Stiri 26 februarie 2021, prima parte

Cursul de schimb 26.02.2021 1 EUR 4.8745

1 USD 4.0209

Se răceşte vremea în România. Prognoză meteo valabilă până la 7 martie Daniel Magureanu, 26 februarie 2021,

Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) anunţă că se răceşte vremea în România, iar prognoza meteo este valabilă până la data de 7 martie.

Se răceşte vremea în România. Prognoză meteo valabilă pentru următoarele 3 zile Astfel, ANM anunţă ninsori în mare parte din ţară

Conform sursei citate, prognoza meteo este valabilă între 27 februarie, ora 06:00-1 martie, ora 12:00. În a doua parte a nopții de vineri spre sâmbătă, vântul se va intensifica treptat. La început în nord-est și la munte, iar pe parcursul zilei de sâmbătă în cea mai mare parte a țării.

Se răceşte vremea în România

Duminică și luni vom asista la intensificări temporare ale vântului. Acestea vor mai resimţite mai ales în regiunile estice și în zona de munte. Administraţia Naţională de Meteorologie a mai precizat că se vor înregistra viteze la rafală, în general, de 45-55 km/h.

În zona înaltă a Carpaților Meridionali vor fi atinse viteze ale vântului între 80-90 km/h. În estul ţării, în noaptea de duminică spre luni, vor cădea ninsori.

La altitudini mai mari de 1500 m vor fi intervale în care va ninge. Totodată, în estul teritoriului, mai ales în a doua parte a nopții de duminică spre luni, dar și luni, vor predomina ninsorile.

1

În acest context, meteorologii anunţă că vremea va intra într-un proces de răcire ce se va resimți treptat în toate regiunile. Valorile termice se vor situa în jurul celor normale. Iată cum arată prognoza meteo până la data 7 martie:

Se răceşte vremea în România. Vremea în Banat

Până la 26 februarie, valorile termice diurne se vor situa cu mult peste cele specifice perioadei. Media maximelor va avea variații între 12 și 16 grade Celsius.

După 27 februarie, maximele vor scădea până la o medie de 11 grade Celsius, iar tendința de ușoară scădere se va menține până la sfârșitul intervalului. Atunci vor fi medii de 9-10 grade Celsius.

Temperaturile minime vor crește ușor la începutul intervalului. Ele se vor menține între 2 și 4 grade Celsius până spre sfârșitul primei săptămâni.

Din 27 februarie, media minimelor va coborî până spre 1 grad Celsius. Apoi, în a doua săptâmână, vom avea temperaturi cuprinse în medie între 0 şi 2 grade Celsius. În ceea ce priveşte probabilitatea pentru precipitații, aceasta va fi mai ridicată în intervalul 01-06 martie.

Se răceşte vremea în România. Vremea în Crişana

Până în 26 februarie, media maximelor va fi de 13-15 grade Celsius. Aceste valori sunt cu mult mai mari decât în mod normal pentru această perioadă. De la 27 februarie, media temperaturii maxime va fi în scădere spre o valoare de 10 grade Celsius.

Apoi, media se va menține până spre sfârșitul intervalului, la valori cuprinse între 8 şi 10 grade. Temperaturile minime vor crește ușor în prima săptămână, spre o medie de 4 grade. Apoi, până la sfârșitul intervalului va exista tendința de scădere, cu medii de -1 şi 0 grade Celsius. În ceea ce priveşte probabilitatea pentru precipitații, aceasta va fi în creștere după data de 1 martie.

Cum va fi vremea în Transilvania

În această zonă, vremea va fi deosebit de caldă până în jurul datei de 26 februarie. Media maximelor va avea variații între 11 și 14 grade Celsius. Apoi, temperaturile maxime vor fi în scădere. Scăderea va fi semnificativă în jurul datei de 27 februarie, când se vor înregistra medii de 8-9 grade Celsius.

2

La sfârșitul intervalului, media maximelor va ajunge spre valori de 6 grade Celsius. Minimele vor crește în prima săptămână de la medii în jurul a -4 grade până spre 0 grade. Până la sfârșitul intervalului, temperaturile minime vor fi în ușoară scădere. Vom avea valori cuprinse între -4 şi -3 grade Celsius.

În ceea ce priveşte probabilitatea pentru precipitații, aceasta va fi ridicată după 27 februarie, dar mai ales în jurul datei de 2 martie.

Cum va fi vremea în Maramureş

Valorile termice diurne vor crește ușor până spre sfârșitul primei săptămâni. De la medii de 11 grade Celsius se va ajunge până la 14 grade. După 26 februarie, vremea va intra într-un proces de răcire. Astfel, la sfârșitul intervalului de anticipație, media maximelor va ajunge la 6…7 grade Celsius.

Minimele vor fi în creștere în prima săptămână. Se va urca de la medii de -3 grade Celsius la valori de 3 grade. În cea de-a doua săptămână, minimele vor marca o scădere treptată. La finalul intervalului se vor înregistra în medie -3…-2 grade Celsius.

În ceea ce priveşte probabilitatea pentru precipitații, aceasta va fi în creștere mai ales după 1 martie.

Cum va fi vremea în Moldova

În prima saptămână, vremea va fi mai caldă decât în mod obișnuit. Totuşi, vor fi fluctuații în evoluția temperaturilor maxime. Astfel, media acestora va fi cuprinsă între 8 și 14 grade Celsius. Cele mai ridicate valori vor fi înregistrate între 25 și 26 februarie. În această perioadă, media minimelor va crește de la -4 grade până la 0 sau 1 grad Celsius.

În Moldova, primăvara calendaristică va debuta cu maxime la nivelul regiunii de 6-8 grade și minime de -2…0 grade. O tendință generală de scădere va fi resimţită spre finalul celor două săptămâni de prognoză meteo.

Probabilitate pentru precipitații va fi mai ridicată în a doua săptămână de prognoză; până atunci, doar izolat vor fi condiții de burniță, în zonele joase de relief.

3

Cum va fi vremea în Dobrogea

În primele două zile ale intervalului, media valorilor maxime va fi de 8…10 grade Celsius. Apoi se va produce o scădere semnificativă până la 5 grade Celsius. Ulterior, vremea se va încălzi din nou şi vor fi maxime în jur de 12 grade Celsius. Spre finalul lunii februarie, o nouă răcire va determina maxime în medie de 7…8 grade. Acestea valori se vor menține fară variații importante și în prima săptămână de martie.

Media temperaturilor minime va fi în creștere ușoară în prima săptămână, de la 0 grade, până la 3…4 grade. Ulterior sunt prognozate valori în jur de 1 grad Celsius. În prima săptămână de prognoză meteo vor fi posibile ploi slabe sau burniță, mai ales la 24 februarie. Probabilitatea pentru precipitații va fi în creștere după data de 1 martie.

Cum va fi vremea în Muntenia

În prima săptămână va predomina o vremea caldă pentru această perioadă. Vor fi temperaturi maxime cuprinse între 12 și 16 grade Celsius.

Totuşi, la 24 februarie se vor înregistra valori diurne, apropiate de mediile multianuale, în jur de 8 grade. Răcirea estimată pentru 28 februarie va însemna maxime în jur de 10 grade Celsius. Acestea se vor menține inclusiv în primele zile din luna martie. Până la finalul intervalului, tendința temperaturii va fi de scădere ușoară.

Minimele vor prezenta o tendință de creștere treptată în prima săptămână, de la -2 grade până spre 2 grade. Ulterior, media regională a acestora va fi în jur de 0 grade Celsius.

Probabilitatea pentru precipitații este în creștere mai ales după data de 2 martie.

Cum va fi vremea în Oltenia

În Oltenia, între 22-28 februarie vor fi variații ale temperaturii aerului de la o zi la alta. În ansamblu, vremea va fi caldă în special în zona de deal.

Valorile maxime de temperatură vor fi cuprinse între 12 și 16 grade Celsius. Minimele vor prezenta o tendință de creștere ușoară de la – 2 grade până spre 2…3 grade.

4

În a doua săptămână sunt prognozate maxime de 10…12 grade, cu valori ceva mai scăzute spre finalul intervalului. Temperaturile minime vor fi în jur de 0 grade Celsius.

Probabilitatea pentru precipitații va fi în creștere mai ales după 2 martie.

Cum va fi vremea la munte

Până la data de 26 februarie, vremea va fi caldă pentru această perioadă. Vom avea o medie a valorilor maxime de 6…9 grade și minime de -2…0 grade Celsius.

Răcirea prognozată pentru finalul lunii februarie va determina maxime în medie de 0…2 grade. Acestea se vor menține fără variații importante și în prima săptămână de martie. Media minimelor va scădea la -7…-5 grade Celsius.

Probabilitatea pentru precipitații va fi în creștere mai ales după data de 27 februarie.

APIA si SUBVENTII

ÎN VIGOARE! CONDIȚII OBLIGATORII pentru PLATA SUBVENȚIILOR APIA! Agroinfo, 26 februarie 2021

OFICIAL. ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 11 din 24 februarie 2021 pentru aprobarea schemelor de plăți și a unor instrumente de garantare care se aplică în agricultură în anii 2021 și 2022 a fost publicată în Monitorul Oficial, este în vigoare. Care sunt condițiile obligatorii impuse fermierilor anul acesta pentru încasarea subvențiilor APIA?

Conform OUG 11/2021, pentru a beneficia de plățile directe, fermierii trebuie:

a) să fie înregistrați în Registrul unic de identificare, administrat de APIA;

b) să depună cerere unică de plată în termen;

c) să exploateze un teren agricol cu o suprafață de cel puțin 1 ha, suprafața parcelei agricole să fie de cel puțin 0,3 ha, iar în cazul serelor, solarelor, viilor, livezilor, culturilor de hamei, pepinierelor, arbuștilor fructiferi, suprafața parcelei agricole trebuie să fie de cel puțin 0,1 ha și/sau, după caz, să dețină un număr minim de animale. Pentru legume cultivate în sere și

5

solare, pentru care se acordă sprijinul cuplat, suprafața minimă a exploatației este de 0,3 ha, iar suprafața minimă a parcelei este de 0,03 ha;

d) să declare toate parcelele agricole, în sensul prevederilor art. 72 alin. (2) din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013. Fermierii care dețin parcele agricole cu o suprafață de până la 0,1 ha nesolicitate la plată pot să nu le declare, cu condiția ca suprafața însumată a acestor parcele să nu depășească un hectar. Fermierii care nu depun cerere pentru nicio plată directă bazată pe suprafață nu au obligația de a-și declara parcelele agricole dacă suprafața totală nu depășește 1 ha. În toate cazurile, fermierul indică în cererea sa că are la dispoziție parcele agricole și, la cererea APIA, indică localizarea acestora. Fermierii care participă la schema pentru micii fermieri, astfel cum este prevăzut în titlul V din Regulamentul (UE) nr. 1.307/2013, nu au obligația de a-și declara parcelele agricole pentru care nu depun cerere de plată, cu excepția cazului în care o astfel de declarație este necesară pentru obținerea unui alt tip de ajutor sau sprijin;

e) să declare toate zonele de interes ecologic;

f) să declare la depunerea cererii unice de plată datele de identificare și de contact actualizate și să notifice APIA despre modificarea acestora în termen de 15 zile calendaristice de la modificare;

g) să notifice APIA în termen de 15 zile calendaristice cu privire la modificările apărute în înregistrările persoanelor juridice de la Oficiul Național al Registrului Comerțului privind: administratorul sau administratorii, sediul social, obiectul de activitate;

h) să comunice în termen de 15 zile calendaristice, în scris, la APIA orice modificare a datelor declarate în cererea unică de plată și în documentele doveditoare survenită în perioada cuprinsă între data depunerii cererii și data acordării plății;

i) să înscrie, sub rezerva aplicării sancțiunilor prevăzute de art. 320-328 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările și completările ulterioare, date reale, complete și perfect valabile în formularul de cerere unică de plată și în documentele anexate acesteia privind lista suprafețelor și/sau efectivele de animale;

j) să fie informați că datele din formularul de cerere unică de plată vor fi introduse în baza de date a Sistemului integrat de administrare și control, păstrate, procesate, prelucrate cu alte instituții ale statului și entități ce au rol de verificare și control, verificate în vederea calculării sumelor de plată și transmise autorităților responsabile în vederea elaborării de studii statistice

6

și de evaluări economice, potrivit prevederilor Legii nr. 102/2005 privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, republicată;

k) să fie informați că datele personale și datele înscrise în cererea unică de plată despre suprafețele și animalele din exploatație vor fi prelucrate și utilizate pentru controalele administrative încrucișate cu bazele de date ale altor autorități publice cu competențe în gestionarea acestor tipuri de date;

l) să respecte normele de ecocondiționalitate prevăzute la art. 93 din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013, pe întreaga exploatație;m) să prezinte la depunerea cererii unice de plată sau a modificărilor aduse acesteia documentele necesare care dovedesc că terenul agricol, inclusiv zonele de interes ecologic, se află la dispoziția lor, cu excepția adeverințelor conform înscrisurilor din registrul agricol, sau o copie a anexei nr. 24 de la starea civilă a unităților administrativ-teritoriale, dacă este cazul. Documentele care fac dovada că terenul agricol se află la dispoziția fermierului, inclusiv adeverința conform înscrisurilor din registrul agricol, trebuie să fie încheiate înaintea depunerii cererii unice de plată și trebuie să fie valabile la data depunerii cererii;

n) să permită efectuarea controalelor de către APIA sau de către alte instituții abilitate în acest sens;

o) să marcheze în teren limitele parcelei utilizate, atunci când este cultivată cu aceeași cultură cu a parcelei sau parcelelor învecinate;

p) să identifice, să declare, în cadrul blocului fizic, parcelele agricole utilizate, în aplicația electronică GIS, pusă la dispoziție de către APIA, care permite prelucrarea datelor spațiale și alfanumerice privind suprafețele declarate, și să utilizeze datele cadastrale acolo unde acestea sunt disponibile pentru identificarea localizării parcelelor.

IMPORTANT! Cererile unice de plată se depun la APIA în perioada 1 martie 2021 - 15 mai 2021!

Ce bani le pregateste ministrul Oros legumicultorilor , Agrostandard | 26 February, 2021

Ministrul Agriculturii Adrian Oros a vorbit, dupa aprobarea bugetului MADR in Comisiile parlamentare reunite pentru buget, finanţe si banci, despre sumele care vor ajunge la legumicultori in cei doi ani de tranzitie. Ministrul a facut referire inca o data la esecul programului Tomata transformat intr-un nou program care sustine cultivarea legumelor in spaţii

7

protejate. De asemenea, a amintit si de

Programul de tranzitie prin care vor intra in tara sume importante.

“Tot pentru legumicultori in urmatorii 2 ani au fost alocate 150 de milioane de euro prin Programul de Tranziţie doar pentru sere si solarii, bani distincţi, iar pentru procesare si depozitare 50 de milioane de euro. Anul acesta legumicultorii vor primi pentru legume in spatii protejate si un sprijin cuplat de 4.600 de euro. Acestea sunt sumele totale legate de legumicultura pentru anul 2021”, a declarat ministrul Oros.

Prin programul „legume in spatiu protejat” luati anul acesta 4600 de EUR 26 februarie 2021, Diana Vasilescu

Adrian Oros a răspuns astăzi, în cadrul unei conferințe de presă la mai multe întrebări.

Adrian Oros a afirmat că din cauza a multor legumicultori care întrebau adesea de ce există doar programul ”tomata”, pe piață fiind și alte legume, anul acesta se va extinde această formă de sprijin și se va transforma în Programul ”legume în spațiu protejat”.

“Legumicultorii să producă acele legume pe care piața le cere. Tot pentru legumicultori, în următorii doi ani, am alocat 150 de milioane de EUR, în programul de tranziție, doar pentru sere și solarii, bani distincți. De asemenea, pentru procesare și depozitare 50 de milioane de EUR… anul acesta, legumicultorii vor primi pentru legume în spațiu protejat, sprijin cuplat 4600 EUR. Astea sunt sumele totale legate de agricultura pe anul acesta, a fost afirmația Ministrului Oros.

8

MINISTRUL OROS: BANII PENTRU PLĂȚILE FERMIERILOR, APROBAȚI! Agroinfo ,, 26 februarie 2021 ,

BUGETUL MADR MAI MARE! Ministrul agriculturii, Adrian Oros, anunță astăzi că banii pentru plățile fermierilor au fost aprobați în comisiile de specialitate reunite ale Parlamentului României. Ministerul Agriculturii are un buget mai mare, în acest an, prin comparație cu anul trecut.

Am participat joi la audierile din comisiile de specialitate reunite ale Parlamentului României pentru a prezenta bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) pentru anul 2021.

Proiectul de buget al MADR pe anul 2021 are o sumă totală de 26 miliarde de lei, înregistrează o creştere de 9,4% faţă de execuţia bugetară a anului precedent!

Bugetul MADR a primit aviz favorabil din partea Comisiilor reunite de specialitate din Parlament, a anunțat astăzi ministrul agriculturii, Adrian Oros, pe pagina sa Facebook.

SUBVENȚIILE APIA ALE FERMIERILOR PUBLICATE ÎN MONITORUL OFICIAL! Agroinfo, 26 februarie 2021

ORDONANȚA SUBVENȚIILOR APIA 2021-2022. Ordonanța de Urgență nr.11/2021 pentru aprobarea schemelor de plăţi şi a unor instrumente de garantare care se aplică în agricultură în anii 2021 şi 2022 este în vigoare, a fost publicată joi, 25 februarie 2021, în Monitorul Oficial.

Prin ordonanţă de urgenţă se aprobă schemele de plăţi ca mecanisme de susţinere şi de garantare a protecţiei drepturilor beneficiarilor, respectiv schemele de plăţi directe şi ajutoarele naţionale tranzitorii, care se aplică în agricultură în anii 2021 şi 2022.

Schemele de plăţi directe sunt următoarele:

a) schema de plată unică pe suprafaţă;b) plata redistributivă;c) plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu;d) plata pentru tinerii fermieri;e) schema de sprijin cuplat;f) schema simplificată pentru micii fermieri.

9

Ajutoarele naţionale tranzitorii, ANT, se acordă în sectoarele vegetal şi zootehnic.

Beneficiarii plăţilor sunt fermierii activi persoane fizice şi/sau persoane juridice care desfăşoară o activitate agricolă în calitate de utilizatori ai suprafeţelor de teren agricol şi/sau deţinători legali de animale. În categoria beneficiarilor de plăţi se încadrează şi cooperativele agricole prevăzute la art. 6 lit. e) din Legea cooperaţiei agricole nr. 566/2004 cu modificările şi completările ulterioare, precum şi grupurile de producători care desfăşoară activitate agricolă.

10

11

Amendamentul pentru secetă, respins în Comisia pentru buget pentru că nu există OUG pentru alocarea banilor! Roxana Dobre - 26 februarie 2021

Amendamentul care prevedea suma de 1 miliard de lei pentru fermieri a fost respins vineri, 26 februarie de comisiile parlamentare reunite pentru buget, finanţe şi bănci, care au avizat în schimb pozitiv bugetul Ministerului Agriculturii pentru anul 2021. În ”linie” au fost votate negativ mai multe propuneri aduse proiectului de buget, printre altele şi realizarea unor infrastructuri de irigaţii în zonele cele mai afectate de secetă, respectiv în judeţul Constanţa.

Senatorul Călin Mătieș a propus în cadrul ședinței avizarea pozitivă a amendamentului, subliniind că ”banii pentru despăgubiri au fost folosiți ca și pretext în campanie electorală”.

”Aș vrea să vă propun primul amendament, suplimentarea creditelor de angajament și a creditelor bugetare prevăzute în bugetul Ministerului Agriculturii cu suma de un miliard la capitotul 83.01 – agricultură, silvicultură, piscicultură și vânătoare, tiltul 59 – alte cheltuieli, despăgubiri acordate producătorilor agricoli în caz de calamități naturale în agricultură. Problema este că banii pentru despăgubiri pentru culturile de primăvară nu au fost acordați și au folosiți ca și pretext în campania electorală. Domnul

12

prim-ministru Cîțu spunea că s-au dat banii dar nu s-au dat. Deci vă rog din suflet pentru țăranul român, banii aceștia trebuie să fie în buget. Trebuie să mai salvăm ce mai putem salva”, a punctat senatorul.

Reprezentantul Ministerului de Finanțe prezent la ședință a subliniat că nu susține acest amendament deoarece ”nu există baza legală pentru asemenea plăți”. ”A existat o Ordonanță pentru anul trecut și foarte probabil că va apărea un act normativ pentru anul acesta. Dacă va fi cazul”, a mai spus acesta. De precizat că Asociația Forța Fermierilor a cerut insistent ministrului Adrian Oros să pună în dezbatere și să adopte un act normativ pentru banii de secetă înainte de elaborarea proiectului pentru bugetul de stat, tocmai pentru a exsita temei legal ca banii să fie acordați.

Amendamentul a picat cu 24 voturi împotrivă, 15 voturi pentru și nicio abținere.

Întrebat în cât timp Guvernul şi ministerul vor găsi soluţii la problema despăgubirilor către fermierii afectaţi de secetă în 2020, ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a explicat că nici la începutul anului trecut sumele pentru despăgubiri nu au fost cuprinse în buget. ”La cele două rectificări ministerul a primit sume suficiente, în aşa fel încât să şi facă despăgubiri, dar să şi facă plăţi pentru sprijinul celor care au fost păgubiţi de Covid. Până atunci, împreună cu cele mai mari federaţii din agricultură vom identifica şi am identificat alte modalităţi de sprijin a celor care au fost anul trecut păgubiţi de secetă pentru culturile de primăvară”, a spus Oros.

Anterior, joi 25 februarie, amendamentul care ar fi permis despăgubirea fermierilor pentru culturile de primăvară a fost respins. Despre votul din Parlament Agrointeligența-AGROINTEL.RO a scris aici: Lista celor 21 de parlamentari care au votat împotriva despăgubirilor de secetă pentru fermieri!

ÎMPĂRȚIȚI BANII DE SCZ LA TOȚI CRESCĂTORII DE OI ȚURCANE DIN ROMÂNIA!Agroinfo, 26 februarie 2021 -

VOCEA OIERULUI! Nu vă mai bateți joc de oierii români și nu mai păstoriți încă un an ilegalitatea! Împărțiți cele 71 de milioane de euro alocate pentru plata sprijinului cuplat la ovine la toți crescătorii de oi din rasa Țurcană din România. Este mesajul crescătorului de ovine Dumitru Ardelean, președintele Asociației Crescătorilor de Ovine și Caprine Sălaj, pentru ministrul agriculturii, Adrian Oros. Oierul a transmis o scrisoare către AGROINFO.

13

Crescătorul de ovine Dumitru Ardelean a participat la consultările de la Ministerul Agriculturii pentru stabilirea condițiilor de acordare, pentru acest an și anul viitor, a sprijinului cuplat la ovine, SCZ, subvenția mare din oierit. Cu mare surprindere și amărăciune, a văzut că aceste consultări au fost exact degeaba, inutile, din moment ce, fără să-i mai consulte pe reprezentanții oierilor, ministrul agriculturii, Adrian Oros, a anunțat că acordarea SCZ ovine se face și anul acesta exact în baza acelorași criterii ca anul trecut. Oierul spune că de la minister a fost informat ieri, 25 februarie 2021, că notificarea pentru plata subvențiilor APIA făcută de Ministerul Agriculturii la Bruxelles a fost respinsă, iar MADR a fost pus să o refacă.

Crescătorul de oi îi transmite ministrului Oros să pună punct situației pe care o știe ilegală, cea a berbecilor cu certificate de origine false, și să împartă banii pentru subvenția mare la toți oierii care cresc rasa Țurcană, cea mai populară rasă de oi din țară. Inserăm integral mesajul crescătorului pentru ministrul agriculturii:

Ordinul MADR pentru implementarea schemelor de plată spune că-n 2021-2022 vor rămâne neschimbate condițiile pentru sprijinul cuplat la ovine. Ordinul spune 2021-2022 și noi nu știm dacă aceste condiții se vor schimba pentru 2022. Cum ne-a făcut surpriza asta să schimbe, cu încă o derogare și iar rămâne așa. Domnul ministru al agriculturii, domnul Oros, pe lângă faptul că propovăduia adevărul, dreptatea și faptul că va face ordine în sectorul zootehnic, vine în ultima oră și ne spune că nu se va schimba nimic, lucru care ne contrariază foarte mult pe cei mai mulți dintre crescătorii noștri cinstiți. Nu intră aici cei care au vândut berbeci cu origine.

Toți fermierii, crescătorii de oi se simt trădați, se simt afectați. Și anume, dânsul spune că va rămâne așa, chiar dacă dânsul știe foarte bine situația din teren. De doi ani de zile de când e ministru, știe foarte bine ce s-a întâmplat cu berbecii de așa-zisa origine și cu tot felul de acțiuni din astea cu iz penal, le cunoaște foarte bine, și atunci cum e asta?! Spune, da, domle, știu că s-a furat, știu că și-au bătut joc de voi, dar îi mai las un an să vă mai fure, să-și mai bată joc de voi o dată. E inadmisibil acest lucru! Nu pot să cred! Am avut încredere în domnul ministru Oros și am sperat că va redresa sectorul zootehnic. Acum am un semn mare de întrebare. Sper ca până luni să-și revizuiască punctul de vedere, nu obligându-ne, cum a fost până acum, să luăm berbeci cu origine, să înțeleg că mai sunt berbeci cu origine de vânzare și dânsul le face jocul acelor infractori?!

Cel puțin să dea la fiecare fermier din acele 71 de milioane de euro SCZ, să-i împartă echitabil la toți crescătorii de oi din România. Dacă vrea să facă

14

echitate. Nu să ne oblige încă un an de zile să mai cumpărăm berbeci, să ne milogim și să-și bată joc de noi cei care-și bat de 10 ani.

Legat de performanță, în situația asta, domnul ministru nu încurajează performanța știind că s-au pus pe piață berbeci cu mari probleme, degenerați genetic, berbeci de calitate proastă, efectivele s-au degenerat. Asta vrea să facă în continuare?! Asta e zootehnizarea pe care o gândește dânsul?! Dacă tot a ieșit public și a spus că 80% sunt falși, noi spunem că-s 90, dar ăia 80% despre care dânsul spune că sunt falși, să iasă să ne răspundă la întrebarea: domnule ministru, ați făcut testul ADN la un berbec, testul de filiație undeva? Să ne spună și nouă unde a făcut și dacă a făcut, ce măsuri a luat. Păi, dacă a făcut, nu a luat nicio măsură. Dimpotrivă. Acum vine și spune, da, domle, hai să-și mai bată joc și anul ăsta de voi.

Mai e o chestie care mă deranjează foarte rău. Am discutat pe la minister astăzi (joi n.r.) și mi s-a spus că Uniunea Europeană nu știu ce vrea, nu acceptă nu știu ce documente. Să nu ne spună nouă chestia asta cu Uniunea Europeană, cu Bruxelles-ul, că nu mai credem. Nu credem că Bruxelles-ul încurajează hoția și acele acțiuni cu iz penal. În Uniunea Europeană se încurajează performanța și lucrurile bune. Nu ceea ce s-a întâmplat la noi. Trebuie să notifice Uniunea Europeană pentru că de aia s-au dus acolo și asta e menirea lor, nu să ne fluture prin față că de la Uniunea Europeană a fost respins nu știu ce document. Să iasă clar să ne spună ce notificare a făcut, ce a vorbit, să fie transparent.

Am înțeles că MADR a făcut o notificare pentru subvențiile fermierilor la Bruxelles pe care Bruxelles a respins-o și l-a pus să o refacă. Deci, asta este o abureală ieftină. Uniunea Europeană le-a spus furați din nou subvenția, dați SCZ la ăia care fac berbeci cu origine falsă?! Să ne arate documentele, notificarea, nu povești!

Am sperat și sperăm, în continuare, noi, cei mulți, că ministrul Oros va face ce e corect. Probabil că sunt presiuni, dar dânsul nu trebuie să cedeze la presiuni și la driblingul ăsta ieftin. Părerea mea este că nu trebuie să apere o gașcă de infractori, ci să apere fermierii României și zootehnia din România. Se vede cu ochiul liber că la vaci efectivele s-au dus de la 10 milioane de capete la un milion, la oi de la 15 milioane de capete la 6 milioane, la porci a scăzut dramatic în timp ce importul de carne a crescut masiv. Păi, asta este înțelepciune?! Pur și simplu eu cred că domnul ministru a făcut chestia asta la presiuni. Îl rugăm frumosm asociațiile, fermierii din țara asta, să revină și să facă ordine în sector, pentru că știe, are toate datele.

Ne-a chemat la București acum trei săptămâni să ne consulte. De ce ne-a mai chemat să ne consulte dacă dânsul face ce doresc unii?! Ne-a chemat de

15

paravan?! Să dea bine la presă?! Consultarea a fost degeaba. Vizavi de ameliorare și de performanță, dorim să facem perfomanță, în toată lumea se face. Dar nu cu berbeci dintr-ăștia falși. Nu se poate așa ceva! Este inadmisibil să știe că pe piață sunt câteva sute de mii de berbeci falși și dânsul să stea bine mersi și să spună, foarte bine, încă un an vă las să-i mai jecmăniți, să-i mai furați pe fermieri. Nu se poate așa ceva! Dânsul propovăduia că e împotriva vânătorilor de subvenții. Păi, și atunci?! Acum, exact pe ăia îi avantajează. Ăia care-și cumpără doi sau trei berbeci cu origine, în primul rând, îl satisface pe ăla care vinde berbeci falși și-n al doilea rând ăla ia subvenție.

Să ia subvenție toată lumea, dar nu obligându-ne 1 berbec la 35 de oi. Serios?! Își bate joc de noi. Nici în Uniunea Europeană nu există raportul ăsta, bătaia asta de joc. Am pus întrebarea asta la minister, cum s-a ajuns la raportul ăsta? Nimeni nu a știut de ce sunt 35 de ovine femele, nu 34 și nu 36. Absolut nimeni nu a știut să răspundă. Dar vă spun eu, au împărțit berbecii pe care îi aveau de vânzare la oi și au spus, domle, ca să vă vindeți toți berbecii, e necesar atâta. Ăsta este calculul făcut de cei care vindeau berbecii, nu bazat pe ceva științific. Aș vrea ca domnul ministru să vină să ne spună din ăia 80% berbeci falși, despre care spune dânsul, la câți le-a făcut test de filiație. Să vedem și noi. Nu le-a făcut la niciunul!

Ministeraul Agriculturii, teoretic, vrea să îndrepte lucrurile, dar, practic, nu au laboratoare, nu au specialiști. E ca atunci când vrei să mănânci o plăcintă, dar nu ai nici făină, nici drojdie, nici ulei. Deci, e regretabil. Nu poate să-mi recomande mie, fermier, să mă duc cu dozele să fac testele la Madrid, în Spania, că asta mi se spune, păi, vă duceți și voi în Spania, că sunt laboratoare acolo. Noi suntem contribuabili la statul român, nu la statul spaniol.

Ministerul Agriculturii trebuie să-și revină de urgență și dacă tot vrea să dea SCZ-ul la mai mulți oieri și nu vrea să-l dea la cei cu COP, foarte bine. Să-l dea la toți crescătorii de oi din România! La toți crescătorii care au efective de oi din rasa Țurcană. Cât ajunge, un leu, 50 de bani la fiecare și cu asta se încheie discuția. Dacă nu au calcule făcute ca să dea pe perfomanță, cum se dă peste tot. Deci, trebuie să se dea banii ăștia în funcție de performanță, dar nu au calcule făcute, nu au nimic, i-a luat prin surprindere toată chestiunea asta și atunci au zis, hai să-i mai ajutăm pe ăia cu berbeci. Asta mi se pare o aberație extraordinară! Pe de o parte, ne luptăm cu sistemul care a creat aceste găști, ministrul Oros a spus, da, rezolvăm problema, aducem la normal, și astăzi ne trezim că dânsul spune, încă un an vă mai lăsăm să furați. Știe exact ce se întâmplă în teren.

16

Nădăjduim și credem că domnul ministru, așa cum a luat hotărârea asta, pe ultima sută de metri, va mai putea schimba până luni aberația asta. Va schimba-o în bine, în folosul tuturor, repet, nu a unor găști din zootehnie, a declarat crescătorul Dumitru Ardelean, exclusiv pentru AGROINFO.

Reglementări aduse Programului pentru școli în contextul epidemiologic actual , Miercuri, 24 Februarie 2021

În ședința Guvernului din data de 24 februarie 2021 a fost adoptată Hotărârea pentru modificarea şi completarea HG 640/2017 pentru aprobarea Programului pentru şcoli al României în perioada 2017-2023.

Prezentul act normativ stabilește modul de implementare a Programului pentru școli în contextul epidemiologic actual, având în vedere că în anul şcolar 2019-2020 derularea Programului a fost afectată din cauza pandemiei provocate de virusul SARS-CoV-2 prin suspendarea cursurilor în unităţile de învăţământ şi desfăşurarea acestora în sistem on-line.

Prin prezenta Hotărâre se reglementează:

- Posibilitatea înlocuirii produselor lactate și a celor de panificație, cu respectarea numărului de porții pe parcursul săptămânii (exemplu: baton/corn cu biscuiți, iaurt/lapte proaspăt cu lapte UHT);

- Posibilitatea distribuirii produselor în mod retroactiv după revenirea preșcolarilor/elevilor la cursuri sau ridicarea acestora de către părinți/reprezentanții legali;

- Metodologia de redistribuire a produselor contractate şi nedistribuite în situaţia suspendării cursurilor în unităţile de învăţământ preuniversitar către organizaţii umanitare, unităţi sanitare, de asistenţă socială, de îngrijire şi asistenţă medico-socială etc.

AFIR si FINANTARI

Consultările publice pentru elaborarea Planului Național de Redresare și Reziliență au fost finalizate. Cum s-au desfășurat și ce urmează: Laura Nazare in Opinii 26 February 2021

Consultările publice pentru elaborarea celei de-a doua versiuni a Planului Național de Redresare și Reziliență au avut loc în perioada 8-16 februarie. La consultări au participat reprezentanți ai mediului de afaceri, sindicate, experți și reprezentanți ai societății civile. Vestea bună

17

este că, de această dată, participarea publicului a fost asigurată în număr mare, iar Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene este deschis sugestiilor. Vestea proastă este că doar o mână de oameni au reușit să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor, dar vor putea să trimită o fișă cu idei de reformă. În martie vom ști dacă implicarea societății civile fost doar una formală sau va fi cu adevărat luată în considerare. 

Laura Nazare, coordontor campania națională pentru tranziție energetică Bankwatch România

Reforma este cuvântul cheie în acest Plan. Comisia Europeană așteaptă propuneri care să simplifice modul în care cetățenii interacționează cu instituțiile statului prin digitalizare, să schimbe modul în care utilizăm resursele și modul în care consumăm într-unul mai sustenabil și care aduce plus valoare în economie. În acest sens, promisiunea de eliminarea de la finanțare a infrastructurii de gaze fosile a ministrului este un pas în direcția potrivită.

Prin Mecanismul de Redresare și Reziliență, România beneficiază de un sprijin financiar în valoare de 30,4 miliarde de euro, din care 13,7 miliarde sub formă de granturi și 16,6 miliarde sub formă de împrumuturi, care va trebui cheltuit până în 2026. Această sumă va servi ca suport bugetar pentru reformele și investițiile identificate pentru re-dezvoltarea economiei naționale și cuprinse în cadrul Planului, a cărui versiune finală trebuie transmisă spre revizuire Comisiei Europene până la sfârșitul lunii aprilie 2021. Din valoarea totală, cel puțin 37% trebuie îndreptată către investiții pentru mediu și schimbări climatice, iar 20% din fonduri trebuie alocate tranziției digitale.

Guvernul anterior a lansat cu fast în noiembrie anul trecut un Plan de Redresare elaborat intern, fără reforme serioase, care includea proiecte distructive pentru mediu, fără consultarea publicului. Atunci societatea civilă a reacționat dur, criticând modul netransparent de elaborare a unui document foarte important pentru viitorul României.

După publicarea primei versiuni, structura Guvernului a fost schimbată în urma alegerilor parlamentare desfășurate pe 6 decembrie 2020, în urma cărora Ministerul Fondurilor Europene, instituția responsabilă de coordonarea procesului de elaborare a PNRR,  a fost reorganizat sub noua

18

conducere în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, având ca priorități actualizarea Planului și desfășurarea unei noi consultări publice.

Primele măsurile de revizuire a PNRR au constat în formarea unor noi grupuri de lucru din care au făcut parte doar reprezentanții ministerelor de linie, fără a permite participarea societății civile, a organizațiilor relevante sau a altor parteneri de dialog, în cadrul cărora au fost analizate propunerile venite de la fiecare Minister în parte. Consultările cu societatea civilă au avut loc în perioada 8-16 februarie în cadrul unor sesiuni online de dezbatere pe 11 teme specifice precum dezvoltarea rurală și urbană, competitivitate economică și digitalizare, tranziție verde și schimbări climatice, infrastructură educațională și de sănătate.

Am participat ca reprezentantă a Asociației Bankwatch la discuțiile privind dezvoltarea la firul ierbii și dezvoltarea rurală, implicarea societății civile și folosirea experienței ONG-urilor la elaborarea Planului și tranziția verde și schimbările climatice. Sesiunile de consultări s-au derulat în lipsa unor agende prealabile pentru structurarea discuțiilor și stabilirea unor eventuale intervenții din partea publicului, astfel încât, în ciuda unui număr considerabil de participanți, foarte puțini au fost cei care au reușit să ia cuvântul și să dezbată propunerile Planului. La dezbaterea dedicată tranziției energetice și schimbărilor climatice au participat peste 180 de persoane, o bună parte dintre acestea nereușind să intervină în discuție.

În cadrul sesiunilor de consultare publică, alături de grupul ONG-urilor reunite în platforma Mâine se decide azi, pentru dimensiunea tranziție energetică am solicitat în mod explicit:

1. eliminarea de la finanțare a investițiilor în capacități de producție a energiei din gaz și extinderii rețelei de transport și distribuție a gazului – în propunerea Planului erau incluse sub forma de „capacități de producție și distribuție a combustibilului de tranziție”, în ciuda faptului că investițiile în noi capacități pe gaze vor împiedica trecerea la alternative mai curate și ieftine, suplimentând astfel costurile tranziției energetice-  și a proiectelor hidroenergetice care pun în pericol resursele de apă și biodiversitatea – cea mai controversată care se regăsește în plan este AHE Livezeni-Bumbești-;2. creșterea resurselor financiare alocate investițiilor în măsuri de eficiență energetică – prima variantă a Planului prevedea alocarea a numai 500 milioane euro pentru eficiența energetică a clădirilor publice și 750 milioane euro pentru clădirile rezidențiale, deși investițiile în eficiență energetică reprezintă una dintre cele mai puțin costisitoare căi de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră-  și investițiilor privind cercetarea și inovarea – doar 275 milioane de euro au fost repartizați inițial, în ciuda

19

nivelului redus al cheltuielilor publice și private realizate până acum în acest domeniu;3. Creșterea capacității energiei regenerabile cu impact redus asupra mediului (cu precădere eolian și solar), a flexibilității rețelelor electrice și dezvoltarea capacităților de stocare pentru energie cu emisii reduse de carbon – proiectele propuse inițial vizau doar modernizarea rețelei electrice – și a investițiilor pentru aceste proiecte care susțin tranziția energetică – 1,5 miliarde de euro erau prevăzute inițial și includeau proiectele nesustenabile amintite mai sus.  De altfel, în octombrie 2020 Comisia Europeană recomanda României utilizarea unor fonduri din PNRR pentru măsuri în domeniul energiei verzi pentru a suplimenta lipsurile Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice.

Colectarea noilor propuneri de reforme și investiții pentru versiunea revizuită a Planului se va desfășura prin completarea unei fișe standardizate și transmiterea ei până la 25 februarie, urmând ca procesul de actualizare să fie finalizat la 5 martie. Deși prin această fișă se dorește simplificarea procesului de transmitere a sugestiilor și prelucrarea lor de către Minister, formatul destul de complicat al noii fișe poate crea dificultăți publicului larg.

Potrivit dispozițiilor Propunerii de Regulament al Mecanismului de Redresare și Reziliență, PNRR va trebui să conțină un rezumat al consultărilor publice și explicații referitoare la integrarea propunerilor primite din partea publicului. Ministerul își propune ca la începutul lunii martie va fi disponibilă publicului versiunea actualizată a documentului, deci vom ști curând dacă tot efortul actorilor implicați în consultări a fost în zadar sau nu.

Laura Nazare s-a alăturat echipei Bankwatch în 2017 și coordonează campania națională pentru tranziție energetică. În activitatea sa, Laura se concentrează și pe instrumentele financiare special create pentru accelerarea procesului transformativ și pentru atingerea tuturor obiectivelor climatice și energetice asumate la nivel național.

Prim-ministrul Citu: un nou tip de sprijin pentru fermieri, pentru achizitia de teren agricol: Agro-Invest, februarie 26, 2021

Premierul Florin Citu a anuntat ca programele de sustinere a intreprinderilor mici si mijlocii trebuie sa se regaseasca in Planul National de Rezilienta si ca este necesar sa fie alocate sume de bani pentru sustinerea acestui sector.

Pe langa programul destinat IMM-urilor, premierul vorbeste si despre un derivat al acestei masuri, care se va adresa insa doar sectorului agricol si

20

care urmareste sa ofere fermierilor mijloacele financiare necesare pentru a asigura depozitarea productiilor, retehnologizarea industriei alimentare si chiar achizitia de teren agricol.

„Am prelungit masurile de succes – IMM Invest si apare un hibrid, un frate mai mic, Agro Invest, pentru sectorul agricol, un fel de IMM Invest pentru agricultura. Bineinteles, programul a fost imbunatatit. Vom vedea anul acesta cat va putea merge, pana cand vom putea merge, dar va spun ca vor fi si alte programe care sa sustina IMM-urile si aici este rolul PNRR. In PNRR trebuie sa fie programe care sa sustina acest sector si voi avea grija ca sa fie sume alocate in PNRR. IMM Invest, am spus deja, merge mai departe”, a explicat Citu, la o dezbatere organizata de Consiliul National pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii.

Acest program de sprijin a fost inclus inca din 2020 in programul de guvernare al PNL, iar principalele beneficii acordate catre fermieri includ:

Garantii la imprumuturi cu dobanda garantata 100%;

Subventionarea dobanzilor (≈8 luni+); Perioada de rambursare a creditului pana la 10 ani;

Bugetul alocat acestui program va fi utilizat pentru credite, in vederea dezvoltarii de:

Depozite de legume-fructe (pentru cooperative); Silozuri; Retehnologizarea industriei alimentare; Achizitie de teren agricol, precizeaza documentul Executivului.

ALTELE

Ministrul Agriculturii: Bugetul prevede o creștere de aproape 10% pe fonduri europene, 26 Februarie 2021 15:11, Agricultură Ultima ora

Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, a declarat vineri că sumele alocate în buget sunt

21

mai mici decât execuţia anului trecut, însă pe zona fondurilor europene se înregistrează o creştere cu 10% în 2021.

"Banii sunt mai puţini decât execuţia anului trecut, dar şi anul trecut am pornit cu un buget mai mic şi apoi la fiecare rectificare am reuşit să atragem către Ministerul Agriculturii bani ca să acoperim toate nevoile. Acest lucru se va întâmpla cu siguranţă şi anul acesta. În schimb este o creştere cu aproape 10% pe banii care vin din fondurile europene, pentru că anul acesta demarăm programul de tranziţie 2021 - 2022, unde avem alocate 3,2 miliarde de euro doar pentru măsuri şi încă 3 miliarde de euro pentru plăţi directe. Deci în următorii doi ani vor fi 6,2 miliarde de euro bani europeni pentru agricultură", a precizat Adrian Oros, conform Agerpres.

El a menţionat alocările din buget pentru sectorul legumicol, menţionând încă o dată eşecul programului Tomata şi transformarea acestuia într-un nou program, respectiv legume în spaţii protejate.

"Tot pentru legumicultori în următorii 2 ani au fost alocate 150 de milioane de euro prin Programul de Tranziţie doar pentru sere şi solarii, bani distincţi, iar pentru procesare şi depozitare 50 de milioane de euro. Anul acesta legumicultorii vor primi pentru legume în spaţii protejate şi un sprijin cuplat de 4.600 de euro. Acestea sunt sumele totale legate de legumicultură pentru anul 2021", a transmis Oros.

În ceea ce priveşte Programul "Cornul şi laptele", ministrul a subliniat că programul a fost modificat în urma evoluţiei Covid-19, pentru a oferi o mai mare flexibilitate celor care implementează programul la nivel local în vederea valorificării acestor produse.

"Programul a fost finanţat de Ministerul Agriculturii, dar sarcina de a distribui acele produse este a Consiliilor judeţene şi Inspectoratelor şcolare. Noi îl vom finanţa în continuare, tocmai pentru a păstra şi respecta contractele cu furnizorii. De altfel, sunt bani europeni. Pe de altă parte, aceste produse trebuie să ajungă fie la copii, fie la cei care gestionează la nivel local, astfel încât să aibă posibilitatea să dirijeze aceste produse la alte entităţi, precum spitale, centre sociale, de carantină. Am modificat legislaţia în aşa fel încât să ne pliem pe realitatea de astăzi, pe ceea ce se întâmplă cu evoluţia Covid. Programul este în derulare, iar în unele zone şcolile sunt deschise, în altele se închid şi nu putem să oprim programul şi să modificăm legislaţia săptămânal. Prin această modificare am venit cu o flexibilitate dând posibilitatea celor care implementează programul la nivel local să valorifice aceste produse. Noi doar gestionăm programul şi gestionăm doar acei bani, în rest la nivel judeţean se întâmplă", a explicat oficialul MADR.

22

Întrebat când va deveni operaţional Programul AgroInvest, şeful MADR a precizat că acest lucru nu depinde de Ministerul Agriculturii, dar a adăugat că mai este de luat un aviz de la Ministerul Justiţiei. "Speranţa noastră şi a fermierilor este cât mai devreme, dar nu depinde de ministrul Agriculturii", a precizat Oros.

Minciuni și concluzii triste pentru fermierii români, februarie 26, 2021 agrimanet

“Ministrul” Agriculturii a votat împotriva agricultorilor români!

“Cel care ar trebui să apere interesele agriculturii românești, să susțină munca fermierilor români, prin intermediul căreia România s-ar poziționa ca o forță printre țările Europei, ne-a demonstrat încă o dată că în fața interesului politic nu mai există nimic. Senatorul Adrian Oros – pentru mine și fermieri nu mai poate fi considerat ministrul Agriculturii – a votat împotriva amendamentului depus la Legea Bugetului pentru acordarea despăgubirilor pentru secetă.

Practic, senatorul PNL Adrian OROS, susținut de parlamentarii coaliției de guvernare, a votat astăzi pentru falimentarea a zeci de mii de fermieri români.” (Adrian Chesnoiu)

Asa înșela Adrian Oros fermierii, în campanie:

“D-l ministru Oros, este pentru mine un mincinos și-un incompetent! Am spus-o de multe ori până acum. L-am apreciat la început, că a vorbit public despre problemele domeniului, și-am sperat că va trece la treabă, să rezolve ceva-ceva. M-am înșelat amarnic! Așa că votul dumnealui de ieri nu mă mai surprinde!

D-l premier Cîțu, este clar că n-a vrut să dea aceste despăgubiri. Le consideră o risipă în aceste vremuri de criză!

Cum ramane cu ferma de familie, ferma mică care a inceput să crească din 2007 sau chiar din 2014? D-l Emil Dumitru, astăzi când a votat împotriva despăgubirilor s-o fi gândit că cele mai vulnerabile sunt fermele de familie, cele cărora le plangea de milă când a venit la minister!!! Ce om lipsit de caracter! N-are nicio treabă cu bunul mers al agriculturii!

Politicienii – indiferent de culoare – au folosit mereu mediul rural ca pe-o masă electorală. N-au avut niciodată o strategie pentru dezvoltarea agriculturii și implicit a mediului rural.

23

https://agrimanet.ro/minciuni-si-concluzii-triste-pentru-fermierii-romani/

Acum, fostul ministru de finanțe, ne este premier… Și-a făcut urmatoarea socoteală: am circa 88640 fermieri care ar urma să fie despăgubiți si insumează 1,2 mil. hectare. Dintre aceștia am 71.968 beneficiari – persoane fizice, adică 248.800 ha, am 6505 beneficiari persoane jurifice SRL si SA cu 675000 ha si mai am 10167 beneficiari, alte forme de organizare, cu 293.000 ha. Din valoarea despăgubirilor înseamnă că 20,44% merg în autoconsum, încă 24,07% merg la P.F.A., I.I. sau AF-uri care platesc la norma de venit, n-au angajati……nu mă prea interesează… Deci mai rămân cam 55% din valoarea despăgubirilor să ajungă la SRL sau SA. Numai că se poate vedea din beneficiarii submasurii 17.1. câți fermieri si ce suprafață, din aceasta care a fost calamitată, a fost si asigurată. Deci și-au primit asigurarea și nu vor mai depune si pentru despăgubiri. Din cei care mai rămân, au mai accesat și programul IMM Invest, că e ușor să verifici după codul CAEN, judet. Apoi, tot în cei 6505, sunt fermieri mari, care au teren in proprietate de sute ha, care au in spate o activitate de 20 – 30 de ani… Deci mai rămâne un procent mic, nu știu cât de mic, de fermieri vulnerabili dintre fermele SRL si SA. Pe aceștia îi trece d-l Citu in gandirea dumnealui liberala, la victime colaterale. In periode de criza/catastrofe rezista cine poate……cine a fost mai prudent… Mai adăugati că sunt lideri de asociații care spuneau ca adevarații fermieri iși mai asuma si ani ca aceștia, că de ce nu irigăm că trece apa pe lângă noi…

România va ramane cu mai puține ferme de familie. Emil Dumitru îl va înlocui pe d-l Oros…..si ne va spune din nou că fermierii mari au distrus ferma de familie……”

Dacă fermierii ar fi într-adevăr uniți, “un om ca d-l Emil Dumitru sau ca d-l Oros n-ar mai ocupa NICIODATA fotoliul de ministru.

Până atunci ne vom descurca ca și până acum, cum vom putea fiecare!!!”, concluzie adevărată a doamnei Nina Gheorghiță…

24

ÎN CEEA CE PRIVEŞTE AMENDAMENTUL DEPUS LA LEGEA BUGETULUI PENTRU ACORDAREA DESPĂGUBIRILOR LAPAR a primit cu dezamăgire votul exprimat de către Adrian Oroş G.U. bursa / 26 februarie

Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România - LAPAR, a primit cu dezamăgire rezultatul votului politic din Parlamentul României, dar în mod deosebit votul exprimat de către domnul senator Adrian OROS, în calitate de Ministru al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, împotriva amendamentului depus la Legea Bugetului pentru acordarea despăgubirilor pentru culturile de primăvară afectate în anul 2020 de seceta pedologică fără precedent în ultimii 50 de ani, conform unui comunicat de presă remis redacţiei.

''Astfel, nu rezultatul votului este dezamagitor, ci faptul că tocmai reprezentantul ministerului în favoarea căruia se solicita suplimentarea bugetului a ales să voteze împotrivă.

Îi salutăm pe această cale pe politicenii PSD şi AUR care au votat amendamentul, dar şi pe politicienii PNL, care, în faţa unui vot politic, au înţeles să se abţină de la un vot împotrivă, din respect faţă de satul românesc şi faţă de cele aproximativ 90.000 de exploataţii agricole ale căror culturi de primăvară au fost compromise anul trecut de efectul catastrofic al secetei!

Astăzi, ne întrebăm retoric, dar cu multă amărăciune, dacă AGRICULTURA ROMÂNIEI (mai) interesează Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pentru că promisiunile asumate public şi apoi retrase, din partea conducerii ministerului, scad încrederea partenerilor, fie ei şi de dialog social.

Dorim să punem în vedere oamenilor politici care ieri au votat împotriva amendamentului, că rezultatul votului politic din Parlament a transmis în rândul fermierilor un mesaj dur, implacabil, de indiferenţă faţă de nevoile unui sector economic strategic, de interes naţional.

LAPAR a militat alături de colegii din Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare pentru dialog şi identificarea unor soluţii practice, care pot asigura sustenabilitatea şi rezilienţa acestui sector economic; dar, acolo unde promisiunile se transformă în minciuni, se impune demisia de onoare a responsabililor'', a precizat Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România - LAPAR

Conform comunicatului, LAPAR a menţionat că ''va continua alături de partenerii din Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare să-şi îndeplinească rolul de partener de dialog, inclusiv la întânirile de săptămâna viitoare cu

25

ministrul agriculturii, ministrul finanţelor publice şi Premier - întâlniri anunţate în spaţiul public chiar de către domnul ministru Adrian OROS, pentru a prezenta şi susţine soluţii care să permită fermierilor şi firmelor din sectorul agricol, să-şi reia ciclul de producţie!''

''Dorim să precizăm că poziţia LAPAR nu face notă discordantă cu celelalte organizaţii membre, dar o decizie asumată sub umbrela Alianţei se face prin unanimitate şi nu prin majoritate de voturi.

Până la o decizie comună alături de colegii din Alianţă, nu putem, ca reprezentanţi ai fermierilor, cu care chiar domnul ministru sustine că se consultă, să rămânem indifenţi în faţa "bâlbelor" repetate şi care au creat haos în sector şi au alimentat neîncrederea în factorul decident si au provocat premisele unui "blat" între liderii organizaţiilor profesionale şi ministru. Şi aici dorim să amintim:

- Ordinul MADR 182/2020 privind aprobarea Normelor de prevenire şi stingere a incendiilor specifice activităţilor sectoarelor din domeniul agricol;

- SCZ la bovine pentru 2021, cu sau fără plafonare;

- Proiectul de act normativ privind limitarea creşterii porcilor în gospodăriile ţărăneşti pentru autoconsum;

- Proiectul de OUG privind declararea stării de calamitate de către Comitetele judeţene pentru situaţii de urgenţă pentru fenomenul de secetă pedologică;

- Proiectul de OUG privind suspendarea plăţii ratelor scadente aferente împrumuturilor, acordate fermierilor afectaţi de fenomenul meteorologic de secetă pedologică, în anul 2020

- Proiectul de buget MADR privind alocarea sumei necesare acordării despăgubirilor pentru culturile de primăvara afectate de secetă în 2020, în proiectul de buget de stat pentru 2021, respectiv bugetul MADR;

- Declaratia de presa prin care MADR anunta ca a notificat Comisia Europeană privind acordarea şi plata acestor ajutoare de stat, în caz de secetă - 11.11.2020.

- Avem dubii privind alocarea de sume pentru constituirea depozitelor regionale;

26

- Întârzierea privind emiterea normelor metodologice privind Legea vânzării terenurilor din extravilan;

Fermierii îşi doresc fermitate în mesaje, urmate de acţiuni concrete de asumare a deciziilor luate prin acte normative. Fermierii asta aşteaptă: acţiuni concrete în baza cărora să-şi poată întocmi un plan de dezvoltare pe termen scurt, mediu şi chiar lung'', a afirmat Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România în comunicatul remis.

''Din respect pentru membrii noştri fermieri care, deşi au parcurs un an agricol deosebit, ne-au susţinut în demersurile pentru căutarea unor soluţii prin dialog şi negociere, considerăm că actuala conducere a ministerului nu mai prezintă încredere.

În concluzie, LAPAR rămâne un partener de DIALOG în relaţia cu autorităţile pentru a identifica soluţii la problemele sectorului şi nu doar pentru a figura ca invitat la dezbateri, pe agenda ministerului.

Agricultura reprezintă un sector strategic pentru România din toate punctele de vedere, nu doar sub aspect social sau economic. Aceste despăgubiri, acordate la timp, pot asigura Siguranţa Alimentară dar şi încetinirea gradului de îndatorare a ţării, pentru motivele pe care LAPAR alături de colegii din Alianţă, le-am prezentat public'', precizat LAPAR.

Botănoiu: Oros să plece din funcţie până nu falimentează întregul sector agroalimentar, Autor: Diana Vasilescu , 26 februarie 2021

Daniel Botănoiu, fostul secretar de stat al MADR este foarte indignat pe ministrul Agriculturii, Adrian Oros, și îi cere acestuia demisia.  Botănoiu îl acuză pe ministrul Oros de management defectuos, lipsă de viziune și frică de responsabilitate. Deja cunoscută disputa dintre cei doi, fostul secretar de star îl atacă pe Adrian Oros cu încă un mesaj dur.

 “Ministrul Oros trebuie să plece din această funcţie până nu falimentează întregul sector agroalimentar românesc şi până nu transformă producatorii români în săracii Europei.

 Auzim doar scuze şi motivaţii, constat: un management defectuos, lipsa de viziune, înşelarea producătorilor agricoli, mimarea dialogului, frica de responsabilitate și lipsa politicilor publice, acestea fiind câteva motive pentru care profesorul Oros trebuie să-și dea demisia din funcția de ministru.

 Prin această demisie de onoare, fermierii vor evita pierderile din sectorul agroalimentar greu încercat, iar consumatorii vor avea pe masă produse așa cum își doresc, de calitate, românești și la prețuri corecte.

27

Realitatea este că, în mandatul domniei sale, prețurile aproape s-au dublat la toate produsele!

 În consecință, domnule ministru, vă este mai bine să mergeți în Parlament, nu mai încurcați fermierii și nici nu vă mai amăgiți cum că ați putea fi vreodată un ministru bun!

Din punctul meu de vedere, un ministru bun este cel care aduce mulți bani, foarte mulți bani în bugetul Ministerului, dar se și asigură că aceștia sunt cheltuiți corect, astfel încât obiectivele să fie atinse!

Se cere demisia lui Adrian Oros! ”Să plece din funcţie până nu falimentează întregul sector agroalimentar românesc!” agrointeligenta.ro - 26 februarie 2021 21:37

Adrian Oros trebuie să plece din această funcţia de ministru al Agriculturii până nu falimentează întregul sector agroalimentar românesc şi până nu transformă producatorii români în săracii Europei, declară Daniel Botănoiu, fost secretar în MADR. Botănoiu îi cere lui Adrian Oros să demisioneze din funcție ”dacă are caracter”.

Iată integral mesajul pe care Daniel Botănoiu îl transmite în mod public după ultimele acțiuni ale ministrului Adrian Oros:

”Ministrul Oros trebuie să plece din această funcţie până nu falimentează întregul sector agroalimentar românesc şi până nu transformă producatorii români în săracii Europei.

Auzim doar scuze şi motivaţii, constat: un management defectuos, lipsa de viziune, înşelarea producătorilor agricoli, mimarea dialogului, frica de responsabilitate și lipsa politicilor publice, acestea fiind câteva motive pentru care profesorul Oros trebuie să-și dea demisia din funcția de ministru.

Prin această demisie de onoare, fermierii vor evita pierderile din sectorul agroalimentar greu încercat, iar consumatorii vor avea pe masă produse așa

28

cum își doresc, de calitate, românești și la prețuri corecte. Realitatea este că, în mandatul domniei sale, prețurile aproape s-au dublat la toate produsele!

În consecință, domnule ministru, vă este mai bine să mergeți în Parlament, nu mai încurcați fermierii și nici nu vă mai amăgiți cum că ați putea fi vreodată un ministru bun!

Din punctul meu de vedere, un ministru bun este cel care aduce mulți bani, foarte mulți bani în bugetul Ministerului, dar se și asigură că aceștia sunt cheltuiți corect, astfel încât obiectivele să fie atinse!

DEMISIA arată ca aveți caracter!”

Informaţiile publicate de Agrointeligența – AGROINTEL.RO pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în PRIMUL PARAGRAF a sursei cu LINK ACTIV. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor, ca atare vom acționa în consecință.

DEMISIA arată ca aveți caracter!”, – este mesajul publicat pe rețeaua socială Facebook de către Daniel Botănoiu.

Bugetul Ministerului Agriculturii, aprobat in Parlament: 1,3 miliarde de lei pentru programele de sprijin si 350 de milioane pentru reabilitarea infrastructurii de irigatii februarie 26, 2021

Bugetul Ministerului Agriculturii pentru anul 2021 a fost aprobat in Parlament, unde senatorii si deputatii l-au avizat cu 25 de voturi „pentru” si 20 de voturi „impotriva”. Ministerul Agriculturii figureaza in proiect cu credite bugetare de 26,006 de miliarde lei (plus 10,38%) si credite de angajament de 38,305 miliarde lei (plus 58,96%).

„Proiectul de buget al MADR pe anul 2021 are o suma totala de 26 miliarde de lei, inregistreaza o crestere de 9,4% fata de executia bugetara a anului precedent. Este structurat pe trei surse de finantare: bugetul de stat – 25,921 miliarde de lei, sume care sunt asigurate din aceasta sursa de finantare si vizeaza urmatoarele categorii de cheltuieli: cheltuieli de personal ale

29

institutiilor finantate integral de la bugetul de stat – 674 milioane de lei, bunuri si servicii – 103,66 milioane de lei, subventii si sume destinate acordarii ajutoarelor de stat si de minimis avand sustinerea financiara de la bugetul de stat, circa 1,249 miliarde de lei”, a declarat, joi, ministrul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, Adrian Oros, in comisiile de specialitate reunite.

Oros a precizat ca aproximativ 350 de milioane de lei vor fi alocate pentru continuarea proiectelor de investitii pentru reabilitarea infrastructurii principale de irigatii, cu o crestere cu aproximativ 17,8% fata de realizarile anul trecut, iar 207,45 milioane de lei vor merge pentru realizarea Recensamantului General Agricol din 2021.

Ministrul a votat impotriva suplimentarii despagubirilor pentru seceta cu 1 miliard de lei

Suplimentarea cu suma de un miliard de lei pentru plata despagubirilor cauzate de seceta pentru culturile de primavara a fost intens dezbatuta, insa aceasta nu a fost acceptata, intrucat au existat 21 de voturi “impotriva”, 21 “pentru” si patru abtineri. Ministrul Agriculturii a mentionat ca a votat impotriva, pentru ca “acum nu sunt bani”.

„Nu puteam sa votez pentru, daca stiu sigur ca nu sunt bani. Nu pot sa fiu populist. Din nefericire acum nu sunt bani”, a comentat votul sau ministrul Agriculturii.

Execuția bugetară înseamnă plutonul de execuție pentru mulți fermieri! O să vă treziți, politicieni inconștienți, cu un nou 1907 și nu veți înțelege de ce! Vlad Macovei - 26 februarie 2021

Una dintre lebedele negre ale bramburelii politice pentru 2021 este agricultura/situația economică din satul românesc. Știu că pentru marii lideri și strategi politici e important doar ce se întâmpla la București. Nu uitați însă că votează mai ales țara. Și la țară, e haos și tumult deja. Dă din aripi lebăda, să nu vă mirați, dragi lideri politici „cu viziune”, că mai pe la vară veți zice că pe asta nu am văzut-o venind…

30

Luăm un exemplu. Un fermier care s-a bazat pe promisiunile ministrului Agriculturii că vor fi acordate despăgubiri de secetă din bugetul 2021, acum este executat silit de furnizori pentru că nu a căutat finanțare în altă parte. S-a bazat pe vorbele și responsabilitatea unui demnitar al statului român. Și acum își pierde ferma, i se pune lacăt, vine cineva și i-o ia. Păi omul ăla, și toți apropiații lui, își ascut topoarele. La propriu. Peste 30.000 de ferme, și mari și mici, au început să intre în insolvență sau urmează în câteva săptămâni. Va fi bai mare. Nu vă jucați!

Treaba voastră, eu v-am zis! Execuția bugetară a Ministerului Agriculturii înseamnă plutonul de execuție pentru mulți fermieri, inconștienților din politică fără un pic de curaj și responsabilitate! Mai ieșiți din orașe și mergeți la țară că o să vă lovească un nou 1907 și n-o să înțelegeți de ce! Dați despăgubirile de secetă, salvați micul fermier care își va pune ștreangul de gât după ce va pierde tot.

Am dedicație și pentru domnul Oros, pe final. Îi fac cadou definiția înșelăciunii, conform Codului Penal. Eu zic să mediteze dacă se încadrează, măcar și simbolic, în acest articol.

Art. 244 – Înșelăciunea. Inducerea în eroare a unei persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în scopul de a obține pentru sine sau pentru altul un folos patrimonial injust și dacă s-a pricinuit o pagubă, se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani.

Informaţiile publicate de Agrointeligența – AGROINTEL.RO pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în PRIMUL PARAGRAF a sursei cu LINK ACTIV. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor, ca atare vom acționa în consecință.

HALUCINANT Declarații de ministru: Adrian Oros spune că limitarea la 5 porci pentru fiecare gospodărie țărănească este o lovitură pentru samsari, Cristi Șelaru, Redactor , 26/02/2021

Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, susţine că proiectul de ordin privind stabilirea tipurilor de exploataţii de suine, lansat în dezbatere publică, nu distruge

31

gospodăria ţărănească, ci opreşte activitatea ilegală a samsarilor, în timp ce toţi crescătorii mari sau mici trebuie să respecte reguli minime de biosecuritate.

"Ordinul 24/2021 este un proiect de ordin, în timp Ordinul 538 dat de domnul Daea (fostul ministru al Agriculturii, Petre Daea - n. r.) este în vigoare, dar care spune exact acelaşi lucru. Din nefericire, dacă în spatele acestui ordin nu stau şi acţiuni ale altor instituţii care trebuie să se ocupe de oprirea pestei porcine africane, vom continua să ne lamentăm că producem în România doar 25% din consum şi că din cele 3,6 milioane de locuri de cazare pentru porcul gras sunt populate sub 900. Toate fermele acelea au fost falimentate. Statul român plăteşte 600 de milioane (euro - n. r.) despăgubiri din buget, din banii tuturor, deficitul comercial pentru carnea de porc este cel mai mare, a fost de 621 de milioane de euro în 2019. Este clar că toată lumea, şi crescătorii mari şi crescătorii mici, trebuie să respecte nişte reguli, în primul rând nişte reguli de biosecuritate ca să putem opri răspândirea pestei porcine africane şi relansa creşterea porcului", a declarat vineri Adrian Oros, la dezbaterile pe buget în comisiile parlamentare reunite pentru buget, finanţe şi bănci.

El a adăugat că, prin lansarea proiectului de ordin în dezbatere publică, a dorit să "aducă pe tapet această discuţie, care cred că este foarte serioasă: ce facem cu pesta şi cum relansăm creşterea porcului?".

"Sigur că sunt autorităţi care au atribuţii în circulaţia animalelor şi gestionarea mistreţilor. Ministerul Agriculturii, prin acest ordin pe care l-a adus în dezbatere, repet, în dezbatere, în timp ce există alt ordin cu aceleaşi prevederi în vigoare, a vrut doar să aducă pe tapet această discuţie, care cred că este foarte serioasă: ce facem cu pesta şi cum relansăm? Aşa, la modul populist, a discuta doar, fără soluţii, putem să discutăm în continuare, cum facem din 2017, şi lucrurile să se agraveze, nu să se rezolve (...)", a susţinut şeful MADR.

Întrebat dacă prin aceste măsuri nu va distruge gospodăria ţărănească, Oros a precizat că, fără respectarea unor reguli minime de biosecuritate, nu vom scăpa de "această boala păcătoasă".

"În 2019, ţara era roşie pentru că nu s-au luat măsuri la timp, din populism. Eu nu spun că vreau să distrug gospodăria ţărănească, asta spun unii, eu spun că toţi, şi cei mici şi cei mari, trebuie să respectăm nişte reguli minime de biosecuritate până scăpăm de această boală păcătoasă. Să ştiţi că nu este nicio diferenţă între pesta porcină africană, ca extindere şi ca periculozitate, şi ceea ce se întâmplă cu această pandemie Covid. Dacă nu luăm măsuri şi nu respectăm măsurile luate, şi cei mici şi cei mari, nu vom rezolva

32

niciodată această pierdere constantă pe tot ce înseamnă producţie de porc", a mai spus el.

În opinia sa, ordinul ar putea opri activitatea ilegală a samsarilor, a acelor mijlocitori de animale, care poartă porcii domestici dintr-o parte în alta şi răspândesc boala.

"Nu are nimeni treabă cu gospodăria ţărănească, dar ştim că există acei mijlocitori de animale care sunt samsarii şi care chiar nu au nicio treabă cu gospodăria ţărănească, doar poartă porcii domestici în portbagaj răspândind boala. Reglementarea se referă, în primul rând, la a opri activitatea aceasta ilegală a samsarilor. Am vrut să atrag atenţia că avem o problemă reală care se va adânci privind creşterea porcului în România şi, dacă nu luăm măsuri chiar nepopulare, dar necesare, nu o să putem opri acest lucru", a transmis Adrian Oros.

Proiectul de Ordin 24/2021, lansat la finele lunii ianuarie în dezbatere publică, reglementează creşterea şi mişcarea porcilor domestici şi clasifică exploataţiile de porci în exploataţii non-comerciale (gospodăriile ţărăneşti), unde pot fi crescuţi pentru consum familial până la 5 porci, şi exploataţii comerciale, unde sunt crescuţi porci pentru comercializare.

"Ordinul vine să reglementeze activitatea a maxim 2% din crescători, obligând la respectarea unor norme minime de biosecuritate, pentru protejarea celorlalţi 98%, care cresc porci pentru consum familial sau au ferme comerciale şi respectă legea", spunea recent Adrian Oros.

România înregistrează 443 de focare active de pestă porcină africană (PPA) în 37 de judeţe, din care şapte în exploataţii comerciale şi şase focare în exploataţii comerciale de tip A, potrivit datelor anunţate vineri de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA).

De la prima semnalare a prezenţei virusului PPA în România, pe data de 31 iulie 2017, şi până în prezent, au fost diagnosticate 5.070 de cazuri la mistreţi în 41 de judeţe.

În intervalul 18 februarie 2021 - 25 februarie 2021 au fost înregistrate 22 de focare noi de pestă porcină africană.

33

MINISTRUL OROS: EU NU SPUN CĂ VREAU SĂ DISTRUG GOSPODĂRIA ȚĂRĂNEASCĂ, ASTA SPUN UNII! Agroinfo, 26 februarie 2021

ORDINUL MAXIM 5 PORCI ÎN GOSPODĂRIA ȚĂRĂNEASCĂ! Ministrul agriculturii, Adrian Oros, susţine că proiectul de ordin privind stabilirea tipurilor de exploataţii de suine, lansat în dezbatere publică, nu distruge gospodăria ţărănească, ci opreşte activitatea ilegală a samsarilor, în timp ce toţi crescătorii mari sau mici trebuie să respecte reguli minime de biosecuritate.

Ministrul Oros spune că prin lansarea proiectului de ordin în dezbatere publică, a dorit să "aducă pe tapet această discuţie, care cred că este foarte serioasă: ce facem cu pesta şi cum relansăm creşterea porcului?".

"Sigur că sunt autorităţi care au atribuţii în circulaţia animalelor şi gestionarea mistreţilor. Ministerul Agriculturii, prin acest ordin pe care l-a adus în dezbatere, repet, în dezbatere, în timp ce există alt ordin cu aceleaşi prevederi în vigoare, a vrut doar să aducă pe tapet această discuţie, care cred că este foarte serioasă: ce facem cu pesta şi cum relansăm? Aşa, la modul populist, a discuta doar, fără soluţii, putem să discutăm în continuare, cum facem din 2017, şi lucrurile să se agraveze, nu să se rezolve (...)", a susţinut şeful MADR.

Întrebat dacă prin aceste măsuri nu va distruge gospodăria ţărănească, Oros a precizat că, fără respectarea unor reguli minime de biosecuritate, nu vom scăpa de "această boala păcătoasă".

"În 2019, ţara era roşie pentru că nu s-au luat măsuri la timp, din populism. Eu nu spun că vreau să distrug gospodăria ţărănească, asta spun unii, eu spun că toţi, şi cei mici şi cei mari, trebuie să respectăm nişte reguli minime de biosecuritate până scăpăm de această boală păcătoasă. Să ştiţi că nu este nicio diferenţă între pesta porcină africană, ca extindere şi ca periculozitate, şi ceea ce se întâmplă cu această pandemie Covid. Dacă nu luăm măsuri şi nu respectăm măsurile luate, şi cei mici şi cei mari, nu vom rezolva niciodată această pierdere constantă pe tot ce înseamnă producţie de porc", a mai spus el.

În opinia sa, ordinul ar putea opri activitatea ilegală a samsarilor, a acelor mijlocitori de animale, care poartă porcii domestici dintr-o parte în alta şi răspândesc boala.

"Nu are nimeni treabă cu gospodăria ţărănească, dar ştim că există acei mijlocitori de animale care sunt samsarii şi care chiar nu au nicio treabă cu

34

gospodăria ţărănească, doar poartă porcii domestici în portbagaj răspândind boala. Reglementarea se referă, în primul rând, la a opri activitatea aceasta ilegală a samsarilor. Am vrut să atrag atenţia că avem o problemă reală care se va adânci privind creşterea porcului în România şi, dacă nu luăm măsuri chiar nepopulare, dar necesare, nu o să putem opri acest lucru", a transmis Adrian Oros.

Proiectul de Ordin 24/2021, lansat la finele lunii ianuarie în dezbatere publică, reglementează creşterea şi mişcarea porcilor domestici şi clasifică exploataţiile de porci în exploataţii non-comerciale (gospodăriile ţărăneşti), unde pot fi crescuţi pentru consum familial până la 5 porci, şi exploataţii comerciale, unde sunt crescuţi porci pentru comercializare.

"Ordinul vine să reglementeze activitatea a maxim 2% din crescători, obligând la respectarea unor norme minime de biosecuritate, pentru protejarea celorlalţi 98%, care cresc porci pentru consum familial sau au ferme comerciale şi respectă legea", spunea recent Adrian Oros.

România înregistrează 443 de focare active de pestă porcină africană (PPA) în 37 de judeţe, din care şapte în exploataţii comerciale şi şase focare în exploataţii comerciale de tip A, potrivit datelor anunţate vineri de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA).

De la prima semnalare a prezenţei virusului PPA în România, pe data de 31 iulie 2017, şi până în prezent, au fost diagnosticate 5.070 de cazuri la mistreţi în 41 de judeţe.

În intervalul 18 februarie 2021 - 25 februarie 2021 au fost înregistrate 22 de focare noi de pestă porcină africană.

COJOCARU (APRIL): MINISTERUL AGRICULTURII SĂ UITE ACEA MENTALITATE DE MINISTER AL AJUTORULUI SOCIAL! Agroinfo, 26 februarie 2021

SĂ LE FACĂ PENSII SPECIALE LA ȚĂRANI! Ministerul Agriculturii să uite acea mentalitate de minister al ajutorului social. Bugetul, fondurile europene, Planul Național Strategic

35

trebuie să fie concentrate pe o dezvoltare a fermei comerciale. Ajutoarele pentru micii fermieri, țărani, nu trebuie amestecate cu cele pentru fermele mari. Țăranului să i se facă rentă viageră sau pensie specială, a spus Dorin Cojocaru, președintele Asociației Patronale Române din Industria Laptelui, APRIL, la Agro TV.

Ministerul Agriculturii să uite acea mentalitate de minister al ajutorului social. Trebuie să devină odată un motor de sprijin pentru dezvoltare, să aibă viziune și strategie pentru susținerea unei agriculturi industrializate că este e viitorul. Ce discutăm de vatra satului, de fermele mici, de gospodăria populației, de zona montană, trebuie făcut alt buget. Nu trebuiesc amestecate, ăla micul cu ăla mare. În situație de criză, pandemie, pe cine ne-am bazat? Când piețele au fost închise, pe cine ne-am bazat? Cine a dus marfa de la furcă la furculiță pe rafturi? În situații de încorsetare și carantină, pe cine s-a bazat Guvernul României în 2020? Pe gospodăria populației?! Nu am nimic cu ei (cu micii fermieri, țăranii n.r.), dar trebuie să introducem în balanța comercială și să-i sprijinim pe cei care participă la buget, la PIB, cei care plătesc salarii și impozite. Acești fermieri care plătesc taxe la veterinari.

Eu asta nu înțeleg, frate, avem bugetul MADR-ului, împărțiți-l pentru infrastructuri critice, ferme mari, medii, care participă la balanța comercială, la PIB, și bugetul ăsta este să susținem zona montană, vatra satului, împreună, în parteneriate cu Ministerul Fondurilor Europene, cu Ministerul Dezvoltării, în parteneriat cu Ministerul Muncii și Protecției Sociale.

Am înțeles, țăranul e amărât, știți cu 5 porci cum e discuția, dar fă-i o rentă viageră de la Ministerul Muncii, pensii speciale pentru țăranul de la sat, nu pentru parlamentari, juriști și așa mai departe. Să le facă pensii speciale la țărani. De ce nu au gândit-o așa? Și să lase bugetul ăsta, fondurile europene, PNS (Planul Național Strategic n.r.) și așa mai departe, pe o dezvoltare a fermei comerciale, a declarat Dorin Cojocaru, APRIL, miercuri seara, la Agro TV.

Raport Erste Group: Economia României va creşte cu 4,2% în 2021. Bernd Spalt, CEO: Ne aşteptăm la o revenire categorică a economiilor din regiune anul acesta, şi, odată cu aceasta, la o schimbare de semn, de la minus la plus, Cristina Bellu 26.02.2021,

Grupul austriac Erste, proprietarul BCR, a publicat vineri un raport privind evoluţia economiilor ţărilor din Europa Centrală şi de Est (ECE) în care estimează pentru România un avans de 4,2% al PIB la finalul anului.

36

Cele mai puternice creşteri ale PIB din regiune sunt aşteptate în Ungaria, plus 5,5% şi Serbia, plus 5,0%. Şi economiile Croaţiei şi Slovaciei ar urma să crească cu peste 4%, urmate îndeaproape de Republica Cehă, cu o creştere prognozată de 3,9%.

Bernd Spalt, CEO al Erste Group

“Dinamica PIB-ului înregistrată în ultimul trimestru al anului 2020 în unele ţări din ECE oferă motive de optimism: economiile Ungariei, Slovaciei şi României au înregistrat o creştere neaşteptată în trimestrul al patrulea din 2020 comparativ cu trimestrul precedent, în ciuda impactului negativ al măsurilor de carantină în ţările respective”, notează raportul Erste.

La fel de încrezător cu privire la evoluţia economiilor din Europa Centrală şi de Est de anul acesta este şi  Bernd Spalt, CEO al Erste Group.

“Ne aşteptăm la o revenire categorică a economiilor din regiune anul acesta, şi, odată cu aceasta, la o schimbare de semn, de la minus la plus”

Pe baza acestor prognoze economice, Erste Group se aşteaptă să obţină un rezultat financiar mai bun în 2021. „Vom vedea, de asemenea, o schimbare clară în dinamica evoluţiei profiturilor noastre”, a spus Bernd Spalt, CEO al Erste Group.

Profitul net al Grupului a scăzut cu 46,7%, la 783 milioane de euro în 2020, pe fondul constituirii de provizioane pentru acoperirea unui risc ridicat, dar este de aşteptat să crească din nou în 2021.

Şeful Erste Group nu anticipează un „val de insolvenţe” în economiile din regiune, aşa cum se menţionează adesea: „Semnalele pe care le vedem acum, când moratoriile se apropie de final, tind să fie pozitive. Încheierea programelor de ajutor de stat va duce, desigur, la insolvenţe, dar numai ca un efect întârziat al anilor precedenţi”.

Pe baza previziunilor interne, Erste Group se aşteaptă anul acesta la o creştere atât în ceea ce priveşte volumul creditelor, cât şi în venitul net din comisioane obţinut din administrarea de active, servicii de brokeraj pe piaţa de capital şi brokeraj de asigurări. Prin urmare, în pofida ratelor negative ale

37

dobânzii în zona euro, banca se poate aştepta la un profit operaţional în creştere. În plus, estimează costuri de risc mai scăzute în 2021.

Per total, Erste Group îşi propune să îşi îmbunătăţească profitul net anul acesta.

„Revenirea economică ne va oferi ocazia de a contribui şi la o transformare ecologică şi de a facilita progrese semnificative în digitalizare”, adaugă Bernd Spalt.

Uniunea Europeană va investi sume importante din fondul său de redresare în valoare de peste 700 de miliarde de euro în proiecte ecologice şi digitale. „Ca bancă, vrem să sprijinim această transformare. Ne considerăm parteneri ai companiilor şi economiilor din regiunea noastră. De aceea, creşterea noastră va avea la bază în primul rând  sustenabilitatea", concluzionează Bernd Spalt.

Cele mai valoroase 25 de afaceri antreprenoriale româneşti sunt evaluate la 23 de miliarde de euro astăzi,: Cristina Roşca

♦ Mai bine de 20 dintre aceste companii au în portofoliu branduri de consum, adică mărci cu care românii (şi străinii) intră în contact direct ♦ Aceste businessuri provin din domenii extrem de variate, însă cele mai multe (cinci) sunt din sectorul bunurilor de larg consum ♦ Retailul - electro-IT, de materiale sanitare sau de bricolaj - şi farma se găsesc pe poziţiile următoare cu patru şi respectiv trei companii în top ♦ Antreprenorii locali sunt „seva“ fiecărei economii din lume.

Antreprenorii români cu greutate au creat în cele trei decenii de capitalism branduri de consum precum Dedeman, Bitdefender, Altex sau Catena care valorează astăzi sute de milioane sau chiar miliarde de euro fiecare.

Cele mai valoroase 25 de companii antreprenoriale sunt evaluate la puţin peste 23 de miliarde de euro, potrivit calculelor realizate pe baza datelor extrase din anuarul ZF „Top 100 cele mai valoroase companii din România în 2020“. Cele mai multe dintre aceste businessuri au în portofoliu branduri de consum - cunoscute publicului, cu care acesta interacţionează.

Pragul de intrare în top este de puţin peste 100 de milioane de euro, valoarea celor mai multe businessuri crescând anul trecut faţă de 2019. Evaluarea s-a făcut pe baza datelor din contul de profit şi pierderi al companiilor pe 2019. În cazul companiilor listate la bursă, cum este cazul Banca Transilvania sau Med Life, a fost luată în calcul capitalizarea din toamna lui 2020. Totuşi, ţinând cont că anul trecut a fost atipic, marcat de pandemia de COVID-19,

38

au fost luate în calcul şi anumite trenduri din sectoarele în care activează aceste firme. Spre exemplu, deşi 2020 a însemnat pentru multe domenii o scădere a activităţii, au existat şi câteva care au beneficiat - în mod surprinzător - de context. Un exemplu este retailul electro-IT unde cele mai mari afaceri - Altex şi Flanco - sunt deţinute de antreprenori români. Şi afacerile din farma au fost pe val, unităţile de retail fiind deschise în permanenţă în 2020 - chiar şi când alte companii şi-au întrerupt activitatea în lockdown - dat fiind că vând produse de strictă necesitate.

Tot în 2020, tot pe fondul pandemiei, s-a mai petrecut o schimbare în ceea ce priveşte comportamentul de consum, iar aceasta a avut un impact pozitiv asupra unor businessuri româneşti. Este vorba de orientarea consumatorilor către branduri locale mai degrabă decât internaţionale.

În acest context, între afacerile antreprenoriale româneşti există cinci evaluate la peste 1 mld. euro. Este vorba de UiPath - un nume care nu mai are nevoie de nicio prezentare, de retailerul de bricolaj Dedeman - liderul pieţei de profil, de Banca Transilvania, grupul BitDefender - care datorită antiviruşilor săi a făcut ca un produs românesc să fie folosit de sute de milioane de oameni din toată lumea - şi de Altex - liderul retailului de electroIT.

Dintre acestea, UiPath este singurul grup care nu are un brand cu care consumatorul intră în contact direct. Şi totuşi, este cel mai cunoscut business românesc al momentului la nivel mondial.

La momentul realizării acestui clasament, la final de 2020, compania era evaluată la peste 10 mld. euro. Între timp, valoarea UiPath a ajuns la 35 de miliarde de dolari după ce recent start-ul din IT pornit în România a primit o nouă rundă de finanţare. UiPath acum este o companie americană, dar are în continuare operaţiuni la Bucureşti. Ea a fost fondată de Daniel Dines şi Marius Tîrcă, plus alţi trei IT-işti, ei fiind încă în business.

Este pentru prima dată când cinci afaceri antreprenoriale româneşti devin „unicorni“, mai exact sunt evaluate la peste un miliard de euro (5 mld. lei). Un alt record pentru businessul privat românesc este faptul că alte patru companii locale sunt evaluate la peste 500 mil. euro (peste 2,5 mld. lei) fiecare: grupul Fildas-Catena (farma), DIGI (telecom), Fan Courier (cu-rierat) şi Superbet (pariuri sportive).

România are în continuare businessuri antreprenoriale puternice în industria alimentară, în zona de sănătate şi farma, în imobiliare şi construcţii, are antreprenori care au creat, au dezvoltat şi care nu au ieşit din business şi nici nu-şi propun să facă acest pas.

39

40

Oamenii de afaceri români au reuşit în trei decenii de capitalism să dezvolte afaceri şi branduri care se bat cu giganţi străini precum Coca-Cola, Brico Depot (Kingfisher) şi Erste, companii care au în spate bugete de milioane de euro pentru marketing şi promovare.

Compania Romaqua, care deţine printre altele brandul de apă minerală Borsec, evaluată la peste 400 mil. euro, este cel mai valoros business românesc cu activităţi de producţie. Grupul One United, activ în sectorul imobiliar, o piaţă extrem de concurenţială, cu multe nume străine, a ajuns la rândul său la o evaluare de aproape 400 mil. euro după o creştere rapidă, de 44%, în 2020. Exemplele sunt însă multiple.

Astfel, într-o lume guvernată de mărci străine şi globale, „o mână“ de antreprenori au dezvoltat branduri româneşti care au reuşit să se impună pe pieţele lor.

VIDEOCONFERINŢA BURSA "EXPORTURILE, ÎN PRIMUL RÂND!" / MIHAI DARABAN, PREŞEDINTELE CCIR: "Diplomaţia economică poartă o parte din vină pentru adâncirea deficitului comercial"A.T. , Ziarul BURSA 26 februarie , Mihai Daraban

Diplomaţia economică are nevoie de o restructurare, susţine Mihai Daraban, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR).

Domnia sa a explicat: "Este nevoie ca sistemul de diplomaţie economică, atât cel existent la Ministerul Economiei, cât şi de la Ministerul de Externe în integralitatea sa şi diplomaţii români să se axeze mai mult pe diplomaţie economică şi, dacă se poate, cei de la Ministerul Economiei să fie transferaţi chiar la CCIR pentru că vor răspunde mult mai eficient cerinţlelor mediului de afaceri de astăzi, pentru că în prezent aceştia răspund, din păcate, cerinţelor mediului de afaceri din trecut".

Totodată, preşedintele CCIR a mai adăugat că este momentul ca statul să înveţe să externalizeze anumite servicii publice.

În plus, domnia sa consideră că mediul privat trebuie să-şi ia în propriile mâini soarta în ceea ce înseamnă diplomaţie economică, pentru că există o incompatibilitate între structura actuală de diplomaţie economică şi mediul de afaceri real din ţară.

Mihai Daraban a declarat că este momentul unei restructurări a diplomaţiei economice, având în vedere că, în prezent, din cei 731 de mii de agenţi

41

economici care au depus bilanţul, doar 127 de societăţi mai sunt cu capital 100% de stat.

Preşedintele CCIR a amintit că deficitul balanţei comerciale a României, mai ales în ultimii patru ani, este îngrijorător.

Domnia sa a precizat: "Dacă deficitul balanţei comerciale la 31 decembrie 2016 era de 10 miliarde de euro, iată-ne că la finalul lui 2020 că am ajuns la un deficit de 18,4 miliarde de euro. Este o cifră îngrijorătoare, o creştere exponenţială. Noi am şi estimat încă din vara anului trecut că cel mai probabil se va ajunge la 18,5 miliarde de euro la finalul anului şi, din păcate, nu ne-am înşelat decât cu 100 de milioane de euro faţă de datele INS."

Mihai Daraban a spus că, în opinia sa, o mare vină a acestei situaţii este în dreptul diplomaţiei economice româneşti.

Preşedintele CCIR a explicat: "Avem oameni plătiţi de statul român prin Europa care nu-şi au rostul datorită unui business as usual care se întâmplă în mediul de afaceri. De aceea am ajuns şi atât de captivi, într-un sens pozitiv, ai comerţului intracomunitar, dar pe restul planetei, practic, nu existăm. Nu înţeleg, de exemplu, de ce avem ataşaţi economic la Sofia sau Budapestea când meritul lor personal în cifrele existente la comerţ extern al schimburilor comerciale este aproape de zero. Lipsim cu desăvârşire de pe continentul American, lipsim din ţările G20 din afara UE şi rezultatele se văd".

Mihai Daraban a mai spus că CCIR este conştientă că suntem o economie de subcontractori, din păcate. Domnia sa a subliniat că datele Eurostat arată că ţara noastră se află pe ultimul loc la inovare, cercetare, iar acest lucru se vede în contextul lipsei de produse româneşti cu valoarea adăugată mare.

Preşedintele CCIR a explicat: "Am ajuns când suntem pe alte continente să arătăm câte un Mercedes S-Class şi să le exlicăm interlocutorilor că respectiva cutie de viteze şi cablajul sunt făcute în România, dar bineînţeles maşina se regăseşte în balanţa comercială dintre Germania şi ţara respectivă. Anul trecut a fost fără îndoială un an al achiziţiilor din import nelimitat, fără să se ţină cont de producţia autohtonă".

Domnia sa consideră că neavând produse cu valoare adăugată mare trebuie să ne reorientăm pe ceea ce înseamnă export de servicii.

Pe de altă parte, Mihai Daraban, a precizat că situaţia este îngrijorătoare având în vedere că numai la alimente şi animale vii avem un deficit de aproape 3 miliarde de euro.

42

"Intrăm pe un palier în care ne punem întrebarea de ce măcar la acest capitol nu putem să fim dacă nu excedentari, măcar echivalenţi", a punctat preşedintele CCIR.

Mihai Daraban a explicat: "Trebuie să ieşim şi din paradigma exportului de bunuri. Cred că suntem pregătiţi în ceea ce înseamnă exportul de servicii, să participăm, de exemplu, în lumea a treia la construcţii de infrastructură. În sertarele instituţiei noastre de cercetări avem multe planuri pe subansamble şi detalii care pot fi aplicate în alte ţări".

Totodată, preşedintele CCIR a mai amintit că este nevoie ca discuţiile cu mediul privat trebuie purtate în funcţie de categorii, subliniind că societăţile cu capital românesc cu cifră de afaceri de peste 100 de milioane de euro au nevoi şi obiective diferite de companiile cu cifră de afaceri mai mici.

"Nu putem să amestecăm mediul de afaceri şi să chemăm întreprinderile mari şi foarte mari cu microîntreprinderile şi să le vorbim de o temă aşa-zis comună, care de fapt nu are nimic în comun. Trebuie discutat cu fiecare categorie, cu priorităţile respective", a punctat Mihai Daraban.

Domnia sa a mai precizat legat de târgurile externe că Romexpo, cel mai mare organizator de târguri şi expoziţii din România, pe care CCIR îl deţine dispune de 15 mii de metri pătraţi de standuri pe stoc. "Cred că am putea primii un sprijin să creăm acele pavilioane de ţară pentru anumite târguri din străinătate şi agenţii economici să participe gratuit în cadrul acelor standuri româneşti. Cred că ar fi mult mai eficient. Vreau totuşi să menţionez că şi pe noi, Romexpo, de câte ori am participat la licitaţii pe la Ministerul Economiei am fost concuraţi şi chiar învinşi de firme de apartament", a mai mărturisit Mihai Daraban.

Reglementări aduse Programului ”Laptele școlar” în școli, în contextul epidemiologic actual meatmilk , 26 februarie 2021

În ședința Guvernului din data de 24 februarie 2021 a fost adoptată Hotărârea pentru modificarea şi completarea HG 640/2017 pentru aprobarea Programului pentru şcoli al României în perioada 2017-2023.

43

Prezentul act normativ stabilește modul de implementare a Programului pentru școli în contextul epidemiologic actual, având în vedere că în anul şcolar 2019-2020 derularea Programului a fost afectată din cauza pandemiei provocate de virusul SARS-CoV-2 prin suspendarea cursurilor în unităţile de învăţământ şi desfăşurarea acestora în sistem on-line.

Prin prezenta Hotărâre se reglementează:

– Posibilitatea înlocuirii produselor lactate și a celor de panificație, cu respectarea numărului de porții pe parcursul săptămânii (exemplu: baton/corn cu biscuiți, iaurt/lapte proaspăt cu lapte UHT);

– Posibilitatea distribuirii produselor în mod retroactiv după revenirea preșcolarilor/elevilor la cursuri sau ridicarea acestora de către părinți/reprezentanții legali;

– Metodologia de redistribuire a produselor contractate şi nedistribuite în situaţia suspendării cursurilor în unităţile de învăţământ preuniversitar către organizaţii umanitare, unităţi sanitare, de asistenţă socială, de îngrijire şi asistenţă medico-socială etc.

........................................

Proiecte de acte normative Vineri, 26 Februarie 2021 https://www.madr.ro/proiecte-de-acte-normative.html

ORDIN pentru aprobarea listei posturilor de inspecție la frontieră  în care este organizat control fitosanitar oficialCetățenii și instituțiile interesate pot transmite opinii/propuneri/sugestii în termen de 10 zile de la data publicării, la adresa de email: fitosanitar@anfdf.ro . 

Descarcă ataşamente: detalii proiect (pdf)

……………………….

LEGISLATIV

Legislaţie românească

Ordonanţa de urgenţă nr. 11/2021 pentru aprobarea schemelor de plăţi şi a unor instrumente de garantare care se aplică în agricultură în anii 2021 şi 2022, Guvernul României Publicat în Mof I nr. 191 din 25.02.2021. A

44

intrat în vigoare la 25.02.2021

Ghidul solicitantului pentru măsura I.9 "Încetarea temporară a activităţilor de pescuit" din Programul operaţional pentru pescuit şi afaceri maritime 2014-2020, din 19.02.2021, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR Publicat în Mof I nr. 189 din 25.02.2021. A intrat în vigoare la 25.02.2021

Ordinul nr. 36/2021 pentru aprobarea Ghidului solicitantului pentru măsura I.9 "Încetarea temporară a activităţilor de pescuit" din Programul operaţional pentru pescuit şi afaceri maritime 2014-2020, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR Publicat în Mof I nr. 189 din 25.02.2021. A intrat în vigoare la 25.02.2021

Ordonanţa de urgenţă nr. 224/2020 privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar pentru întreprinderile din domeniul turismului şi alimentaţiei publice, a căror activitate a fost afectată în contextul pandemiei de COVID-19, Guvernul României Modificat de OUG 10/2021 la 24.02.2021

Legislaţie europeană

Decizia de punere în aplicare nr. 334/2021 privind un proiect de ordin notificat de România în ceea ce priveşte informaţiile referitoare la tratamentul de suprafaţă al fructelor şi legumelor cu pesticide [notificată cu numărul C(2021) 1096] (Numai textul în limba română este autentic) (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 66 din 25.02.2021. A intrat în vigoare la 25.02.2021

Decizia delegată nr. 151/20/COL de instituire a unui program de controale pentru anul 2021 care să fie efectuate în statele SEE-AELS în vederea verificării aplicării legislaţiei SEE în domeniul alimentar şi veterinar [2021/336], Autoritatea de Supraveghere a Asociaţiei Europene a Liberului Schimb Publicat în JO L nr. 66 din 25.02.2021. A intrat în vigoare la 25.02.2021

Decizia de punere în aplicare nr. 335/2021 de modificare a anexei la Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/1809 privind anumite măsuri de protecţie vizând focarele epidemice de gripă aviară înalt patogenă din anumite state membre [notificată cu numărul C(2021) 1386] (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 66 din 25.02.2021. A intrat în vigoare la 25.02.2021

Decizia delegată nr. 151/20/COL de instituire a unui program de controale

45

pentru anul 2021 care să fie efectuate în statele SEE-AELS în vederea verificării aplicării legislaţiei SEE în domeniul alimentar şi veterinar [2021/336], Autoritatea de Supraveghere a Asociaţiei Europene a Liberului Schimb Publicat în JO L nr. 66 din 25.02.2021. A intrat în vigoare la 25.02.2021

Regulamentul de punere în aplicare nr. 329/2021 privind reînnoirea autorizaţiei pentru preparatul de endo-1,4-beta-xilanază şi de endo-1,3(4)-beta-glucanază destinat puilor pentru îngrăşat (titularul autorizaţiei: AVEVE NV) şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1091/2009 (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 65 din 25.02.2021. Va intra în vigoare la 17.03.2021

Regulamentul de punere în aplicare nr. 330/2021 privind autorizarea unui preparat de 3-fitază produsă de Komagataella phaffii CECT 13094 ca aditiv pentru hrana porcilor pentru îngrăşare, a speciilor porcine minore, a curcanilor pentru îngrăşare şi a curcanilor crescuţi pentru reproducere (titularul autorizaţiei: Fertinagro Biotech S.L.) (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 65 din 25.02.2021. Va intra în vigoare la 17.03.2021

Regulamentul de punere în aplicare nr. 148/2021 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 257/2010 de stabilire a unui program de reevaluare a aditivilor alimentari autorizaţi în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului privind aditivii alimentari (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Va intra în vigoare la 01.03.2021

Rectificare la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1158 al Comisiei din 5 august 2020 privind condiţiile de import al produselor alimentare şi al hranei pentru animale originare din ţările terţe în urma accidentului produs la centrala nucleară de la Cernobîl (Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 257 din 6 august 2020), Jurnalul Oficial Publicat în JO L nr. 65 din 25.02.2021. A intrat în vigoare la 25.02.2021

Decizia nr. 131/2018 de modificare a anexei I (Chestiuni veterinare şi fitosanitare) şi a anexei II (Reglementări tehnice, standarde, încercări şi certificare) la Acordul privind SEE [2021/193], Comitetul Mixt al SEE Publicat în JO L nr. 67 din 25.02.2021. A intrat în vigoare la 25.02.2021

Decizia nr. 132/2018 de modificare a anexei I (Chestiuni veterinare şi

46

fitosanitare) şi a anexei II (Reglementări tehnice, standarde, încercări şi certificare) la Acordul privind SEE [2021/194], Comitetul Mixt al SEE Publicat în JO L nr. 67 din 25.02.2021. A intrat în vigoare la 25.02.2021

Decizia nr. 133/2018 de modificare a anexei I (Chestiuni veterinare şi fitosanitare) şi a anexei II (Reglementări tehnice, standarde, încercări şi certificare) la Acordul privind SEE [2021/195], Comitetul Mixt al SEE Publicat în JO L nr. 67 din 25.02.2021. A intrat în vigoare la 25.02.2021

Decizia de punere în aplicare nr. 361/2021 de stabilire a unor măsuri de urgenţă pentru circulaţia între statele membre şi intrarea în Uniune a transporturilor de salamandre, în raport cu infecţia cu Batrachochytrium salamandrivorans [notificată cu numărul C(2021) 1018] (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 69 din 26.02.2021. A intrat în vigoare la 26.02.2021

INTERNE

Consultare în România cu privire la utilizarea pesticidelor - Ministerul   Mediului , 09:15 actualizat: 11:39

Consultarea este deschisă până la 12 aprilie pe site-ul Comisiei Europene.

Consultarea publică urmărește revizuirea Directivei 2009/128/CE de stabilire a unui cadru de acțiune comunitarã în vederea utilizãrii durabile a pesticidelor. Consultarea publicã este deschisã pânã în data de 12 aprilie 2021, iar toate pãrțile interesate pot rãspunde la chestionarul pus la dispozitie pe portalul Comisiei Europene.

Formular consultări

Chestionarul este disponibil și în limba română. 

Despre Directivă

47

Directiva urmărește realizarea unei utilizări durabile a pesticidelor în UE prin reducerea riscurilor și impactului utilizării pesticidelor asupra sănătății umane și a mediului și promovarea utilizării managementului integrat al dăunătorilor (IPM) și a abordărilor sau tehnicilor alternative, precum alternative non-chimice la pesticide.

Deficiențe în aplicarea directivei - raport CE, iulie 2020 

Revizuirea directivei are loc in urma raportului de implementare publicat de Comisia Europeanã în iulie 2020 din care au reieșit deficiențe semnificative în aplicarea diferitelor elemente ale Directivei de cãtre Statele Membre.

În contextul Pactului ecologic european, în strategiile "de la fermã la producator” și "Biodiversitatea pânã în 2030” au fost prevãzute ținte cunatificate de reducere a utilizãrii și riscurilor asociate pesticidelor, iar intenția Comisiei este de a asigura coerența și consistența între politica de mediu și cea  agricolã.

Principalele acțiuni se referă la formarea utilizatorilor și distribuitorilor de pesticide, inspecția echipamentelor utilizate in aplicarea pesticidelor, interzicerea pulverizării aeriene, limitarea utilizării pesticidelor în zone sensibile și informarea și sensibilizarea cu privire la riscurile pesticidelor.

Țările UE trebuie, de asemenea, să promoveze gestionarea integrată a dăunătorilor, pentru care principiile generale sunt stabilite în anexa III la directivă.

Comisia Europeanã va implica toate părțile interesate relevante prin consultarea publicã. Cele care vor fi consultate includ, dar nu se limitează la

fermierii și contractorii care aplică pesticide, utilizatorii neagricoli de pesticide, ONG-urile din domeniul sănătății și mediului, asociațiile

profesionale care reprezintă industria și actorii economici din sectoarele relevante (de exemplu, apicultori, produse chimice, aplicarea pesticidelor)

echipamente și semințe etc.), asociații de consumatori, cetățeni UE, autorități naționale competente și experți științifici.

48

49

Fermele care vor dispărea: 5 milioane de hectare de terenuri agricole – abandonate până în 2030! Roxana Dobre - 26 februarie 2021

Cinci milioane de hectare de terenuri agricole vor fi abandonate până în 2030, iar 30% din terenurile agricole (56 milioane hectare) se află în risc de abandon, la nivelul Uniunii Europene, atrage atenția un eurodeputat. România este printre statele cele mai afectate de acest fenomen.

Eurodeputatul Carmen Avram, care citează unui studiu comandat de Comisia pentru Agricultură din Parlamentul European (AGRI) și prezentat miercuri, 24 februarie, spune că principalii factori care conduc la abandonul terenurilor agricole sunt, toți, prezenți în România: accesul dificil la piață și creditare, lipsa irigațiilor, contextul economic și social, depopularea spațiului rural, acapararea terenurilor pentru scopuri speculative și extinderea zonelor urbane.

„Acest studiu îngrijorător vine cam târziu, pentru că datele lui contrazic, pe alocuri, actualele planuri pentru viitorul agriculturii. Cum ar fi, de exemplu, recomandarea de a atrage oameni noi în sector, pentru a preveni abandonul. Însă structura noii Politici Agricole Comune permite destul de greu accesul unor oameni din afara sectorului, chiar dacă lor, în principiu, li se oferă ajutor financiar. Sau faptul că un teren neirigat este motiv de abandon, în timp ce Comisia tocmai a decis să nu mai finanțeze dezvoltarea sistemelor de irigații. Ca să nu vorbim despre paragraful care menționează plafonarea subvențiilor la 100.000 de euro, care, aflăm din studiu, nu ar garanta automat o distribuție mai echitabilă a fondurilor”, a subliniat eurodeputata Carmen Avram, membră în Comisia AGRI.

Europarlamentarul român a tras un semnal de alarmă asupra impactului negativ pe care îl va avea reducerea suprafețelor de teren care vor fi utilizate în agricultură și importanța politicilor europene și naționale care să conducă la reducerea abandonului terenurilor agricole.

Studiul comandat de Comisia AGRI este disponibil la acest link: https://tinyurl.com/23d4mcvs

APPR: NOUA STRATEGIE A UE PRIVIND ADAPTAREA LA SCHIMBĂRILE CLIMATICE! Agroinfo26 februarie 2021

COMUNICAT. Agricultorii și cooperativele agricole consideră binevenită publicarea unei noi strategii privind adaptarea la schimbările climatice. Cinci elemente ne-au atras atenția în cadrul comunicării publicate astăzi de Comisia Europeană, susține un

50

comunicat al Asociației Producătorilor de Porumb din România, transmis astăzi pentru AGROINFO.

Sprijinim obiectivul strategiei de a elabora mecanisme de certificare pentru eliminarea dioxidului de carbon, pentru a duce mai departe inițiativa de sechestrare a carbonului în solurile agricole anunțată în Pactul Verde European. Copa și Cogeca consideră că elaborarea unei piețe de carbon pentru un sistem de credite pentru carbon este soluția viabilă pe termen lung pentru a asigura pilonii durabilității de mediu și economic.

Unul dintre pilonii cheie pentru adaptarea la schimbările climatice în agricultură este creșterea rezilienței culturilor, iar noile tehnici de ameliorare oferă o varietate de soluții. Copa și Cogeca sprijină obiectivele strategiei de a crea un mediu legislativ pentru sămânța de plante și materialul săditor.

Deficitul de apă este un rezultat grav al schimbărilor climatice în mai multe regiuni din Europa și creează provocări tot mai mari pentru producătorii de hrană. Tehnologiile agriculturii de precizie sunt un element cheie pentru o utilizare ameliorată și personalizată a resurselor de apă în producția de hrană. Instrumentele potrivite și crearea unui mediu financiar pentru agricultura de precizie, prin Politica agricolă comună și alte politici, au un rol vital în sprijinirea tranziției spre o producție mai durabilă de hrană.

Pe lângă agricultură, silvicultura joacă un rol cheie în rândul soluțiilor bazate pe natură: adaptarea va aduce rezultate în sinergie cu alte măsuri din sectorul forestier, reflectate în viitoarea Strategia forestieră a UE.

Soluțiile rapide de adaptare din sectoarele bazate pe natură sunt necesare, bazate pe cercetări solide în inovare și sprijinite de programul Orizont Europa. Copa și Cogeca consideră binevenit în special accentul pus în Strategie pe cooperarea internațională, pe construirea pornind de la angajamentele luate în Acordul de la Paris pentru a combate încălzirea globală fără a compromite securitatea alimentară, se arată în comuicatul APPR.

NICUȘOR ȘERBAN: CUM SĂ CONCURĂM CU FERMIERUL UNGUR CARE IA SUBVENȚIE 800 DE EURO PE VACĂ?! Agroinfo, 26 februarie 2021

VOCEA CRESCĂTORULUI DE BOVINE. Nicușor Șerban, unul dintre marii crescători de bovine din România, a declarat la Agro TV, că-i este imposibil să concureze cu crescătorii de vaci din Ungaria care beneficiază de o subvenție de 800 de euro pe cap de vacă. Cu așa o subvenție, fermierii din Ungaria își permit să vândă mai ieftin laptele.

51

Crescătorul de bovine este nemulțumit de decizia Ministerului Agriculturii de a limita la 250 de capete de vaci acordarea subvenției europene pentru vaci de lapte, sprijin cuplat zootehnic.

Dacă politica de lapte a României continuă în această direcție în care a fost în ultimii 7 ani, avem toate șansele ca România, în continuare, să importe lapte materie primă, ca România, în continuare, să importe produse procesate din lapte din toate țările Uniunii Europene, pentru că, e clar, suntem pe o piață comună, e o piață în care concurența este clară și-n care trebuie să recunoaștem și noi, fermierii români, că  dacă nu suntem competitivi, nu avem ce căuta, nu putem să stăm.

Atât timp cât fermierul vecin din Ungaria primește o subvenție de 800 de euro aproximativ pe cap de vacă și eu primesc, după calculele pe care le-am făcut, 180 de euro pe cap de vacă pentru că atâta s-a primit pe cap de vacă din 2013. O fermă care a avut 100 de vaci și care are 100 de vaci astăzi a primit pe fiecare an, din acești ani, 530 de euro pe cap. O fermă care a avut 500 de capete în 2013, dar s-a dezvoltat, a investit, primește 180 de euro pe cap, deci de trei ori mai puțin.

Vindem pe aceeași piață, ne ducem către aceleași fabrici de lapte. De ce mi-ar da mie o fabrică de lapte mai mare preț pe lapte, că am mai multe capete de vaci?! Sigur că va căuta să ia lapte de unde poate să-l ia mai ieftin. De la mine nu poate să-l ia, a spus fermierul Nicușor Șerban, miercuri seara, la Agro TV.

Potrivit site-ului Clubului Fermierilor Români, fermierul Nicușor Șerban este administratorul Agroserv Măriuța din Drăgoești, județul Ialomița și deține una dintre fermele de elită cu vaci Holstein de genetică aleasă, dar și teren pe care îl cultivă atât pentru a asigura furajul animalelor, cât și pentru a face profit din valorificarea producțiilor de cereale, porumb sau rapiță.

În iunie 2018 a inaugurat „Lăptăria cu Caimac”, fabrica de lactate produse din lapte de vacă, în urma unei investiții de 7 milioane euro.

Societatea Agroserv Măriuța a fost înființată în anul 1994. Ca prim domeniu de activitate a fost arendarea terenurilor agricole și lucrarea acestor terenuri. Astăzi societatea a ajuns să lucreze aproximativ 3.500 de hectare de teren arabil.

În 1998, Nicușor Șerban a considerat ca este bine ca parte din producția vegetală să o valorifice prin creșterea animalelor și, dată fiind zona și tradiția, s-a îndreptat către vaca de lapte. În 2005 ferma avea 60 de vaci, iar astăzi, pe partea zootehnică, ferma are un număr de 2.600 de animale, din

52

care 1.050 de vaci la muls, un grajd pe o suprafață de 13.500 de metri pătrați, care adăpostește 800 de vaci de lapte, sala de muls și partea de birouri, de managementul efectiv al fermei de vaci. Ferma folosește cele mai bune tehnologii care sunt în fermele de vaci din lume.

„Buy local“ a fost unul dintre sloganurile pandemiei. Poate el să devină o adevărată cultură, şi nu doar un trend? astăzi, Alina-Elena Vasiliu

„Buy local“ este eticheta care dictează de ceva vreme în peisajul consumerist din România. De la mâncare la orice altceva, comunităţile se îndeamnă să cumpere cât mai des posibil de la antreprenori mici, de la afaceri de la zero, născute din visuri şi construite cu trudă. Pandemia a venit ca o furtună şi a ras pământul de sub picioarele unor afaceri care abia făceau primii paşi. Dar ce s-a întâmplat apoi a fost o adevărată fraternizare între consumatori şi micii producători locali, o nouă cărămidă pusă la temelia unui trend care tot creşte de câţiva ani încoace, iar acum pare să fi ajuns la apogeu.

„Eu am lansat Vacaju în octombrie 2020, în plină pandemie, şi pot spune că acest trend ne-a ajutat. Oamenii au fost mai interesaţi şi mai dornici să încerce produsele Vacaju prin prisma faptului că este un produs românesc, deşi laptele de caju nu este ceva cunoscut în cultura locală“, spune Cristina Nesterov, antreprenoarea din spatele acestui brand.

De profesie stomatolog, ea a dat viaţă laptelui Vacaju cu trei luni mai târziu decât sperase, de vină fiind pandemia, dar a găsit un public mai receptiv decât niciodată. A investit în promovare pe reţelele de socializare, îndeosebi pe Instagram, dar în general oriunde în online, iar rezultatele s-au văzut.

„Când am ieşit pe piaţă, acum patru luni, nu aveam nici site şi nici nu aveam cum să ne promovăm pe Google, aşa că am apelat la Instagram, comunicând direct cu clienţii online, lucrând cu influenceri şi persoane interesate de un stil de viaţă sănătos“, mai spune Cristina Nesterov.

Pentru Dana Văcaru, antreprenoriatul are ştate mai vechi. Numele ei de cod este Domnişoara Murătură, brandul sub care îşi promovează afacerea care produce şi vinde murături. După mai bine de zece ani de când face asta, a remarcat că 2020 nu s-a asemănat cu niciun alt an. „Promovarea a fost mai accentuată în 2020. Românii apreciază şi preferă produsele locale în detrimentul celor de import. Inclusiv românii plecaţi peste graniţe caută produsele locale în magazine din afară, mai ales că murăturile fac parte din bucătăria românească“, spune Dana Văcaru. Murăturile produse în Dâmboviţa au ajuns până în Italia, Spania, Germania, Grecia, Cipru, Marea Britanie, chiar şi Canada sau Dubai.

53

Peste graniţe ajung şi jucăriile familiei Bumbu, produse în Bran, sub numele Bumbu Toys. Acolo au sporit mai mult vânzările în ultimul an, semn că îndemnul „Cumpără româneşte!“ a avut ecou şi în străinătate, nu doar pe plaiuri locale.

„Ne-am propus să atragem mai mulţi clienţi din România prin tot felul de campanii, să le arătăm mai mult din culise, să ne expunem pe noi înşine, procesul de creaţie şi producţie în sine“, dezvăluie Vitalie Bumbu, unul dintre artizanii din spatele jucăriilor.

Orange Valley este un alt brand local, care a crescut mult în ultimul an, mai ales prin promovarea în online. Paul Creţu este tânărul antreprenor responsabil de această afacere cu sirop de cătină. „În ciuda pandemiei, pentru noi anul trecut a fost unul bun, cu vânzări preponderent în online, segment care ne-a adus peste 75% din cifra de afaceri. Şi investiţiile noastre în marketing au fost destul de mari, de 3.000 de euro lunar, în medie“, spune Paul Creţu.

Toţi aceşti antreprenori sunt, practic, studii de caz care arată că „buy local“ poate să aibă efect în realitate, atâta timp cât nu este doar o lozincă răspândită şi atât.

„Mulţi au preferat, acolo unde au avut opţiunea, să cumpere de la branduri locale. Cel mai probabil şi dintr-un simţ civic, dar şi dintr-o nevoie de a simţi că fiecare dintre noi face parte din soluţie, nu din problemă. Fiecare dintre noi cred că şi-a dorit să ajute comunitatea din care face parte. Atât cât a putut fiecare“, spune Claudiu Jojatu, cofondator şi digital strategist la Milk & Cookies, o companie de branding digital, la rândul ei o afacere mică, pornită de la zero de el şi de Cristina Tupiţă.

Milk & Cookies are mai mulţi clienţi locali, de la mici businessuri cu trei-patru oameni până la companii mari. Printre clienţii actuali şi cei din trecut se numără start-up-uri de tehnologie 100% româneşti, precum Medicai.io, Soleadify, AB4Systems, Metabeta.com, MyDox, Open Fabric, Softia şi GG Industry, dar şi clienţi non-tech, precum Sena România, Autonom, VBCS Motorsport, Concelex şi Fundaţia comunitară Bucureşti. În 2020, clienţii locali au avut o pondere de aproximativ 50% în cifra totală de afaceri, diferenţa fiind compusă din clienţi multinaţionale sau clienţi din SUA.

„Pe de-o parte, cred că unii oameni vor rămâne fideli brandurilor româneşti şi, atunci când vor avea de ales între local şi internaţional, vor prefera să aleagă alternativa locală. Trebuie să mai adăugăm în ecuaţie şi faptul că oamenii s-au obişnuit foarte tare să comande online. Şi au acces la aproape orice produs din lumea largă, la un clic sau tap distanţă. Cred că va conta

54

foarte tare cât de repede vor putea brandurile locale să ofere o experienţă de cumpărare online rapidă şi bună“, spune Claudiu Jojatu.

Toate evenimentele din ultimul an au amintit românilor de bogăţia de produse locale pe care le găsesc chiar lângă ei, este de părere Cristina Nesterov de la Vacaju, aşa că ea crede că urmează o perioadă înfloritoare pentru tot ceea ce înseamnă „made in Ro“.

Aceasta este şi speranţa Danei Văcaru, alias Domnişoara Murătură, care spune că s-ar bucura ca trendul să fie unul de durată, iar românii să se axeze tot mai mult pe produse locale.

„Sperăm să nu fie ceva temporar. Credem că acest curent trebuie să devină ceva mai mult decât un trend, să fie o cultură. Cultura lucrului bine făcut, în primul rând“, concluzionează Vitalie Bumbu.

Investiţi în România! Norofert calcă pedala de acceleraţie pe tradingul de cereale şi vrea să prindă rădăcini în portul Zimnicea 26.02.2021, Alex Ciutacu

https://www.zf.ro/zf-investiti-in-romania/investiti-in-romania-norofert-calca-pedala-de-acceleratie-pe-19932898

♦ Compania a achiziţionat o fermă de 1.000 de hectare în judeţul Teleorman, într-o tranzacţie de 9,5 mil. lei, şi intră în producţia vegetală ♦ Cifra de afaceri pentru 2020 s-a situat la 24 mil. lei, în creştere cu 64%. 

Producătorul de inputuri agricole ecologice Norofert vrea să dezvolte aportul tradingului de cereale în activitatea companiei, odată cu achiziţia fermei de 1.000 de hectare din localitatea Ziminicea, judeţul Teleorman, care îi aduce o poziţie strategică la doar 5 km de portul de pe Dunăre, a explicat Vlad Popescu, CEO, Norofert, în cadrul emisiunii Investiţi în România!, realizată de ZF în parteneriat cu CEC Bank. 

„Una dintre cele trei funcţiuni ale fermei va fi cea de testare a produselor pe care le avem în portofoliu. Celelalte două vor fi, în primul rând să ne

55

îndreptăm spre producţia vegetală pentru că este un segment profitabil şi mă refer la producţie vegetală de culturi ecologice. A doua funcţiune a acestei ferme este de hub logistic şi aici mă refer la depozitarea tuturor cerealelor pe care le achiziţionăm de la fermieri“. 

Acţiunile Agroland vor debuta luni, 1 martie, la tranzacţionare pe piaţa AeRO a Bursei de Valori Bucureşti, Tibi Oprea 26.02.2021,

Acţiunile Agroland (simbol AG), cea mai extinţă reţea de magazine agricole din România specializată pe segmentele de grădinărit, îngrijirea animalelor de companie şi hobby farming, vor debuta la tranzacţionare luni 1 martie pe piaţa AeRO din cadrul Sistemului Multilateral de Tranzacţionare al Bursei de Valori Bucureşti.

În luna noiembrie a anului trecut, compania a derulat o operaţiune de majorare de capital social prin aport în numerar, printr-un plasament privat intermediat de Tradeville.

Plasamentul a fost încheiat anticipat în prima zi, valoarea subscrierilor fiind de 7,9 milioane de euro, adică de aproape 5 ori mai mare decât valoarea ofertei.

Preţul de vânzare al acţiunilor în plasament a fost de 4,5 lei pe acţiune. În urma plasamentului, Agroland a ajuns la o capitalizare estimată de 10 milioane de euro.

Într-un interviu acordat recent pentru ZF, Horia Cardoş, fondatorul şi directorul general al companiei, a sugerat că modalitatea preferată de remunerare a investitorilor ar putea fi acordarea de acţiuni gratuite.

Plasamentul de acţiuni a avut loc la opt luni după o oferta de obligaţiuni intermediată tot de TradeVille prin care Agroland a atras peste 8 milioane de lei de la investitori. Obligaţiunile cu simbolul AGR25 sunt listate pe Sistemul Multilateral de Tranzacţionare al Bursei de Valori Bucureşti.

56

Potrivit unor informaţii transmise recent de către companie şi citate de ZF, Agroland vrea sa transforme subsidiara Agroland Agribusiness în societate pe acţiuni. Agroland propune majorarea capitalului social al Agroland Agribusiness cu 22.500 lei, până la 112.500 lei, cu scopul de a oferi spre subscriere noile acţiuni în cadrul unei oferte de vânzare prin metoda plasamentului privat.

Ulterior transformării în societate pe acţiuni, Agroland Agribusiness ar putea emite, printr-un plasament privat, obligaţiuni în valoare totală de 20 milioane de lei cu scadenţa cuprinsă între 3 şi 7 ani şi o rată anuală fixă a cuponului de 9%.

La finalul anului trecut, Agroland avea circa 250 de magazine tradiţionale cu suprafeţe cuprinse între 50 mp şi 150 mp, deservind 400.000 de clienţi anual. Luna aceasta, în urma unei investiţii de aproape 500.000 euro, compania a inaugurat în Bucureşti primul magazin de tip MEGA dintre cele opt pe care planifica să le deschidă în 2021. Magazinul are o suprafaţă de 600 mp şi o ofertă de peste 3.000 de produse, fiind estimat să genereze venituri anuale de 1 milion de euro începând din 2022.

În primele 6 luni din 2020, Agroland a înregistrat venituri totale de 121 milioane de lei (Ă18% faţă de perioada similară din 2019) şi un profit net de 8,4 milioane de lei (Ă59% faţă de perioada similară din 2019).

ZF Agropower 2021. Dragoş Moldovan, proprietar Fitoprest: În urmă cu 10-15 ani fermierii aveau greu acces la bani, acum băncile se îndreaptă spre fermieri 26.02.2021, Florentina Niţu ,

https://www.zf.ro/zf-agropower/zf-agropower-2021-dragos-moldovan-proprietar-fitoprest-in-urma-cu-10-19934735

Accesul la bani pentru sectorul agricol a devenit mai facil faţă de acum un deceniu, pe de o parte pentru că investitorii, precum fondurile de investiţii, sunt mai atraşi de acest sector datorită marjelor mari de profit, iar pe de altă parte băncile au devenit mai încrezătoare, deoarece fermierii mari s-au capitalizat şi au început să urmărească trendurile

57

din Vest şi să facă investiţii în tehnologii noi care să crească performanţa din ferme.

„Acum 10-15 ani fermierii aveau greu acces la bani, acum băncile se îndreaptă spre fermieri şi ei au început să se capitalizeze, să investească în tehnologie şi rezultatele lor financiare arată mai bine. Găsim resurse financiare, la nivel de fermă băncile vin cu credite, avem parteneriate. Băncile şi-au angajat specialişti care să înţeleagă şi să susţină agricultura”, a spus Dragoş Moldovan, proprietarul Fitoprest, în cadrul emisiunii ZF Agropower 2021.

Soldul creditelor acordate sectorului agricol în 2020, până în luna noiembrie, a fost de 21,1 mld. lei, agricultura fiind unul dintre cele mai finanţate sectoare, arată datele BNR.

Dragoş Moldovan adaugă că în ultimii ani s-a schimbat tehnologia aplicată în agricultură, ca urmare a schimbărilor condiţiilor climatice, care sunt din ce în ce mai grele, astfel că fermierii au fost nevoiţi să facă investiţii.  În prezent, el susţine că în Transilvania sunt prea puţine spaţii de recepţionare şi depozitare a cerealelor şi „suntem dezavantajaţi ca fermierii pentru că trebuie să vindem producţia imediat după recoltare şi nu putem să aducem valoare adăugată prin creşterea de preţ”. El crede că statul ar trebui să investească în acest sens.  Fermierul din Mureş afirmă că „agricultura este o mare consumatoare de bani, dar şi o mare producătoare de bani”, motiv pentru care investiţiile în acest sector trebuie făcute foarte atent.

„Preţurile cerealelor sunt stabilite de bursă şi vor fi destul de constante, cu fluctuaţii în anumiţi ani, dar costurile pe hectar sunt aceleaşi, între 2.500 şi 3.000 de lei. Fermierii care nu vor face o producţie corespunzătoare să-şi acopere cheltuielile vor avea mari probleme în următorii ani. Agricultura este o continuă investiţie”, a menţionat el.

Antreprenorul consideră că mărirea productivităţii şi eficienţei într-o fermă este următorul pas la care fermierii români ar trebui să se gândească. „Este foarte important managementul unei ferme. (...) Mulţi fermieri români nu se documentează, dar noi lucrând la firmele foarte mari ne-am pregătit, pentru că în următorii anii se vor schimba foarte multe în agricultură.”

El afirmă că a încercat să atragă tineri în agricultură, luând vara în practică grupuri de studenţi, în care a investit timp de trei ani câte 20-30.000 de lei anual pentru instruire, însă „niciunul nu venea să lucreze la noi ulterior, pentru că agricultura înseamnă şi pasiune”.

58

„Din 2020 am învăţat că fiecare an e diferit şi trebuie să ne adaptăm datorită cunoştinţelor acumulate. În ultimii 6-7 ani nu am avut un şablon de a face agricultură, ci am avut condiţii la care a trebuit să ne adaptăm”, a mai spus el.

Fitoprest a avut în 2019 o cifră de afaceri de 30,1 milioane de lei şi un profit de 1,1 milioane de lei, arată datele publice.

 Numărul apicultorilor din România s-a înjumătăţit în cinci ani, ajungând la 23.000. „E prea multă birocraţie şi sunt bani puţini în programele de finanţare. Preţul mierii brute a scăzut până la nivelul din 2009, nu văd o direcţie bună a apiculturii.“ Florentina Niţu 25.02.2021,

♦ Prin Programul Naţional Apicol foarte puţini oameni accesează bani, pentru că nu sunt informaţii despre el, e prea multă birocraţie, iar sumele nu sunt foarte mari ♦ „Preţul mierii brute a scăzut până la nivelul din 2009, de 8 lei/kg, anul trecut s-a realizat maximum 30% din producţia de miere din cauza condiţiilor climatice şi subvenţia nu ajută un business care nu e profitabil fără ea. Nu văd o direcţie bună a apiculturii.“

Numărul apicultorilor din România a scăzut din 2016 încoace, până la 22.900 de apicultori, arată datele de la Comisia Europeană. În perioada 2014 – 2016, România avea în medie 43.200 de apicultori. Trendul a fost descen-dent, pentru că producţia de miere şi preţul mierii brute, formă în care se vinde majoritatea mierii româneşti, au scăzut de la an la an, spun apicultorii, astfel nu au mai fost motivaţi să investească.

Comisia Europeană estimează o uşoară creştere a numărului de apicultori până în 2022, datorită susţinerii crescătorilor de albine prin Programul Naţional Apicol 2020 - 2022, estimând că în România vor apărea 200 de apicultori noi. Totuşi, actualii crescători de albine sunt pesimişti şi susţin că „nu văd o direcţie bună a apiculturii“.

59

Străinii, tot mai interesaţi de terenurile arabile din România. Cât costă un hectar în fiecare regiune a ţării 26 februarie 2021, Afrodita Cicovschi

Valorile de achiziţie ale loturilor arabile din România sunt sensibil mai mici în raport cu alte pieţe europene, motiv pentru care acestea şi atrag atenţia investitorilor străini. Spre deosebire de alte segmente ale pieţei imobiliare, în special cel rezidenţial, terenurile agricole nu atrag în mod deosebit atenţia românilor interesaţi de oportunităţi de investiţii. Ele prezintă, însă, un bun potenţial investiţional pe termen mediu şi lung, iar valoarea lor s-a apreciat sensibil în ultimii ani – chiar dacă preţurile practicate pe plan local continuă să fie considerabil mai mici comparativ cu alte pieţe europene, se arată într-o anaoliză pe regiuni realizatî de imobiliare.ro. „Media preţurilor terenurilor agricole din România este mai mică decât în ţări precum Franţa, Italia, Germania, însă, de multe ori, fermele din aceste ţări sunt mai performante sau deţin alte facilităţi în plus”, explică Andrei Botiş, CEO NAI Romania & Moldova şi Preşedintele Consiliului Român pentru Clădiri Verzi (RoGBC).

Potrivit acestuia, anul 2020 nu poate fi considerat un an de referinţă pentru activitatea de tranzacţionare de pe piaţa de profil, atât din cauza contextului creat de Covid-19, cât şi din pricina secetei (cea mai mare din ultimii 50 de ani) care a afectat puternic producţia. Acesta estimează că, în contextul pandemiei şi anumitor modificări la nivelul legislaţiei, preţurile terenurilor agricole se vor menţine la aproximativ acelaşi nivel în perioada următoare, pe alocuri putând fi consemnate uşoare scăderi. Datele furnizate de NAI relevă că valorile de achiziţie ale terenurilor agricole din România se

60

situează, în general vorbind, între 3.000 şi 9.000 de euro pe hectar, în funcţie de zonă. Cele mai scumpe loturi pot fi găsite în regiunea Munteniei şi în Banat, pe următoarele locuri în clasament situându-se zonele Oltenia, Crişana, Dobrogea, Moldova şi, în fine, Transilvania.

Iată, mai exact, la cât ajung preţurile pe acest segment de piaţă – raportat la datele din 2019: 1. Muntenia: – 8.000-9.000 euro/hectar – Călăraşi, Ialomiţa – 6.000-6.500 euro/hectar – Giurgiu – 5.000 euro/hectar – Teleorman 2. Banat: – 8.000-9.000 euro/hectar – Timiş – 4.000-6.000 euro/hectar – Mehedinţi, Caraş-Severin 3. Oltenia: – 6.000-8.000 euro/hectar – Olt, Dolj 4. Crişana: – 6.000-7.000 euro/hectar – Arad – 5.000-6.000 euro/hectar – Bihor 5. Dobrogea: – 6.000-7.000 euro/hectar – Constanţa – 5.500-6.000 euro/hectar – Tulcea – 4.000-5.000 euro/hectar – Brăila, Galaţi 6. Moldova: – 4.500-5.500 euro/hectar – Vaslui – 5.500-6.500 euro/hectar – Iaşi 7. Transilvania: – 3.000-6.000 euro/hectar Câmpia Română şi Câmpia de Vest, cele mai fertile zone

Potrivit lui Emil Drăguşin, consilier în cadrul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), sucursala Ialomiţa, preţurile terenurilor agricole sunt dictate, în primul rând, de gradul lor de fertilitate – factor aflat în corelaţie directă cu amplasarea lor geografică.

Un alt aspect important este reprezentat, însă, de întinderea şi localizarea concretă a loturilor disponibile spre achiziţie, având în vedere că pe piaţă există o cerere ridicată pentru suprafeţe ample, comasate, din partea marilor fermieri (care sunt interesaţi atât de achiziţia, cât şi de arendarea pământurilor arabile). Reprezentantul APIA precizează că solurile din Câmpia Română, de tip cernoziom, sunt bogate şi se pretează pentru culturile de cereale (grâu, porumb), furaje (lucernă), dar şi legume, leguminoase (fasole, mazăre) şi oleaginoase (floarea-soarelui, rapiţă, soia). În Câmpia de Vest (zonele Banat şi Crişana), solurile sunt, în ele însele, ceva mai puţin fertile, însă gradul lor de productivitate este sporit de rata crescută a precipitaţiilor, datorită influenţei climei mediteraneene. În Oltenia, pământul este mai nisipos, iar pentru a-l fixa se cultivă, adesea, viţă-de-vie (alături de cereale). Solurile de tip lutos-argilos din Dobrogea sunt prielnice pentru cereale, dar şi pentru viţa-de-vie şi pomi fructiferi, aceleaşi culturi fiind pretabile şi pentru Câmpia Moldovei (chiar dacă

61

această zonă este mai puţin fertilă). În regiunea Transilvaniei, situată pe fundul unei mări secate, solurile sunt lutoase şi mult mai sărace decât în Câmpia Română – acesta este motivul pentru care culturile de cereale ocupă, aici, suprafeţe mult mai puţin întinse, iar în zonele colinare predomină păşunile, explică Drăguşin.

Verdict definitiv: 250 de angajați își pierd joburile, statul rămâne cu o gaură de 90 de milioane de euro după falimentul combinatului de îngrășăminte Chemgas Slobozia, controlat de Ioan Niculae Anchete • 26 Februarie 2021 • Alex Costache

Curtea de Apel București a respins apelul Chemgas Holding Corporation, compania care operează combinatul chimic Slobozia, și a confirmat falimentul societății controlate indirect de magnatul Ioan

Niculae, potrivit deciziei instanței.

”Respinge cererea de repunere în termen formulată de apelanta Riverside Development Limited ca neîntemeiată. Admite excepţia tardivităţii. Anulează apelul declarat de către apelanta Riverside Development Limited Desigh INC ca tardiv formulat. Respinge apelul incident ca neîntemeiat. Respinge apelul declarat de către apelanta debitoarea Chemgas Holding Corporation SRL ca nefondat. Respinge cererea de suspendare a executării sentinţei apelate ca rămasă fără obiect. Respinge cererea de intervenţie accesorie ca nefondată. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 25.02.2021”, este decizia instanței.

Curtea de Apel București a confirmat astfel decizia din 19 martie 2020 a Tribunalului Ialomița.

Potrivit Tabelului de Creanțe anexat dosarului de faliment al Chemgas Holding Corporation și citat de independentonline.ro, combinatul are datorii de 502,5 milioane de lei, adică peste 100 de milioane de euro. Cei mai mari creditori ai combinatului intrat în faliment sunt Administrația Județeană a Finanțelor Publice Ialomița și Administrația Fondului pentru Mediu, cu

62

datorii de recuperat de 435 milioane de lei, adică aproape 90 de milioane de euro.

Potrivit reprezentanților administratorului judiciar al Chemgas Holding Corporation, Expert Insolvență SPRL Deva, după declararea oficială a falimentului urmează vânzarea activelor combinatului și disponibilizarea celor 250 de angajați rămași.

Dosar penal. Între timp, potrivit independetonline.ro, Chemgas Holding Corporation este vizată și de un dosar penal după ce, în vara anului trecut, ar fi pus ilegal în funcțiune instalațiile. Dreptul de a porni liniile de producție fusese suspendat în urma unui control al Inspecției de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune și Instalațiilor de Ridicat (ISCIR) care a decis conservarea instalațiilor.

Cine sunt acționarii Chemgas. Potrivit datelor de la Registrul Comerțului, Chemgas Holding Corporation este deținută de off-shore-ul Riverside Development Ltd din Belize, cu 99,9999%, reprezentată legal de Soteroulla Michael, în calitate de administrator, şi în şedinţa AGA de Cosmin Sebastian Ionescu, un bucureștean de 44 de ani, care deține și 0,0001 din companie.

Chemgas deține 0,5% din IC Tooling SRL, alături de Intergaz-Est din Zimnicea și Viromet SA din Victoria. Intergaz-Est este deținută de companiile Interagro și Bio Fuell Energy. Interagro este reprezentată de Nicoleta Toncea, partenera lui Ioan Niculae, potrivit datelor de la Registrul Comerțului.

În 2009, Chemgas Holding Corporation a preluat combinatul de la Amonil SA, o altă companie controlată de Ioan Niculae prin off-shore-urile Zalois Ltd și Jovline Ltd din Belize. Potrivit unor documente consultate de jurnalistul G4media.ro în 2015, Jovline Ltd. era vehiculul financiar prin care Ioan Nicuale controla combinatul chimic Amonil. Vezi aici.

Niculae e în închisoare. Pe 18 februarie 2021, magnatul Ioan Niculae a fost condamnat în dosar Interagro la 5 ani de detenție cu executare.

În 2015, Niculae a fost condamnat la 2 ani și jumătate de detenție efectivă în dosarul ”Mită la PSD”.  El și-a ispășit pedeapsa în penitenciarul Găești.

Niculae este judecat și la Înalta Curte în dosarul Romgaz cu prejudiciu de 60 de milioane de euro pentru obținerea ilegală de gaze ieftine de la stat pentru combinatele sale de îngrășăminte chimice, printre care și fostul Amonil, actual Chemgas.

63

Notă: Alex Costache este jurnalist și la Știrile TVR.  Foto: Ioan Niculae (InquamPhoto / Octav Ganea)

FlorideLux.ro estimează vânzări de 75.000 euro în perioada 1-8 Martie 26 februarie 2021, FlorideLux.ro, unul dintre cei mai mari retaileri de aranjamente florale și cadouri online și offline din România, a lansat noua colecție de primăvară denumită Spring for Everyone 2021 și estimează vânzări de circa 75.000 de euro pentru perioada 1-8 Martie, potrivit unui comunicat.

Marius Dosinescu, CEO si fondator FlorideLux

Prețul buchetelor și aranjamentelor florale din noua colecție va porni de la 39 de lei pentru un buchet de lalele și poate ajunge până la aprox. 700 lei pentru un aranjament stil garden în cufăr inscripționat FlorideLux. De cealaltă parte, aranjamentele cu cele mai mari prețuri vor fi preferate de segmentul corporate, unde compania se așteaptă la o serie de contracte cu produse multiple.

Reprezentanții companiei estimează că cele mai solicitate produse din colecție vor fi florile de primăvară, puternic colorate și parfumate, precum freziile, lalelele și zambilele care au o sezonalitate destul de restrânsă în cultura românească, deși se regăsesc pe parcursul întregului an în oferta FlorideLux, având proveniență olandeză.

Potrivit reprezentanților companiei, noua colecție de primăvară va cuprinde cu preponderență florile specifice sezonului, precum: lalele, zambile, narcise, dar și trandafiri, aceștia fiind preferați de români în orice perioadă a anului. Nuanțele predominante ale colecției vor fi pastelurile: roz pal, lila, piersică sau verde pal. Noile aranjamente dedicate acestei perioade sunt

64

concepute în stilul garden, un design deja popular la nivel internațional, dar puțin cunoscut în România.

„Primăvara 2021 reprezintă un nou început, o reîntoarcere la natură și totodată un moment de bucurie de care vrem să beneficieze cât mai mulți clienți. Noua colecție a fost gândită să se potrivească cu stilul oricărei femei, indiferent de categoria de vârstă, preferință sau buget. Pentru această colecție nu abordăm stilul unui singur florist, ci promovăm colaborarea dintre toți floriștii FlorideLux. Adoptăm ideile floriștilor cu experiență internațională, alături de ideile celor mai noi în domeniu pentru a crea un mix de culturalitate care să exprime ideea de iubire, înțelegere și acceptare”, a declarat Marius Dosinescu, CEO și fondator FlorideLux.

„Visul meu este sa pot valorifica produsele din carne de oaie si vita pe tot parcursul anului,nu numai de sarbatori”,declara fermierul Alin Bimbiricu Bacioiu din Cerat-Dolj, Admin, 25 februarie 2021

Forfota astazi in ferma lui Alin Bimbiricu Bacioiu din localitatea Cerat Dolj .De fapt este la fel in fiecare zi.L-am gasit in fata fermei stand de vorba cu angajatii .„Ati venit sa mergem in ferma ? Haideti sa vedeti cei 400 de miei ,caprele,iezii si viteii Black Angus si Baltata Romaneasca. Stiti ca produsele noastre sunt de foarte buna calitate. N-am eu sa vand la cate solicitari avem. Vindem si 600 de miei de Paste. Ca rase avem Turcana Romaneasca si Cap Negru de Teleorman, in jur de 500 de capete. La vite avem 50 de BlackAngus si restul Baltata Romaneasca, dar usor, usor vreau sa populez toata ferma cu Angus. Este foarte mult de munca ,dar partea cu zootehnia ma relaxeaza.In fabrica am 80 de angajati,dar dupa orele 16:00 ma duc la animale .Visul meu este sa pot valorifica si in timpul anului ,nu numai de Paste.Vreau sa-mi fac propriul abator pentru a realiza produse traditionale din carne de oaie si vita.De la carnati pana la gustoasa pastrama de oaie.

Cu fătările stam bine, avem deja vreo 400 de oi fătate, am trecut de jumătate. Față de alți ani, anul ăsta au început mult mai bine fătările și cred că până pe

65

10 februarie cam termin cu ele. Cred că anul acesta, carnea de miel va ajunge la 14-15 lei pe kilogram în viu și 25 lei pe kilogram în carcasă, un preț corect pentru un fermier ca să poată să-și scoată cheltuielile. Nu va trece de 25 de lei, în niciun caz nu se va ajunge la un preț de 30 de lei pe kilogram în carcasă. Într-adevăr, cheltuielile au fost mai mari. S-au scumpit furajele, porumbul este mai scump. Medicamentele sunt din ce în ce mai scumpe. De asemenea, prețul la transport, la oameni este din ce în ce mai mare” ,ne-a declarat fermierul Alin Bimbiricu Bacioiu din localitatea Cerat -Dolj !Reprezentantii Asociatiilor Oierilor si ai Federației Crescătorilor de Ovine și Caprine susțin că în momentul de față nu se cunoaște prețul cu care se vor vinde mieii de Paște anul acesta pentru că sunt prea multe necunoscute.

”La momentul ăsta încă se mai vând mieii care sunt fatati in 2020, dar fiind vorba de extrasezon, este un efectiv care nici nu se ia în calcul.  De piața internă nu știm nimic în această perioadă pentru că nu știe nimeni nici cererea nici oferta. Nu putem spune că mielul se va scumpi, mai ales pentru că încă nu este plecată toată marfa născută anul trecut.  În ceea ce privește mielul mic, mielul de anul acesta, nu putem vorbi de o scumpire. La momentul când mieii încă nu sunt fătați și la momentul când nu știm ce cerere o să avem, nu avem de unde ști prețul. Eu zic că prețul cărnii de miel îl face cererea și oferta”.

Un mare fermier din Mehedinți caută sprijin pentru ferma sa de găini, Autor, 25 februarie 2020

Cornel Stroescu este fermier cu tradiție din Mehedinți și cel care a luat inițiativa de a înființa Camere Agricole, în sprijinul agricultorilor. Pentru a-și crește de 10 ori capacitatea

66

fermei de găini pe care o are în județul Mehedinți și a aduce facilități în zonă, are nevoie însă de credit pentru investiție, bani pe care spune că este foarte greu să îi obțină de la bănci.”Am fost la bănci să iau credit pentru investiții, dar lipsa finanțării este o reală piedică în calea dezvoltorii fermierilor români! Eu vreau să cresc de zece ori capacitatea fermei de găini ouătoare pe care o dețin în prezent. În demersul meu de a investi în dezvoltarea fermei, am observat că mă lovesc însă de refuzul băncilor, care nu vor să-mi ofere finanțare”, a spus Cornel Stroescu.

În prezent, în ferma lui Cornel Stroescu din județul Mehedinți sunt 17.000 de găini ouătoare care produc în jur de 15.000 de ouă pe zi. Investiția l-ar ajuta să mărească capacitatea fermei la aproape 200.000 de găini, pentru că fermierul crede că piață de desfacere există pentru produsele sale. Are nevoie însă de 5 milioane de euro pentru a duce planul la sfârșit. ”Am observat în demersul meu că problema cea mare este reprezentată de investițiile în ferme. Eu am o fermă vegetală, cu depozitare, având acum experiență și pe acest sector avicol, pot spune că mi-am deschis o piață în ceea ce privește produsul meu, care este foarte căutat, nu am produs să vând raportat la câtă cerere am, și vorbim de Drobeta Turnu Severin și un magazin din Târgu Jiu. Atât pot să livrez pentru că producția este limitată, produc în jur de 15.000 de ouă pe zi, e foarte puțin pentru ce cerere există. M-am gândit să cer și finanțare pentru dezvoltare, aș vrea să cresc ferma de 10 ori, dar pentru acest lucru, am nevoie de 5 milioane de euro. Acum avem în fermă în jur de 17.000 de găini, în două hale. Vrem să ajungem la 20-22 de hale cu aproape 200.000 de găini”, a mai spus fermierul din Mehedinți.

Dacă va găsi finanțare, fermierul din Mehedinți spune că îi va investi în automatizarea halelor care să respecte toate normele de biosecuritate și siguranță alimentară. Este vorba de un complex de hale de găini, cu o stație de sortare performantă, cu depozit frigorific și mașini de livrare. ”Cel mai mult costă automatizarea, pentru că trebuie să fi un produs care să respecte toate criteriile de biosecuritate și de siguranță alimentară. Atunci când livrăm produsul la hipermarket, nu se descarcă produsele până când nu se măsoară temperatura cu care au fost livrate. Pentru că este produs perisabil, trebuie să respecți normele de securitate alimentară și atunci și cheltuielile sunt mai mari. Acești bani nu ar greu de obținut pentru un investitor care ar locui în Germania sau în Polonia, spre exemplu”, a mai adăugat Cornel Stroescu.

Dacă proiectul său va fi dus la bun sfârșit, fermierul vrea să exporte ouăle. Complexul de hale va fi gata într-un an, dacă va primi finanțare.

67

Schwab Agro Prod primeste o finantare de 21 mil. lei de la EximBank in cadrul schemei de ajutor de stat COVID-19 , Schwab Agro Prod primeste o finantare de 21 mil. lei de la EximBank in cadrul schemei de ajutor de stat COVID-19 , Agrostandard | 26 February, 2021

EximBank a acordat, in cadrul schemei de ajutor de stat COVID-19 pe care o implementeaza in urma mandatului special primit din partea statului roman, o finantare cu dobanda subventionata in valoare de 21 de milioane de lei companiei Schwab Agro Prod, una dintre cele mai mari companii cu profil agricol din judetul Satu Mare. Fondurile acordate Schwab Agro Prod, in cadrul programului financiar de sustinere a companiilor mari si a IMM-urilor cu cifra de afaceri de peste 20 milioane lei (in 2019), sunt destinate finantarii activitatii curente a companiei.

”EximBank are ca obiectiv principal sustinerea companiilor romanesti pentru depasirea acestei perioade speciale generata de criza sanitara si, de aceea, ne-am extins portofoliul cu aceasta masura temporara de ajutor de stat care are ca scop deblocarea accesului la finantare al firmelor care se confrunta cu deficit de lichiditati. Companiile mari si IMM-urile cu cifra de afaceri peste 20 de milioane de lei in 2019 pot aplica pentru aceste produse cu componenta de ajutor de stat pana la data de 31 mai 2021. Incurajam atat firmele, cat mai ales bancile comerciale, sa exploateze aceasta resursa valoroasa si accesibila pe care o reprezinta finantarile si garantiile pe care statul roman le pune la dispozitia companiilor prin intermediul EximBank, o resursa ce poate deschide mult mai usor calea companiilor spre produsele oferite de banci, in conditii de risc reduse pentru acestea din urma”, a spus Traian Halalai, presedintele executiv al EximBank.

Schwab Agro Prod, a fost infiintata in anul 2004, iar in prezent exploateaza 3.000 ha de teren agricol, in zona Ardud, cu 40% culturi de toamna (grau si rapita) si restul culturi de primavara (soia, floarea-soarelui si porumb). In timp, societatea si-a largit sfera de activitate orientandu-se catre domeniul viticol. Astfel, in anii 2008 – 2009, a infiintat plantatii de vita de vie pe o

68

suprafata de 205 ha de teren in zona Ratesti, judetul Satu Mare, fiind prima companie care a realizat o plantatie de anvergura de struguri rosii din aceasta regiune.

In plus, Schwab Agro Prod detine si unul dintre cele mai moderne centre pentru depozitarea cerealelor din Transilvania, cu o capacitate de stocare de 35.000 tone si o capacitate de uscare 800 tone/zi, iar in 2014 a inaugurat o statie de biogaz in localitatea Ardud. Compania are aproape 50 de angajati, iar in 2019 a avut afaceri de circa 221 de milioane de lei.

”Anul trecut a fost unul dificil pentru toata lumea, dar, cu o strategie de criza eficienta, noi am reusit sa optimizam operatiunile pentru a asigura continuitatea activitatii. Cu toate acestea, avand in vedere ca situatia este in continua evolutie, trebuie sa fim pregatiti sa facem fata oricaror provocari viitoare. De aceea, suntem incantati ca am reusit sa accesam aceasta finantare de la EximBank care ne va permite sa ne consolidam capitalul de lucru si sa ne concentram atentia pe derularea proiectelor de dezvoltare pe termen scurt, respectiv punerea in functiune a unui nou centru de procesare viticol cu o capacitate de pana la 2.000 de tone de vin anual, precum si pe atingerea obiectivelor stabilite pentru termen lung – cresterea prezentei pe piata vinului si continuarea extinderii suprafetei agricole exploatate”, a spus Mihai Schita, managerul Schwab Agro Prod.

Bani pentru capital de lucru

Principalele caracteristici ale programului de sustinere a companiilor mari si a IMM-urilor cu cifra de afaceri peste 20 de milioane de lei in 2019:• Alocare bugetara prin EximBank in numele si contul statului – 4 miliarde de lei;• Produse noi de finantare si garantare cu componenta de ajutor de stat, oferite de EximBank alaturi de portofoliul existent de finantari, garantii si asigurari oferite in conditii de piata;

Citeste si Top 10 cele mai puternice tractoare din lume

• Potential de sustinere a sute de companii mari si IMM-uri din Romania, prin credite de investitii, capital de lucru sau garantii pentru liniile de finantare, care sa permita continuarea si dezvoltarea activitatii, cresterea volumului de afaceri si pastrarea sau crearea de noi locuri de munca;• Costuri minime, in concordanta cu Cadrul Temporar al Comisiei Uniunii Europene – ROBOR + 0,25%-2% pe an.

69

Termenul pana la care companiile pot depune dosare de solicitare a produselor de finantare si garantare din cadrul acestei scheme de ajutor de stat este 31 mai 2021. Agrostandard | 26 February, 2021

EximBank a acordat, in cadrul schemei de ajutor de stat COVID-19 pe care o implementeaza in urma mandatului special primit din partea statului roman, o finantare cu dobanda subventionata in valoare de 21 de milioane de lei companiei Schwab Agro Prod, una dintre cele mai mari companii cu profil agricol din judetul Satu Mare. Fondurile acordate Schwab Agro Prod, in cadrul programului financiar de sustinere a companiilor mari si a IMM-urilor cu cifra de afaceri de peste 20 milioane lei (in 2019), sunt destinate finantarii activitatii curente a companiei.

”EximBank are ca obiectiv principal sustinerea companiilor romanesti pentru depasirea acestei perioade speciale generata de criza sanitara si, de aceea, ne-am extins portofoliul cu aceasta masura temporara de ajutor de stat care are ca scop deblocarea accesului la finantare al firmelor care se confrunta cu deficit de lichiditati. Companiile mari si IMM-urile cu cifra de afaceri peste 20 de milioane de lei in 2019 pot aplica pentru aceste produse cu componenta de ajutor de stat pana la data de 31 mai 2021. Incurajam atat firmele, cat mai ales bancile comerciale, sa exploateze aceasta resursa valoroasa si accesibila pe care o reprezinta finantarile si garantiile pe care statul roman le pune la dispozitia companiilor prin intermediul EximBank, o resursa ce poate deschide mult mai usor calea companiilor spre produsele oferite de banci, in conditii de risc reduse pentru acestea din urma”, a spus Traian Halalai, presedintele executiv al EximBank.

Schwab Agro Prod, a fost infiintata in anul 2004, iar in prezent exploateaza 3.000 ha de teren agricol, in zona Ardud, cu 40% culturi de toamna (grau si rapita) si restul culturi de primavara (soia, floarea-soarelui si porumb). In timp, societatea si-a largit sfera de activitate orientandu-se catre domeniul viticol. Astfel, in anii 2008 – 2009, a infiintat plantatii de vita de vie pe o

70

suprafata de 205 ha de teren in zona Ratesti, judetul Satu Mare, fiind prima companie care a realizat o plantatie de anvergura de struguri rosii din aceasta regiune.

In plus, Schwab Agro Prod detine si unul dintre cele mai moderne centre pentru depozitarea cerealelor din Transilvania, cu o capacitate de stocare de 35.000 tone si o capacitate de uscare 800 tone/zi, iar in 2014 a inaugurat o statie de biogaz in localitatea Ardud. Compania are aproape 50 de angajati, iar in 2019 a avut afaceri de circa 221 de milioane de lei.

”Anul trecut a fost unul dificil pentru toata lumea, dar, cu o strategie de criza eficienta, noi am reusit sa optimizam operatiunile pentru a asigura continuitatea activitatii. Cu toate acestea, avand in vedere ca situatia este in continua evolutie, trebuie sa fim pregatiti sa facem fata oricaror provocari viitoare. De aceea, suntem incantati ca am reusit sa accesam aceasta finantare de la EximBank care ne va permite sa ne consolidam capitalul de lucru si sa ne concentram atentia pe derularea proiectelor de dezvoltare pe termen scurt, respectiv punerea in functiune a unui nou centru de procesare viticol cu o capacitate de pana la 2.000 de tone de vin anual, precum si pe atingerea obiectivelor stabilite pentru termen lung – cresterea prezentei pe piata vinului si continuarea extinderii suprafetei agricole exploatate”, a spus Mihai Schita, managerul Schwab Agro Prod.

Bani pentru capital de lucru

Principalele caracteristici ale programului de sustinere a companiilor mari si a IMM-urilor cu cifra de afaceri peste 20 de milioane de lei in 2019:• Alocare bugetara prin EximBank in numele si contul statului – 4 miliarde de lei;• Produse noi de finantare si garantare cu componenta de ajutor de stat, oferite de EximBank alaturi de portofoliul existent de finantari, garantii si asigurari oferite in conditii de piata;

Citeste si Top 10 cele mai puternice tractoare din lume

• Potential de sustinere a sute de companii mari si IMM-uri din Romania, prin credite de investitii, capital de lucru sau garantii pentru liniile de finantare, care sa permita continuarea si dezvoltarea activitatii, cresterea volumului de afaceri si pastrarea sau crearea de noi locuri de munca;• Costuri minime, in concordanta cu Cadrul Temporar al Comisiei Uniunii Europene – ROBOR + 0,25%-2% pe an.

71

Termenul pana la care companiile pot depune dosare de solicitare a produselor de finantare si garantare din cadrul acestei scheme de ajutor de stat este 31 mai 2021.

Agricultura aeroponică – Criza apei din 2018 i-a inspirat pașii în această afacere, Ionel Vaduva, 26 februarie 2021, Ionel Vaduva Agricultura aeroponică. Cum ajunge cineva, care nu și-a petrecut viața în agricultură, să pornească o afacere într-un domeniu agricol împletit cu tehnologiile viitorului? Ce presupune o asemenea afacere? Am stat de vorbă cu un asemenea om și iată ce spune.

Doi ani și jumătate de muncă, 10.000 de euro investiții strânse din surse proprii, de pe la prieteni și familie, plus criza apei din Municipiul Bacău, din vara lui 2018, l-au transformat total pe fostul IT-st Ștefan Arsene.

În vârstă de 33 de ani, Arsene a avut momentul de declic și s-a hotărât să se reorienteze către cercetare și dezvoltare în sisteme de utilizare sustenabilă a resurselor, cum este și cazul apei utilizate în agricultură.

În 2018, în timpul crizei apei potabile care a lovit Municipiul Bacău, Arsene recunoaște că a fost impresionat când, fiind aflat în albia Barajului Valea Uzului, a sesizat că în loc de cinci metri înălțime de apă, în jurul său era pământ crăpat.

„În 2018, Municipiul Bacău a devenit singurul oraș din țară care a rămas fără apă timp de 10 zile. Se spărsese conducta (…). Noi făceam dansul ploii în fața Primăriei. M-am dus până la Barajul Valea Uzului, de unde este alimentat Municipiul Bacău, și m-am trezit că jumătate de baraj era secat.

Eram în mijlocul barajului și pământul sub mine era crăpat, unde trebuia să fie apă de cinci metri înălțime. (…) M-am dus și am discutat cu gardianul de la baraj, tot respectul față de el, nu știu cine era. Știam că este conducta spartă, dar restul de apă unde se duce? Mi-a răspuns atunci că 85% din apă se duce către agricultură. Până acasă nu am mai spus nimic. Timp de o săptămână am încercat să găsesc o soluție, să reducem consumul de apă în agricultură”, a declarat pentru ediția online a Agro TV, Ștefan Arsene.

Competiția care i-a transformat visul în realitate

Dar cum să transforme românul nostru dezideratul său de utilizare sustenabilă a apei în sectorul agricol fără know-how și bani? A participat la un concurs de antreprenoriat pe care, de altfel, l-a și câștigat.

72

„În 2018 am participat la competiția de antreprenoriat «Future makers», organizată cu sprijinul Fundației Coca Cola. Au fost timp de opt luni de zile în mentorat, am reușit să intru în incubatorul lor, am ajuns și în finală și am câștigat 2.500 de euro. Am văzut că este fiabil sistemul, că poate să creeze un impact, dar că nu eram pregătit atunci să pornesc afacerea. Habar n-aveam cu ce se mănâncă o afacere, ce-i o contabilă sau alte detalii, eu fiind IT-ist.

După ce am câștigat competiția de 2.500 de euro, după ce am avut tot mentoratul respectiv și o discuție amicală cu psihoterapeutul Adela Serghiescu, am pornit către București, fiind conștient că ideea mea nu va prinde foarte mult în Bacău. Am început să particip la diverse evenimente, să abordez oameni de business, să-mi schimb mentalitatea pe care o aveam acasă. Asta a necesitat timp. Am încercat să mai găsesc un job pe București. Am mai găsit locuri de muncă, am mai renunțat la ele”, explică Arsene.

Prima încercare de parteneriat

O primă mână de ajutor i-a fost dată chiar de către un fost coleg de la „Future Makers”. Însă în momentul în care parteneriatul dintre el și cei de la Microgreens România avea să se concretizeze, o diferență de viziune a oprit totul.

„Până la urmă, un prieten de-al meu de la «Future Makers» m-a luat sub aripa lui și mi-a propus să dezvoltăm împreună sistemul de producție de răsaduri și microplante în sistem aeroponic. Am făcut făcut vreo opt luni de zile naveta între București și Microgreens România, în satul Potigrafu, comuna Gorgota, județul Prahova, unde avea el serele. Am văzut că sistemul funcționează, am decis să facem business-ul. El trebuia să-mi fie partener, cofondator al Aeroponix Robotics. Între timp, acesta a mai preluat o altă companie, Microsera, care producea plante în sistem hidroponic. Din păcate, (…) lucrurile au stagnat”, a precizat tânărul cercetător român.

Cum însă șansa le surâde celor îndrăzneți, un alt parteneriat s-a concretizat, de această dată cu cei de la Startagro. Arsene recunoaște că, aici, a și reușit să dezvolte sistemul de agricultură pe verticală Mark 8.

„Am avut șansa să mă întâlnesc cu colegii de la Startagro. (…) I-am ajutat cu sistemul de iluminat, cu rugămintea să-mi găsească și mie un loc în sera lor pentru a duce mai departe propriu-mi proiect cu plantele crescute în sistem aeroponic. Așa am ajuns la sistemul Mark 8”, a mai adăugat șeful Aeroponix Robotics, un start-up de cercetare-dezvoltare înființat în 2019.

73

Ștefan Arsene se uită în spate cu mândrie și nu-i este rușine să recunoască faptul că i-a fost deosebit de greu să pună bazele acestui start-up de cercetare în agricultura aeroponică.

„Noi, fiind un start-up, cerșim fonduri. De abia am reușit să facem rost de-o seră, să punem în funcțiune primul sistem, să testăm diverse lucruri, să-l modernizăm, să-l adaptăm. Munca de pe teren este altceva decât teoria. De doi ani de zile mă tot chinui cu acest proiect. Nu hrănești echipa, automat, o parte din ea mai pleacă. Când oamenii urlă de foame și n-ai cu ce să-i plătești, ei pleacă”, a mărturisit cu amărăciune în glas tânărul băcăuan.

Cum să reduci consumul de apă cu 85% atunci când faci producție de răsaduri și microplante

Conform declarațiilor făcute pentru Agro TV, sistemul de agricultură pe verticală, agricultura aeroponică, cel puțin unul similar cu al său, reprezintă o premieră la noi în țară.

Conform spuselor sale, rezultatul muncii sale reduce cu 85% consumul de apă în sectorul producției de răsaduri și microplante în sistem hidroponic.

„Este primul sistem care produce plante cu rădăcina în aer, pe sistem de aeroponie. Plantele stau pe o suprafață anume, iar la bază, au un pulverizator special, care creează ceață în interior. Astfel, planta se dezvoltă cu rădăcina în aer.

„Sistemul este unul modular și foarte bine controlat. Un astfel de sistem modular generează o reducere a consumului de apă cu până la 85% față de sistemul hidroponic. Practic, vorbim de un nivel de evaporare a apei foarte mic. În afară de pulverizarea către plată și rădăcină a apei cu nutrienți, restul circulă într-un sistem închis.

„Poate fi făcut și într-un container maritim. Sistemul este modular. În funcție de necesitățile clientului, acesta se poate adapta. Poate fi doar un dulap într-un balcon, cu lumină cu tot, și să-ți produci microplante, acasă. Acesta este obiectivul nostru”, a precizat reprezentantul Aeroponix-Robotics, companie de cercetare-dezvoltare și implementare în agricultura aeroponică.

Investiție de doar 3.000 de lei?

Dezvoltatorul tehnologiei amintită mai sus a mai spus că o investiție inițială în kit-ul de pornire ar fi una de doar 3.000 de lei, adică mai puțin peste 600 de euro.

74

Suma ar putea crește dacă se implementează și sistemul de monitorizare a culturilor, dezvoltat de aceeași firmă.

„În primă fază, un potențial investitor care ar dori să achiziționeze o configurație minimă a sistemului nostru, pentru a produce răsaduri și microplante, ar trebui să scoată din buzunar minimum 3.000 lei. Aici nu vorbim de locație, ci doar de sistemul de producție, de pompă, de dulapul pe care creează microplante sau răsaduri. Depinde pe ce anume se va axa micul întreprinzător. Dacă dorește răsaduri, poate converti ușor sistemul.

La nevoie, oferim și consultanță. În acest context, în prezent lucrăm la o mini-stație de monitorizare online, care să preia datele din sistem și să le transmită pe telefonul mobil. Aceasta va oferi date despre temperatură și umiditate. Noi am dezvoltat și niște senzori care declanșează dacă umiditatea scade sub un anume prag, respectiv de a reporni sistemul de pompe”, spune Arsene.

Tot el explică ce înseamnă pragul de rentabilitate al potențialilor beneficiari ai tehnologiei sale, în funcție de sistemul de producție pentru care se optează.

„Dacă vrea să obțină microplante, potențialul beneficiar schimbă materialul, unul special pe care creează microplantele și materialul are o textură mai specială și care poate fi folosit în cinci-șase cicluri de producție.

„Suportul în tehnologia mea este compus dintr-un așternut special pentru răsaduri. Sunt plăci pătrate aduse din China, fabricate din vată minerală. (…) Este vorba de un sistem dual – răsaduri și microplante pentru consum, care seamănă cu germenii. Aceste microplante au cu 50% mai mulți nutrienți față de planta matură.

Pe un sistem mare, pe un sistem lung, nu pe sistemul acesta mic, cred că s-ar amortiza cheltuiala în șase luni, maximum un an de zile. Vorbim de o seră de 50 de metri lungime. Pe 50 de metri lungime se schimbă pompa, se schimbă tot”, a explicat expertul.

Unii vor mură-n gură

Chiar dacă microplantele reprezintă o tendință printre cei care se hrănesc echilibrat, iar rețelele de retail abundă de cerere, iar când vine vorba de răsaduri se vorbește de o industrie, fermierii nu sunt atât de deschiși la acest tip de tehnologie.

75

Arsene spune că situația s-ar schimba simțitor dacă potențialii beneficiari ai tehnologiei sale ar fi mai bine informați și ar și conștientiza că este nevoie de investiții dacă se vrea un produs finit de calitate și cu aplomb la clienții finali.

„Potențialii beneficiari al tehnologiei noastre ar putea crește la număr dacă ar fi bine informați și dacă ar avea acces la fonduri. Am avut discuții cu primarul din comuna Matca, județul Galați (n.r. – Marin Gheorghe). Mi-a spus că-mi poate face legătura cu fermierii, să aduc tehnologia acolo, dar să vin și cu soluții de finanțare.

Am discutat cu cei de la ADR și mi-au zis că la orice proiect trebuie să existe și un procent de co-finanțare. Este chestia de mentalitate la români, să aibă totul de-a gata. Nu există. Trebuie să investești în consultanță pentru dosar, într-un specialist. Comuniștii cred că ne-au cam tâmpit. Nu trebuie să știm de toate pentru toți, ci fiecare pe bucățica lui. Am avut șansa să mă întâlnesc cu un fermier care avea sere în zona Craiovei. Însă când eu încercam să-i explic tehnologia mea, el îmi vorbea de problemele lui”, a conchis Arsene.

Inițiativă propusă de NASA

Agricultura pe verticală este practica creșterii culturilor pe straturi suprapuse. Aceasta încorporează deseori agricultura în mediu controlat, care are drept scop optimizarea creșterii plantelor, împreună cu tehnici agricole fără sol, precum hidroponia, acvaponia și aeroponia. Câteva structuri folosite pentru amenajarea sistemelor de agricultură pe verticală sunt: clădiri, containere maritime, tuneluri subterane și puțuri miniere.

Agricultura aeroponică a fost motivată de inițiativa propusă de NASA (Administrația Națională Aeronautică și Spațială) în anii ’90, de a găsi un mod eficient de a cultiva plante în spațiu, scrie Wikipedia.

„Spre deosebire de hidroponia și acvaponia convențională, aeroponia nu necesită niciun mediu lichid sau solid pentru a cultiva plante. În schimb, este dispersată o soluție lichidă cu nutrienți în camerele de aer, unde plantele sunt suspendate”, precizează sursa citată.

Agricultura aeroponică este fără îndoială cea mai sustenabilă tehnică de creștere fără sol, deoarece folosește cu până la 90% mai puțină apă decât cele mai eficiente sisteme hidroponice convenționale și nu necesită înlocuirea mediului de creștere.

76

Mai mult, absența unui mediu de creștere permite sistemelor aeroponice să adopte un design vertical, care economisește și mai multă energie, datorită gravitației, care elimină automat excesul de lichid.

Pe de altă parte, sistemele hidroponice orizontale clasice necesită adesea pompe de apă pentru a controla excesul de soluție. În prezent, sistemele din agricultura aeroponică nu au fost aplicate pe scară largă în agricultura pe verticală, dar încep să atragă atenția în mod semnificativ.

Cât de profitabilă este investiția într-o sală de muls ovine în fermă , Ionuț Fîntînă , 26 februarie 2021

Este sala de muls o investiție profitabilă? O fermă modernă se diferențiază una obișnuită prin echipamentele sale și prin îngrijirea animalelor la standardele cele mai înalte, care garantează o calitate excepțională pentru materiile prime care sunt obținute de la animale.

Odată cu progresul tehnologic și industrial, au apărut ferme cu un număr foarte mare de animale, iar acestea trebuie să fie mulse rapid și eficient, lucru care nu se mai poate face manual. Așadar, în ziua de azi, există echipamente zootehnice speciale, precum cele care se găsesc într-o sală de muls.

Într-o vizită în fermele fraților Cioranu, Ovidiu Ghinea a stat de vorbă cu un fermier care a investit într-o astfel de sală de muls pentru ovine, care ne-a explicat de ce a luat această decizie, dar și ce beneficii aduce o astfel de investiție.

”Pensii speciale pentru țăranul de la sat, nu pentru parlamentari” , Ionuț Fîntînă , 26 februarie 2021

”Pensii speciale pentru țăranul român!” – este o propunere care poate părea nebunească, însă care ar putea rezolva multe dintre problemele din sectorul agriculturii și dezvoltării rurale din România, susține

77

președintele Asociației Patronale Române din Industria Laptelui (APRIL), Dorin Cojocaru. Acesta a vorbit în emisiunea ”Agricultura la Raport” despre greșelile pe care le face Ministerul Agriculturii, spunând că instituția trebuie să îi susțină mai mult pe fermierii care vor să se dezvolte și să facă performanță.

”Obiectivul nostru ar trebui să fie să-l stimulăm pe cel care are vaci azi, nu mă interesează de acum doi ani; și să-l determinăm prin instrumentele guvernamentale, legislative, bugetare, să se dezvolte, pentru că avem nevoie de producție internă.

În 2020 cred că avem 27% lapte crud venit din spațiul intracomunitar, iar la cum văd anul 2021 s-ar putea să fie și mai mult. Anul trecut doar România a avut secetă, furaje scumpe, nu Ungaria, nu Polonia. Eu ce fac? Patriotismul acesta, să mă duc să iau de la fermierul român cu 30% mai scump decât pot să-mi iau din Ungaria nu merge. Am și eu angajați, am și eu salarii de plătit. Patriotismul se vede în frigider, dar trece prin buzunar”, a precizat Dorin Cojocaru.

În opinia președintelui APRIL, Ministerul Agriculturii are în prezent o mentalitate de minister al ajutorului social, lipsită de viziune pe termen lung.

”Eu sunt dispus să intrăm cu fermierii în parteneriat, dar MADR trebuie să uite acea mentalitate de Minister al ajutorului social. Trebuie să devină odată un motor de sprijin pentru dezvoltare, să aibă viziune și strategie pentru susținerea unei agriculturi industrializate, pentru că acesta este viitorul. Ce discutăm de vatra satului, de fermele mici, de gospodăriile populației, trebuie făcut alt buget. Nu trebuie amestecați cei mici cu cei mari.

În situație de criză, în pandemie, pe cine ne-am bazat? Când s-au închis piețele, pe cine ne-am bazat? Cine a dus marfa de la furcă la furculiță, în situații de încorsetare și carantină? Pe cine s-a bazat Guvernul României în 2020? Nu am nimic cu ei, dat trebuie să îi sprijinim pe cei care contribuie la buget, la PIB, cei care plătesc salarii și impozite, acești fermieri care plătesc taxe la veterinari”, a mai explicat Cojocaru.

Liderul APRIL a venit și cu o soluție inedită: Guvernul ar trebui să plătească pensii speciale pentru țăranii din România, care au grijă de propriile gospodării, iar fondurile pentru agricultură să fie direcționate către fermierii care vor să se capitalizeze și să își dezvolte fermele.

”Am înțeles, țăranul este amărât, dar fă-i o rentă viageră de la Ministerul Muncii; pensii speciale pentru țăranul de la sat, nu pentru parlamentari și juriști. Să le facă facă pensii speciale la țărani, de ce n-au gândit-o așa? Și să

78

lase bugetul acesta și fondurile europene pe o dezvoltare a fermei comerciale”, a mai precizat Dorin Cojocaru pentru AGRO TV.

Ministerul Agriculturii a pregatit 10 programe de sprijin pentru fermieri: programul Tomata, inlocuit, februarie 26, 2021

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a declarat ca ministerul pe care il conduce a pregatit 10 proiecte pentru finantare din Programul National de Rezilienta si Relansare (PNRR), iar in prezent se asteapta rezultatele de la Comisia Europeana.

„Pentru Programul National de Rezilienta si de Relansare economica am pregatit 10 proiecte si asteptam rezultatele de la Comisia Europeana. Aceste proiecte incearca sa acopere, sa fie in complementare, cu ceea ce avem in Programul National Strategic si in programele derulate de la bugetul national. In afara de acea strategie de gestionare a apei, care este necesara, si unde avem 6,5 miliarde de euro pentru irigatii, desecare, drenaj si prevenirea desertificarii.

Ne bazam pe acest PNRR ca sa finalizam tot ceea ce inseamna gestionarea apei. Avem centre regionale si colectare produse, avem centre colectare lana – trei, un proiect depus de 15 milioane (de euro n.r.), iar pentru Banca de Resurse Genetice, un proiect de 30 de milioane, depus la CE. Pentru invatamantul profesional, cele 57 de licee si la fiecare inca 5 ferme didactice care sa deserveasca acele licee in invatamantul dual, iarasi avem un proiect, precum si unul pentru accelerarea tranzitiei agro-ecologice pentru pietele locale si piata publica”, a explicat Oros.

Ministrul a mai spus ca a fost depus si un proiect pentru a sustine productia carnii de porc, insa a precizat ca acesta va trebui sa se desfasoare in paralel cu stoparea pestei porcine africane sau, cel putin, cu localizarea ei, in caz contrar existand pericolul ca fermele care investesc sa ajunga la faliment.

„Impreuna cu colegii am gandit un proiect care sper sa fie aprobat pentru a acoperi productia de carne de porc, care din nefericire a ajuns la 25% si nu avem timp acum sa dezbatem care au fost cauzele acestei situatii, unde am incercat sa fundamentam rezilienta in ceea ce priveste carnea de porc, intarirea capacitatii de biosecuritate precum si bunastarea superioara pentru animale. Incercam sa finantam din aceste resurse PNRR relansarea reproductiei la porcine. Sigur aceasta nu o putem face daca in paralel nu reusim sa stopam pesta porcina africana, pentru ca a investi in capacitati de reproductie si de ingrasare atata vreme cat pesta porcina africana nu este cel putin localizata, este foarte riscant, pentru ca fermierii care vor aplica si vor investi au acest pericol: sa fie falimentati la fel cum din 2017 au fost

79

falimentati din nefericire foarte multi fermieri”, a explicat ministrul Agriculturii.

Referitor la programele de sprijin existente, ministrul a mai spus ca toate se vor desfasura in continuare, insa cu sume mai mici, pana la urmatoarea rectificare bugetara. Singura exceptie este programul Tomata, despre care ministrul afirma inca de cateva luni ca este neprofitabil si predispus fraudelor, care va fi transformat intr-un program mai amplu, de sustinere a tuturor cultivatorilor de legum in spatii protejate.

„Programul Tomata care a fost un program fara efect o sa il transformam in program de sustinere a legumelor in spatii protejate, in asa fel incat legumicultorii sa poata cultiva acele legume pe care piata le-o va cere si programul va fi mult mai sigur din punct de vedere al fraudarii. Acest program este prins in buget si el va demara dupa aprobarea bugetului cu siguranta”, a adaugat oficialul MADR.

Numarul apicultorilor a scazut la jumatate, in doar 5 ani. Care sunt cauzele? februarie 26, 2021

Din 2016 si pana in prezent, numarul apicultorilor din Romania a scazut la jumatate si a ajuns la doar 22.900 in acest an. Potrivit operatorilor din acest sector, pretul mierii brute, care s-a aflat intr-o scadere constanta, inca din anul 2014, au transformat apicultura intr-un sector nu foarte profitabil, iar acestia au fost descurajati in a mai investi.

Totusi, Comisia Europeana considera ca sustinerea crescatorilor de albine prin Programul National Apicol 2020 – 2022, va ajuta la cresterea operatorilor din acest sector.

Cu toate acestea, actualii crescatori de albine sunt pesimisti si sustin ca „nu vad o directie buna a apiculturii“.

„Numarul apicultorilor a scazut pentru ca pretul mierii brute, care se vinde angro, este foarte mic, a fost in vara anului 2020 la nivelul din 2009. De

80

exemplu, mierea poliflora se vindea cu 8 lei/kg. In plus, anul trecut s-a realizat maximum 30% din productia de miere din cauza conditiilor climatice si subventia nu ajuta un business care nu e profitabil fara ea“, a spus Adrian Vintila, presedintele Asociatiei Pro Apicultura.

El spune ca in prezent mierea poliflora in stare bruta se vinde angro cu 9,3 lei/kg la cel mai bun pret“, iar asta inseamna venituri foarte mici pentru crescatorii de albine, motiv pentru care multi au renuntat la aceasta activitate. „Iarna aceasta am pierdut si foarte multe familii de albine la nivel national din cauza vremii.“ Un borcan de miere poliflora de 400 g se gaseste intr-un magazin la 19 lei, in timp ce in altul costa 12,9 lei.

INDUSTRIE ALIMENTARA

Brandurile noastre cele de toate zilele 26 02 2021, Cristina Roşca ,

Niciodată în istoria capitalistă a României nu a existat vreun moment mai propice pentru brandurile locale, care, ajutate de pandemie (da, în mod paradoxal acest eveniment nefast poate avea şi efecte pozitive), câştigă teren în preferinţele consumatorului în detrimentul unor nume străine gigantice.

Iniţiative de genul „buy local“ („cumpără local“) au avut priză la public în 2020, când tot mai mulţi români au ales să caute la raft sau online eticheta „made in Ro“ pentru a susţine astfel businessurile autohtone şi economia.

Acest trend nu este unul nou, însă a prins aripi într-un an extrem de dificil pentru societate şi economie deopotrivă. După mai bine de două decenii de capitalism şi globalizare, perioadă în care consumatorii locali şi-au îndreptat atenţia cu predilecţie către branduri mari, străine, la care anterior nu aveau acces şi care erau considerate a fi garanţia calităţii, în ultimii ani mărcile româneşti au revenit în prim-plan.

Motivele sunt mai multe. Pentru că încrederea în produsele româneşti, a căror imagine s-a îmbunătăţit considerabil, a crescut. Dintr-un soi de nostalgie şi patriotism regăsit. Pentru că şi-au dat seama că indirect această retorică duce la creşterea puterii de cumpărare pe plan local şi deci la un nivel de trai mai bun. Iar în 2020, pentru că, uneori, ele au fost singura alternativă.

Indiferent de motiv, această orientare către interior mai degrabă, această localizare ce vine să înlocuiască - cel puţin temporar - globalizarea, pune bazele unei dezvoltări viitoare a tot ce înseamnă „made in Romania“.

81

Mărci locale cu istorie precum CEC, Borsec, Rom, Timişoreana sau Braiconf sunt cele care creează o punte cu trecutul, fără a ignora prezentul şi preferinţele consumatorului de astăzi. Iar alături de ele, economiei „made in Romania“ i se alătură alte sute, chiar mii de nume create în ultimii 30 de ani, care vin să ducă mai departe tradiţia brandingului românesc.

Sphera Group, administratorul KFC şi Pizza Hut în România, încheie 2020 cu pierderi de numai 2,3 mil. lei, la vânzări de 710 mil. lei, minus 25%, un rezultat peste aşteptări. În T4/2020, vânzările grupului au crescut cu 5,3% faţă de T3/2020, la 208 mil. lei

Cristina Bellu , 26.02.2021, 08:39 214

Sphera Group (simbol bursier SFG), operatorul în sistem de franciză al lanţurilor de restaurante KFC, Pizza Hut şi Taco Bell în România, a raportat pentru 2020 o pierdere netă de 2,3 mil. lei lei (excluzând impactul adoptării IFRS 16), faţă de profitul de 64 mil. lei obţinut în 2019, în timp ce vânzările în restaurante s-au cifrat la 710 mil. lei, echivalentul unei scăderi de 25,6%.

"Rezultatul este cu mult peste estimările comunicate în raportul publicat în luna octombrie a anului trecut", notează raportul financiar preliminar transmis vineri de companie.

În T4/2020, vânzările consolidate ale grupului s-au ridicat la 208 mil. lei, în scădere cu  20% faţă de aceeaşi perioadă din 2019, dar în creştere cu 5,3% comparativ cu T3/2020, performanţă care a a contribuit la compensarea efectului negativ din prima jumătate mai slabă a anului, arată datele din raportul financiar preliminar al companiei.

Grupul a încheiat anul 2020 cu un EBITDA normalizat de 44,1 milioane lei, o pierdere din exploatare de 1,6 milioane lei şi o pierdere netă a perioadei de 2,3 milioane lei.

82

La nivel de rezultate individuale, în 2020, KFC România a reuşit să atingă o marjă EBITDA normalizată de 12,5%, faţă de 13,7% marja în 2019, iar Taco Bell a înregistrat o marja EBITDA de 0,75%, faţă de 1,6% marjă în 2019.

KFC România au închis profitabil întregul an 2020, înregistrând cumulat 67,3 milioane lei în EBITDA normalizat. Pizza Hut a încheiat anul cu un EBITDA negativ.

“Pe parcursul celei de-a doua jumatati a anului, Grupul a inregistrat o crestere treptata lunara a vanzarilor pe toate cele trei piete de activitate. Performanta in T4/2020 s-a imbunatatit fata de trimestrul anterior atat in Romania, cat si in Republica Moldova, dar a inregistrat o scadere in Italia, unde vanzarile au scazut cu 6,6 milioane lei comparativ cu T3/2020 si 21,9 milioane lei anual. Vanzarile in Romania au scazut cu 26%, de la 845 milioane lei in 2019 la 625,5 milioane lei in 2020, in Italia cu 22,3%, la 76,5 milioane lei si cu 23,4% in Republica Moldova, ajungand la 8,7 milioane lei”, notează raportul companiei.

În 2020, numarul de restaurante a crescut cu 3, ajungand la 158 de restaurante la data de 31 decembrie 2020. Din cele 158 de restaurante, 138 aveau sediul in Romania, 18 in Italia si 2 in Republica Moldova. In cursul anului 2020, Grupul a inaugurat 5 restaurante KFC in Romania (pe langa relocarea unui restaurant cu sediul in Targu Mures), 3 restaurante KFC in Italia si 1 restaurant Taco Bell in Romania. In acelasi timp, 6 restaurante din Romania identificate ca nefiind viabile au fost inchise.

Sphera Franchise Group deţine francizele KFC, Pizza Hut şi Taco Bell în România şi dezvoltă brandul KFC şi în Republica Moldova şi Italia. Grupul este controlat indirect de Radu Dimofte (43,7%), Nicolae Badea (21,4%), Lucian Vlad (11,0%) şi alţi acţionari (23,9%).

Producătorul de vinuri Purcari, cu acţiuni incluse în structura indicelui principal BET, a încheiat 2020 cu profit net de 60 mil. lei, plus 49% şi afaceri de 203 mil. lei, în creştere cu 2% : Cristina Bellu 26.02.2021,

83

Victor Bostan, director general al Purcari Wineries

Producătorul de vinuri Purcari, ale cărui acţiuni sunt incluse în structura indicelui principal BET, a încheiat 2020 cu un profit net de 60,4 mil. lei, echivalentul unei creşteri de 49% faţă de 2019, în timp ce veniturile au avansat cu 2% până la valoarea de 203,3 milioane lei.

“Performanţa rezultatului net a fost impulsionată inclusiv de câştigurile generate de vânzarea participaţiei în Glass Container Company (GCC) către Vetropack, in decembrie 2020”,notează raportul financiar publicat vineri de companie.

La nivelul ultimului trimestru din 2020, compania a marcat un profit net de 34,8 mil. lei, de trei ori mai mare faţă de rezultatul net înregistrat în T4/2019, în timp ce afacerile au urcat cu 7%, până la 65 mil. lei.

Creşterea anuală a fost sussţinută de rezultate foarte bune pe canalul de comert modern, ţări precum România, plus 24%, Polonia, plus 13%, Ucraina, plus 11%, şi Ţările Baltice, plus 19%, ce au compensat evolutiile modeste în Moldova, minus 38% şi China, minus 44%.

“Sunt convins că ieşim într-o poziţie mult mai puternică din această pandemie”, spune Victor Bostan, director general al Purcari Wineries.

Purcari Wineries PLC include brandurile Purcari, Crama Ceptura, Bostavan, Bardar şi este unul dintre cele mai mari grupuri de vinuri şi brandy din Europa Centrală şi de Est. Grupul gestionează în jur de 1,400 de hectare de podgorii şi operează patru platforme de producţie în România şi Moldova. Grupul este lider în segmentul de vinuri Premium din România şi cel mai mare exportator de vin din Moldova, livrând în peste 30 de ţări.

Grupul este susţinut de investitori de top, printre care: Fiera Capital, Horizon Capital, East Capital, Conseq, Franklin Templeton, Aberdeen şi SEB.

84

Compania are o  capitalizare de 476 milioane lei pe bursa de la Bucureşti după ce, de la începutul anului, acţiunile WINE s-au apreciat cu 9,09%, după tranzacţii de 19,8 milioane lei.

Câteva zeci de branduri locale pun România pe harta lumii. Apa, cosmeticele, pufuleţii sau ciocolata car e pleacă de pe plaiurile mioritice ajung să fie încercate de consumatori din peste 50 de ţări de pe toate continentele, astăzi, 00:07 Cristina Roşca

♦ Cele mai puternice branduri ale lumii au prezenţă globală ♦ Dezvoltarea dincolo de graniţele ţării este pentru cele mai multe companii un deziderat ♦ Afacerile româneşti au ieşit mai târziu la export, dar există exemple care au dovedit că se poate.

Automobilul Dacia şi antivirusul Bitdefender sunt cele mai folosite produse „made in Romania“, fiecare dintre ele ajungând la un număr foarte mare de consumatori. Dincolo de aceste mărci însă, care au o vizibilitate mare, există multe alte afaceri locale care au ajuns pe câteva zeci de pieţe din toată lumea, iar pufuleţii Gusto ori snacksurile Croco sunt doar două astfel de exemple.

Mai mult, există şi alte companii autohtone care au planuri mari pentru viitor, după revenirea la normal, post-pandemie, exporturile urmând să cântărească mai mult în business decât piaţa locală.

Producătorul de apă minerală Aur’a mizează pe o creştere a exporturilor în momentul în care lumea va începe să revină la normal după pandemia de COVID-19, acest eveniment blocând o serie de negocieri şi discuţii care ar fi dus la o dezvoltare semnificativă a businessului pentru compania românească. Astfel, până în 2022 pieţele străine ar urma să contribuie cu până la 65% din business, aceasta fiind ţinta setată de companie încă de la lansarea pe piaţă.

„Pieţele externe sunt foarte importante pentru simplul motiv că au un potenţial foarte mare în zona de lux, acolo unde se adresează Aur’a ca produs premium“, spune Horaţiu Rada, preşedintele Aur’a Mineral Water. Apa provine din izvorul Ursoanea, localizat în Munţii Banatului, iar compania Aur’a Mineral Water este localizată în comuna Ocna de Fier, judeţul Caraş-Severin şi are capital 100% românesc, fiind deţinută de oamenii de afaceri timişoreni Horaţiu Rada şi Eleodor Coptil.

Compania Aqua Aurum Distribution care operează businessul a avut afaceri de 1,2 mil. lei în 2019, plus 6,8%.

85

„Modul în care va evolua pandemia este reperul principal care va influenţa multe dintre cele care se vor întâmpla în anii care vin.“ Dacă lucrurile vor intra într-o oarecare normalitate, antreprenorul se aşteaptă la un reviriment pe pieţele externe.

„Exporturile vor depăşi cu mult vânzările de pe piaţa locală în următorii ani, iar în 2021 credem că vor reprezenta minimum 40-50% din totalul afacerii“, spune Rucsandra Hurezeanu, fondatoarea producătorului de dermatocosmetice Ivatherm. Anul trecut, vânzările totale ale companiei au înregistrat o creştere de 27% faţă de 2019, iar exporturile au adus 30% din business. În condiţiile anterioare pandemiei, cifrele ar fi fost cu siguranţă mai mari. „România este în continuare piaţa noastră principală de vânzare.“

Compania este prezentă deja de 15 ani pe plan local şi are o creştere constantă şi stabilă aici de cel puţin 10-15% în fiecare an, adaugă antreprenoarea.

Cele mai multe branduri româneşti prezente peste hotare sunt cele din industria alimentară şi a băuturilor, de la vin şi ciocolată la pufuleţi şi mezeluri. Unele dintre acestea merg în special în ţările cu comunităţi mari de români, dar sunt şi altele care vizează o acoperire globală sau măcar europeană.

Pufuleţii Gusto fabricaţi în Băicoi (judeţul Prahova) ajung pe 36 de pieţe, iar 60% din cifra de afaceri a companiei vin din export, potrivit datelor furnizate anterior de reprezentanţii companiei.

Aceste companii merg pe alte pieţe de cele mai multe ori prin parteneri - retaileri sau distribuitori. Acesta a fost până recent şi cazul producătorului de ciocolată Heidi care deţine o fabrică în localitatea Pantelimon de lângă Bucureşti. Heidi Chocolat a luat naştere în urmă cu aproximativ 25 de ani în oraşul Pantelimon, fiind fondată de investitori elveţieni.

În 2012 a fost achiziţionată de Kex Confectionery deţinut de familia austriacă Meinl. Brandul românesc era încă de atunci prezent la export, însă în ultimii ani a apăsat pedala de acceleraţie şi a „cucerit“ tot mai multe pieţe şi a făcut chiar achiziţii. În total, produsele companiei sunt prezente pe 50 de pieţe, dar nu cu retail propriu.

Acum, brandul românesc a deschis un magazin monobrand în Viena, pe Mariahilfer Strasse, principala arteră de shopping din oraş.

„Heidi merge la nivel internaţional! Primul magazin Heidi este amplasat pe Mariahilfer Strasse, cea mai lungă arteră de cumpărături din Europa, ce

86

primeşte peste 17 milioane de vizitatori anual“, spune Peter Mueller, CEO al Heidi Chocolat.

Dezvoltarea se va face direct de către companie, cel puţin iniţial, deoarece Heidi vrea să stabilească standardele de funcţionare.

„Pe termen mediu avem ambiţia să deschidem noi magazine în România, Austria şi în alte oraşe din ţările din Europa Centrală şi de Est. Vrem să dezvoltăm oferta noastră de seminarii în domeniul ciocolatei şi vrem să organizăm workshop-uri pentru consumatori (...).“

În concluzie, indiferent de domeniul în care activează, producătorii români prezenţi peste graniţă afirmă în cor: potenţial de dezvoltare există şi e mare!

 Fenomenul naţionalist ajută pe plan local, dar provoacă dificultăţi la export

Orientarea consumatorilor către branduri locale ajută producătorii români pe piaţa de acasă, dar le pune probleme la export unde apare acelaşi fenomen naţionalist. Această orientare către jucători autohtoni nu este specifică doar României, inversarea globalizării fiind un fenomen mondial de care s-a tot vorbit încă de la începutul pandemiei.

„Imediat după începerea pandemiei noi ne-am confruntat cu asta direct pentru că în februarie eram în discuţii cu câţiva retaileri de la Londra pentru a exporta. A început însă să apară un mic val naţionalist şi o bună parte a populaţiei îşi doreşte să cumpere produse locale. Asta s-a întâmplat peste tot în lume şi din această cauză nu am ajuns la Londra pentru că şi retailerii de acolo aşteaptă sfârşitul pandemiei să pună pe raft bunurile din alte ţări“, spunea anterior Adrian Cocan, director general al Agroserv Măriuţa, compania care pune pe piaţă produsele lactate sub brandul Lăptăria cu Caimac.

De aceeaşi părere este şi Andrei Pădurean, operational manager şi acţionar al producătorului de lenjerie intimă Uniconf din judeţul Sălaj. El a spus că a observat cum retailerii străini au început să protejeze brandurile locale ca urmare a acestui fenomen accelerat de pandemie. Pe de altă parte, antreprenorul recunoaşte că şi românii au mai mare apetit pentru mărci autohtone.

Pandemia a demonstrat cât de important este să nu depinzi de importuri când vine vorba de produsele de strictă necesitate. În lunile martie-aprilie, când graniţele au început să se închidă rând pe rând, multe transporturi de marfă au rămas blocate şi astfel au existat întârzieri la livrare. Atunci au intervenit producătorii locali care au putut să pună mult mai uşor marfă pe rafturi.

87

Brandurile româneşti ale retailerilor străini: lanţurile de hipermarketuri şi supermarketuri dezvoltă propriile mărci autohtone , astăzi, Cristina Roşca

♦ „Gusturi româneşti“, „Vreau din România“, „Cămara Noastră“, „Hanul Boieresc“ şi „Drag de România“ sunt mărcile private autohtone dezvoltate de jucătorii din comerţul alimentar în ultimii ani ♦ Retailerii care nu au mărci private româneşti aleg totuşi să lucreze cu producătorii locali la brandurile proprii internaţionale.

Cinci din cei zece jucători din comerţul modern au dezvoltat în ultimii ani mărci private româneşti, iniţiativa apărând într-o perioadă în care consumatorii vor să cumpere tot mai mult local.

Vânzările acestor produse se ridică undeva la 1,5 - 2 mld. lei anual, conform estimărilor ZF care au luat în calcul contribuţia totală a brandurilor proprii în business şi importanţa celor româneşti în total. Loc de creştere există încă, mai ales că începând cu anul trecut apetitul pentru produse româneşti a crescut, pandemia jucând un rol decisiv aici.

„«Made in Romania» este un trend care începuse de câţiva ani, dar care acum e mai vizibil ca oricând. Clienţii sunt dornici să cumpere şi să susţină producătorii locali. Noi eram deja activi pe segment prin programul Gusturi Româneşti de la Fermieri de câţiva ani şi am văzut evoluţia. E spectaculoasă în 2020“, spunea recent Mircea Moga, CEO al Mega Image, retailer cu peste 850 de magazine pe format mic.

Gusturi Româneşti e una dintre primele şi totodată printre cele mai cunoscute şi extinse mărci private locale, acoperind o plajă de circa 400 de produse. Retailerul olandezo-belgian are mai multe mărci private şi exclusive în portofoliu, însă cele mai puternice sunt 365 şi Gusturi Româneşti. Din totalul vânzărilor de mărci private, Gusturi Româneşti reprezintă circa 30%.

Numele folosite de retaileri pentru aceste mărci private autohtone duc cu gândul în mod evident la faptul că sunt româneşti. Este vorba de „Gusturi Româneşti“ (Mega Image), „Vreau din România“ (Kaufland), „Cămara Noastră“ (Lidl), „Hanul Boieresc“ (Penny Market) şi „Drag de România“ (Carrefour).

„Hanu Boieresc este o marcă privată lansată în 2016 cu produse strict made in Romania. Cu ocazia centenarului am ajuns la 100 de articole în portofoliu, iar acum suntem la peste 200 şi vrem să mai creştem. Vrem să transformăm această marcă într-un megabrand românesc, vedeta portofo-

88

liului nostru“, spunea recent Daniel Gross, CEO al discounterului Penny, o reţea de circa 280 de magazine în România.

Oana Lungu, director de achiziţii produse proaspete în cadrul Kaufland România, precizează că grupul german s-a uitat întotdeauna la categoriile de importanţă majoră şi a considerat că acolo e de dorit să vină cu gustul local. O smântână din România are un gust diferit faţă de una din altă ţară. „Am fost prima ţară din grup care a avut o marcă proprie dezvoltată local, care şi acum este în continuă creştere.“

În cazul Kaufland, liderul pieţei locale după cifra de afaceri, marca privată locală Vreau din România a fost lansată în urmă cu circa trei ani. Prima marcă privată adusă în România e mult mai veche.

Mărcile private sunt un pariu mai vechi al jucătorilor din comerţul modern local, un pariu ce datează de circa 12-13 ani şi care a ajuns astăzi să le rotunjească încasările cu peste 15 mld. lei, conform calculelor facute de ZF.

Abia în ultimii ani, pe fondul unui apetit crescut al consumatorilor pentru „made in Romania“, au apărut şi mărcile private locale.

Retailerii care nu au mărci private româneşti în portofoliu aleg totuşi să lucreze cu producătorii locali la brandurile proprii internaţionale.

„Strategia noastră include dezvoltarea în mod durabil a mărcilor proprii, iar acestea sunt produse cu parteneri români de câte ori avem oportunitatea de a le realiza local“, spune Tiberiu Dăneţiu, director marketing Auchan Retail România, unul dintre cei mai mari retaileri locali ca cifră de afaceri, ce deţine hipermarketuri, supermarketuri şi magazine de proximitate.

  Care sunt brandurile româneşti care s-au „evaporat“ în ultimii doi ani sau care îşi aşteaptă dispariţia? astăzi, Alina-Elena Vasiliu Tranzacţiile şi insolvenţa ori falimentul sunt, în general, cauzele care au stat la baza dispariţiei mai multor branduri autohtone în ultimii doi ani. Fie că au fost înlocuite de noi nume, fie că pur şi simplu au pierit sau sunt aproape de a ajunge în acel stadiu, mărci consacrate şi-au scris, din 2019 încoace, ultima filă din poveste.

La sfârşitul lui iulie 2020, magazinele

89

cu produse de panificaţie Casa Brutarilor, deţinute Dragoş Şerb, au pus lacătul pe uşă după ce vânzările scăzuseră cu 80% de la debutul pandemiei, în contextul restricţiilor impuse. Reţeaua număra 32 de magazine, toate situate stradal, în zone cu trafic pietonal, astfel că atunci când s-au impus restricţiile traficul a scăzut, după cum spunea proprietarul la acel moment.

Cele mai multe spaţii în care funcţionau magazinele Casa Brutarilor erau închiriate, iar cele care erau deţinute de antreprenor au fost date mai departe cu chirie către alte businessuri. În unul dintre aceste spaţii s-a deschis recent o pizzerie, al cărei proprietar îşi doreşte să o ducă tot la stadiul de lanţ, extins cel puţin în Capitală.

O altă insolvenţă ameninţă şi brandul din bricolaj Ambient, cândva unul dintre cei mai mari jucători de pe această piaţă. Compania cu acelaşi nume îşi aşteaptă sfârşitul după ce administratorul judiciar Sibinsolv a solicitat intrarea în procedură de faliment. Cu afaceri de peste 850 de milioane de lei şi peste 2.500 de angajaţi în 2008, Ambient ajunge astfel la final de drum, după mai mulţi ani în care a încercat reorganizarea.

Punkt şi Sensiblu sunt alte două branduri care au dispărut - total sau parţial - în ultimii ani de pe piaţa locală. Cehii de la Penta Investments, care au cumpărat grupul A&D Pharma în decembrie 2017, au adus brandul Dr. Max în câteva sute de farmacii. Sensiblu a rămas, însă doar în câteva spaţii, brandul majoritar fiind Dr. Max, care mizează pe segmentul de preţuri mici. Punkt nu mai e însă.

Bancpost şi Zanfir sunt alte două nume care s-au „evaporat“ în ultimii doi ani. După aproape trei decenii de activitate pe piaţa românească, Bancpost a dispărut din statisticile bankingului local în 2019, ca urmare a preluării de către Banca Transilvania. Anterior, Bancpost era deţinută de grupul elen Eurobank Group.

La rândul său, Zanfir, reţeaua de supermarketuri deţinută de familia cu acelaşi nume din Vrancea, a fost înlocuită de Mega Image, după ce lanţul belgiano-olandez a cumpărat divizia de retail a companiei Zanfir, mai exact 10 magazine amplasate în judeţele Vrancea şi Bacău. Familia Zanfir, care a dezvoltat businessul, a păstrat divizia de producţie de alimente.

90

Branduri date uitării

Nume ca Aro (auto), Cico (sucuri), Alimentara (magazine), SuperCristal (pastă de dinţi) şi Cheia (săpun) se mai pomenesc astăzi doar în amintirile părinţilor şi ale bunicilor.

Sunt branduri care au „pălit“ în faţa mărcilor internaţionale precum SUV-urile grupurilor străine, Coca-Cola, Carrefour, Colgate şi Dove. Carpaţi şi Mobra se alătură brandurilor date uitării în ultimele trei decenii, unde noi nume au venit să „ia ochii“ cumpărătorilor. Există însă şi mărci româneşti care au dispărut o perioadă, doar pentru ca apoi să fie reinventate de un nou proprietar, cum este cazul bicicletei Pegas, care a revenit recent în atenţie, sau al ceasurilor Optimef, un brand creat în 1979 şi relansat de doi tineri antreprenori. Exemple de „resuscitări“ similare există şi la nivel internaţional.

„Printre aceste relansări de succes le-aş aminti pe cele relativ recente ale brandurilor Old Spice, Star Trek, Polaroid şi Balenciaga prin Nicolas Ghesquiere“, spune Şerban Iliescu, creative director şi managing partner la agenţia de branding Enhance Studios.

 De ce dispare un brand?

Printre cele mai uzuale greşeli pe care le poate face un brand şi care pot duce la dispariţia completă din piaţă se numără lipsa unei strategii coerente,

91

insistenţa sau incoerenţa în comunicare, incapacitatea de a depăşi o situaţie de criză majoră.

Şi neadaptarea la trendurile actuale şi la particularităţile generaţiilor incluse în publicul-ţintă poate fi dăunătoare, la fel ca încercarea de a lansa produse sau servicii fie prea avangardiste, fie învechite, spune Şerban Iliescu. „Ajungând în punctul în care rata profitabilităţii generate de un brand scade sub aşteptările companiei, va apărea automat decizia de abandonare a proiectului şi de scoatere a brandului din piaţă“, explică executivul de la Enhance Studios.

Lună de lună, sute de noi branduri ies în lume, dar doar câteva reuşesc să-şi consolideze o poziţie în piaţă. Lansarea unui nou brand implică investiţii importante pentru a spori încrederea publicului în alegerea mărcii respective, în defavoarea unui nume deja existent. Pe de altă parte, resuscitarea unui brand dispărut de multă vreme depinde mult de trecutul acestuia.

„În situaţia în care brandul în cauză a fost dat uitării pentru că nu a ţinut pasul cu evoluţia consumatorului, relansarea cu succes pe piaţă este, în mod cert, un proces mai simplu comparativ cu lansarea unui nou nume. În cazul brandurilor care au trecut printr-o situaţie majoră de criză şi nu au reuşit să depăşească cu succes acel moment, procesul de resuscitare este foarte dificil pentru că trebuie să convingă publicul că valorile companiei s-au schimbat în raport cu problema care i-a cauzat dispariţia“, conchide Şerban Iliescu.

Timafeed Boost în nutriția vacilor, la USAMV Cluj-Napoca: Creștere cu 3 litri/zi la lapte și spor de 77 kg la tăurașii de îngrășare Ramona Dascălu - 26 februarie 2021

Rentabil şi eficient. Aşa este descris produsul Timafeed Boost de către unul dintre cei mai apreciaţi specialişti în nutriţia animalelor, profesorul Adrian Macri de la USAMV Cluj-Napoca. Noul produs Roullier, grup reprezentat în România de Timac Agro, reușește să înlocuiască șroturile din furajarea

92

rumegătoarelor, oferind fermierilor o producție mai mare de lapte și un randament mai bun la tăurașii de îngrășare.

Timafeed Boost a fost lansat în România în acesta an și reprezintă asocierea dintre o componentă proteică (azot) și o componentă care acționează pe valorizarea rației (nucleul Boost). Important este însă că nu vorbim despre un produs format doar dintr-un amestec de materii prime, este vorba despre înglobarea acestora într-o nouă structură moleculară, care conferă produsului Timafeed omogenitate.

Vasta experiență a grupului Roullier pe partea de azot, suplimentată de existența unui laborator de cercetare de ultimă generație la nivelul Centrului Mondial de Inovație al Grupului a permis realizarea acestui produs după o cercetare de peste 4 ani, atât în laboratoarele proprii, cât și în parteneriate cu cel mai mare centru de cercetare din Franța (INRAe), centre de experimentare (Lab To Filed – Dijon, Blanca – Spania) sau cu universități de prestigiu printre care și USAMV Cluj-Napoca.

Timafeed Boost, un produs testat de cercetătorii USAMV Cluj-Napoca

O inovație precum Timafeed Boost nu putea ”scăpa” ochiului ager al specialiștilor din domeniu. Profesorul Adrian Macri, care predă disciplina ”Nutriția Plantelor” la Facultatea de Medicină Veterinară din cadrul USAMV Cluj-Napoca, a fost cel care a coordonat testele în ferme pentru a vedea care sunt beneficiile acesui produs în nutriția vacilor.

Parteneriatul dintre grupul Roullier – Timac Agro România, și USAMV Cluj-Napoca a demarat însă cu ceva ani înainte de colaborarea legată de produsul Timafeed. „Această legătură s-a făcut prin mai multe acorduri bilaterale pe care le avem, atât științifice cât și culturale cu Franța. În timp, am pus bazele unei colaborări serioase cu foarte multe contracte pe care le-am început în urmă cu 4-5 ani”, ne-a spus profesorul Adrian Macri, care predă disciplina ”Nutriția Plantelor” la Facultatea de Medicină Veterinară din cadrul USAMV Cluj-Napoca.

Timafeed Boost substituie cu succes șrotul de soia din hrana rumegătoarelor

Cercetările au dovedit din plin impactul pozitiv pe care Timafeed Boost îl poate aduce atât fermierilor, cât și științei la nivel european. Profesorul Adrian Macri dezvăluie că pe parcursul cercetărilor, acest produs s-a comportat foarte bine, substituind șrotul de soia din hrana vacilor de lapte, precum și a celor de carne.

93

”Este un produs inovativ, este un produs pe care l-am cercetat atât pe vacile de lapte cât și pe tăurași la îngrășat, în ferme convenționale, în colaborare cu universitatea noastră. Ideea este de a substitui șrotul de soia, mai ales, vorbim aici, de soia modificată genetic, de soia importată, cu utilizarea unui produs azotat pe bază de uree ceea ce a făcut acest produs Timafeed și în care am reușit să substituim cu succes o parte din acest șrot de soia atât din hrana vacilor de de lapte cât și a tăurașilor. În condițiile fermelor din România, spuneam, ferme convenționale din România, acest produs a dus la o valorificare mai bună a rațiilor, în special a cerealelor din România”, a spus acesta.

Producția de lapte a crescut în medie cu 3 litri/zi

În urma testărilor efectuate în cadrul USASMV Cluj-Napoca, s-a observat o creștere cu 3 litri de lapte la vacile unde au fost substituite o parte din șroturile de soia cu Timafeed. De asemenea, a fost observată și creșterea procentului de grăsime a laptelui cu până la 4%, precum și o creștere a procentului de proteină din lapte.

”Rezultatele au fost pozitive. Atât noi am înregistrat în ceea ce privește vacile de lapte, cantitatea și calitatea laptelui, unde am observat o creștere cu 3 litri și chiar peste 3 litri, față de lotul martor care a primit șroturile de soia, iar acolo unde am substituit în rație șroturile de soia, respectiv 1 kilogram de șrot de soia cu 400 de grame de produs cu uree, Timafeed, am observat o creștere cu 3 și chiar peste 3 litri de lapte, iar în ceea ce privește calitatea laptelui, o creștere a procentului de grăsime, până la 4% la vacile hrănite cu Timafeed, și de asemenea, o creștere a procentului de proteină din lapte”, a dezvăluit profesorul Adrian Macri.

Un plus de 77 de kilograme la tăurașii de îngrășare din rasa Charolaise

Rezultate bune au fost obținute cu produsul Timafeed și la tăurașii aflați la îngrășat. ”În ceea ce privește tăurașii Charolaise s-a observat că în perioada de îngrășare, imediat după ce au fost substituite jumătate de kilogram de șrot de soia cu 200 de grame de produs Timafeed, un bust și o creștere a sporului mediu zilnic ajungând în chiar primele săptămâni undeva până la 700 de grame diferență față de lotul martor la administrarea produsului Timafeed. La finalul celor 8 luni, în perioada de finisare, s-a ajuns la un plus de 77 de kilograme masă corporală față de lotul martor care a primit în rație doar șrotul de soia”, a subliniat specialistul în nutriția animalelor.

Profesorul Adrian Macri, alături de Marius Marica, directorul de marketing Timac Agro România

94

Timafeed vine la pachet și cu alte beneficii pentru vaci

Profesorul Adrian Macri, din cadrrul USAMV Cluj-Napoca, susține că pe lângă creșterea principalilor parametri zootehnici, produsul Timafeed are și o serie de alte beneficii, precum creșterea eficienței nutriționale, reglării populațiilor microbiene de la nivel ruminal și de ce nu, are rolul de a reduce deversarea de substanțe azotate în mediul înconjurător.

”Acest produs ajută datorită faptului că noi creștem principalii parametri zootehnici. De asemenea, are efect și asupra reglării populațiilor microbiene de la nivel ruminal. De asemenea, reduce deversarea de substanțe azotate în mediul înconjurător, o problemă reală cu amoniacul din gunoiul de grajd. De asemenea, este un produs care valorifică mai bine nutrețurile și de asemenea crește eficiența nutrițională. Este un produs care ajută și crește digestibilitatea cerealelor, a grăunțelor utilizate frecvent în rațiile rumegătoarelor”, este de părere specialistul în nutriția animalelor.

Pe viitor, profesorul Macri crede că produsul Timafeed, care în acest moment poate fi caracterizat prin eficiență și trebuie urmărit cu atenție întrucât poate ajunge chiar să crească digestibilitatea proteinei sau a celorlalte substanțe organice. ”Desigur că am putea să mai facem experiențe de digestibilitate și de asemenea să urmărim cum produsul poate să crească digestibilitatea proteinei, de exemplu sau a celorlalte substanțe organice și desigur asociat și cu alte produse care să înlocuiască aceste șroturi provenite din soia modificată genetic. Dar, în acest moment Timafeed poate fi descris ca un produs eficient și rentabil”, a conchis profesorul Adrian Macri.

Legea compostului: ce obligații au fermierii?Ferma, 26 februarie 2021 , un articol de STELIAN RĂDESCU

E în vigoare, dar fără norme tehnice de aplicare. Un lucru e clar: va fi pusă în funcțiune o adevărată industrie a compostului. Fermierii pot să-l obțină în regie proprie.

O lege elaborată și promulgată în 2020 și care ar trebui deja aplicată a produs panică în rândul agricultorilor români, unii arătându-și îngrijorarea pe rețelele de socializare. Este vorba de Legea 181/2020 privind gestionarea deșeurilor nepericuloase compostabile.

 Inițiatorii politici

 Legea a fost inițiată de mai mulți parlamentari PSD, cărora li s-au alăturat și un parlamentar de la UDMR, doi de la ALDE, unul de la PMP (aceste două ultime partide nu au mai intrat în noul legislativ), doi de la Minorități, doi

95

neafiliați și încă doi de la USR, printre care și binecunoscutul activist de mediu Mihai Goțiu, care nu se mai regăsește în componența actualului Parlament, fiindcă nu a mai prins loc pe listele partidului său.

Aceștia au fost inițiatorii politici, dar legea a fost votată de tot plenul Camerei Deputaților, fără să existe un vot negativ sau o abținere! Așadar, legea a fost trimisă cu unanimitate președintelui Klaus Iohannis, care a promulgat-o imediat, și în 20 august a fost publicată în Monitorul Oficial, devenind Legea 181/2020.

Când va produce efecte?

 Prevederile nu au fost aplicate instant: potrivit art. 18, legea urma să intre în vigoare după 6 luni de la publicarea în M.O., iar în acest interval Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor împreună cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale au obligația să elaboreze și să aprobe prin ordin comun Normele tehnice. Lunile au trecut, iar din 20 februarie a.c., legea ar trebui să producă efecte. Surse din Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor au comunicat că normele tehnice sunt în curs de elaborare și vor fi făcute publice în curând.

 Colectare separată

 Până atunci, haideți să vedem care sunt principalele prevederi și ce sancțiuni vor fi aplicate, atât persoanelor fizice, cât și celor juridice, în cazul nerespectării acestora. Mai întâi, legea are ca obiect ”stabilirea cadrului legal pentru desfășurarea activităților de gestionare a deșeurilor nepericuloase compostabile, prin reciclarea/valorificarea acestora folosind opțiunea de compostare/digestie anaerobă, în vederea protejării sănătății umane și a mediului înconjurător”. În acest sens, este obligatorie colectarea separată a deșeurilor biodegradabile destinate compostării/digestiei anaerobe, inclusiv din ușă în ușă sau prin aport voluntar. Categoriile de deșeuri destinate compostării/digestiei anaerobe ar trebui stabilite de cele două ministere precizate anterior, în cuprinsul normelor tehnice.

96

 Compost la domiciliu

 Autoritățile administrației publice locale sunt obligate să implementeze sistemul de colectare separată a deșeurilor biodegradabile, să extindă colectarea separată din ușă în ușă a biodeșeurilor în mediul urban, dublată de implementarea schemei „plătește pentru cât arunci“ și să încurajeze compostarea individuală în gospodăriile din mediul rural. Persoanele fizice și juridice care generează deșeuri biodegradabile au obligația să depună aceste deșeuri în spațiile indicate sau să le predea operatorilor autorizați pentru colectarea lor.

Risipa unor deșeuri cu mare valoare agricolă

 Este evident că legiuitorul a avut în vedere eliminarea practicilor ”strămoșești” de ardere a frunzelor și crengilor din grădini și livezi sau de abandonare a acestora, de obicei pe spațiul public. În spiritul tendințelor europene, aceste resturi vegetale sunt deșeuri cu mare valoare agricolă, fiindcă din acestea poate fi obținut compostul, cu ajutorul căruia solul este fertilizat în mod natural. Prin ardere sunt distruse materii prime indispensabile îngrijirii solului și, deci, derulării unor cicluri de cultură de succes. Prin compostare, agricultorul evită să introducă în cultură substanțe chimice de sinteză, periculoase pentru mediu. Folosește ceea ce-i oferă natura, pe seama căreia se desfășoară toată activitatea sa.

Riscă amendă

În cazul în care persoanele fizice sau juridice nu doresc să composteze în regie proprie aceste resturi vegetale, sunt obligate să le predea, probabil cu achitarea unei taxe, unor operatori autorizați pentru colectarea acestora. În caz contrar, riscă o amendă de la 500 la 800 de lei.

 Calitatea compostului scos pe piață

 Un lucru e clar: va fi pusă în funcțiune o adevărată industrie a compostului, care în final va scoate pe piață compostul necesar agriculturii. Produsul final

97

va fi clasificat în trei categorii: A. de calitate foarte bună; B. de calitate bună; C. de calitate inferioară. Compostul nu poate conține substanțe străine care nu pot fi introduse în circuitul biologic, substanțe antigerminative, inhibitori de creștere, semințe de buruieni de carantină, respectiv părțile vegetative ale acestora, macro și microorganisme dăunătoare, contagioase din punct de vedere al sănătății umane, al animalelor și al plantelor, substanțe otrăvitoare, poluante și radioactive.

O INDUSTRIE PROFITABILĂ Compostarea este o tehnică de tratare a materialelor organice, un proces de obţinere a compostului folosit la îngrăşarea solului, este o metodă de reciclare a materiei organice şi a nutrienţilor, o cale de decontaminare a mediilor încărcate cu patogeni şi o strategie de eliminare a materialelor periculoase pentru om şi mediu. Obţinerea şi comercializarea compostului este o industrie profitabilă. Click AICI și vezi cum procedează americanii!

COMPOSTUL DIN OGRADĂPrimarul comunei Ciugud, din județul Alba, Gheorghe Damian, a declarat pentru revista Ferma că este un susținător al compostării resturilor vegetale în ograda săteanului, chiar inițiind acțiuni în acest sens: ”le-am distribuit niște recipiente din plastic, în cadrul unui proiect european, dar le-am recomandat să sape o groapă în colțul grădinii și să depună acolo frunzele, crengile și alte resturi naturale. De ce să le dăm foc? Dacă luptăm cu încălzirea globală, atunci să o facem și aici, la țară, în ograda fiecăruia. Oamenii trebuie să înțeleagă de ce e bine să facă asta”.

Fermele de vaci din România, de 30 de ori mai neproductive decât cele din Ungaria , Ionuț Fîntînă, 25 februarie 2021

98

România, din nou în topul rușinii. Producția de lapte per hectar de teren arabil în țara noastră este de 0,04 litri/hectar, în timp ce țările învecinate sunt de 30 de ori mai productive. Statisticile au fost prezentate de fermierul Nicușor Șerban în emisiunea ”Agricultura la Raport”, în contextul în care crescătorii de vaci sunt extrem de nemulțumiți de decizia Ministerului Agriculturii de a păstra plafonul de 250 de vaci pentru plata sprijinului cuplat zootehnic (SCZ)

”Haideți să plecăm de la niște realități. Astăzi, media producției de lapte în Europa pe lactație standard 305 zile este de 7500 litri/cap de animal. În România, media este 3000 litri, deci suntem la sub jumătatea mediei din Europa. Mai mult, încărcătura de lapte pe hectarul de teren agricol în România este de 0,04 litri/hectar. Comparativ, în Olanda este de 6,17 litri/hectar, iar lângă noi, în Ungaria sau Polonia, aproximativ 1 litru/hectar. Deci față de vecinii noștri, ca productivitate de lapte pe hectarul de teren arabil, suntem de 25-30 de ori mai neproductivi”, a precizat Nicușor Șerban.

Crescătorul de bovine susține că, în acest context, fermierii din România nu au cum să fie competitivi cu cei din celelalte țări din Uniunea Europeană, mai ales ținând cont de faptul că marii fermieri de acolo primesc subvenții de 850 euro/cap de vacă, în timp ce crescătorii de vaci din România nu primesc nici măcar 200 euro.

”Luând în calcul aceste realități, constatăm că dacă politica agricolă și politica vacii în România continuă în această direcție în care a fost în acești ultimi 7 ani, avem toate șansele ca România să importe în continuare lapte materie primă și produse procesate din lapte din toate țările Uniunii Europene. E clar, suntem pe o piață comună, o piață concurențială, în care nu avem ce căuta dacă nu suntem competitivi. Atât timp cât fermierul veci din Ungaria primește o subvenție de aproximativ 850 euro/cap de vacă, iar eu primesc 180 euro/cap de vacă, cum pot să fiu competitiv”, a explicat Nicușor Șerban.

Fermierul a făcut referire și la data istorică aberantă pentru plata subvențiilor pentru crescătorii de vaci. În opinia sa, este ridicol ca un fermier care nu mai are astăzi nicio bovină în fermă și nu mai produce nici un gram de lapte să primească în continuare banii pentru vacile și producțiile din 2013.

99

”O fermă care a avut 100 de vaci în 2013 și are și acum 100 de vaci, a primit 530 euro/cap în fiecare an. O fermă care a avut 500 de capete în 2013, dar a investit și s-a dezvoltat, primește 180 euro/cap, deci de trei ori mai puțin. Vindem pe aceeași piață, ne ducem către aceleași fabrici de lapte; ele caută să ia laptele de unde pot să-l ia mai ieftin, iar de la mine nu pot să-ș ia.

La ANT 8, schema pentru vaca de carne, în România sunt 22.000 de ferme cu 176.000 de capete care la momentul de față nu mai au nici măcar un cap de bovină, dar au primit și pe 2019 și pe 2020 ANT. Sunt bani risipiți. Am propus formula încât cel puțin cei care nu mai au nicio bovină în exploatație să fie scoși de la plată. Nu mai vorbim de cei care au avut 100 de capete în 2013 și acum mai au 10. Același lucru se întâmplă și la ANT 7, pentru vaca de lapte. Sunt fermieri care nu mai au nicio bovină în curte, au cod de exploatație, nu mai produc niciun litru de lapte, dar primesc subvenție ANT pentru laptele produs în 2013”, a mai precizat Nicușor Șerban.

Reamintim faptul că asociațiile profesionale și crescătorii de vaci din România sunt extrem de mulțumiți de decizia MADR de a păstra plafonul de 250 de vaci pentru plata sprijinului cuplat zootehnic, după ce în urmă cu câteva zile conveniseră ca acest plafon să fie eliminat.

Mai multe detalii AICI.

,,, citeste si partea a doua, te rog ...

100