Stiri 2 februarie 2021, prima parte Cursul de schimb 02.02.2021

1 EUR

4.8739

1 USD

4.0483

PROGNOZA AGROMETEOROLOGICĂ 02 – 08 Februarie 2021!Agroinfo 02 februarie 2021

Caracteristici meteorologice. Pe ansamblu, perioada se va caracteriza printr-o vreme mai caldă decât în mod normal, în majoritatea zonelor de cultură.

Temperatura medie diurnă a aerului va oscila între -1...12°C, abaterile termice pozitive fiind de 1...10°C, pe întreg teritoriul agricol.Temperatura maximă a aerului se va situa între 3...16°C, la nivelul întregii țări. Temperatura minimă a aerului se va încadra între -5...8°C, în cea mai mare parte a țării.

Sunt prognozate precipitaţii sub formă de ploi locale, dar şi mixte (ploaie, lapoviţă şi ninsoare), acestea fiind însoțite de intensificări temporare ale vântului.

Caracteristici agrometeorologice

Aprovizionarea cu apă pe adâncimea de sol 0-100 cm, în cultura grâului de toamnă, va prezenta valori satisfăcătoare, apropiate de optim și optime, în toate regiunile agricole.

Starea de vegetaţie a culturilor agricole

În condiţiile agrometeorologice menţionate, speciile de cậmp şi pomi-viticole îşi vor continua stadiul de repaus vegetativ, în cea mai mare partea a zonelor de cultură. Pe fondul temperaturilor maxime mai ridicate din aer şi sol, la cerealierele de toamnă semănate în epoca optimă din zonele de câmpie vor fi posibile reluări lente şi temporare ale proceselor vegetative.

Cerealierele de toamnă (orz şi grâu de toamnă) vor parcurge răsărirea, apariţia frunzei a treia şi înfrăţirea (10-100%), starea de vegetaţie fiind în general bună şi medie.

Sub aspect fenologic, la rapiță se va înregistra înfrunzirea (9-13 frunze), în cea mai mare parte a țării.

La pomii fructiferi și vița-de-vie din toate plantaţiile, se va semnala starea de repaus biologic.

Lucrările agricole specifice acestei perioade (tăieri în vii şi livezi, fertilizări, tratamente fito-sanitare) vor fi întrerupte temporar, în special în zilele cu precipitații.

Recomandări de specialitate:

• Continuarea efectuării controlului biologic sistematic pentru determinarea viabilităţii plantelor la cerealierele de toamnă şi a elementelor de rod la pomii fructiferi și vița-de-vie;• Administrarea îngrăşămintelor minerale complexe la culturile de toamnă;• Aplicarea îngrăşămintelor organice şi efectuarea lucrărilor de întreţinere în plantaţiile pomi-viticole.

*Evoluția stării de vegetație pentru perioada estimată utilizează prognoza meteorologică pe scurtă/medie durată asociată cu informațiile fenologice colectate săptămânal prin monitorizarea principalelor culturi agricole din România situate în apropierea stațiilor meteorologice cu program agrometeorologic din rețeaua Administrației Naționale de Meteorologie.

METEO. Vine un val de căldură! Cum va fi vremea în ultima lună de iarnă Iuliu Vlădescu 2 februarie 2021,

Vine un val de căldură! Meteorologii au anunțat cum va fi vremea în ultima lună de iarnă, iar veștile, cel puțin pe termen scurt, sunt îmbucurătoare. Vine un val de căldură! Luna februarie începe cu o săptămână mult mai caldă decât temperaturile obișnuite pentru această perioadă.

Săptămâna 01.02.2021 – 08.02.2021

Potrivit Administrației Naționale de Meteorologie (ANM), valorile termice vor fi mai ridicate decât cele specifice pentru această perioadă, în toate regiunile, dar cu o abatere termică pozitivă mai accentuată în cele intracarpatice.

Cald va fi mai ales în Transilvania, Crișana, Banat, Oltenia și Muntenia, dar și în sudul Dobrogei.

Regimul pluviometric va fi în general deficitar în jumătatea sudică a țării, dar mai ales în sud-vest și la munte. Va fi local excedentar în nordul extrem al țării. În rest, cantitățile de precipitații vor fi apropiate de cel normal pentru această perioadă. Mai multă apă va fi, local, doar în Maramureș.

Săptămâna 08.02.2021 – 15.02.2021

Și în această săptămână temperaturile medii ale aerului vor fi mai ridicate decât cele normale pentru acest interval, la nivelul întregii țări.

Temperaturi ceva mai ridicate decât media țării se vor consemna în sudul Munteniei și al Olteniei.

Cantitățile de precipitații vor fi excedentare în regiunile intracarpatcie, dar mai ales în zonele montane, iar în rest vor fi apropiate de cele normale pentru această perioadă.

Cel mai mult va ploua, în a doua săptămână din februarie, în Maramureș și Banat.

Săptămâna 15.02.2021 – 22.02.2021

Pentru cea de a treia săptămână din luna februarie, meteorologii anunță că temperatura medie a aerului va avea valori apropiate de cele normale pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României.

Răcirea va fi mai accentuată în Carpații Orientali și Nordul Moldovei, dar și în depresiunile din Transilvania și în Apuseni.

Regimul pluviometric estimat pentru acest interval va fi în general excedentar în regiunile intracarpatice, iar în rest va fi apropiat de cel normal pentru această perioadă.

Săptămâna 22.02.2021 – 01.03.2021

Prognoza Administrației Naționale de Meteorologie arată că valorile termice se vor situa în jurul celor specifice pentru acest interval, la nivelul întregii țări.

Cantitățile de precipitații vor fi apropiate de cele normale pentru această perioadă, în toate regiunile.

APIA si SUBVENTIIPlata regulara APIA. Peste 2 miliarde de euro, aprobati pentru Campania 2020 Agroromania.ro 02 Feb. 2021 APIA informeaza ca a autorizat plata regulara a peste 2 miliarde de euro, bani aferenti Campaniei 2020.

Aproape 768.000 de fermieri sunt autorizati, in prezent, la plata in cadrul Campaniei 2020, ceea ce reprezinta 93,54% din totalul celor care au depus Cerere unica de plata.

 Suma totala autorizata la plata pentru cei 767.907 de fermieri se ridica la 2,14 miliarde de euro, din care: 1,69 miliarde de euro din Fondul European de Garantare Agricola (FEGA), 373,36 milioane de euro din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR) si 74,21 milioane de euro cofinantare de la bugetul national (BN1).

 Conform datelor APIA, platile finantate din FEGA se efectueaza la cursul de schimb de 4,8725 lei pentru un euro, iar platile finantate din FEADR la cursul de schimb de 4,7830 lei pentru un euro.

Pana la data de 1 februarie 2021, suma totala autorizata la plata pentru sprijinul cuplat in sectorul zootehnic este de 162,62 milioane de euro. Din acest total, 86,27 milioane de euro pentru Sprijin cuplat in sectorul zootehnic - vaci de lapte; 1,44 milioane de euro - Sprijin cuplat in sectorul zootehnic - bivolite de lapte; 10,87 milioane de euro - Sprijin cuplat in sectorul zootehnic - taurine de carne; 64,02 milioane de euro - Sprijin cuplat in sectorul zootehnic - ovine/caprine; 200.000 de euro - Sprijin cuplat in sectorul zootehnic - viermi de matase.

 Platile se efectueaza in lei, la cursul de schimb de 4,8725 lei pentru un euro, stabilit de Banca Centrala Europeana la data de 30 septembrie 2020 si publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 323 din 1 octombrie 2020, potrivit APIA.

APIA OFICIAL! PLATA SUBVENȚIEI DE 17,90 EURO PE CAP DE OVINĂ ȘI CAPRINĂ!Agroinfo02 februarie 2021 -

COMUNICAT APIA 2 FEBRUARIE 2021. Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) anunță astăzi, 2 februarie 2021, într-un comunicat pentru AGROINFO suma autorizată la plata sprijinului cuplat la ovine și caprine, subvenția mare, cum îi spun crescătorii de animale.

Potrivit comunicatului transmis astăzi de APIA pentru AGROINFO, suma totală plătită pentru sprijinul cuplat zootehnic, până la data de 1 februarie 2021, este de 162,2 milioane de euro din care în conturile crescătorilor de ovine și/sau caprine ajung 64,02 milioane euro, reprezentînd sprijin cuplat ovine/caprine pentru anul 2020.

Cuantumul acestei subvenții pe cap de ovină/caprină, valabil pentru anul 2020, este de 17,9060 euro/cap de animal. APIA le achită crescătorilor plata în lei, la un curs de 4,8725 lei pentru un euro. Astfel, crescătorii de ovine și/sau caprine primesc 87,2469 lei/cap de animal.

VEZI AICI COMUNICATUL APIA DE ASTĂZI!

ANUNȚ APIA DE ASTĂZI: SUBVENȚIILE ÎN CONTURILE FERMIERILOR!Agroinfo 02 februarie 2021

COMUNICAT APIA! Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA) continuă autorizarea plății regulare pentru Campania 2020, până la acest moment fiind autorizați la plată un număr de 767.907 fermieri, reprezentând un procent de 93,54% din numărul total al fermierilor eligibili care au depus Cerere unică de plată în Campania 2020, anunță APIA într-un comunicat transmis AGROINFO.

Suma totală autorizată la plată este de 2,14 miliarde euro, din care:

    - 1,69 miliarde euro din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA);    - 373,36 milioane euro din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR);    - 74,21 milioane euro cofinanțare de la Bugetul Național (BN1).

Plăţile finanțate din FEGA se efectuează la cursul de schimb de 4,8725 lei pentru un euro, iar plăţile finanțate din FEADR la cursul de schimb de 4,7830 lei pentru un euro.

Totodată, vă informăm că până la data de 1 februarie 2021 suma totală autorizată la plată pentru sprijinul cuplat în sectorul zootehnic se ridică la 162,62 milioane euro, din care:

⦁  86,27 milioane euro  - Sprijin cuplat în sectorul zootehnic - Vaci de lapte;⦁  1,44 milioane euro - Sprijin cuplat în sectorul zootehnic - Bivolițe de lapte;⦁  10,87 milioane euro - Sprijin cuplat în sectorul zootehnic - Taurine de carne;⦁  64,02 milioane euro  - Sprijin cuplat în sectorul zootehnic - Ovine/Caprine;⦁  0,02 milioane euro - Sprijin cuplat în sectorul zootehnic – Viermi de mătase.

Plățile se efectuează în lei, la cursul de schimb de 4,8725 lei pentru un euro, stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 30 septembrie 2020 și publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr.323 din 1 octombrie 2020.

Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură depune toate eforturile pentru a efectua în timp util plățile aferente Campaniei 2020.      APIA, MEREU ALĂTURI DE FERMIERI!

PLATA SUBVENȚIEI APIA LA VACI DE LAPTE!Agroinfo 02 februarie 2021 - OFICIAL! Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a transmis astăzi, 2 februarie 2021, un comunicat pentru AGROINFO în care anunță suma plătită crescătorilor de vaci de lapte până la data de 1 februarie 2021.

Potrivit comunicatului transmis astăzi de APIA pentru AGROINFO, până la data de 1 februarie 2021 suma totală autorizată de APIA la plată pentru sprijinul cuplat în sectorul zootehnic se ridică la 162,62 milioane euro, din care 86,27 milioane de euro le sunt achitate crescătorilor de bovine pentru sprijinul cuplat la vaci de lapte.

Cuantumul subvenției pe cap de vacă de lapte, valabil pentru anul 2020, este de 379,5340 euro/cap de animal = 1.849,2794 lei/cap de animal. Efectivul de vaci de lapte pentru care crescătorii au solicitat la APIA această subvenție în anul 2020 este de 261.702 de capete vaci lapte.

VEZI AICI COMUNICATUL APIA!

ANUNȚ APIA DE ASTĂZI: SUBVENȚIILE ÎN CONTURILE FERMIERILOR! Agroinfo 02 februarie 2021

COMUNICAT APIA! Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA) continuă autorizarea plății regulare pentru Campania 2020, până la acest moment fiind autorizați la plată un număr de 767.907 fermieri, reprezentând un procent de 93,54% din numărul total al fermierilor eligibili care au depus Cerere unică de plată în Campania 2020, anunță APIA într-un comunicat transmis AGROINFO.

Suma totală autorizată la plată este de 2,14 miliarde euro, din care:

    - 1,69 miliarde euro din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA);    - 373,36 milioane euro din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR);    - 74,21 milioane euro cofinanțare de la Bugetul Național (BN1).

Plăţile finanțate din FEGA se efectuează la cursul de schimb de 4,8725 lei pentru un euro, iar plăţile finanțate din FEADR la cursul de schimb de 4,7830 lei pentru un euro.

Totodată, vă informăm că până la data de 1 februarie 2021 suma totală autorizată la plată pentru sprijinul cuplat în sectorul zootehnic se ridică la 162,62 milioane euro, din care:

⦁  86,27 milioane euro  - Sprijin cuplat în sectorul zootehnic - Vaci de lapte;⦁  1,44 milioane euro - Sprijin cuplat în sectorul zootehnic - Bivolițe de lapte;⦁  10,87 milioane euro - Sprijin cuplat în sectorul zootehnic - Taurine de carne;⦁  64,02 milioane euro  - Sprijin cuplat în sectorul zootehnic - Ovine/Caprine;⦁  0,02 milioane euro - Sprijin cuplat în sectorul zootehnic – Viermi de mătase.

Plățile se efectuează în lei, la cursul de schimb de 4,8725 lei pentru un euro, stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 30 septembrie 2020 și publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr.323 din 1 octombrie 2020.

Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură depune toate eforturile pentru a efectua în timp util plățile aferente Campaniei 2020.      APIA, MEREU ALĂTURI DE FERMIERI!

DAȚI ALARMA LA APIA DACĂ VĂ AFLAȚI ÎNTR-UNA DIN ACESTE SITUAȚII!Agroinfo 02 februarie 2021 -

SUBVENȚII APIA 2021! Termenul APIA care le salvează anul acesta fermierilor români subvențiile pe hectar și pe animale! Cum trebuie să procedați ca să nu vă pierdeți subvențiile APIA dacă vă aflați într-una din situațiile expuse mai jos?

CE ÎNSEAMNĂ FORȚA MAJORĂ ȘI CUM LE SALVEAZĂ FERMIERILOR SUBVENȚIILE APIA PENTRU 2021!

În sensul finanțării, al gestionării și al monitorizării politicii agricole comune, "forța majoră" și "circumstanțele excepționale" sunt recunoscute, în special, în următoarele cazuri:

a) decesul beneficiarului;b) incapacitatea profesională pe termen lung a beneficiarului;c) o catastrofă naturală gravă care afectează puternic exploatația agricolă;d) distrugerea accidentală a clădirilor destinate creșterii animalelor, aflate pe exploatația agricolă;e) o epizootie sau o boală a plantelor care afectează parțial sau integral șeptelul sau, respectiv, culturile beneficiarului;f) exproprierea întregii exploatații agricole sau a unei mari părți a acesteia, dacă exproprierea respectivă nu ar fi putut fi anticipată la data depunerii cererii;g) distrugerea terenurilor agricole și a animalelor aflate pe exploatațiile agricole de către exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic, astfel cum sunt definite prin Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările și completările ulterioare. Prevederea intră în vigoare în termen de 30 de zile de la primirea deciziei Comisiei Europene cu privire lanotificarea inițiată de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

În ceea ce privește plățile, dacă nu a fost în măsură să respecte criteriile de eligibilitate sau alte obligații din cauza unui caz de forță majoră sau a unor circumstanțe excepționale, beneficiarul are în continuare dreptul la ajutor pentru suprafața eligibilă sau pentru animalele eligibile în momentul producerii cazului de forță majoră sau a circumstanțelor excepționale.

În situația în care neconformitatea rezultată ca urmare a unor astfel de cazuri de forță majoră sau circumstanțe excepționale se referă la ecocondiționalitate, nu se aplică sancțiunea administrativă corespunzătoare menționată la art. 91 alin. (1) din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013.

NOTIFICAȚI APIA ÎN TERMEN DE 15 ZILE!

Cazurile de forță majoră și circumstanțele excepționale se notifică în scris APIA, furnizându-se în același timp dovezi relevante care atestă apariția situațiilor prevăzute mai sus, în termen de 15 zile lucrătoare de la data la care beneficiarul sau succesorul său în drepturi este în măsură să trimită respectiva notificare.

În cazul în care beneficiarul sau succesorul acestuia depășește termenul prevăzut, notificarea nu se ia în considerare, precizează Ordonanța de urgență pentru aprobarea schemelor de plăți și a unor instrumente de garantare care se aplică în agricultură în anii 2021 și 2022, publicată pe site-ul oficial al Ministerului Agriculturii.

SUBVENȚII APIA! REGULI ÎN 2021 PENTRU TRANSFERUL DE EXPLOATAȚIE AGRICOLĂ!Agroinfo 02 februarie 2021

OFICIAL MADR. Care sunt regulile pe care trebuie să le respecte fermierii români anul acesta la transferul unei exploatații agricole astfel încât să nu piardă subvențiile agricole de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA)?

Dacă o exploatație este transferată integral de la un beneficiar la altul după depunerea unei cereri de plată și înainte să fi fost îndeplinite toate condițiile de acordare a plății, cedentului (beneficiarul a cărui exploatație este transferată unui alt beneficiar) nu i se acordă niciun ajutor sau sprijin pentru exploatația transferată.

Ajutorul solicitat sau plata solicitată de cedent se acordă cesionarului (cesionar înseamnă beneficiarul căruia i se transferă exploatația), cu respectarea următoarelor condiții:

a) în termen de 10 zile calendaristice de la efectuarea transferului de exploatație, cesionarul notifică APIA asupra transferului și solicită plata ajutorului și/sau a sprijinului;b) cesionarul furnizează toate documentele justificative solicitate de APIA referitoare la transferul de exploatație;c) sunt îndeplinite toate condițiile pentru acordarea ajutorului și/sau a sprijinului în ceea ce privește exploatația transferată.

După momentul în care cesionarul a informat APIA și a solicitat plata ajutorului și/sau a sprijinului:

a) toate drepturile și obligațiile cedentului care decurg din raportul juridic dintre cedent și APIA generat de cererea unică de plată sunt atribuite cesionarului;

b) toate acțiunile necesare pentru acordarea ajutorului și/sau a sprijinului și toate declarațiile date de cedent înainte de transfer sunt atribuite cesionarului în scopul aplicării normelor relevante ale Uniunii;

c) exploatația transferată este considerată o exploatație separată pe durata anului de cerere în cauză.

În cazul schemelor de sprijin cuplat sector zootehnic și/sau ANT sector zootehnic, precum și al măsurilor compensatorii de dezvoltare rurală 10 și 11 aplicabile pe terenurile agricole, prevăzute în Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020, se poate efectua și transferul unei/unor exploatații cu cod ANSVSA și/sau părți ale exploatației ca unitate de producție, potrivit prevederilor art. 47 alin. (2) din Regulamentul (UE) nr. 1.305/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.698/2005 al Consiliului, precizează Ordonanța de urgență pentru aprobarea schemelor de plăți și a unor instrumente de garantare care se aplică în agricultură în anii 2021 și 2022, publicată pe site-ul oficial al Ministerului Agriculturii.

CÂND LE PLĂTEȘTE APIA FERMIERILOR AJUTOARELE NAȚIONALE TRANZITORII PENTRU 2020! Agroinfo,: 02 februarie 2021 -

PLATA SUBVENȚIILOR APIA. Ajutorul național tranzitoriu, așa-zisa subvenție mică, este așteptată cu nerăbdare de crescătorii de animale din România. Mulți dintre ei nu beneficiază de sprijinul cuplat din zootehnie și se bazează pe acest ajutor, ANT, care este plătit de la bugetul de stat. Plata întârzie pentru că legea bugetului național pentru anul 2021 nu a fost încă votată de Parlamentul României. 

AGROINFO vă spune care sunt ultimele noutăți în ceea ce privește votarea legii bugetului de stat pentru acest an, buget de care depinde plata ajutoarelor naționale tranzitorii și achitarea altor ajutoare de stat din agricultură.  

Premierul Florin Cîţu a anunţat că va merge în Parlament cu proiectul de buget pentru 2021 cel mai târziu săptămâna viitoare. El a spus că aşteaptă ca ministerele să vină cu planuri de reducere a cheltuielilor şi de reformă, altfel va forţa anumite reforme prin intermediul limitelor din buget. 

„Bugetul pentru 2021 întârzie puţin pentru că eu am cerut un lucru foarte important şi nu dau înapoi de la acest lucru: subvenţiile sau cheltuielile care se duc din anumite sectoare în sectorul public anul acesta trebuie să fie legate de reformă. E foarte clar: nu se duce niciun ban către niciun sector dacă nu văd aceste reforme. Aştept să văd reforme care vin, vom forţa aceste reforme dacă nu, prin limitele din buget, dar 2021 este anul reformelor”, a spus luni, 1 februarie 2021, premierul Cîţu, citat de ZF.

Așadar, săptămâna aceasta și nici săptămâna viitoare nu sunt sunt șanse ca ajutorul național tranzitoriu să intre la plată.

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) le achită fermierilor români ajutoarele naționale tranzitorii, atât din zootehnie, cât și din vegetal, din bugetul național al anului următor anului de cerere. Astfel, ajutoarele naționale tranzitorii, aferente anului de cerere 2020, sunt achitate din bugetul național pentru acest an. APIA nu poate face plata decât după ce legea bugetului de stat este votată, aprobată.

Crescătorii de animale ne întreabă în fiecare zi când intră la plată această subvenție APIA și dacă a fost stabilit cuantumul ei pe cap de animal, pe tona de lapte de vacă. APIA nu a anunțat deocamdată cuantumul ANT. Mari diferențe față de cuantumul aprobat pentru 2019 nu vor fi, ajutorul național tranzitoriu a scăzut în fiecare an cu cca 5%.

Vă reamintim cuantumul ANT pentru anul 2019:

AJUTOR NAȚIONAL TRANZITORIU VEGETAL!

ANT 1 - Ajutor Naţional Tranzitoriu pentru culturi amplasate pe teren arabil - 13,3202 euro/ha = 63,1791 lei/haANT 3 - Ajutor Naţional Tranzitoriu pentru cânepă pentru fibră - 8,9570 euro/ha = 42,5421 lei/haANT 4 - Ajutor Naţional Tranzitoriu pentru tutun - 1.569,4413 euro/ha = 7.454,2183 lei/haANT 5 - Ajutor Naţional Tranzitoriu pentru hamei - 400,2599 euro/ha = 1.901,0744 lei/haANT 6 - Ajutor Naţional Tranzitoriu pentru sfeclă de zahăr - 73,8219 euro/ha = 350,6244 lei/ha

 AJUTOR NAȚIONAL TRANZITORIU ÎN ZOOTEHNIE!

ANT 7 - Ajutor Naţional Tranzitoriu - Schema decuplată de producţie, specia bovine - sector lapte - 17,7220 euro/tonă = 84,1724 lei/tonăANT 8 - Ajutor Naţional Tranzitoriu - Schema decuplată de producţie, specia bovine - sector carne - 69,1109 euro/cap = 328,2491 lei/cap de animalANT 9 - Ajutor Naţional Tranzitoriu - Schema cuplată de producţie, speciile ovine/caprine - 4,7157 euro/cap = 22,3976 lei/cap de animal

ALTE SUBVENȚII APIA CARE DEPIND DE APROBAREA BUGETULUI DE STAT:

- Ajutorul de stat pentru motorina utilizată în agricultură. Ajutorul de stat se acordă sub formă de rambursare a diferenţei dintre rata accizei standard şi rata accizei reduse (stabilită la 21,00 euro/1000 litri) pentru motorina utilizată la efectuarea lucrărilor mecanizate în agricultură a cărui valoare unitară, valabilă pentru anul 2020, este de 1,5258 lei/litru.

- Ajutorul de stat acordat în sectorul creșterii animalelor. Schema de ajutor de stat are ca obiectiv acoperirea costurilor administrative aferente întocmirii şi menţinerii registrului genealogic, precum şi costurile aferente testelor pentru determinarea calităţii genetice sau a randamentului genetic al şeptelului. Ajutoarele sunt furnizate sub formă de servicii subvenţionate întreprinderilor individuale şi familiale, persoanelor fizice autorizate, persoanelor fizice care deţin certificat de producător/atestat de producător, după caz, precum şi persoanelor juridice care îşi desfăşoară activitatea în domeniul creșterii animalelor.

Intensitatea ajutorului de stat pentru efectuarea serviciilor este:a) de până la 100% din costurile administrative aferente întocmirii şi menţinerii registrelor genealogice;b) de până la 70 % din costurile aferente testelor efectuate de terţi sau în numele unor terţi pentru determinarea calităţii genetice sau a randamentului genetic al şeptelului.

BUGET PLATA SUBVENȚIILOR APIA pentru ACEST AN!Agroinfo, 01 februarie 2021

OFICIAL. Regulamentul (UE) 2020/2220 stabilește plafonul alocat României din fonduri europene pentru plata subvențiilor agricole cuvenite fermierilor români în acest an, 2021, și anul viitor, în 2022. Perioada 2021-2022 este considerată de tranziție până la implementarea în 2023 a noii Politici Agricole Comune, PAC.

Bugetul alocat României pentru plata subvențiilor APIA pentru acest an, 2021, este de 1.891.805.000 de euro, precizează Regulamentul (UE) 2020/2220 care stabilește criteriile de acordare a plăților din agricultură pentru anii de tranziție, 2021-2022.

Ce scheme de plăți directe le vor fi achitate fermierilor în acest an de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) din acest buget?

Printr-o Ordonanță de Urgență, Ministerul Agriculturii a stabilit că fermierii români vor primi în acest an următoarele scheme de plată:

a) schema de plată unică pe suprafață;b) plata redistributivă;c) plata pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu;d) plata pentru tinerii fermieri;e) schema de sprijin cuplat;f) schema simplificată pentru micii fermieri.

La această listă se adaugă și ajutoarele naționale tranzitorii din sectorul vegetal și zootehnic, însă aceste ajutoare sunt achitate de către APIA din bugetul național. Deci, nu sunt plătite din plafonul național alocat României de către UE.

Pentru anul 2022, plafonul alocat României pentru plata subvențiilor APIA este de 1.919.363.000 de euro.

APIA: Situația la zi a plăților în Campania 2020, 2 februarie 2021 Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA) continuă autorizarea plății regulare pentru Campania 2020, până la acest moment fiind autorizați la plată un număr de 767.907 fermieri, reprezentând un procent de 93,54% din numărul total al fermierilor eligibili care au depus Cerere unică de plată în Campania 2020.

Suma totală autorizată de APIA la plată este de 2,14 miliarde euro, din care:– 1,69 miliarde euro din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA);– 373,36 milioane euro din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR);– 74,21 milioane euro cofinanțare de la Bugetul Național (BN1).Plăţile finanțate din FEGA se efectuează la cursul de schimb de 4,8725 lei pentru un euro, iar plăţile finanțate din FEADR la cursul de schimb de 4,7830 lei pentru un euro.

Totodată, vă informăm că până la data de 1 februarie 2021 suma totală autorizată la plată pentru sprijinul cuplat în sectorul zootehnic se ridică la 162,62 milioane euro, din care:

86,27 milioane euro – Sprijin cuplat în sectorul zootehnic – Vaci de lapte; 1,44 milioane euro – Sprijin cuplat în sectorul zootehnic – Bivolițe de lapte; 10,87 milioane euro – Sprijin cuplat în sectorul zootehnic – Taurine de carne; 64,02 milioane euro – Sprijin cuplat în sectorul zootehnic – Ovine/Caprine; 0,02 milioane euro – Sprijin cuplat în sectorul zootehnic – Viermi de mătase.

Plățile se efectuează în lei, la cursul de schimb de 4,8725 lei pentru un euro, stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 30 septembrie 2020 și publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr.323 din 1 octombrie 2020.

Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură depune toate eforturile pentru a efectua în timp util plățile aferente Campaniei 2020.

Plăți APIA 2021 – noutăți. Subvențiile achitate fermierilor până astăzi agrointeligenta.ro - 2 februarie 2021 Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA) continuă autorizarea plății regulare pentru Campania 2020, până la acest moment fiind autorizați la plată un număr de 767.907 fermieri, reprezentând un procent de 93,54% din numărul total al fermierilor eligibili care au depus Cerere unică de plată în Campania 2020, potrivit unui comunicat de presă remis Agrointeligenţa-AGROINTEL.RO.Suma totală autorizată la plată este de 2,14 miliarde euro, din care: 1,69 miliarde euro din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA); 373,36 milioane euro din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR); 74,21 milioane euro cofinanțare de la Bugetul Național (BN1).Plăţile finanțate din FEGA se efectuează la cursul de schimb de 4,8725 lei pentru un euro, iar plăţile finanțate din FEADR la cursul de schimb de 4,7830 lei pentru un euro.Totodată, vă informăm că până la data de 1 februarie 2021 suma totală autorizată la plată pentru sprijinul cuplat în sectorul zootehnic se ridică la 162,62 milioane euro, din care: 86,27 milioane euro – Sprijin cuplat în sectorul zootehnic – Vaci de lapte; 1,44 milioane euro – Sprijin cuplat în sectorul zootehnic – Bivolițe de lapte; 10,87 milioane euro – Sprijin cuplat în sectorul zootehnic – Taurine de carne; 64,02 milioane euro – Sprijin cuplat în sectorul zootehnic – Ovine/Caprine; 0,02 milioane euro – Sprijin cuplat în sectorul zootehnic – Viermi de mătase.Plățile se efectuează în lei, la cursul de schimb de 4,8725 lei pentru un euro, stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 30 septembrie 2020 și publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr.323 din 1 octombrie 2020.Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură depune toate eforturile pentru a efectua în timp util plățile aferente Campaniei 2020.

Tăiere la programele naționale din bugetul Ministerului Agriculturii. Agrointeligența a avut dreptate: Banii pentru fermieri vor fi mai puțini în 2021 , Marian Păvălașc - 2 februarie 2021 Experți apropiați de premierul Florin Cîțu au confirmat, în exclusivitate pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO, informațiile noastre că bugetul Ministerului Agriculturii va mai mic în acest an, față de 2020. Sursele citate au precizată că bugetul din acest an al programelor naționale de sprijinire a agriculturii va fi mai mic în medie cu 10%.Două sunt cauzele reducerii finanțării programelor naționale în agricultură în acest an, ne-au precizat aceeași experți. Primul, cel evident este al contracției bugetului cauzată de pandemia provocată de coronavirus care a blocat multe sectoare economie și a micșorat încasările la bugetul de stat. Al doilea, ține de lipsa de abilitate a ministrului Adrian Oros în discuțiile cu premierul Florin Cîțu și ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, au adăugat experții apropiați de prim-ministrul Românei.Despre acest subiect, Agrointeligența – AGROINTEL.RO a scris prin opinia semnată de Vlad Macovei, fondator Agrointeligența și președinte al Asociației Forța Fermierilor. Acesta a dezvăluit că bugetul agriculturii în 2021 ar urma să fie mai mic cu un miliard de lei (aproximativ 210 milioane de euro).Informația privind tăierea bugetului Ministerului Agriculturii, a fost confirmată și din surse politice, apropiate liderilor PNL. Astfel, am reușit să reconfirmăm că premierul Florin Cîțu a propus ca tăierea programelor naționale de sprijinire a agriculuturii să se facă în medie cu 10%. ”Mențiunea a fost să se dea credit 100% sectorului cerealier și celui zootehnic. Pe cât posibil, aceste domenii să nu sufere scăderi. Ba chiar se dorește continuarea investițiilor în irigații”, ne-a transmis o sursă din PNL.Varianta pesimistă pentru ministrul Oros este ca aceste alocări să scadă sub 1,7 miliarde de lei, cel mai puțin din 2017 și până acum. Atenție, sumele pentru eventualele despăgubiri de secetă pentru culturile de primăvară aferente anului 2020 nu sunt nici măcar luate în calcul.Anularea programului Tomata – ”scutire” de 40 de milioane de euroMare parte din reduceri va fi realizată prin anularea programului de susținere a culturilor de tomate, susțin sursele citate. Acest program a beneficiat în 2020 de un buget de aproape 186 de milioane de lei (40 de milioane de euro). Alte programe care vor fi anulate în 2021, dar care oricum nu au avut buget nici în ultimii doi ani: dezvoltarea Casei de Comerț Unirea – proiectul de suflet al fostului ministru Petre Daea, dezvoltarea zonei montane, programul subvențiilor pentru lână.De menționat că deși nu vor fi prevăzuți bani pentru susținerea fermierilor din zona montană, există o lege veche de trei ani de acum care impune ca ministerul să acorde un miliard de euro pentru dezvoltarea zonelor de munte. Banii ar fi trebuit acordați timp de un deceniu de la aprobarea legii, iulie 2018.Reamintim că, potrivit surselor noastre, valoarea ajutoarelor de la bugetul public, pentru sectoarele agricole, este prognozată în 2021 să fie undeva la 1,9 – 1,7 miliarde de lei. Suma nu are legătură cu valoarea subvențiilor europene destinate acestu domeniu. Între 15 și 16 miliarde de lei este prognoza subvențiilor europene care vor intra în România în 2021.Cuantumul celor mai importante ajutoare și subvenții acordate de Ministerul Agriculturii în 2020 au fost următoarele:Ajutoare naționale– ANT 1 – Ajutor Național Tranzitoriu pentru culturi amplasate pe teren arabil – 13,3202 euro/ha = 63,1791 lei/ha– ANT 3 – Ajutor Național Tranzitoriu pentru cânepă pentru fibră – 8,9570 euro/ha = 42,5421 lei/ha– ANT 4 – Ajutor Național Tranzitoriu pentru tutun – 1.569,4413 euro/ha = 7.454,2183 lei/ha– ANT 5 – Ajutor Naţional Tranzitoriu pentru hamei – 400,2599 euro/ha = 1.901,0744 lei/ha– ANT 6 – Ajutor Naţional Tranzitoriu pentru sfeclă de zahăr – 73,8219 euro/ha = 350,6244 lei/ha– ANT 7 – Ajutor Național Tranzitoriu – Schema decuplată de producție, specia bovine – sector lapte – 17,7220 euro/tonă = 84,1724 lei/tonă– ANT 8 – Ajutor Naţional Tranzitoriu – Schema decuplată de producţie, specia bovine – sector carne – 69,1109 euro/cap = 328,2491 lei/cap de animalANT 9 – Ajutor Naţional Tranzitoriu – Schema cuplată de producţie, speciile ovine/caprine – 4,7157 euro/cap = 22,3976 lei/cap de animalSubvenția pentru acciza pe motorină– se acordă sub formă de rambursare a diferenţei dintre rata accizei standard şi rata accizei reduse (stabilită la 21,00 euro/1000 litri) pentru motorina utilizată la efectuarea lucrărilor mecanizate în agricultură a cărui valoare unitară, valabilă pentru anul 2020, este de 1,5258 lei/litru.Programul zootehnic al raselor– schema de ajutor de stat are ca obiectiv acoperirea costurilor administrative aferente întocmirii şi menţinerii registrului genealogic, precum şi costurile aferente testelor pentru determinarea calităţii genetice sau a randamentului genetic al şeptelului. Ajutoarele sunt furnizate sub formă de servicii subvenţionate întreprinderilor individuale şi familiale, persoanelor fizice autorizate, persoanelor fizice care deţin certificat de producător/atestat de producător, după caz, precum şi persoanelor juridice care îşi desfăşoară activitatea în domeniul creșterii animalelor.În afară de aceste scheme, fermierii au mai beneficiat de programul de ajutor de minimis pentru cultura de usturoi și de un minimis pentru creșterea porcilor Bazna și Mangalița, puternic limitat începând de anul trecut. ALTELENOU SECRETAR DE STAT ÎN MINISTERUL AGRICULTURII! Agroinfo 02 februarie 2021

COMUNICAT. Potrivit unui comunicat al UDMR, Barabasi Antal Szabolcs a fost numit secretar de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Barabasi Antal Szabolcs este licențiat în anul 2003 la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară, specializarea Zootehnie.

Între anii 2004-2006, a avut funcția de director pe zona Europa de Est a unei companii specializate în proiectarea construcțiilor tehnologice, respectiv tehnologizarea fermelor pentru vaci de lapte.

Din 2006 până în prezent deține funcția de director a mai multor companii, având profilul de proiectare, construcții tehnologice, implementare a proiectelor europene privind exploatațiile zootehnice, în special pentru bovine și ovine.

Cunoaște și are idei constructive pentru optimizarea investițiilor și a profitului în zootehnie.

Ține zilnic legătura cu fermierii din întreaga țară și asociațiile din domeniu, organizând periodic “Zilele Fermierilor” sau “Ziua Porților Deschise” și oferind totodată consultanță în domeniul zootehnic, precizează UDMR.

Daniel Botănoiu: ”Bugetul este vital pentru sectorul agricol, mai exact mărimea lui” Roxana Dobre - 2 februarie 2021

Fost secretar de stat, mesaj pentru ministrul agriculturii, Adrian Oros. Daniel Botănoiu, cunoscut oficial care a ocupat funcția de secretar de stat în cadrul MADR, atenționează printr-un mesaj postat pe pagina personală de Facebook, că bugetul de stat pentru anul 2021 este vital pentru sectorul dar și mai importantă este mărimea sumelor care vor ajunge la fermieri.

”Dle Oros, vă rog să vă treziți! Nu musai din somn, ci din visare! Bugetul este vital pentru sectorul agricol, mai exact mărimea lui. Astăzi, mai mult ca altă dată, este nevoie de finanțare, sectorul agroalimentar românesc are nevoie acută de bani. Trebuie profitat de faptul că nimeni, dar absolut nimeni, nu “se mai uită” la nivelul deficitelor! Dle ministru Oros, nutresc speranța ca discuțiile pe care le purtați la Minister să nu fie practic doar o prelungire a campaniei electorale. Vreau să înțelegeți că un an cu o finanțare redusă înseamnă în realitatea agricolă trei ani pierduți!”, avertizează fostul oficial.

Acesta subliniază că un program nu “se pune pe picioare” în două luni. ”Ca atare mă îndoiesc că programul extins pentru legumicultura în spații protejate va funcționa, din mai multe considerente tehnice. Apoi, reproducția la porc și pasăre, creșterea ovinelor/caprinelor, bovinelor, piscicultura/acvacultura, apicultura, horticultura, industria alimentară sunt sectoare în suferință, aceasta fiind agravată de decizia dumneavoastră, surprinzătoare de-altfel, de a propune un buget mai mic decât cel din anul anterior. Asta denotă naivitatea și lipsa de cunoaștere a realităților din sectorul agricol. Ne inundă carnea de porc din alte state unde sectoarele sunt susținute financiar, iar dumneavoastră nu numai că nu gândiți programe de susținere, ci mai mult, tăiați din buget! Excelați însă la capitolul “Detașări de personal”, epurare politică în toată regula, deși sunt funcționari publici, cu drepturi stabilite prin lege! Recent, Parlamentul francez a adoptat o lege prin care, “cântatul cocoșului și mirosul de bălegar” sunt considerate parte din patrimoniul rural care evidențiază națiunea, marcându-i specificitatea. Așa cum tot Franța, dar și Germania, Belgia sau Olanda au adoptat utilizarea neonicotinoidelor în sectoarele lor agricole. Vă dau de gândit aceste lucruri?”, mai spune Daniel Botănoiu.

Informaţiile publicate de Agrointeligența – AGROINTEL.RO pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în PRIMUL PARAGRAF a sursei cu LINK ACTIV. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor, ca atare vom acționa în consecință.

AAC, mesaj catre autoritati: „solicitam plata despagubirilor in regim de urgenta” februarie 2, 2021

Alianta pentru Agricultura si Cooperare doreste sa se adreseze Comisiei, cu privire la situatia fermierilor romani afectati de efectele pe care seceta pedologica extrema din anul 2020 le-a avut asupra culturilor de primavara.

In cadrul intalnirii pe care am avut-o in data de 26.01.2021- la sediul MADR cu domnul Ministru Adrian OROS, am primit asigurari ca sumele necesare efectuarii platilor reprezentand despagubiri pentru culturile de primavara au fost cuprinse in propunerea de buget transmisa catre Guvern si Ministerul Finatelor Publice pentru a fi incluse si adoptate simultan cu adoptarea Bugetului de Stat pentru anul 2021.

Ne adresam dumneavoastra si colegilor din Comisia pentru Agricultura industrie, alimentara si dezvoltare rurala, pentru ca alaturi de domniile lor sa sustineti si promovati alocarea si plata acestor despagubiri in regim de urgenta.

Fermierii, indiferent de dimensiunea exploatatiei au fost afectati de efectele secetei pedologice extreme si in lipsa unui produs de asigurare, nu au capacitatea financiara de a relua ciclul de productie. Dupa cum stiti, asiguratorii NU asigura seceta decat exceptional si nu pentru toate culturile si nici pentru toata suprafata agricola cultivata.

Deci, lipsa asigurarilor nu este imputabila fermierilor, asa cum se reproseaza in spatiul public de catre mediul nonagricol. Fermierii sunt primii interesati sa irige, iar lipsa infrastructurii primare de irigatii Pagina 2 din 3 nu este responsabilitatea lor, desi producatorii agricoli se implica alaturi de autoritati in reabilitatea celor existente, contrar impedimentelor de ordin procedural.

Acum trebuie sa luam masuri urgente pentru a limita riscul de a nu se cultiva terenul sau de a se folosi tehnologie agricola minimala, ceea ce va avea efect directe asupra productiilor si veniturilor obtinute incepand cu anul 2021. Gradul de expunere la insolventa in cazul exploatatiilor agricole care au fost afectate de seceta in anul 2020 este extrem de ridicat, majoritatea agricultorilor nefiind capitalizati, achizitioneaza inputurile cu plata la recolta sau se autofinanteaza prin incheierea unor contracte de vanzare recolta – forward pentru 30-35% din media de productie estimata si pentru care azi sunt obligati la plata unor penalitati.

Se genereaza astfel un efect de domino asupra comerciatilor de inputuri, traderilor de cereale, respectiv consumatorului care va suporta majorarea de pret. Din situatiile financiare aferente lunii decembrie 2020 si transmise catre ANAF de catre contribuabilii avand cod CAEN 0111, rezulta o scadere a cifrei de afaceri cu peste 70% comparativ cu perioada similara anului 2019, pentru exploatatiile aflate in zonele afectate de seceta pedologica.

Comparativ cu alte sectoare care au avut activitatea afectata de COVID 19 si au beneficiat de amanarea ratelor bancare, productia vegetala nu a avut de suferit ca urmare a acestei pandemii, in mod direct ci mai degraba indirect, ceea ce a facut aproape imposibila apelarea din partea fermierilor la masura amanarii ratelor, pe baza COVID 19.

In acest mod ne aflam azi in situatia unor exploatatii agricole care, desi sunt considerate viabile, nu mai sunt finantabile si nu pot solicita imprumuturi pentru capital de lucru cu scopul de a reinfiinta culturile de primavara, pentru anul agricol 2021-2022.

Solicitarea noastra are si o latura sociala, justificata de faptul ca in timp ce alte sectoare au disponibilizat angajati, contribuabilii avand coduri CAEN diviziunea 01 Agricultura nu au renuntat la angajati. 4,5% dintre salariatii din Romania sunt angrenati in sectorul agricol. 40% dintre acestia sunt afectati indirect de seceta pedologica severa si vor avea de suferit anul acesta datorita problemelor financiare ale angajatorilor-fermieri care au avut culturile de primavara calamitate.

Domnule Presedinte, va rugam ca alaturi de membrii Comisiei, sa va asigurati in Parlament, ca bugetul MADR aferent anului 2021 va cuprinde suma de 1 miliard de lei necesara pentru plata despagubirilor aferente culturilor de primavara calamitate si ca sumele necesare vor fi alocate in acest sens, in regim de urgenta.

Legea arendei – o prioritate pentru domnul deputat Chesnoiu, februarie 2, 2021 agrimanet Președintele Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților, Adrian Chesnoiu, invitat la emisiunea “Agricultura la raport”, a vorbit despre modificările propuse pentru a ușura procesul de comasare și a reglementa în mod corect contractele de arendă.

“România a avut o lege a arendei până în anul 2009. Atunci, prin aprobarea și adoptare Codului Civil, legea arendei a fost abrogată și anumite articole din codul civil au încercat să țină locul acelei legi. Dezvoltarea României și felul în care circulația terenurilor a avut loc în circuitul civil în acești ultimi ani a necesitat o intervenție din partea Comisiei de Agricultură. Eu am lecturat propunerea fostei Comisii vis-a-vis de aceste modificări, una care vine să pună ordine în circulația terenurilor.

S-a prevăzut în modificarea Codului civil o perioadă de 7 ani de zile pentru un contract de arendă, astfel încât orice finanțator sau orice fermieri care își desfășoară activitatea în agricultură să poată fi pus cumva la adăpost de investițiile pe care le face pe teren. Fiindcă erau fermieri care luau în arendă un teren într-o stare deplorabilă, investeau foarte mult în terenul respectiv pentru a-l aduce la o performanță și productivitate foarte bună, iar apoi proprietarul terenului încheia un alt contract de arendă cu o altă persoană. Lucrul acesta s-a modificat printr-un proiect de lege în Comisia de Agricultură și vine să sprijine fermierii români care au contracte de arendă”, a precizat Adrian Chesnoiu pentru AGRO TV.

Pe lista de priorități a domnului Chesnoiu se află, în primul rând, legea arendei

”Prioritățile în prima fază sunt cele care vizează legea arendei, mai exact este un articol de amendare a Codului Civil care vizează anumite reglementări care să facă posibile anumite schimburi între fermieri. Contractele de sub-arendare nu erau permise până în momentul de față și inițiativa asta vizează – posibilitatea ca fermierii, în condițiile în care unul are un contract de arendă într-o solă mai mare pe care o lucrează un alt fermier pe baza unui contract de arendă, să poată face aceste schimburi între ei. Asta este în prima fază”, a precizat Chesnoiu in emisiunea Viata Satului.

Detalii despre legea arendei. Cum afectează schimbul de terenuri și comas area 2 februarie 2021Fermierii români așteaptă de multă vreme noi reglementări privind legea arendei și comasarea terenurilor agricole, iar acestea par că se vor concretiza anul acesta. În cadrul emisiunii ”Agricultura, o șansă pentru România”, președintele Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților, Adrian Chesnoiu, a vorbit despre modificările propuse pentru Codul civil, menite să ușureze procesul de comasare și să reglementeze în mod corect contractele de arendă.

”România a avut o lege a arendei până în anul 2009. Atunci, prin aprobarea și adoptare Codului Civil, legea arendei a fost abrogată și anumite articole din codul civil au încercat să șină locul acelei legi. Dezvoltarea României și felul în care circulația terenurilor a avut loc în circuitul civil în acești ultimi ani a necesitat o intervenție din partea Comisiei de Agricultură. Eu am lecturat propunerea fostei Comisii vis-a-vis de aceste modificări, una care vine să pună ordine în circulația terenurilor.

S-a prevăzut în modificarea Codului civil o perioadă de 7 ani de zile pentru un contract de arendă, astfel încât orice finanțator sau orice fermieri care își desfășoară activitatea în agricultură să poată fi pus cumva la adăpost de investițiile pe care le face pe teren. Fiindcă erau fermieri care luau în arendă un teren într-o stare deplorabilă, investeau foarte mult în terenul respectiv pentru a-l aduce la o performanță și productivitate foarte bună, iar apoi proprietarul terenului încheia un alt contract de arendă cu o altă persoană. Lucrul acesta s-a modificat printr-un proiect de lege în Comisia de Agricultură și vine să sprijine fermierii români care au contracte de arendă”, a precizat Adrian Chesnoiu pentru AGRO TV.

În ceea ce privește comasarea terenurilor, o problemă ridicată în repetate rânduri de către fermieri, Chesnoiu a precizat că modificările aduse la Codul civil ar putea conduce și la o astfel de comasare, pentru că acestea permit subarendarea.

”Încă suntem în dezbateri cu fermierii. Excepțiile propuse în această modificare a Codului civil pot conduce inclusiv la o comasare a terenurilor. O persoană care are un contract de arendă pe o parcelă de 5 hectare dintr-un teren de 100 de hectare, i se permite prin acest proiect de act normativ să facă schimburi de contracte de arendă, adică să fie permisă subarendarea, care era interzisă înainte. Eu nu sunt adeptul supralegiferării. Noi trebuie să facem analize riguroase și de impact, astfel încât să nu creionăm o legislație stufoasă și abundentă care să nu facă altceva decât să încurce și mai mult fermierii”, a mai subliniat Adrian Chesnoiu.

……………………….LEGISLATIV

Legislaţie europeană

Decizia nr. 113/2021 privind încheierea Acordului sub forma unui schimb de scrisori dintre Uniunea Europeană şi guvernul Insulelor Cook privind prelungirea aplicării Protocolului de punere în aplicare a acordului de parteneriat în domeniul pescuitului sustenabil dintre Uniunea Europeană şi guvernul Insulelor Cook, Consiliul Uniunii Europene Publicat în JO L nr. 36 din 02.02.2021. A intrat în vigoare la 25.01.2021

………………….INTERNEDanezii de la Premium Porc, al doilea cel mai mare producător local de carne de porc, vor să preia cinci ferme de porci de la Danbred, grup cu acţionariat româno-danez. Tranzacţia este analizată de Concurenţă Florentina Niţu 02.02.2021,

Grupul danez Premium Porc, al doilea cel mai mare producător local de carne de porc, cu zece ferme pe plan local în judeţele Brăila, Braşov, Constanţa, Olt, Sibiu şi Vrancea, vrea să se extendă şi în judeţul Argeş, preluând activitatea a cinci ferme de porci de la Danbred, grup de firme cu acţionariat româno-danez, potrivit datelor de la Consiliul Concurenţei.

„Consiliul Concurenţei analizează tranzacţia prin care Premium Pork Commercial SRL (companie care face parte din grupul Premium porc – n.red.) intenţionează să preia activităţile desfăşurate de Danbred Argeş SRL, Agroprod Benţa Nicu SRL, Agro Consulting Chiriac SRL şi Slobozia Food Production SRL în domeniul reproducţiei, îngrăşării şi vânzării porcinelor către abatoare”, se arată în comunicatul de presă de la Consiliul Concurenţei.

Activele ce urmează a fi preluate constau într-o fermă de reproducţie şi patru ferme de îngrăşare, conform aceleaşi surse.

Danbred Argeş, companie cu afaceri de 48,4 milioane de lei în 2019 şi un profit de 10 milioane de lei, este deţinută Marsuland Holding (40%), Munkbro Holding (40%), companii cu sediul în Danemarca, Ion Benţa (10%) şi Ionel Chiriac (10%), conform Confidas.ro, platformă de analiză financiară a companiilor. De asemenea, Agroprod Benţa Nicu SRL, Agro Consulting Chiriac SRL au acelaşi acţionariat, numai la Slobozia Food Production SRL este acţionar 100% Ionel Chiriac.

Ionel Chiriac explica anterior pentru ZF că va exista o restructurare a acţionariatului în cadrul firmelor din grup, iar în Monitorul oficial a apărut că acţionarii majoritari şi Ion Benţa vor cesiona părţile sociale din companiile Danbred Food SRL şi Slobozia Food Production către Ionel Chiriac. Chiriac spunea că şi-ar dori să se focuseze pe producţia vegetală.

Grupul danez Premium Porc a investit anul trecut 1,6 milioane de euro într-un complex de 25 de hectare, format din două ferme, în judeţul Brăila, pentru eficientizarea producţiei. Capacitatea complexului este de 3.900 de locuri pe an, fapt care a condus la o suplimentarea capacităţii de producţie annuală a grupului danez cu aproximativ 13.600 de capete, ajungând la peste 600.000 de capete.

Studiu Coface: sectorul fabricarii produselor lactate si a branzeturilor, puternic polarizat si cu un grad inalt de concentrare februarie 2, 2021 Cota de piata a celor mai importanti zece operatori din sectorul de fabricare a produselor lactate si a branzeturilor este de 66%, ceea ce releva un grad crescut de concentrare, arata un nou studiu Coface Romania, in ceea ce priveste rezultatele acestui sector in anul 2019.

Potrivit acestui studiu, companiile care activeaza in acest sector au inregistrat o lichiditate curenta de 1,52 pe parcursul anului 2019, capitalul de lucru avand un nivel redus, fiind relativ expus unor socuri negative si volatilitatii (scaderea veniturilor sau neincasarea creantelor). Durata medie de colectare a creantelor in sectorul analizat a scazut de la 63 de zile, nivelul din 2015, la 48 zile in 2019.

„Desi acest sector beneficiaza de un trend relativ constant, dat de tendintele de consum ale populatiei, exista amenintari de care jucatorii din piata ar trebui sa tina cont in strategiile viitoare. Structura de finantare a activitatilor pentru aproape jumatate din companiile din sector (grad de indatorare > 80% pentru 47% din firme, datoriile pe termen scurt reprezinta 100% in total datorii pentru 45% din companii) este o amenintare care ar putea determina chiar iesirea de pe piata a acestor companii. Cresterea importului de produse lactate reprezinta o presiune suplimentara, mai ales in contextul regulamentului Comisiei Europene nr. 775/2018 intrat in vigoare la 1 aprilie 2020 cu privire la etichetarea produselor alimentare. Astfel, daca materia prima nu provine integral din Romania, pe eticheta nu va putea scrie ‘Produs in Romania’ si va trebui sa scrie ‘Produs in Uniunea Europeana’, ceea ce va face diferentierea produselor mai dificila pentru consumatori in ceea ce priveste locul de productie”, a declarat Nicoleta Marin, senior financial analyst, Coface Romania.

Potrivit datelor INS, productia de lapte si produse din lapte a crescut in 2019, cea mai mare crestere fiind pentru laptele de consum (8%). Raportat la intervalul august 2019 – august 2020, din punct de vedere al cantitatii de lapte colectat spre procesare, cea mai mare cantitate a fost inregistrata in luna iunie 2020 si anume 108.979 tone.

De asemenea, cantitatea de lapte brut importata de unitatile procesatoare a crescut cu 24.160 de tone (+28,2%), in perioada ianuarie-octombrie 2020 fata de acelasi interval din 2019. In ceea ce priveste produsele lactate obtinute, pentru acelasi interval, s-au raportat cresteri ale productiei la: unt cu 928 tone (+10,8%), lapte de consum cu 24.655 tone (+9,1%) si branzeturi cu 1.286 tone (+1,6%).

„Sectorul de fabricarea produselor lactate si a branzeturilor ramane unul puternic polarizat, cu un grad ridicat de concentrare a jucatorilor, esalonul superior fiind dominat de companii multinationale, cu o experienta robusta si o scalabilitate a intregului lant de productie (achizitie) materie prima – procesare – distributie care le permit sa opereze in conditii de marja relativ redusa (single digit – o singura cifra). Marjele ‘single digit’, precum si rentabilitatea capitalului investit (ROE) aflata in vecinatatea mediei locale (i.e. calculata pentru toate sectoarele interne), determina o continua optimizare a capacitatilor de productie locale, fapt vizibil de altfel si in deciziile luate de catre jucatori de top in cursul anului 2020. In comparatie cu sectoare de procesare adiacente, cum ar fi cel al procesarii carnii, volatilitatea pretului materiei prime a fost semnificativ mai redusa in tot cursul anului 2020 atat in plan intern cat si european, controlul acestui cost direct ramanand prioritar pentru a opera sustenabil intr-un sector cu o marja atat de frugala. Integrarea pe verticala, optimizarea operatiunilor de productie si respectiv procesare a laptelui, dezvoltarea vizibilitatii portofoliului de branduri, extinderea categoriilor de produse precum si migrarea pietei in zona de produse superior calitative (ex. bio) sunt vectori care vor domina evolutiile acestui sector si in cursul anului 2021″, a adaugat Bogdan Nichisoiu, Manager Rating, Coface Romania.

Studiu. Sectorul lactatelor si al branzeturilor din Romania, prea concentrate Agroromania.ro, 01 Feb. 2021 Un studiu nou releva ca sectorul lactatelor si al branzeturilor din Romania este prea concentrat, iar aceasta nisa poate fi cu greu patrunsa de micii producatori.

Studiul a agregat datele a 494 de companii care au depus datele financiare pentru anul 2019 (la nivelul lunii septembrie 2020) si care au generat o cifra de afaceri consolidata de 5,4 miliarde lei. Cercetarea mai indica o evolutie pozitiva a veniturilor in 2019, in crestere cu aproximativ 5% fata de 2018, profitabilitatea aflandu-se de asemenea intr-o usoara crestere.

Totodata, aproximativ 34% dintre companii au inregistrat o pierdere neta la sfarsitul anului 2019, 18% dintre companii inregistrand o pierdere mai mare de 20%, 10% dintre ele avand un profit peste 20%. Cele mai multe companii din cele analizate de Coface (62%) sunt incadrate drept companii cu un risc scazut.

Potrivit aceluiasi studiu, companiile care activeaza in acest sector au inregistrat o lichiditate curenta de 1,52 pe parcursul anului 2019, capitalul de lucru avand un nivel redus, fiind relativ expus unor socuri negative si volatilitatii (scaderea veniturilor sau neincasarea creantelor). Durata medie de colectare a creantelor in sectorul analizat a scazut de la 63 de zile, nivelul din 2015, la 48 zile in 2019.

"Desi acest sector beneficiaza de un trend relativ constant, dat de tendintele de consum ale populatiei, exista amenintari de care jucatorii din piata ar trebui sa tina cont in strategiile viitoare. Structura de finantare a activitatilor pentru aproape jumatate din companiile din sector (grad de indatorare > 80% pentru 47% din firme, datoriile pe termen scurt reprezinta 100% in total datorii pentru 45% din companii) este o amenintare care ar putea determina chiar iesirea de pe piata a acestor companii. Cresterea importului de produse lactate reprezinta o presiune suplimentara, mai ales in contextul regulamentului Comisiei Europene nr. 775/2018 intrat in vigoare la 1 aprilie 2020 cu privire la etichetarea produselor alimentare. Astfel, daca materia prima nu provine integral din Romania, pe eticheta nu va putea scrie 'Produs in Romania' si va trebui sa scrie 'Produs in Uniunea Europeana', ceea ce va face diferentierea produselor mai dificila pentru consumatori in ceea ce priveste locul de productie", a declarat Nicoleta Marin, senior financial analyst, Coface Romania.

 Potrivit datelor INS, productia de lapte si produse din lapte a crescut in 2019, cea mai mare crestere fiind pentru laptele de consum (8%). Raportat la intervalul august 2019 - august 2020, din punct de vedere al cantitatii de lapte colectat spre procesare, cea mai mare cantitate a fost inregistrata in luna iunie 2020 si anume 108.979 tone.

De asemenea, cantitatea de lapte brut importata de unitatile procesatoare a crescut cu 24.160 de tone (+28,2%), in perioada ianuarie-octombrie 2020 fata de acelasi interval din 2019. In ceea ce priveste produsele lactate obtinute, pentru acelasi interval, s-au raportat cresteri ale productiei la: unt cu 928 tone (+10,8%), lapte de consum cu 24.655 tone (+9,1%) si branzeturi cu 1.286 tone (+1,6%).

"Sectorul de fabricarea produselor lactate si a branzeturilor ramane unul puternic polarizat, cu un grad ridicat de concentrare a jucatorilor, esalonul superior fiind dominat de companii multinationale, cu o experienta robusta si o scalabilitate a intregului lant de productie (achizitie) materie prima - procesare - distributie care le permit sa opereze in conditii de marja relativ redusa (single digit - o singura cifra). Marjele 'single digit', precum si rentabilitatea capitalului investit (ROE) aflata in vecinatatea mediei locale (i.e. calculata pentru toate sectoarele interne), determina o continua optimizare a capacitatilor de productie locale, fapt vizibil de altfel si in deciziile luate de catre jucatori de top in cursul anului 2020. In comparatie cu sectoare de procesare adiacente, cum ar fi cel al procesarii carnii, volatilitatea pretului materiei prime a fost semnificativ mai redusa in tot cursul anului 2020 atat in plan intern cat si european, controlul acestui cost direct ramanand prioritar pentru a opera sustenabil intr-un sector cu o marja atat de frugala. Integrarea pe verticala, optimizarea operatiunilor de productie si respectiv procesare a laptelui, dezvoltarea vizibilitatii portofoliului de branduri, extinderea categoriilor de produse precum si migrarea pietei in zona de produse superior calitative (ex. bio) sunt vectori care vor domina evolutiile acestui sector si in cursul anului 2021", a adaugat Bogdan Nichisoiu, Manager Rating, Coface Romania.

Exportatorii convoacă o conferinţă de presă pentru a protesta împotriva lipsei de susţinere a exporturilor româneşti din partea ministrului economiei Claudiu Năsui: „Exportatorilor li s-a încălcat dreptul legal de a putea promova ofertele de export, pentru a angaja noi comenzi şi contracte” Răzvan Botea 02.02.2021,

Asociaţia Naţională a Exportatorilor şi Importatorilor Români (ANEIR) organizează marţi o conferinţă de presă pentru a atrage atenţia asupra măsurilor luate de ministrul economiei Claudiu Năsui prin care, susţin reprezentanţii asociaţiei, a blocat programele de promovare a exportului românesc.

Potrivit unui document publicat de Hotnews, ANEIR a transmis către preşedintele României o scrisoare în care scrie că ministrul economiei Claudiu Năsui a tăiat finanţarea pentru anul 2021 a programului de promovare a exporturilor. Programul, prevăzut de o lege din 2002, prevede că finanţarea acestuia se va face prin şi prin bugetul de stat, guvernul suportând jumătate din unele cheltuieli, cum ar fi transportul sau cazarea pentru târgurile internaţionale de promovare a companiilor. Anul trecut a fost convenită participarea la 100 de târguri şi expoziţii internaţionale a peste 1.000 de companii.

„La preluarea mandatului de către noul ministru al economiei, dl. Claudiu Năsui, prima măsură (după ce a deblocat lifturile ministeriale) a fost să elimine aceste participări internaţionale, iar cu prilejul fundamentării bugetului de stat pentru 2021 a anulat finanţarea atât a Programului de promovare a exporturilor (reglementat prin OUG 120/2002), cât şi a programului de internaţionalizare a firmelor (reglementat prin OUG 8/2017, prelungit de UE până în 2023, dar neactualizat de România). Astfel, exportatorilor li s-a încălcat dreptul legal de a putea promova ofertele de export, pentru a angaja noi comenzi şi contracte”, se arată în document.

În 2019, cele mai recente date anuale publicate de INS, România avea exporturi ca pondere în PIB de 31%. Spre comparaţia, pondere exporturilor în PIB-ul Ungariei era de 71%. Din Europa Centrală şi de Est, România are de departe cel mai mare deficit comercial, de 17,6 mld. euro în 2019, în vreme ce Cehia înregistrează excedent comercial la bunuri (+195 mld. euro), Ungaria la fel (+3,5 mld. euro), iar Polonia are un excedent comercial la bunuri de 1,8 mld. euro.

La 11 luni din 2020, cele mai recente date de la Statistică, România avea un deficit comercial la bunuri de 16,4 mld. euro, în creştere cu 908 mil. euro (+5,9%).

România nu a avut în niciun an de după Revoluţie excedent comercial. Exporturile, care, în anii de creştere cresc mai greu decât importurile şi în anii de recesiune scad mai puternic, nu au fost preocuparea niciunui guvern sau ambasadă românească. În vreme ce toate ambasadele din România promovează interesele companiilor autohtone, autorităţile statului au neglijat an de an interesele exportatorilor din România şi deficitul comercial la bunuri a crescut, în 2020, an de criză, fiind prognozat să atingă maxime istorice.

În schimb, politicile guvernului au încurajat importurile prin stimularea cererii interne fără acoperirea producţiei autohtone.

ZF Agropower 2021. Integrarea este necesară pentru a aduce valoare adăugată în agrobusiness, dar este nevoie şi de susţinerea performanţei, investiţii în calificarea forţei de muncă şi promovarea produselor 02.02.2021, Florentina Niţu

https://www.zf.ro/zf-agropower/zf-agropower-2021-integrarea-necesara-aduce-valoare-adaugata-19892949

România are potenţial să valorifice producţia primară, de la cereale la ouă, lapte sau carne, iar capacităţile necesare există, însă pentru a aduce valoare adăugată în agrobusiness, reprezentanţii companiilor de profil susţin că este nevoie de standardizarea produselor şi de o piaţă bine organizată.

„Putem să aducem valoare adăugată, agricultorii din România ştiu să producă, numai că unde desfacem? Consumatori sunt şi, aşa cum consumă produsele din import, vor consuma şi produsele noastre, dar pe lanţul de valorificare, produsele noastre nu ajung în totalitate la raft. (...) Trebuie să producem într-o piaţă organizată”, a spus Alexandru Baciu, proprietarul companiei Ferma Baciu în cadrul emisiunii ZF Agropower.

Ziarul Financiar a început o emisiune, săptămânală, dedicată agrobusinessului, susţinută de Banca Transilvania. Emisiunea are loc în fiecare zi de luni de la ora 10:00 pe site-ul Ziarului Financiar şi pagina de Facebook.

Baciu, care deţine o fermă de vaci aproape de Călăraşi, un abator şi două magazine proprii în Bucureşti a mai afirmat că în industria cărnii, România are o capacitate de abatorizare de peste 300%. „Numai că aceste abatoare sunt în zone în care nu avem porci sau pui sau vaci. Nu am făcut o zonare a agriculturii. Creştem vacă de carne la şes, unde vara este foarte cald, şi am dus vaca de lapte la munte, care ar trebui să mănânce siloz nu iarbă.”

De asemenea, Nicuşor Şerban, proprietarul Agroserv Măriuţa, care deţine brandul Lăptăria cu caimac, susţine că şi în industria lactatelor există capacităţi de procesare pentru toată capacitatea de lapte produsă local, însă nu există capacităţi de producţie a materiei prime care să acopere consumul României.

„Mai întâi, trebuie să investim în producţia de lapte, iar după aceea să facem pasul următor spre procesare, spre valoare adăugată. Vecinii noştri, ungurii, cu 200.000 de capete de vaci produc lapte pentru 10 milioane de oameni, dar şi pentru export, iar noi cu un milion de capete de vaci, nu reuşim să producem lapte pentru 20 de milioane de locuitori, nu mai zic de export”, a spus Nicuşor Şerban, prezent în cadrul aceleaşi emisiuni.

El consideră că autorităţile ar trebui să subvenţioneze performanţa în agrobusiness, să făcă o stratgie naţională că lucrurile să se mişte în acest sector, pentru că altfel „vom continua să importăm lapte, produse din lapte, dar şi fermieri din Vest, care să vină să facă ferme adevărate, performante, în România”.

Călin Muscă, proprietarul Pork Prod, companie din Arad care creşte anual peste 85.000 de porci, a menţionat şi el că România are potenţial de dezvoltare în sectorul de creştere a porcilor şi consideră că producătorii interni ar trebui să-şi mărească capacităţile, astfel încât să reuşească să acope consumul intern. În prezent, România produce mai puţin de 30% din consumul de carne intern.

„Nu văd posibilitatea de export a produselor agroalimentare româneşti, decât prin eforturile producătorilor, pentru că statul nu ne ajută decât sporadic. (...) Sunt sceptic vizavi de ceea ce înseamnă ajutorul statului în privinţa dezvoltării industriei agroalimentare, dar noi, haiducii, vom lupta în continuare”, a spus el.

Importurile de produse alimentare, băuturi şi tutun au fost de 3,1 miliarde de euro în 2019, în timp ce exporturile au fost de numai 1,8 miliarde de euro, conform datelor statistice.

„Producătorii români încearcă să facă mai mult, dar au nevoie de sprijin, atât financiar, cât şi să-şi promoveze produsele. Asta face diferenţa şi asta ne face mai puţin competitivi din punct de vedere al preţurilor, cât şi din punct de vedere al alegerii consumatorului de pe raft”, a spus Cătălin Moraru, proprietarul Morandi Com.

El crede că României îi lipseşte standardizarea produselor. „Standardizarea înseamnă că dacă facem produse cu un anumit specific, într-o anumită regiune, acestea trebui să fie recunoscute şi luate în seamă atât de către Ministerul Agriculturii, cât şi de către supermarketuri.”

 Nicuşor Şerban, Agroserv Măriuţa (Lăptăria cu caimac)

► Vecinii noştri, maghiarii, cu 200.000 de capete de vaci produc lapte pentru 10 milioane de oameni, dar şi pentru export, iar noi cu aproximativ un milion de capete de vaci, nu reuşim să producem lapte pentru 20 de milioane de locuitori, nu mai zic de export.

► Integrarea nu e suficientă, este nevoie şi de promovarea produselor, şi de forţă de muncă. Noi învăţăm oamenii în companii, ceea ce înseamnă costuri, timp, dar şi riscuri.

► Trebuie o gândire pragmatică şi efort financiar să dezvoltăm industria agroalimentară. Dacă ceea ce propunem este susţinut, dacă este încurajată performanţa, peste zece ani România va putea să consume lapte şi produse lactate din poducţia internă. 

 Călin Muscă, proprietar, Pork Prod

► Există capacitate în România să valorificăm producţia primară.

► Sunt ferm convins că producătorii au nevoie să se integreze.

► Avem nevoie de investiţii în a învăţa oamenii să muncească, în şcolarizare. Avem nevoie de tehnicieni, avem nevoie de tractorişti, avem nevoie de măcelari. Noi nu mai avem personal calificat, pentru că am renunţat la şcolile profesionale.

► România are potenţial atât în creşterea porcilor, cât şi în tot ceea ce înseamnă zootehnie şi, în plus, mi se pare normal ca noi care suntem pe piaţă să creştem şi să reuşim să acoperim consumul intern măcar, nu mai zic de export.

 Alexandru Mătieş, acţionar, Agritehnica Mara (Morile Mătieş)

► Există posibilitatea ca producătorii români să acopere necesarul de paste făinoase pentru întreaga populaţie, deoarece în timpul stării de urgenţă, în momentul în care am fost mobilizaţi să furnizăm cantităţi substanţiale de produse, am reuşit să facem faţă. 

► Propun ca producătorii români să constituie o cooperativă sau o asociaţie, să preluăm un sistem de management aşa cum au retailerii şi să facem un lanţ de supermarketuri, iniţiat de români şi pentru români.

► Este imperios necesară integrarea, iar un avantaj al nostru, al producătorilor de paste, este că putem automatiza aproape complet.

 Cătălin Moraru, acţionar, Morandi Com

► Cred că ne lipseşte ideea de standardizare a cărnii, fie că este carne de pasăre, fie că este carne de porc sau de vită. Standardizarea înseamnă că dacă facem produse cu un anumit specific, într-o anumită regiune, acestea trebui să fie recunoscute şi luate în seamă atât de către Ministerul Agriculturii, cât şi de către supermarketuri.

► Integrarea este o opţiune, nu neapărat o soluţie pentru a aduce valoare adăugată. Integrarea este benefică atât timp cât creăm lanţul cât mai scurt către bani.

► Acum câţiva ani, am încercat să vând în supermarket ouă cu marca noastră şi nefiind atât de cunoscuţi în piaţă, mă duceam săptămânal până în Bucureşti cu zece caserole de ouă. Când ne-au zis reprezentanţii supermerketului să producem şi sub marca lor, am zis da, pentru că voiam să vând. Următoarele comenzi au fost la nivel de tir şi aşa ne-am dezvoltat.

 Alexandru Baciu, acţionar, Ferma Baciu

► Putem să aducem valoare adăugată, agricultorii din România ştiu să producă, numai că unde desfacem? Consumatori sunt şi aşa cum consumă produsele din import, vor consuma şi produsele noastre, numai că pe lanţul de valorificare, produsele noastre nu ajung în totalitate la raft.

► În industria cărnii avem o capacitate de abatorizare de peste 300%, numai că aceste abatoare sunt în zone în care nu avem porci sau pui sau vaci. Nu am făcut o zonare a agriculturii. Creştem vacă de carne la şes, unde vara este foarte cald, şi am dus vaca de lapte la munte, care ar trebui să mănânce siloz nu iarbă.

Cum sa faci agricultura pe 2.000 ha – de la cereale, pana la struguri si livada , Agrostandard | 2 February, 2021 | Fermierul Mihai Popa din localitatea Plenita, judetul Dolj, face agricultura de aproape trei decenii si inca cu rezultate deosebite. Spre deosebire de alti agricultori care se concentreaza, in general, doar pe cultura mare, el a ales sa-si diversifice activitatea, extinzandu-se si pe partea de livada si plantatii de vie. Iar faptul ca dispune de spatii de depozitare pentru cereale, dar si de un centru frigorific pentru fructe, il ajuta foarte mult sa-si rentabilizeze munca.

Mihai Popa administreaza circa 2000 ha de teren agricol in localitatea Plenita, suprafata cultivata in mare parte cu cereale. Pe langa ferma vegetala, aici se mai afla o plantatie de struguri de masa si de vin care se intinde pe aproximativ 45 de ha, dar si o livada cu o suprafata de 33 de hectare. Mai precis, este vorba de 14,5 ha de struguri de masa, 39 ha de struguri de vin, 10 ha de mar, 2 ha de cires, 11 ha prun, cais si piersic. Fructele sunt vandute in hipermarketuri, iar la acest lucru a contribuit si faptul ca firma doljeana detine spatii de depozitare – la mere, de exemplu, peste 400 de tone se pasteaza in centrul frigorific. Strugurii, in schimb, ajung la o crama din Mehedinti, potrivit FoodBiz.ro. Spatii de depozitare exista si pentru cereale, in jur de 700 de tone, ceea ce conteaza foarte mult pentru fermierul doljean, dat fiind fluctuatiile preturilor.

De fermierul din Plenita a auzit si ministrul Agriculturii Adrian Oros, care l-a vizitat recent.

Clariant si Harbin Hulan Sino-Dan Jianye Bio-Energy anunta acordul de licenta pentru utilizarea tehnologiei sunliquid® in China , Agrostandard | 2 February, 2021 | Acesta este cel de-al doilea acord de licenta pentru tehnologia sunliquid® Clariant din China si al cincilea acord de licenta semnat la nivel global. Harbin Hulan Sino-Dan Jianye Bio-Energy intentioneaza sa dezvolte o fabrica la scara comerciala utilizând tehnologia Clariant, sunliquid®, pentru productia de etanol celulozic, in provincia Heilongjiang.

Capacitatea de productie anuala planificata este de 25.000 tone de etanol celulozic prin prelucrarea a peste 125.000 tone de reziduuri de porumb. Proiectul vizeaza una dintre primele fabrici de biocombustibili de generatia a doua (2G) la scara comerciala, ce va fi situata in cea mai mare provincie producatoare de bioetanol din China.

Clariant, companie inovatoare si sustenabila axata pe produse chimice de specialitate, a anuntat astazi semnarea unui acord de licenta cu Harbin Hulan Sino-Dan Jianye Bio-Energy, companie chineza specializata in energie verde, pentru utilizarea tehnologiei de productie a etanolului celulozic, sunliquid®.Harbin Hulan Sino-Dan Jianye Bio-Energy, filiala a grupului Sino-Dan Jianye, a fost infiintata la inceputul anilor 2010 si a fost implicata in activitatea de cercetare a biocombustibililor de generatia a doua (2G), timp de aproape un deceniu, devenind astfel unul dintre liderii in acest domeniu, in China.

Dezvoltarea proiectului si administrarea instalatiei de productie vor fi asigurate de Harbin Hulan Sino-Dan Jianye Bio-Energy intr-o zona de tip greenfield, lânga orasul Harbin din provincia Heilongjiang, in nord-estul Chinei, unde exista vaste culturi de porumb, utilizând terenul disponibil si infrastructura existenta detinuta de Sino-Dan Jianye Grup. Capacitatea anuala de productie este estimata la 25.000 de tone de etanol celulozic, prin procesarea a peste 125.000 de tone de reziduuri de porumb de provenienta locala. Astfel, unitatea de productie va fi una dintre primele fabrici de biocombustibili de generatia a doua (2G) construite pâna acum in provincia Heilongjiang.

Proiectul include licenta ce permite utilizarea tehnologiei sunliquid® , furnizarea de servicii tehnice, precum si furnizarea culturilor de pornire si platforma de procesare a drojdiei necesara pentru ca Harbin Hulan Sino-Dan Jianye Bio-Energy sa poata procesa materia prima, in scopul productiei de etanol celulozic.Evaluarile detaliate ale proiectelor si pregatirile pentru faza de proiectare sunt in plina desfasurare.

„Anuntul celui de-al doilea acord de licenta pentru tehnologia noastra sunliquid® din regiune subliniaza faptul ca, pentru Clariant, China continua sa fie o piata in crestere. Mai ales acum, când China investeste din ce in ce mai mult in solutii tehnologice inovatoare si durabile, Clariant este bine pozitionat pentru a valorifica aceste oportunitati de afaceri promitatoare”, a declarat Hans Bohnen, directorul operational al Clariant.

“China intentioneaza sa stabileasca un mandat la nivel national pentru a include un procent de 10% de etanol regenerabil in compozitia combustibililor conventionali folositi in transporturi, in contextul in care mai multe provincii, printre care si Heilongjiang, au deja un mandat obligatoriu in acest sens.Proiectul dezvoltat impreuna cu Harbin Hulan Sino-Dan Jianye Bio-Energy ne va consolida pozitia pe piata nationala a biocombustibililor de generatia a doua (2G), ajutând in acelasi timp China sa isi atinga obiectivele de decarbonizare in sectorul transporturilor”, sustine Christian Librera, Vicepresedinte si Seful Diviziei de Biocombustibili si Derivate al Clariant.

„Tehnologia etanolului celulozic este o tehnologie de biocombustibil de noua generatie, fiind puternic incurajata si sustinuta de catre guvernul chinez. Mai mult de atât, este unul dintre mijloacele tehnice importante, prin care sa putem sa indeplinim obiectivele stabilite de catre presedintele Xi Jinping – respectarea pragului maxim al emisiilor de carbon pâna in 2030 si asigurarea neutralitatii climatice pâna in 2060. Sino-Dan este incântat sa coopereze cu stimatul nostru partener Clariant la proiectul de etanol celulozic. Sunt sigur ca aceasta colaborare nu va aduce doar o contributie de impact in industria avansata a biocombustibililor din China, ci va aprofunda, de asemenea, prietenia de lunga durata dintre China si Europa”, a subliniat Wang Jianye, fondator si presedinte al Consiliului de administratie al grupului Sino-Dan Jianye.

Pentru provincia Heilongjiang, proiectul reprezinta o investitie semnificativa in tehnologii durabile, segment ce se bucura de o sustinere puternica din partea guvernului provinciei. Regiunea este una preponderent agricola, dispunând de resurse importante de materie prima si este, de asemenea, cunoscuta ca cea mai mare provincie din China pentru productia de bioetanol de prima generatie (1G). Prin utilizarea materiei prime provenite local, in acest caz – reziduuri de porumb – economiile de gaze cu efect de sera pot fi maximizate si vor aparea oportunitati de afaceri suplimentare de-a lungul intregului lant valoric.Etanolul celulozic produs va fi utilizat pe piata regionala a combustibililor din China, ca aditiv pentru benzina sau drept combustibil E85, in loc de benzina, pentru a indeplini mandatul local in privinta procentului de amestec stabilit. Etanolul celulozic este un biocombustibil avansat, complet sustenabil si neutru din punct de vedere al carbonului, care poate fi usor amestecat in combustibilul conventional si utilizat in infrastructura auto actuala.

VIDEO Bem tot mai mult lapte din import 2 februarie 2021Tot mai multi crescatori de vaci aleg sa-si inchida afacerile, deoarece simt ca pierd lupta cu importurile masive de lapte, precum si cu intermediarii.

Ei acuza faptul ca laptele venit din afara ajunge in Romania la un pret cu mult sub pretul pietei. Acest lucru ii duce la faliment.

https://youtu.be/oe1Q97dL3jw

Agricover Holding se finanțează printr-o emisiune inaugurală de obligațiuni la BVB , De Food Biz La feb. 2, 2021

Pentru a marca 20 de ani de la debutul operațiunilor pe piața agricolă din România, Grupul Agricover a derulat prima emisiune de obligațiuni în valoare de 40 de milioane de euro, care va fi listată în perioada imediat următoare pe piața reglementată a Bursei de Valori București (BVB). 

Emisiunea s-a desfășurat printr-un plasament privat la BVB, care a fost suprasubscris și s-a bucurat de o audiență diversificată, atât în rândul investitorilor instituționali (fonduri deschise de investiții, bănci comerciale, instituții financiare internaționale), precum și în rândul investitorilor din categoria „private banking”. 

Obligațiunile emise de Agricover Holding SA sunt denominate în euro, negarantate, valoarea nominală a unei obligațiuni fiind de 50.000 de euro, cu o rată a cuponului de 3,5%. 

Suma  atrasă prin emisiunea de obligațiuni este destinată finanțării operațiunilor de creditare ale Agricover Credit IFN SA, subsidiară a Agricover Holding SA, specializată exclusiv în finanțarea fermierilor din România. Inclusiv prin fondurile atrase prin emisiunea de obligațiuni, instituția financiară nebancară își propune să mențină ritmul alert de creditare al fermierilor români și să contribuie pe mai departe la creșterea susținută, pe baze sustenabile, a performanței agriculturii locale.

“Suntem onorați de interesul generat de această primă emisiune de obligațiuni, în special în rândul persoanelor fizice, cât și al investitorilor instituționali, și suntem entuziasmați de oportunitatea creată, aceea de a pune în contact, prin intermediul BVB, comunitatea financiară cu fermierii din România, pentru a construi împreună o agricultură românescă performantă, competitivă și responsabilă față de mediu”, a declarat Ștefan Bucătaru, Membru în Consiliul de Administrație al Agricover Holding SA, coordonator operațiuni derulate pe piețe de capital. 

Procesul de emitere a obligațiunilor și plasamentului privat a fost intermediat în calitate de coordonatori unici ai tranzacției de Banca Comercială Română (BCR) și BRD Groupe Societe Generale, prin echipele specializate în operațiuni derulate pe piețele de capital. Casa de avocatură Schoenherr și Asociații SCA a acordat asistență juridică, iar Ernst & Young Assurance Services S.R.L și KPMG Audit SRL au furnizat servicii de audit financiar. Continuarea articolului pe Agricover.ro

Reguli stricte de vânzare a terenurilor agricole. Norme de aplicare NU! februarie 2, 2021 agrimanet

Începând din această lună, după o serie de amânări şi derogări aplicate tranzacţiilor aflate în derulare atunci când legea a intrat în vigoare, toate vânzările de terenuri agricole se supun unor noi reguli, mai stricte. De exemplu, ele nu vor mai putea fi revândute mai devreme de 8 ani decât cu impunerea unui impozit substanţial, de 80%. Liberalii susţineau că legea a fost dată cu dedicaţie pentru baronii PSD, precum clanul Stănescu.

Este vorba despre o lege iniţiată de deputatul PSD Alexandru Stănescu şi adoptată în august 2020. Iniţiatorul spunea că prin această propunere legislativă va fi mai greu pentru străini să cumpere terenuri agricole în România şi, în schimb, vor fi favorizaţi fermierii români. Legea a intrat în vigoare la 13 octombrie, pentru tranzacţiile noi. Cu toate acestea, tranzacţiile care se aflau în derulare până la intrarea în vigoare a legii au primit o derogare de la aplicarea noilor reguli până la finalul lui ianuarie. Începând cu 1 februarie, însă, orice tranzacţie cu terenuri agricole, inclusiv tranzacţiile care erau în derulare în data de 13 octombrie şi care nu au fost încă finalizate, va trebui să fie încheiată după noile reguli.

Din păcate, aplicarea legii, drept urmare şi închierea tranzacţiilor, este în continuare blocată de faptul că nu există norme. Un proiect care defineşte normele a fost iniţiat de Ministerul Agriculturii de anul trecut, dar el nu a fost publicat încă în Monitorul Oficial.

Noi reguli stricte

Legea privind vânzarea terenurilor agricole prevede că, la vânzarea unui teren, primul drept de preempţiune revine co-proprietarilor şi rudelor, iar următoarele două proprietarilor de investiţii agricole realizate pe acel teren sau pe terenurile vecine ori arendaşilor, în anumite condiţii. Tinerii fermieri beneficiază de al patrulea drept de preempţiune, fiind urmaţi de institute de cercetare, vecini şi alte instituţii ale statului.

În cazul în care titularii dreptului de preempţiune nu îşi manifestă intenţia de a cumpăra terenul în termenul legal de 45 de zile lucrătoare de la afişarea ofertei de vânzare, acesta se poate vinde altui cumpărător (persoană fizică sau juridică), prioritar celor care respectă mai multe condiţii cumulative (spre exemplu, ca potenţialul cumpărător să fi desfăşurat activităţi agricole pe teritoriul naţional pe o perioadă de cel puţin cinci ani anterior înregistrării ofertei de vânzare a terenului respectiv) şi, în cele din urmă, oricărei alte persoane fizice sau juridice.

Dincolo de restricţiile impuse la selectarea cumpărătorului, actul normativ prevede şi o „penalitate” pentru revânzarea terenului la mai puţin de opt ani de la achiziţie, respectiv un impozit de 80% pe câştig (diferenţa dintre preţul de vânzare şi preţul iniţial de cumpărare). Aceeaşi cotă de impozitare se aplică şi în cazul înstrăinării directe sau indirecte, înainte de împlinirea a opt ani de la cumpărare, a pachetului de control al societăţilor care au în proprietate terenuri agricole situate în extravilan şi care reprezintă mai mult de 25% din activele acestora. Legea prevede şi ca impozitul pe profit datorat ca urmare a vânzării să fie ajustat în aşa fel încât să nu se ajungă la o dublă impozitare a câştigului.

Legea pare a favoriza doar marii fermieri autohtoni şi baronii locali. Sub pretextul că străinii nu vor mai putea cumpăra pământ românesc, are loc încurajarea marilor latifundiari în detrimentul nu doar al străinilor, ci şi al micilor întreprinzători. sursa: Adevărul

Suprafață de grâu semănată în toamna lui 2020 ne situează pe locul 4 în UE, februarie 2, 2021 agrimanet

România este creditată cu o suprafață de grâu semănată în toamna lui 2020 de 2.150.000-2.170.000 hectare. Este o suprafață în creștere față de anul trecut cu 100.000-120.000 hectare. 

Conform productivității medii, și anume 4,73 tone/hectar, producția României ar depăși în 2021 bariera celor 10.000.000 tone.

Poziția geografică a României, cu un avantaj logistic față de vecinele ei, Rusia și Ucraina, potențialul de producție al 2021-2022 (din care extragem necesarul intern), ne duc la un potențial de export de peste 6.000.000 tone.

Tara

Hectare grau 2019-2020

Hectare grau 2020-2021

Franta

4.250.000

5.020.000

Germania

2.800.000

2.990.000

Polonia

2.470.000

2.430.000

ROMANIA

2.020.000

2.170.000

Tarile Baltice

1.157.000

1.600.000

Spania

1.660.000

1.670.000

Bulgaria

1.120.000

1.130.000

Ungaria

930.000

95