Stiri 26 ianuarie 2021, prima parte

Cursul de schimb 26.01.2021 1

EUR4.8746

1 USD 4.0195

ANM: variatii mari de temperaturi in urmatoarele doua saptamani si sanse slabe de precipitatii. Iata prognoza pentru fiecare regiune, ianuarie 26, 2021

In urmatoarele doua saptamani, vremea va fi oscilanta, cu valori care vor scadea pana la 1 grad Celsius si cu medii maxime care pot ajunge chiar si la 8 grade Celsius. In aceasta perioada, precipitatiile vor fi slabe cantitativ, avand caracter local, se arata in prognoza ANM, valabila in intervalul 25 ianuarie – 7 februarie.

In Banat, in primele zile ale intervalului, temperatura aerului va fi in scadere, astfel media maximelor va tinde spre valori in jurul a 2 grade, iar cea a minimelor spre -4 grade. Ulterior, spre sfarsitul primei saptamani, vremea se va incalzi treptat, astfel valorile termice diurne vor ajunge in medie la 8 – 10 grade, iar cele nocturne spre medii de 2 grade.

Usoare variatii ale regimului termic vor fi posibile si pe parcursul celei de-a doua saptamani, cand media maximelor se va incadra in general intre 4 si 6 grade, iar cea a minimelor intre -2 si 0 grade. Temporar, se vor semnala precipitatii slabe, cu caracter local, pe tot parcursul intervalului, iar in jurul

1

datelor de 29 si 31 ianuarie acestea vor fi pe arii mai extinse si posibil moderate cantitativ.

In Crisana, vremea se va raci in primele zile ale intervalului, astfel incat media temperaturilor diurne va tinde spre valori de 1 – 2 grade (in 27 si 28 ianuarie), iar cea a temperaturilor nocturne intre -5 si -4 grade (in noptile din perioada 27-29 ianuarie). Spre sfarsitul primei saptamani valorile termice vor creste treptat, astfel media maximelor va ajunge pana la 6 – 8 grade, iar cea a minimelor pana in jurul a zero grade.

Variatii nesemnificative ale regimului de temperatura vor fi posibile si pe parcursul celei de-a doua saptamani, cand se estimeaza o medie a maximelor cuprinsa in general intre 2 si 4 grade si a minimelor intre -4 si -2 grade. Se vor semnala precipitatii slabe, cu caracter local, pe tot parcursul intervalului, iar in jurul datelor de 29 si 31 ianuarie acestea vor fi pe arii mai extinse si posibil moderate cantitativ.

In zona Transilvaniei, in primele zile ale intervalului, temperatura aerului va fi in scadere, astfel ca media maximelor va tinde spre valori in jurul a -1 pana la 0 grade (in 27 si 28 ianuarie), iar cea a minimelor intre -8 si -6 grade.

Ulterior, spre sfarsitul primei saptamani, vremea se va incalzi treptat, valorile termice diurne ajungand in medie la 4 – 6 grade, iar cele nocturne spre medii se vor incadra intre -3 grade si -1 grad. Variatii usoare ale regimului termic vor fi posibile si pe parcursul celei de-a doua saptamani, cand media maximelor se va incadra in general intre 2 si 4 grade, iar cea a minimelor se va situa in jurul a -5 grade. Temporar si cu caracter local se vor semnala precipitatii slabe, pe tot parcursul intervalului.

In Maramures, vremea se va raci in primele zile ale intervalului, iar media temperaturilor diurne va tinde spre valori de pana la zero grade (in 27 si 28 ianuarie). Temperaturile nocturne se vor incadra intre -6 si -5 grade (in noptile din perioada 27 – 29 ianuarie) si, ulterior, spre sfarsitul primei saptamani, valorile termice vor creste treptat.

Astfel, media maximelor va ajunge pana la 4 – 6 grade, in timp ce minimele vor ajunge spre -2 grade. Regimul de temperatura va avea mici variatii, pe parcursul celei de-a doua saptamani, cand se estimeaza o medie a maximelor cuprinsa in general intre 2 si 4 grade si cea a minimelor de la -4 la -3 grade. Se vor semnala precipitatii slabe, cu caracter local, pe tot parcursul intervalului, iar pe data de 25 ianuarie si in perioada 29 – 31 ianuarie acestea vor fi pe arii mai extinse si posibil moderate cantitativ.

2

Pentru regiunea Moldovei, meteorologii estimeaza in primele zile ale intervalului o temperatura a aerului in scadere, cu medie a maximelor ce va tinde de la valori de 8 grade (in 25 ianuarie) spre aproximativ doua grade (perioada 27-29 ianuarie). Totodata, minimele vor oscila intre -6 si -4 grade (in noptile de 28 si 29 ianuarie).

Ulterior, la sfarsitul primei saptamani, vremea se va incalzi treptat, astfel valorile termice diurne vor ajunge in medie la 4 grade, iar cele nocturne spre medii de la -2 la 0 grade. Usoare variatii ale regimului termic vor fi posibile si pe parcursul celei de-a doua saptamani, cand media maximelor se va incadra in general intre 1 si 3 grade, iar cea a minimelor se va situa intre -5 si -3 grade. Local si temporar se vor semnala precipitatii slabe indeosebi in perioada 25 – 27 ianuarie si in intervalul 31 ianuarie – 3 februarie, dar pe spatii mai mici si cu caracter trecator si in restul intervalului.

In Dobrogea, vremea va fi calda in prima zi cu maxime medii de 10 – 11 grade, apoi se va raci, astfel incat temperaturile diurne vor tinde spre o medie in jurul a 2 grade (in 27 si 28 ianuarie), in timp ce media valorilor termice nocturne va cobori pana la -4 grade (in noptile de 28 si 29 ianuarie).

Pana pe data de 1 februarie, regimul termic va fi in crestere, iar maximele vor ajunge in medie spre 10 grade, in timp ce minimele vor tinde catre o medie de 2 – 4 grade. Va urma o noua tendinta de scadere treptata a temperaturilor, cele diurne urmand a se situa la medii de 4 – 5 grade, iar cele nocturne la medii in jurul a zero grade. In perioada 25 – 27 ianuarie se vor semnala precipitatii pe arii extinse si local moderate si insemnate cantitativ, iar in restul intervalului, doar trecator si pe spatii mai mici, vor mai fi precipitatii slabe.

In Muntenia, in primele zile ale intervalului, temperatura aerului va fi in scadere, astfel ca media maximelor va tinde de la valori de 8 grade (in 25 ianuarie) spre aproximativ doua grade (perioada 27-29 ianuarie), iar cea a minimelor intre -6 si -4 grade (in noptile de 28 si 29 ianuarie). In zilele urmatoare, pana in data de 1 februarie, vremea se va incalzi treptat, valorile termice diurne urmand sa ajunga la o medii de 8 – 9 grade, iar cele nocturne de 0 – 2 grade.

Dupa aceasta perioada, regimul termic va fi caracterizat de valori in jurul celor normale specifice perioadei, cu maxime in medie de 4 – 6 grade si minime in jurul valorii de -2 grade. Precipitatii pe arii relativ extinse si posibil moderate cantitativ vor fi in jurul datei de 26 ianuarie, precum si in perioada 31 ianuarie – 3 februarie. In restul intervalului, precipitatiile vor fi slabe, trecatoare si pe spatii mai mici.

3

In regiunea Olteniei este anuntata o racire usoara a vremii in primele zile ale intervalului, pana la valori termice diurne de 2 – 3 grade (in 27 si 28 ianuarie) si minime incadrate intre -5 si -4 grade (in noptile de 28 si 29 ianuarie). Pana la inceputul lunii februarie, valorile termice vor creste treptat, astfel incat media maximelor va ajunge pana la 7 – 8 grade, iar cea a minimelor va tinde pana spre -2 grade.

Regimul termic estimat ulterior va fi caracterizat de valori in jurul celor normale specifice perioadei, cu maxime in medie de 5 – 6 grade si minime in jurul valorii de -2 grade. Pe arii relativ extinse sunt prognozate precipitatii, posibil moderate cantitativ, in noaptea de 25 spre 26 ianuarie, precum si in perioada 31 ianuarie – 3 februarie. In restul intervalului, precipitatiile vor fi slabe, trecatoare si pe spatii mai mici.

La munte, in primele zile ale intervalului, vremea se va raci semnificativ, iar media temperaturilor diurne va tinde spre valori in jurul a -8 grade (in 27 si 28 ianuarie). De asemenea, temperaturile nocturne vor oscila intre -12 si -10 grade (in noptile din perioada 27-29 ianuarie) si ulterior, pana la sfarsitul primei saptamani, valorile termice vor creste treptat, astfel ca media maximelor va ajunge pana la 0 – 2 grade, iar cea a minimelor pana spre -5 grade.

Regimul termic va fi caracterizat de valori in jurul celor normale specifice perioadei, in urmatoarea saptamana. Maximele estimate vor fi, in medie, de pana la -2 grade, in timp ce minimele vor ajunge la -7 grade.

Meteorologii anunţă ninsori la Bucureşti: se va depune strat de zăpadă de până la 12 centimetri • 26 Ianuarie 2021

4

Vremea va fi închisă la Bucureşti, iar începând din seara zilei de marţi şi până în după-amiaza zilei de miercuri se vor semnala, temporar, precipitaţii la început sub formă de lapoviţă, apoi va ninge şi se va depune strat de zăpadă neuniform, în general, de 8 – 12 centimetri, relatează Agerpres.

Potrivit prognozei speciale emise de Adminstraţia Naţională de Meteorologie, vântul va sufla slab şi moderat, trecător cu unele intensificări, ce vor atinge la rafală 35 – 40 km/h.

Temperatura minimă de miercuri dimineaţa va fi -1 – 0 grade Celsius, iar maxima va fi de 1 – 2 grade. În noaptea de miercuri spre joi (27/28 ianuarie) temperatura va scădea spre -3 şi -1 grad Celsius.

De altfel, Administraţia Naţională de Meteorologie a emis o atenţionare Cod galben de ninsori şi viscol, valabilă până miercuri seara în opt judeţe din sudul şi estul ţării, inclusiv în Capitală.

Judeţele atenţionate sunt: Brăila, Călăraşi, Constanţa, Galaţi, Giurgiu, Ialomiţa, Tulcea şi Teleorman.

APIA si SUBVENTII

BANI PENTRU FERMIERI! MINISTERUL AGRICULTURII VĂ ANUNȚĂ ASTĂZI! Agroinfo , 26 ianuarie 2021

COMUNICAT. Ministerul Agriculturii informează că, în perioada 01 februarie  – 30 aprilie 2021 se va desfășura cea de a doua sesiune de depunere a proiectelor din cadrul Componentei B - Implementarea activităților de cooperare ale Grupurilor de Acțiune Locală selectate din cadrul submăsurii 19.3 - Pregătirea și implementarea activităților de cooperare ale Grupurilor de Acțiune Locală – Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020.

Alocarea disponibilă acestei sesiuni, aferentă Componentei B - Implementarea activităților de cooperare din cadrul submăsurii 19.3, este de 10.310.013 Euro. Sprijinul poate fi acordat doar cu condiția ca acțiunile de cooperare să contribuie la atingerea obiectivelor Strategiei de Dezvoltare Locală.

Detaliile privind condițiile de eligibilitate și selecție a proiectelor sunt prezentate în Ghidul Solicitantului pentru implementarea activităților de

5

cooperare ale Grupurilor de Acțiune Locală selectate - Componenta B din cadrul submăsurii 19.3, disponibil pe pagina de internet a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, www.madr.ro.

DAȚI-LE SUBVENȚII MARI FERMIERILOR DACĂ AVEȚI PRETENȚII MARI DE LA EI! Agroinfo, 26 ianuarie 2021

VEȘTI DE LA BRUXELLES DESPRE SUBVENȚIILE FERMIERILOR. Fermierii trebuie să fie plătiți corespunzător pentru devoltarea unor practici ecologice și durabile astfel încât aceștia să poată rezista pe piață! Nu putem să le dăm fermierilor sarcini suplimentare fără ca ei să fie plătiți corespunzător! Avertizează europarlamentarul Daniel Buda (PPE), vicepreședinte al Comisiei AGRI, Parlamentul European.

În cadrul reuniunii Comisiei de Agricultură și Dezvoltare Rurală din Parlamentul European, al cărei vicepreședinte sunt, am participat la o dezbatere comună AGRI-ENVI pe marginea strategiei „De la fermă la consumator” pentru un sistem alimentar echitabil, sănătos și ecologic.

Strategia „De la fermă la consumator” va pune bazele unui sistem alimentar durabil, dar în același timp trebuie să ducă la creșterea sau cel puțin la menținerea veniturilor agricultorilor și consolidarea

6

competitivității fermierilor europeni. În intervenția pe care am avut-o în cadrul reuniunii, am subliniat faptul că fermierii se confruntă cu o serie de provocări, începând de la veniturile reduse încasate în comparație cu alte sectoare, concurența neloială generată de importul produselor din afara UE, dar și schimbările climatice. Fermierii reprezintă parteneri în lupta pentru conservarea biodiversității, însă trebuie să fie plătiți corespunzător pentru dezvoltarea unor practici ecologice și durabile astfel încât aceștia să poată rezista pe piață.

Iată intervenția pe care am avut-o:

Aprecieri pentru munca foarte bună depusă de raportori. Obiectivele noastre în materie de mediu sunt stabilite în Pactul Ecologic European și Strategia Farm to Fork. Trebuie însă să avem în vedere unele realități din teren incontestabile atunci când ne asumăm atingerea anumitor obiective. Astăzi, veniturile fermierilor sunt la jumătate comparativ cu veniturile din alte sectoare economice. În acelasi timp, fermierii se confruntă cu produsele din afara UE care nu respectă aceleași standarde de calitate, ceea ce înseamnă o concurență profund neloială.

Pe de altă parte, avem o degradare a biodiversității și date care ne arată că peste jumătate din populația adultă este supraponderală. În mod paradoxal, 33 de milioane de europeni nu-și permit o masă de calitate nici măcar o dată la două zile.În acest context, ambițiile pe care le are Comisia Europeană în materie climatică trebuie să aibă în vedere faptul că sectorul agricol este un partener solid în această direcție și nicidecum nu este un factor care să determine schimbări climatice.

Fermierii trebuie însă să fie plătiți pentru devoltarea unor practici ecologice și durabile astfel încât aceștia să poată rezista pe piață. Mai mult, trebuie să ne asigurăm că și consumatorii își permit să cumpere aceste produse ecologice. Nu putem să dăm fermierilor sarcini suplimentare fără ca ei să fie plătiți corespunzător! A face acest lucru, ar însemna să-i condamnăm la faliment. În același timp, consumatorii ar deveni dependenți de produsele importate din afara UE care, așa cum am spus, sunt mult sub standardele europene! A postat eurodeputatul Daniel Buda, pe pagina sa oficială Facebook.

CÂND INTRĂ ANT LA OI? Agroinfo , 26 ianuarie 2021

PLATA AJUTOARELOR NAȚIONALE TRANZITORII! Crescătorii de ovine, și nu doar ei, întreabă zilnic AGROINFO când va fi plătit ajutorul național tranzitoriu în zootehnie, cea mai populară subvenție,

7

așa-zisa subvenție mică, de care beneficiază majoritatea crescătorilor de animale din România. Subvenția este plătită de la bugetul de stat și beneficiază de bani crescătorii de oi, de vaci, carne și lapte, și de capre.

Când intră ANT la oi? Când intră ANT la vaci?  Ne întreabă, în fiecare zi, crescătorii de animale.

Ajutoarele naționale tranzitorii, atât în sectorul zootehnic, cât și-n sectorul vegetal, sunt achitate de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) din bugetul de stat al anului următor anului de cerere. Astfel, pentru ANT aferent anului 2020 plata se face din bugetul național al anului 2021. Ministrul agriculturii a anunțat luni seara, în cadrul emisiunii România agricolă, Agro TV, că bugetul de stat pentru acest an va fi aprobat la data de 4 februarie 2021. Doar după ce va fi votată în Parlament legea bugetului de stat, APIA va putea demara plata acestor subvenții atât de așteptate de crescătorii de animale.  

Șeful MADR a declarat, de asemenea, că din bugetul național aprobat pentru acest an se va încerca și plata unor despăgubiri pe hectar pentru fermierii ale căror culturi agricole însămânțate în primăvara lui 2020 au fost distruse de secetă.

Am înțeles că-n 4 februarie se va vota Legea bugetului și-n funcție de aceste alocări o să chivernisim sumele în așa fel încât, așa cum am promis anul trecut, pentru că este corect și echitabil oarecum, dacă o parte din fermieri, adică pe cei care au înființat culturi în toamna lui 2019 i-am despăgubit, să-i despăgubim și pe cei care au înființat culturile în primăvara lui 2020. Sigur că aceste despăgubiri nu acoperă nici pe departe pierderile reale, dar atât a putut suporta și, sper, să poată suporta bugetul de stat și pentru anul 2021. Am dorit ca fermierii să nu falimenteze, să rămână în business, să-și păstreze angajații, să-și plătească în continuare taxele și impozitele, pentru că orice stat normal, orice minister normal dorește acest lucru, a declarat ministrul agriculturii, în cadrul emisiunii România agricolă, video postat luni seara, 25 ianuarie 2021, pe pagina oficială Facebook a ministrului Adrian Oros.

ALTE SUBVENȚII APIA CARE DEPIND DE APROBAREA BUGETULUI DE STAT:

- Ajutorul de stat pentru motorina utilizată în agricultură. Ajutorul de stat se acordă sub formă de rambursare a diferenţei dintre rata accizei standard şi rata accizei reduse (stabilită la 21,00 euro/1000 litri) pentru motorina utilizată la efectuarea lucrărilor mecanizate în agricultură a cărui valoare unitară, valabilă pentru anul 2020, este de 1,5258 lei/litru.

8

- Ajutorul de stat acordat în sectorul creșterii animalelor. Schema de ajutor de stat are ca obiectiv acoperirea costurilor administrative aferente întocmirii şi menţinerii registrului genealogic, precum şi costurile aferente testelor pentru determinarea calităţii genetice sau a randamentului genetic al şeptelului. Ajutoarele sunt furnizate sub formă de servicii subvenţionate întreprinderilor individuale şi familiale, persoanelor fizice autorizate, persoanelor fizice care deţin certificat de producător/atestat de producător, după caz, precum şi persoanelor juridice care îşi desfăşoară activitatea în domeniul creșterii animalelor.

Intensitatea ajutorului de stat pentru efectuarea serviciilor este:a) de până la 100% din costurile administrative aferente întocmirii şi menţinerii registrelor genealogice;b) de până la 70 % din costurile aferente testelor efectuate de terţi sau în numele unor terţi pentru determinarea calităţii genetice sau a randamentului genetic al şeptelului.

MINISTRUL OROS, ANUNȚ DESPRE PLATA SUBVENȚIILOR APIA! Agroinfo 26 ianuarie 2021

SUBVENȚII APIA LA PLATĂ! Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a anunțat că Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) va finaliza până la data de 1 mai 2021 plata subvențiilor agricole aferente anului de cerere 2020.

APIA a plătit din 1 ianuarie 2020 până-n 30 decembrie 2020 suma de 3,52 de miliarde de euro. O sumă record, spun dânșii, atât din FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă n.r.), cât și din FEADR (Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală n.r.), sigur și din bugetul național, partea de cofinanțare. Și acum sunt undeva la 97% din plățile finale, pentru că am început în 16 octombrie 2020 avansurile pentru subvenții și plățile finale trebuie să se încheie la 1 mai, dar ei (APIA n.r) au 97% din plățile finale, care sunt făcute.

Din acest punct de vedere, pot să spun că sunt mulțumit de modul în care au acționat agențiile de plăți, în primul rând, dar și colegii, care unii au fost nevoiți să muncească online, mai ales doamnele care aveau copii mici și, din cauza închiderii școlilor, trebuiau să muncească online. Ne-am descurcat, să zic așa. Chiar dacă a fost un an mai dificil din toate punctele de vedere, a declarat ministrul agriculturii, Adrian Oros, în cadrul emisiunii România agricolă, Agro TV.

CUANTUM PLĂȚI DIRECTE PENTRU ANUL 2020!

9

VEGETAL

Schema de plată unică pe suprafață SAPS - 98,7381 euro/ha. APIA le achită fermierilor diferența de 30%. 70% din această subvenție le-a fost achitată fermierlor în avans.Schema de plată redistributivă - primul interval 1-5 hectare inclusiv - 5 euro/ha; al doilea interval, peste 5 ha și până la 30 ha inclusiv - 48,1053 euro/ha. Fermierii primesc diferența de 30% la plățile finale care au început pe data de 2 decembrie 2020. APIA le-a achitat, până la data de 27 noiembrie 2020, 70% din cuantumul acestei scheme de plată pe suprafață. Schema de pată pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu (plata pentru înverzire) - 57,8245 euro/ha. APIA le achită fermierilor 30% din această subvenție, 70% din cuantum a fost achitat la plățile în avans.Schema de plată pentru tinerii fermieri - 36,6119 euro/ha. APIA le achită fermierilor 30% din această schemă de plată, 70% a fost plătit de APIA în avans.

ZOOTEHNIE

SCZ – sprijin cuplat pentru specia bovine, categoria bivolițe de lapte - 160,3359 euro/cap de animal = 781,2366 lei/cap de animalSCZ – sprijin cuplat pentru specia bovine, categoria taurine din rase de carne și metișii acestora - 185,0103 euro/cap de animal = 901,4626 lei/cap de animalSCZ – sprijin cuplat pentru specia bovine, categoria vaci de lapte - 379,5340 euro/cap de animal = 1.849,2794 lei/cap de animal.SCZ - sprijin cuplat pentru speciile ovine/caprine - 17,9060 euro/ha = 87,2469 lei/cap de animal. 70% din această subvenție a fost plătit crescătorilor în avans.

Fermierii primesc plata în lei la cursul de 4,8725 lei pentru un euro, informează APIA.

APIA urmează să stabilească valoarea pe cap de animal, respectiv pe tona de lapte, pentru ajutorul național tranzitoriu din zootehnie, aferent anului de cerere 2020, valoarea pe hectar pentru ANT vegetal și pentru sprijinul cuplat vegetal.

10

PLATĂ SUBVENȚII APIA ANIMALE! TERMEN 29 IANUARIE 2021! Agroinfo 25 ianuarie

11

ANUNȚ APIA! Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) anunță că până la data 29 ianuarie 2021 inclusiv se depun cererile de plată pentru ajutorul de stat în sectorul creşterii animalelor aferente serviciilor prestate în luna decembrie și în trimestrul al IV-lea al anului 2020 și deconturile/documentele justificative aferente trimestrului IV, respectiv anuale pentru Măsura 14 –„Bunăstarea animalelor”.

CERERI AJUTOR DE STAT ÎN SECTORUL CREȘTERII ANIMALELOR!

Cererile se depun până la data de 29 ianuarie 2021, inclusiv, la sediile Centrelor Judeţene ale Agenţiei, respectiv al Municipiului Bucureşti, unde a fost depusă cererea inițială anuală sau se transmit de către fermieri prin mijloace electronice (poșta electronică, fax etc).

Cererea de plată a ajutorului de stat pentru serviciile de întocmire şi menţinere a registrului genealogic al rasei, completată de către solicitanţii prestatori ai serviciilor va fi însoţită de următoarele documente:

a) memoriul tehnic cu activităţile, inclusiv lucrările efectuate pentru realizarea obiectivelor prevăzute în programele de ameliorare şi/sau conservare, aprobat de ANZ;b) lista activităţilor, inclusiv lucrările şi tarifele acestora pentru serviciile prevăzute la art.7 alin.(2) în luna/trimestrul pentru care se solicită ajutorul de stat, avizată de ANZ;c) facturile lunare/trimestriale în care să fie menţionate activităţile efectuate şi cuantumul acestora, precum şi perioada facturată; copii certificate conform cu originalul de către solicitant;d) copia atestatului de producător, în cazul beneficiarilor persoane fizice, la depunerea primei cereri de plată; în cazul în care nu s-a eliberat atestatul de producător, dar a fost solicitat, adeverinţa emisă de aparatul de specialitate al primarului localităţii undea fost depusă cererea, care să ateste solicitarea acestuia, cu obligaţia depunerii ulterioare a atestatului de producător până la finele lunii în care a fost emis acesta;e) documentul care atestă schimbarea formei de organizare a beneficiarului serviciilor contractate după caz;f) dovada contului bancar activ, dacă este cazul.

Cererea de plată a ajutorului de stat pentru serviciile de determinare a calităţii genetice a raselor de animale, completată de către solicitanţii prestatori ai serviciilor de determinare a calităţii genetice a raselor de animale va fi însoţită de următoarele documente:

12

a) memoriul tehnic cu activităţile, inclusiv lucrările efectuate pentru realizarea obiectivelor prevăzute în programele de ameliorare şi/sau conservare, aprobat de ANZ;b) lista activităţilor, inclusiv lucrările şi tarifele acestora pentru serviciile prevăzute la art. 7 alin. (3) în luna/trimestrul pentru care se solicită ajutorul de stat, avizată de ANZ;c) facturile lunare/trimestriale în care să fie menţionate activităţile efectuate şi cuantumul acestora, precum şi perioada facturată, copii certificate conform cu originalul de către solicitant;d) documentele justificative de încasare de la beneficiarii ajutorului de stat a sumelor corespunzătoare, în funcţie de intensitatea ajutorului de stat pentru serviciul prestat aferent lunii/trimestrului, copii certificate conform cu originalul de către APIA;e) copia atestatului de producător, în cazul beneficiarilor persoane fizice, la depunerea primei cereri de plată; în cazul în care nu s-a eliberat atestatul de producător, dar a fost solicitat, adeverinţa emisă de aparatul de specialitate al primarului localităţii unde a fost depusă cererea, care să ateste solicitarea acestuia, cu obligaţia depunerii ulterioare a atestatului de producător până la finele lunii în care a fost emis acesta;f) documentul care atestă schimbarea formei de organizare a beneficiarului serviciilor contractate după caz, originalul şi copii  pentru efectuarea conformităţii cu originalul de către APIA;g) dovada contului bancar activ, dacă este cazul.

Totodată, reamintim că, pentru ajutorul de stat în sectorul creșterii animalelor, asociațiile pot opera facturile aferente serviciilor prestate accesând următoarea adresă: http://213.177.4.194:953/.

Documentele postate / transmise vor purta sintagma „conform cu originalul”, însușite prin semnătura fermierului și vor sta la baza operării/verificării datelor în aplicațiile electronice de gestionare a ajutorului de stat și la efectuarea verificărilor administrative ulterioare.

DOCUMENTE/DECONTURI MĂSURA 14 BUNĂSTAREA ANIMALELOR!

APIA informează beneficiarii care şi-au asumat angajamente pentru Măsura 14 –„Bunăstarea animalelor” - pachetul a) – Plăţi în favoarea bunăstării porcinelor şi pachetul b) – Plăţi în favoarea bunăstării păsărilor, din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală PNDR 2014-2020 că, în perioada 4-29 ianuarie 2021, la Centrele judeţene APIA unde au depus cererea de plată, pot depune deconturile/documentele justificative aferente trimestrului IV, respectiv pe cele anuale.

13

Deconturile/documentele justificative aferente trim. IV sunt pentru categoriile porci graşi/pui carne/pui curcă, iar cele anuale sunt pentru categoriile animale de reproducţie/găini ouătoare/găini reproducţie rase grele.

Deconturile justificative/documentele justificative pot fi transmise de către fermieri şi prin mijloace electronice (poştă electronică, fax etc.), servicii poştale etc..

Deconturile justificative sunt însoţite, în funcţie de pachetul solicitat, de documentele prevăzute în Ghidul solicitantului pentru Măsura 14 - Bunăstarea animalelor - pachet a) Plăţi în favoarea bunăstării porcinelor, ediţia a III-a şi în Ghidul solicitantului pentru Măsura 14 -Bunăstarea animalelor - pachet b) Plăţi în favoarea bunăstării porcinelor, ediţia a III-a, aprobate prin OMADR nr.15/14.01.2020 şi postate pe site-ul oficial al APIA www.apia.org.ro.

Documentele depuse/transmise vor sta la baza operării/verificării datelor în aplicaţiile electronice de gestionare a Măsurii 14 şi efectuării verificărilor administrative ulterioare, precizează APIA.

APIA explică politica agricolă comună pe înțelesul tuturor ianuarie 26, 2021 agrimanet

Politica agricolă comună pe înțelesul tuturor

Lansată în 1962, politica agricolă comună (PAC) este un parteneriat între agricultură și societate, între Europa și agricultorii săi. PAC este o politică comună pentru toate țările din UE. Ea este gestionată și finanțată la nivel european din resursele bugetului UE.

Temeiul juridic pentru politica agricolă comună este stabilit în Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene (TFUE).

14

Articolul 39 din Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene stabilește obiectivele PAC. Acestea se refera la:

creșterea productivității agricole prin promovarea progresului tehnic și asigurarea utilizării optime a factorilor de producție, în special a forței de muncă;

asigurarea unui nivel de trai echitabil pentru populația agricolă; stabilizarea piețelor; garantarea siguranței aprovizionărilor; asigurarea unor prețuri rezonabile pentru consumatori.

Următoarele 4 regulamente stabilesc diferitele aspecte practice ale funcționării PAC, respectiv:

normele privind plățile directe acordate fermierilor – Regulamentul (UE) nr. 1307/2013;

o organizare comună a piețelor produselor agricole – Regulamentul (UE) nr. 1308/2013;

sprijinul pentru dezvoltare rurală – Regulamentul (UE) nr. 1305/2013; finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune –

Regulamentul (UE) nr. 1306/2013.

Politica agricolă comună (PAC) este finanțată din două fonduri alimentate din bugetul Uniunii Europene.

Fondul european de garantare agricolă (FEGA)

– FEGA este implementat prin gestiune partajată între statele membre și Uniune.

– FEGA finanțează cheltuielile prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 și care sunt efectuate în conformitate cu dreptul Uniunii.

Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR)

– FEADR este implementat prin gestiune partajată între statele membre și Uniune.

– FEADR finanțează contribuția financiară a Uniunii la programele de dezvoltare rurală implementate în conformitate cu dreptul Uniunii privind sprijinul pentru dezvoltare rurală.

Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului european și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind finanțarea, gestionarea și

15

monitorizarea Politicii Agricole Comune și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 352/78, (CE) nr. 165/94, (CE) nr. 2799/98, (CE) nr. 814/2000, (CE) nr. 1290/2005 și (CE) nr. 485/2008 ale Consiliului stabilește la articolul 4 cheltuielile din FEGA, care sunt implementate prin gestiune partajată între statele membre și Uniune și care finanțează cheltuieli, efectuate în conformitate cu dreptul Uniunii, respectiv:

măsurile de reglementare sau sprijinire a piețelor Agricole plățile directe către fermieri în cadrul PAC; contribuția financiară a Uniunii la măsurile de informare și promovare

a produselor agricole pe piața internă a Uniunii și în țările terțe, întreprinse de statele membre pe baza unor programe selectate de Comisie;

contribuția financiară a Uniunii la programul de încurajare a consumului de fructe și legume în școli, menționat la articolul 23 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 și la măsurile privind bolile animalelor și pierderea încrederii consumatorilor.

FEGA finanțează următoarele cheltuieli în mod direct și în conformitate cu dreptul Uniunii:

promovarea produselor agricole, efectuate fie direct de către Comisie, fie prin intermediul unor organizații internaționale;

măsurile, luate în conformitate cu dreptul Uniunii, de asigurare a conservării, caracterizării, colectării și utilizării resurselor genetice în agricultură;

crearea și întreținerea sistemelor de informații contabile agricole; sistemele de investigare agricolă, inclusiv investigațiile privind

structura exploatațiilor agricole.

În articolul 5 al aceluiași regulament se prevede că FEADR este implementat prin gestiunea partajată între statele membre și Uniune. FEADR finanțează contribuția financiară a Uniunii la programele de dezvoltare rurală implementate în conformitate cu dreptul Uniunii privind acest tip de sprijin.

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură implementează schemele finanțate din FEGA și unele măsuri de dezvoltare rurală finanțate din FEADR, alături de un număr mare de scheme finanțate din bugetul național, în total peste 100 de scheme/măsuri/ submăsuri/pachete şi subpachete.

APIAgricultura – Raluca DAMINESCU – Director, Direcția Metodologie, Monitorizare, Raportare și Relații Instituționale, APIA central

16

Atentie, crescatori de animale! Ultimele zile in care se poate depune cererea ianuarie 26, 2021

(APIA) informează că, pană la data 29 ianuarie 2021 inclusiv, se depun cererile de plată pentru ajutorul de stat in sectorul cresterii animalelor aferente serviciilor prestate in luna decembrie si in trimestrul al IV-lea al anului 2020.

Cererile se depun la sediile Centrelor Judetene ale Agentiei, respectiv al Municipiului Bucuresti, unde a fost depusă cererea initială anuală sau se transmit de către fermieri prin mijloace electronice (posta electronică, fax etc).

Cererea de plată a ajutorului de stat pentru serviciile de intocmire si mentinere a registrului genealogic al rasei, completată de către solicitantii prestatori ai serviciilor va fi insotită de următoarele documente:

a) memoriul tehnic cu activitătile, inclusiv lucrările efectuate pentru realizarea obiectivelor prevăzute in programele de ameliorare si/sau conservare, aprobat de ANZ;

b) lista activitătilor, inclusiv lucrările si tarifele acestora pentru serviciile prevăzute la art.7 alin.(2) in luna/trimestrul pentru care se solicită ajutorul de stat, avizată de ANZ;

c) facturile lunare/trimestriale in care să fie mentionate activitătile efectuate si cuantumul acestora, precum si perioada facturată; copii certificate conform cu originalul de către solicitant;

d) copia atestatului de producător, in cazul beneficiarilor persoane fizice, la depunerea primei cereri de plată; in cazul in care nu s-a eliberat atestatul de producător, dar a fost solicitat, adeverinta emisă de aparatul de specialitate al primarului localitătii unde a fost depusă cererea, care să ateste solicitarea acestuia, cu obligatia depunerii ulterioare a atestatului de producător pană la finele lunii in care a fost emis acesta;

17

e) documentul care atestă schimbarea formei de organizare a beneficiarului serviciilor contractate după caz;

f) dovada contului bancar activ, dacă este cazul.

Cererea de plată a ajutorului de stat pentru serviciile de determinare a calitătii genetice a raselor de animale, completată de către solicitantii prestatori ai serviciilor de determinare a calitătii genetice a raselor de animale va fi insotită de următoarele documente:

a) memoriul tehnic cu activitătile, inclusiv lucrările efectuate pentru realizarea obiectivelor prevăzute in programele de ameliorare si/sau conservare, aprobat de ANZ;

b) lista activitătilor, inclusiv lucrările si tarifele acestora pentru serviciile prevăzute la art. 7 alin. (3) in luna/trimestrul pentru care se solicită ajutorul de stat, avizată de ANZ;

c) facturile lunare/trimestriale in care să fie mentionate activitătile efectuate si cuantumul acestora, precum si perioada facturată, copii certificate conform cu originalul de către solicitant;

d) documentele justificative de incasare de la beneficiarii ajutorului de stat a sumelor corespunzătoare, in functie de intensitatea ajutorului de stat pentru serviciul prestat aferent lunii/trimestrului, copii certificate conform cu originalul de către APIA;

e) copia atestatului de producător, in cazul beneficiarilor persoane fizice, la depunerea primei cereri de plată; in cazul in care nu s-a eliberat atestatul de producător, dar a fost solicitat, adeverinta emisă de aparatul de specialitate al primarului localitătii unde a fost depusă cererea, care să ateste solicitarea acestuia, cu obligatia depunerii ulterioare a atestatului de producător pană la finele lunii in care a fost emis acesta;

f) documentul care atestă schimbarea formei de organizare a beneficiarului serviciilor contractate după caz, originalul si copii pentru efectuarea conformitătii cu originalul de către APIA;

g) dovada contului bancar activ, dacă este cazul.

Documentele postate / transmise vor purta sintagma „conform cu originalul”, insusite prin semnatura fermierului si vor sta la baza operarii/verificarii datelor in aplicatiile electronice de gestionare a ajutorului de stat si la efectuarea verificarilor administrative ulterioare.

18

FERMELE din ROMÂNIA CARE BENEFICIAZĂ ANUL ACESTA DE PLĂȚI APIA MAI MARI! Agroinfo, 26 ianuarie 2021 STRUCTURA FERMELOR DIN ROMÂNIA! Acordarea subvențiilor agricole trebuie făcută în funcție de fermă, de zona în care se află ferma, pentru a se împiedica părăsirea satelor, abandonarea zonelor rurale montane, a spus ministrul agriculturii, Adrian Oros. Chiar dacă în zona montană sunt ferme mici, cu producție mică, ele trebuie sprijinit cu plăți APIA mai mari pentru a fi menținute și ajutate să devină ferme comerciale, a adăugat șeful MADR.

Șeful MADR a explicat care este structura fermelor din România și a subliniat că fermele mici din zona montană sau colinară trebuie ajutate, prin subvenții mai consistente, să facă pasul, de exemplu, de la două vaci la 10 vaci sau 20 de vaci, de la 10 oi la 100 de oi și așa mai departe până vor reuși să fie consolidate. Trebuie sprijinite pentru evitarea abandonării acestor zone.

Structura fermelor din România este, într-adevăr, foarte polarizată, așa în linii mari, în procente mari. Cam 40% din terenul care se lucrează în România este lucrat de 0,56% din fermieri în ferme foarte mari, avem cele mai mari ferme din Europa, cu siguranță. Este specific unei anumite zone, și cultură mare. Specificul zonei a dus la acest, dar și modul de finanțare, de subvenționare, a dus la această situație. Pe de altă parte, în cealaltă extremă, avem încă 40% din teren care este lucrat de 790.000 de ferme de subzistență. De fapt, aceste ferme de subzistență nu sunt ferme, sunt gospodării ale populației în zona rurală, ale părinților, ale bunicilor noștri, există o anumită activitate agricolă și zootehnică, dar sunt susținute și de salarii sau pensii. De aia le și spune de subzistență, pentru că nu ar putea exista pe piață, deci nu sunt ferme comerciale, nu ar putea să reziste pe piață. Aici lucrează, am spus, 790.000. Și 20% din teren este lucrat de vreo 1.700 de fermieri în ferme medii, între 30 ha și 300 ha. Cam asta este structura.

Una dintre priorități, le-am avut și-n 2019, și-n programul acesta, în programul de guvernare actual, sprijinirea fermei de familie, pentru că, eu cred că-n acele zone, Transilvania, Bucovina, în general, în zonele colinare și montane, este normal să sprijin tipul acela de agricultură care, chiar dacă nu este foarte productivă, reușește să mențină viața rurală, să mențină oamenii care trăiesc acolo, în zonele respective, să nu apară acest fenomen de abandon care este destul de pregnant, de depopulare, de îmbătrânire și de aceea este normal ca acolo și plățile pe suprafață să fie mai mari, și sunt mai mari, asta este în toată Europa, dar să vii și cu niște programe concrete

19

pentru acele ferme care încet-încet vor deveni ferme comerciale, lucrul acesta se întâmplă în mod natural.

Să știți că, acum dacă ne ducem în satele transilvane, în zona mea de exemplu, foarte puține gospodării au rămas acele gospodării mixte în care sunt și două vaci, și un cal, și 10 oi, și găini, și doi porci, încet-încet, persoanele mai tinere, fie au un serviciu care nu le permite să facă acest tip de agricultură, au mai mult așa, câteva găini și un câine pe lângă casă, chiar dacă locuiesc la țară, iar cei care au rămas să facă agricultură, chiar dacă sunt persoane mai tinere, deși, din păcate, puține au rămas, au transformat-o într-o afacere, într-o fermă comercială, și nu mai țin două vaci, țin 10 vaci de carne sau 20 de vaci de lapte. Sigur, poate că nu este suficient de consolidată, dar este la început. Acest lucru oricum se întâmplă în mod natural.

Noi, prin aceste măsuri de sprijin, în următoarea perioadă, trebuie să grăbim cumva consolidarea acestor ferme. Niciodată, acolo nu vor fi ferme foarte mari. Acolo, întotdeauna vor fi ferme mixte, cu o activitate și zootehnie și pomicultură, o activitate mixtă, pentru că așa este structura fermelor, a satelor, a zonelor rurale. Dar ăsta nu este un lucru rău, să avem zone cu tipuri de agricultură diferită, pe care va trebui să-i sprijinim diferit, a declarat ministrul agriculturii, Adrian Oros, în cadrul emisiunii România agricolă, Agro TV, video postat luni seara de șeful MADR, pe pagina sa oficială Facebook.

BANI PENTRU FERMIERI! MINISTERUL AGRICULTURII VĂ ANUNȚĂ ASTĂZI! Agroinfo , 26 ianuarie 2021 COMUNICAT. Ministerul Agriculturii informează că, în perioada 01 februarie  – 30 aprilie 2021 se va desfășura cea de a doua sesiune de depunere a proiectelor din cadrul Componentei B - Implementarea activităților de cooperare ale Grupurilor de Acțiune Locală selectate din cadrul submăsurii 19.3 - Pregătirea și implementarea activităților de cooperare ale Grupurilor de Acțiune Locală – Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020.

Alocarea disponibilă acestei sesiuni, aferentă Componentei B - Implementarea activităților de cooperare din cadrul submăsurii 19.3, este de 10.310.013 Euro.

Sprijinul poate fi acordat doar cu condiția ca acțiunile de cooperare să contribuie la atingerea obiectivelor Strategiei de Dezvoltare Locală.

Detaliile privind condițiile de eligibilitate și selecție a proiectelor sunt prezentate în Ghidul Solicitantului pentru implementarea activităților de

20

cooperare ale Grupurilor de Acțiune Locală selectate - Componenta B din cadrul submăsurii 19.3, disponibil pe pagina de internet a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, www.madr.ro.

AFIR si FINANTARI

Bani pentru GAL-uri în perioada 1 februarie – 30 aprilie 2021 Revista Fermierului, marți, 26 Ianuarie 2021

A doua sesiune de depunere a proiectelor din cadrul Componentei B - Implementarea activităților de cooperare ale Grupurilor de Acțiune Locală (GAL) selectate din cadrul submăsurii 19.3 - Pregătirea și implementarea activităților de cooperare ale Grupurilor de Acțiune Locală – Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 se desfășoară în perioada 1 februarie  – 30 aprilie 2021.

Alocarea disponibilă acestei sesiuni, aferentă Componentei B - Implementarea activităților de cooperare din cadrul submăsurii 19.3 - este de 10.310.013 euro.

Sprijinul poate fi acordat doar cu condiția ca acțiunile de cooperare să contribuie la atingerea obiectivelor Strategiei de Dezvoltare Locală.

Detaliile privind condițiile de eligibilitate și selecție a proiectelor sunt prezentate în Ghidul Solicitantului disponibil pe pagina de internet a Ministeului Agriculturii (www.madr.ro).

Cine a primit până acum terenuri de la ADS destinate tinerilor fermieri 26 ianuarie 2021

21

Agenția Domeniilor Statului (ADS) a semnat deja contractul cu primul beneficiar al măsurii prin care tinerii fermieri pot primi până la 50 de hectare de teren în concesiune, iar alți câțiva sunt pe cale să intre în posesia terenurilor. În emisiunea ”Agricultura la Raport”, directorul general ADS, Camelia Procop, a precizat că în cursul acestei săptămâni vor fi încheiate alte două contracte prin atribuire directă pentru fermieri care au depus cererea în prima sesiune. De asemenea, luna viitoare vor avea loc licitațiile pentru restul suprafețelor.

”În prima sesiune am reușit să încheiem până în acest moment primul contract cu un fermier din Satu Mare. A luat 49,7 hectare de teren arabil. Săptămâna aceasta probabil că vom încheia încă două contracte pe atribuire directă cu încă doi tineri fermieri. Pentru restul suprafețelor, pentru că au fost foarte multe solicitări, vom intra pe procedura concurențială, care va fi cel mai probabil la începutul lunii februarie. Trebuie să ținem cont și de contextul pandemiei în care ne aflăm și să vedem cum și când putem organiza licitațiile. Sunt reguli mult mai stricte decât erau înainte”, a precizat directorul general ADS, Camelia Procop.

Reamintim că în prima sesiune de concesionare a terenurilor pentru tinerii fermieri au fost disponibile terenuri din județele Satu Mare, Hunedoara, Călărași, Galați, Dâmbovița și Alba, cu o suprafață însumată de 745 hectare.

Mai mult, ADS a demarat a doua sesiune de concesionare. Perioada de depunere a solicitărilor de către tinerii fermieri este 18.01.2021 – 29.01.2021, iar județele pe raza cărora se găsesc terenurile ofertate sunt: Alba, Gorj, Ialomița, Neamț, Satu Mare, Timiș, Teleorman și Vâlcea. Fermierii interesați care îndeplinesc condițiile prevăzute de lege pot depune solicitări la sediul ADS sau pe adresa de e-mail a instituției, până la data de 29.01.2021, ora 14:00.

Cum poate orice fermier să obțină terenuri de la ADS? Explicații de la directorul instituției 26 ianuarie 2021 Nu mai este un secret că Ministerul Agriculturii, împreună cu Agenția Domeniilor Statului (ADS), a demarat proiectul prin care tinerii fermieri români pot beneficia de suprafețe teren agricol de până la 50 de hectare, aflate în proprietatea statului. Mulți fermieri trecuți de pragul de 40 de ani se întreabă, însă, dacă pot și ei să concesioneze terenuri de la ADS și care sunt condițiile pentru a o face. În emisiunea ”Agricultura la Raport”, directorul general ADS, Camelia Procop, a venit cu lămuriri în acest sens.

”Tinerii fermieri care vor să primească terenuri de la ADS trebuie să aibă maxim 40 de ani la momentul solicitării, trebuie să aibă neapărat domiciliul

22

pe raza județului în care solicită terenul și să aibă studii în domeniu. Acestea sunt condițiile minime”, a subliniat Camelia Procop, director general ADS.

Întrebată de Ovidiu Ghinea care este procedura pentru fermierii care nu se încadrează în criteriile de eligibilitate pentru tinerii fermieri, șefa ADS a făcut următoarele precizări:

”Primul pas este să depună o scrisoare de intenție la ADS, iar noi să putem scoate la licitație terenul pe care și-l dorește solicitantul. În acest moment noi suntem un pic blocați de codul administrativ, Ordonanța de urgență 57 din 2019, și nu putem concesiona terenul din domeniul public al statului fără a avea cadastru. Este o problemă și acest lucru chiar ne-a împiedicat activitatea. Sperăm să o putem debloca. Dar în momentul acesta, dacă este teren din domeniul privat, se poate concesiona. 

Fac aici o precizare foarte importantă, pentru că există și nemulțumiri pe partea aceasta. Din păcate, în momentul în care avem sesiuni deschise pentru tinerii fermieri, suntem blocați și pe lege nu putem să avem concesiuni prin licitație, cum avem și înainte de sesiunile pentru tinerii fermieri. Deci abia după ce se închid aceste sesiuni și contractăm toate suprafețele, abia apoi putem să concesionăm suprafețe așa cum este domeniul de activitate al ADS”, a mai precizat Camelia Procop.

Finanțarea prin intermediul măsurii ”Instrumente financiare” din PNDR De Food Biz La ian. 26, 2021

Una dintre principalele greutăți întâmpinate de către beneficiari în accesarea fondurilor europene este asigurarea co-finanțării private.

Pentru a veni în sprijinul potențialilor beneficiari și pentru a crește gradul de absorbție al fondurilor europene pentru dezvoltare rurală, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a introdus o măsură care vizează posibilitatea accesării unor credite mai avantajoase. În acest sens, a fost semnat un Acord de finanțare cu Fondul European de Investiții în vederea implementării instrumentului financiar ”Împrumut cu partajarea riscului la nivel de portofoliu”.

Conform Regulamentului nr. 1303/2013, cu modificărilor și completările ulterioare, instrumentul financiar reprezintă orice instrument financiar, inclusiv, fără a se limita la împrumuturi, leasing, garanții și contra-garanții, investiții de capital, investiții de cvasi-capital sau investiții de tip mezanin în folosul Destinatarilor Finali.

23

Bugetul total alocat măsurii este de 93.875.487 Euro, conform Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, sumă destul de mică în raport cu nevoile de credit ale fermierilor, care va fi alocat în cadrul următoarelor submăsuri din PNDR:

– sM 4.1 și sM4.1a – „Investiții în exploatații agricole/ pomicole”;

– sM 4.2 și sM 4.2a – „Investiții pentru procesarea/ marketingul produselor agricole/ pomicole;

– sM 6.4 – „Investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole”;

– proiectele, care corespund submăsurilor menționate mai sus, finanțate prin LEADER.

Conform acestei măsuri, Instrumentul Financiar se acordă pentru următoarele categorii de credite:

credite pentru cofinanțarea privată aferentă proiectelor finanțate prin intermediul submăsurilor menționate mai sus;

credite de sine stătătoare (fără proiect PNDR) pentru operațiunile eligibile care se încadrează în submăsurile menționate mai sus.

Criteriile de eligibilitate prezentate de către Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale sunt următoarele:

Perioadă de creditare de minimum 12 luni și maximum 10 ani, în funcție de destinație.

Finanțarea investițiilor și a capitalului de lucru, inclusiv partea de TVA aferentă acestora.

Valoarea maximă a împrumutului este de până la 1 mil. Euro sau echivalentul sumei în lei (suma poate varia în funcție de Bancă).

În cazul împrumuturilor acordate pentru cofinanțarea proiectelor de investiții sprijinite prin granturi PNDR, suma împrumutului poate fi majorată pentru acoperirea integrală a cheltuielilor eligibile aferente cofinanțării private, până la concurența sumei de 4,6 milioane de Euro sau echivalentul în lei.

Creditele se acordă pentru finanțarea investițiilor sau pentru finanțarea capitalului de lucru asociat unei activități de investiții. Nu se refinanțează sau reeşalonează împrumuturi existente.

Dobândă și comisioane parțial subvenționate, reduse cu până la 70% față de nivelul standard.

Nevoia de garanții bancare poate fi redusă față de nivelul standard.

24

Băncile agreate de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale sunt următoarele: Banca Comercială Română, Libra Internet Bank, ProCredit Bank, Raiffeisen Bank, Unicredit Bank.

Articol scris de:

Prof. Univ. Dr. Nicolae Istudor Conf. Univ. Dr. Irina-Elena Petrescu

Academia de Studii Economice din București

Cum poate orice fermier să obțină terenuri de la ADS? Explicații de la directorul instituției , 26 ianuarie 2021 Nu mai este un secret că Ministerul Agriculturii, împreună cu Agenția Domeniilor Statului (ADS), a demarat proiectul prin care tinerii fermieri români pot beneficia de suprafețe teren agricol de până la 50 de hectare, aflate în proprietatea statului. Mulți fermieri trecuți de pragul de 40 de ani se întreabă, însă, dacă pot și ei să concesioneze terenuri de la ADS și care sunt condițiile pentru a o face. În emisiunea ”Agricultura la Raport”, directorul general ADS, Camelia Procop, a venit cu lămuriri în acest sens.

”Tinerii fermieri care vor să primească terenuri de la ADS trebuie să aibă maxim 40 de ani la momentul solicitării, trebuie să aibă neapărat domiciliul pe raza județului în care solicită terenul și să aibă studii în domeniu. Acestea sunt condițiile minime”, a subliniat Camelia Procop, director general ADS.

Întrebată de Ovidiu Ghinea care este procedura pentru fermierii care nu se încadrează în criteriile de eligibilitate pentru tinerii fermieri, șefa ADS a făcut următoarele precizări:

”Primul pas este să depună o scrisoare de intenție la ADS, iar noi să putem scoate la licitație terenul pe care și-l dorește solicitantul. În acest moment noi suntem un pic blocați de codul administrativ, Ordonanța de urgență 57 din 2019, și nu putem concesiona terenul din domeniul public al statului fără a avea cadastru. Este o problemă și acest lucru chiar ne-a împiedicat activitatea. Sperăm să o putem debloca. Dar în momentul acesta, dacă este teren din domeniul privat, se poate concesiona. 

25

Fac aici o precizare foarte importantă, pentru că există și nemulțumiri pe partea aceasta. Din păcate, în momentul în care avem sesiuni deschise pentru tinerii fermieri, suntem blocați și pe lege nu putem să avem concesiuni prin licitație, cum avem și înainte de sesiunile pentru tinerii fermieri. Deci abia după ce se închid aceste sesiuni și contractăm toate suprafețele, abia apoi putem să concesionăm suprafețe așa cum este domeniul de activitate al ADS”, a mai precizat Camelia Procop.

Politică și agricultură: An nou, provocări vechi Ferma, 26 ianuarie 2021

Pericole care nu ne ocolesc: criza sanitară și seceta pot produce pe mai departe daune sectorului agroalimentar. Va fi pus și dispus noul guvern să facă din nou cheltuieli?

Seceta pedologică din sudul și sud-estul țării și pandemia CoVid-19 rămân, din păcate, pericole majore pentru sectorul agroalimentar românesc, în timp ce pesta porcină africană continuă să fie principalul inamic al sectorului creșterii suinelor.

Cine va despăgubi fermierii?

Companiile de asigurări refuză de cele mai multe ori să asigure culturile împotriva secetei, chiar dacă statul român subvenționează prin PNDR 70% din primele de asigurare. Prin urmare, este posibil ca seceta să afecteze din nou sectorul vegetal și, în consecință, să asistăm și anul acesta la solicitări ale fermierilor ca guvernul să-i sprijine financiar, prin acordarea unor ajutoare de stat. Această temă a dominat discursul public agricol în 2020.

De asemenea, criza sanitară Covid-19 poate produce pe mai departe daune sectorului agroalimentar, prin îmbolnăvirea celor implicați în activitatea agricolă, dar și prin ruperea lanțurilor alimentare. Închiderea unităților HoReCa a cauzat pierderi financiare fermierilor și procesatorilor care livrau acestui sector.

Guvernul a răspuns prin ajutoare financiare (pentru marii crescători de bovine, suine și păsări, pentru crescătorii mici și mijlocii de bovine, pentru crescătorii de ovine și caprine, pentru legumicultori, pomicultori și apicultori). Dar să menționăm că 2020 a fost an electoral, cu două rânduri de alegeri (locale și parlamentare), iar în anii electorali, cine se află la putere, împarte cu interes politic banii din bugetul public.

 

26

Un guvern mai... darnic?

Va mai fi guvernul Cîțu la fel de generos cu fermierii, cum a fost Guvernul Orban, chiar dacă la Agricultură se află același ministru? E de așteptat ca noul guvern să fie mai strâns la pungă decât precedentul. Deja a emis ordonanța 225/2020 prin care a prorogat termene de acordare a unor ajutoare de stat pentru fermieri. Un exemplu, primele de comercializare pentru fermierii care livrează materii prime pe piață sau către procesatori. Dacă Florin Cîțu va fi mai puțin cheltuitor, nu va rămâne netaxat de opoziția politică, mai ales că premierul e destul de antipatizat în rândurile acesteia, la fel cum este Oros pentru parlamentarii PSD. Probabil vom asista la formarea și propagarea unui discurs anti-guvernamental și anti-ministerial pe tema agricolă. Guvernul Cîțu va insista mai mult pe absorbția fondurilor europene, pentru sectorul agroalimentar.

 Promisiune neonorată

O promisiune a lui Adrian Oros făcută în vechiul mandat rămâne încă neonorată: sprijinirea financiară a fermierilor ale căror culturi agricole au fost afectate de secetă în vara anului trecut. Fermierii așteaptă cu nerăbdare și acest ajutor, după ce guvernul i-a despăgubit pentru culturile din toamnă (păioase și rapiță). Nu puțini fermieri care au încheiat contracte futures în primăvară, estimând o producție bună la porumb, au fost penalizați de comercianți (unii dintre ei tot fermieri), după ce seceta le-a distrus culturile și ei nu au reușit să mai livreze cantitățile contractate.

„CÂT NE DAȚI?” Nevoia de bani a agriculturii românești este mult mai mare, depășește cu mult nevoile fermierilor afectați de secetă. Evaluarea făcută de fermieri ministerului, în particular, și puterii politice în ansamblu, are o singură întrebare: „Cât ne dați?” Vom vedea pe parcursul acestui an care va fi răspunsul oficial. un articol de STELIAN RĂDESCU

Ministrul Oros, opinie despre PNRR: „Intrebarea e daca putem cheltui fondurile alocate agriculturii” ianuarie 26, 2021

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, vorbeste despre Planul National de Redresare si Rezilienta (PNRR), spunand ca fiecare

27

minister trebuie sa vada cat de realiste sunt proiectele din cadrul acestuia, pentru ca termenele sunt „foarte stranse”.

Aprobat de Guvern pe 20 ianuarie, PNRR stabileste cinci etape de parcurs in vederea obtinerii unui document actualizat, care sa fie trimis, mai apoi, Comisiei Europene.

Totusi, seful MADR considera ca termenul pentru contractarea sumelor este unul foarte strans, iar fiecare minister trebuie sa aprecieze cat de realiste sunt proiectele pe care urmeaza sa le deruleze.

„In prima sedinta de Guvern fiecare minister isi va asuma din PNRR ce vrea sa faca, cu termene clare, in asa fel incat sa putem prezenta Comisiei, la inceputul lunii martie, o forma finala, ca sa atragem primii bani pentru proiecte anul acesta. Dupa stiinta mea, regula este ca pana la finele lui 2023 trebuie sa fie contractate toate sumele. Este un termen foarte strans, mai ales cand discutam de infrastructura pe care vrem noi sa o facem. Intr-adevar, finalizarea va fi poate pe N+2 sau N+3, dar contractarea va fi 2023, si atunci sigur ca vom dori sa folosim aceasta oportunitate pentru a atrage toata suma. Discutia actuala este urmatoarea: cat de realiste sunt proiectele fiecarui minister. Intrebarea pentru mine, la Agricultura, este daca pot sa cheltui cele 6,5 miliarde de euro, daca exista capacitate de proiectare si tehnica de executie ca sa cheltui banii… Daca nu, ii dau altcuiva, la Transporturi, de exemplu”, a explicat Adrian Oros intr-un interviu acordat Agerpres.

ALTELE

MINISTRUL OROS: SUNT FIU DE MĂCELAR! TATA CREȘTEA MULȚI PORCI! Agroinfo26 ianuarie 2021

VIAȚA DE FAMILIE. Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a vorbit în cadrul emisiunii România Agricolă, Agro TV, despre familia sa, despre părinți, frați și bunici. Șeful MADR a dezvăluit că bunicii săi au fost chiaburi și din pricina aceasta au fost deportați, iar tatăl său a fost măcelar și creștea mulți porci.

28

Despre ministrul agriculturii,  Adrian Oros, se știe că este de profesie medic veterinar, prorector USAMV Cluj, dar, până acum, nu se cunoșteau prea multe sau aproape nimic despre familia din care provine ministrul, despre părinți, bunici și frați. Ministrul Adrian Oros are trei frați, toți trei locuiesc în alte țări, Adrian Oros fiind singurul care a rămas în România. Unul dintre frații șefului MADR a fost legionar în Legiunea Străină, tatăl ministrului agriculturii creștea mulți porci și era măcelar.

Sunt născut și crescut în județul Cluj, în Gherla. La origine, din Maramureș, dar în 1949, comuniștii au decis că bunicul meu este chiabur (țăran îmbogățit n.r.) și toată familia a fost strămutată în Gherla. Toată familia bunicului a fost deportată. Mama mea a fost casnică și tatăl meu a fost măcelar. Suntem 4 băieți, sunt cel mai mare, ceilalți trei sunt plecați, doi, în Statele Unite, unul, în Franța, a fost legionar în Legiunea străină. Eu sunt cel mai în vârstă și singurul rămas în țară.

Am făcut contact cu agricultura încă de acasă, pentru că stăteam, și acum casa părintească există, în Gherla, oarecum la marginea orașului, pe malul Someșului, și tatăl meu creștea porci, mulți, făcea și reproducție, și noi, copiii, pentru că era un singur salariu, trebuia să ajutăm. Aveam bunicii, cei doi bunici și-n Maramureș, unde zona a rămas, să zic așa, necooperativizată, cooperativa era pe terenul bunicului care a fost deportat, și unde era un anumit tip de agricultură, oamenii aveau proprietăți întinse, dar un pământ mult mai slab, și aproape de Gherla, în Aluniș, unde era celălalt bunic din partea tatălui, unde era un CAP. Deci am cunoscut toate tipurile de agricultură, iar apoi, în clasa a zecea, eram la liceul de matematică-fizică din Gherla și mi-am dat seama că nu vreau să fiu inginer, vedeam în Gherla mai multe fabrici unde se lucra în schimburi, și că mai mult mi-aș dori să fiu medic veterinar, tatăl meu având un frate medic veteinar, un altul, tehnician veterinar și bunicul meu, la rândul lui, avea un frate care era tehnician veterinar și am cunoscut medicina veterinară și prin aceste rude încă de copil, a povestit ministrul agriculturii, la emisiunea România Agricolă, video a fost postat de ministrul agriculturii, luni seara, pe pagina sa oficială Facebook.

Ministrul agriculturii a mai spus că a remarcat că este cel mai vârstnic membru al Guvernului Cîțu. Adrian Oros are 55 de ani.

NEPOTUL UNUI CIOBAN, PROPUS SECRETAR DE STAT LA MINISTERUL AGRICULTURII! Agroinfo , 26 ianuarie 2021

DE LA OI LA MINISTER! Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a declarat că-și va completa echipa de secretari de stat cu un om provenit

29

din rândul crescătorilor de animal din România,, George Cățean, desemnat din partea USR Plus.

Deocamdată îi avem siguri pe cei care au rămas, domnii Gheorghe Ştefan şi Aurel Simion, iar din partea USR-Plus a fost desemnat George Căţean, un om care are legătură cu agricultura, având un business de familie integrat pe zona de vacă de lapte şi oaie de lapte, a declarat ministrul agriculturii, pentru Agerpres.

George Cățean (în foto) a fost invitat luni seara la Agro TV și rugat să se prezinte. El și-a început prezentarea cu propoziția: Sunt nepot de cioban.

Sunt nepot de cioban.

În momentul de față, avem un business în agricultură, împreună cu ceilalți doi frați, avem o fermă de creștere de vaci de lapte, precum și oi. Din 2013, facem și procesare, tot mereu am făcut și procesare, dar din 2013, suntem și furnizori ai unui retailer, pe produs tradițional. Este un business pe care l-am dezvoltat, un business cu o cifră de afaceri de câteva milioane, aproape un deceniu de activitate în acest domeniu, a putut dovedi faptul că se pot face lucruri și-n zona fermelor integrate pentru că asta este cheia, materia primă să o procesezi și mereu să faci și partea de comercializare, s-a prezentat George Cățean.

El a fost întrebat de ce ar urma să se ocupe la Ministerul Agriculturii, din poziția de secretar de stat, în momentul în care va intra în pâine.

Eu am avut două întâlniri cu domnul ministru, la care ne-am cunoscut. Mi-ar plăcea să mă ocup de zona de dezvoltare rurală, pentru că în perspectiva mea, satul nu înseamnă numai agricultură, este o componentă a economiei locale, este foarte important să dăm șansă tuturor activităților care duc la dezvoltarea mediului rural, iar în completare aș putea să mă ocup  și să-mi asum partea de securitate și de produsele locale din cadrul industriei alimentare. Sunt alimentele pe care le cunosc. Suntem primii care avem echivalentul Michelin pentru brânza de burduf. Din 2019, suntem medaliați

30

cu bronz și cu cea mai bună brânză de oaie făcută din lapte crud, a spus George Cățean, la Agro TV.

Afacerea agricolă a familiei, „Ferma Căţean”, din Rotbav, jud. Braşov, creşte animale (peste 1.500 de ovine şi mai mult de 100 de vaci) şi produce brânzeturi şi preparate din carne, pe care le vinde în mai multe magazine proprii şi locale, precum şi în câteva magazine ale lanţului Carrefour.

În decembrie 2020, George Căţean a candidat pentru un loc în Senat pe lista Alianţei USR-PLUS Braşov (din partea PLUS), însă redistribuirea voturilor l-a lăsat fără locul de senator.

Planul noului secretar de stat MADR, George Cățean, pentru agricultura din România 26 ianuarie 2021

Fermierul George Cățean, care urmează să preia funcția de secretar de stat în Ministerul Agriculturii, vine cu planuri mari pentru sectorul agricol românesc. În emisiunea ”Agricultura la Raport” cu Ovidiu Ghinea, tânărul și-a expus viziunea pe care plănuiește să o pună în aplicare odată cu preluarea mandatului în cadrul MADR.

Cățean a explicat că asumarea funcției de secretar de stat nu vine ca o ambiție personală de a da bine la CV, ci din nevoia de a rezolva anumite probleme pe care le-a întâmpinat de-a lungul anilor. Planul său, care înglobează întregul sector agricol din țara noastră, vine în trei etape.

”Dacă ar fi să vorbim la nivel macro, aș pleca de la o simplă ecuație cu trei elemente. Vorbim despre oportunități și potențial pe care îl avem în viitor și vedem PNS-ul, programul de tranziție și PNRR, unde avem o anvelopă financiară pentru următorii 7 ani de zile, de care trebuie să profităm și să o punem în aplicare. De multe ori se spune Franța, Olanda, Austria sau Polonia au un grad ridicat de absorbție; de ce pot ei și noi nu? Din punctul meu de vedere trebuie să facem o traducere cât mai simplă și cât mai adaptată la nevoile noastre a viitoarei Politici Agricole Comune”, a subliniat George Cățean.

Viitorul secretar de stat a mai pus în evidență faptul că informarea reprezintă în continuare o problemă, pentru că mulți potențiali beneficiari ai surselor de finanțare fie nu își cunosc oportunitățile, fie nu știu cum să le acceseze.

”A doua etapă a acestei ecuații este informarea. Din păcate, potențialii beneficiari ai surselor de finanțare nu au acces la informație sau au acces mult prea târziu. Aceștia trebuie să fie informați la zi și totodată trebuie consiliați și ajutați să absoarbă acești bani. Am putea să vorbim și despre o

31

flexibilizare a procesului, a cadrului legislativ care duce la absorbția acestor fonduri”, a mai explicat fermierul.

În viziunea lui George Cățean, nu trebuie să ne mai raportăm la agricultura mare și agricultura mică, ci la zone, fiecare cu specificul și nevoile ei.

”A treia componentă este punerea în aplicare. Aici am putea vorbi despre modul în care noi vrem să punem în aplicare aceste oportunități. Poate că nu ar mai trebui să ne raportăm la agricultura mare și agricultura mică, ci la zone; zone unde putem finanța și putem da credibilitate unor proiecte care să răspundă la nevoile pe care le au aceste zone”, a precizat Cățean pentru AGRO TV.

În final, fermierul a mai subliniat faptul că în prezent, diferența de profit între producător și comerciant este una disproporționată. Așadar, trebuie să găsim soluții prin care să echilibrăm această balanță, dar și să împingem producătorii către procesare și comercializare.

”Această viziune macro de dezvoltare ar avea două faze. Faza care să se adreseze nevoilor urgente, pe care nu le-am rezolvat de-a lungul anilor și care încă le mai regăsim pe masă; și cealaltă fază care ar trebui să se adreseze viitorului pe care noi trebuie să-l proiectăm și care să aducă dezvoltare. Tot în zona de macro-viziune trebuie să luăm în discuție faptul că pe tot lanțul de la producător la procesator la consumator, cota cea mai mare de profit se regăsește pe lanțul de comercializare. Trebuie să vedem cum putem să creștem partea de profit în zona producătorului, dar și să convertim producătorul să facă pasul spre procesare și comercializare. Astfel punem găsi un echilibru, ca să nu mai vorbim despre derapaje economice atât de mari”, a mai adăugat George Cățean.

Misiune de audit a Comisiei Europene la ANSVSA, By RO.aliment, January 26, 2021 Comisia Europeană va desfășura o misiune de audit în cadrul Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța

32

Alimentelor (ANSVSA) în perioada 26 ianuarie – 04 februarie 2021, în sistem de videoconferință.

Potrivit unui comunicat de presă emis de ANSVSA, cele două obiective generale ale misiunii de audit sunt evaluarea sistemului de control oficial în domeniul igienei alimentelor, pentru a preveni contaminarea microbiologică a alimentelor de origine nonanimală şi verificareasistemului de control oficial în domeniul trasabilității seminţelor germinate și semințelordestinate germinării.

În cadrul auditului se va evalua modul în care sunt planificate și implementate controalele oficiale, inclusiv activitățile de urmărire (follow-up) și măsurile aplicate în cazul constatării unor neconformități.

Sunt vizate de verificări și procedurile de control sau prelevarea de probe pentru a preveni contaminarea microbiologică a alimentelor de origine non-animală, înainte, în timpul recoltării şi după recoltare. În cazul acestora din urmă sunt incluse controalele oficiale efectuate la nivelul unităților producătoare de alimente “gata de consum”, precum semințe germinate, fructe de pădure și legume (proaspete şi congelate) consumate în stare crudă.

De-a lungul celor 7 zile ale misiunii de audit, oficialii europeni vor purta discuții cu reprezentanţii structurilor din ANSVSA implicate în sistemul de control oficial pentru prevenirea contaminării microbiologice a alimentelor de origine nonanimală, cu reprezentanții Institutului de Igienă și Sănătate Publică Veterinară şi structurilor de la nivel central implicate în domeniul analizelor de laborator și cu specialiști din cadrul mai multor Direcții Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor.

33

……………………….

34

LEGISLATIV

16 localități din Ilfov mențin restaurantele, cafenelele și sălile de jocuri de noroc închise / În alte 13 localități, sunt interzise spectacolele de tipul drive-in • 25 Ianuarie 2021

Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă (CJSU) Ilfov a decis în şedinţa de luni măsuri pentru domeniile HoReCa, cultural şi divertisment, în funcţie de rata de incidenţă COVID-19 din localităţi, transmite Agerpres.

Pentru localităţile în care incidenţa cumulată a cazurilor în ultimele 14 zile este mai mare de 3/1.000 de locuitori (Afumaţi, Baloteşti, Berceni, Bragadiru, Buftea, Chiajna, Dărăşti-Ilfov, Dobroeşti, Dragomireşti-Vale, Grădiştea, Jilava, Măgurele, Otopeni, Tunari, Vidra şi Voluntari) se instituie interzicerea activităţii cu publicul a operatorilor economici care desfăşoară activităţi de preparare, comercializare şi consum al produselor alimentare şi/sau băuturilor alcoolice şi nealcoolice, de tipul restaurantelor şi cafenelelor, în interiorul clădirilor; activitatea restaurantelor şi a cafenelelor din interiorul hotelurilor, pensiunilor sau altor unităţi de cazare este permisă doar pentru persoanele cazate în cadrul acestor unităţi.

S-a decis interzicerea activităţii cu publicul a operatorilor economici licenţiaţi în domeniul jocurilor de noroc şi a organizării şi desfăşurării activităţii în cadrul cinematografelor, instituţiilor de spectacole şi/sau concerte.

Pentru localităţile în care incidenţa cumulată a cazurilor în ultimele 14 zile este mai mare de 1,5/1.000 de locuitori şi mai mică sau egală cu 3/1.000 de locuitori (Chitila, Ciolpani, Corbeanca, Cornetu, 1 Decembrie, Domneşti, Glina, Moara Vlăsiei, Mogoşoaia, Pantelimon, Popeşti Leordeni, Snagov, Ştefăneştii de Jos) este interzisă organizarea şi desfăşurarea spectacolelor de tipul drive-in.

Activitatea cu publicul a operatorilor economici care desfăşoară activităţi de preparare, comercializare şi consum al produselor alimentare şi/sau băuturilor alcoolice şi nealcoolice, de tipul restaurantelor şi cafenelelor, în interiorul clădirilor, este permisă fără a depăşi 30% din capacitatea maximă a spaţiului şi în intervalul orar 6,00-23,00; activitatea restaurantelor şi a cafenelelor din interiorul hotelurilor, pensiunilor sau altor unităţi de cazare este permisă fără a depăşi 30% din capacitatea maximă a spaţiului şi în intervalul orar 6,00-23,00.

35

Aceste două măsuri se aplică şi operatorilor economici care desfăşoară activităţi în spaţiile publice închise care au un acoperiş, plafon sau tavan şi care sunt delimitate de cel puţin doi pereţi, indiferent de natura acestora sau de caracterul temporar sau permanent.

S-a mai decis că prepararea, comercializarea şi consumul produselor alimentare şi băuturilor alcoolice şi nealcoolice sunt permise în spaţiile special destinate dispuse în exteriorul clădirilor, în aer liber, cu asigurarea unei distanţe de minimum doi metri între mese şi participarea a maximum şase persoane la o masă, dacă sunt din familii diferite şi cu respectarea măsurilor de protecţie sanitară.

Nu este permisă activitatea în baruri, cluburi şi discoteci.

Activitatea cu publicul a operatorilor economici licenţiaţi în domeniul jocurilor de noroc este permisă fără a depăşi 30% din capacitatea maximă a spaţiului; operatorii economici care desfăşoară activităţi de jocuri de noroc au obligaţia să respecte orarul de lucru cu publicul şi restricţiile stabilite prin hotărâre a Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, la propunerea Grupului de suport tehnico-ştiinţific privind gestionarea bolilor înalt contagioase pe teritoriul României sau a CJSU Ilfov.

Organizarea şi desfăşurarea activităţii în cadrul cinematografelor, instituţiilor de spectacole şi/sau concerte sunt permise, cu participarea publicului până la 30% din capacitatea maximă a spaţiului şi în condiţiile stabilite prin Ordinul comun al ministrului culturii şi al ministrului sănătăţii nr. 3245/1805/2020.

Pentru localităţile în care incidenţa cumulată a cazurilor în ultimele 14 zile este mai mică sau egală cu 1,5/1.000 de locuitori (Brăneşti, Cernica, Clinceni, Copăceni, Găneasa, Gruiu, Nuci, Petrăchioaia, Periş) organizarea şi desfăşurarea spectacolelor de tipul drive-in sunt permise numai dacă ocupanţii unui autovehicul sunt membrii aceleiaşi familii sau reprezintă grupuri de până la trei persoane, iar organizarea şi desfăşurarea în aer liber a spectacolelor, concertelor, festivalurilor publice şi private sau a altor evenimente culturale sunt permise numai cu participarea a cel mult 300 de spectatori cu locuri pe scaune, aflate la distanţă de minimum doi metri unul faţă de celălalt, precum şi cu purtarea măştii de protecţie.

Citește integral Hotărârea Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Ilfov

36

Lege pentru amenzi uriașe și închiderea supermarketurilor care nedreptățesc producătorii Ramona Dascălu 26 ianuarie 2021

Proiect depus pentru a doua oară în Parlamentul României. O nouă inițiativă legislativă vine să legifereze practicile comerciale neloiale săvârșite în legătură cu vânzarea de produse agricole și alimentare între cumpărătorii și furnizorii din cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar. Proiectul este la a doua ”încercare” după ce a mai fost depus în Parlament în aceeași formă, tot de Buican ca unic semnatar, dar a fost clasat la încheierea legislaturii.

Deputatul liberal Cristian Buican a depus în Senat un proiect de lege, care sancționează practicile comerciale neloiale savârșite în legatură cu vânzarea de produse agricole și alimentare între cumpărătorii și furnizorii din cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar.

Potrivit inițiativei legislative, practicile comerciale neloiale sunt considerate practicile care deviază considerabil de la buna conduită comercială, care contravin bunei-credințe și corectitudinii și care sunt impuse unilateral de un partener comercial altuia.

Inițiativa deputatului Cristian Buican dorește să transpună în legislația națională prevederile Directivei privind practicile comerciale neloiale pe care țara noastră trebuie să le legifereze până pe pe 1 mai.

Potrivit proiectului de lege sunt interzise următoarele situații, considerate practici comerciale neloiale:

Cumpărătorului îi este interzis să stabilească un termen de preaviz mai mic de 30 de zile pentru anularea comenzilor de produse agricole și alimentare, pentru a nu pune furnizorul în imposibilitatea de a comercializa sau de a utiliza produsele respective.

Cumpărătorului îi este interzis să modifice în mod unilateral clauzele unui contract pentruproduse agricole și alimentare care se referă la frecvența, metoda, locul, calendarul sau volumul furnizării sau livrării produselor agricole și alimentare, standardele de calitate, condițiile de plată sau prețurile sau în ceea ce privește furnizarea de servicii, în măsura în care acestea sunt menționate explicit la art. 3.

Este interzis cumpărătorului să solicite furnizorului plăți care nu sunt legate de vânzareaproduselor agricole și alimentare ale furnizorului;

Cumpărătorului îi este interzis să solicite furnizorului plăți pentru deteriorarea sau pierderea de produse agricole și alimentare sau pentru

37

ambele, survenite în spațiile cumpărătorului sau după ce proprietatea a fost transferată cumpărătorului, atunci când o astfel de deteriorare sau pierdere nu a avut loc din neglijența sau culpa furnizorului;

Este interzis cumpărătorului să refuze să confirme în scris clauzele unui contract întrecumpărător și furnizor în legatură cu care furnizorul a solicitat o confirmare scrisă. Nu este inclusă aici situația în care contractul se referă la produse care urmează să fie livrate de un membru al unei organizații de producători, inclusiv o cooperativă, chiar organizatiei de producători al cărei membru este furnizorul, daca statutul respectivei organizații de producători sau daca normele și deciziile prevăzute în respectivul statut sau derivate din acesta conțin dispoziții având efecte similare clauzelor contractului;

Este interzis cumpărătorului să amenințe cu efectuarea sau să efectueze represalii comerciale impotriva furnizorului, în cazul în care furnizorul își exercită drepturile legale sau contractuale, inclusiv prin depunerea unei plângeri la autoritățile de aplicare a legii sau prin cooperarea cu autoritățile de aplicare a legii în timpul unei investigații;

De asemenea, pentru evitarea apariției unor practici comerciale neloiale, indiferent de momentul intervenirii lor pe lanțul agro-alimentar, proiectul prevede că se mai interzice:

1. cumpărătorului să returneze furnizorului produsele agricole și alimentare nevândute;

2. cumpărătorului să impună furnizorului o plată pentru listarea produselor sale agricole și alimentare, precum și pentru expunerea acestora spre vânzare;

3. cumpărătorului să solicite furnizorului plata pentru personalul care se ocupă de amenajarea spațiilor de vânzare utilizate pentru vânzarea produselor furnizorului sau să oblige furnizorul să pună la dispozitie personal pentru vânzarea produselor sau orice altă activitate legată de procesul de vânzare-promovare;

4. obligarea reciproca a părților, directă sau indirectă, să cumpere sau să vândă produse sau servicii de la sau către un terț;

5. cumpărătorului să solicite furnizorului taxe, indiferent de forma și denumirea acestora, care îl obligă pe furnizor să mărească artificial prețul de facturare al produsului;

6. cumpărătorului să delisteze sau să amenințe cu delistarea unuia sau mai multor produse agroalimentare, în scopul de a pune presiune sau de a exercita represalii comerciale împotriva furnizorului;

38

7. cumpărătorului să retragă produsele de la raft ca mijloc de presiune în timpul negocierilor;

8. reprezentantului furnizorului sau cumpărătorului să aibă un comportament care se abate de la buna conduită comercială în procesul de negociere contractuală între părți.

9. cumpărătorului să practice scheme de formare a prețului afișat la raft, diferențiat pentru produse agroalimentare similare, indiferent de proveniența și/sau furnizor.

Autoritățile responsabile cu sesizarea și monitorizarea practicilor comerciale neloiale

Potrivit inițiativei legislative, Consiliul Concurenței este autoritatea desemnată să constate și, după caz, să sancționeaze practicile comerciale neloiale, în limita competențelor prevăzute de prezenta lege din oficiu sau la sesizarea persoanelor fizice sau juridice care au un interes legitim.

Consiliul Concurentei transmite Ministerului Agriculturii și Dezvoltarii Rurale, semestrial, și nu mai târziu de 15 zile de la încheierea fiecărui semestru, stadiul dosarelor de practici comerciale neloiale.

Ministerul Agriculturii și Dezvolterii Rurale este autoritatea competentă cu monitorizarea apariției practicilor comerciale neloiale în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar și raportarea acestora către Comisia Europeană.

Amenzile pentru practicile comerciale neloiale se ridică la 500.000 lei

Potrivit inițiativei legislative, amenzile pentru cei care încalcă toate practicile comerciale prezentate ca fiind neloiale sunt curprinse între 250.000 lei și 500.000 lei.

Contravențiile prevăzute în proiectul de lege se constată și se sancționează de către Consiliul Concurentei în plen, comisii sau prin inspectorii de concurență.

De asemenea, pe lângă amendă se poate aplica individual sau cumulativ următoarele masuri complementare:a) suspendarea sau anularea, dupa caz, a avizului, acordului sau a autorizației de exercitare a unei activități;b) suspendarea activității agentului economic;c) retragerea licenței sau a avizului pentru anumite operațiuni ori pentru activități de comerț exterior, temporar sau definitiv.

39

Proiecte de acte normative Marți, 26 Ianuarie 2021 https://www.madr.ro/proiecte-de-acte-normative.html ORDIN din privind modificarea anexelor nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr.136/2020 pentru aprobarea sistemelor de sancţiuni aplicabile începând cu anul 2020 cererilor de plată aferente angajamentelor ce fac obiectul schemei de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite", aferentă Măsurii 08 - „Investiţii în dezvolta!ea zonelor împădurite şi în îmbunătăţirea viabilităţii pădurilor", Sub-măsura 8.1 - ,,Impăduriri şi crearea de suprafeţe împădurite" din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020Cetățenii și instituțiile interesate pot transmite opinii/propuneri/sugestii în termen de 10 zile calendaristice de la data publicării pe adresa de e-mail: spd@afir.info şi pndr@madr.ro.Persoanele sau organizaţiile interesate care transmit în scris propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice vor specifica articolul sau articolele din proiectul de act normativ la care se referă, menţionând data trimiterii şi datele de contact ale expeditorului.

Descarcă ataşamente: detalii proiect (pdf)

Legislaţie românească

Anexele nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 1.529/2018 pentru aprobarea Normelor metodologice privind condiţiile de punere în aplicare a măsurii de promovare a vinurilor, eligibilă pentru finanţare în cadrul Programului naţional de sprijin în sectorul vitivinicol 2019-2023, şi pentru aprobarea modelului de contract privind punerea în aplicare a programelor de promovare a vinurilor, din 27.12.2018, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR Modificat de Ordin 1/2021 la 25.01.2021

Ordinul nr. 1529/2018 pentru aprobarea Normelor metodologice privind condiţiile de punere în aplicare a măsurii de promovare a vinurilor, eligibilă pentru finanţare în cadrul Programului naţional de sprijin în sectorul vitivinicol 2019-2023, şi pentru aprobarea modelului de contract privind punerea în aplicare a programelor de promovare a vinurilor, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR Modificat de Ordin

40

1/2021 la 25.01.2021

Ordinul nr. 1763/2015 pentru aprobarea Regulamentului privind atestarea persoanelor juridice care realizează lucrări de regenerare şi întreţinere a seminţişurilor şi plantaţiilor, lucrări de îngrijire a arboretelor, precum şi atestarea persoanelor fizice şi juridice care efectuează proiectarea şi/sau execută lucrări de îmbunătăţiri funciare în domeniul silvic, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor Modificat de Ordin 67/2021 la 26.01.2021

Ordinul nr. 1/2021 privind modificarea şi completarea anexelor nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 1.529/2018 pentru aprobarea Normelor metodologice privind condiţiile de punere în aplicare a măsurii de promovare a vinurilor, eligibilă pentru finanţare în cadrul Programului naţional de sprijin în sectorul vitivinicol 2019-2023, şi pentru aprobarea modelului de contract privind punerea în aplicare a programelor de promovare a vinurilor, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR Publicat în Mof I nr. 79 din 25.01.2021. A intrat în vigoare la 25.01.2021

Norma pentru siguranţa alimentelor de origine nonanimală care stabileşte condiţiile în care se derulează operaţiunile de import, export, tranzit şi comerţ intraunional de produse alimentare de origine nonanimală şi de produse chimice anorganice şi organice care sunt utilizate ca ingrediente pentru prepararea alimentelor destinate consumului uman supuse controlului oficial pentru siguranţa alimentelor, din 04.09.2020, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor - ANSVSA Va intra în vigoare la 27.01.2021

Norma pentru siguranţa alimentelor care stabileşte condiţiile în care se derulează operaţiunile de import-export şi comerţ intracomunitar de produse alimentare de origine nonanimală supuse supravegherii şi controlului pentru siguranţa alimentelor din 26.06.2007 , Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor - ANSVSA Va fi abrogat de Ordin 152/2020 la 27.01.2021

Ordinul nr. 125/2010 privind modificarea şi completarea Normei pentru siguranţa alimentelor care stabileşte condiţiile în care se derulează operaţiunile de import-export, tranzit şi comerţ intracomunitar de produse alimentare de origine nonanimală supuse supravegherii şi controlului pentru siguranţa alimentelor, aprobată prin Ordinul preşedintelui

41

Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 145/2007, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor - ANSVSA Va fi abrogat de Ordin 152/2020 la 27.01.2021

Ordinul nr. 145/2007 privind aprobarea Normei pentru siguranţa alimentelor care stabileşte condiţiile în care se derulează operaţiunile de import-export, tranzit şi comerţ intracomunitar de produse alimentare de origine nonanimală supuse supravegherii şi controlului pentru siguranţa alimentelor, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor - ANSVSA Va fi abrogat de Ordin 152/2020 la 27.01.2021

Ordinul nr. 137/2020 privind aprobarea sistemului de sancţiuni aplicabil începând cu anul 2020 pentru cererile de sprijin/plată depuse conform angajamentelor ce fac obiectul schemei de ajutor de stat "Servicii de silvomediu, servicii climatice şi conservarea pădurilor", aferentă măsurii 15 "Servicii de silvomediu, servicii climatice şi conservarea pădurilor", submăsura 15.1 "Plăţi pentru angajamente de silvomediu" din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR Modificat de Ordin 15/2021 la 26.01.2021

Ordinul nr. 15/2021 pentru modificarea anexei la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 137/2020 privind aprobarea sistemului de sancţiuni aplicabil începând cu anul 2020 pentru cererile de sprijin/plată depuse conform angajamentelor ce fac obiectul schemei de ajutor de stat "Servicii de silvomediu, servicii climatice şi conservarea pădurilor", aferentă măsurii 15 "Servicii de silvomediu, servicii climatice şi conservarea pădurilor", submăsura 15.1 "Plăţi pentru angajamente de silvomediu" din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR Publicat în Mof I nr. 81 din 26.01.2021. A intrat în vigoare la 26.01.2021

Ordinul nr. 31/2021 privind aprobarea Regulamentului-cadru al serviciului public inteligent alternativ pentru procesarea apelor uzate urbane, Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice - ANRSC Publicat în Mof I nr. 83 din 26.01.2021. A intrat în vigoare la 26.01.2021

Regulamentul-cadru al serviciului public inteligent alternativ pentru

42

procesarea apelor uzate urbane, din 15.01.2021, Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice - ANRSC Publicat în Mof I nr. 83 din 26.01.2021. A intrat în vigoare la 26.01.2021

Ordinul nr. 152/3476/2020 privind aprobarea Normei pentru siguranţa alimentelor de origine nonanimală care stabileşte condiţiile în care se derulează operaţiunile de import, export, tranzit şi comerţ intraunional de produse alimentare de origine nonanimală şi de produse chimice anorganice şi organice care sunt utilizate ca ingrediente pentru prepararea alimentelor destinate consumului uman supuse controlului oficial pentru siguranţa alimentelor, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor - ANSVSA Va intra în vigoare la 27.01.2021

Ordinul nr. 80/2008 privind modificarea şi completarea Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 145/2007 privind aprobarea Normei pentru siguranţa alimentelor care stabileşte condiţiile în care se derulează operaţiunile de import-export şi comerţ intracomunitar de produse alimentare de origine nonanimală supuse supravegherii şi controlului pentru siguranţa alimentelor, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor - ANSVSA Va fi abrogat de Ordin 152/2020 la 27.01.2021

Ordinul nr. 874/81/2020 privind instituirea obligativităţii purtării măştii de protecţie, a triajului epidemiologic şi dezinfectarea obligatorie a mâinilor pentru prevenirea contaminării cu virusul SARS-CoV-2 pe durata stării de alertă, Ministerul Sănătăţii - MS Modificat de Ordin 23/2021 la 22.01.2021

Legislaţie europeană

Regulamentul nr. 56/2021 de stabilire a măsurilor de gestionare, conservare şi control aplicabile în zona Convenţiei Comisiei interamericane pentru tonul tropical şi de modificare a Regulamentului (CE) nr. 520/2007 al Consiliului, Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene Publicat în JO L nr. 24 din 26.01.2021. Va intra în vigoare la 15.02.2021

Norma pentru siguranţa alimentelor de origine nonanimală care stabileşte condiţiile în care se derulează operaţiunile de import, export, tranzit şi comerţ intraunional de produse alimentare de origine nonanimală şi de

43

produse chimice anorganice şi organice care sunt utilizate ca ingrediente pentru prepararea alimentelor destinate consumului uman supuse controlului oficial pentru siguranţa alimentelor, din 04.09.2020, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor - ANSVSA Va intra în vigoare la 27.01.2021

Decizia de punere în aplicare nr. 60/2021 de autorizare a introducerii pe piaţă a produselor care conţin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic MON 87427 × MON 89034 × MIR162 × NK603 şi din porumb modificat genetic obţinut din combinarea a două sau trei dintre evenimentele de transformare MON 87427, MON 89034, MIR162 şi NK603 şi de abrogare a Deciziei de punere în aplicare (UE) 2018/1111 în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului [notificată cu numărul C(2021) 150] (Numai textul în limba neerlandeză este autentic) (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 26 din 26.01.2021. A intrat în vigoare la 26.01.2021

Decizia de punere în aplicare nr. 61/2021 de autorizare a introducerii pe piaţă a produselor care conţin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic MON 87427 × MON 87460 × MON 89034 × MIR162 × NK603 şi din porumb modificat genetic obţinut din combinarea a două, trei sau patru dintre evenimentele de transformare MON 87427, MON 87460, MON 89034, MIR162 şi NK603 în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului [notificată cu numărul C(2021) 255] (Numai textul în limba neerlandeză este autentic) (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 26 din 26.01.2021. A intrat în vigoare la 26.01.2021

Decizia de punere în aplicare nr. 62/2021 de reînnoire a autorizaţiei de introducere pe piaţă a produselor care conţin, constau în sau sunt fabricate din porumbul modificat genetic MIR604 (SYN-IR6Ø4-5) în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului [notificată cu numărul C(2021) 260] (Numai textul în limbile neerlandeză şi franceză este autentic) (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 26 din 26.01.2021. A intrat în vigoare la 26.01.2021

Decizia de punere în aplicare nr. 63/2021 de reînnoire a autorizaţiei de

44

introducere pe piaţă a produselor care conţin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic MON 89034 (MON-89Ø34-3), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului [notificată cu numărul C(2021) 261] (Numai textul în limba neerlandeză este autentic) (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 26 din 26.01.2021. A intrat în vigoare la 26.01.2021

Decizia de punere în aplicare nr. 64/2021 de autorizare a introducerii pe piaţă a produselor care conţin, constau în sau sunt fabricate din soia modificată genetic SYHT0H2 (SYN-ØØØH2-5), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului [notificată cu numărul C(2021) 266] (Numai textele în limbile franceză şi neerlandeză sunt autentice) (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 26 din 26.01.2021. A intrat în vigoare la 26.01.2021

Decizia de punere în aplicare nr. 65/2021 de autorizare a introducerii pe piaţă a produselor care conţin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic MON 87427 × MON 89034 × MIR162 × MON 87411 şi din porumb modificat genetic obţinut din combinarea a două sau trei dintre evenimentele de transformare MON 87427, MON 89034, MIR162 şi MON 87411 în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului [notificată cu numărul C(2021) 268] (Numai textul în limba neerlandeză este autentic) (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 26 din 26.01.2021. A intrat în vigoare la 26.01.2021

Decizia de punere în aplicare nr. 66/2021 de autorizare a introducerii pe piaţă a unor produse care conţin, constau în sau sunt fabricate din soia modificată genetic MON 87751 × MON 87701 × MON 87708 × MON 89788, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului [notificată cu numărul C(2021) 285] (Numai textul în limba neerlandeză este autentic) (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 26 din 26.01.2021. A intrat în vigoare la 26.01.2021

Decizia de punere în aplicare nr. 67/2021 de reînnoire a autorizaţiei de introducere pe piaţă a produselor care conţin, constau în sau sunt fabricate

45

din porumb modificat genetic MON 88017 (MON-88Ø17-3), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului [notificată cu numărul C(2021) 286] (Numai textul în limba neerlandeză este autentic) (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 26 din 26.01.2021. A intrat în vigoare la 26.01.2021

Decizia de punere în aplicare nr. 68/2021 de modificare a anexei la Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/1809 privind anumite măsuri de protecţie vizând focarele epidemice de gripă aviară înalt patogenă din anumite state membre [notificată cu numărul C(2021) 482] (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 26 din 26.01.2021. A intrat în vigoare la 26.01.2021

………………….

INTERNE

Nici în 2021, fermierii cooperatiști nu au pus deoparte planurile de investiții 26 ianuarie 2021

Nu numai că fermierii cooperatiști nu au pus deoparte planurile investiționale pentru anul în curs, dar ei au demarat chiar și proiecte cu fonduri europene pentru procesarea materiei prime de proveniență agricolă, depozitare, modernizare sau majorarea capacităților de producție. Este i exemplul Cooperativei Some Arie , cu o cifră de ș ș șafaceri de 48 de milioane de lei, care doar pentru o fabrică de nutre uri țcombinate (FNC) are un buget investi ional de nu mai pu in de 3,2 ț țmilioane de euro, scriu cei de la ZF.

„Avem în derulare o investiţie din fonduri europene, sperăm într-o lună să începem construcţia, facem unei FNC pentru a deservi fermele membre ale cooperativei, în număr de 78 şi 30 de ferme colaboratoare. Bugetul de investiţii pentru FNC este de 3,2 milioane euro.

Mai vrem să accesăm IMM Invest pentru procesare, să achiziţionăm o unitate unde producem brânzeturi, care va costa câteva sute de mii de euro şi mai dorim să achiziţionăm un camion, cu circa 150.000 de euro“, a declarat Ioan Opriţa, director general al Cooperativei Someş Arieş, în cadrul videoconferinţei ZF BT Agropower.

46

Acesta a mai adăugat că finanţarea nu a fost niciodată o problemă pentru cooperativa Şomeş Arieş.

Oprița a spus totodată că formele asociative devin interesante pentru bănci când fermierii cooperatiști învaţă „să fie mai prudenţi, mai vigilenţi“.

„O oportunitate fortuită”

La rândul său, Ionuț Lungoci, directorul executiv al cooperativei Dobrogea Sud, a precizat că a accesat un credit prin IMM Invest, însă doar pentru reînființarea culturilor agricole.

„Principala oportunitate de anul trecut a fost relaţia foarte bună cu banca. Am accesat un credit prin IMM Invest pentru reînfiinţarea culturilor pentru 20.000 de hectare cu costuri mici timp de 8 luni. Este o şansă pe care ne-a dat-o pandemia. A fost o oportunitate fortuită, pe care unii nu au folosit-o. Într-adevăr, băncile refuză cooperativele care nu se capitalizează“, a afirmat Ionuţ Lungoci, CEO al cooperativei Dobrogea Sud.

CEO-ul formei asociative citate a mai adăugat că, pe lângă banii de la stat, au obținut bani şi dintr-un program cu finanţare europeană şi urmează să discute cu ceilalți membri cooperatori dacă investiţia va fi în procesare sau în servicii pentru membrii care să le ușureze munca.

Tot din perspectivă investițională, Gabriel Stanciu, președintele Braicoop, formată din peste 50 de fermieri cooperatiști din Brăila, spune că programul IMM Invest a fost o oportunitate şi pentru compania pe care o reprezintă, dar şi individual, pentru el ca fermier, să obţină bani pentru investiţii.

„Oportunitatea anului 2020 a fost programul IMM Invest, am accesat bani ca cooperativă şi individual. Acest ajutor a fost o gură de oxigen pentru agricultura românească. Acum, încercăm să finalizăm o investiție în spații de depozitare, pentru că vrem să aducem plus valoare prin depozitare în spațiile noastre“, a precizat agricultorul cooperatist.

Nu în ultimul rând, Adriana Szekely, președinta cooperativei Timlact Agro, formată din 24 de ferme, mici și mijlocii, cu un șeptel de aproximativ 4.000 de capete de bovine și circa 4.000 de hectare cultivate cu cereale, precizează că IMM Invest a fost o oportunitate și pentru cooperativa pe care o reprezintă şi au accesat aceste fonduri.

„Mai avem în derulare un proiect de modernizare a fabricii, vrem să mărim capacitatea, și ar trebui să încep implementarea curând. Vrem să convingem mai mulți fermieri că e necesară asocierea. Noi, am început în 2009 cu

47

obiectivul de a ne dezvolta ca cooperativă și ca fermă“, a menționat la rândul său Szekely.

Fermierii continuă să aibă în plan investiții în creșterea valorii adăugate

Prezent la evenimentul amintit mai sus, Sorin Ignat, director agribusiness la Banca Transilvania, a precizat că formele asociative pot genera investiții mai mari decât poate fiecare fermier în parte.

El a mai adăugat că, în 2020, IMM Invest, deşi a fost o soluţie de criză, a fost o oportunitate pe alocuri, pentru că a adus cash cu sprijin de grant în business. O altă oportunitate a fost reaşezarea lanţului valoric şi reorientarea unor jucători către piaţa internă.

„(…) Am fost parteneri în cadrul programului IMM Invest, vom fi parteneri în cadrul programului Agro IMM Invest şi suntem parteneri în diverse alte programe. Lichiditate există, însă trebuie să găsim împreună cu fermierii utilitatea, astfel încât ei să poată să producă mai mult. Un obiectiv este susţinerea creşterii valorii adăugate şi a investiţiilor care aduc valoare adăugată“, a spus Ignat.

În viziunea sa, 2021 ar trebui să fie un an mai bun.

„Uitându-ne la statistici, după secetă anul următor a fost mai bun. Perspectivele sunt mai bune, dar rezultatul în agricultură se vede când duci producţia în hambar”, a conchis acesta.

Fermierii cooperatiști au afirmat nu o dată că, sub această formă, le este mai facil să atragă și să suporte investițiile, să cumpere materii prime mai ieftin, deoarece le iau în cantități mai mari, să comercializeze produsele la un preț corect și să aibă acces în lanțurile mari de magazine și pe piețe externe.

Nu mai puțin de 176 de cooperative agricole erau înființate anul trecut, cu 60% mai puțin decât în 2018, când avea să fie atins un prag maxim după criza din 2008-2009. Mai exact, în 2018 au fost înființate 280 de cooperative agricole, iar în 2019 au fost înființate un număr de 190 de cooperative.

48

49

50

51

Deschiderea de Astăzi. Holde Agri Invest vrea să atragă până la 21 mil. lei de la investitori. Iulian Cîrciumaru, preşedinte CA: Avem multe

52

ferme cu care încercăm să ajungem la un acord final de preluare. Holde Agri Invest s-a listat la BVB pe 1 octombrie 2020, Tibi Oprea , 26.01.2021,

https://www.zf.ro/burse-fonduri-mutuale/emisiunea-zf-deschiderea-astazi-holde-agri-invest-vrea-atraga-pana-19882579

Iulian Cîrciumaru, acţionar şi preşedinte al consiliului de administraţie al Holde Agri Invest, operator de terenuri agricole care s-a listat la Bursa de Valori Bucureşti la începutul lunii octombrie 2020, spune că holdingul are în vedere cel puţin o majorare de capital în acest an, de până la 21 mil. lei, pentru achiziţii de ferme noi.

„Avem în vedere cel puţin o majorare de capital pentru anul acesta şi este motivul principal pentru care am convocat AGA. Avem în pipeline, aşa cum am menţionat şi cu alte ocazii, multe ferme cu care încercăm să ajungem la un acord final de preluare şi pentru că simţim că suntem relativ aproape de a finaliza câteva discuţii evident că dorim să fim pregătiţi şi cu capitalul necesar pentru a finaliza aceste tranzacţii – mă refer atât la equity, cât şi la debt“, spune Cîrciumaru.

Agricover Holding, controlată de antreprenorul Jabbar Kanani şi cu BERD în acţionariat, vrea să vândă pe Bursă obligaţiuni pe 7 ani de 40 de milioane de euro Liviu Popescu 26.01.2021,

ZF a scris despre finanţarea Agricover Holding în toamna anului 2020, iar pe baza unor informaţii din piaţă, intermedierea plasamentului ar urma să fie realizată de BCR şi BRD.

Agricover Holding, afacere din agricultură controlată de antreprenorul Jabbar Kanani (87,3%) şi din acţionariatul căreia face parte şi Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare (12,7%), a primit aprobarea celor doi pentru emiterea a 800 de obligaţiuni cu o valoare nominală fie de 50.000 de euro fie de 250.000 de lei, în funcţie de ce denominare va decide consiliul

53

de administraţie.

Astfel, într-un document publicat în Monitorul Oficial se arată că Agricover Holding va emite obligaţiuni nominative, negarantate, neconvertibile, emise în formă dematerializată cu o maturitate de maximum 7 ani şi o rată a cuponului ce va fi stabilită de consiliul de administraţie în urma procesului de book building.

În trei ani am importat pește și produse din pește în cantități enorme. Acuzele aduse de Curtea de Conturi entităților publice auditate (MADR, ANPA și ARBDD), 26 ianuarie 2021

În intervalul 2016-2019, consumul de pește și produse din pește a fost acoperit în proporție de nu mai puțin de 80% din importuri și achiziții intracomunitare.

De altfel, conform rezultatelor unei misiuni de audit desfășurată de Curtea de Conturi în perioada 19 februarie 2019 – 31 martie 2020, în ceea ce privește performanța administrării și exploatării resurselor acvatice vii din habitatele piscicole naturale și a acvaculturii în perioada 2016 – 2019, producția națională de pește, obținută din pescuit și acvacultură, a oscilat în perioada 2016 – 2018, după cum urmează: 19.787 de tone în 2016, 22.718 de tone în 2017, respectiv 20.472 de tone în 2018.

Conform sursei citate, principalele cauze ale producției sub potențial au fost că concesionarea parțială a amenajărilor piscicole aflate în domeniul public și privat al statului și administrate de ANPA, iar cele aflate în perimetrul Rezervației Biosferei Delta Dunării au fost exploatate piscicol în proporție de numai 57%.

De asemenea, au fost reclamate productivitatea la hectar redusă, obținută în fermele de acvacultură, foarte apropiată de nivelul productivității piscicole a mediului natural, lipsa producției din acvacultura marină, slaba performanță a operatorilor economici, care dețin ambarcațiuni și dotări insuficiente și învechite, specii neatractive din punct de vedere economic pentru pescari, respectiv pescuitul ilegal, nedeclarat și nereglementat.

Locul 18 la nivelul UE în ceea ce privește producția din acvacultură

În clasamentul producției din acvacultură al statelor membre UE, România s-a situat în anul 2016 pe locul 16, cu o producție de 12.605 de tone (0,97% din producția UE). În anul următor, țara noastră a coborât pe locul 18, cu o producție de 12.798 de tone (0,93% din producția UE).

54

Ca atare, cele două poziții pierdute au fost ocupate de Bulgaria și Malta, care au înregistrat creșteri semnificative ale producției interne, de aproximativ 26% față de anul precedent.

Demn de menționat este faptul că, în anul 2009, flota de pescuit a României la Marea Neagră era formată din 441 de nave și ambarcațiuni. Prin implementarea Planului de ajustare a efortului de pescuit s-a diminuat substanțial capacitatea de pescuit a flotei românești. Ca atare, României i-a fost repartizată cea mai mică limită a nivelului de pescuit din UE. De altfel, în anul 2019, România mai avea o flotă formată din 166 de nave și ambarcațiuni.

Lipsa unui management eficace

Concluzia generală a Raportului Curții de Conturi este aceea că entitățile publice auditate (MADR, ANPA și ARBDD) nu au realizat un management eficace care să asigure performanța activităților de administrare, exploatare a resurselor acvatice vii existente în habitatele piscicole naturale și acvacultură.

Pentru remedierea situației, auditorii au recomandat elaborarea de către MADR a Strategiei de dezvoltare a sectorului pescăresc pentru perioada 2021 – 2027 și supunerea acesteia spre aprobare, dar și realizarea unei analize privind reorganizarea activității de administrare a resurselor acvatice vii, existente în habitatele piscicole naturale, și nominalizarea unei autorități unice, la nivel național, care să asigure administrarea performantă și exploatarea durabilă a resursei acvatice vii din toate habitatele piscicole naturale ale României.

De asemenea, MADR și ANPA trebuie să întreprindă demersurile necesare pentru negocierea nivelului de efort de pescuit alocat României de către Comisia Europeană, pentru creșterea capacității flotei naționale de pescuit, identificarea și catalogarea, de către ANPA, a zonelor din sectorul românesc al Mării Negre pretabile pentru creșterea și exploatarea moluștelor, cât și efectuarea de către MADR și ANPA a demersurilor pentru elaborarea cadrului legal de reglementare cu privire la concesionarea luciului de apă marină și a accesului la aceasta.

Totodată, trebuie avută în vedere includerea în programul de activitate al Direcției Inspecție Ape Interioare din cadrul ANPA a unor acțiuni de control privind realitatea capturilor declarate de către pescarii comerciali.

Nu în ultimul rând este necesară efectuarea unei analize, de către MADR și ANPA, în colaborare cu Ministerul Finanțelor Publice, privind oportunitatea

55

unor măsuri de sprijin financiar-fiscal pentru pescarii comerciali și pentru producătorii din acvacultură, inclusiv eliminarea sau reducerea TVA pentru captura/producția de pește și promovarea unui act normativ în conformitate cu rezultatele analizei.

Producţia naţională de peşte a înregistrat, în 2016-2019, un nivel scăzut faţă de potenţial, S.B. Miscellanea / 26 ianuarie

Producţia naţională de peşte obţinută din pescuit şi acvacultură a înregistrat, în perioada 2016-2019, un nivel scăzut faţă de potenţialul de producţie şi de piaţă al României, conform unui raport de audit realizat de Curtea de Conturi, informează Agerpres.

Instituţia a realizat, în perioada 19 februarie 2019 - 31 martie 2020, o misiune de audit privind performanţa administrării şi exploatării resurselor acvatice vii din habitatele piscicole naturale şi a acvaculturii în perioada 2016 - 2019. Entităţile auditate au fost Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură (ANPA), Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD), Regia Naţională a Pădurilor ROMSILVA şi Agenţia Domeniilor Statului (ADS), conform unui comunicat al Curţii de Conturi remis, marţi, AGERPRES.

Potrivit auditorilor Curţii de Conturi, principalele cauze ale producţiei sub potenţial au fost: faptul că nu au fost concesionate integral amenajările piscicole aflate în domeniul public şi privat al statului şi administrate de ANPA, iar cele aflate în perimetrul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării au fost exploatate piscicol în proporţie de numai 57%; ˜ productivitatea la hectar redusă, obţinută în fermele de acvacultură, foarte apropiată de nivelul productivităţii piscicole a mediului natural; lipsa producţiei din acvacultura marină; slaba performanţă a operatorilor economici, care deţin ambarcaţiuni şi dotări insuficiente şi învechite; specii neatractive din punct de vedere economic pentru pescari; pescuitul ilegal, nedeclarat şi nereglementat.

56

În perioada auditată, consumul de peşte şi produse din peşte a fost acoperit în proporţie de peste 80% din surse externe (importuri şi achiziţii intracomunitare). Producţia naţională de peşte, obţinută din pescuit şi acvacultură, a oscilat în perioada 2016 - 2018, astfel: 19.787 de tone în 2016, 22.718 de tone în 2017 şi 20.472 de tone în 2018.

În clasamentul producţiei din acvacultură al statelor membre UE, România s-a situat în anul 2016 pe locul 16, cu o producţie de 12.605 de tone (0,97% din producţia UE). În anul 2017, România a coborât pe locul 18, cu o producţie de 12.798 de tone (0,93% din producţia UE). Astfel, cele două poziţii pierdute au fost ocupate de Bulgaria şi Malta, care au înregistrat creşteri semnificative ale producţiei interne, de aproximativ 26% faţă de anul precedent, se mai menţionează în comunicat.

Raportul mai semnalează că în anul 2009, flota de pescuit a României la Marea Neagră era formată din 441 de nave şi ambarcaţiuni. Prin implementarea Planului de ajustare a efortului de pescuit s-a diminuat substanţial capacitatea de pescuit a flotei româneşti, România având repartizată cea mai mică limită a nivelului de pescuit din UE. Astfel, în anul 2019, România mai avea o flotă formată din 166 de nave şi ambarcaţiuni.

Concluzia generală a Raportului este aceea că entităţile publice auditate (MADR, ANPA şi ARBDD) nu au realizat un management eficace care să asigure performanţa activităţilor de administrare, exploatare a resurselor acvatice vii existente în habitatele piscicole naturale şi acvacultură.

Printre recomandările auditorilor cuprinse în Raportul de audit se numără: elaborarea de către MADR a Strategiei de dezvoltare a sectorului pescăresc pentru perioada 2021 - 2027 şi supunerea acesteia spre aprobare; realizarea unei analize privind reorganizarea activităţii de administrare a resurselor acvatice vii, existente în habitatele piscicole naturale, şi nominalizarea unei autorităţi unice, la nivel naţional, care să asigure administrarea performantă şi exploatarea durabilă a resursei acvatice vii din toate habitatele piscicole naturale ale României; întreprinderea demersurilor necesare, de către MADR şi ANPA, pentru negocierea nivelului de efort de pescuit alocat României de către Comisia Europeană, pentru creşterea capacităţii flotei naţionale de pescuit; identificarea şi catalogarea, de către ANPA, a zonelor din sectorul românesc al Mării Negre pretabile pentru creşterea şi exploatarea moluştelor; efectuarea de către MADR şi ANPA a demersurilor pentru elaborarea cadrului legal de reglementare cu privire la concesionarea luciului de apă marină şi a accesului la aceasta.

De asemenea, Curtea de Conturi mai recomandă includerea în programul de activitate al Direcţiei Inspecţie Ape Interioare din cadrul ANPA a unor

57

acţiuni de control privind realitatea capturilor declarate de către pescarii comerciali şi efectuarea unei analize, de către MADR şi ANPA, în colaborare cu Ministerul Finanţelor Publice, privind oportunitatea unor măsuri de sprijin financiar-fiscal pentru pescarii comerciali şi pentru producătorii din acvacultură, inclusiv eliminarea sau reducerea TVA pentru captura/producţia de peşte şi promovarea unui act normativ în conformitate cu rezultatele analizei, potrivit Agerpres.

Prețurile se temperează la grâu, la porumb scad ușor, iar la floarea-soarelui și rapiță rămân neschimbate Mihaela Prevenda Luni, 25 Ianuarie 2021

Piața cerealelor (grâu, porumb, floarea-soarelui și rapiță) la data de 25 ianuarie 2021, un raport realizat de Casa de Trading a Fermierilor, prin Cezar Gheorghe – consultant senior și analist.

GRÂU

Prețurile grâului românesc în paritatea CPT Constanța se temperează după creșterea susținută din ultimele zile. „Cererea există în bazinul Mării Negre. Așteptarea este una din cheile momentului, durata ei este generată de momentele în care cumpărătorii tradiționali vor căuta aprovizionarea”, precizează Cezar Gheorghe, care adaugă că după zvonurile privind punerea în așteptare a taxei rusești prețurile au coborât în câteva zile, de la nivelul de 249-250 euro/tonă FOB Constanța, la nivelul de 232-233 euro/tonă.

În prezent, prețul în paritatea CPT Constanța este situat la nivelul de 225-226 euro/tonă. „Costul de fobbing, pentru a ajunge la valoarea în FOB, este de 5-5,5 euro/tonă. Deci un nivel în FOB de 232 euro/tonă. Paritatea euro-dolar generează un preț de 282-283 USD/tonă”, explică analistul.

Comparativ cu săptămâna trecută (18-24 ianuarie 2021), se remarcă intensificarea activității la nivel de piață internă, care competiționează deja

58

cu piața de export, menționează consultantul senior al Casei de Trading a Fermierilor. Procesatorii importanți generează cerere pentru loturi de grâu, începând de la o mie de tone, până la niveluri de 15.000 tone. Prețurile oferite sunt, de asemenea, competitive, între 1.070 și 1.100 lei/tonă  (219,5-225,7 euro/tonă) în regiunea de sud a României, ceea ce creează un nivel de competiție între piața internă și cea de export.

În ceea ce privește prețurile pentru recoltele viitoare, fermierii sunt ofertați de către cumpărători, în mare parte exportatori, dar și de procesatorii din piața internă, cu prețuri în echivalent CPT de 187-190 euro/tonă, cu o diferență negativă de 4-7 euro în cazul grâului de furaj. „Fermierii au început să semneze contractele forward de grâu recolta 2021, cu o tendință de maximum 1-1,2 tone la hectar. Precauția, precum am amintit-o de fiecare dată, devine un factor important în decizia de vânzare. Fundamentul acestei precauții este unul de ordin pecuniar: preferi să vinzi în siguranță cu 3-4 euro mai puțin pe tonă sau preferi să plătești o diferență de piață în caz de default generat de vreme?”, arată Cezar Gheorghe.

Referitor la recolta nouă de grâu și orz, România a luat un start bun, originea românească fiind prezent câștigătoare în ultimele licitații (Iordania): grâu recolta nouă: 277 USD/tonă CIF AQABA; orz recolta nouă: 262 USD/tonă CIF AQABA.

„România începe să își definească rolul în Bazinul Mării Negre, ca jucător important, avantajat de poziția geografică, ca și de rolul său de membru al Uniunii Europene. Potențialul agricol al României este unul foarte important și deloc de neglijat, iar întărirea după anul 2020, poate cel mai dezastruos an al agribusinessului românesc din ultimele cinci decenii, începe acum. Un calcul de competitivitate ne indică cum că, în următoarele licitații pentru Egipt, originea românească are șanse foarte mari să domine. Grâul american HRW are o cotație indicativă de 286,5 USD/tonă în paritatea USG FOB (US GULF), cu o logistică calculată de minimum 26-28 USD/tonă, indicația fiind de 25,75 USD/tonă pentru destinația Mediterana de Vest. România însă are o cotație logistică de 12,75-13 USD/tonă, competitivă față de Rusia și Ucraina, cu minimum 1-1,5 USD/tonă. Ce mai poate cântări, de asemenea, este specificația de calitate care pentru HRW este 11% proteină, în timp ce grâul românesc are 12% bază”, punctează analistul.

Cezar Gheorghe notează că Algeria a cumpărat 390.000 tone grâu recolta 2020, la un preț de 314,5 USD/tonă. Originea poate fi franțuzească, dar și argentiniană, iar Turcia a licitat 400.000 tone, dar nu a achiziționat decât 95.000 tone, la prețuri medii de 303 USD/tonă CIF.

PORUMB

59

Piața porumbului românesc suferă un mic recul zilele acestea, generat de lipsa cererii în bazinul Mării Negre pe de o parte, precum și de paritatea euro-dolar, prețurile în paritatea CPT Constanța situându-se la valori de 210 euro/tonă, versus 214 euro/tonă zilele trecute, adică o valoare de 215-216 euro/tonă FOB. „În schimb, piața internă este competitivă în continuare, cu un nivel FCA fermă de 203-205 euro/tona de marfă. Fermierii români au adoptat aceste niveluri de preț și sunt încrezători de potențialul dinamic următor al porumbului, conștienți că stocurile actuale la nivel național vor trebui să acopere cererea internă până la noua recoltă din septembrie”, arată Cezar Gheorghe.

Cumpărătorii din piața de export testează fermierii în aceste zile, cu niveluri de 777-780 lei/tonă CPT Constanța, adică 160 euro/tonă, pentru recolta viitoare. „Discutăm însă aici despre o recoltă care încă nu a fost însămânțată și despre care nu știm nimic din punct de vedere al vremii, al prognozelor de ploi între martie și mai 2021. O singură tranzacție notăm aici la prețul afișat mai sus, maximum 5.000 tone, dar o considerăm singulară la acest moment. Considerăm că prudența și așteptarea sunt elemente care vor face bine stării de sănătate a fermelor românești, iar adeziunea contractuală pentru porumb recolta 2021 nu este încă un element de decizie finală”, spune specialistul.

Ucrainenii cifrează prețuri și indicații la nivelul de 266 USD/tonă FOB – 258 USD/tonă CPT. Convertind în moneda euro, ajungem la un nivel de 218 euro/tonă FOB și 212 euro/tonă CPT.

În America de Sud, Brazilia a beneficiat de precipitații în toată luna decembrie 2020, mai puțin regiunile din Sud, care nu au avut parte de regimul major ca în restul țării. Dar situația nu pare a fi îngrijorătoare. „Argentina se apropie de sfârșitul sezonului de însămânțare. BAGE raportează un nivel de plantare de 98,6% pentru soia și de 93,4% pentru porumb, conform STONE X. Argentina a primit suportul precipitațiilor în ultimele zile, astfel că programul de plantare poate fi dus la bun sfârșit. Fermierii din SUA vor planta 38.138.000 hectare cu porumb, mai mult cu 1.378.000 de hectare decât în 2020. Grâul din SUA este cifrat la 18.340.000 de hectare, mai mult cu 377.000 de hectare decât în anul 2020”, arată Cezar Gheorghe.

FLOAREA-SOARELUI

Trendul semințelor de floarea-soarelui rămâne neschimbat. Cotațiile portuare în CPT rămân foarte ridicate (670 USD/tonă), în timp ce oferta pentru mărfuri rămâne la cota de 680 USD/tonă în FOB. „Fundamental, întrebarea rămâne în curtea procesatorilor. Cu o așa recoltă mică de

60

floarea-soarelui, ce vor alege să facă? Să limiteze vânzările de ulei brut, astfel încât regimul de funcționare al fabricilor să nu fie întrerupt de lipsa materiei prime sau să proceseze și să comercializeze uleiul de floarea-soarelui, evitând astfel o posibilă scădere a prețurilor pe piața uleiului vegetal? Diferențele între cerere și ofertă la uleiul brut de floarea-soarelui sunt situate la 30-40 USD/tonă. Oferta pentru cumpărare este în jurul valorii de 1.260 USD/tonă, în timp ce vânzătorii cer 1.300 USD/tonă”, a specificat Cezar Gheorghe.

RAPIȚĂ

Nimic fundamental nu s-a schimbat între săptămâna trecută (18-24 ianuarie 2021) și astăzi, luni 25 ianuarie 2021. Prețul este între 395 și 400 euro/tonă, vânzările continuând în ritm prudent, adică exact cum recomandă specialiștii, maximum o tonă la hectar, spre a evita situațiile generatoare de pierderi de ambele părți în cazul unor probleme legate de vreme. „Procesatorii flotează și ei odată cu piața, de la MATIF AUG 21 minus 3-4, la un minus de 5-8 euro/tonă în paritatea CPT procesator. Cotațiile în portul Constanța respectă același algoritm de prețuri ca și în cazul procesatorilor din piața internă”, concluzionează analistul Cezar Gheorghe.

”Moldova – un gust deosebit”. Noul brand de țară al producătorilor moldoveni de fructe Angelica Lefter - 26 ianuarie 2021

Horticultorii moldoveni s-au reunit sub un brand de țară! Merele de calitate din Republica Moldova iau drumul altor state în ambalaje noi, după ce producătorii moldoveni au adoptat un nou brand pentru export. Sub sloganul ”Moldova – un gust deosebit”, merele moldovenești de calitate au început să fie comercializate într-un nou ambalaj.

Primele camioane cu mere autohtone, ambalate în lăzi noi cu marca ”Moldova – un gust deosebit”, au luat calea exportului în această lună, potrivit Asociației Moldova Fruct, transmite moldpres.md.

61

Ion Tulei, manager al unei întreprinderi de profil este printre primii producători care au decis să utilizeze noul ambalaj.

”Înainte comercializam fructele noastre într-un ambalaj depășit, însă a venit timpul să ne aliniem noilor tendințe și preferințe ale consumatorilor, de aceea am acceptat ușor noul design al ambalajului. Este foarte importantă imaginea noastră pozitivă, atractivă și profesionistă, cu care ne prezentăm fie pe piețele unde suntem deja cunoscuți, fie în altele noi. Cu fructe de calitate și noul ambalaj cumpărătorul ne va recunoaște oriunde în lume”, a afirmat pomicultorul.

În contextul eforturilor de modernizare a mărcii ”Moldova – un gust deosebit”, noul design pentru lăzile de 13 kilograme de mere a fost elaborat cu suportul proiectului Agenției Statelor Unite ale Americii pentru Dezvoltare Internaţională (USAID) Agricultura Performantă în Moldova. Despre marca comercială actualizată a vorbit Iurie Fală, director executiv al Asociației Moldova Fruct.

”În anul 2020 am actualizat imaginea Moldova Fruct, am redefinit logoul Asociației și marca comercială ”Moldova – un gust deosebit”, cunoscută de mai bine de șase ani, ulterior am elaborat un regulament pentru a reglementa utilizarea corectă a mărcii de către producătorii dispuși să asigure respectarea standardelor de calitate. A urmat elaborarea cutiei, iar până în prezent avem doi membri ai Asociației care au obținut dreptul și comercializează deja merele sub marca comercială actualizată ”Moldova – un gust deosebit”, a explicat Iurie Fală.

Fructele ambalate trebuie să fie de cea mai înaltă calitate pentru a nu compromite imaginea fructelor moldovenești pe piețele de export, se arată în Regulamentul de utilizare a mărcii ”Moldova – un gust deosebit”.

”Aceasta este o sarcină majoră pentru Asociație și pentru membrii ei ca ambalajul să fie recunoscut în rândul consumatorilor, iar ei să fie siguri de calitatea fructelor cumpărate. Așteptăm și alți producători care sunt interesați să vândă sub marca Moldova – un gust deosebit să apeleze la Moldova Fruct

62

pentru a primi detalii despre posibilitatea utilizării mărcii. Sperăm ca imaginea nouă să creeze noi oportunități, să aducem un mesaj nou despre fructele moldovenești noilor și vechilor parteneri și pe această cale să contribuim la promovarea exporturilor”, a mai spus directorul executiv al Asociației Moldova Fruct.

În Planul de Dezvoltare a Horticulturii, aprobat la sfârșitul anului 2020 de Guvernul Republicii Moldova, este prevăzut ca ”Moldova – un gust deosebit” să devină un brand de țară pentru toate produsele din sectorul horticol.

Încet dar sigur, satul românesc dispare | VIDEO TVR.RO | Marţi, 26 Ianuarie 2021 TVR vă recomandă Plin de viață în urmă că 30 de ani, satul românesc se stinge astăzi, încet, dar sigur. În timp ce tinerii au plecat și nu se mai întorc, bătrânii se sting, pe rând, în singurătate și uitare.

La fel de pustii au ajuns și clădirile care odinioară erau simboluri ale satelor de la noi. Este vorba de școală și de biserică. Lipsite de copii școlile au fost închise și se prăbușesc în ruină, odată cu bisericile, pe care oamenii nu mai pot și nu mai au bani să le întrețină.

La cei 80 de ani, Ion Gârbovan este unul dintre cei mai vârstnici localnici din satul Olteanca și martor neputincios la dispariția a satului său. Bătrânul își amintește cu nostalgie de vremurile când localitatea era plină de viață, iar tinerii se întâlneau la horă, duminica ori de sărbătoare. Acum, însă, sunt prea mulți ani de când, rând, pe rând, oamenii s-au stins, iar casele au rămas pustii și s-au prăbușit ori stau să cadă. Mai stăm de vorbă cu doi săteni mai tineri, care după ce au lucrat la oraș, s-au întors acasă. Ambii au copiii plecați în afara țării. Cei tineri mai vin doar în vizită, de întors e greu de

63

crezut că se vor întoarce vreodată în sat. Construită poate acum mai bine de 100 de ani, când satul răsuna de glasurile copiilor, școala din Olteanca a ajuns acum o ruină. Părintele Pițigă este unul dintre ultimii dascăli care au predat la nouă copii, în patru clase. Apoi, școala a fost închisă și de atunci a rămas pradă ruinelor.

În biserica din satul Olteanca, ultima dată când doi tineri și-au unit destinele a fost acum 25 de ani. De atunci, prea puține botezuri, dar înmormântări cu zecile, anual, pentru că ușor, ușor, pribegi și părăsiți, bătrânii s-au mutat în cimitirul satului și el cam pustiu, pentru că nu mai are cine să îngrijească nici de morminte. De la recensământul din anul 2001, până la cel din 2011, populația județului Mehedinți a scăzut de la 306.762, la 265.390, iar densitatea populației de la 62.2 locuitori pe km pătrat, la 53,8 locuitori pe km pătrat. Densitatea înregistrată în 2011 era mai mică cu aproape 4 procente decât cea din anul 1930, când județul avea 57,3 locuitori pe km pătrat.

E OFICIAL! De la 1 martie 2021 va exista o majorare a taxei de export la grâu. Fermierii români confirmă că prețurile sunt influențate de politicile Rusiei 26 ianuarie 2021, Reporter: Mihai Bădescu

În mod formal, o majorare a taxei de export la grâu, până la o valoare de 50 de euro pe tona metrică, va fi impusă începând cu data de 1 martie 2021, cu aprobarea Executivului de la Moscova.

Totodată, o taxă la comerțul peste graniță cu porumb va fi impusă de Rusia începând cu data de 15 martie a anului curent, conform unei informări oficiale a Guvernului de la Moscova, citată de AgriCensus.

Orice transport de grâu, parte a cotei de export de 17,5 milioane tone metrice, va fi taxat cu 25 de euro pe tona metrică în perioada 15-28 februarie 2021 pentru ca, ulterior, în perioada 1 martie – 30 iunie a.c., această taxă să se dubleze.

În cazul porumbului și orzului, taxa de export este zero în intervalul 15 februarie – 14 martie. Apoi, aceasta va fi de 25 de euro pe tona metrică pentru porumb, respectiv 10 euro pe tonă pentru orz, în perioada 1 martie – 30 iunie 2021.

Toate transporturile de cereale care vor fi cuantificate peste cota de export de 17,5 milioane tone ar urma să fie taxate cu 50% din valoarea de vamă, dar nu mai puțin de 100 de euro pe tona metrică.

64

Guvernul de la Moscova a propus majorarea taxelor la comerțul peste graniță cu cele mai importante tipuri de cereale la mijlocul lunii ianuarie într-un efort major de a ține în frâu inflația prețurilor la alimente.

„Sperăm ca, în viitorul apropiat, situația prețurilor să se stabilizeze, astfel încât să fim capabili să trecem la un mecanism permanent de taxe de export”, a precizat Maxim Reshetnikov, ministrul Dezvoltării Economice al Federației Ruse, după ce guvernatorul a aprobat această majorare de taxe.

„Preţurile sunt influenţate de politicile Rusiei în acest moment”

Într-o declarație făcută în cadrul videoconferinţei ZF BT Agropower, Ionuț Lungoci, director executiv al Cooperativei Dobrogea Sud, preciza că prețurile la grâu sunt influențate de politicile Rusiei în acest moment. „Anul acesta nu am făcut contracte forward încă, pentru că nu suntem la un nivel mulțumitor față de prețul cerealelor pentru recolta din 2020. Prețurile sunt influențate de politicile Rusiei în acest moment, Ionuț Lungoci”, director executiv Cooperativa Dobrogea Sud.

Potrivit sfaturilor date producătorilor agricoli români de către analiștii Clubului Fermierilor, aceștia recomandă „foarte multă prudență” în programarea vânzărilor. Ei spun că orice crește brusc, s-ar putea ca într-un interval de timp definit între trei-patru săptămâni, mai precis momentele de ieșire din iarnă în emisfera nordică, să scadă la fel de brusc, cu 5-8 euro pe tona de grâu.

„Menținem recomandarea ca fermierii să nu contracteze mai mult de o tonă la hectar în această perioadă, date fiind incertitudinile cauzate de iarnă și cele circa 40 de zile care ne despart de primăvară, precum și a potențialului pericol de îngheț târziu care se poate manifesta”, precauția lor fiind similară cu temerile exprimate și concretizate în Rusia. Nu în ultimul rând, analiștii CFR susțin că acțiunile Rusiei conduc tot mai pregnant la concluzia că taxa de export impusă nu va deveni zero la 1 iulie 2021, deci va fi menținută și pentru recolta nouă.

Rusia este unul dintre cei mai mari exportatori mondiali de grâu. Cotaţiile mondiale la grâu au crescut imediat după ce propunerea de majorare a taxelor la export a fost anunţată pentru prima dată de oficialii ruşi la începutul lunii ianuarie, pe fondul aşteptărilor că această majorare ar putea să îi determine pe cumpărători să se reorienteze spre grâul din alte ţări.

INDUSTRIE ALIMENTARA

65

Campania Salamului de Sibiu a intrat în istorie RO.aliment January 26, 2021

Asociația Producătorilor de Salam de Sibiu (APSS) a prezentat în premieră pentru România prima campanie a unui produs încadrat într-un sistem de calitate european.

„Noi trebuie să contribuim la îmbunătăţirea percepţiei consumatorilor cu privire la sistemele de calitate europene. De asemenea, consumatorii au nevoie să cunoască mai multe despre Indicaţiile Geografice Protejate şi ce beneficii aduc acestea în vieţile lor. Provocarea noastră este să dezvoltăm programe care să îmbunătăţească imaginea produselor şi să conştientizeze consumatorii cu privire la calitatea produselor şi a metodelor de producţie, astfel încât să crească cererea pe piaţa internă şi să se încurajeze deschiderea de noi pieţe”, a declarat Carmen Gavrilescu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Salam de Sibiu.

Salamul de Sibiu, IGP din 2016

Salamul de Sibiu – Indicaţie Geografică Protejată este primul produs românesc din categoria carne procesată recunoscut în 2016 cu distincţia europeană a calităţii IGP, iar campania face parte din proiectul european de promovare ‘Enjoy it’s from Europe’ desfăşurat în perioada 22 ianuarie – 19 februarie 2021.

„9 februarie este ziua în care Salamul de Sibiu a fost recunoscut ca Indicaţie geografică Protejată prin înscrierea în Registrul European al denumirilor de origine şi al indicaţiilor geografice protejate, din acest motiv pe 9 februarie 2021 cele 8 posturi TV incluse în campanie vor difuza în prime-time clipul campaniei de 60′ celebrând notorietatea acestui produs atât de iubit de consumatorii din România şi din întreaga lume”, se arată în comunicat.

66

Cum este produs Salamul de Sibiu

De-a lungul anilor, Salamul de Sibiu nu a suferit schimbări majore în compoziţie, păstrându-se materiile prime şi condimentele, afumarea la rece şi perioada de maturare uscare de lungă durată care contribuie la crearea gustului său aparte. În etapa de producţie corespunzătoare afumării la rece, batoanele de salam sunt expuse fumului provenit de la lemnul de esenţă tare pentru o durată semnificativă de timp (cuprinsă între 3 şi 10 zile).

3.000 de tone de Salam de Sibiu/an

Producția de Salamul de Sibiu s-a menținut stabil la 3.000 de tone pe an, în ultimii ani. În ultimii trei ani (2018 – 2020), a fost promovat în România, Spania şi Italia, cu ajutorul unui grant european în valoare de 1,5 milioane de euro obţinut de APSS.

6 producători autorizați pentru Salamul de Sibiu

Asociația Producătorilor de Salam de Sibiu a fost înființată în 2014, iar azi are șase membri: Agricola Bacău, Aldis Calaraşi, H&E Reinert Braşov, Salsi Sinaia, Scandia România şi Cris-Tim. Povestea Salamului de Sibiu a început acum mai bine de 100 de ani, iar istoria arată, prin dovezi certe, că producţia a început concomitent în cel puţin două zone, în Mediaş şi arealul Văii Prahovei. Atunci când popularitatea sa a crescut peste hotare, exportul se făcea prin Vama Sibiu, pentru că acesta era punctul de trecere spre teritoriul austro-ungar.

Ştampila de export aplicată pe documente bifa „Vama Sibiu”, iar uşor-uşor, numeroasele comenzi, venite din partea colaboratorilor externi, aveau menţiunea „Salam din Vama Sibiu”. La scurt timp, produsul a devenit cunoscut publicului ca „Salam de Sibiu”.

67

Potrivit APSS, mezelarii au început să producă Salam de Sibiu încă din 1895, iar la începutul secolului XIX au adaptat reţeta şi procesul de producere pe care le-au transmis din generaţie în generaţie.

Atrageți succesul prin vinuri cu puncte Vinul.ro rezultate din evaluări obiective și profesioniste! ianuarie 26, 2021 Vinul.ro

Manageri de achiziții din #retail sau din r#estaurante, nu vreți să știți cât de bune (sau rele) sunt vinurile pe care le comercializați?

Cât de potrivite sunt cu dorințele clientelei voastre? Manageri și proprietari de #crame, nu vreți să știți cât de competitive sunt vinurile voastre în realitate, astfel încât să le încadrați corect pe game și segmente de consum? În fond, e vorba de condiții ale succesului! Așa că, indiferent dacă produceți sau comercializați vinuri, înscrieți-le în sesiunile de evaluări periodice efectuate de jurii obiective și profesioniste organizate de publicația Vinul.ro – cea mai influentă voce din media românească de profil.

Contacte utile pentru a vă înscrie vinurile spre evaluare: adelina@vinul.ro, dora@vinul.ro, cezar@vinul.ro, telefoane mobile: 0727.254.318 sau 0722.365.008

De ce să vreți ca vinurile voastre să fie evaluate prin punctele Vinul.ro?

1. Veți putea folosi în promovare și implementare în piață rezultatele care vă avantajează

2. Vinurile cu punctaje bune vor fi aduse în atenția partenerilor din marele retail și din HoReCa de către echipa Vinul.ro

3. Veți avea o imagine obiectivă care să vă ajute intern pentru poziționarea produselor voastre, uneori încă dinainte de a le încadra în game sau înainte de a le pune pe piață

Clientela a evoluat – în primul rând cea premium, dar nu numai ea! Oferta a evoluat și ea enorm, adeseori fiind de natură să zăpăcească pe oricine. În plus, o (prea) mare parte dintre vinuri sunt încadrate eronat pe game și preț și lipsește adeseori continuitatea calitativă între diferitele loturi de

68

îmbuteliere. Domeniul vinului e atât de complex și încâlcit încât e nevoie de echipe întregi care să lucreze full-time ca să descâlcească ițele în mod profesionist, având în atenție tot ansamblul pieței, nu doar bucăți din ea.

Nu, nu vreți să rămâneți în urmă! De asta – și pentru un plus de obiectivitate – e nevoie să încredințați sarcina asta profesioniștilor.

Cum faceți ca vinurile voastre să fie evaluate de echipele Vinul.ro?

E simplu: ne scrieți un mail de intenție, noi vă răspundem și vă dăm toate detaliile contractuale și fatura, precum și un tabel pe care trebuie să-l completați cu datele solicitate, vă indicăm unde anume și când să expediați câte 2 sticle din fiecare vin pe care-l doriți evaluat. Veți informat apoi, în mod confidențial, despre rezultate imediat ce acestea sunt disponibile. Veți afla și cine au fost evaluatorii respectivei sesiuni.

Costul pentru evaluare este 50 euro + TVA / buc.

* Atenție! Evaluările periodice organizate de Vinul.ro se desfășoară de mai multe ori pe an, ele se soldează cu punctaje și note de degustare comunicate confidențial diferitelor crame care le-au înscris, iar această activitate este diferită de jurizările anuale pentru decernarea Premiilor de excelență Vinul.ro, unde se acordă medalii în funcție de punctajele obținute la degustările din perioada special dedicată acestei activități.

Cum se efectuează evaluările Vinul.ro?

Vinurile înscrise pentru o sesiune, provenind de la diferiți furnizori, sunt secretizate pentru ca evaluatorii să nu cunoască identitatea producătorilor sau a probelor, și sunt ordonate în serii logice (în funcție de soiuri, de vârstă, de nivelul alcoolic, de concentrația de zaharuri). 

Comisiile de evaluare sunt compuse din minim 5 persoane provenind din următoarele categorii de profesioniști: un mix echilibrat de somelieri acreditați, degustători autorizați, absolvenți de WSET (minimum Level 2), proprietari sau manageri de restaurante cu preocupare deosebită față de vin și cu rezultate certe de vânzări. Adesea, participă la evaluări și câte un membru al echipei Vinul.ro, dar care nu a participat la ordonarea și secretizarea probelor.** Regăsiți o parte din lista evaluatorilor până în momentul de față la finalul acestui text.

Scorul final al vinului – ca și notele de prezentare redactate în urma degustării – reprezintă media tuturor input-urilor membrilor comisiei.

69

Nominal, persoanele participante diferă de la o sesiune la alta, dar componența pe categorii profesionale se păstrează, pentru a asigura o viziune de ansamblu asupra poziționării vinurilor degustate.

Care este semnificația punctelor Vinul.ro?

Folosim o scală de la 50 la 100 de puncte, în care intervalul 50-59 de puncte este alocat acelor produse care prezintă în mod cert caracteristicile unui vin, dar care sunt grav afectate de anumite defecte sau îmbolnăviri care le fac improprii consumului, intervalul 60-69 de puncte desemnează vinuri foarte modeste, 70-79 vinuri corecte dar pe care nu le recomandăm. 100 de puncte este maximum de calitate posibil, extrem-extrem de rar atins. 

În general, intervalul în care se încadrează vinurile pe care le recomandăm este de la 80 la 95 de puncte (și acestea din urmă foarte rare) – e vorba întotdeauna de vinuri corecte tehnologic și înzestrate cu calități despre care credem că le fac să merite atenția consumatorilor, în funcție de bugetul disponibil.

Explicațiile marjelor de punctaj Vinul.ro:

– 80-84 puncte – “calitate peste medie”; – 85-89 puncte – “vinuri excelente, cu o expresivitate și personalitate

aparte”; – 90-94 de puncte – “calitate excepțională, pentru care merită să faci

eforturi financiare dacă ești interesat”; – 95-100 de puncte – “calitate istorică, rarități chiar și pentru echipa

de degustători”.

Uneori, marii retaileri decid să creeze game speciale sau mărci proprii având ca diferențiator și argument de calitate în ochii clienților punctajele acordate de comisiile Vinul.ro. În imagine, unul dintre vinurile care au compus, în 2020, marca “Hanul boieresc” a retailerului PENNY, o marcă ce a totalizat vânzări de sute de mii de sticle în primul an

70

Contacte utile pentru a vă înscrie vinurile spre evaluare: adelina@vinul.ro, dora@vinul.ro, cezar@vinul.ro, telefoane mobile: 0727.254.318 sau 0722.365.008

Cine sunt, concret, membrii comisiilor de evaluare Vinul.ro?

** În lista evaluatorilor care pau participat la sesiunile comisiilor Vinul.ro se numără: Mirela Mateescu (WSET Level 3 Certificate, fondatoarea conceptului de educație despre vin VinOriunde.Ro, supranumită “Profa de vin”, curator și licitator de vinuri pentru Artmark); Irina Mărășoiu (somelier, manager al magazinului online Vinmag.ro și al rețelei de magazine fizice Vinmag); Diana Pavelescu (membru și secretar general al Asociației Degustătorilor Autorizați din România, wine blogger și Instagram wine ambassador); Dana Pop (Doctor Inginer în industrie alimentară, absolventă a Facultății de Industrie alimentară Universitatea Dunărea de Jos, consultant în producția alimentară, trainer, administrator al Wine Doctor, promotor și importator al unor vinuri franțuzești de prestigiu); Marina Samoilă (specialist în vin, absolventă a Facultății de Horticultură și cursurilor WSET 3 și student pentru WSET Diploma, cofondator al platformei DespreVin.ro, care spune poveștile cramelor românești și de unde se pot cumpara vinurile favorite); Bogdan Caracaleanu (cadru didactic universitar, WSET Level 2 Certificate, pasionat cunoscător și blogger de vin); Liviu Gheorghe (absolvent al WSET Diploma, Weinakademiker la Weinakademie Rust-Austria, masterat în viticultura și vinificatie al USAMV București); Vasile Ghimpu (somelier, membru al Asociației Italiene de Somelieri); Liviu Grigorică (oenolog la multiple crame din România, creator al unor vinuri iconice ale Cramelor Oprișor, Velvet Winery și altele, degustător autorizat ADAR, consultant pentru tehnologia producerii de vinuri și management de cramă); Cătălin Mahu (proprietar al rețelei de restaurante La Mama); Marian Timofti (somelier, formator de somelieri & fondator al Organizației Somelierilor din România 2011 și al Federației Naționale a Degustătorilor Autorizați din România), importator și colecționar de vinuri; Răzvan Stoenescu (blogger de profil cu activitate internă și externă, membru al Asociației Degustătorilor Autorizați din România (ADAR), somelier, fondator al Asociației Winelover România, organizator al Concursului Național de Vinuri Rose); Mihai Vasile (somelier, proprietar al magazinului de vinuri VinMagazin.ro)

Tudor Furir, Pernod Ricard: Suntem optimişti pentru acest an, după ce în 2020 a trebuit să ne adaptăm la noua realitate, fără festivaluri, evenimente şi cu HoReCa la turaţie scăzută. A fost o schimbare aproape brutal Cristina Roşca 26.01.2021,

71

Tudor Furir, managing director, Pernod Ricard: Am fost extrem de atenţi la costuri, am recalibrat bugetele şi am investit în branduri şi canale de piaţă cu un return on investment bun. Am investit semnificativ mai mult în online, am dezvoltat o strategie comercială coerentă pentru acest canal şi am deprioritizat temporar HoReCa.

♦ Compania Pernod Ricard este unul dintre cei mai mari importatori de băuturi spirtoase din România, cu afaceri de circa 200 mil. lei în 2019 ♦ Anul trecut businessul a scăzut cu circa 10%, dar pentru 2021 este bugetat un avans de 15-20% ♦ Importatorul de băuturi spirtoase are în portofoliu branduri precum Chivas Regal, Absolut Vodka şi Havana Club.

Tudor Furir, executivul român care conduce de mai bine de 15 ani operaţiunile locale ale importatorului de băuturi spirtoase Pernod Ricard, se arată optimist în ceea ce priveşte acest an după un 2020 pe care îl defineşte ca un „real roler coaster“.

„Suntem optimişti pentru acest an şi vedem o creştere faţă de 2020 de 15-20%, ceea ce înseamnă că prognozăm că vom depăşi uşor nivelul anului 2019.“

Acela a fost cel mai bun an pentru compania activă pe piaţa de băuturi spirtoase, cifra de afaceri a Pernod Ricard România depăşind pentru prima dată pragul de 200 de milioane de lei, după un avans de peste 15% faţă de 2018.

Petre Șandru, o nouă promovare în cadrul Coca-Cola Company 26 Jan 2021 | de Alina Dragomir

După un mandat de patru ani în funcția de Country Manager în cadrul Sistemului Coca-Cola din Irlanda, Petre Șandru a fost promovat la începutul acestui an ca Vice President

72

Operations în cadrul Coca-Cola Company. Executivul este locat în Shanghai, China, iar aceasta este prima sa experiență profesională dincolo de granițele Europei. Petre Șandru are o experiență de aproape 16 ani în cadrul Coca-Cola Company, fiind iniţial Brand Manager, apoi Director Operaţional pentru România şi Moldova şi Director Comercial pentru patru ţări din regiune: România, Moldova, Bulgaria şi Albania. În cadrul Coca-Cola România, Petre Șandru a înregistrat în fiecare an rezultate foarte bune pentru toate produsele din portofoliu și a întâmpinat piața cu inovații de top.

Înainte de a se angaja la Coca-Cola, Petre Șandru a lucrat pentru JT International.

În România, Sistemul este format din Coca-Cola România (filială a The Coca-Cola Company, proprietarul mărcilor înregistrate) şi partenerul său, Coca-Cola Hellenic (CCH) România, care îmbuteliază şi distribuie produsele Coca-Cola sub licenţa The Coca-Cola Company în România.

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

Maxim istoric pentru numerarul în circulaţie în 2020. Românii aveau 88 mld. lei cash la finalul lunii noiembrie 2020, în creştere cu 19% faţă de 2019. Numerarul în circulaţie s-a majorat de 3,5 ori faţă de 2008, Claudia Medrega, 25.01.2021,

73

♦ Ponderea numerarului în PIB a urcat de la circa 4,5% în 2008 la peste 8% din PIB în prezent

♦ Ritmul de creştere al numerarului este mult peste rata inflaţiei

♦ Cele mai mari creşteri anuale ale numerarului în circulaţie s-au înregistrat în anii 2004-2008, când cash-ul din economia reală urca cu 30-50% pe an.

Cash-ul din economie a urcat până la un vârf de aproape 88 mld. lei la sfârşitul lunii noiembrie 2020, după o creştere de 19% comparativ cu nivelul din aceeaşi perioadă din 2019, după cum arată datele centralizate de Banca Naţională.

În termeni nominali, aproximativ 14 miliarde de lei au intrat în economie în ultimul an.

Faţă de nivelul din octombrie 2020, numerarul în circulaţie s-a majorat în noiembrie cu 1,8 mld lei, respectiv cu 2,1%.

Restaurantele și cafenelele din București vor putea fi deschise până la ora 23:00. Prefectura a anunțat corectarea unei erori de vineri, când s-a anunțat că ora de închidere este 21:00 / Berbeceanu își cere scuze • 26 Ianuarie 2021

Prefectura Capitalei a anunțat marți, într-un comunicat, că restaurantele și cafenelele din București vor putea fi deschise în intervalul orar 6:00 – 23:00, precizând că a fost corectată eroarea de vineri, atunci când s-a anunțat că aceste localuri trebuie să închidă la ora 21:00 (detalii aici).

”Prefectul municipiului București, domnul Traian Berbeceanu, își prezintă public scuzele pentru eroarea susmenționată”, se precizează în comunicat.

74

Comunicatul integral al prefecturii:  

Instituția Prefectului –  Municipiul București informează că, în cuprinsul Hotărârii nr.2 din 22.01.2021 adoptată de Comitetul Municipiului București pentru Situații de Urgență,  s-a constatat o eroare materială în ceea ce privește intervalul orar în care este permisă activitatea restaurantelor și cafenelelor, fiind înscris, în mod eronat, intervalul 06.00-21.00.

În Anexa nr.3 a H.G. nr.3/2021 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 13 ianuarie 2021, precum şi stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, este prevăzut orarul 06.00- 23.00, ca interval în care este permisă activitatea restaurantelor și cafenelelor. Potrivit procesului-verbal de ședință întocmit de Secretariatul Tehnic Permanent, în cadrul ședinței extraordinare a Comitetului Municipiului București pentru Situații de Urgență s-a constatat că, în intervalul de timp 20.01.2021 – 22.01.2021, incidența cumulată în ultimele 14 zile a cazurilor din municipiul București a fost mai mică de 3/1.000 de locuitori, potrivit comunicării oficiale a Direcției de Sănătate Publică a Municipiului București.

De asemenea, s-au luat în discuție obligativitatea respectării prevederilor H.G. nr.3/2021 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 13 ianuarie 2021, precum și stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, potrivit Anexei nr.3 a aceluiași act normativ.

În cadrul dezbaterilor, membrii Comitetului și-au exprimat punctele de vedere cu privire la oportunitatea adoptării măsurilor prevăzute în Anexa nr.3, astfel cum au fost formulate de legiuitor. Nu au existat discuții referitoare la  modificarea intervalului orar în care se vor aplica acestea măsuri, altfel decât au fost prevăzute în hotărârea de guvern incidentă.

Astfel, potrivit reglementărilor prevăzute de Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, a fost întocmită  Erata la Hotărârea nr.2 din 22.01.2021 a Comitetului Municipiului București pentru Situații de Urgență, care va fi adusă la cunoștința publicului.

Prefectul municipiului București, domnul Traian Berbeceanu, își prezintă public scuzele pentru eroarea susmenționată.

Erată la Hotărârea nr. 2 din 22.01.2021 a CMBSU, Sursa foto: InquamPhotos/ Octav Ganea

75

Lanţul de cafenele Captain Bean a ajuns la 17 unităţi după zece deschideri în 2020. Investiţia într-o astfel de cafenea porneşte de la circa 15.000 euro, investiţie ce se poate recupera în 6-12 luni Cristina Roşca 25.01.2021,

Afacerea Captain Bean a început în urmă cu circa şase ani, fiind lansat conceptul de cafenea pe bicicletă. Nu a fost păstrat însă conceptul iniţial, ci sunt deschise unităţi clasice.

Captain Bean este un lanţ local de cafenele care s-a extins puternic anul trecut, în plină pandemie, când au fost deschise zece unităţi, toate operate de francizaţi. Astfel, reţeaua a ajuns la final de 2020 la 17 cafenele, iar loc de dezvoltare există încă, spune Ruben Filimon, coproprietarul Captain Bean. Toate unităţile sunt deschise de parteneri până în prezent, fondatorii având doar conceptul. Ei se gândesc însă să parieze în 2021 pe deschideri proprii.

„Am început anul cu şapte locaţii şi am ajuns la 17 unităţi la sfârşitul lui 2020. În primele două luni din anul acesta avem în şantier patru cafenele în franciză şi un coffee corner, dar şi parteneriate care ne vor ajuta să ne atingem obiectivele.“

A doua schimbare în managementul Carrefour România în mai puţin de o lună: Alina Gamauf devine director de resurse umane. Francezul Sebastien Picart a preluat la începutul acestui an funcţia de director de supermarket Cristina Roşca 26.01.2021,

Alina Gamauf, director de resurse umane, Carrefour

76

România: Mă alătur echipei Carrefour, unul dintre principalii jucători din industria de retail, pentru a continua transformarea digitală şi adaptarea accelerată în noul context. Tot ceea ce voi construi alături de echipă va avea ca scop întărirea poziţiei noastre.

Grupul francez Carrefour a numit-o pe Alina Gamauf în funcţia de director de resurse umane pentru operaţiunile din România unde gigantul are 18.000 de salariaţi. Numirea vine la jumătate de an după ce Ana Krasovschi a plecat din compania unde a lucrat mai mult de 20 de ani. Ea era director resurse umane şi membru în comitetul executiv. Odată cu preluarea noului rol, Alina Gamauf va ocupa şi ea şi poziţia de membru în comitetul executiv al Carrefour România.

Executivul are 13 ani de experienţă internaţională în resurse umane şi finanţe. Înainte de a prelua noua poziţie ea a fost director de resurse umane pentru Unicredit Services la Bucureşti, iar anterior a lucrat pentru grupul Unicredit şi în Austria, Germania şi Italia. Alina Gamauf s-a angajat în companie în 2007 la Bucureşti, ca senior specialist accounting and finance, lucrând în cadrul Unicredit Business Integrated Solutions.

Adrian Ariciu, CEO al Metro: Metro România a beneficiat în această perioadă de creşterea importanţei magazinelor de proximitate, ceea ce a contribuit la o accelerare a afacerii cu clienţii revânzători. Metro Cash & Carry are aproximativ 60.000 de clienţi revânzători, iar numărul creşte Cristina Roşca 25.01.2021,

Adrian Ariciu, CEO-ul Metro: Pentru noul an, bugetul de investiţii va fi similar celui din 2020, ne vom concentra pe direcţiile care ne vor asigura în continuare creşterea organică, cum ar fi maximizarea eficienţei şi productivităţii la nivelul lanţului logistic, dar şi a serviciilor de livrare, atât către revânzători cât şi către HoReCa. Vor avea loc, cu siguranţă, şi noi inaugurări de magazine în lanţul francizorilor

♦ Spre deosebire de retaileri, care se adresează clientului final, grupul german Metro e activ în comerţul cash & carry (angro), astfel că se adresează companiilor ♦ Nemţii au două categorii mari de clienţi – revânzătorii (micile magazine) şi jucătorii HoReCa.

77

Metro Cash & Carry România nu va deschide nici în 2021 magazine proprii, urmând a-şi menţine reţeaua constantă la 30 de unităţi, însă va paria pe dezvoltarea francizei LaDoiPaşi, într-o perioadă în care magazinele tradiţionale de proximitate câştigă teren. Pandemia de COVID-19 a readus în prim-plan acest magazine care ani de zile au pierdut teren în faţa jucătorilor internaţionali. În 2020 însă, când autorităţile au recomandat con-sumatorilor să meargă la magazinul cel mai apropiat de casă, chioşcurile, alimentarele şi în general unităţile mici, mai puţin aglomerate, au devenit o opţiune.

... citeste si partea a doua ....

78