar e nevoie de sprijin politic. Din partea politicului avem nevoie de o înţelegere a lumii, în general, nu numai în agricultură, ci şi în celelalte sectoare legate“, a declarat tânărul.

El crede că asocierea poate deveni un factor de dezvoltare rapid pentru viitorul României, în general, şi al agriculturii, în particular, pentru că „treaba merge mult mai bine când se fac lucrurile colectiv, pentru că au anumite beneficii fermierii“. În cooperative, spre exemplu, membrii cooperatori pot negocia un preţ mai bun pentru achiziţionarea inputurilor, dar şi pentru vânzarea mărfurilor.

„Avantajul nostru (al noii generaţii de fermieri – n.red.) este că părinţii nu ne lasă să mai facem greşelile pe care le-au făcut ei şi ne putem focusa pe viitor să iasă treaba bine“, a menţionat Dragoş Stanciu. El are şi studii superioare

51

în domeniul agriculturii şi susţine că teoria l-a ajutat să înţeleagă mai bine ce se întâmplă în practică.

Businessul Sismad Agro a fost pus pe picioare în 2004 de tatăl său, Gabriel Stanciu, împreună cu Dumitrel Stanciu şi Alexandrina Coteţ, antreprenori care deţin participaţii egale. Gabriel Stanciu este şi preşedintele cooperativei agricole Braicoop, formată din peste 50 de fermieri din judeţul Brăila, cu afaceri de aproape 50 de milioane de lei în 2019, fiind una dintre cele mai mari din România, conform datelor publice.

  Este economia circulară soluţia pentru criza de mediu care este la fel stringentă ca pandemia, deşi poate mai puţin evidentă? astăzi, Cristina Roşca

Economia circulară vrea să întrerupă ciclul clasic de producţie - materie primă - procesare - consum - deşeuri. Mai exact, vrea să ia deşeurile şi să le reintroducă în producţie. Astfel, ciclul arată mai degrabă astfel: materie primă - procesare - consum - reutilizarea deşeurilor în producţie şi procesul o ia de la capăt.

Economia circulară - un termen extrem de popular în ultimii ani - este văzu-tă ca soluţia pentru criza de mediu care afectează o lume întreagă şi care este la fel de stringentă ca pandemia, deşi poate mai puţin evidentă. După cum îi spune şi numele, acest tip de economie presupune un sistem continuu de producţie şi reutilizare a resurselor şi a deşeurilor, iar un astfel de sistem poate fi utilizat în multe domenii, de la industria alimentară la modă şi de la industria auto la energie. Iniţiative în acest sens există deja, deşi la scară mică sau medie.

Spre exemplu, Carrefour România derulează Punem Preţ pe Plastic, un pro-gram de economie circulară adresat reducerii cantităţii de ambalaje din plastic şi introducerii plasticului într-un circuit responsabil, prin reducere, refolosire şi reciclare.

Un alt retailer francez, Auchan, a lansat un program de economie circulară a hainelor. În cadrul magazinelor incluse în program, clienţii vor putea regăsi,

52

în completarea colecţiilor vestimentare din oferta magazinelor, şi o selecţie de haine purtate, în stare perfectă de comercializare, prin intermediul unui parteneriat cu lanţul de magazine de modă LaMajole. Demarat în luna fe-bruarie în hipermarketul Auchan Cluj Nord, programul a fost extins recent şi în magazinul din Târgu-Mureş Sud.

„Economia circulară are la bază un principiu simplu, iar pentru a contribui la persistenţa materiilor prime pentru generaţiile viitoare, ne încurajăm clienţii să recicleze, repare sau să reutilizeze pe cât posibil un produs“, spune Corina Dospinoiu, responsabil CSR Auchan Retail România.

Potrivit studiilor de piaţă, industria textilă este unul dintre cei mai mari po-luatori ai planetei, fiind responsabilă pentru 10% din poluarea cu emisii de gaze cu efect de seră. Mai mult, doar 1% din textilele la nivel global se re-ciclează, spun reprezentanţii grupului francez.

Totuşi, iniţiative menite să dea hainelor o nouă viaţă apar tot mai des.

Una dintre primele astfel de iniţiative a aparţinut suedezilor de la H&M şi datează încă din 2013. Programul de colectare a hainelor este o iniţiativă globală a retailerului şi funcţionează astfel: hainele care pot fi repurtate sunt comercializate în întreaga lume drept mărfuri second-hand, pe când arti-colele textile care nu mai pot fi purtate sunt transformate înalte produse, pre-cum colecţii remake sau lavete. Articolele textile care nu pot fi reutilizate fie primesc o nouă şansă sub formă de fibre textile, fie sunt folosite la fa-bricarea de produse, precum materiale de protecţie sau izolaţie în industria auto.

„Acceptăm orice materiale textile - de orice marcă şi în orice condiţie - chiar şi şosete desperecheate, tricouri uzate şi aşternuturi vechi. Textilele sunt apoi trimise la cea mai apropiată unitate de reciclare, unde sunt sortate ma-nual“, potrivit site-ului H&M. Pentru fiecare sacoşă de textile, consumatorii primesc un voucher pe care-l pot folosi în magazinele reţelei.

Astfel de iniţiative care încurajează o economie circulară şi un consum prelungit se extind şi în alte domenii, cum ar fi cel al echipamentelor sportive.

 Spre exemplu, acum mai bine de cinci ani retailerul francez Decathlon a început să organizeze Trocathlon, un târg de produse second hand.

În cadrul târgului sunt acceptate articole sportive de la diverşi producători, nu doar cele achiziţionate din magazinele Deca-thlon, care sunt în stare bună

53

de funcţionare şi prezentabile din punct de vedere estetic, spun repre-zentanţii companiei.

Conform regulamentului, proprietarii aduc în magazin produsele pe care doresc sa le înscrie la Trocathlon şi se pot sfătui cu un angajat Decathlon pentru stabilirea preţului de vânzare. Articolele rămân în magazin pe toată perioada târgului, fiind afişate în acelaşi timp, în catalogul online. Serviciul este gratuit. Cei care îşi vor vinde produsele în cadrul târgului vor primi un voucher echivalent cu preţul de vânzare cu ajutorul căruia vor putea achiziţiona un produs nou, din magazinele Decathlon.

„Noi, în Decathlon, lucrăm pentru a genera mai mult o economie circulară, astfel proiectăm şi animăm diferite metode alternative de vânzare, precum Trocathlon“, spune Ioana Anghel, wheel sports leader în cadrul Decathlon Romania.

Iniţiative similare au loc şi în industria mobilei spre exemplu, unde piese vechi din lemn sunt readuse la viaţă de unele ateliere şi devin articole de mobilier moderne. Aceeaşi misiune au şi atelierele - nu multe la număr - care oferă servicii de restaurare, recondiţionare, conservare şi tapiţerie.

Şi totuşi, poate cel mai cunoscut program de economie circulară de pe plan local este Rabla, o iniţiativă ce a început în sectorul auto şi ulterior a fost extinsă pe piaţa de electrocasnice. Loc de dezvoltare există încă.entru multe afaceri pornite de la zero în ultimii ani, materia primă este bambusul, iar produsele care ies din această plantă sunt din cele mai diverse, de la biciclete la scutece şi hârtie igienică.

Noua generaţie de antreprenori şi afacerile lor „verzi“ pun businessul românesc pe harta sustenabilităţii, astăzi, 00:00 Alina-Elena Vasiliu

În vreme ce marile corporaţii alocă sume tot mai importante an de an pentru sustenabilitate şi forme de reducere a impactului asupra mediului, există antreprenori care încă de la începutul aventurii lor în business au în plan să fie prietenoşi cu planeta.

Aşa se face că startup-uri noi îşi fac din protejarea mediului un adevărat crez, folosindu-se de materii prime regenerabile, implementând reciclarea ori de câte ori este posibil sau apelând la ambalaje cu un impact negativ cât mai redus.

„Noi ne-am propus să oferim alternative cu un impact de mediu redus faţă de ambalajele convenţionale, care erau realizate din plastic. Ambalajele realizate din materii prime regenerabile - cum este, spre exemplu, amidonul

54

de porumb - sunt un prim pas spre reducerea amprentei de carbon“, spun reprezentanţii Biodeck, un producător de ambalaje, pahare şi tacâmuri com-postabile care foloseşte trestia de zahăr şi amidonul de porumb ca materii prime.

Ambalajele Biodeck sunt o alternativă pentru cele de unică folosinţă din plastic, fiind produse din ingrediente 100% regenerabile şi biodegradabile.

Adrian şi Tudor Georgescu, fondatorii afacerii, folosesc aceste materii prime pentru a face farfurii, caserole şi tacâmuri. Fabrica Biodeck se află în Buftea, în apropiere de Bucureşti.

„Atunci când analizăm impactul unui produs, e important să analizăm întreg ciclul de viaţă. În mod firesc, primul pas este să ne uităm la resursele din care este făcut şi la procesul de producţie şi să încercăm să oferim alter-native inovative, din resurse regenerabile“, mai spun reprezentanţii Biodeck.

Iar ca ei sunt mulţi alţii. Kosa Istvan este unul dintre ei. El a fondat Transylmagica, un business prin care produce şi vinde obiecte mici, dura-bile, iar după vânzarea fiecărui produs plantează un puiet de arbore în cadrul unor proiecte de restaurare ecologică. La bază ecolog, Kosa Istvan a încercat să găsească o metodă care să îmbine principiile unui ONG pentru protecţia mediului cu pragmatismul unei afaceri. Aşa că, punând la bătaie toate ideile şi o investiţie de 60.000 de euro, a dat contur businessului Transylmagica, un atelier din Miercurea Ciuc unde iau naştere suveniruri şi alte obiecte personalizate.

Raluca Răileanu, absolventă de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor, a pornit de la zero în 2019 businessul Terrawell, din dorinţa de a ajuta oamenii să găsească produse fără plastic şi să aibă un stil de viaţă mai prietenos cu natura. Astfel, cu economiile proprii, de mai puţin de 3.000 de euro, a adunat câteva produse fără ambalaje din plastic, din ţară şi din străinătate, şi a deschis un magazin online.

În prezent, în gama de produse a Terrawell se găsesc bunuri de îngrijire personală (tablete de pastă de dinţi sau apă de gură, săpun de vase solid, gel de duş la vrac, fiecare ambalate în carton),

55

articole pentru casă (săpunieră din bambus, şerveţele cerate, care înlocuiesc folia alimentară) sau produse pentru drumeţii (caserole din inox, sacoşe din bumbac, săculeţi reutilizabili).

Obloj este tot un brand prietenos cu natura, care se prezintă într-o manieră prietenoasă şi pentru cumpărători, sub forma săculeţilor textili pentru cumpărături, ca alternativă la pungile de plastic. Mihaela şi Adrian Aron sunt cei cu minţile creative care au transformat Obloj într-o punte de legătură între mediul înconjurător şi oamenii care ţin la el.

Adina Humă şi Linda Vasilescu pun şi ele o cărămidă la fundaţia obiceiurilor sustenabile, cu un produs pe cât de simplu, pe atât de eficient: R-Create. Concret? O soluţie pentru comercianţii online prin care să poată utiliza o pungă refolosibilă atunci când îşi livrează produsele.

Atelierul de pânză este un alt business atent cu mediul, care s-a născut în 2009, într-un spaţiu de mai puţin de nouă metri pătraţi, în care trei persoane au început să creeze sacoşe din pânză, ca o alternativă la pungile de plastic. Proiectul, un business social, în care lucrează persoane cu dizabilităţi, a apărut ca o soluţie la rezolvarea unui cumul de probleme de mediu, precum criza climatică sau problema deşeurilor, care au loc atât la nivel global, cât şi în România, după cum explică fondatoarea Teia Ciulacu.

Pentru multe afaceri pornite de la zero în ultimii ani, materia primă este bambusul, iar produsele care ies din această plantă sunt din cele mai diverse, de la biciclete la scutece şi hârtie igienică.

Sabin Dimian, de pildă, a pus pe piaţă în 2018 brandul Veltra Bikes, sub care produce biciclete din bambus într-un atelier din Câmpina, judeţul Prahova. După mai multe încercări, în noiembrie 2018 au ieşit primele biciclete.

Bambusul a fost ales ca materie primă şi pentru scutecele Zuluff deoarece este un material sustenabil, care se găseşte şi creşte în cantităţi mari. În plus, fibra din bambus este moale şi potrivită pentru bebeluşi.

Şi la baza hârtiei igienice Bambooda stă tot bambusul. Dan Cornea este cel care s-a gândit să creeze o alternativă la hârtia care rezultă din tăierea

56

copacilor şi a conceput acest brand. Materia primă provine din provincia Sichuan din China, recunoscută pentru plantaţiile de bambus.

De idei şi resurse materiale nu duc aşadar lipsă micii antreprenori, însă este oare mai costisitor să porneşti un business de acest tip faţă de unul care foloseşte materiale costisitoare?

„Depinde foarte mult de tipul de business, dar diferenţele mari de investiţii vin din costurile asociate activităţilor de R&D (cercetare şi dezvoltare „ n. red.) şi celor ale materiilor prime utilizate. Totuşi, odată ce adoptarea acestor produse se va realiza la scară mai mare, diferenţele de costuri se vor reduce şi vor deveni insesizabile. În ceea ce priveşte rentabilitatea investiţiilor în economia verde, considerăm că acestea sunt, pe de o parte, o investiţie necesară, iar pe de altă parte o inestiţie de viitor“, explică reprezentanţii Biodeck.

Agricultura în era schimbărilor climatice. Cum poate fi combătută încălzirea globală şi ce investiţii face România pentru a nu-şi pierde statutul de important jucător agricol?, astăzi, 00:00 Florentina Niţu

Cum se ocupă o ţară de dezastrele produse de schimbările climatice atunci când se confruntă şi cu o pandemie? Este o întrebare fără răspuns, încă, pentru România.

Anul agricol 2020 a fost cel mai provocator an pentru majoritatea fermieriilor din sud-estul ţării şi zona Moldovei, acolo unde se află şi unii dintre cei mai mari producători de cereale, din cauza secetei pedologice prelungite, care nu a afectat doar cultura de toamnă (grâu, orz, rapiţă), ci şi cultura de primăvară (floarea-soarelui şi porumb).

O situaţie atât de critică nu a mai fost întâlnită de mai bine de jumătate de secol, potrivit unor studii. La începutul primăverii trecute, când primele semne ale secetei erau evidente, fermierii cereau apă şi reabilitaterea infrastructurii de irigaţii, iar ministrul agriculturii îi încuraja să-şi asigure

57

culturile, menţionând că suportă 70% din prima de asigurare a culturilor, inclusiv împotriva secetei.

Nicio promisiune nu a fost îndeplinită, dar seceta şi-a „atins“ obiectivul, peste 1 milion de hectare fiind declarate calamitate, ceea ce a dus la o scădere a recoltei totale de cereale cu circa 40%, până la 18,9 milioane de tone, conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică.

Astfel, cu o recoltă de 10,8 milioane de tone de porumb în 2020 România a pierdut prima poziţie în clasamentul celor mai mari producători din Uniunea Europenă, după ce în 2018 şi 2019 piaţa locală câştigase acest titlu, având recolte de 17-18 milioane de tone, arată datele de la Institutul Naţional de Statistică.

Anul trecut Franţa a revenit din nou pe prima poziţie la producţia de porumb în UE, cu o recoltă de 13,3 milioane de tone.

Suprafaţa irigabilă a României este de aproximativ 1 milion de hectare (la un total de 9,4 milioane de hectare de teren agricol), dar în realitate, în 2020 s-au irigat un milion de hectare din două udări (câte 500.000 de hectare primăvara şi toamna).

Adrian Oros, ministrul agriculturii, promite că va fi alocată o sumă de 6,5 miliarde de euro din programul pentru creşterea rezilienţei pentru mari investiţii în infrastructura de irigaţii, de desecare şi drenaj, precum şi în cea de prevenire a eroziunii solului. Până atunci însă, ministerul plăteşte des-păgubiri.

Pentru culturiile de toamnă din anul agricol trecut au fost plătite despăgubiri de 850 de milioane de lei. Fermierii care au avut afectate culturi de primăvară protestează că ar trebui să fie despăgubiţi şi ei.

Problema secetei nu este însă doar problema României. Europa este afectată de schimbările climei din ultimii ani, seceta fiind prezentă tot mai des în regiunile dinspre centru spre sud ale continentului. Analizele ştiinţifice arată că globul pământesc se încălzeşte puternic, iar fenomenele meteorologice extreme vor fi tot mai prezente. Astfel, seceta este un factor ce va influenţa agricultura în anii ce vor urma. 

Cauza acestor schimbări climatice este reprezentată de creşterea uriaşă a emisiilor de gaze cu efect de seră. Impactul schimbărilor climatice ar putea fi drastic în viitor: scăderea cu 3% a creşterii economice globale în următorii 30 de ani, potrivit unui studiu realizat de Economist Intelligence Unit, citat de CNBC.

58

Pe site-ul Agenţiei Europene de mediu se arată că în decursul ultimilor 150 de ani temperatura medie a crescut cu aproape 0,8°C în lume în general şi cu aproximativ 1°C în Europa.

Din ultimii 20 de ani, 18 au fost printre cei mai calzi ani înregistraţi vreodată, iar fenomenele meteorologice extreme, cum ar fi incendiile forestiere, valurile de căldură şi inundaţiile, devin din ce în ce mai frecvente atât în Europa, cât şi în alte părţi de pe glob, spun reprezentanţii Consiliului Uniunii Europene.

„Oamenii de ştiinţă avertizează că, dacă nu se iau măsuri urgente, până în 2060 temperatura globală va depăşi probabil cu mai mult de 2˚C nivelul din perioada preindustrială, iar această creştere ar putea ajunge chiar la 5˚C până la sfârşitul secolului. (...) Creşterea temperaturilor şi intensificarea fenome-nelor meteorologice extreme vor genera costuri uriaşe pentru economia UE şi vor afecta capacitatea ţărilor de a produce alimente“, se arată pe site-ul Consiliului Uniunii Europene.

Astfel, UE s-a angajat să îşi reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu cel puţin 40% până în 2030, comparativ cu 1990. Totodată, liderii UE au aprobat obiectivul realizării unei uniuni neutre din punct de vedere climatic până în 2050.

În Planul Naţional Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice 2021-2030 sunt propuse măsuri ca prevenirea generării deşeurilor, extinderea suprafeţelor împădurite, dezvoltarea sistemului de amenajare a fondului forestier naţional sau creşterea gradului de informare şi conştientizare a populaţiei cu privire la impactul schimbărilor climatice şi al eficienţei energetice. Pentru investiţii în domeniul mediului sunt alocate peste 4 miliarde. Momentan însă, toate sunt doar planuri.

Doar 3% din suprafaţa agricolă a României este cultivată în sistem ecologic. Cum creştem sub eticheta „bio“? Comisia Europeană ţinteşte o proporţie de 25%

În timp ce curentul agriculturii eco ade-meneşte tot mai mulţi australieni, care deţin cea mai mare suprafaţă de

59

terenuri de cultivare ecologică, de peste 35 de milioane de hectare, conform ultimelor date statistice, românii sunt încă reticenţi să parieze pe această nişă. Deşi an de an suprafaţa lucrată în sistem ecologic a crescut, până la 470.000 de hectare în 2020, doar 3% din suprafaţa agricolă totală a României este cultivată astfel.

Comisia Europeană a făcut un plan de acţiune pentru dezvoltarea producţiei ecologice, scopul său fiind de a atinge o rată de 25% din totalul terenurilor agricole până în 2030. Se îndreaptă România în direcţia dictată? 

„Este un obiectiv foarte ambiţios şi cu siguranţă va aduce agricultura ecologică din zona de nişă, în cea de mainstream. Avantajele pentru consumatori sunt clare: mâncare sănătoasă la preţuri din ce în ce mai mici“, a spus Vlad Popescu, CEO al Norofert Group, producător de inputuri agricole organice, precum îngrăşăminte, produse fitosanitare şi tratamente foliare.

Compania a cumpărat în acest an o fermă de 1.000 de hectare în judeţul Teleorman, suprafaţă pe care vrea să o convertească în sistem ecologic. Vlad Popescu spune că îl interesează şi să extindă suprafeţele pe care le va lucra astfel şi ulterior, poate, chiar să facă produse finite eco.

„Deşi România are doar aproximativ 3% din suprafaţă înregistrată în sistem ecologic, vedem o creştere accelerată în ultimul an a suprafeţelor convertite şi cred că putem să vorbim despre o creştere către 10% din suprafaţa totală arabilă în următorii cinci ani“, a menţionat anteprenorul.

Suprafaţa cultivată ecologic din România (ca procent din total) este printre cele mai mici din Europa, aproape de trei ori mai mică decât media europeană, arată datele de la Eurostat, biroul european de statistică.

Pe primul loc în topul ţărilor cu cea mai mare suprafaţă cultivată în sistem ecologic din UE se află Austria (25,3%), ţară în care au fost înfiinţate primele ferme organice încă din 1920 şi care a ajuns la peste 23.500 de astfel de ferme, potrivit presei străine, pe baza datelor oficiale publicate de către autorităţile austriece.

În România, în 2019, peste 10.200 de operatori economici „ producători, comercianţi, procesatori „ erau înregistraţi în agricultura ecologică, potrivit datelor de la Ministerul Agriculturii, însă numărul lor a scăzut în 2020 până la 6.615 de operatori. Paradoxal, suprafaţa cultivată ecologic a crescut cu 28% până la 470.000 de hectare.

60

„În 2020 am văzut mai mult interes pentru produsele ecologice şi pentru serviciile legate de sustenabilitate. A fost un an plin de provocări, dar acum se pare că obstacolul de a transforma o producţie într-una eco sau de a începe o afacere ecologică nu mai este atât de mare“, a spus Silvia Maier, directorul general al Austria Bio Garanţie România.

Compania face parte din grupul EASY-CERT, unul dintre cele mai mari organisme de control din Europa, iar în România oferă servicii de inspecţie a culturilor agricole şi de certificare a produselor ecologice.

Specialiştii din domeniul agriculturii „verzi“ mai spun, pe de o parte, că motivul scăderii numărului de operatori din 2020 este reprezentat de costurile mari pentru certificare, pe care micii producători nu şi le permit, iar pe de altă parte afirmă că se conturează o tendinţă ca producători certificaţi ecologic să-şi mărească suprafeţele, pentru a se consolida piaţa.

„Agricultura ecologică are câteva avantaje majore: subvenţiile sunt mai mari decât în agricultura convenţională, iar în funcţie de cultură ele pot fi duble per hectar. Recoltele se vând şi ele în general cu 30-40% mai scump“, subliniază Vlad Popescu.

Şi Silvia Maier spune că un avantaj important al bunurilor certificate ecologic este preţul de vânzare mai mare pe care producătorul îl poate percepe. Un alt avantaj este cererea în creştere constantă în ultimii ani în Europa şi, în special, în România, pentru produsele eco-bio, mai sănătoase.

„În timpul perioadei de conversie, producătorul primeşte subvenţii mai mari decât producătorii agriculturii convenţionale“, întăreşte ea. Totodată, investitorii au acces mai facil la fonduri europene pentru a înfiinţa plantaţii ecologice.

Cum se certifică ecologic un producător?

Pentru a putea produce, procesa şi comercializa produse ecologice, activitatea unui fermier trebuie să fie certificată de către un organism de control aprobat de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. După semnarea unui contract de inspecţie cu un organism de control, activitatea ce urmează a fi certificată trebuie înregistrată la Direcţia Agricolă Judeţeană, unde îşi are sediul social compania, a explicat Silvia Maier.

Ulterior, a adăugat ea, se stabileşte data efectuării auditului. Regulamentele europene pentru agricultura ecologică stipulează că trebuie efectuată cel puţin o vizită pe teren pe an. În urma auditului se emite un raport de inspecţie, ce va fi urmat de emiterea unui certificat de conformitate.

61

„Pentru producătorii agricoli există o perioadă de conversie a suprafeţelor gestionate, în funcţie de cultura înfiinţată, de minimum 24 de luni“, a precizat Silvia Maier.

Acest tip de agricultură este încurajat de consumatori. Comportamentul la cumpărături s-a schimbat în ultimii 5-10 ani, oamenii devenind mai conştienţi de ceea ce consumă, îndreptându-se astfel spre produsele mai sănătoase. Această situaţie a dus la creşterea ofertelor din retailul modern, dar şi la dezvoltarea unor platformele online cu produse certificate ecologic.

„Gama de produse ecologice este în creştere. Fermierii au urmărit mai multă sustenabilitate în ultimii ani, văd potenţialul de a obţine preţuri mai bune cu produsele ecologice în piaţa de desfacere, prin urmare, întregul domeniu a avansat“, a afirmat Silvia Maier.

Vlad Popescu spune că în ultimii ani putem să observăm o creştere a producţiei pe hectar în sistem ecologic, fapt ce a dus la o micşorare a diferenţei între producţia ecologică şi cea convenţională. „Evident, acest lucru încurajează din ce în ce mai mulţi fermieri să abordeze agricultura ecologică“, consideră el.

  START etapelor regionale ale concursului „Povești cu vinuri românești”! agrointeligenta.ro - 16 aprilie 2021

Pentru al șaselea an la rând, BASF Agricultural Solutions România susține viticultorii mici și mijlocii organizând concursul național „Povești cu vinuri românești”. Producătorii au astfel șansa să primească recunoaștere din partea experților pentru vinul lor și să câștige premii valoroase, în valoare de câte 5.000 de euro fiecare, care le susțin afacerea. Viticultorii din toată țara sunt invitați să se înscrie gratuit în concurs. Condițiile de participare sunt simple: suprafața cultivată cu viță de vie să fie mai mică de 100 de hectare, iar probele de vin roșu, alb sau roze înscrise să nu fie mai vechi de anul 2018.

Iată programul și etapele regionale de care viticultorii trebuie să țină cont: • 10 mai – Moldova – Țifești, Domeniile Panciu, sat Sârbi, județul Vrancea • 17 mai – Muntenia și Dobrogea – Tulcea

62

• 20 mai – Oltenia – Craiova • 27 mai – Transilvania și Banat – Alba-Iulia

În fiecare etapă regională, juriul format din membri ai Asociației Degustătorilor Autorizați din România desemnează câte 3 vinuri finaliste pentru fiecare categorie (vinuri roșii, albe și roze). În final, 36 de vinuri se califică în marea finală națională, programată pentru 15 iulie, la Constanța.Cei 3 mari câștigători din finală vor primi un kit personalizat de dezvoltare a afacerii, în valoare de câte 5.000 de euro fiecare. Aceștia pot alege între un utilaj pentru aplicarea tratamentelor la vița de vie sau un pachet format din produse BASF pentru protecția viței de vie.

Mai mult, cramele care au trimis probe la concursul de vin intră automat și în Concursul de etichete, care le poate aduce câștigătorilor și alte premii. Acesta se desfășoară exclusiv pe pagina de Facebook BASF Agricultural Solutions, în perioada 3 mai – 14 iulie 2021. Cea mai frumoasă etichetă va fi aleasă prin vot de către fanii paginii Facebook BASF.Viticultorii sunt invitați să citească regulamentul și detalii importante despre concurs pe website-ul BASF.

Prețul rapiței 2021 vs. prețul rapiței 2020 – contracte în aprilie , agrointeligenta.ro - 16 aprilie 2021

Prețul rapiței continuă să crească, iar contractele pentru producția nouă, din acest an, sunt la mică diferență față de cele la rapița livrată din stoc.

Prețul rapiței MATIF – tranzacționată pe bursa Euronext de la Paris, a crescut pe 15 aprilie cu 1,9%, iar de la începutul săptămânii cotațiile au crescut deja cu 5,1%.

Prețul rapiței Matif în contractul cu livrare în luna mai a crescut cu 0,2 la sută și s-a ridicat la 508,00 euro pe tonă, cu 37,6 la sută mai mare decât la același moment acum un an. Contractul la rapiță cu livrare în luna august, deci din recolta 2020, a crescut cu 1,9% până la 476,75 euro pe tonă.

Prețul rapiței din noua recoltă este în prezent cu doar 6,2% mai mic în raport cu rapița din stoc, din recolte mai vechi – acum câteva zile această diferență era mult mai mare de 10%. Prețurile la rapița din noua recoltă cu contract de

63

livrare în august au crescut în mod sistematic de câteva zile, ajungând la noi recorduri în fiecare zi.

Pe piața canadiană, de referință pentru rapiță, creșterea la oleaginoasă este de 0,2%, până la 829,20 dolari canadieni pe tonă, iar în ultimul an a crescut cu 81,4%. Soia americană a crescut cu 0,6 la sută și costă 521,11 dolari pe tonă. Prețul soiei a crescut cu 68,4% față de acum un an.

Сorteva își extinde stația de condiționare semințe din Afumați. Investiția: 13 milioane de euro ,Roxana Dobre - 16 aprilie 2021

Corteva Agriscience a anunțat o investiție adițională de aproximativ 13 milioane de euro pentru extinderea unității de producție din Afumați, România, pentru a accelera dezvoltarea afacerii sale cu semințe de floarea-soarelui în Europa.

Construcția unei facilități moderne este deja în desfășurare și urmează să devină operațională la începutul lunii august, la timp pentru sezonul de recoltare a florii-soarelui. Acest proiect de investiții care cuprinde un nou depozit și o stație de condiționare va permite companiei Corteva Agriscience să eficientizeze problemele legate de aprovizionare, să îmbunătățească calitatea și capacitatea operațională, pentru a sprijini cererea europeană în continuă creștere. „Prin extinderea operațiunilor noastre în România, ne consolidăm poziția de leader pe piața europeană a semințelor. Capacitatea sporită a facilității din Afumați ne va permite să satisfacem cererea internă și

64

internațională în creștere pentru semințe de înaltă calitate, marca Pioneer®”, a declarat Jean Ionescu, Country Leader Corteva Agriscience în România și Moldova.

„Deja am alocat 35.000 de ore de lucru acestui proiect, astfel că implementarea este în termen. Luând în considerare pandemia COVID-19 și toate măsurile de protecție necesare, echipa a făcut o treabă excelentă, asigurând-ne totodată că siguranța rămâne o prioritate de top”, a adăugat Marius Bărăceanu, Production Location Manager Corteva Agriscience în România.

Stația din Afumați este una dintre cele mai moderne facilități de producție a semințelor Corteva din lume și oferă clienților din întreaga Europă produse cu cele mai avansate inovații în materie de genetică a plantelor.

Stația produce hibrizi de porumb, floarea-soarelui și rapiță de primavără, care deservesc nevoile clienților din țările UE, precum Ucraina, Rusia, Moldova, Bielorusia, Kazahstan, Azerbaidjan și Turcia.

Facilitatea din Afumați funcționează din 2006, cu aproximativ 160 de angajați și 250 de muncitori sezonieri în timpul sezonului de recoltare. Extinderea acestei facilități va permite Corteva Agriscience să creeze peste 20 de posturi noi. Investiția totală, inclusiv investiția de modernizare, depășește 73 de milioane de euro.

Despre Corteva Agriscience

Corteva Agriscience este o companie globală, pur-agricultură, tranzacționată pe bursă, care oferă fermierilor din întreaga lume cel mai complet portofoliu din industrie – inclusiv un mix echilibrat și divers de semințe, soluții pentru protecția culturilor și soluții digitale axate pe maximizarea productivității și creșterea randamentului și profitabilității. Având în portofoliu unele dintre cele mai cunoscute mărci din agricultură și o linie de produse și tehnologii de top în industrie, care pot genera creșteri viitoare, compania se angajează să colaboreze cu părțile interesate din întreg sistemul alimentar, contribuind la promisiunea de a îmbogăți viața celor care produc și a celor care consumă și asigurând progresul generațiilor viitoare. Corteva Agriscience™ a devenit o companie independentă listată la bursă pe data de 1 iunie 2019 anterior fiind divizia agricolă a DowDuPont. Mai multe informații sunt disponibile pe www.corteva.ro.

Viaţă grea la ţară. Salariaţii din agricultură nu câştigă suficient pentru un “trai decent”, 16 aprilie 2021, Cristina Ciobanu La sfârşitul primei luni a acestui an, s-a înregistrat un număr de 55.965 de salariaţi în judeţul Vaslui. Prin comparaţie cu luna ianuarie 2020 a

65

existat o uşoară descreştere, de aproximativ 1,2%, mai exact la aceea vreme erau înregistrate 56.638 de persoane.

Potrivit cifrelor furnizate de Direcția Județeană de Statistică Vaslui, în ianuarie 2021, câştigul salarial mediu brut a fost de 4.528 lei. Un câştig peste medie s-a obţinut din servicii cu 5.089 lei, iar sub medie s-au clasat veniturile din industrie şi construcţii (3.583 lei) iar salariaţii din agricultură, silvicultură şi piscicultură au primit numai 3.288 lei.

„În aceeași lună, câştigul salarial mediu net a fost de 2.761 lei. Peste medie s-a câştigat în servicii cu 3.033 lei, iar sub medie s-au situat câştigurile din industrie plus construcţii cu 2.351 lei şi din agricultură, silvicultură şi piscicultură cu 1.975 lei”, au spus cei de la Direcția Județeană de Statistică Vaslui.

Mai mult, nivelul câştigului salarial din judeţul Vaslui este cu aproximativ 18% mai mic decât media naţională, în aceeași perioadă înregistrându-se un venit salarial mediu brut de 5.549 lei, câştigul mediu net ridicându-se la numai 3.395 lei.

Potrivit calculelor Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză care a publicat previziunea principalilor indicatori economico-sociali în profil teritorial 2020-2024, situația județului Vaslui la caștigul salarial mediu net ar fi următoarea: 2021 – 2.805 lei/salariat; 2022 – 3.018 lei/salariat; 2023 – 3.222 lei/salariat; 2024 – 3.433 lei/salariat.Cât despre celelalte județe din Regiunea de Nord Est, acestea vor avea peste patru ani următoarele câștiguri salariale nete: Bacău – 3.543 lei/salariat; Botoșani – 3.534 lei/salariat; Iași – 4.353 lei/salariat; Neamț – 3.274 lei/salariat; Suceava – 3.335 lei/salariat.

... citeste si partea a doua ...

66