Stiri, 02 iunie 2021

Cursul de schimb 02.06.2021 1 EUR 4.9197

1 USD 4.0400

APIA si SUBVENTII

Plata subvențiilor APIA, termene pentru luna iunie 2021!Agroinfo , 01 iunie 2021 -

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) anunță termenele din iunie 2021 pentru plata subvențiilor agricole cuvenite fermierilor și crescătorilor de animale.

11 iunie - ultima zi pentru primirea cu penalități de 1% pe fiecare zi de întârziere a cererilor unice de plată pentru subvențiile aferente acestui an. Solicitările depuse după data de 11 iunie 2021 sunt inadmisibile, iar beneficiarului nu i se acordă niciun fel de plată sau de sprijin.

11 iunie - termen final APIA pentru modificarea cererilor unice de plată, pentru depunerea formularelor M1 și M2. Începând cu 12 iunie 2021, cele două formulare menţionate anterior sunt considerate inadmisibile, suprafeţele adăugate/modificate fiind excluse de la plată pentru anul 2021.

11 iunie - Măsura 15 - până la data de 11 iunie 2021 inclusiv, la Centrele judeţene/locale APIA şi al Centrului Municipiului Bucureşti, continuă primirea Cererilor de sprijin, cu penalități de 1% pe zi de întarziere, pentru accesarea schemei de ajutor de stat „Servicii de silvomediu, servicii climatice și conservarea pădurilor”, sesiunea 4/2021, aferente Măsurii 15, Submăsura 15.1 „Plăți pentru angajamente de silvomediu‖, din cadrul PNDR 2014 – 2020.Alocarea financiară pentru sesiunea 4/2021 este de 22.318.866 euro.

1

Sprijinul financiar prin schema de ajutor de stat se acordă anual, ca sumă fixă pe hectar, proprietarilor (inclusiv Unităților Administrativ Teritoriale) de păduri din fondul forestier național, în baza unui angajament încheiat pentru o perioadă de 5 ani și vizează compensarea pierderilor de venit şi a costurilor suplimentare suportate de beneficiar ca urmare a implementării unuia sau a celor două pachete ale schemei de ajutor de stat:Pachetul 1 – Asigurarea de zone de liniște 38 euro/an/ha pentru întreaga suprafață inclusă în angajament; Pachetul 2 - Utilizarea atelajelor la colectarea lemnului din rărituri - 137 euro/an/ha pentru suprafaţa anuală pentru care se solicită sprijin în cadrul Pachetului 2 Intensitatea sprijinului public nerambursabil este de 100%.

Pentru suprafețe mai mari de 500 ha se aplică degresivitatea sprijinului financiar, astfel că nivelul plăților va fi ajustat. Suprafaţa minimă pentru care se încheie un angajament pentru pachetul 1 este de 100 ha. Proprietarii de terenuri forestiere care dețin suprafețe mai mici și/sau care nu îndeplinesc condițiile de accesare se pot asocia pentru a aplica în cadrul schemei de ajutor de stat.

11 iunie - se depun la Centrele judeţene/locale APIA şi al Centrului Municipiului Bucureşti, Cererile de plată aferente sesiunii 1/2017, anul 5 de angajament, sesiunii 2/2019, anul 3 de angajament și sesiunii 3/2020, anul 2 de angajament pentru Schema de ajutor de stat „Servicii de silvomediu, servicii climatice și conservarea pădurilor‖, aferentă Măsurii 15, SubMăsura 15.1, informaţii relevante regăsindu-se pe site-ul APIA.

11 iunie - Măsura 8 - „Sprijin pentru prima împădurire și crearea de suprafețe împădurite‖ aferentă Măsurii 8, Submăsura 8.1 „Împăduriri și crearea de suprafețe împădurite‖, din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020. Cererile de plată se primesc la Centrele Judeţene APIA şi al Municipiului Bucureşti, până la data de 11.06.2021, cu penalități de 1% pe fiecare zi de întârziere.

14 iunie - rezultatele controalelor încrucişate preliminare se notifică fermierului de către APIA în termen de 26 de zile calendaristice de la data finală de depunere a cererii unice de plată menţionată la articolul 13 din Regulamentul (UE) nr. 809/2014, respectiv până la data de 14 iunie 2021.

15 iunie - începe cositul anual pe suprafeţele de pajiști permanente pe care nu se asigură încărcătura minimă cu animale, de 0,3 UVM/ha.

15 iunie - 23 iunie - în termen de nouă zile calendaristice de la data finală pentru notificarea către beneficiar a rezultatelor controalelor preliminare (15 iunie 2021 - 23 iunie 2021, inclusiv), fermierul notificat de APIA poate

2

modifica cererea unică de plată în aplicaţia IPA-Online, prin depunerea formularelor de modificare.

30 iunie - anexarea la cererea unică depusă la APIA pentru ajutorul național tranzitoriu pentru in pentru fibră și pentru cânepă pentru fibră a  etichetelor oficiale aplicate pe ambalajele seminţelor certificate oficial. În cazul în care semănatul are loc după data finală stabilită pentru depunerea cererii unice, etichetele sunt furnizate cel târziu până la 30 iunie.

30 iunie 2021 - termen final plată pentru subvențiile agricole aferente anului de cerere 2020.

Eurodeputat Buda: Subvenție pentru ca animalele să nu mai fie transportate pe distanțe lungi! Agroinfo , 02 iunie 2021

Europarlamentarul român Daniel Buda (PPE), vicepreședinte Comisia AGRI, Parlamentul European, propune o subvenție pentru ca animalele vii să nu mai fie transportate pe distanțe lungi. Propunerea a fost făcută în cadrul  reuniunii Comisiei de anchetă privind protecția animalelor în timpul transportului, ținută la începutul acestei săptămâni.

"În opinia mea, cred că aici s-ar putea interveni cu o subvenție pentru ca animalele să nu mai fie transportate pe distanțe așa lungi, cu atât mai mult cu cât în acest mod, am contribui la componenta de înverzire (nu am mai avea atâtea noxe ca urmare a reducerii transportului).Experții prezenți au reclamat nevoia de a avea un transport de 4 ore. Sigur, și noi ne dorim să avem o durată a transportului cât mai redusă, animalele să fie abatorizate la poarta fermei. Totuși, ce facem dacă nu dispunem de aceste abatoare la poarta fermei care să ne permită practic sacrificarea animalelor în această zonă și atunci suntem nevoiți să le transportăm mai multe ore?

De asemenea, doamna Steenberg a vorbit despre transportul animalelor pe cale aeriană. Aș dori să o întreb dacă apreciază ca acest transport pe calea aerului să fie extins la toate tipurile de animale? Vă dau un exemplu: în România, se aduceau la un moment dat vaci de lapte din Danemarca pentru familiile care aveau nevoie, pe cale aeriană. Așadar, doresc să știu dacă s-a făcut o evaluare asupra posibilității

3

ca animalele să fie transportate pe cale aeriană", a spus eurodeputatul român în intervenția sa din cadrul reuniunii Comisiei de anchetă privind protecția animalelor în timpul transportului.

Răspunsurile primite de europarlamentarul Daniel Buda:

Julia Havenstein, reprezentantul ONG Animals’ Angels, a subliniat faptul că: „În ce privește întrebarea domnului Buda, dacă în 4 ore nu se ajunge la un abator, ce facem? Îndrăznesc să spun că în Europa noastră mică nu se întâmpla acest lucru așa des. Cred că din majoritatea locurilor din Europa, în 4 ore e posibil să se ajungă la un abator. Pot menționa exemplul unei piețe din Portugalia de Nord care gestionează vaci la început de carieră și multe dintre acestea sunt transportate către Spania săptămânal, în ciuda faptului că în jurul acestei piețe sunt abatoare la care se poate ajunge în 20-30 de minute. Cu toate acestea, se exportă către Spania.

Ar putea exista întotdeauna anumite locuri care să reprezintă excepția de la regula de 4 ore, zone cu abatoare mai îndepărtate. Cred că sistemul ar trebui schimbat, nu putem adapta animalele la sistemul nostru, ci trebuie adaptat sistemul la nevoile animalelor.

Voi împărtăși experiența noastră privind animalele scoase din producție și animalele gestante. În ciuda unor orientări europene, există anumite incertitudini când vine vorba de evaluarea stării de capabilitate de transport. Am observat următoarele probleme în transportul animalelor gestante: nu li se oferă suficient spațiu, nu dispun de apă și hrană suficientă, se riscă pierderea animalului și și al puiului. Pe drumul între UE și Turcia, organizația noastră a observant de nenumărate ori, oi care au născut în timpul transportului. Noi recomandăm să nu se transporte animalele gestante, dacă a trecut mai mult de 40% din perioada de gestație.

Transportul animalelor aflate la sfârșit de carieră ar trebui evitat. Programe de bunăstare la ferme ar trebui promovate. Transportul maxim pentru aceste animale nu ar trebui să depășească 4 ore, în cazul în care se face.”

Kitty de Vries, veterinar, reprezentant al ONG-ului Asociația olandeză de veterinari, a transmis faptul că: „Vorbesc în numele unor veterinari care se ocupă de bunăstarea animalelor în Țările de Jos. Când regulamentul 1/2005 a intrat în vigoare, eu eram încă medic veterinar. Regulamentul a interzis transportul animalelor care nu puteau să urce pe o rampă neajutate. S-au eliminat acele imagini oribile cu vaci târâte. S-au clarificat cerințele de igienă pentru abatoare. Nu toți actorii implicați și-au asumat responsabilitățile în legătură cu acest regulament. Gradul de conformare și de aplicare a Regulamentului a rămas redus în unele state membre.

4

Cred că este nevoie de durate mai scurte de transport. Problemele principale ale păsărilor de curte aflate la sfârșit de carieră: problemele apar de la prinderea animalelor. Ele sunt ridicate de picioare, câte trei într-o mână, ceea ce Reg. interzice. Acest lucru cauzează prejudicii foarte mari. Aria minima a cuștii este prea mică pentru păsări. La transport, sunt importante condițiile, nu doar cele din interiorul vehiculului, ci și cele meteo. Deseori nu se face ventilația corespunzătoare și păsările mor în timpul transportului. Păsările de curte nu ar trebui transportate mai mult de 8 ore.”

Birthe Steenberg, secretar general AVEC (Organizația Industriei Europene crescătoare de păsări), a transmis următoarele idei: „Domnule Buda, în ce privește transportul aerian, nu cred că este probabil ca acesta să fie folosit pentru a duce animalele la abator, fiind prea scump. Transportul animalelor trebuie folosit pentru animalele de prăsilă, nu pentru abatorizare.

Asociația noastră acoperă 95% din producătorii de carne de pasăre din Europa. Trebuie să ținem cont de planificarea și executarea călătoriei cât mai bine. Trebuie să lucreze toți actorii din lanț, fiecare parte să își asume responsabilitatea. În ce privește găinile ouătoare, cuștile nu trebuie să fie prea înalte ca să nu cadă din transport. Trebuie să fie suficient de mare să își ridice capul, dar să nu se ridice în picioare.”

Plata pentru micii fermieri! Termen APIA 15 iulie 2021! Agroinfo , 02 iunie 2021 -

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) anunță că-n acest an, fermierii incluși prin moștenire în schema de plată pentru micii fermieri, pot opta pentru retragerea din schemă până la data de 15 iulie, fără posibilitatea de a mai fi incluși în această schemă. Retragerea până la această dată, 15 iulie, nu constituie sancţiune, conform prevederilor art. 97, alin (1) din Ordinul MADR nr. 45/2021.

Fermierii care au informat APIA cu privire la retragerea lor din schema pentru micii fermieri şi fermierii care au fost excluşi din schemă, primesc în continuare celelalte plăţi solicitate.

Dacă fermierii, care optează pentru Schema pentru micii fermieri (art. 61 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013) solicită şi Măsurile 10, 11 sau 13, au obligația să respecte ecocondiţionalitatea pe întreaga suprafaţă a exploataţiei şi cerinţele specifice măsurilor/pachetelor respective. Nerespectarea acestor condiţii poate conduce la aplicarea sancţiunilor administrative conform legislaţiei în vigoare.

5

După cel puţin un an de participare în schemă, micii fermieri pot opta să treacă la schema simplificată pentru micii fermieri, prevăzută la art. 19 alin. (1) lit. c) din Regulamentul (UE) nr. 1.305/2013, în condiţiile stabilite prin Măsura 6, submăsura 6.5 din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 - 2020.

Conform Regulamentului nr. 1307/2013, titlul V, articolul 61, alin.4: „Nici un avantaj prevăzut in prezentul titlu nu este acordat fermierilor carora s-a constatat ca, incepand cu 18 octombrie 2011, au creat in mod artificial condițiile pentru a beneficia de schema pentru micii fermieri.” Suspiciunea creării de condiţii artificiale pentru accesarea schemei de plată Micii Fermieri provine din fragmentarea exploataţiilor după data de 18 octombrie 2011 în scopul creării mai multor exploataţii.

Prin excepţie, intrarea în schema simplificată pentru micii fermieri în 2021 se poate face prin moştenire.

Fermierii care intră în schema simplificată pentru micii fermieri prin mostenire în anul 2021, trebuie să facă dovada preluării schemei prin transfer de exploataţie.

Moștenitorii pot accesa schema simplificată pentru micii fermieri, numai dacă autorul moștenirii a accesat schema simplificată pentru micii fermierii în anul/anii anteriori.

Art. 64 alin. (3) din Regulamentul (UE) nr.1307/2013, cu modificările și completările ulterioare mentionează că drepturile la plată deținute de fermierii care participă la schema pentru micii fermieri nu sunt transferabile decât în cazul moștenirii. Fermierii care, prin moștenire, primesc dreptul la plată de la un fermier care a participat la schema pentru micii fermieri sunt eligibili, dacă îndeplinesc cerințele pentru a beneficia de schema de plată de bază și dacă moștenesc toate drepturile la plată deținute de fermierul de la care primeşte suprafaţa. 

În anul 2021, fermierii care au dobândit prin moştenire suprafaţa, trebuie să prezinte la depunerea cererii unice de plată, următoarele documente doveditoare: - certificatul de deces al titularului solicitant; - certificat de calitate de moştenitor sau certificat de moştenitor. - actul de identitate al moştenitorului- în cazul în care există mai mulţi moştenitori - declaraţie notarială prin care este împuternicit doar unul dintre moştenitori să primească sprijinul.

Informații obținute de Agroinfo de la APIA.

6

Consilier APIA: Suma alocată pentru acest an pentru plata ajutoarelor din apicultură! Agroinfo , 02 iunie 2021 -

Cristina Popa, consilier Direcția Măsuri de Piață, Comerț Exterior, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) Aparat Central, anunță care este suma alocată pentru acest an pentru plata ajutoarelor din apicultură și le explică apicultorilor cum obțin aceste ajutoare.

"Stupăritul reprezintă unul dintre sectoarele agriculturii cu cele mai vechi tradiții la nivel național, știut fiind că strămoșii poporului român, dacii și tracii, creșteau albine pentru miere și ceară.

Chiar dacă au mai fost ani care s-au dovedit nefavorabili producției de miere, iar pandemia de COVID-19 a avut un impact incontestabil asupra apiculturii și a mijloacelor de trai din sector, în România au existat și există condiții naturale favorabile apiculturii, datorită resurselor melifere însemnate. Recunoscută pentru valorile ei curative și diversitatea sortimentală, mierea românească a obținut de-a lungul timpului numeroase medalii în competițiile internaționale de profil. Cea mai mare producție de miere provine din județele Brăila, Caraș-Severin, Mureș, Sibiu și Vâlcea.

Mierea polifloră deține cea mai mare pondere în totalul producției din fiecare an (50%), urmată de mierea de salcâm (35%) și de cea de tei (15%).

Țara noastră deține al doilea cel mai mare număr de stupi din Uniunea Europeană, respectiv, peste 1,8 milioane. Pentru dezvoltarea sectorului apicol este esențială responsabilizarea apicultorilor, prin aplicarea bunelor practice agricole, lansarea programelor de susținere a plantării plantelor melifere crearea condițiilor optime pentru dezvoltarea afacerilor apicole și multiplicarea familiilor de albine.

În tot acest context, APIA rămâne permanent alături de apicultori și de organizațiile de apicultori, continuând acordarea de sprijin financiar aferent investițiilor pe care aceștia le realizează.

În acest sens, pentru anul 2021, suma alocată Programului Național Apicol (PNA) totalizează 51.128 mii lei.

Reamintim că PNA reprezintă o măsură de sprijin a apicultorilor și a formelor asociative cu finanțare comună (România –U.E.), prin intermediul căreia apicultorii și formele asociative pot deconta diverse cheltuieli pe care le fac pentru stupină.

7

Programul Național Apicol urmărește dezvoltarea unor servicii eficiente pentru preluarea, prelucrarea și desfacerea producţiei de miere în condiţii de calitate controlată, la nivelul standardelor europene, precum și valorificarea integrală şi raţională a condiţiilor şi posibilităţilor naturale, precum și a resurselor din flora spontană.

Valoarea sprijinului financiar alocat din bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru perioada 2020 –2022 este de 152.419 mii lei, din care 76.209 mii lei reprezintă contribuția Uniunii Europene la programele apicole naționale.

Este important de precizat faptul că în ședința Guvernului din data de 05 mai 2021 a fost aprobată o Hotărâre care completează şi modifică Hotărârea Guvernului nr. 339/2020 privind aprobarea Programului Naţional Apicol pentru perioada 2020-2022. În acest sens, crescătorii de albine pot primi subvenții de la stat în cadrul Programului Naţional Apicol 2021, cererile de intenție putând fi depuse de către formele asociative apicole legal constituite, pentru asistență tehnică, și de către apicultorii independenți, deopotrivă, pentru achiziția de remorci apicole/pavilioane sau de accesorii apicole ș.a.

Totodată, sprijinul poate fi folosit și pentru tratamente (achiziționarea de medicamente pentru tratarea bolilor) și decontarea analizelor fizico-chimice/ reziduuri care să ateste calitatea mierii.

Pe lângă modificarea termenelor limită de depunere a cererilor de intenție și a celor de plată, alte reglementări cuprinse în noul act normative prevăd: - actualizarea valorii totale a sprijinului financiar, având în vedere cursul euro stabilit la valoarea de 4,8683 lei pentru plăţile aferente anului 2021;- reglementarea unei excepții privind termenul-limită de depunere a cererii de plată și a documentelor care o însoțesc pentru anul 2022, acesta diind prelungit până la data de 31 decembrie 2022;- Măsura de asistenţă pentru repopularea şeptelului apicol din Uniune s-a completat cu încă două acțiuni, respectiv „Achiziţionarea de produse proteice solide pentru familii de albine de către stupinele de elită și multiplicare” și „Achiziționarea de accesorii apicole de către stupinele de elită/multiplicare.”

8

Prin Program, pentru cele două acțiuni noi, se decontează:

a) achiziția a maximum 10 kg de produse proteice solide/familie de albine în cazul stupinelor de multiplicare și a maximum 20 kg de produse proteice solide/familie de albine în cazul stupinelor de elită, în funcție de numărul de familii de albine deținut;b) achiziţia de incubator de creștere a mătcilor, incubator de transport botci și kit inseminare artificială a mătcilor care să conțină cel puțin microscop, butelie CO2, aparat de inseminare și seringă inseminare.- anexa „Plafoane alocate pentru fiecare măsură din Program” la prezenta hotărâre s-a modificat, în sensul redistribuirii unor sume în cadrul acțiunii prevăzute la Subcapitolul I „Asistență tehnică pentru apicultori și organizațiile de apicultori”. Ca urmare a evaluării implementării PNA în primul an din perioada 2020 – 2022, s-a constatat că pentru cele două masuri de achiziție de echipament de către formele âasociative, pentru procesarea cerii și pentru ambalarea mierii sunt necesare fonduri mai mari, astfel încât orice formă asociativă eligibilă să poată accesa aceste măsuri.

Astfel, fondurile suplimentare se asigură prin redistribuire din sumele dedicate pentru măsura de consultanță în apicultură, pentru care în primul an de aplicare a PNA s-a solicitat și s-a plătit doar 9% din suma alocată cu această destinație.

Revenind la procedura aferentă acordării sprijinului financiar pentru anul 2021, în respectarea calendarului destinat implementării acestei măsuri, 31 Mai 2021 a fost data-limită până la care formele asociative apicole legal constituite care solicită sprijin financiar pentru măsura „Asistență tehnică pentru apicultori și organizațiile de apicultori” sau apicultori care solicita sprijin pentru acțiunile C.4. „Achiziţionarea de mijloace de transport apicol fără autopropulsie – remorcă apicolă/pavilion apicol și mijloace fără autopropulsie de încărcare–descărcare a stupilor în pastoral”, respectiv D.3. “Achiziționarea de accesorii apicole de către stupinele de elită/multiplicare” pot depune cererile de intenție pentru accesarea Programului Naţional Apicol (PNA).

Ulterior acestei date, până la 31 iulie 2021, trebuie depusă și cererea de plată efectivă a sprijinului financiar. De precizat este faptul că strict solicitanții care au depus cererea de intenție pentru măsurile menționate mai sus au dreptul să depună cererea de plată prin care vor solicita  sprijin pentru același produs/produse din cererea de intenție. De asemenea și pentru celelalte măsuri cuprinse în Program necondiționate de depunerea cererii de

9

intenție se va respecta același termen până la care se poate depune a cererea de plată.

Oricare ar fi momentul depunerii cererii de plată, cu încadrarea în termenul limită, achitarea sprijinului financiar se va face de către APIA, după controlul tuturor cererilor de plată și după centralizarea sumelor eligibile pentru verificarea încadrării în plafonul alocat pentru fiecare măsură.

Date fiind restricțiile sanitare determinate de pandemie, APIA a facilitat și de această data modalitatea de depunere a documentațiilor necesare de către apicultori și de către formele asociative apicol, cererile de intenție, împreună cu documentele atașate cererii fiind primite atât la registratura instituției, cât și prin intermediul mijloacelor electronice, la adresa de e-mail a fiecărui centru, iar în același mod vor fi preluate și cererile de plată și documentele care le însoțesc.

În sprijinul beneficiarilor, APIA pune la dispoziție întregul suport al Centrelor, câtși site-ul Agenției, www.apia.org.ro, unde pot fi regăsite permanent date actualizate despre implementarea acestei măsuri de sprijin", a explicat Cristina Popa, consilier APIA Aparat Central. sursa: APIAGRICULTURĂ

Noutăți despre programul de minimis pentru LEGUME! Data lansării și modificări la culturile eligibile , Ionuț Fîntînă , 2 iunie 2021

Programul de minimis pentru legume în spații protejate este așteptat cu nerăbdare de legumicultorii din toată țara. Din păcate, deși trebuia să fie lansat deja, acesta a rămas blocat o perioadă lungă de timp în procesul de avizare, la nivelul Ministerului Finanțelor Publice. 

Potrivit informațiilor oferite de fermierul Ion Păunel în emisiunea ”Agricultura la Raport”, se pare că proiectul de Hotărâre de Guvern pentru programul de ajutor de minimis a obținut, în sfârșit, avizul din partea MFP și urmează să fie aprobat în ședință de Guvern în următoarele două săptămâni.

”Programul de minimis pentru legume în spații protejate s-a aflat și se află într-un mic impas, dar cred că lucrurile sunt pe drumul cel bun. Avizarea acestuia de către celelalte ministere a durat destul de mult, a trebuit să facem

10

o adresă către Ministerul Finanțelor Publice; până la urmă a fost obținut avizul pe acest proiect de HG, numai că a fost destul de tardiv și programul nu se mai putea implementa pe perioadele care erau prevăzute în proiect. Pot să-i asigur pe fermieri că programul de minimis pentru legume în spații protejate se va derula, dar pe ciclul 2 de producție. În acest moment, din informațiile pe care le am, avem avizul Ministerului Finanțelor Publice, avizul Ministerului Fondurilor Europene, urmează cel al Ministerului de Externe. În maxim una-două săptămâni va fi aprobat în ședința de Guvern”, a precizat Ion Păunel pentru AGRO TV.

Potrivit președintelui Sindicatului Producătorilor Agricoli Olt, din lista legumelor eligibile pentru finanțare a fost eliminată varza, astfel că ajutorul de minimis va fi acordat pentru culturile de tomate, castraveți, vinete, ardei gras și ardei capia.

”Tot ca element de noutate, partea de comercializare se va face exact ca pentru Programul Tomata ciclul 2, începând cu data de 2 noiembrie până către finalul lunii decembrie. Nu vom mai avea două vizite pe teren, vom avea doar una. Vor rămâne în program tomatele, castraveții, vinetele, ardeiul gras și ardeiul capia. Va fi scoasă varza timpurie. Bugetul rămâne de 31 milioane euro.

Foarte important de precizat este faptul că fermierii care au apucat să se înscrie la APIA cu anumite tipuri de culturi pentru sprijinul cuplat și sprijinul pe suprafață, nu vor avea legătură cu ceea ce vor declara pentru programul de minimis pentru legume în spații protejate. Acest program se va desfășura prin APIA și Direcția Agricolă, fermierii se pot înscrie pentru ciclul 2 cu alt tip de cultură pe care vor să o cultive. Dacă s-au pregătit pentru ciclul 1, cu siguranță vor planta și pentru ciclul 2, pentru că niciun legumicultor nu o să lase solarul gol. Ar fi bine să se orienteze către o cultură pe care o pot recolta după data de 2 noiembrie”, a mai subliniat legumicultorul Ion Păunel.

Clarificari despre sprijinul acordat fermierilor in acest an: Banii sunt mai putini decat in anul trecut, dar exista o crestere la fondurile europene , i unie 2, 2021 Cu toate ca subventiile ce urmeaza a fi primite de fermieri in acest an sunt mai mici decat in cel precedent, ministrul Agriculturii, Adrian Oros sustine ca in cazul fondurilor europene s-a inregistrat o crestere de 10%. „Banii sunt mai putini decat executia anului trecut, dar si anul trecut am pornit cu un buget mai mic si apoi la fiecare rectificare am reusit sa atragem catre Ministerul Agriculturii bani ca sa acoperim toate nevoile. Acest lucru se va intampla cu siguranta si anul acesta. In schimb este o

11

crestere cu aproape 10% pe banii care vin din fondurile europene, pentru ca anul acesta demaram programul de tranzitie 2021 – 2022, unde avem alocate 3,2 miliarde de euro doar pentru masuri si inca 3 miliarde de euro pentru plati directe. Deci in urmatorii doi ani vor fi 6,2 miliarde de euro bani europeni pentru agricultura”, a precizat Adrian Oros.

Ministrul a vorbit si despre alocarile financiare pentru noul program de sustinere a cultivarii legumelor in spatii protejate, ce urmareste sa inlocuiasca programul Tomata care, in opinia sefului MADR, a fost un esec.

„Tot pentru legumicultori in urmatorii 2 ani au fost alocate 150 de milioane de euro prin Programul de Tranzitie doar pentru sere si solarii, bani distincti, iar pentru procesare si depozitare 50 de milioane de euro. Anul acesta legumicultorii vor primi pentru legume in spatii protejate si un sprijin cuplat de 4.600 de euro. Acestea sunt sumele totale legate de legumicultura pentru anul 2021″, a transmis Oros.

Intrebat cand va deveni operational Programul AgroInvest, seful MADR a precizat ca acest lucru nu depinde de Ministerul Agriculturii, dar a adaugat ca mai este de luat un aviz de la Ministerul Justitiei. “Speranta noastra si a fermierilor este cat mai devreme, dar nu depinde de ministrul Agriculturii”, a precizat Oros.

AFIR si FINANTARI

PNRR: Bani alocați pentru zonele cu risc de inundații. Suma alocată: 323,4 milioane de euro , Roxana Dobre - 2 iunie 2021 Zonele agricole expuse riscului de inundații vor beneficia de investiții prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), conform documentului lansat miercuri, 2 iunie, oficial de Guvern pe pagina de web. Anterior, propunerile României în baza cărora ar urma să accese granturi și împrumuturi în valoare de 29,2 miliarde de euro au fost transmise

12

Comisiei Europene.

Conform PNRR, singura investiție care a rămas valabilă în zona gestionată de Agenția Națională pentru Îmbunătățiri Funciare (ANIF) vizează intervenția doar asupra canalelor de desecare și a stațiilor de pompare pentru evacuare, în vederea prevenirii și gestionării riscului de inundații în zonele:

13

”Proiectele propuse în cadrul acestei măsuri vizează modernizarea sistemelor din cadrul infrastructurii de îmbunătățiri funciare – sistemele de desecare-drenaj existente, aflată în domeniul public al statului și administrarea Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare. În paralel cu lucrările de reabilitare a liniilor de apărare la inundații existente, cât și a acumulărilor existente, pentru complementaritate, este necesară modernizarea sistemelor de desecare-drenaj existente ce deservesc zonele expuse riscului la inundații”, se arată în PNRR, forma publicată de Guvern.

Astfel, se mai precizează în document, a fost realizată prioritizarea proiectelor în funcție de zonele expuse riscului la inundații, cât și de frecvența apariției fenomenelor meteo extreme, rezultând un număr total de 35 de proiecte, cu o suprafață deservită de 442.407,66 ha, și o estimare bugetară de 323.400.000 euro, distribuite astfel: zona de Nord-Vest și Vest (jud. Bihor, Satu-Mare, Arad, Timiș), Centru (jud.

Covana, Brașov), zona Sud-Vest Oltenia (jud. Vâlcea, Dolj), zona Sud-Muntenia și Ilfov (jud. Teleorman, Argeș, Prahova, Ialomița, Călărași, Giurgiu), zona Sud-Est și parțial Nord-Est (Galați, Tulcea, Constanța, Iași, Bacău, Vaslui).

Măsura nu presupune construirea sistemelor de desecare noi ci ”îmbunătățirea” celor vechi

În cadrul PNRR se menționează că prin această măsură nu se propune construirea sistemelor de desecare noi, ci se propun categorii de lucrări care vizează:

lucrări de refacere a secțiunii de scurgere a canalelor prin consolidarea taluzelor (cu saltele realizate din fascine) și prin lucrări de înierbare a taluzelor și a coronamentului. Aceste lucrări sunt lucrări prietenoase cu mediul și se realizează din materiale naturale.

reabilitarea/modernizarea/automatizarea statiilor de pompare pentru evacuarea apelor;

automatizarea stațiilor de desecare și echiparea acestora cu echipament/software SCADA;

automatizarea construcțiilor hidrotehnice (stăvilare) și echiparea acestora cu panouri fotovoltaice și/sau turbine eoliene în vederea asigurării unei surse alternative de energie regenerabilă;

14

construcțiilor hidrotehnice vor fi dotate cu senzori în vederea monitorizării nivelului apei din canal și pentru acționarea stavilelor;

lucrări de colectare, de transport și de evacuare în emisar a apei în exces pentru protecția împotriva inundațiilor, precum și a preluării unor volume de apă în cazul viiturilor;

reabilitarea/modernizarea/completarea/eficientizarea infrastructurii de eliminare a excesului de apă din profilul de sol (canale de eliminare a excesului de apă din profilul de sol, construcții de exploatare, stații de pompare reversibile, subtraversări/stăvilare și podețe).

canalele de desecare nu vor fi impermeabilizate; lucrările de intervenție se vor face pe infrastructura existentă deținută în administrare, astfel încat să nu fie afectată fauna și

flora aferentă amenajării; refacerea secțiunii de scurgere, înierbarea taluzelor și refacerea coronamentelor prin înierbare.

De asemenea, se menționează că vor fi reabilitate/reconstruite zonele de protecţie ale sistemelor de desecare drenaj, acestea având scopul asigurării stabilităţii lucrărilor şi construcţiilor din amenajările de îmbunătăţiri funciare, dar mai ales pentru prevenirea poluării. ”Astfel, în cadrul fiecărui proiect, pe baza expertizei, se va analiza posibilitatea includerii măsurilor pentru restabilirea funcției de absorbție a terenurilor adiacente prin crearea zonelor tampon între suprafețele afectate de inundații și sistemele de desecare-drenaj, prin utilizarea zonei de protecție și a unor fâșii din terenurile afectate, prin implicarea deținătorilor de teren și instalarea fâșiilor de iarbă”, mai arată sursa citată.

În cadrul aceluiași text se mai subliniază că, în abordarea riscului la inundații, intervențiile propuse au ca scop creșterea capacității comunităților locale de a gestiona evenimente climatice extreme, având în vedere că sistemele de desecare-drenaj traverseaza sau sunt localizate în apropierea așezărilor umane, căilor rutiere și de transport sau a terenurilor agricole. Amenajările de îmbunătățiri funciare asigura, conform legislației în domeniu, protecția localităților și a oricăror categorii de construcții împotriva inundațiilor. Exploatarea acestor sisteme se face în corelare cu lucrările de gospodărire a apelor, de gestionare a căilor de comunicații și în acord cu interesele proprietarilor de terenuri și tinând cont de cerințele obiectivelor de mediu. Astfel, prin această măsură sunt abordate o parte din sistemele de desecare din amenajările în care au fost afectate gospodăriile locale de inundații, inclusiv în anul 2021, respectiv:

15

1. Amenajarea Someș Crasna, jud. Satu Mare;

2. Amenajarea Valea Ierului, jud. Bihor;

3. Amenajarea Canal Colector mal drept – CEFA, jud. Bihor;

4. Amenajarea Canal Colector mal stâng – INAND, jud. Bihor;

5. Amenajarea Criș Repede mal drept aval Oradea, jud. Bihor;

6. Amenajarea Partoș-Glogoni, jud. Timiș;

7. Amenajarea Becheiul Vechi-Vest Timișoara, jud. Timiș;

8. Amenajarea Hărman Prejmer, jud. Covasna.

”În același timp, este de reținut că sistemele de desecare nu extrag apa din sursele de apă de suprafață sau subterană, ci colectează apa din precipitații și o dirijează controlat în cursurile de apă de suprafață administrate de ANAR, suplimentând debitele din cursurile de apă și este refolosită de către beneficiarii de apă din aval”, se mai precizează în document.

Tot în PNRR, se mai arată că eliminarea excesului de apă prin intermediul amenajărilor de desecare este o componentă importantă a activității de apărare și combatere a efectelor negative a inundațiilor, reprezentând o necesitate, având în vedere următoarele:

tendința de modificarea climei, care indiă o trecere de la clima continental temperată la o clima excesiv continentală;

scăderea consistenței vegetației silvice și a a celei arbustive din zonele montane și premontane aflate în bazinele hidrografice de ordin inferior care a produs diminuarea rolului atenuator al acestora si favorizarea scurgerilor rapide și cu debite peste probabilitatile de depășire (asigurările de calcul);

scăderea timpilor de concentrare a apelor spre rețeaua hidrografică cu consecință directă mărirea riscului de apariție și frecvența a viiturilor;

creșterea debitelor solide rezultate în urma intensificării eroziunii totale în bazinele de hidrografice implict creștera efluenței aluvionare;

colmatarea totală sau parțială a lucrărilor de apărare și de atenuare a viiturilor situate pe afluenții de ordin inferior (respectiv ordinul III – VI);

16

obturarea albiilor majore în multe secțiuni cu construcții executate fără a se ține seama de folosințele din amonte creează un remuu, cu efecte negative.

Desecarea terenurilor agricole prin canale deschise, se mai precizează în PNRR, se realizează prin eliminarea apelor de suprafață provenite din precipitații, topirea zăpezii, prin scurgeri de pe terenurile cu cote înalte, din freatic și aportul irigațiilor, și se realizează printr-o rețea de canale deschise.

”Schema rețelei de canale de desecare deschise, tipurile de canale și amplasarea acestora depind de mărimea suprafeței cu exces de umiditate, de sursa și mărimea excesului, de relieful terenului supus desecării, de folosința și oganizarea teritoriului, și cand este cazul, de rețeaua de irigație. Rețeaua de canale de desecare deschise, în functie de sursa excesului de umiditate este alcătuită din rețea de colectare și evacuare a apelor în exces provenite din precipitațiile căzute pe suprafața de desecat, rețeaua de colectare a apelor din scurgeri de suprafața de pe terenurile învecinate mai înalte, rețeaua de colectare a apelor în exces provenite din irigații, rețeaua de colectare a apelor de infiltrație prin diguri și pe sub diguri, rețeaua de colectare a apelor în exces provenite de la piscicultură”, se mai arată în document.

În cadrul aceluiași text se mai precizează că rețeaua de colectare și evacuare a apelor în exces provenite din precipitații căzute pe suprafața de desecat este alcătuită din canale terțiare, canale secundare, principale și canale colectoare de evacuare. Evacuarea în emisar se poate face gravitațional sau prin pompare. Investițiile vor fi implementate de către Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) Beneficiarii finali ai investiției vor fi MADR și ANIF.

”Investițiile se realizează asupra infrastructurii din domeniul public al statului, beneficiarul finanțării fiind Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare. Aceste investiții sunt necesare prevenirii și gestionării riscului la inundații, fiind atribute exercitate de o autoritate publică, astfel că acest tip de investiții nu implică elemente de natura ajutorului de stat”, se mai arată în PNRR.

O fermă din Timiș a experimentat cu succes rata variabilă de semănat pe hibrizii de porumb Bayer , Adrian Radu - 2 iunie 2021 Care sunt considerațiile de management pe care ar trebui să le ia fermierii în considerare atunci când vizează producții mari? Pe măsură ce hibrizii de porumb s-au dezvoltat, oamenii de știință s-au concentrat asupra creșterii toleranței la stres a plantelor. Potențialul de producție al

17

porumbului pe plantă nu a crescut în ultimii 50 de ani, dar cantitatea de producție pe hectar a crescut. Astăzi, hibrizii își pot tolera vecinii mai bine ca niciodată și, prin urmare, sunt capabili să reziste la densități mai mari ale plantelor. O parte semnificativă a creșterii randamentului este direct corelată cu densitatea la semănat.

https://youtu.be/34eFs4ftqcA

Fermierii din întreaga lume au adoptat în ultimii ani conceptul de semănat cu rată variabilă. Această strategie presupune corecții asupra densității plantelor în funcție de specificul terenului. În acest fel, plantele pot realiza o bună dezvoltare și îşi pot atinge potențialul maxim de producţie, chiar și în condiţii mai puţin favorabile.

La ferma Columirom din Comlosu Mare, județul Timiș, fermierul Laurențiu Sarcină a testat în ultimii cinci conceptul de rată variabilă de semănare, cu randamente extrem de bune. Fermierul a început experimentele în anul 2016, iar până în prezent a aplicat cu succes principiile de semănare cu rată variabilă.

”În momentul în care noi vrem să avem producții, să avem productivități ridicate și să folosim la maximum calitățile terenului, trebuie să ne orientăm spre lucrul ăsta. Ce vreau să specific este că rata variabilă nu înseamnă numai densitate la porumb, ci spunem că rata variabilă înseamnă automat densitate și la fertilizare, în funcție de densitatea porumbului, pentru că nu este suficient să mărești densitatea porumbului și să nu faci fertilizarea pe măsură. Și altceva, ce înseamnă rata variabilă? Înseamnă, de fapt, că tu îți cunoști foarte bine terenul, parcela pe care semeni și că, în același timp, fără să mai faci acele reglaje, tu poți să ai garanția că semeni numărul de plante pe care le vrei la hectar, în funcție de tipul terenului,” a declarat Laurențiu Sarcină.

Semănarea cu rată variabilă (VRS) are potențialul de a crește profitabilitatea operațiunilor, dar amploarea răspunsului va depinde de mai mulți factori cheie. Tehnologia permite cultivatorilor să colecteze și să analizeze mai ușor mai mulți ani de date pentru a lua decizii mai informate cu privire la hibrizi

18

și populații. Prin utilizarea acestor date istorice, putem caracteriza mai exact variabilitatea în soluri sau medii și putem crește potențialul pentru un ROI mai consistent la VRS.

Potrivit fermierului din Timiș, aplicarea principiului ratei variabile de însămânțare nu este condiționat de utilizarea unor echipamente de precizie. ”Într-o parcelă pe care ți-o cunoști destul de bine și știi că ai diferite tipuri de teren, poți să-ți propui să semeni același hibrid în densități diferite, iar la recoltat vei vedea clar că pe terenul mai bun, dacă ai pus un hibrid cu o densitate mai bună, vei avea o producție mai mare decât pe terenul mai slab, ” a explicat Sarcină.

Ceea ce constituie rata optimă de însămânțare într-un câmp dat va depinde în mare măsură de genetica hibridului selectat. Fiecare hibrid poate răspunde în mod unic la fiecare mediu și caracteristică a solului.

In cadrul fermei Columiron, fermierul a obținut rezultatele excelente prin utilizarea hibrizilor Bayer, genetica Dekalb, care au un grad crescut de adaptabilitate și toleranță la condiţiile de mediu, oferind o rentabilitate mare la hectar.

Zeci de mii de fermieri riscă să nu poată accesa fonduri europene! Totul depinde de AFIR , 2 iunie 2021, Autor: Ionuț Fîntînă

Fermierii afectați de seceta de anul trecut riscă să nu poată accesa fonduri europene prin anumite submăsuri anul acesta. Fermierul Ștefan Moraru, membru al Asociației Producătorilor de Porumb din România (APPR), a atras atenția asupra acestei probleme în emisiunea ”Agricultura la Raport”. Concret, în Ghidul solicitantului publicat în consultare de AFIR, se specifică faptul că pe submăsura 6.4 au dreptul să depună proiecte doar societățile comerciale care au înregistrat anul trecut un bilanț pozitiv sau 0. În aceste condiții, zecile de mii de fermieri care au fost afectați de seceta de anul trecut riscă să nu mai poată accesa banii europeni, dacă această condiție nu va fi modificată.

”Fermele cu pierderi pe anul 2020 nu pot depune proiecte pe submăsura 6.4. Aceste pierderi s-au înregistrat la majoritatea fermierilor din zona de sud, sud-est și est. Știm foarte bine problemele cauzate de seceta de anul trecut. Noi stăm cu ochii pe ce putem să facem în privința proiectelor europene pe viitor și încercăm să ne diversificăm activitățile, astfel încât să putem să trecem peste viitoare astfel de momente mai ușor. Eu, pe submăsura 6.4, mă gândesc să realizez o investiție ori într-o instalație de producere peleți, ori realizarea unui atelier de confecții metalice, să încep să fac echipamente pentru irigat”, a precizat Ștefan Moraru.

19

În Ghidul solicitantului pentru submăsura 6.4, la capitolul 4.1, se specifică următoarele: ”Pentru societăţi comerciale – Situaţiile financiare (bilanţ – formularul 10, contul de profit şi pierderi – formularul 20, formularele 30 și 40), precedente anului depunerii proiectului înregistrate la Administraţia Financiară în care rezultatul operaţional (rezultatul de exploatare din contul de profit și pierdere – formularul 20) să fie pozitiv (inclusiv 0).”

Fermierului călărășean atrage atenția că acest pasaj trebuie modificat de reprezentanții AFIR, adăugându-se o excepție pentru fermele care, deși au suferit pierderi, nu se află în dificultate. ”Noi nu suntem într-o dificultate, ci doar nu avem profit, dar activitatea anterioară anului 2020, cât și activitatea din anul curent, demonstrează că suntem performanți. Faptul că nu avem profit e o chestiune care a fost independentă de noi. AFIR ar trebui să ia în considerare acest aspect, pentru că altfel scoatem toate fermele afectate de secetă din schemă, și nu doar pe submăsura 6.4, ci și pe 6.2 și pe alte măsuri”, a mai subliniat Ștefan Moraru.

Potrivit fermierului, situația prin care au trecut fermierii este ușor demonstrabilă prin procesele verbale eliberate de MADR. Astfel, AFIR-ul ar trebui să recunoască aceste documente și să fie de acord ca fermierii care le dețin să fie exceptați de la condiția bilanțului pozitiv pentru anul 2020.

Fonduri de 70.000 EURO pentru tinerii fermieri – Criterii de selecție pentru submăsura 6.1, Ionuț Fîntînă , 2 iunie 2021 ,

Ghidul solicitantului pentru submăsura 6.1 – Instalarea tânărului fermier, a fost publicat în consultare publică de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR). Acesta vine cu câteva elemente de noutate față de perioada 2014-2020, atât în ceea ce privește criteriile de selecție ale proiectelor, cât și valoarea sprijinului financiar.

Potrivit documentului publicat de AFIR, pentru submăsura 6.1, pragul minim este de 30 de puncte si reprezintă punctajul minim  sub care niciun proiect eligibil nu poate intra la finanțare.

Proiectele al căror punctaj va scădea în urma evaluării AFIR sub pragul de calitate corespunzător lunii/respective, vor fi declarate neconforme și nu vor mai intra în procesul de selecție. Solicitanții vor putea redepune proiectele o singură dată în cadrul sesiunii  continue de depunere.

Proiectele pe submăsura 6.1 vor fi punctate în funcție de următoarele criterii de selecție:

20

I. Principiul comasării exploatațiilor, având în vedere numărul exploatațiilor preluate integral – maxim 20 puncte

1. Solicitantul preia integral minimum trei exploatații agricole – 20 pct

2. Solicitantul preia integral două exploatații agricole – 15 pct3. Solicitantul preia integral cel puţin o exploatație agricolă – 10

pctII. Principiul nivelului de calificare în domeniul agricol/ veterinar/

economie agrară – maxim 20 puncte 1. Solicitantul a absolvit cu diplomă de studii superioare pentru

ramura agricolă vizată în proiect (vegetal/zootehnic/mixt) – 20 pct

2. Solicitantul a absolvit studii postliceale sau liceale pentru ramura agricolă vizată în proiect (vegetal/zootehnic/mixt) – 15 pct

3. Solicitantul prezintă dovada urmării unui curs de calificare /instruire superior nivelului minim obligatoriu solicitat prin eligibilitate, pentru ramura agricolă vizată în proiect (vegetal/zootehnic/mixt), cel puţin Nivelul I de calificare, conform legislaţiei aplicabile la momentul acordării certificatului de calificare profesională – 10 pct

III. Principiul potențialului agricol care vizează zonele cu potențial determinate în baza studiilor de specialitate – maxim 5 puncte

1. Proiectul este implementat într-o zonă cu potențial agricol ridicat (conform studiului ICPA –anexat ghidului solicitantului) – 5 puncte

2. Proiectul este implementat într-o zonă cu potențial agricol mediu (mijlociu) (conform studiului ICPA –anexat ghidului solicitantului) – 3 puncte

IV. Principiul integrării în cadrul planurilor de afaceri a activităților de protecție a mediului și utilizare eficientă a resurselor precum gestionarea eficientă a gunoiului de grajd,  agricultură de precizie etc. – maxim 15 puncte

1. Planul de afaceri cuprinde minimum 3 activități de protecție a mediului și utilizare eficientă a resurselor din următoarele: economie circulară, utilizarea eficiență a apei, agricultură ecologică, perdele forestiere, utilizare de energie din surse regenerabile, combatere biologica a dăunătorilor/ polenizare

21

biologică, producere de compost în scopul folosirii ca îngrășământ, gestionarea eficientă a gunoiului de grajd – 15 pct

V. Principiul integrării în cadrul planurilor de afaceri a  construirii și modernizării clădiri cu destinație agroalimentară, achiziției de echipamente în vederea creșterii performanței economice a exploatației – maxim 25 puncte

1. Planul de afaceri prevede construcție și/sau modernizare clădiri cu destinație agroalimentară și achiziție de echipamente – 25 pct

2. Planul de afaceri prevede construcție și/sau modernizare clădiri cu destinație agroalimentară – 18 pct

3. Planul de afaceri prevede achiziție de echipamente – 10 pct

VI. Principiul apartenenţei la o formă asociativă cu rol economic (cooperativă, grup sau organizație de producători). Înainte de efectuarea ultimei plați se va verifica dacă în ultimele 12 luni înainte de depunerea ultimei cereri de plată beneficiarul a comercializat prin intermediul unui grup de producători, organizaţii de producători sau cooperative minimum 50% din producția proprie. – maximum 15 puncte

IMPORTANT! Toate activităţile pe care solicitantul se angajează să le efectueze în cadrul Planului de afaceri şi pentru care a primit punctaj la selecţie, devin condiţii obligatorii pentru menţinerea sprijinului și pe toată perioada Contractului de finanțare (perioada de implementare şi monitorizare a proiectului).

Sprijinul public nerambursabil prin submăsura 6.1 se acordă pentru o perioadă de maxim trei ani și este de:

70 000 de euro pentru exploatațiile care integrează în planul de afaceri operațiuni de condiționare – procesare sau agricultura ecologică pentru exploatațiile între 30.000 SO și 50.000 SO

60 000 de euro pentru exploatațiile care integrează în planul de afaceri operațiuni de condiționare – procesare sau agricultura ecologică pentru exploatațiile 12.000 SO și 29.999 SO

50.000 de euro pentru exploatațiile între 30.000 SO și 50.000 SO 40.000 de euro pentru exploatațiile între 12.000 SO și 29.999 SO.

ALTELE

Ministrul Oros, în direct astăzi! Agroinfo , 02 iunie 2021

22

Ministrul agriculturii, Adrian Oros, susţine astăzi o conferinţă de presă referitoare la negocierile din cadrul celei mai recente reuniuni a Consiliului Agricultură şi Pescuit – AGRIFISH privind Politica Agricolă Comună 2021-2027, anunță Ministerul Agriculturii într-o informare transmisă pentru Agroinfo.

Miercuri, 2 iunie 2021, de la ora 11, ministrul Adrian Oros susține la sediul MADR o confernță de presă. Temele abordate vizează:

- negocieirile de la cel mai recent Consiliu de miniștri, Agrifish, privind Politica Agricolă Comună 2021-2027;

- măsurile de sprijin pentru investiții din fonduri europene, 3,2 miliarde de euro, ce urmează a fi lansate pentru perioada de tranziție, 2021-2022.

Ministrul român al agriculturii la Consiliul Agrifish, ținut la Bruxelles la sfârșitul lunii mai 2021.

Conferinţa are loc la sediul ministerului, dar se va transmite live şi pe paginile de Facebook MADR şi Adrian Oros, transmisiune preluată și de pagina Facebook Agroinfo.

Ministrul Oros a anulat acum declarațiile în direct pe care trebuia să le susțină astăzi!Agroinfo , 02 iunie 2021

Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a anunțat că susține astăzi  o conferinţă de presă la sediul MADR referitoare la negocierile din cadrul celei mai recente reuniuni a Consiliului Agricultură şi Pescuit – AGRIFISH privind Politica Agricolă Comună 2021-2027. Cu doar 40 de minute înainte de începerea transmisiunii în direct a declarațiilor, Biroul de presă MADR a anunțat că ministrul agriculturii și-a anulat conferința de presă.

Biroul de presă al MADR nu a dezvăluit motivul sau motivele anulării conferinței de presă de astăzi. Șeful MADR trebuia să prezinte astăzi live măsurile de sprijin pentru investiţii din fonduri europene, în valoare de 3,2 miliarde de euro, ce urmează să fie lansate pentru perioada de tranziţie

23

2021-2022 și ce s-a negociat la Consiliul de miniștri Agrifish, ținut la Bruxelles la sfârșitul lunii mai.

Biroul de presă al Ministerului Agriculturii a comunicat acum, pentru Agroinfo, că a fost reprogramată conferința de presă anulată astăzi. Ministrul agriculturii Adrian Oros va susține o conferință de presă mâine, joi, 3 iunie 2021, de la ora 12:00. Temele care vor fi abordate rămân aceleași:

- negocieirile de la cel mai recent Consiliu de miniștri, Agrifish, privind Politica Agricolă Comună 2021-2027;

- măsurile de sprijin pentru investiții din fonduri europene, 3,2 miliarde de euro, ce urmează a fi lansate pentru perioada de tranziție, 2021-2022.

Conferința va fi transmisă live pe paginile Facebook MADR și Adrian Oros.

Oros, ținta ironiilor pe tema „O roboseră în fiecare școală” , Ionel Vaduva , 2 iunie 2021

Ca răspuns la postarea „O roboseră în fiecare școală” a Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Nechita-Adrian Oros, de pe Facebook, din 22 mai 2021, fostul secretar de stat în cadrul aceluiași minister și actual fermier, Daniel Dumitru Botănoiu, îi răspunde tot pe Facebook că „avem fiecare realitățile noastre”.

Fostul angajat al ministerului de resort îl ironizează pe actualul deținătorului portofoliului Agricultură și spune că nu sunt bani pentru irigații, despăgubiri, plata subvențiilor, dar sunt idei de finanțare a roboserelor?

„Oameni buni, oare mi se pare mie sau avem fiecare realitățile noastre? Cu mândrie proletară, ne anunță dl. Oros că înființează în fiecare școală câte o roboseră!!! Am terminat cu finanțarea agriculturii, am terminat cu irigațiile, cu despăgubirile, cu plata subvențiilor în zootehnie și cu programele din horticultură, din zona montană, din piscicultura și acvacultură, cele de susținere a tinerilor fermieri, am finalizat Programul Național Strategic, am finanțat agricultura prin PNRR, am finalizat negocierea noii PAC în ce privește plafonarea, investițiile în depozite și nu numai, condiționalitatea socială, ecoschemele etc… prioritatea rămânând roboserele!

„Păi, nu tocmai dl. Oros este cel care ne repetă că nu sunt bani!? Nu dânsul ne spune că bugetul se consumă doar pentru programe de care fermierii au nevoie? Sunt curios la un sondaj realizat în mediul rural care ar fi procentul pentru un astfel de proiect! Avem probleme structurale cât «casa», probleme

24

legate de finanțarea sectorului agricol, probleme cu piețele de desfacere, probleme cu inputurile și, dintr-o dată, prioritatea devine înființarea de robosere!?

„Nu știu să se fi «legat de ușa» Ministerului de Finanțe dl. Oros pentru a obține o plată suplimentară destinată roboserelor! Ce știu însă este faptul că, în școlile agricole nu există în dotare: o sapă, un vermorel sau un plantator, nu mă gândesc la tractoare, echipamente sau la noua tehnologie! Deci, «trăim» în lumi diferite: una a realității din rural și o alta, fracturată de realitate, în care trăiește dl. Oros! PS: spre știință: Bulgaria are in PNRR alocată suma de 424 milioane euro pentru irigații și desecare!!!”, scria Botănoiu pe pagina sa de socializare, marți, 1 iunie 2021.

Consorțiul

Anterior, în data de 22 mai 2021, șeful de la Agricultură, Nechita-Adrian Oros, scria pe pagina sa oficială de socializare că-și propune finanțarea unei robosere în fiecare școală, alături de un consorțiu cu nume sonore în sectorul R&D.

„O roboseră în fiecare scoală, este un proiect propus Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale de către un consorțiu format din Clubul Fermierilor Români, Organizația Clubul Informaticii Economice «CyberKnowledgeClub», Asociația Știință și Tehnică și compania Cyberllence Inovație S.R.L.

„Proiectul vizează aspecte legate de agricultura ecologică, transformarea digitală a agriculturii, robotica agricolă, tehnologii informatice cu aplicații agricole, reducerea consumului de apă și gestionarea schimbărilor climatice, scopul final fiind educarea tinerilor pentru a crește competitivitatea pe piața muncii a cerințelor din zona Industriei 4.0.

„Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale susține asigurarea accesului la o educație de calitate pentru toți copiii, prin intermediul dezvoltării competențelor și abilităților în domeniul digital, adaptate la evoluția societății informaționale din prezent și viitor”, anunța Oros pe pagina sa de socializare.

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale în exercițiu, Nechita-Adrian Oros, și-a făcut un obicei de a posta doar pe Facebook, aproape tacit, anumite direcții de dezvoltare. Față de predecesorii săi, Oros pare să fi avut cel mai mic număr de conferințe de presă în care să-și prezinte prioritățile pentru sectorul pe care îl conduce.

25

Chiar miercuri, 2 iunie 2021, Oros trebuia să susțină o conferință de presă la sediul MADR pentru a prezenta negocierile de la cel mai recent Consiliu de miniștri Agrifish, privind Politica Agricolă Comună 2021-2027, respectiv măsurile de sprijin pentru investiții din fonduri europene (3,2 miliarde euro), ce urmează a fi lansate pentru perioada de tranziție 2021-2022, doar pentru a o anula și reprograma două zile mai târziu.

LUNA MAI FINANCIARĂ, FMI: România, cea mai rapidă revenire economică din UE, George Marinescu , Ziarul BURSA #Macroeconomie / 02 iunie

Relaxarea restricţiilor impuse în timpul pandemiei, disputa în jurul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), anunţarea candidaturilor pentru şefia PNL şi numirea Vioricăi Dăncilă în funcţia de consultant în cadrul unei direcţii a Băncii Naţionale a României (BNR) reprezintă câteva dintre coordonatele marcante ale lunii trecute.

Accelerarea campaniei de vaccinare şi reducerea zilnică a gradului de infectare cu Sars-Cov 2 au determinat, după un an de stare de alertă, decizia autorităţilor de a relaxa restricţiile în aproape toate domeniile de activitate, indiferent că vorbim despre HoReCa, evenimente culturale, sportive sau organizarea de evenimente private. Menţionăm că, la data de 31 mai, 4.320.017 persoane erau vaccinate în ţara noastră împotriva Sars-Cov 2, dintre care 3.553.506 persoane sunt vaccinate cu ambele doze.

PNRR a reprezentat piatra aruncată în mare şi pe care toate partidele politice au încercat să o scoată la mal, prin diverse metode. Cei de la guvernare afirmă că, ulterior, au şlefuit piatra destul de bine pentru a o prezenta ca o bijuterie în faţa Comisiei Europene. În schimb, PSD şi AUR susţin că PNRR este găunos şi că nu vom fi în stare să absorbim cele 29,2 miliarde euro puse la dispoziţie sau că de fondurile respective vor beneficia numai firmele şi ONG-urile apropiate guvernării, în timp ce restul cetăţenilor vor fi nevoiţi să trăiască în austeritate.

Disputa aceasta a avut loc în condiţiile în care PNL, spre deosebire de partenerii de la USRPLUS şi UDMR, se erodează zilnic în ochii electoratului, mai ales că la şubrezirea eşafodajului se contribuie din plin şi din interiorul formaţiunii politice. Congresul liberalilor din toamnă reprezintă un moment de speranţă, dar este greu de crezut că PNL îşi va reveni din lunga vară fierbinte care urmează între Ludovic Orban şi Florin Cîţu.

În acelaşi timp, luna trecută Eurostat a confirmat că România are cea mai mare creştere economică (2,8%) din UE, în trimestrul întâi din 2021 şi

26

Fondul Monetar Internaţional a estimat o creştere economică, în acest an, pentru ţara noastră de 7% (cu 3 puncte procentuale peste estimările iniţiale) şi un deficit bugetar de 6,8% (faţă de 7,2% - estimarea iniţială).

• Guvernul şi-a asumat desfiinţarea CFR Marfă

În şedinţa din 5 mai, Guvernul a aprobat Programul de convergenţă a României, care, împreună cu strategia fiscal-bugetară şi cu Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, conţin reformele pe care şi le asumă actuala putere politică: reforme în sistemul de pensii, salarizare, companii de stat, administraţie publică.

Executivul a mai aprobat strategia de administrare a datoriei publice guvernamentale 2021-2023 propusă de ministrul Finanţelor Publice, Alexandru Nazare, prin care cuantumul datoriei guvernamentale se va situa la aproape 50% din Produsul Intern Brut.

GRECO a transmis, prin raportul publicat în aceeaşi zi, că nivelul de respectare a recomandărilor privind prevenirea corupţiei în rândul parlamentarilor şi magistraţilor este nesatisfăcător şi, de asemenea, România a îndeplinit doar 5 din cele 18 recomandări.

Referitor la acest aspect, prim-ministrul Florin Cîţu a spus: "Tot raportul spune un lucru foarte important: că suntem pe drumul cel bun. (...) Eu aş spune câteva lucruri: în primul rând, am oprit răul şi am inversat efectele negative ale reformelor iniţiate în perioada 2017-2019; deci, acesta a fost primul lucru pe care l-am făcut, am oprit ceea ce s-a întâmplat atunci. În acest moment, suntem în plin proces de reformă a legilor justiţiei. Acestea se discută în coaliţie. Cred că mergem în direcţia cea bună, dar ceea ce pot să spun eu, în această administraţie, în acest guvern - legile justiţiei nu vor mai fi abuzate şi nu vom mai vedea ceea ce s-a întâmplat în perioada 2017-2019".

În 10 mai, Guvernul a aprobat prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 13 mai 2021, precum şi stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de Covid -19. Hotărârea respectivă avea să fie modificată după numai câteva zile, pentru ca relaxarea din 15 mai să aibă efectele scontate. Prin hotărârea adoptată în 10 mai, a fost eliminată restricţia privind participarea la organizarea de procesiuni şi/sau pelerinaje religioase, legată de domiciliu sau reşedinţă şi s-a decis organizarea unor evenimente-pilot în domeniul competiţiilor sportive, la care să fie permisă participarea spectatorilor doar pentru persoanele care sunt vaccinate sau pentru persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 90-a zi

27

ulterioară confirmării infectării cu Sars-Cov-2 sau a persoanelor care prezintă rezultatul unui test RT-PCR nu mai vechi de 72 de ore. Tot prin aceeaşi hotărâre s-a decis ca organizarea şi desfăşurarea activităţii în cadrul cinematografelor, instituţiilor de spectacole şi/sau concerte să se poată desfăşura cu participarea publicului peste 50% din capacitatea maximă a spaţiului, doar ca evenimente-test sau pilot, în aceleaşi condiţii ca evenimentele din plan sportiv.

Tot în 10 mai, la Bucureşti, preşedinţii României şi Poloniei au condus lucrările desfăşurate în format online ale Formatului Bucureşti 9 (B9). La finalul şedinţei - la care au participat şi Joe Biden, preşedintele SUA şi Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO -, preşedinţii Bulgariei, Republicii Cehe, Estoniei, Letoniei, Lituaniei, Poloniei, României, Republicii Slovace şi Ungariei au adoptat o declaraţie comună prin care solicită ca la summit-ul NATO ce va avea loc în 14 iunie să fie dezbătută cu prioritate situaţia aşa-ziselor conflicte îngheţate de la graniţa Flancului Estic al alianţei nord-atlantice. În declaraţie mai sunt condamnate actele de sabotaj ale Rusiei pe teritoriul NATO şi se afirmă că ascensiunea globală a Chinei trebuie abordată împreună, în cadrul alianţei.

Oficialii Comisiei Europene au trimis, în 11 mai, Reprezentanţei ţării noastre la Bruxelles, o scrisoare cu mai multe observaţii privind planul pe care Guvernul îl propune în privinţa CFR Marfă. Conform acestui document, autorităţile de la Bucureşti şi-au asumat desfiinţarea companiei, care înregistrează datorii uriaşe, iar o parte din activele şi activitatea ei să fie preluate de societatea Rofersped, care este în acest moment casa de expediţii a CFR Marfă. Rofersped ar urma să preia doar 27% din activitatea CFR Marfă, iar restul activităţii va fi împărţită între operatorii privaţi de transport marfă pe calea ferată.

• Primele măsuri de relaxare

În 11 şi 12 mai, prim-ministrul Florin Cîţu s-a deplasat la Bruxelles, unde s-a întâlnit cu Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene, cu vicepreşedinţii Margrethe Vestager şi Valdis Dombrovskis şi cu Adina Vălean, comisarul european pentru transporturi. Vizita oficială a premierului a avut drept scop încredinţarea conducerii Comisiei Europene că ţara noastră este pregătită să absoarbă cei 29,2 miliarde euro alocaţi prin PNRR şi că va îndeplini, până în anul 2026, şi programul de reforme inclus în planul respectiv.

Despre vizita la Bruxelles, premierul Florin Cîţu a declarat, la finalul şedinţei de guvern din 13 mai: "Am asigurat-o pe doamna preşedinte că acesta este guvernul care va face reforme, în perioada următoare şi, de

28

aceea, avem nevoie şi de un PNRR care să susţină partea de reforme. Câteva dintre obiective, unele dintre ele sunt mai uşor de atins - creşterea economică peste media Uniunii Europene, reducerea deficitelor bugetare, şi aici am avut o discuţie şi cu domnul vicepreşedinte Dombrovskis, pe care l-am asigurat că rămânem pe traiectoria din strategia fiscal-bugetară de reducere a deficitului. (...) Rolul meu a fost acela de a convinge partenerii europeni că avem capacitatea sa folosim toţi banii, toţi cei 29,2 miliarde (...) şi că putem să folosim aceşti bani fără să punem în pericol sustenabilitatea sau stabilitatea fiscală a României. (...) Câteva dintre reformele la care ne-am angajat prin programul de guvernare, prin strategia fiscal bugetară, prin programul de convergenţă şi prin PNRR: reforma pensiilor, care va fi adoptată în perioada următoare şi care are rolul de a asigura sustenabilitatea sistemului de pensii în România. Este o reformă fiscală, despre care am tot vorbit, care să asigure creşterea veniturilor bugetare şi optimizarea cheltuielilor bugetului în anii următori. Aici, am precizat din nou obiectivul meu clar de a nu introduce şi a nu creşte taxe. Referitor la reforma salarizării, obiectivul este acela de a avea o legătură directă între performanţă şi venit, să eliminăm partea subiectivă. Cu privire la reforma administraţiei publice, dorim introducerea mobilităţii în rândul funcţionarilor publici şi asigurarea unei cariere, în mod transparent, de a avea o carieră în administraţia publică. De asemenea, dezvoltarea sau implementarea Băncii Naţionale de Dezvoltare şi, bineînţeles, reforme în ceea ce priveşte reducerea emisiilor de carbon, trecerea la energie verde şi aşa mai departe".

În 14 mai, Guvernul a modificat anexele hotărârii privind starea de alertă şi a stabilit condiţiile în care a avut loc, la jumătatea lunii trecute, prima relaxare majoră a restricţiilor din timpul pandemiei.

• Liviu Dragnea, inculpat pentru vizita la Trump, Dăncilă - promovată la BNR

În 17 mai, Direcţia Naţională Anticorupţie a decis trimiterea în judecată a fostului lider PSD, Liviu Dragnea, pentru săvârşirea trei infracţiuni: două de trafic de influenţă şi una de folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite. Este vorba despre dosarul privind vizita pe care Dragnea şi-a aranjat-o în SUA, în perioada 17-21 ianuarie 2017, la ceremonia de depunere a jurământului de către Donal Trump. În schimbul aceste vizite, conform procurorilor DNA, Liviu Dragnea Nicolae-Liviu ar fi traficat, în favoarea unui om de afaceri, influenţa reală pe care o avea faţă de prim-ministrul şi alţi membri ai Guvernului României, promiţându-i că îi va determina pe aceştia să îi

29

asigure interesele de afaceri, în special din domeniul militar şi al intelligence, pe care respectivul le avea în România. Mai mult, în schimbul foloaselor primite de la Gheorghe Dimitrescu - celălalt coinculpat din dosar - în perioada iunie - iulie 2017, Liviu Dragnea ar fi traficat în favoarea acestuia, influenţa reală pe care o avea asupra ministrului afacerilor externe, promiţând că îl va determina pe înaltul demnitar să îl desemneze pe primul în funcţia de consul general al României la Bonn, lucru care s-a şi întâmplat.

În 18 mai, Banca Naţională a României a confirmat pentru mass-media informaţia că fostul premier social-democrat Viorica Dăncilă şi colegul ei de partid, fostul europarlamentar Ioan Mircea Paşcu vor face parte, începând din 1 iunie, din echipa BNR. În timp ce Ioan Mircea Paşcu va fi consultant pentru viitorul Departament de Geopolitică al băncii centrale, Dăncilă va fi consultant pentru Strategia de Sustenabilitate şi Energie Verde din cadrul BNR.

Referitor la numirea Vioricăi Dăncilă, Adrian Vasilescu, consultant de strategie în cadrul BNR, a declarat: "Doamna Dăncilă este angajată consultant în Departamentul pentru economia verde. Pentru că finanţările pentru economia verde vor forma o categorie specială în bătălia în intrarea în Zona Euro. A fost europarlamentar atâţia ani, are legături în Parlamentul Europeanare, blazon de fost premier, a avut relaţii speciale cu ecologiştii din Parlamentul European".

Guvernul a aprobat în şedinţa din 19 mai organizarea alegerilor locale parţiale în 27 iunie, în 36 de localităţi din ţară. În 35 dintre acestea, funcţiile de primar au rămas vacante, iar într-o localitate sunt organizate alegeri pentru consiliul local.

În aceeaşi zi, Camera Deputaţilor, în calitate de primă cameră sesizată, a adoptat, în forma trimisă de Guvern, proiectul de lege privind reţelele 5G. Potrivit proiectului, furnizorii de comunicaţii vor putea utiliza în reţelele 5G numai tehnologii, echipamente şi programe software de la producători autorizaţi în prealabil prin decizie a premierului, pe baza avizului CSAT. De asemenea, documentul prevede că România va ţine cont de obligaţiile faţă de UE şi SUA.

Proiectul de lege a fost înaintat Senatului, care este for decizional în acest caz.

• PNRR îi va aduce guvernului Cîţu o moţiune de cenzură

În 20 mai, premierul Florin Cîţu, vicepremierul Dan Barna şi Cristian Ghinea - ministrul investiţiilor şi proiectelor europene s-au întâlnit cu

30

reprezentanţii PSD pentru a discuta despre Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Întâlnirea a avut loc la solicitarea PSD, care a făcut demersuri în acest sens şi la Bruxelles, prin reprezentanţii săi din Parlamentul European.

La întâlnire au participat şi reprezentanţii partenerilor sociali - Florin Jianu, preşedintele CNIPMMR şi Dumitru Costin, preşedintele BNS, care au depus un set de propuneri cu privire la PNRR.

Parlamentul s-a întrunit în plen reunit în 26 mai, cu speranţa că premierul Florin Cîţu va prezenta PNRR. Din păcate, premierul a prezentat doar o sinteză a respectivului plan, din care reieşea că 42 de reforme şi 71 de investiţii erau cuprinse în acel moment în draftul de negociere a PNRR. De aceea, Marcel Ciolacu, preşedintele PSD, a anunţat că parlamentarii social-democraţi iniţiază o moţiune de cenzură pe care o vor depune în 14 iunie împotriva guvernului Cîţu.

• Noi măsuri de relaxare, de la 1 iunie

În şedinţa din 27 mai, Guvernul a aprobat noile măsuri de relaxare ce au intrat în vigoare la 1 iunie. La finalul şedinţei Executivului, premierul Florin Cîţu a prezentat o parte dintre aceste măsuri: "În primul rând, am crescut numărul participanţilor la activităţile cultural-artistice şi de divertisment, desfăşurate în spaţii deschise, de la 500 la 1000 de persoane. Pot participa doar persoane vaccinate, testate sau trecute prin boală. (...) S-a mărit la 8 numărul persoanelor care pot circula în grupuri. S-a aprobat desfăşurarea evenimentelor private, nunţi, botezuri, etc., cu 50 de persoane în spaţii închise şi 70 de persoane în spaţii deschise. Numărul persoanelor participante poate fi mai mare doar dacă toate persoanele sunt vaccinate. Activităţile sportive se pot desfăşura atât la interior, cât şi la exterior, cu participarea spectatorilor până la 25% din capacitatea spaţiului, deci şi la interior şi la exterior. Participarea peste această limită este permisă doar dacă toate persoanele sunt vaccinate sau prezintă test negativ şi se vaccinează înainte de intrarea la eveniment. (...) A fost crescut numărul persoanelor care pot participa la activităţi culturale, ştiinţifice, artistice sau de divertisment în spaţii închise de la 50% la 70% din capacitatea spaţiului. (...) Se permite desfăşurarea conferinţelor cu cel mult 100 de persoane şi a fost creată posibilitatea desfăşurării acestora la capacitate maximă a spaţiului, dacă la activitate participă doar persoane vaccinate. (...) S-au redeschis piscinele interioare, cu participarea publicului până la 70% din capacitatea maximă a spaţiului. A fost crescut gradul de ocupare a meselor din restaurantele de interior de la 50% la 70% din capacitatea spaţiului. Numărul participanţilor poate fi mai mare dacă toţi sunt vaccinaţi. A fost crescut gradul de ocupare al spaţiilor de cazare de la 70% la 85% pentru

31

unităţile de cazare de pe litoral. S-au redeschis barurile, cluburile, discotecile şi sălile de jocuri în intervalul orar 5:00 - 24:00, cu participarea publicului până la 50% din capacitatea maximă a spaţiului, doar pentru persoanele vaccinate. (...) A fost introdusă excepţia de la purtarea măştii de protecţie pentru persoanele vaccinate care lucrează în spaţii închise unde nu se află mai mult de cinci lucrători".

• FMI: "Revenirea economică a României pare a fi cea mai rapidă în rândul ţărilor UE"

Fondul Monetar Internaţional a estimat, în 28 mai, o redresare economică puternică în România pentru anul 2021, cu un avans al PIB-ului real de 7%, cu 3 puncte procentuale peste estimarea iniţială, şi un deficit bugetar de 6,8% (faţă de 7,2% estimare iniţială).

"Revenirea economică a României pare a fi cea mai rapidă în rândul ţărilor UE începând din trimestrul 4 al anului 2020. Se anticipează că o recoltă agricolă mai bună va susţine producţia ulterior, în cursul acestui an. Riscul principal de nerealizare a acestei prognoze este cel al unor schimbări negative neaşteptate în evoluţia pandemiei, inclusiv din cauza apariţiei unor noi tulpini ale virusului, eficienţei mai reduse în timp a vaccinului sau refuzului de vaccinare din partea populaţiei", precizează comunicatul remis de FMI în urma încheierii consultărilor pe Articolul IV.

Consiliul Naţional al PNL a aprobat în 30 mai ca data Congresului în care va fi aleasă noua conducere a liberalilor să fie 25 septembrie. La evenimentul din septembrie ar urma să participe 5000 de delegaţi, care vor fi aleşi în lunile iunie şi iulie de organizaţiile judeţene ale PNL. Pentru funcţia de preşedinte al PNL şi-au anunţat oficial candidatura premierul Florin Cîţu şi Ludovic Orban - actualul şef al liberalilor.

În 31 mai, Guvernul a trimis varianta finală a PNRR către Comisia Europeană, plan care ar urma să fie prezentat pe plan intern, azi, 2 iunie. În aceeaşi zi, a fost inaugurat la Bucureşti, în prezenţa preşedintelui Klaus Iohannis, premierului Florin Cîţu, vicepreşedintelui Comisiei Europene - Maros Sefcovic şi secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, Centrul Euro-Atlantic pentru Rezilienţă (E-ARC), care ar urma să ajute la o mai bună pregătire a NATO, UE şi a partenerilor acestora pentru a răspunde crizelor majore. Bogdan Aurescu, ministrul de Externe, a precizat că E-ARC va funcţiona, deocamdată, ca instituţie românească, cu personalitate juridică, în subordinea MAE, dar ar urma să fie, în timp, internaţionalizat.

……………………….

32

LEGISLATIV

Reglementări privind distrugerea ambroziei. Amenzi şi controale , Tania Insuratelu , iunie 2, 2021 Prin Legea nr. 129/2020 pentru modificarea Legii nr. 62/2018 privind combaterea buruienii ambrozia au fost majorate amenzile pentru personele fizice dar şi cele juridice care nu distrug ambrozia.

Constituie contravenție nerespectarea prevederilor din avertisment de către proprietarii sau deținătorii de terenuri, beneficiarii lucrărilor de construcții, administratorii drumurilor publice, căilor ferate, cursurilor de apă, lacurilor, sistemelor de irigații și ai bazinelor piscicole și se sancționează cu amendă de la 1.000 lei la 5.000 lei pentru persoanele fizice și cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru persoanele juridice

De asemenea, prin Hotărârea nr. 17/2021 au fost modificate Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 62/2018 privind combaterea buruienii ambrozia a fost prelungit termenul în care autorităţile vor face controale întru verificarea și identificarea terenurilor infestate cu buruiana ambrozia

Normele prevăd că verificarea și identificarea terenurilor infestate cu buruiana ambrozia se declanșează primăvara după răsărirea acestei buruieni și se încheie cel târziu până la data de 20 mai a fiecărui an, când se poate constata o diferențiere vegetativă față de celelalte specii de buruieni.

Apoi autoritățile administrației publice locale întocmesc centralizatorul cu suprafețele de teren pe care s-a constatat existența buruienii ambrozia, cel târziu până la data de 25 mai a fiecărui an.

Iar până la data de 5 iunie autoritățile transmit o somație către toți proprietarii sau deținătorii de terenuri, administratorii drumurilor publice, căilor ferate, cursurilor de apă, lacurilor, sistemelor de irigații și ai bazinelor piscicole unde au fost identificate focare de infestare cu buruiana ambrozia.

33

Primul control pe terenul aflat în perimetrul administrativ al localității în perioada 1-15 iulie a fiecărui an și ulterior, în situația în care buruiana ambrozia a răsărit mai târziu, ca urmare a condițiilor climatice nefavorabile din primăvară. Al doilea control asupra terenurilor contravenienților sancționați cu sancțiunea «Avertisment» se efectuează în perioada 16 iulie- 31 octombrie a fiecărui an.

Legislaţie românească

Hotărârea nr. 868/2018 privind stabilirea modului de acordare a sprijinului financiar din partea Uniunii Europene pentru producătorii din sectorul vitivinicol în perioada 2019-2023, Guvernul României Modificat de HG 590/2021 la 31.05.2021

Hotărârea nr. 590/2021 pentru completarea Hotărârii Guvernului nr. 868/2018 privind stabilirea modului de acordare a sprijinului financiar din partea Uniunii Europene pentru producătorii din sectorul vitivinicol în perioada 2019-2023, Guvernul României Publicat în Mof I nr. 561 din 31.05.2021. A intrat în vigoare la 31.05.2021

Legislaţie europeană

Modificări ale Convenţiei vamale privind transportul internaţional de mărfuri sub acoperirea carnetelor TIR (Convenţia TIR din 1975), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 193 din 01.06.2021. A intrat în vigoare la 01.06.2021

Regulamentul delegat nr. 860/2021 de modificare a Regulamentului delegat (UE) 2020/124 în ceea ce priveşte anexa la măsurile de conservare şi executare ale Organizaţiei de Pescuit în Atlanticul de Nord-Vest (NAFO), Comisia Europeană Va intra în vigoare la 03.06.2021

Regulamentul de punere în aplicare nr. 882/2021 de autorizare a introducerii pe piaţă a larvei desicate de Tenebrio molitor ca aliment nou în temeiul Regulamentului (UE) 2015/2283 al Parlamentului European şi al Consiliului şi de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2017/2470 al Comisiei (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 194 din 02.06.2021. Va intra în vigoare la 22.06.2021

Regulamentul delegat nr. 880/2021 de modificare a Regulamentului delegat (UE) 2020/686 de completare a Regulamentului (UE) 2016/429 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte cerinţele de

34

trasabilitate, de sănătate animală şi de certificare pentru circulaţia în interiorul Uniunii a materialului germinativ provenit de la anumite animale terestre deţinute (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 194 din 02.06.2021. Va intra în vigoare la 22.06.2021

Regulamentul delegat nr. 881/2021 de modificare a Regulamentului delegat (UE) 2020/689 de completare a Regulamentului (UE) 2016/429 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte normele privind supravegherea, programele de eradicare şi statutul de indemn de boală pentru anumite boli listate şi emergente (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 194 din 02.06.2021. Va intra în vigoare la 05.06.2021

………………….

INTERNE

ZF Agropower. Adrian Bozeian, Ecosere: Fermierii care aveau culturi în câmp îşi pun problema să cultive şi în spaţii protejate tot mai mult, pentru că schimbările climatice aduc noi provocări. Cel mai eicient sistem de irigare este sistemul de irigare prin picurare, deoarece câştigăm apă, timp şi creşte productivitatea, 02.06.2021, Florentina Niţu

https://www.zf.ro/zf-agropower/zf-agropower-adrian-bozeian-ecosere-fermierii-aveau-culturi-camp-isi-20113737

Se conturează o nouă tendinţă în agricultură, mutarea culturilor din câmp în spaţii protejate - sere sau solarii, cu sisteme proprii de irigaţii, alimentată de schimbările climatice din ultimii ani în România, în special de secetă, susţine Adrian Bozeian, acţionar şi CEO al EcoSere, producător de sere, solarii şi accesorii specifice, care furnizează şi sisteme de irigaţii.

„Fermierii care aveau culturi în câmp îşi pun problema să cultive şi în spaţii protejate tot mai mult, pentru că schimbările climatice aduc noi provocări. Săptămâna trecută m-a sunat un client din Giurgiu, cu zeci de hectare, cultură în câmp, că vrea să-şi facă o seră cu sistem de irigaţii pe 1-2 hectare,

35

şi spunea că cea mai mare provocare este lipsa apei“, a spus Adrian Bozeian în cadrul emisiunii ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania şi Microsoft.

În judeţul Giurgiu sunt recunoscute anumite zone ca bazine legumicole, iar legumele necesită mai multă apă pentru dezvoltare.

În acest an s-au făcut contracte pentru a se iriga 25.000 de hectare în judeţul Giurgiu, din cele aproximativ 63.000 de hectare de teren arabil, conform datelor de la Agenţia Naţională pentru Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) şi Ministerul Agriculturii.

În acest an agricol lucrurile arată bine, spun fermierii, pentru că există apă în sol şi chiar şi Adrian Bozeian africă că în ultimele zile a plouat şi în judeţul Cluj, acolo unde îşi desfăşoară activitatea compania EcoSere.

„Însă, din păcate, deşi anul arată bine, clienţii din anii trecuţi au început să închidă din cauza lipsei apei sau secetei din ultimii doi ani. În 2021, an agricol care arată bine, cei mici şi mijlocii au renunţat la business sau se reorientează spre altceva“, a menţionat Bozeian.

Mai mult, el susţine că agricultorii care au nevoie de apă pentru irigaţii şi se bazează pe infrastructura principală, spun că au pierderi de 20-30% din apă pe canalale de irigaţii, sau chiar de 40-50% în anumite zone, catalogând-o drept „o risipă enormă“.

Antreprenorul spune că sunt, totuşi, fermieri care aş vrea să-şi facă propriile sisteme de irigaţii, dar se lovesc de prea multă birocraţie şi termene lungi, de câţiva ani, în ceea ce priveşte accesarea fondurilor europene. În cazul celor mici, necapitalizaţi, el menţionează că este mai greu să facă o astfel de investiţie, dar cei medii şi mari au acces mai uşor la credite şi folosesc această sursă.

Spre exemplu, în prezent, în România, sisteme de irigaţii prin picurare, care sunt cele mai eficiente din punctul de vedere al consumului de apă, utilizate în general pentru agricultura în spaţii protejate, se găsesc numai pe câteva zeci de mii de hectare, potrivit specialiştilor din domeniu.

„Cel mai eficient sistem de irigare este sistemul de irigare prin picurare, deoarece câştigăm apă, timp şi creşte productivitatea.

Chiar dacă sunt costuri mari, cei mai mulţi fermieri din UE aleg să facă investiţii în asta. Dar, la fermele mari, sistemul acesta ajunge la investiţii de 4.000 de euro/hectar. Costurile sunt destul de mari, dar fermierii nu că nu ar

36

investi pe termen lung, problema e legată de sursele de finanţare“, a mai spus Adrian Bozeian.

Protejarea albinelor: o nouă cale de urmat pentru evaluarea riscurilor , 2 iunie 2021, Autor: Diana Vasilescu

EFSA a făcut un pas major înainte în eforturile sale de a contribui la inversarea declinului polenizatorilor de insecte în Europa, propunând o nouă abordare a evaluării riscului de mediu (ERA) a albinelor.

Un nou aviz științific, solicitat de Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (ENVI) a Parlamentului European, stabilește un cadru integrat și holistic pentru evaluarea efectelor combinate ale factorilor de stres multipli asupra albinelor, cunoscut sub numele de MUST-B.

Bernhard Url, directorul executiv al EFSA, a declarat: „Acesta este un raport important pentru toți cei care doresc să păstreze ecosistemele bogate ale Europei, în centrul cărora se află nu numai albinele, ci toți polenizatorii noștri de insecte. Acesta stabilește o viziune clară pentru transformarea modului în care evaluăm riscurile de mediu pentru polenizatori din UE.

„Mulțumim Parlamentului European pentru că ne-a oferit ocazia de a aduce această contribuție importantă la strategiile ambițioase ale UE pentru stimularea durabilității și diversității.”

Simon More, președintele grupului de lucru MUST-B, a declarat: „Am muncit din greu pentru a oferi ceea ce credem că este o propunere inovatoare, gânditoare, care va avansa atât teoria, cât și, cel mai important, practica evaluării riscurilor de mediu. Este deosebit de îmbucurător faptul că am reușit să facem acest lucru în cooperare cu părțile interesate importante, cum ar fi apicultorii. ”

Avizul MUST-B propune o abordare bazată pe sisteme care combină sistemele de modelare și monitorizare pentru ERA a factorilor de stres multipli, precum pesticide și alte substanțe chimice de mediu, paraziți și

37

boli, precum și factori precum disponibilitatea alimentelor, clima și practicile de gestionare a apiculturii. 

Modelare și date

Modelul se bazează pe un simulator de colonii de albine, numit ApisRAM, care evaluează fie pesticidele unice, fie multiple, în interacțiune cu alți factori de stres și factori. ApisRAM este încă în curs de dezvoltare, dar va fi gata de utilizare în evaluarea riscului de pesticide în următorii doi sau trei ani.

Privind mai departe, ApisRAM va face posibilă evaluarea efectelor rezultate din expunerea la amestecuri chimice mai complexe, trecând dincolo de abordarea de evaluare a unei singure culturi / pesticide unice pentru a reflecta complexitatea mediului în care trăiesc albinele. De asemenea, va fi posibil să se evalueze efectele cronice, subletale și la nivel de colonie ale mai multor substanțe chimice, pe baza recomandărilor EFSA privind evaluarea riscului la amestecuri chimice.

Modelul va fi alimentat în viitor prin colectarea de date în timp real de la stupii de albine santinelă echipați cu senzori. Inițial, va utiliza datele colectate din proiectele de colectare pe teren finanțate de EFSA în Danemarca și Portugalia – reprezentând respectiv zonele climatice din nordul și sudul Europei – care vor deveni disponibile anul acesta.

Părțile interesate

Părțile interesate vor juca un rol esențial în colectarea și schimbul de date accesibile, fiabile și armonizate, condus de Parteneriatul UE Bee, care în următoarele luni își va lansa prototipul de platformă de date bazat pe conceptul „bee hub”.

Parteneriatul include reprezentanți ai asociațiilor apicole, veterinare și agricole din UE, mediul academic, ONG-uri și industrie.

Pe lângă încorporarea punctelor de vedere ale părților interesate prin intermediul parteneriatului UE pentru albine, avizul MUST-B ia în considerare și contextul social mai larg, prin cercetări specifice efectuate cu apicultori în anumite țări ale UE.

O abordare bazată pe sisteme a evaluării riscului de mediu a factorilor de stres multipli la albinele

38

Acțiunea oamenilor legii într-un domeniu zootehnic cu activități ilegale constant , 2 iunie 2021 , Ionel Vaduva În urma unor acţiuni ale oamenilor legii din ultimele patru zile, în zone adiacente fluviului Dunărea, 15 persoane au ajuns să fie cercetate în prezent pentru comiterea de infracţiuni în domeniul piscicol.

De asemenea, au fost confiscate zece autoturisme şi ambarcaţiuni, precum şi aproximativ 130 kilograme de peşte.

Ca urmare, activitățile specifice ale oamenilor legii au aplicat zeci de amenzi, în valoare totală de peste 7.800 de lei.

„În perioada 27-30 mai, poliţişti din cadrul Secţiei Regionale de Poliţie Transporturi Constanţa au acţionat pe linia prevenirii şi combaterii faptelor de braconaj piscicol îndreptate împotriva habitatelor piscicole naturale, a transportului şi comercializării ilegale a produselor şi subproduselor din peşte, în apele fluviului Dunărea şi cele de pe raza de competenţă.

În acest context, poliţiştii de la transporturi au legitimat 95 de persoane şi au aplicat 44 de sancţiuni, în valoare totală de peste 7.800 de lei. Totodată, au fost constatate 51 de infracţiuni la regimul piscicol”, se precizează într-un comunicat de presă transmis de IPJ Constanţa.

Potrivit sursei citate, au fost confiscate patru autoturisme, şase ambarcaţiuni, un motor de ambarcaţiune, 21 de unelte de pescuit şi aproximativ 130 de kilograme de peşte, în valoare totală de aproximativ 63.500 de lei. Întreaga cantitate de peşte a fost eliberată în mediul acvatic natural – fluviul Dunărea sau predată societăţilor de profil.

În cauză, poliţiştii efectuează cercetări faţă de 15 persoane, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de pescuitul comercial sau sportiv fără licenţă sau autorizaţie de pescuit, pescuitul prin orice metode al reproducătorilor, în perioada de prohibiţie, şi distrugerea icrelor embrionate de peşte în zonele de reproducere naturală şi deţinerea, transportul sau comercializarea fără documente legale a peştelui şi altor vieţuitoare acvatice obţinute din pescuit ori produselor din peşte.

De ce își mută legumicultorii culturile din câmp, în spații protejate , Ionel Vaduva , 2 iunie 2021

39

Ca urmare a schimbărilor climatice din ultimii ani, care și-au făcut simțite efectele prin seceta seceta pedologică extremă înregistrată în România, legumicultorii – unii dintre clienții firmelor care furnizează echipamente și accesorii pentru sere și solarii au generat mai multe comenzi pentru piața de profil.

Astfel, se conturează și mai mult tendința în legumicultură de a muta culturile de câmp în spații protejate. O spune chiar reprezentantul unei astfel de companii, Adrian Bozeian.

„Fermierii care aveau culturi în câmp îşi pun problema să cultive şi în spaţii protejate tot mai mult, pentru că schimbările climatice aduc noi provocări. Săptămâna trecută m-a sunat un client din Giurgiu, cu zeci de hectare, cultură în câmp, că vrea să-şi facă o seră cu sistem de irigaţii pe 1-2 hectare, şi spunea că cea mai mare provocare este lipsa apei“, a precizat Bozeian, în cadrul emisiunii online ZF Agropower.

De altfel, într-o postare de-a sa de pe Facebook pe aceeași temă, din data de 15 martie 2021, tânărul antreprenor adăuga: „Pe lângă toate problemele cauzate de acest an haotic, am realizat că nu este de glumă cu vremea. Foarte multe zone ale României au fost afectate grav de problemele naturale precum: precipitații abundente, grindină sau mană. Culturile din grădini au suferit cel mai mult, dar în 2021 vom proceda diferit: vom alege să mutăm grădina în solar. Pe lângă protecția oferită de folia de înaltă calitate, vom putea controla umiditatea solului și temperatura. Crede-ne, culturile ne vor mulțumi!”.

Chiar dacă anul agricol curent arată bine, iar stresul hidric nu este atât de mare la ora actuală față anii trecuți, agricultorii care au avut probleme semnificative din cauza lipsei apei încep să pună lacătul pe ușă, chiar și condițiile actuale.

„Din păcate, deşi anul arată bine, clienţii din anii trecuţi au început să închidă din cauza lipsei apei sau secetei din ultimii doi ani. În 2021, an

40

agricol care arată bine, cei mici şi mijlocii au renunţat la business sau se reorientează spre altceva“, a continuat reprezentantul companiei furnizoare de echipamente și accesorii pentru sere și solarii.

Pierderi de apă de o treime din total

În cadrul aceleiași emisiuni transmisă online, Bozeian a mai precizat că agricultorii care au nevoie de apă pentru irigaţii și se bazează pe infrastructura principală, spun că au pierderi de 20-30% din apă pe canalale de irigaţii, sau chiar de 40-50% în anumite zone, catalogând-o drept „o risipă enormă“.

Tânărul afacerist susține că sunt, totuşi, legumicultorii care vor să-şi facă propriile sisteme de irigaţii, dar se lovesc de prea multă birocraţie şi termene lungi, de câţiva ani, în ceea ce priveşte accesarea fondurilor europene. În cazul celor mici, necapitalizaţi, el menţionează că este mai greu să facă o astfel de investiţie, dar cei medii şi mari au acces mai uşor la credite şi folosesc această sursă.

Spre exemplu, în prezent, în România, sisteme de irigaţii prin picurare, care sunt cele mai eficiente din punctul de vedere al consumului de apă, utilizate în general pentru legumicultorii cu culturi în spaţii protejate, se găsesc numai pe câteva zeci de mii de hectare, conform experților din domeniu.

„Cel mai eficient sistem de irigare este sistemul de irigare prin picurare, deoarece câştigăm apă, timp şi creşte productivitatea. Chiar dacă sunt costuri mari, cei mai mulţi fermieri din UE aleg să facă investiţii în asta. Dar, la fermele mari, sistemul acesta ajunge la investiţii de 4.000 de euro/hectar. Costurile sunt destul de mari, dar fermierii nu că nu ar investi pe termen lung, problema e legată de sursele de finanţare“, a mai spus Adrian Bozeian.

Înainte de 1989, la noi în țară era amenajată o suprafaţă de circa trei milioane de hectare, iar în prezent suprafaţa irigabilă este de un milion de hectare, potrivit datelor de la Agenţia Naţională pentru Îmbunătăţiri Funciare (ANIF).

Potrivit aceleaşi surse, până la data de 24 mai au fost încheiate contracte de asigurare la nivel optim al apei pentru irigaţii la staţiile de punere sub presiune şi în alte puncte de livrare pentru anul 2021 pentru o suprafaţă de 785.000 de hectare.

Asociatiile din zonele montane se reorganizeaza. Ce prevede noul ordin MADR , iunie 2, 2021

41

Agentia Nationala a Zonei Montane a demarat procedura pentru Constituirea Comitetelor de Masiv si invita organizatiile non guvernamentale (ONG-urile), cu activitate pro-munte, sa se inscrie pentru a participa la procesul de selectie pentru desemnarea a cate doi reprezentanti in fiecare comitet de masiv!

Legea nr. 197/2018 – Legea muntelui, la art. 4, alin. (1) prevede ca pentru fiecare grupa de munti sa se constituie cate un Comitet de masiv, cu rol consultativ in aplicarea politicilor si strategiilor de dezvoltare si protectia mediului montan, la nivelul teritoriului respectiv.

Hotararea de Guvern nr. 332/2019, modificata si completata prin H.G. nr. 997/2020 prevede stabilirea componentei, atributiilor si responsabilitatilor comitetului de masiv si ale Consiliului National al Muntelui, la art. 2 lit. e), unde este precizat faptul ca: din fiecare Comitet de masiv vor face parte doi reprezentanti ai societatii civile din cadrul unor organizatii cu activitate reprezentativa in domeniul protectiei si dezvoltarii durabile a zonei montane in grupa de munti respectiva, desemnati prin vot de catre aceste organizatii.

In vederea selectarii reprezentantilor societatii civile in cadrul acestor structuri consultative si a stabilirii celor doi reprezentanti pentru fiecare comitet de masiv din fiecare grupa de munti, invitam organizatiile non guvernamentale (ONG-urile), cu activitate pro-munte, sa se inscrie pentru a participa la procesul de selectie si votare.

Pentru a se putea inscrie, ONG-urile trebuie sa aiba sediul si sa-si desfasoare activitatea in zona montana conform Ordinului comun MADR – MDRAP, iar misiunea, scopul si obiectivele prevazute in actul constitutiv si statut sa faca referire la protectia si dezvoltarea zonelor montane, asa cum este prevazut in Legea muntelui nr. 197/2018.

42

Organizatiile interesate vor transmite datele de identificare (nume organizatie, nume/prenume presedinte, adresa, e-mail, nr. telefon) la adresa de e-mail: comitete.masiv@azm.gov.ro, pana la data de 15 februarie 2021.

Am vrea să facem procesare, dar nu avem curaj , iunie 2, 2021, agrimanet Am vrea să facem procesare, dar nu avem curaj. Vrem predictabilitate şi subvenţii mai mari, similare cu cele din ţările vecine.

„Dacă am vinde carne de vită carcasă, ar fi mai uşor să valorificăm producţia. La sfârşitul acestui an sau anul viitor ne gândim să facem un mic abator şi să prelucrăm pielea. (…) Cum va evolua zootehnia în următorii ani depinde de politica guvernelor, dar fermele româneşti se vor dezvolta cu siguranţă şi vom găsi mai multe produse româneşti pe raft”, a spus Ioji Zifceak, acţionar al Maxagro, o fermă de vaci de lapte din judeţul Timiş cu peste 1.100 de capete, in cadrul emisiunii ZF Agropower.

„Numărul procesatorilor mari este limitat, ceea ce înseamnă că numărul celor cărora trebuie să le vindem laptele este limitat. Dacă se dezvoltă procesarea, lucrurile se vor schimba în România. Guvernul trebuie să conştientizeze necesitatea securităţii alimentare, dar sperăm că băncile şi statul se vor uita cu preponderenţă spre noi”, a afirmat Leonard Gonciulea, director economic în cadrul Maxagro.

Nicolae Costea, proprietarul Coni Trans, spune că „fermele existente de vaci trebuie sprijinite să facă pasul spre procesare sau creşterea capacităţii”.

„Ca şi cooperativă, 90% din lapte îl vindem către procesatori, iar 10% îl procesăm în fabrica de la Ţaga. Dorim să procesăm o cantitate mai mare de lapte, dar şi să producem mai mult. Ca şi membrii cooperatori suntem mereu în creştere, dar şi fermierii existenţi îşi cresc efectivele. Dacă la început, acum 10 ani, aveam 20 de săli de mult, acum avem 68 de săli de muls şi a crescut producţia din ferme şi productivitatea din ferme”, a explicat Cristian Ţandea, care creşte 300 de vaci de lapte în judeţul Cluj.

De ce nu ia România bani pentru investiţii în irigaţii prin PNRR? , iunie 2, 2021 agrimanet

43

De ce nu ia România bani pentru investiţii în irigaţii prin PNRR?

Invitat in cadrul emisiunii ZF Agropower, Ștefan Gheorghiță, fermier ce cultivă circa 600 de hectare cu cereale în judeţul Brăila, face următoarele precizări:

„Americanii au început să acopere canalele de irigaţii cu panouri fotovoltaice, astfel încât să producă şi energie electrică, să reducă şi evaporaţia naturală, care înseamnă şi la noi o pierdere, în funcţie de temperatura de afară, de 10-15%“, a spus Ştefan Gheorghiţă.

„Putem să deservim 790.000 de hectare prin sistemul de irigaţii actual, dar pompăm foarte multă apă la costuri foarte mari energetice. Dacă am reuşi să irigăm toată suprafaţa pe care avem potenţial, costurile cu energia ar creşte cu 23%, dar suprafaţa aproape s-ar dubla, ceea ce ar reduce costul de irigat pe hectar. Acum costul este de 90 de euro/hectar/udare şi ar putea fi 60 de euro pentru ANIF“, a continuat Gheorghiţă.

„Pierderile de apă sunt 70% pe transportul pe infrastructura principală de irigaţii. După investiţii, cu aceeaşi apă ar trebui să irigăm de două ori mai mult, cel puţin“.

Trebuie regândită destinaţia apei şi modul în care este utilizată pentru irigaţii. „Pentru a o împărţi, trebuie să o strângem, iar asta înseamnă că toate râurile trebuie captate în munţi, cum se întâmplă în SUA şi Spania. După ce facem aceste stocuri de apă trebuie să vedem cum o distribuim, dar o nouă strategie ne ia 15 ani şi poate atunci nu vom mai avea nevoie de apă“, a precizat Ştefan Gheorghiţă.

„Necesarul nostru de apă este acoperit 90% din Dunăre, iar dacă ne apucăm să reabilităm cele 3 milioane de hectare pentru irigaţii, ne trezim că le facem şi nu avem cu ce să le udăm.“ sursa: Ziarul Financiar

Cât câștigă fermierii din Europa? iunie 2, 2021 , agrimanet

44

Fermierii din Europa se luptă pentru vânzări și prețuri bune pe aceeași piață. Acest lucru nu funcționează la fel de bine peste tot – una din cauze este că exploatațiile agricole sunt foarte diferite.

Începe cu mărimea exploatației și se termină cu gradul de mecanizare și orientarea producției. Multe dintre diferențe sunt istorice – cazul fermierilor din Europa de Est sau Germania de Est.

Dar și în Europa de Vest diferențele între structurile agricole și veniturile fermierilor sunt uriașe.

Cauzele nu se regăsesc doar în orientarea producției și condițiile naturale – condițiile foarte diferite de pe piața funciară – adică prețurile de cumpărare și arendare.

Cu toate acestea, datele de țară înregistrate de Comisie permit o comparație aproximativă între statele membre – pe de o parte în ceea ce privește dimensiunile și, pe de altă parte, cu privire la productivitatea fermei respective .

Fermierii germani se descurcă destul de bine într-o comparație europeană – mai ales când vine vorba de productivitate la hectar – dar și când vine vorba de alți parametri economici.

Agricultorii cei mai productivi – în Olanda și Belgia

Cu toate acestea, fermierii germani nu sunt chiar pe primul loc în clasamentul fermierilor europeni. Grupul de top în ceea ce privește valoarea producției este alcătuit din colegii din Olanda, urmând pe următoarele locuri Belgia, Italia și Danemarca.

În timp ce valoarea producției agricole pentru fermierii olandezi cu puțin teren și producție intensivă a fost recent de aproximativ 15.700 de euro pe hectar, în celelalte trei țări a fost între 6.333 de euro în Belgia și 4.232 de euro pentru fermierii danezi.

Cele patru țări menționate se numără, de asemenea, printre cele cu cele mai mari prețuri la terenuri/arendare din Uniunea Europeană. Fermele din toate cele patru țări cu doar 11 hectare în Italia și 36 de hectare în Belgia sunt semnificativ mai mici decât fermele din Germania, cu peste 60 de hectare.

Aceasta înseamnă, de asemenea, că nu numai productivitatea suprafeței sau intensitatea producției este foarte mare – ci și venitul pe fermă. Cu toate

45

acestea, cultivarea fructelor și legumelor este, de asemenea, inclusă în statistici – iar olandezii și italienii sunt deosebit de puternici acolo.

Conform datelor Comisiei, o fermă din Țările de Jos a generat peste 500.000 de euro în 2020 – în Danemarca era încă în jur de 315.000 de euro -, iar în Italia, din cauza dimensiunii fermei semnificativ mai mici, doar puțin sub 50.000 de euro au circulat către ferma individual.

Fermierii germani cu mult înaintea Franței și a Spaniei

Dacă omitem țări foarte mici precum Malta, Cipru și Luxemburg, fermierii germani ajung pe locul cinci în clasamentul productivității pe suprafață – după cele patru țări menționate mai sus.

Cu aproximativ 3.400 de euro pe hectar, valoarea producției fermierilor germani este semnificativ mai mare decât cea a colegilor lor din Franța, Spania și Scandinavia. Avantajul asupra marilor țări agricole din Europa de Est – precum Polonia și România – este chiar mai mare. Fermierii francezi generează o valoare a producției de 2.670 de euro pe hectar, în Spania este de 2.250 de euro, iar în Polonia puțin sub 1.900 de euro pe hectar.

Dar este, de asemenea, un fapt: în toate aceste țări, prețurile terenurilor și ale contractelor de arendare sunt, de asemenea, considerabil mai mici decât în Germania, deoarece terenurile aparent „nu sunt la fel de rare” ca în Germania. În ceea ce privește orientarea către producție, Franța poate fi comparată cel mai bine cu Germania – fermierii germani generând semnificativ mai multe venituri din producția de lapte și porc, în timp ce fermierii francezi câștigă mai mulți bani din producția de cereale.

Sectorul cărnii și veniturile sale devin din ce în ce mai importante pentru fermierii din Spania, cel puțin conform datelor Comisiei. Cel puțin când vine vorba de animale (nu de cantitatea sacrificată), Spania este acum în fața Franței și a Germaniei.

În cele din urmă, dacă mai aruncăm o privire asupra valorii producției pe fermă – Germania, cu aproximativ 205.000 de euro pe fermă, este cu mult înaintea fermierilor din Franța cu 163.000 de euro și chiar mai mult în fața colegilor lor din Spania cu o valoare de producție de 55.000 euro pe fermă.

Concluzia este probabil: fermierii europeni operează în condiții foarte diferite și aparent cu succese economice foarte diferite. sursa Agrarheute

Dimitrie Musca este optimist cu privire la productia de grau si rapita,

46

iunie 1, 20212 min read Agrostandard

Dimitrie Musca, administratorul CAI Curtici, spune ca are asteptari mari pentru productia agricola din 2021, dupa cum arata culturile. Nu doar culturile se prezinta bine, ci si preturile sunt la cote ridicate. Si chiar daca vor scadea la recoltare, cum se intampla in fiecare an, tot vor urca dupa aceea, asa ca agricultorul face tot ce se poate pentru a atinge nivelul maxim de productie.

“Culturile arata de exceptie (n.red. 24 mai), de revista. Apa avem, am facut pana acum trei tratamente la grau. Avand in vedere ca este o cultura foarte frumoasa si se pare ca sunt preturi bune, facem tot ce trebuie pentru a obtine maximum posibil. Graul arata cam la o productie de 7.500-8.000 kg/ha, iar rapita la 4.000 kg/ha. Porumbul si soia sunt rasarite, facem lucrarile de intretinere si erbicidare, lucrari din plin. Stam exceptional, zona de vest a tarii este o zona foarte bogata”, ne-a declarat Dimitrie Musca.

Citeste si Fuziune intre Jantzen Development si JD Agro Cocora

Agricultorul mai spune ca si, in acest an, este de așteptat ca preturile sa crească dupa recoltare. Dimitrie Musca nu este adeptul incheierii de contracte futures pentru ca “Doamne fereste sa se intample inainte de recoltare o calamitate naturala, grindina etc”. Oricum la el nu exista o palma de pamant neasigurata din cele apriximativ 7.500 ha lucrate.

Gabriel Biriș despre practicile   “neloiale“   pe relația retailer-producător , De Food Biz , La iun. 2, 2021

47

Gabriel Biriș, partener fondator Casa de Avocatură Biriș-Goran, atrage atenția asupra unui proiect de lege ce vizează practicile comerciale neloiale și care ar putea să afecteze și să facă foarte mult rău producătorilor români.

“Am simțit nevoia de a trage un semnal de alarmă și că se întâmplă lucuri pe care dacă nu le băgăm în seamă ne trezim că ne explodează în față. Este o discuție foarte veche, există o directivă cu numele de combatere pentru practicile comerciale neloiale pe lanțul comercializării de produse alimentare nu doar în România, ci și la nivel european, iar datorită forței de negociere si celei financiare lanțurile de retail de multe ori au exagerat în relația cu furnizorii, producătorii și vânzătorii produselor pe care le pun în raft”, a declarat Gabriel  Biriș în cadrul FoodIntelForum 2021.

El a vorbit de barierele pe care acest act normativ ar putea să le impună cum ar fi faptul că se limitează la un foarte mic – 5% din valoarea contractului serviciile și în special cele de promovare pe care lanțurile de retail le pot factura, dar și de o posibilă delocalizare a producției. Ca să nu mai spunem că interzicerea vânzării de produse sub costul de achiziție, acele vânzări “accelerate”, cum sunt cunoscute de clienți, încurajează risipa alimentară.

„Am văzut-o la precedenta tentativă în 2016, când importurille de produse alimentare au explodat, la scurt timp după ce legea a fost implementată, iar, cel mai probabil, se va întâmpla si acum”, a atras atenția Gabriel Biriș.

FoodIntelForum.ro, este organizat în parteneriat cu Academia de Studii Economice București. #RomâniaFuncționează, USAMV, FoodBiz, HORA, Casa de Avocatură Biriș-Goran, ASAS, ASPES, FIHR, Agrostandard, Lumea Banilor,TVR International, Economistul, Investiti in Romania etc .Sponsorul Gold este Kaufland, cel mai mare retailer din Romania.

Ne vom revedea, însă, și în toamnă la BucharestFoodSummit (a IV-a ediție, septembrie – noiembrie 2021), principalul eveniment din agribusiness, producție alimentară, producție de băuturi, retail, HoReCA.

48

Biomasa – O soluție ”verde”, care asigură un venit sigur și stabil pentru fermieri , 2 iunie 2021, Ionuț Fîntînă

În condițiile în care Uniunea Europeană vrea să se îndrepte către niște politici agricole și de mediu mai ”verzi”, mai prietenoase cu natura, fermierii români vor trebui să se adapteze, la rândul lor, cerințelor de la nivel european. Țara noastră trebuie, în noua Politică Agricolă Comună, să găsească soluțiile cele mai potrivite pentru eco-scheme, pe care agricultorii să le poată implementa în ferme. Una dintre aceste soluții ar putea fi încurajarea culturilor de biomasă.

În emisiunea ”Agricultura la Raport”, fermierul Alexander Degianski, care implementează deja o astfel de cultură de plante energetice în ferma sa, a vorbit despre avantajele pe care le poate aduce biomasa atât pentru mediul înconjurător, cât și pentru afacerile fermierilor.

”Sunt convins că jumătate dintre cei care vorbesc de eco-scheme, că sunt fermieri sau că sunt de la minister sau alte instituții, habar nu au ce înseamnă aceste eco-scheme. Practic, noi suntem acum beneficiari ai unor plăți pe partea aceasta de mediu, care s-au dat foarte mult și pe o șmecherie ieftină. Partea de înverzire, în mod special, este una care pe mine mă deranjează. Este acel program P4, în care arunci cinci boabe de muștar și două de rapiță, nu încorporezi, lași pentru la primăvară și primești peste 100 euro/hectar. În realitate, nu aduci nici cel mai mic aport mediului – îi faci solului o pagubă mai mare, pentru că în primăvară îl freci cu discul de 20 de ori, nu înmagazinezi nimic din carbonul atmosferic, care ar trebui să fie principala preocupare a noastră, și nu extragi nimic din rezervele de pesticide sau nutrienții care se află în sol.

A fost domnul ministru Oros și foarte mulți alți demnitari locali și naționali la mine în fermă, să vadă culturile de biomasă, care sunt întruchiparea eco-schemelor sau a pachetelor de înverzire. Pe cele mai rele terenuri, noi am plantat 250 de hectare de plopi, care înmagazinează carbon atmosferic, produc oxigen, produc un microclimat care pe noi ne ajută și avem în permanență mai multe poli decât vecinii noștri, captează reziduurile din sol, pentru că sunt plante lemnoase cu rădăcini foarte puternice, produc până la 40 metri cubi de lemn pe un ciclu de 4 ani și, implicit, asigură un cash-flow oricărei ferme. Gândiți-vă dacă, în partea de sud, o fermă de 1.000 hectare

49

care a recoltat zero anul trecut, ar fi avut pe 20% din suprafață o cultură de biomasă, de plopi energetici. De pe acea suprafață ar fi putut să-și asigure continuitatea exploatării”, a explicat tânărul fermier din Timiș.

În viziunea lui Alexander Degianski, și industriile se vor îndrepta, în viitor, spre utilizarea biomasei pentru crearea de energie, deoarece soluțiile actuale sunt extrem de toxice, motiv pentru care companiile trebuie să plătească taxe uriașe pentru poluare. Potrivit fermierului din Timiș, există deja țări în Europa unde biomasa este folosită ca sursă de energie la scară largă, iar România trebuie să se grăbească pentru a nu rata, din nou, încă o oportunitate.

”Industriile au o singură religie – banii. Când va fi mai profitabil să fie folosită încălzirea cu biomasă, care este neutră din punct de vedere carbonic, cu siguranță vor trece acolo, iar România va fi din nou cu trenul pierdut. Ca să înființezi o astfel de cultură îți trebuie 4-5 ani și foarte multă expertiză. La noi în fermă, am investit 1 milion de euro în testări ale plantațiilor de biomasă, până am ajuns la o formulă corectă pentru a stăpâni creșterea și a face întreținerea și suntem pregătiți. Ar trebui să fie pregătiți cât mai mulți fermieri, pentru că biomasa poate să asigure o stabilitate, o predictibilitate a banilor și, în mod cert, o independență energetică a localităților din jur. Jumătate din Austria este încălzită de microcentrale pe biomasă. Numai noi punem piedici – avem acea lege 186/2017, care ne interzice să plantăm culturi energetice pe terenuri agricole, ceea ce ne face să fim, din nou, unicații Europei, dar într-un sens negativ, așa cum am fost și suntem obișnuiți”, a mai spus Alexander Degianski.

Potrivit ultimelor cifre publicate de Transelectrica, privind starea sistemului de energie național, din producția de 7.885 MW de energie, doar 0,8% a fost produsă de centralele pe biomasă.

Dicor Land te invită în câmp la Podu Iloaiei - Iași, Ferma , 02 iunie 2021 Misiunea Dicor Land de a maximiza performanțele în agricultură ale partenerilor noștri fermieri prin produse de cea mai bună calitate, livrate imediat, se continuă prin punctul de lucru de la Podu Iloaiei - Iași pe care vă invităm să îl vizitați pe 4 iunie, de la ora 11:00.

Pentru fermieri am pregătit prețuri speciale pentru toate utilajele agricole noi expuse în parc și o tombolă adresată tuturor participanților, în urma căreia aceștia pot câștiga unul din cele 3 vouchere, de câte 500 euro fiecare, în piese de schimb de la Dicor Parts.

50

În cadrul evenimentului fermierii se pot întâlni cu doamna Sarah Singla, deținătoare a diplomei de Master în Agronomie și fermier, cu o activitate consacrată tehnologiei No-till.

La ferma sa din sudul Franței, Sarah lucrează în sistem fără prelucrare a solului din anul 1980 și le va împartăși fermierilor prezenți la eveniment detalii din experiența ei, mai ales ca este și fondatoare a conceptului Hum’s (humus, human, humility - https://hums.fr/en/hums-agronomy-for-people-and-soils). Sarah Singla formează fermieri și consilieri din întreaga Europă în ceea ce privește culturile de acoperire, lucrările în sistemul No-till și nutriția plantelor.O voce care inspiră, Sarah este pasionată și entuziasmată de activitățile sale, promovează un mod durabil al agriculturii în care converg aspectele economice, sociale și de mediu.

Cu această ocazie, Sarah Singla va prezenta fermierilor din nordul Moldovei semănătoarea Gigante Pressure de la Maschio Gaspardo cu avantaje și beneficii atât pentru culturi cât și pentru sol și mediu: creșterea fertilității solului, creșterea materiei organice și a humusului, creșterea activităților microbiene favorabile culturii, compactare redusă a solului, stres oxidativ redus al solului, risc mai mic de stagnare a apei de suprafață, eroziune minimă a solului.

Dicor Land a deschis punctul de lucru de lucru de la Iași motivată fiind de dorința companiei de a fi aproape de fermieri și, astfel, să asigure agricultorilor din nordul Moldovei echipamentele necesare, cu livrare imediată.Peste 35 de utilaje agricole sunt disponibile în parcul de la Iași, utilajele expuse pe o suprafață de 4000 m², la 19 km de Iași, în Podu Iloaiei (pe DN 28).Echipa Moldova Nord formată din 10 persoane deservește nevoile fermierilor din județele: Botoșani, Suceava, Iași, Neamț, Bacău și Vaslui.În cadrul parcului de utilaje de la Iași, Dicor Land a deschis, așa cum are și la Galați, și un magazin de piese. Prin Dicor Parts compania pune la dispoziția fermierilor: piese de schimb, accesorii și consumabile pentru toate tipurile de utilaje și brand-uri: tractoare, semănători, scarificatoare, pluguri,

51

combinatoare, atomizoare, prese de baloți, sisteme de irigații etc. Dicor Parts asigură serviciile de identificare piese, transport și consiliere gratuită.

Produsele de înaltă calitate, rapiditatea în ofertare și livrare, dar și consilierea gratuită pe care Dicor Land o oferă clienților printr-un personal tânăr, dinamic și profesionist, specializat în fabricile furnizorilor, au facut din compania Dicor Land unul dintre cei mai importanți parteneri pentru fermierii care își doresc o soluție aplicată pentru dezvoltarea afacerii.Toate utilajele sunt transportate gratuit în fermele partenerilor companie, iar punerile în funcțiune sunt, de asemenea, realizate gratuit de echipa tehnică Dicor Land.

INVITAŢIE!Data: vineri, 4 iunie 2021Ora: 11:00Locație: Dicor Land – Podu Iloaieihttps://goo.gl/maps/PfgmqodM6bpKc6G98Subiecte:Invitat internațional: Sarah Singla - Prezentare tehnologiei de cultivare no-till - promovarea agriculturii fără prelucrarea soluluiInvitați USAMV – IașiConf. univ. Dr. Denis Țopa - Decan al Facultății de AgriculturăProf. dr. Gavril ŞTEFAN - Director al Departamentului pentru relaţii cu mediul economicPrezentare parc și portofoliu de echipamente și utilaje agricole Dicor Land și a diviziei de piese de schimb pentru utilaje agricole – Dicor Parts

52

Despre Dicor LandDicor Land este furnizorul de utilaje agricole, piese, soluții tehnice, service și servicii de finanțare necesare realizării performanței în agricultură.De 10 ani Dicor Land se remarcă prin deosebita seriozitate și dedicare pentru tot ceea ce înseamnă fenomenul agricol. Compania noastră a dezvoltat în această perioadă, un model de afacere pornind de la cerințele și exigențele clienților săi. Cu un capital intregral românesc, Dicor Land a încheiat anul 2020 cu o cifră de afaceri netă de 68.971.714 lei, cu valoarea vânzărilor externe intermediate de 22.382.696 lei și un capital social de 5.000.000 lei. Dicor Land stă la dispoziția fermierilor prin cei 35 de manageri zonali aflați permanent în teren, în ferme, și oferă o gamă largă de utilaje agricole prin depozitul de 25.000 mp de la Galați și prin parcul de utilaje agricole de la Iași. Compania gălățeană poate livra echipamente și utilaje imediat, din stoc, asigură transportul oricărui utilaj, precum și punerea în funcțiune cu mecanici specializați și oferă mentenanță pe perioada garanției și în post-garanție. Dicor Land este unic importator și distribuitor de echipamente pentru irigații marca IRTEC și distribuie utilaje agricole mărcile: LEMKEN, Maschio Gaspardo, Olimac, Pronar, Madara Agro și alte branduri.

15 avantaje ale perdelelor forestiere , Vasile Popescu , 02 iunie 2021

Perdelele forestiere de protecţie ocupă doar 3-4% din suprafaţa unui teren, în schimb asigură sporuri de producţie de peste 35 la sută. A face agricultură ”în câmp deschis” înseamnă a spulbera... recolta.

În anul 1961 în România existau 7000 km de perdele (5000 ha) pentru protecţia unui milion de hectare de teren arabil. În anii 1961-1962 a urmat marea defrişare. După 1989 s-a încercat reluarea acestei activităţi, în anul 2008 fiind elaborată Legea 289 cu acest obiect, urmată de alte acte normative, dar cu slabe efecte.

Prezentăm multitudinea de avantaje ale perdelelor forestiere de protecţie în agricultură, desprinse din rezultatele experimentale din perioada când ele existau.

53

1. Sporuri de producţie semnificative

Suprafaţa ocupată de perdele nu depăşeşte 3-4% din total suprafaţă, dar sporurile de producţie depăşesc 35%. Rezultatele obţinute în anii agricoli normali au fost cu 30-40% mai mari, iar în anii secetoşi cu peste 150%. Astfel, la Staţiunea Mărculeşti, în timpul secetei din 1946 producţia de grâu a fost de 2030 kg/ha, iar în afara perdelelor... doar 379 kg/ha.

2. Reduc viteza vântului

O perdea semipermeabilă are ca efecte:

- în partea de unde bate vântul, îi reduce viteza pe o zonă egală cu de 5 ori înălţimea perdelei;

- în spatele perdelei se găseşte o zonă de protecţie maximă, de 16 ori înălţimea perdelei, şi de protecţie moderată, de 14 ori înălţimea perdelei.

În general, efectul de reducere a vitezei vântului este de 25-50%.

3. Scad pierderile de apă

Ca urmare a reducerii vitezei vântului, scad pierderile de apă prin evaporare la suprafaţa solului cu 20-45% şi prin transpiraţia plantelor cu 20%.

4. Strat uniform de zăpadă

Măsurătorile efectuate în Bărăgan şi în Dobrogea menţionează că, în medie, stratul de zăpadă pe intervalul dintre perdelea fost de 95-100 cm şi de 15 cm în afara perdelelor. Un strat de zăpadă de 50 cm a ferit grâul de îngheţ şi în primăvară s-au găsit 94% plante viabile, iar în câmp liber erau doar 68% plante viabile.

54

5. Umiditate atmosferică mai mare

În spaţiul dintre perdele umiditatea relativă a aerului era cu 10-30% mai mare. Aceasta făcea ca pierderile de apă prin evaporare şi prin transpiraţie să fie mai mici.

6. Reduc necesarul de apă la irigat

Datorită faptului că acumulează în sol apa de ploi şi reţin strat gros şi uniform de zăpadă (10 cm zăpadă = 300 mc de apă/ha), cantitatea de apă necesară la irigat scade cu 30-33%.

7. Favorizează polenizarea şi reduc atacul dăunătorilor

În interiorul perdelelor se dezvoltă o serie de insecte care ajută la polenizarea culturilor agricole. Totodată, apar o serie de prădători care distrug insectele dăunătoare. În acest fel se reduce necesitatea tratamentelor cu chimicale şi scade poluarea mediului.

De exemplu, la Tripsul grâului, în câmp deschis s-au găsit 28 larve/spic, iar în spaţiul dintre perdele - 3,8 larve/spic.

8. Protejează solul de îngheţ

Cu cât stratul de zăpadă este mai gros, cu atât adâncimea de îngheţ a solului este mai mică. De exemplu, la un strat de 84 cm, adâncimea de îngheţ era de 12 cm, la 60 cm - 25 cm şi la stratul de 46 cm, adâncimea era de 61 cm.

9. Primăvara solul se zvântă mai repede

Stratul de zăpadă depus uniform în spaţiile dintre perdele şi menţinându-se o temperatură mai ridicată, zăpada se topeşte mai repede şi uniform. Terenul se zvântă uniform, asigurând executarea semănatului în epoca optimă.

10. Diferenţă de temperatură redusă între zi şi noapte.

Din determinările efectuate a rezultat că în spaţiile dintre perdele s-a redus amplitudinea de temperatură între zi şi noapte cu 6,2oC. Aceasta micşorează stresul în creşterea şi dezvoltarea plantelor şi asigură o intensă activitate microbiologică în sol.

11. Se reduce eroziunea solului

În zonele fără perdele forestiere de protecţie, din cauza fenomenului de eroziune, pe pantele sub 10 % diminuarea producţiei a fost de 20%, iar pe

55

pantele sub 20% producţia a scăzut cu 60%. În spaţiile dintre perdele nu au loc aceste fenomene de eroziune.

12. Culturile de cereale păioase nu vor fi culcate

Prin reducerea vitezei vântului, în spaţiul dintre perdele se previne căderea cerealelor şi îngreunarea recoltărilor. Totodată, se evită fenomenele de şiştăvire, de încolţire a boabelor în spic şi deprecierea calităţii recoltei.

13. Se asigură uniformitatea irigaţiei prin aspersiune

În culturile înalte, unde aspersoarele se montează pe tije care să depăşească înălţimea plantelor, vântul ar avea influenţă mare asupra deplasării picăturilor de apă de la aspersoare. În spaţiul dintre perdele, vântul redus asigură repartizarea uniformă a apei.

14. Se asigură aer curat, nepoluat.

Măsurătorile efectuate au scos în evidenţă că un hectar de pădure absoarbe 30-80 tone de praf pe an, fixează 6-10 tone de carbon şi degajă 10-12 tone de oxigen, asigurând condiţii optime pentru toate vieţuitoarele.

15. Alte avantaje

În afară de rolul principal ce-l asigură culturilor agricole, menţionate anterior, perdelele mai furnizează lemn pentru construcţii şi pentru foc, furnizează diverse fructe, asigură loc pentru vânat, pentru dezvoltarea siriciculturii şi a apiculturii.

Consider că sunt suficiente motive pentru a trece cât mai repede la realizarea lor pe mari suprafeţe, în special acolo unde sunt strict necesare, pentru a stăvili fenomenul de deşertificare. Click AICI şi află mai multe despre contribuţia perdelelor forestiere la managementul optim al apei în practica agricolă! un articol de VASILE POPESCU

INDUSTRIE ALIMENTARA

Romaqua Group, o companie pentru un mediu verde , Publicitate , 02.06.2021,

56

 Responsabilitatea fiecăruia dintre noi, şi cu atât mai mult a unei companii, pentru păstrarea unui mediu curat devine din ce în ce mai necesară.

Romaqua Group Borsec este o companie 100% românească, cu un portofoliu de produse 100% româneşti, cu şapte fabrici pe tot teritoriul României, iar toate acestea sunt motive de responsabilizare suplimentare.

Cele şapte fabrici sunt situate în Borsec (două fabrici de apă minerală), Stânceni (apă minerală), Buşteni (apă minerală şi băuturi răcoritoare), Sebeş (bere şi băuturi energizante) şi Bucureşti unde se află fabrica de preforme, dar şi o tipografie proprie. Investiţiile directe şi indirecte ale companiei privind protecţia mediului au fost derulate încă din anul 1998, de la înfiinţare, reprezentand tehnologii ce conduc la economii de combustibili şi energie, reducerea noxelor, deşeurilor etc., implicarea în proiecte de mediu, protejarea rezervaţiilor naturale, implicarea în procesul de recuperare şi valorificare a deşeurilor rezultate în urma producţiei, protecţia perimetrelor hidrogeologice, reciclarea internă a preformelor, staţii performante de epurare tocmai pentru a garanta evacuarea unei ape curate, management performant al consumului de apă şi CO2. Investiţiile totale ale Romaqua Group se ridică până în prezent la peste 250 milioane de euro.

Prin managementul eficient al organizării producţiei la toate fabricile companiei s-a realizat o medie a consumurilor energetice de 80% faţă de media ramurii industriale. În plus, studierea internă a proceselor tehnologice în zona de formare preforme şi sticle PET a ajutat la crearea unor reţete care au dus practic la folosirea în medie cu 30% mai puţin material PET şi PE.

Deşi materialele plastice prezintă numeroase avantaje (greutate mică, longevitate, consum redus de energie pentru fabricarea lor, preţ redus), eliminarea lor reprezintă o problemă majoră. De aceea, Romaqua Group se implică intens, astfel încât sumele plătite pentru gestionarea, colectarea şi reciclarea deşeurilor de ambalaje, ridicându-se la peste 8,6 milioane de euro numai la nivelul anului 2020.

Evoluţia tehnologiei materialelor şi a tehnologiei în general, precum şi caracteristicile materialelor plastice, au făcut ca acestea să devină materii prime indispensabile in industria ambalajelor, rezultatul fiind vehicularea unor cantităţi impresionante de mase plastice pe piaţă. Romaqua Group

57

depune eforturi considerabile pentru gestionarea eficientă a tuturor aspectelor legate de menţinerea unui mediu curat. Astfel, pentru reducerea cantităţilor de ambalaje de plastic, la fabrica de preforme, s-au achiziţionat maşini noi de injecţie, cu performanţe ridicate, obţinându-se reducerea greutăţii unei preforme, şi implicit a unui flacon, cu procente cuprinse între 5 şi 20%, în funcţie de volum, conducând, în medie, la o scădere a consumului de plastic cu încă 11%. Aceleaşi economii se realizează şi la dopul PE.

Borsec este un produs premium, nu doar datorită evidentelor sale calităţi naturale, ci şi datorită tehnologiilor de ultimă oră pe care le utilizează compania Romaqua Group în procesul de îmbuteliere. Datorită tehnologiilor moderne de captare şi îmbuteliere, apa minerală naturală Borsec nu este supusă, în niciun fel, riscului contaminării. Noua tehnologie, în care s-a investit masiv, împiedică orice intervenţie umană asupra apei în procesul de producţie, de la captarea şi transportul apei minerale naturale de la izvor la locul de îmbuteliere şi până la sticla care va ajunge pe raft. Practic, apa minerală naturală Borsec vede lumina zilei numai în sticlă. În plus, acum câţiva ani, am ales să oferim consumatorilor o originalizare suplimentară prin aplicarea unui sigiliu pe dopul sticlei. Însă, aceasta nu a fost singura modificare de care a beneficiat sticla de apă minerală naturală Borsec. Pentru a sublinia şi mai mult imaginea premium a apei, am înlocuit eticheta de hârtie cu o etichetă modernă, elegantă, transparentă. Deşi este din plastic, sigiliul pare metalic datorită printului de calitate şi a culorii speciale metalizate, perforaţiile speciale permiţând îndepărtarea uşoară, în totalitate, a acestuia, o dată cu desfacerea sticlei.  Argumentul principal a fost: “Eşti primul care pune mâna pe dop!”

”În acest fel, consumatorul are siguranţa deplină că este primul care desface dopul, că apa lui preferată este exact aşa cum provine din acvifer, absolut fără nicio intervenţie din exterior”, spune Mihaela Drăghici, director PR Romaqua Group.

Pentru că această inovaţie a fost foarte bine primită de către consumatori, un sigiliu similar a fost aplicat şi pe sticlele Aquatique de 0,5 şi 2 litri.

Romaqua Group, companie cu capital autohton privat, cu 23 ani de activitate, are în portofoliu branduri de succes: Borsec (ape minerale na-turale), Stânceni (apă minerală naturală), Aquatique (apă minerală naturală oligominerală), Giusto (băuturi răcoritoare), Giusto Natura (băuturi răcoritoare plate), Albacher, Dorfer şi Mühlbacher (bere).  Borsec este liderul pieţei de ape minerale naturale, iar Giusto Natura liderul pieţei de

58

băuturi răcoritoare plate (still drinks). Romaqua Group are peste 2.200 de angajaţi şi o cifră de afaceri de peste 172 milioane de euro.

Producţia de bere, iniţiativele educaţionale, platformele online şi proiectele turistice sunt câteva domenii „la modă“ pentru noile afaceri , luni, 00:05 , Alina-Elena Vasiliu

Berea artizanală, educaţia, platformele online de tot felul, producţia de miere şi alte sortimente apicole, turismul, fabricarea de încălţăminte sunt câteva domenii în care generaţiile noi de antreprenori au văzut oportunităţi. Aşa apar, de la o lună la alta, branduri noi de bere produsă în microberării, ateliere de pantofi made-to-measure sau pensiuni în cele mai pitoreşti zone ale României.

Micii antreprenori au schimbat imaginea pieţei locale a berii în ultimii zece ani şi au dus numărul de companii producătoare din industrie la un total de 67 în 2019, arată datele Asociaţiei Berarii României.

Oriel Beer, Bereta, Capra Noastră, Bere Griviţa, Bere la Cluj, Anagram, Cearfisă sunt printre cele mai tinere branduri de bere artizanală din România, un segment care a crescut de la zero la 59 de unităţi în perioada 2010-2019.

„În 2017, când am început noi businessul, piaţa era pe un trend crescător, apăreau tot mai multe berării artizanale. Noi am reuşit să accesăm marile reţele de magazine într-un context în care dorinţa noastră de a intra în aceste lanţuri s-a suprapus peste nevoia lor de a lista producători locali“, povestea Cătălin Vişan, unul dintre acţionarii brandului de bere Cearfisă, produs în Iaşi.

În pandemie, micii producători de bere s-au readaptat noului context de piaţă, au creat magazine online, au început să vândă direct către consumator, au organizat mici tururi de fabrică pentru a-şi aduce clienţii mai aproape şi pentru a-i păstra.

Turismul este un alt sector care i-a atras pe antreprenori, mai ales că restricţiile din pandemie au orientat oamenii către opţiuni de cazare cu o capacitate restrânsă, intime, locuri bune de mers doar cu familia şi prietenii. Totuşi, anul trecut au fost nevoiţi să îşi înceteze activitatea 245 de hoteluri şi pensiuni, majoritatea fiind clasificate la 2 şi 3 stele, conform datelor Ministerului Economiei.

59

„Acum cinci ani, locurile speciale, de acest tip, erau puţine, însă acum observăm că apar din ce în ce mai multe oferte calitative, cu o arhitectură în spate şi cu o poveste frumoasă“, spune Diana Sicoe, care a deschis, alături de soţul ei, „Rural ai liber la tihnă“, o pensiune în satul Sitaru din judeţul Ilfov.

Iniţial, visul Dianei şi al lui Alex Sicoe era să încerce un business în agricultura bio. Nu l-au abandonat, însă au ales să revină la el într-un moment mai oportun. Între timp, au descoperit că turismul local, rural este o decizie mai inspirată.

Şi familia Beltechi a pariat pe turism, cu proiectul Casa Domestic.

„De ce am ales turismul? Pentru ca sunt atrasă de conceptul de ospitalitate. Dacă ar fi fost să aleg altceva, ar fi fost probabil ceva legat de domeniul creativ, organizarea de evenimente, dar cu siguranţă tot turismul mă atrage cel mai tare“, spune Adriana Beltechi.

Şi în educaţie efervescenţa afacerilor este mare, iar adaptarea a avut şi aici loc. De exemplu, Cristian Lăcraru, un antreprenor care a dezvoltat Şcoala IT, un proiect educaţional pentru copii, a conceput prototipul unui robot care îi ajută pe profesori să predea simultan copiilor din clasă şi celor de acasă. Roboţelul se numeşte Mirai şi este disponibil în două variante, Basic şi Premium, în funcţie de dotări. Legătura lui Cristian Lăcraru cu domeniul educaţiei s-a concretizat prin şcoala IT, un proiect educaţional prin care profesori de IT merg în mai multe şcoli private din Bucureşti pentru a ţine cursuri de programare şi robotică.

Tot ca o tendinţă au luat naştere şi platformele care satisfac nevoi diverse, gândite şi puse în practică, de la zero, de mici oameni de afaceri care aspiră să creeze mari schimbări în lume. AllFarm (un site care vrea să preia rolul de intermediar între micii producători din Apuseni şi din Bucovina şi clienţii din Bucureşti), Altmarkt (o platformă online pentru produse alternative, independente sau artizanale), PrimeRenting (o platformă online pentru închirieri de echipamente), REGnet (o platformă online care înfiinţează firme sau le modifică statutul juridic), Travlocals.com (un site unde adună casele vechi şi restaurate, conacele vechi, castelele transformate în pensiuni turistice pentru persoanele care caută cazări tradiţionale în ţară) sunt numai câteva exemple. Încălţămintea este o altă nişă vizată de noile generaţii de antreprenori, la fel ca producţia de miere.

60

 Parteneri:

54% dintre români consumă produse lactate dimineața , meatmilk , 2 iunie 2021

Jumătate dintre români sar peste micul dejun, majoritatea fiind fără copii. Ei au tendința de a consuma ceva mai târziu în timpul zilei, ca mic dejun prelungit sau gustare, relatează studiul realizat de compania de cercetare Epiphany, și dat publicității cu ocazia zilei de 1 iunie – Ziua Internațională a Laptelui (International Milk Day).

Potrivit datelor, doar 6 din 10 români consideră că micul dejun este important și tind să petreacă nu mai mult de 10 minute pentru pregătirea micului dejun în timpul săptămânii.

Cu toate acestea, în weekend dedică mai mult timp (peste 15 minute) pentru pregătirea micului dejun. În România, micul dejun (32%) și gustarea intermediară (33%) sunt la fel de importante.

Produsele lactate la micul dejun

Peste jumătate dintre români consumă produse lactate dimineața, iaurtul fiind produsul lactat preferat de către adulți, iar trei din cinci copii consumă lactate în timpul dimineții, cele mai populare fiind cerealele cu lapte.

Astfel, 54% dintre români au declarat că în cursul dimineții consumă produse lactate, înainte de micul dejun, în timpul acestuia și după.

61

Consumatorii de lactate sunt familii cu copii care consideră că micul dejun și o alimentație sănătoasă sunt importante. Consumul general de lactate este determinat mai mult de alimentele lactate (unt, brânzeturi, iaurturi) – 36% decât de băuturile lactate (lapte, iaurturi de băut) – 29%. Produsele lactate se consumă cel mai mult în timpul micului dejun și al micului dejun prelungit.

Iaurtul, cel mai consumat

Dintre produsele lactate, iaurtul simplu este cel mai consumat produs, care face chiar parte din primele 10 produse alimentare consumate în toate ocaziile de dimineață, pe locul întâi fiind pâinea,care este și cel mai consumat aliment pe parcursul săptămânii. Produsele lactate sunt cel mai adesea combinate cu carbohidrați, cum ar fi sandvișurile și alte tipuri de produse de panificație.

Referindu-ne strictla clasamentul produselor lactate,cel mai des menționat de respondenții la studiu a fost iaurtul simplu, pe locul doi fiind brânza, urmată de cerealele cu lapte și crema de brânză.

Consumul de băuturi lactate este determinat în primul rând de cafeaua cu lapte, care asigură energia necesară la începutul unei zile.Cafeaua cu lapte este cea mai consumată, urmată de lapte simpluși face parte din primele cinci băuturi cele mai consumate în toate ocaziile.

Indiferent de loc, acasă sau în afara domiciliului, dimineața consumul de băuturi lactate este în top trei. Consumul de băuturi lactate la domiciliu este mai mare comparativ cu cel în alte locuri.

În privința conținutului băuturilor lactate consumate, respondenții au precizat că acestea sunt pe bază de lapte de origine animală, neîndulcite și proaspete și aproximativ unul din cinci sunt organice.

Alimentele lactate sunt consumate în principal din motive de comoditate și sănătate/nutriție, aceste motive sunt în concordanță cu nevoile generale de alimentație ale consumatorilor români de-a lungul orelor dimineții.Alimentele lactate sunt consumate pentru o nutriție convenabilă, în timp ce băuturile lactate sunt consumate mai ales pentru a crește energia.

Copiii și produsele lactate

În rândul copiilor,gustările intermediare au cea mai mare pondere între ocaziile de a mânca de dimineață și chiar depășesc ponderea micului dejun.

62

Copiii consumă mai multe produse lactate decât adulții, iar aportul de lactate este determinat în principal de băuturile lactate (lapte, lapte bătut, sana etc.), care sunt consumate de trei din cinci copii în timpul dimineții.

Cerealele cu lapte sunt principalul „vehicul” pentru consumul de lactate în rândul copiilor, deoarece este cea mai bună şi comodã alegere pentru micul dejun și micul dejun extins.

Respondenții au arătat că sănătatea este un motiv esențial pentru copiii români să mănânce lactate, iar în cazul laptelui simplu a fost menționată ca importantă dezvoltarea lor fizică.

Consumul de băuturi lactate este similar în rândul copiilor mai mici și mai mari, iar laptele simplu este cel mai popular produs lactat din toate grupele de vârstă. Consumul de cereale cu lapte și sandvișuri/pâine crește pe măsură ce copiii cresc, iar consumul de fructe scade.

(Compania de cercetare Epiphany a realizat acest studiu cantitativ pentru a înțelege rutina de dimineață a consumatorilor români și tipurile de alimente și băuturi consumate. La studiu au participat 1490 bărbați și femei cu vârste cuprinse între 18 și 65 de ani și 757 părinți care au răspuns pentru copiii lor cu vârste cuprinse între 2 și 12 ani.)

Studiu: Laptele nu este cauză a nivelului ridicat de cholesterol , meatmilk , 2 iunie 2021

Noi cercetări au descoperit că un consum regulat de lapte nu este asociat cu creșterea nivelului de colesterol, ceea ce reprezintă o veste bună pentru industria laptelui.

Un subiect controversat

Acesta a fost întotdeauna un subiect destul de controversat în ceea ce privește consumul de lapte și pe care cercetătorii au dorit să îl investigheze. Studiul a 2 milioane de oameni a fost realizat la Universitatea Reading din Marea Britanie și a fost publicat în Jurnalul Internațional de Obezitate.

S-au analizat trei grupe de populație și s-a constatat că persoanele care consumau în mod regulat cantități mari de lapte aveau niveluri mai scăzute atât de colesterol bun, cât și de colesterol rău, deși nivelurile lor de IMC erau mai mari decât cele care nu consumau lapte.

63

O analiză suplimentară a altor studii de amploare sugerează, de asemenea, că cei care au consumat regulat lapte au avut un risc cu 14% mai mic de boli coronariene.

Cercetarea

În timpul cercetării, echipa a adoptat o abordare genetică a consumului de lapte, analizând o variație a genei lactazei asociată cu digestia zaharurilor din lapte cunoscute sub numele de lactoză. Studiul a identificat faptul că variația genetică în care oamenii pot digera lactoza a fost o modalitate bună de identificare a persoanelor care au consumat niveluri mai ridicate de lapte.

Profesorul Vimal Karani, profesor de Nutrigenetică și Nutrigenomică la Universitatea din Reading, spune: „Am constatat că printre participanții cu o variație genetică pe care am asociat-o cu un aport mai mare de lapte, aceștia aveau IMC mai mare, grăsime corporală, dar, în mod important, aveau niveluri mai mici de bine și colesterol rău. „

De asemenea, am constatat ca cei cu variatie genetica au avut un risc semnificativ mai mic de boli coronariene. Toate acestea sugerează că reducerea aportului de lapte ar putea să nu fie necesară pentru prevenirea bolilor cardiovasculare ”, a spus el.

Noua cercetare a fost realizată în urma mai multor studii contradictorii care au investigat anterior legătura cauzală dintre aportul mai mare de lactate și bolile cardiometabolice, cum ar fi obezitatea și diabetul.

Pentru a ține cont de neconcordanțe în mărimea eșantionării, etniei și alți factori, echipa a realizat o meta-analiză a datelor la până la 1,9 milioane de oameni și a folosit abordarea genetică pentru a evita confuzia.

Nu există dovezi

Chiar dacă datele din biobancă din Marea Britanie au arătat că cei cu variație genetică a lactazei au un risc cu 11% mai mic de diabet de tip 2, studiul nu a sugerat că există vreo dovadă puternică a unei legături între aportul mai mare de lapte și probabilitatea crescută de diabet sau a acestuia trăsături precum glucoza și biomarkerii inflamatori.

Profesorul Karani adaugă că, „Studiul arată cu siguranță că consumul de lapte nu este o problemă semnificativă pentru riscul bolilor cardiovasculare, chiar dacă a existat o mică creștere a IMC și a grăsimii corporale în rândul consumatorilor de lapte.

64

Ceea ce observăm în studiu este că rămâne neclar dacă conținutul de grăsimi din produsele lactate contribuie la scăderea nivelului de colesterol sau se datorează unui factor de lapte necunoscut. ”

Echipa de la Universitatea din Reading a lucrat împreună cu cercetători de la Universitatea din Australia de Sud, Southern Australia Health and Medical Research Institute, University College London și University of Auckland la studiu.

Afacerile distribuitorului de ţigări Punctual Comimpex din Cluj-Napoca au crescut cu 24% în T1, la aproape 182,6 mil. lei, Laurentiu Cotu , 02.06.2021,

Punctual Comimpex din Cluj-Napoca, o afacere activă în domeniul distribuţiei de ţigări (99% din business), cafea şi cartele telefonice, deţinută de antreprenorul Vasile Mureşan, a realizat în primul trimestru din acest an o cifră de afaceri de aproxi-mativ 182,6 mil. lei (37,5 mil. euro), în creştere cu 24% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit calculelor făcute de ZF pe baza datelor transmise de companie.

Punctual Comimpex estimează pentru anul în curs afaceri totale de 830 mil. lei (170,5 mil. euro). Compania a raportat pentru 2020 o cifră de afaceri de 731,6 mil. lei (151,8 mil. euro), mai mult cu 14% faţă de anul anterior. Dis-tribuitorul clujean se numără printre cele mai mari 100 de companii con-trolate de antreprenori români, potrivit clasamentului realizat de ZF.

Recrutare în industria alimentară | 7 – 8 iulie 2021 RO.aliment JOBS 2021, By RO.aliment , June 2, 2021 RO.aliment JOBS, evenimentul creat special pentru a accelera recrutarea în industria alimentară, conectând candidați cu firmele ce caută să acopere locurile vacante, va avea loc pe 7 și 8 iulie 2021, pe platforma ZOOM.

65

Specificul industriei alimentare, cerințele de calificare tot mai exigente, climatul economic și social dificil sunt provocările cu care se confruntă de asemenea angajatorii cât și viitorii angajați.

Evenimentul are rolul de a aduce împreună angajatorii și candidații, astfel încât interacțiunea directă dintre aceștia să crească substanțial șansele pentru ambele părți de a se împlini profesional. 

Deși de peste zece ani, în România târgurile de joburi au luat amploare, sunt din ce în ce mai multe, mai bine organizate și chiar au tematici specifice, am remarcat că marea majoritate a candidaților aflați în căutare nu cunosc beneficiile pe care le-ar putea avea vizitând activ un asemenea târg, chiar și online.

     SALVEAZĂ EVENIMENTUL ÎN CALENDAR

  Pentru companiile din industria alimentară care recrutează | de ce să îmi rezerv 15 minute în cadrul evenimentului ? (rezervă acum unul din cele 15 spații disponibile, trimite un email la office@roaliment.ro, sună la +40744162991, sau completează formularul și te vom contacta în cel mai scurt timp – FORMULAR)

Dacă ai locuri vacante, aici vei putea intra în contact direct cu oamenii interesați dor de job-uri în industria alimentară. Știm că recrutarea implică investiții în promovarea anunțurilor și că, de multe ori, candidații care aplică nu sunt tocmai ce căutăm. La RO.aliment JOBS, poți seta interviuri rapid, datorită audienței nișate și loiale formate din experți, angajați în general în industria alimentară, studenți, doctoranzi, masteranzi. Salvează bugetul pe care l-ai fi alocat promovării și participă la RO.aliment JOBS!

Dacă nu ai locuri vacante acum, dar știi că vei avea în următoarele 3 – 6 luni. Este momentul să începi să prospectezi piața acum, mai ales pentru funcțiile exigente. La RO.aliment JOBS, vei găsi persoanele potrivite și vei putea avea contactele necesare pentru majoritatea joburilor pe care urmează să le scoți

Dacă ești interesat de forță de muncă tânără sau persoane aflate în reconversie profesională, la RO.aliment JOBS vei întâlni persoanele potrivite și vei putea crea legături interesante

Pentru candidați | Ce iți poate aduce în fapt prezența la un târg de locuri de muncă ? – completează formularul de înscriere GRATUITĂ, AICI

66

Poți sonda piața – vei constata care sunt angajatori de top în expansiune sau ce cerințe noi au apărut în piață pentru locurile de muncă din domeniul industriei alimentare și a suplimentelor alimentare.

Dacă ești în căutarea unui loc de muncă în industria alimentară, aici vei găsi cei mai mari angajatori care au locuri vacante și vei putea să îi abordezi direct

Dacă vrei să îți schimbi jobul în decurs de 3 – 6 luni, aici vei afla care sunt oportunitățile actuale, dar și angajatorii de top și cum îi poți contacta atunci când vei fi pregătit să aplici

Dacă ești student și vrei să afli din timp ce trebuie să faci ca să ai un loc de muncă după terminarea studiilor, aici vei găsi tot ce ai nevoie

Dacă vrei să îți schimbi profesia, la RO.aliment JOBS vei afla ce abilități sunt la mare căutare acum și ce cerințe noi au apărut pe piață

Dacă doar ești curios – este OK! Poți să asiști la discuții, să îți oferi opinia sau să faci networking!

  UN SINGUR EVENIMENT!

PARTICIPARE ONLINE, DIN CONFORTUL CASEI TALE!

EXPUNERE MARE ȘI ȘANSE CRESCUTE DE ANGAJARE!

PREZENTARE GENERALA RO.ALIMENT JOBS 2021

Înarmați cu încredere, vă așteptăm la RO.aliment JOBS 2021 să vă găsiți angajatorul ideal sau candidatul preferat!

La RO.aliment JOBS nu lăsăm pe nimeni în urmă!

Pentru informatii legate de tarife si pachete pentru companii, va rugam sa ne scrieti sau sa ne sunati la: office@roaliment.ro, sau la +40744162991!

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

SURPRIZĂ Lidl urcă puternic în România, în pandemie, și devine liderul pieței locale de retail Știri SURPRIZĂ Lidl urcă puternic în

67

România, în pandemie, și devine liderul pieței locale de retail Thomas Dincă scris astăzi, 14:10 Retailerul german Lidl a avut anul trecut afaceri de 12,86 miliarde lei, comparativ cu 9,7 miliarde lei în 2019, și un profit net de 756 milioane lei, reușind astfel să depășească, în pandemie, liderul de până acum al pieței locale, Kaufland, care a raportat pentru 2020 o cifră de afaceri de 12,83 miliarde lei și un profit de 970,3 milioane lei. Carrefour a avut anul trecut în România afaceri de 9 miliarde lei, plasându-se astfel pe locul 3, conform datelor raportate la Ministerul Finanțelor și analizate de Profit.ro.

Până acum, Lidl ocupa locul 3, după Kaufland și Carrefour. Discounterul german Lidl a intrat pe piața locală în 2010, când a preluat de la grupul Tengelmann cele aproximativ 100 de magazine de discount Plus.

Retailerul este parte a grupului german Schwarz, care mai deține în România rețeaua de hipermarketuri Kaufland, liderul pieței locale de retail. Cu sediul în Neckarsulm, în sudul Germaniei, Lidl este deținut de miliardarul Dieter Schwarz, cel mai bogat om de afaceri din Germania.

Sphera Franchise Group, operator al reţelelor KFC, Pizza Hut şi Taco Bell, merge cu o unitate KFC drive-thru în Brăila şi ajunge la o reţea de 88 de restaurante KFC pe plan local , Cristina Bellu , 02.06.2021, Sphera Franchise Group, compania care administrează în sistem de franciză restaurantele KFC, Pizza Hut şi Taco Bell din România, ajunge la o reţea de 88 de restaurante KFC pe plan local, odată cu inaugurarea unei unităţi KFC Drive Thru în Brăila.

Deschiderea face parte din strategia de extindere anunţată de companie la începutul anului şi bifează toate aspectele standardelor brandului, de la nivel de  design - urban şi modern, digitalizare, până la inovare la nivel de produse şi servicii, potrivit unui comunicat de presă trimis de companie.

„Anul 2021 nu este lipsit de provocări în ceea ce

68

priveşte industria HoReCa, însă actuala situaţie socio-sanitară şi noile măsuri de relaxare anunţate de autorităţi ne oferă o perspectivă optimistă asupra planurilor aflate în derulare”, spune Marian Gogu, director general, KFC România.

Odată cu deschiderea noii locaţii, KFC România creează 36 de locuri de muncă, pe poziţii de lucrător bucătărie, casier, bucătar, manager de restaurant şi asistent manager, angajarea nefiind condiţionată de experienţa anterioară de lucru.

Sphera Group a raportat pentru T1/2021 un profit net de  0,5 mil. lei (excluzând impactul adoptarii IFRS 16), faţă de pierderea de 9,5 mil. lei obţinută în perioada similară a anului trecut, în timp ce vânzările s-au cifrat la 211,4 mil. lei, echivalentul unei creşteri de 6,6% faţă de T1/2020 şi  de 1,5% faţă de T4/2020.

Compania a bugetat pentru anul 2021 vânzări în restaurante în valoare totală de peste 230 milioane euro, cu 63% mai mari comparativ cu nivelul din 2020, un sfert din încasări fiind estimate a fi realizate prin intermediul canalului de livrare.

Tranzacţia prin care retailerul Profi preia zece magazine de la compania Pronto Mobile, cel mai mare francizat al Carrefour, autorizată de Consiliul Concurenţei, Cristina Bellu , 02.06.2021,

Consiliul Concurenţei a autorizat tranzacţia prin care Retailerul Profi, ce deţine peste 1.400 de magazine în România pe fomatul mic, a preluat în luna aprilie zece magazine de proximitate de la compania Pronto Mobile SRL.

Societatea Pronto Mobile era cel mai mare francizat al gigantului francez Carrefour în România, operând 15 unităţi sub brandul Pronto-Carrefour Express, din care doar 10 unităţi au fost preluate de către Profi.

“Această operaţiune nu ridică obstacole semnificative în calea concurenţei efective pe piaţa românească sau o parte substanţială a acesteia şi că nu există îndolieli serioase privind compatibilitatea sa cu un mediu concurenţial normal”, menţionează un comunicat al autorităţii de concurenţă.

69

Grafic ZF: Evoluţia pieţei de FMCG pe segmente

Tarabe gratuite în piețe! 2 iunie 2021, Ionel Vaduva

La propunerea organelor de Poliție Locală din Arad, primăria orașului ar urma să înființeze locuri speciale cu tarabe, în care bătrânii sărmani să-și poată comercializa produsele, astfel încât să poată supraviețui.

Vorbim în acest context de legume sau flori vândute de seniorii care sunt nevoiți să stea pe străzi, în picioare, pentru a avea acces la un minim venit.

Potrivit reprezentanților Poliției Locale Arad, care au transmis miercuri, 2 iunie 2021, că a înaintat o propunere de proiect care să fie prezentat în Consiliul Local Municipal.

Sursa citată relevă că documentul „face referire în mod direct la persoanele în vârstă şi paupere ce sunt nevoite să comercializeze bunuri de larg consum pe domeniul public pentru a supravieţui”.

„Referitor la acestea, referatul înaintat conducerii Primăriei municipiului Arad şi SC TOP SA Arad (societatea care administrează pieţele din oraş – n.r.) propune ca aceste persoane să beneficieze gratuit de tarabe în zone bine delimitate din incinta pieţelor arădene, unde prestaţia lor comercială să se desfăşoare sub protecţia Poliţiei Locale. În urma discuţiilor comune, atât Primăria municipiului Arad, cât şi SC TOP SA au fost deschise faţă de proiect şi au în vedere implementarea sa într-un viitor apropiat”, se arată într-un comunicat al Poliţiei Locale Arad, citat de Agerpres.

Instituţia mai aminteşte că de peste doi ani nu mai sancţionează bătrâni care vând produse pe stradă pentru a supravieţui. Ulterior, şi Legea 12/1999,

70

principalul act normative în baza căreia s-ar fi putut aplica sancţiuni pentru activităţile de acest fel, a fost abrogată, respectiv în anul 2020.

Bucharest Restaurant Week începe joi, 3 iunie: reduceri de până la 70% la mâncare , Anca Olteanu 02 Jun 2021 - Știri și Noutăți

Bucharest Restaurant Week începe joi, 3 iunie și durează două săptămâni, iar clienții au reduceri de până la 70% la anumite preparate.

Timp de două săptămâni, între 3 - 17 iunie, Bucharest Restaurant Week adună la un loc restaurante, baruri și cafenele din Capitală care vor oferi discounturi de până la 70% la preparatele selectate, celor care doresc să le viziteze (cu rezervare prin Restograf) sau să comande mâncare (prin tazz by eMag).

Scopul inițiativei este de a veni în sprijinul restaurantelor, înscrierea este gratuită și nu se percepe niciun alt comision sau taxă din vânzări: zero taxă de înscriere, zero comision la rezervări, zero comision la livrări, zero comision din vânzări. Restaurantele participante și preparatele pe care le propun pot fi accesate pe site-ul bucharestrestaurantweek.ro, iar clienții pot alege dacă să ia masa în oraș, sau să comande acasă.

Concursul Bucharest Restaurant Week

În plus, toți cei care participă la Bucharest Restaurant Week sunt înscriși la un concurs al cărui premiu este un autoturism Tesla, plus zeci de iPhone 12 Pro, Airpods sau Apple Watch, trotinete, kituri de barman, un frigider Smeg și altele.

„Știm cât de greu a fost acest ultim an, care a venit cu provocări nemaiîntâlnite pentru toți cei din industria restaurantelor. Ne-am dorit să facem ceva pentru a-i sprijini, pentru a-i ajuta să atragă un număr mai mare de clienți și să-și revitalizeze afacerile. În același timp, am vrut să le dăm și oaspeților șansa de a profita de mâncare bună, la prețuri cât mai mici. Și uite

71

așa să reactivăm această comunitate sudată, a celor pasionați de mâncare și de ieșirile în oraș. Pentru că Bucharest Restaurant Week este un eveniment despre oameni, pentru oameni, care celebrează lumea vibrantă a localurilor bucureștene. Și pentru că mâncarea bună ne readuce împreună!”, spune Radu Dumitrescu, CEO Restograf.

UNIUNEA EUROPEANA

După paşaportul COVID, UE vrea să introducă şi portofele digitale 2 iunie 2021, 14:33 de Viorica Marin

Noile portofele digitale vor fi sub forma unei aplicaţii pe telefon, similare cu cele utilizate pe telefoanele Android şi Apple Comisia Europeană va propune joi introducerea aşa-numitelor portofele digitale, care vor oferi acces la o gamă largă de servicii pentru cei 450 de milioane de locuitori din blocul comunitar, un nou pas spre o mai mare integrare după pandemia de Covid-19, informează Bloomberg.

Aceste portofele digitale vor putea fi folosite de către cetăţenii UE drept acte de identitate digitale pe care să stocheze date personale şi documente oficiale precum permise auto, reţete medicale şi diplome de studii. "Conform noilor reguli, Portofele Digitale Europene vor fi disponibile pentru toţi", se arată într-o variantă preliminară a propunerii consultată de Bloomberg.

Mai multe state europene oferă deja forme digitale de acte de identitate, astfel că noua aplicaţie propusă de Executivul comunitar ar interacţiona cu sistemele existente şi ar oferi cetăţenilor UE dreptul la un serviciu care este recunoscut la nivelul întregului bloc comunitar. Portofelul digital nu va fi obligatoriu, susţine Bloomberg, citată de agerpres.ro. Pandemia de Covid-19 a accelerat procesul de integrare europeană în condiţiile în care anul trecut statele membre au căzut de acord asupra unui program de stimulare economică concentrat pe investiţii în energie verde şi digitalizare, program susţinut de împrumuturi comune.

În plus, guvernele statelor membre au însărcinat Comisia Europeană să achiziţioneze vaccinuri în numele lor şi de asemenea au introdus certificate de călătorie pentru cei care au fost vaccinaţi, au un test negativ sau şi-au revenit după virus. Graţie noilor portofele digitale, care vor fi sub forma unei aplicaţii pe telefon, similare cu cele utilizate pe telefoanele Android şi Apple, cetăţenii UE vor putea să închirieze automobile în afara ţării lor de origine, să îşi dovedească vârsta, să solicite un împrumut, să deschidă un cont bancar, să depună o declaraţie fiscală şi să se înscrie la o universitate. Comisia Europeană şi-a propus să livreze un instrumentar tehnic care să poată fi folosit la introducerea portofelelor digitale până în luna octombrie

72

2022.

Iulia Ramona Chiriac – noua Șefă a Reprezentanței Comisiei Europene la București , Roxana Dobre - 2 iunie 2021

Foto: Ministerul Afacerilor Externe

Iulia Ramona Chiriac a fost numită Șefa Reprezentanței Comisiei Europene la București. În această calitate, Iulia Ramona Chiriac va fi reprezentanta oficială a Comisiei Europene în România, sub autoritatea politică a președintei Ursula von der Leyen. Mandatul său a început de la 1 iulie 2021.

Conform unui comunicat al Comisiei Europene, Iulia Ramona Chiriac are cetățenie română și este diplomat de carieră. Are o experiență de aproape 20 de ani în afaceri europene, dobândită inclusiv la nivel local, în România. Prin prisma funcțiilor pe care le-a ocupat, a dobândit competențe solide de comunicare strategică și de reprezentare politică, precum și o cunoaștere aprofundată a contextului politic din România, ceea ce o face foarte potrivită pentru conducerea Reprezentanței Comisiei în țară.

”Iulia Ramona Chiriac este consul general al României în landul Bavaria din 2016 și face parte din serviciul diplomatic român din 2008. Înainte de această experiență de peste zece ani în funcții diplomatice, a lucrat în administrația publică centrală și locală din România, având atribuții legate în special de pregătirea autorităților locale române pentru aderarea țării la UE. În cadrul Ministerului Integrării Europene din România a fost responsabilă în special de promovarea valorilor UE, de furnizarea de informații privind oportunitățile de finanțare, precum și de diseminarea cunoștințelor despre UE prin organizarea de conferințe, seminare, campanii de informare și ateliere”, se mai precizează în comunicat.

Noua șefă a reprezentanței Comisiei Europene la București a absolvit Facultatea de Studii Europene a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, România. Are două diplome de master, una în studii europene și alta în studii de gen.

73

Comisia are reprezentanțe în toate capitalele statelor membre ale UE și birouri regionale la Barcelona, Bonn, Marsilia, Milano, München și Wrocław. Reprezentanțele sunt „ochii, urechile și vocea” Comisiei la fața locului, în statele membre ale UE, interacționând cu autoritățile naționale, cu părțile interesate și cu cetățenii și informând mass-media și publicul cu privire la politicile UE.

Șefii reprezentanțelor sunt numiți de președintele Comisiei Europene și sunt reprezentanții săi politici în statul membru în care sunt detașați.

Informaţiile publicate de Agrointeligența – AGROINTEL.RO pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în PRIMUL PARAGRAF a sursei cu LINK ACTIV. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor, ca atare vom acționa în consecință.

Agriculture and Fisheries Council, 26-27 May 2021 , Main results CAP reform 

The main item on the agenda for the agriculture and fisheries ministers was the future of the Common Agricultural Policy. The overall aim was to reach an agreement on all three regulations that made up the CAP reform package. The meeting was held in parallel with interinstitutional negotiations between the Council and the Parliament. The main discussion points included social conditionality, targeting of payments, and green architecture. Ultimately, although progress was made in several areas, a number of key issues remained outstanding. It was therefore decided to postpone talks until the next meeting of agriculture and fisheries ministers in June.

Future of the CAP (background information)

2021 United Nations Food Systems Summit

Following a discussion, the ministers approved the Council conclusions on the EU’s priorities for the United Nations Food Systems Summit, which will take place in New York in September. They agreed on the significance of the UN Food Systems Summit as a landmark event and a real opportunity to

74

reshape food systems at the global level. A pre-summit will take place on 26-28 July in Rome.

Council conclusions on the EU's priorities for the 2021 United Nations Food Systems Summit

From farm to fork: making Europe's food healthier and more sustainable (background information)

Plant reproductive material

Ministers held an exchange of views on the study produced by the Commission regarding options to update the existing EU legislation on the production and marketing of plant reproductive material. Overall, they welcomed the study, and recognised the need to take action and update the legislation on PRMs, in order to respond to challenges such as tackling climate change, ensuring food security and preserving biodiversity.

Study on the Union’s options to update the existing legislation on the production and marketing of plant reproductive material

New genomic techniques

Ministers held a debate on the conclusions of the Commission’s study on new genomic techniques and explored possible future policy actions. In general, they agreed with the findings of the study, notably the need to address legal uncertainty and to adapt the existing legislation to take into account scientific and technological progress.

Study on the status of new genomic techniques

Organic farming

The Commission presented to ministers their action plan on organic farming. Produced in March 2021, this plan sets out how the share of organic farming can be increased to at least 25% of the EU's agricultural land, in line with the European Green Deal. Ministers discussed the level of ambition of the action plan, as well as its feasibility. Many of them expressed their support for the Commission’s plan and outlined ambitions to increase the amount of land devoted to organic farming in their own member states.

75

Other business

EU-UK fishing opportunities

Ministers discussed the state of play regarding consultations with the United Kingdom on post-Brexit fishing opportunities, and took note of the comments made by a number of delegations. They reiterated their support for the Commission’s approach in continuing to seek a comprehensive agreement.

WTO fisheries negotiations

The Spanish and French delegations provided ministers with information on the state of play of World Trade Organization negotiations on fisheries subsidies. Ministers stressed the need for a balanced outcome that also delivered on Sustainable Development Goal 14.6.

Visegrad Group declaration on CAP and Farm to Fork

The Polish delegation informed the ministers about the joint declaration of the Visegrad Group and a number of other Member States on the opportunities and challenges presented by the Farm to Fork Strategy in terms of developing and implementing the CAP national strategic plans.

Farm to fork strategy - for a fair, healthy and environmentally-friendly food system

Agricultural sectors affected by frost

Ministers took note of a declaration submitted on behalf of France, Greece and Italy on the need to support agricultural sectors affected by recent frost events. During the last week of March and the first week of April 2021, exceptional frost events had a significant impact on agricultural production in France, Greece and Italy. Ministers expressed solidarity with the member states concerned, with some observing that climate change increased the risk of poor weather affecting agriculture across the EU as a whole.

Meeting information

Meeting n°3796 Brussels 26 May 2021 08:00 27 May 2021 08:00

76

Preparatory documents

Provisional agenda Provisional list of A items Background brief Provisional list of A items, addition 1 Provisional list of A items, addition 2 List of A items, non-legislative activities List of A items, legislative deliberations

Outcome documents

Outcome of the Council meeting List of participants List of participants Video footage Meeting voting results

Farm to Fork strategy: Annual evaluation shows ‘positive step’ towards meeting pesticide targets

Today, the Commission publishes the first update showing progress towards meeting the pesticide targets under the Farm to Fork strategy. These are a 50% reduction in the use and risk of chemical pesticides and a 50% reduction in the use of more hazardous pesticides.

There was an 8% reduction in the use and risk of chemical pesticides in the European Union in 2018, and a further 5% reduction in 2019, compared to the 2015-2017 baseline period. This compares favourably to the 4% average annual decline in the period from 2011 to 2016.

The results published today indicate that the use and risk of chemical pesticides in the Member States continues to decline, marking a positive step towards the objective of a reduction of the use and risk of chemical pesticides by 50% under the Farm to Fork strategy.

There was also a 12% reduction in the use of more hazardous pesticides (mainly candidates for substitution) in the European Union in 2019 compared to the 2015-2017 baseline period. While noting that pesticide use can be influenced by seasonal factors, this is a particularly significant

77

development given that the use of these pesticides had increased since 2011. Therefore, 2019 marked the first significant decline in their use over this period.

For further information on the results and the methodology used please visit our website

EU Platform on Animal Welfare

Call for applications Call for applications (CLOSED)

Calls for applications

The Commission calls for applications from business and professional organisations, organisations from civil society and independent experts from academic and research institutes with expertise in animal welfare.

Interested organisations based in a European Economic Area (EEA) country and operating at EU-level as well as individual experts (EEA nationals) are invited to apply until 21 June 2021.

All relevant information regarding the call for applications:

Register of Commission expert groups Call for applications for the selection of members of the Platform on

Animal Welfare

One of the key priorities of the Commission is to promote an enhanced dialogue on animal welfare issues that are relevant at EU level among competent authorities, businesses, civil society and scientists.

To achieve this goal, in 2017 the Commission established the expert group 'Platform on Animal Welfare' (Decision 2017/C 31/12Search for available translations of the preceding linkEN•••) with the aim to develop and exchange of coordinated actions on animal welfare with a particular focus on:

1. better application of EU rules on animal welfare, through exchanges of information and best practices and the direct involvement of stakeholders,

78

2. the development and use of voluntary commitments by businesses to further improve animal welfare,

3. the promotion of EU animal welfare standards to valorise the market value of the Union's products at the global level.

In November 2019, the Commission extended the period of application of the expert group until 30 June 2021 (Commission Decision of 29 November 2019Search for available translations of the preceding linkEN•••). This extension ensured the continuity of the activities and dialogue between the Platform members.

In May 2021, the Commission adopted a Decision renewing, until 30 June 2025, the mandate of the Platform on Animal Welfare (Decision 2021/C 185/04Search for available translations of the preceding linkEN•••). This renewal implies a new call for application to re-elect the members of the Platform (individuals appointed in a personal capacity and organisations).

Over the next four years, the Platform will continue its activities to provide meaningful contributions in connection with the current Commission priorities in the field of animal welfare.

Call for applications

The Commission calls for applications from business and professional organisations, organisations from civil society and independent experts from academic and research institutes with expertise in animal welfare.

Interested organisations based in a European Economic Area (EEA) country and operating at EU-level as well as individual experts (EEA nationals) are invited to apply until 21 June 2021.

All relevant information regarding the call for applications:

Register of Commission expert groups Call for applications for the selection of members of the Platform on

Animal Welfare

Call for applications (CLOSED)

The Commission called for applications from business and professional organisations, organisations from civil society and independent experts from academic and research institutes with expertise in animal welfare.

79

Interested organisations and experts operating at EU-level were invited to apply until 6 March 2017. The inaugural meeting of the platform was held in Brussels, on 6 June 2017Search for available translations of the preceding linkEN••• . See the "Platform Members" pageSearch for available translations of the preceding linkEN••• .

All relevant information regarding the closed call for applications below:

Register of Commission expert groups Call for applications for the selection of members of the Platform on

Animal Welfare News: Call for application for European Platform on Animal Welfare

launched today Frequently Asked Questions

EU Reference Centres for Animal Welfare

Welfare of pigs Welfare of poultry and other small farmed animals Welfare of ruminants and equines

New European Union Reference Centre for ruminants and equines designated

On 7 May 2021 the Commission has adopted a Regulation designating the third European Union Reference Centre for Animal Welfare.

The Official Controls Regulation, adopted in March 2017, has established harmonised EU rules to prevent, eliminate or reduce the level of risk to humans, animals and plants, along the agri-food chain.

Official controls, undertaken by competent authorities in each Member States, serve to check whether these rules are correctly implemented. The Regulation requires that EU Reference Centres for animal welfare are established to assist EU countries in their official controls.

A first reference centre, focusing on the welfare of pigs, was designated by the Commission in March 2018, followed, in October 2019, by a second one, devoted to the welfare of poultry and other small-farmed animals.

Today, following a public selection process, a Consortium led by the Swedish University of Agricultural Sciences and the Swedish Centre for Animal Welfare (Sweden) has been designated as EU Reference Centre which will specialise in animal welfare for ruminants and equines.

80

The consortium is also composed of the University of Natural Resources and Life Sciences (Austria), the Ellinikos Georgikos Organismos-Dimitra/Veterinary Research Institute (Greece), the National Institute for Agriculture, Food, and Environment (France), the University College Dublin (Ireland) and the Instituto Zooprofilattico Sperimentale dell’Abruzzo e del Molise “G. Caporale” (Italy).

It will support the activities of the Commission and of the Member States in relation to the application of the rules that lay down welfare requirements for animals by carrying out scientific and technical studies, as well as conducting training courses and disseminating research findings and information on technical innovations.

Reference Centres aim at improving the enforcement of the legislation on animal welfare, which is one of the Commission's priorities. They provide technical support and coordinated assistance to EU countries in carrying out official controls in the field of animal welfare. They also contribute to the dissemination of good practices on animal welfare in the EU. In particular, by providing scientific and technical expertise, carrying out studies and developing methods for improving and assessing the welfare level of animals.

To ensure knowledge transfer and innovative strategies, the centres are also in charge of disseminating research findings and conducting training courses for the staff of EU countries' competent authorities and experts from non-EU countries.

Articles 95 and 96 of the Official Controls Regulation establish the process of designation, the responsibilities and tasks of the EU reference centres for animal welfare.

Welfare of pigs

In March 2018, the Commission designated a first Reference Centre focusing on the welfare of pigs (Commission Implementing Regulation (EU) 2018/329). This centre aims at improving the enforcement of the EU legislation on pigs, including their transport and killing operation.

The centre EURCAW-Pigs is constituted of a consortium formed by the Wageningen Livestock Research (the Netherlands), the Friedrich Loeffler Institute (Germany) and the Department of Animal Science at Aarhus University (Denmark).

81

Its work programme establishes the specific activities of the centre, which started operating from 1 October 2018. Outputs, such as review documents, factsheets and other information are available on the centre's websiteSearch for available translations of the preceding linkEN••• .

Welfare of poultry and other small farmed animals

In October 2019, the Commission designated a second Reference Centre dedicated to the welfare of poultry and other small farmed animals (Commission Implementing Regulation (EU) 2019/1685). This centre aim at improving the enforcement of the EU legislation applicable to those animals, such as laying hens, chickens for meat production and other small farmed animals, including their transport and killing operation.

The centre is constituted of a consortium formed by the Agence Nationale de Sécurité Sanitaire de l’Alimentation, de l’Environnement et du Travail (France), and also composed of the Institut de Recerca I Tecnologia Agroalimentàries (Spain), Aarhus Universitet – Institut for Husdyrvidenskab (Denmark) and Istituto Zooprofilattico Sperimentale della Lombardia e dell'Emilia Romagna (Italy).

Its work programme establishes the specific activities of the centre, which started operating from 1 February 2020.

Welfare of ruminants and equines

In May 2021, the Commission designated a third Reference Centre focusing on the welfare of ruminants and equines (Commission Implementing Decision (EU) 2021/755). The tasks of the centre include supporting the Commission and the Member States in the application of animal welfare requirements for ruminants and equines, carrying out scientific and technical studies, as well as conducting training courses and disseminating research findings and information on technical innovations.

The centre is constituted of a consortium led by the Swedish University of Agricultural Sciences and the Swedish Centre for Animal Welfare (Sweden), and also composed of the University of Natural Resources and Life Sciences (Austria), the Ellinikos Georgikos Organismos-Dimitra/Veterinary Research Institute (Greece), the National Institute for Agriculture, Food, and Environment (France), the University College Dublin (Ireland) and the Instituto Zooprofilattico Sperimentale dell’Abruzzo e del Molise “G. Caporale” (Italy).

82

Related linksCommission Implementing Regulation (EU) 2018/329

Work Programme Small farmed animals – 2019/20

Work Programme EURCAW-pigs – 2020

Work Programme EURCAW-pigs – 2018

Măsurile comercianților față de risipa alimentară ar putea fi interzise, 27 May 2021

Reducerea prețurilor alimentelor care urmează să expire, măsură pe care o aplică unii comercianți pentru a preveni risipa alimentară, ar putea fi interzisă în urma unei directive europene, a atras atenția George Bădescu, director executiv al Asociației Marilor Rețele Comerciale din România în conferința Green Report „EAT SMART – Prespective naționale în criza alimentară”.

Eforturile României de a reduce risipa alimentară s-au concretizat prin adoptarea Legii 217/2016, ulterior modificată și completată de Legea 200/2018, însă acestea sunt amenințate de o directivă europeană.

„Este vorba de o transpunere a unei directive europene privind combaterea practicilor comerciale neloiale. Care are un alt obiect de activitate, însă cel puțin în prima formă care a fost adoptată în Senat, există prevederi în conținutul ei care ar face imposibilă desfășurarea oricărei activități privind combaterea risipei alimentare”, a spus George Bădescu, director executiv al Asociației Marilor Rețele Comerciale din România.

Acesta a făcut referire la măsurile pe care le iau comercianții pentru a preveni risipa alimentară, cum ar fi reducerea prețurilor în apropierea datei de expirare a valabilității unui produs alimentar.

„Prin efectul prevederilor respective nu va mai fi posibil așa ceva pentru că ar putea părea o practică comercială incorectă. Această propunere care este inclusă în transpunerea directivei realmente poate fi de natură să compromită tot ce s-a făcut până acum”, a mai spus Bădescu.

Acesta i-a încurajat pe cei implicați în lupta față de risipa alimentară să transmită un mesaj către Camera Deputaților, care este for decizional, prin care să solicite revederea efectelor pe care le creează transpunerea acelei directive.

83

Acum un an, la o altă conferință Green Report despre subiect, Mihai Vișan, director executiv patronatul Romalimenta, sublinia că legislația europeană privind combaterea risipei alimentară are nevoie de mai multă flexibilitate.

Vișan a subliniat că modificările la legislația privind combaterea risipei alimentare trebuie făcute la nivelul Uniunii Europene, să fie un efort concentrat al statelor membre, căci „România nu are voie să facă altă legislație care să iasă din aceste limite”.

AI, Agriculture and Food Security: AIDA-AGRI Hearing (June 14) , 01-06-2021 -

AIDA-AGRI Public Hearing © Image used under the license from AdobeStock

On Monday 14 June 2021, the Special Committee on Artificial Intelligence in a Digital Age (AIDA) in association with the Committee on Agriculture and Rural Development (AGRI) will organise a joint hearing on the future of agriculture and food security in the digital age. The hearing addresses the important topic of the impact of technological applications on agriculture and farming practices, and the challenges of regulating AI for a more sustainable and innovative Common Agricultural Policy.

The first panel organised by AGRI will focus on how AI can contribute to a greener, smarter and technologically advanced agriculture. The second panel, organised by AIDA, will discuss how AI can be used for agricultural development and ensuring food security.

84

AIDA Website

...........................................................................

R MOLDOVA

DECLARAŢIE DE PRESĂ - SIEGFRIED MUREŞAN: "Comisia Europeană a aprobat un plan de relansare economică de 600 de milioane de euro pentru Republica Moldova", G.B , Politică / 02 iunie

Deputatul european Siegfried Mureşan (PNL), preşedintele Delegaţiei Parlamentului European la Comitetul Parlamentar de Asociere UE - Moldova, a anunţat printr-o postare Facebook că a fost aprobat de Comisia Europeană, planul de relansare economică de 600 de milioane de euro pentru Republicii Moldova.

"Cea mai bună veste pe care cetăţenii Republicii Moldova au primit-o de la Uniunea Europeană de la liberalizarea regimului de vize este planul de relansare economică de 600 de milioane de euro pentru următorii 3 ani anunţat astăzi de Comisia Europeană.

Republica Moldova beneficiază de un plan de relansare economică la fel cum beneficiază toate ţările membre ale Uniunii Europene. Este singurul astfel de pachet economic acordat de Uniunea Europeană unei ţări din Vecinătatea estică.

Planul de relansare economică pentru Republica Moldova nu ar fi fost posibil fără colaborarea extrem de strânsă dintre preşedinta Maia Sandu şi instituţiile Uniunii Europene", se artă în postare

Deputatul a precizat că banii vor merge, în primul rând, în investiţii în infrastructura rutieră, digitală, energetică, apoi în competitivitatea economică şi susţinerea întreprinderilor mici şi mijlocii, dar şi în reformele în administraţia publică, domeniul bugetar, justiţie şi combaterea corupţiei.

85

Siegfried Mureşan a mai transmis: "Ne bucurăm să vedem că acest ajutor a fost anunţat de Comisia Europeană la fix o săptămână de la vizita de lucru pe care am efectuat-o în Republica Moldova alături de preşedintele delegaţiei Parlamentului European la Adunarea parlamentară Euronest, Andrius Kubilius, şi de vicepreşedintele delegaţiei Parlamentului European la Adunarea parlamentară Euronest Andrzej Halicki."

...................................................................

ITALIA

Peste un milion de italieni s-au apucat de fumat în lockdown / Rolul cheie jucat de noile produse ale industriei , Analize • 1 Iunie 2021

Pandemia a schimbat în mod semnificativ obiceiurile italienilor în ceea ce privește fumatul: după ce în aprilie s-a înregistrat o reducere a numărului fumătorilor, comparativ cu ianuarie 2020 (înainte de lockdown), în mai 2021 s-a înregistrat o creştere a acestora, cu o prevalență de 26,2% (aproximativ 11,3 milioane) comparativ cu noiembrie 2020 (24%), ceea ce tradus în cifre înseamnă mai mult de un milion de fumători, transmite Rainews, citată de Rador.

În plus, nu scade nici numărul tinerilor fumători: unu din trei tineri cu vârste între 14 și 17 ani a avut deja contact cu fumul de tutun și aproape 42% cu țigările electronice. Noile date provin dintr-un studiu al Institutului Superior de Sănătate, realizat în colaborare cu Institutul Farmacologic Mario Negri și au fost prezentate luni, cu ocazia Zilei Mondiale Fără Tutun.

Au fost efectuate 3 sondaje pe un eșantion de 3.000 de persoane cu vârste cuprinse între 18 și 74 de ani, reprezentativ pentru populația italiană, în funcție de principalele variabile socio-demografice, în perioadele: ianuarie 2020 (pre-lockdown), aprilie 2020 (lockdown), noiembrie 2020 ( lockdown parțial), mai 2021 (redeschidere parțială).

„Un rol cheie în creșterea numărului fumătorilor – spune Roberta Pacifici, directorul Centrului Național pentru Dependență și Doping al ISS – a fost jucat de noile produse ale industriei (țigări cu tutun încălzit) și e-cigarettes. Utilizarea lor în Italia contribuie la începerea fumatului și la declinul consumului de țigări tradiționale, alimentând epidemia tabacică ”.

Studiul conluzionează că, în noiembrie 2020, 4,7% dintre persoanele care nu fumaseră niciodată țigări tradiționale, în aprilie (în timpul lockdown-ului ), au devenit fumători.

86

MAREA BRITANIE

Un start-up din Marea Britanie prognozează prezența pe rafturile magazinelor a cârnaților fabricați în laborator până în 2023 , By RO.aliment , - June 1, 2021

Un start-up, filiata a Universității Oxford speră să devină primul producător comercial britanic de carne cultivată după ce pretinde că a descoperit un proces de proliferare celulară „mai ieftin, mai eficient și mai rapid”.

Este posibil să știți, sau nu, că Winston Churchill a prevăzut dezvoltarea cărnii cultivate în laborator. „Vom scăpa de absurdul creșterii unui pui întreg pentru a mânca pieptul sau aripa”, a scris el într-un eseu din 1931, „cultivând aceste părți separat sub un mediu adecvat”. Procedând astfel, se va elibera terenul care a fost folosit pentru culturile pentru hrănirea animalelor de fermă, a concluzionat el, permițând parcurilor și grădinilor să „ acopere pășunile și câmpurile arate”.

Acum, după aproape 90 de ani, o companie speră să devină primul producător comercial britanic de carne cultivată după ce a creat primii său cârnați în laborator, produs care a primit numele de cod „Churchill” ca un omagiu pentru omul de stat profetic.

Ivy Farm Technologies intenționează să dezvolte produse din carne „cultivată” începând cu ceea ce numește „cârnații nevinovați” (cu referire la eliminarea sacrificării animalelor) pentru vânzarea lor în supermarketuri și în restaurante, începând cu 2023. De asemenea, intenționează să facă burgeri de carne de vită și chiftele.

Compania, o filială a Universității Oxford, a lansat o campanie de strângere de fonduri de 16 milioane de lire sterline pentru a construi o instalație pilot de producție, ca prim pas către fabricarea a 12.000 de tone de carne de porc „cultivată”, pe an până în 2025. Acest lucru, au declarat reprezentanții companiei, ar fi echivalent cu scoaterea a 170.000 de porci din lanțul de producție alimentară.

Carnea cultivată nu este numai mai bună pentru planetă, consideră co-fondatorul companiei, dr. Russ Tucker, ai cărui bunici erau măcelari, ci este mai bună și pentru consumatori, deoarece în procesul său de fabricație nu sunt folosite antibiotice sau tehnici de modificare genetică. Ivy Farm este în discuții cu Agenția pentru Standarde Alimentare din Marea Britanie și cu

87

Guvernul pentru a explora modalități prin care acestea pot sprijini sectorul încă restrâns al cărnii „cultivate”, dar care este în curs de expansiune și declară că este încrezător că acesta va coexista cu metodele agricole tradiționale progresive, oferind o oportunitate de reformare a sistemului agricol tradițional, asigurându-se că domeniul este gata să facă față presiunilor caracteristice secolului 21.

Aceste presiuni includ costurile ridicate actuale și avizele impuse de legislație. Pentru niciun produs din carne pe bază de celule nu ar trebui să se solicite încă o cerere pentru alimente noi în Europa.

Singapore rămâne singura țară din lume, de până acum, care comercializează produse din carne pe bază de celule – în cazul său un ingredient din pui „cultivat” folosit pentru a face „nuggets”.

Totuși, Ivy Farm susține că a dezvoltat ceea ce numește un sistem de „schelă unică” pentru creșterea celulelor. Start-up-ul susține că metoda sa este mai eficientă, mai rapidă și considerabil mai ieftină decât orice altă tehnologie disponibilă oriunde în lume, ceea ce îi va permite să își comercializeze produsele la scară largă, făcându-le disponibile – și accesibile. În prezent, firma prognozează că, în cazul său, cârnații vor fi disponibili, cu aproximativ 25% mai scumpi decât cârnații premium realizați din porci crescuți în aer liber.

„Am denumit în primii cârnații pe care îi vom produce „ Churchill ”, având în vedere că Winston Churchill a prezis dezvoltarea cărnii de cultură în urmă cu aproape 90 de ani, în 1931, dar modul în care vor fi ambalate și marcate pe raft este ceva la care lucrăm în prezent”, a declarat Tucker pentru FoodNavigator.

„Pentru a realiza cârnații noștri, folosim cele mai bune componente ale cărnii – mușchi pur și grăsimi specifice pure, condimentate cu un amestec de ierburi și condimente. Nu există țesut conjunctiv sau fragmente de os sau țesut vascular sau cartilaj. Când tehnologul nostru a realizat un lot recent de cârnați, aceștia s-au comportat exact la fel ca și carnea convențională. Ei au un gust delicios de asemenea.“

Cum funcționează metodă: extragere și apoi proliferare

În primul rând, o mică mostră de mușchi și țesut adipos este preluată de la piciorul unui porc viu (adică se face o biopsie). Proba luată are o dimensiune de aproximativ 1cm2, suficient de mică pentru a nu dăuna animalului. Din bucata de țesut, celulele sunt apoi izolate pentru următoarea etapă a

88

procesului, în care celulele urmează să prolifereze (sau să înmulțească) mușchii și celulele adipoase, într-un bioreactor.

„Bioreactoarele, pe care le folosim pentru a crește celulele, sunt menținute la 37°C cu ceea ce noi credem este combinația perfectă de substanțe nutritive, minerale si vitamine, și apă“, a explicat co-fondatorul star-up-ului. „Aceasta este ceea ce numim „media culturii”. Noi folosim separat bioreactoare pentru mușchi și grăsime, deoarece rețetele noastre medii de cultură sunt ușor diferite pentru fiecare.“

În cadrul bioreactoarelor, celulele sunt atașate la o suprafață (cunoscută și sub numele de schelă) care oferă mediul potrivit pentru creșterea celulelor. Trebuie să existe suficient spațiu la suprafață pentru ca celulele să poată prolifera, ne-a spus Tucker. „Tehnologia noastră utilizează o suprafață dezvoltată la Universitatea din Oxford, care oferă condițiile ideale pentru celule”, a spus el, care permite o „recoltare continuă” a celulelor, fără a fi nevoie să oprim sistemul. „Credem că acest lucru face ca procesul Ivy Farm să fie mai ieftin, mai eficient și mai rapid decât alte tehnologii de pe piață”, a subliniat el.

Etapa finală este de a lua mușchiul cultivat și grăsimea cultivată din sistem și de a le combina pentru a face carne cultivată. „Prin creșterea musculară și a grăsimilor separat, putem controla cu precizie conținutul de grăsime din produsul final. Am început cu carnea de porc, dar procesul este același și pentru alte animale și intensificăm activitatea pentru carnea de vită. Suntem în curs de dezvoltare de tehnologie pentru a se dezvolta anumite tipuri de grăsimi, care sunt apreciate de consumatori.“

Schimbarea atitudinii consumatorilor

Reprezentanții Ivy Farm au declarat că firma răspunde la o schimbare în atitudinea consumatorilor. Cercetările recente efectuate de companie în ianuarie pe un eșantion de 1.300 de adulți din Marea Britanie au descoperit că două treimi dintre oameni au spus că ar fi fericiți să încerce carnea de cultură – și mai mult de jumătate au spus că ar fi dispuși să o cumpere, demonstrând ceea ce reprezentanții firmei au numit „un imens potențial de piață în Marea Britanie. ‘

Ce este mai important pentru consumatori: beneficiile privind mediul, sănătatea sau bunăstarea animalelor asociate cu carnea cultivată în laborator? „Am făcut câteva cercetări detaliate pe eșantioane de consumatori în acest sens”, a dezvăluit Tucker. „Când am întrebat oamenii care ne-au spus că își reduc în mod activ consumul de carne, de ce fac acest lucru, 53% au spus că se datorează impactului asupra mediului al producției

89

convenționale de carne. Aproximativ unul din trei au menționat alte preocupări, inclusiv pentru sănătate, concentrându-se pe consumul de mai puțină carne și pe consumul de alternative de carne, și preocuparea pentru etica animalelor.“

Dezbaterea verde

Dar o altă cerință pentru noul sector, aflat în expansiune rapidă, este legată de pretenția sa de a rezolva semnele de întrebare legate de protecția mediului, care privesc metoda de obținere a cărnii convenționale. Există, de exemplu, îngrijorări că, în cazul în care energia electrică utilizată în producția de carne cultivată în laborator este generată din combustibili fosili, amprenta de carbon va fi aproape similară cu producția convențională de carne.

„Carnea noastră de cultură de înaltă calitate credem că este mai bună nu numai pentru animale, ci este mai bună pentru planetă, întrucât elimină necesitatea creșterii animalelor prin tehnologii cu emisii mari de carbon”, a răspuns Tucker. „Un cârnat de 100 de grame fabricat folosind metode agricole convenționale produce 1,5 kg de CO2. Același cârnat făcut folosind carne cultivată produce 0,4 kg de CO2 – o economie de 71%“.

Acest lucru, precum și mai multe detalii cu privire la amprenta de carbon a cărnii cultivate versus carne de fermă, a spus el, poate fi găsit într – un studiu CE Delft din 2021 (https://cedelft.eu/wp-content/uploads/sites/2/2021/04/CE_Delft_190107_LCA_of_cultivated_meat_Def.pdf ).

El a adăugat: „În acest moment, suntem în stadiul de dezvoltare și munca noastră se bazează pe laborator, dar folosim cât mai multe măsuri de reciclare și sustenabilitate. Ne angajăm pe deplin să folosim energie regenerabilă pe măsură ce ne extindem operațiunile. Scopul nostru este de a ne asigura că toate fabricile noastre de producție sunt cât mai sustenabile posibil”.

Sursa: https://www.foodnavigator.com/Article/2021/05/19/UK-start-up-predicts-lab-grown-sausages-on-shelves-by-2023-after-technology-breakthrough

SUA

Atacul cibernetic lansat asupra celui mai mare furnizor de carne din lume ar fi fost proiectat de o organizaţie criminală din Rusia, spune

90

Casa Albă. Incidentul vine la scurt timp după lovitura primită de reţeaua de combustibili Colonial Pipeline , Eduard Ivanovici , 02.06.2021,

Grupul brazilian JBS controlează aproape 20% din carnea procesată pe teritoriul Statelor Unite

Atacul ransomware care a răpus JBS, cel mai mare furnizor de carne la nivel mondial, a fost efectuat, cel mai probabil, de o organizaţie criminală cu sediul în Rusia, a declarat Casa Albă, bazându-se pe o serie de date oferite de compania cu sediul în Sao Paulo, potrivit Financial Times.

În urma atacului, firma a fost forţată să oprească preluarea cărnii de porc şi celei de vită în mai multe fabrici din Canada, Australia şi Statele Unite, unde au fost afectaţi circa trei mii de angajaţi.

Recent, compania a declarat că a reuşit să treacă aproape în totalitate peste problemă, iar majoritatea fabricilor îşi vor putea relua în scurt timp activităţile.

Incidentul, descoperit duminică, este ultimul dintr-o serie de atacuri cibernetice asupra companiilor cu roluri importante în economia americană, incluzând aici atacul ransomware care a oprit luna trecută reţeaua de combustibili Colonial Pipeline, grup ce transportă aproape jumătate din petrolului consumat de-a lungul coastei de est a SUA.

Karine Jean-Pierre, purtător de cuvânt al Casei Albe, spune că FBI-ul a derulat o investigaţie cu privire la atacul de zilele trecute, adăugând că situaţia ar fi fost generată de o organizaţie criminală din Rusia. Între timp, preşedintele Joe Biden i-a transmis administraţiei pe care o conduce să găsească o modalitate prin care să limiteze întreruperile lanţurilor de aprovizionare.

91

Kremlinul a declarat miercuri că nu are nicio informaţie cu privire la persoanele din spatele atacului, însă va răspunde oricăror solicitări din partea autorităţilor americane.

„Nu ştiu nimic despre acest lucru. Păstrăm anumite contacte prin intermediul canalelor diplomatice... dacă americanii aduc orice fel de acuzaţii, acestea vor fi procesate într-o manieră mai degrabă rapidă”, spune Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus Vladimir Putin.

Atacurile cibernetice vor fi unul dintre principalele subiecte de discuţie dintre Joe Biden şi Vladimir Putin, cei doi preşedinţi urmând să se întâlnească luna aceasta în cadrul unui summit din Geneva.

„Întrucât JBS controlează aproape 20% din carnea procesată în SUA, atacurile de acest gen au implicaţii masive asupra aprovizionării cu produse alimentare la nivel naţional”, susţine Uniunea Naţională a Fermierilor din SUA.

SANATATE si GASTRONOMIE

Nutriționistul Mihaela Bilic oferă explicația așteptată: Cât de sănătos e de fapt laptele , Cristina Popescu

Medicul nutriționist Mihaela Bilic a dezvăluit lucruri interesante despre lapte și produse lactate. Sunt singurele alimente din natură care au simultan efect pre- și probiotic.

Laptele și produsele lactate sunt singurele alimente din natură care au simultan efect pre- și probiotic. PREbiotice (înainte de viață) înseamnă produse care hrănesc coloniile de bacterii benefice deja existente în intestin, iar PRObiotice (pentru viață) înseamnă produse care conțin bacterii vii ce au efecte benefice pentru organism.

Ce conțin produsele lactate

Produsele lactate conțin GOS (galacto oligo zaharide), carbohidrați cu lanț scurt pe care nu-i putem digera, dar care ajung în colon și constituie un substrat hrănitor pentru bacteriile microbiotei intestinale(efect prebiotic). Tot în lactate sunt prezente colonii de lactobacili care completează și refac

92

ecosistemul bacterian de care depinde imunitatea și sănătatea (efect probiotic). Dintre toate alimentele fermentate, lactobacilii din lapte au cea mai mare rezistență la aciditatea gastrică și cea mai puternică capacitate de a adera la celulele intestinale.

Mai nou se consideră că intestinul este al doilea creier, iar echilibrul microbiotei intestinale este esențial. Trăim în simbioză cu 10000 de miliarde de bacterii, ele reprezintă aprox 2 kg din greutatea unei persoane de 60 kg. Consumați regulat produse lactate, este cea mai simplă metodă de a ne hrăni și pe noi, și pe co-locatarii noștri.”, a scris medicul nutriționist Mihaela Bilic pe Instagram.

DOSAR

https://www.boromirmarket.ro/glucoza?gclid=EAIaIQobChMIlOa9tqD58AIVLIFQBh1UpAuEEAEYASAAEgIaZPD_BwE

* * *

93

94

95

96

* * *

Acțiune în forță la ISU pentru salvarea unei turme de 800 de oi și a ciobanului care le păzește , agrointeligenta.ro - 2 iunie 2021

Acțiune în forță pentru salvarea unei turme de circa 800 de oi și a ciobanului care le are în grijă! Pompierii intervin, miercuri dimineaţa, pentru salvarea unui cioban, care, împreună cu o turmă de 800 de oi, a rămas izolat pe un izlaz, înconjurat de apă de circa o jumătate de metru, în localitatea Corneşti, informează ISU Dâmboviţa.

„Intervenţie pentru salvarea unei persoane şi a aproximativ 800 oi rămaşi izolaţi pe un izlaz (înconjurat de apă de circa 50 cm) în Corneşti, sat Cristeasca. Intervin Detaşamentul Moreni cu APIC (autospecială de primă intervenţie şi comandă – n.r.), cu două bărci, o ambulanţă SMURD şi Garda Corneşti cu o autospecială”, precizează ISU Dâmboviţa, potrivit Agerpres.

* * *

97

Un fermier așteaptă o producție de 10 tone la grâu, după ce a folosit rețeta Aectra , Adrian Radu - 30 mai 2021

https://youtu.be/XIizYANE_jo

Sporul de producție la hectar este printre principalii factori care determină un agricultor să achiziționeze și să folosească un anumit produs. La recoltă, acesta se traduce prin profit și, mai departe, prin investiții în dezvoltarea fermei. Pe acest lucru se bazează și Constantin Mihalache, a cărui societate lucrează 1.750 de hectare.

SC Agromec Vlad Țepeș SRL, din județul Călărași, are o relație lungă cu Aectra. De aproape 20 de ani se folosesc în fermă produsele companiei și asta pentru că tot timpul și-au arătat calitățile. Este cazul și în acest an, când au fost aplicate la grâu. După o iarnă destul de blândă, s-a ajuns și la momentul ultimului tratament fungic la spic.

“Concomitent cu produsele pe bază de protioconazol, aplicăm un insecticid de la Aectra, Alfametrin, împotriva afidelor care se află pe frunza-stindard și în spic și, de asemenea, aplicăm NHDelta Calciu și Atonik. Până la aceste produse, am făcut o trecere la începutul lunii mai cu NHDelta Potasiu și Terra-Sorb. Am încercat să aducem un plus de vigoare plantelor, să maximizăm producția, tocmai pentru a șterge, practic, și din datele financiare și din amintirea noastră efectele secetei de anul trecut”, a explicat Constantin Mihalache, acționarul majoritar și administratorul Agromec Vlad Țepeș.

Care sunt rezultatele deja cunoscute ale aplicării acestor produse? În primul rând, sporul de producție de peste o tonă la hectar. Apoi, greutatea hectolitrică a boabelor și masa o mie de boabe. Toate acestea l-au determinat pe Constantin Mihalache să folosească an de an produsele Aectra.

”Dacă mai avem ceva precipitații până la stadiul de lapte-ceară, sperăm la o producție de peste 9,5-10 tone la hectar”, a completat fermierul din județul Călărași.

Terra-Sorb Complex, NHDelta, Atonik – tripleta câștigătoare

98

Nu doar grâul are parte de îngrijirea oferită de substanțele de la Aectra. Și rapița a fost tratată în primăvară, după seceta prelungită din toamnă. “A fost nevoie de stimulatori pe bază de aminoacizi și produsele de la Aectra, pentru a da un randament și o producție ridicate. Am folosit cunoscutele NHDelta Potasiu împreună cu Terra-Sorb Foliar Complex, pe bază de aminoacizi, și la următorul tratament NHDelta Calciu cu Atonik, pentru a stimula fructificarea plantelor de rapiță. Plantele au recuperat foarte bine trecerea peste iarnă, au ieșit din stres, au o dezvoltare incredibilă, sunt plante care depășesc 2 metri înălțime. Avem în jur de 450-500 de silicve pe plantă”, a completat Constantin Mihalache.

Producția pe care o așteaptă fermierul din Călărași este de 5 tone și jumătate la hectar. Mihalache s-a gândit și la operațiunea de recoltare și a decis să aplice pe silicve produsul Nu-Film P/17, un sticker care asigură o coacere bună și un recoltat fără probleme.

De acum, Constantin Mihalache nu poate decât să spere că nu vor interveni fenomene meteo extreme, care să producă daune în lanuri. ”La premisele care sunt în acest an, respectiv precipitații foarte bune, niște prețuri foarte bune, atât la cereale, cât și la rapiță, aplicarea produselor va duce fără discuții la producții asigurate în special cu tehnologie Aectra”, a spus Alexandru Păvăloaie, reprezentant Aectra. Toate detaliile referitoare la produsele de protecție oferite de Aectra pot fi găsite pe site-ul oficial, www.aectra.ro.

Pe Instagram-ul Agrointeligența găsiți imaginile momentului din agricultură!

Informaţiile publicate de Agrointeligența – AGROINTEL.RO pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în PRIMUL PARAGRAF a sursei cu LINK ACTIV. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor, ca atare vom acționa în consecință.

* * *

Biomasa – O soluție ”verde”, care asigură un venit sigur și stabil pentru fermieri , 2 iunie 2021, Ionuț Fîntînă

În condițiile în care Uniunea Europeană vrea să se îndrepte către niște politici agricole și de mediu mai ”verzi”, mai prietenoase cu natura, fermierii români vor trebui să se adapteze, la rândul lor, cerințelor de la nivel european. Țara noastră trebuie, în noua Politică Agricolă Comună, să găsească soluțiile cele mai potrivite pentru eco-scheme, pe care agricultorii

99

să le poată implementa în ferme. Una dintre aceste soluții ar putea fi încurajarea culturilor de biomasă.

În emisiunea ”Agricultura la Raport”, fermierul Alexander Degianski, care implementează deja o astfel de cultură de plante energetice în ferma sa, a vorbit despre avantajele pe care le poate aduce biomasa atât pentru mediul înconjurător, cât și pentru afacerile fermierilor.

”Sunt convins că jumătate dintre cei care vorbesc de eco-scheme, că sunt fermieri sau că sunt de la minister sau alte instituții, habar nu au ce înseamnă aceste eco-scheme. Practic, noi suntem acum beneficiari ai unor plăți pe partea aceasta de mediu, care s-au dat foarte mult și pe o șmecherie ieftină. Partea de înverzire, în mod special, este una care pe mine mă deranjează. Este acel program P4, în care arunci cinci boabe de muștar și două de rapiță, nu încorporezi, lași pentru la primăvară și primești peste 100 euro/hectar. În realitate, nu aduci nici cel mai mic aport mediului – îi faci solului o pagubă mai mare, pentru că în primăvară îl freci cu discul de 20 de ori, nu înmagazinezi nimic din carbonul atmosferic, care ar trebui să fie principala preocupare a noastră, și nu extragi nimic din rezervele de pesticide sau nutrienții care se află în sol.

A fost domnul ministru Oros și foarte mulți alți demnitari locali și naționali la mine în fermă, să vadă culturile de biomasă, care sunt întruchiparea eco-schemelor sau a pachetelor de înverzire. Pe cele mai rele terenuri, noi am plantat 250 de hectare de plopi, care înmagazinează carbon atmosferic, produc oxigen, produc un microclimat care pe noi ne ajută și avem în permanență mai multe poli decât vecinii noștri, captează reziduurile din sol, pentru că sunt plante lemnoase cu rădăcini foarte puternice, produc până la 40 metri cubi de lemn pe un ciclu de 4 ani și, implicit, asigură un cash-flow oricărei ferme. Gândiți-vă dacă, în partea de sud, o fermă de 1.000 hectare care a recoltat zero anul trecut, ar fi avut pe 20% din suprafață o cultură de biomasă, de plopi energetici. De pe acea suprafață ar fi putut să-și asigure continuitatea exploatării”, a explicat tânărul fermier din Timiș.

100

În viziunea lui Alexander Degianski, și industriile se vor îndrepta, în viitor, spre utilizarea biomasei pentru crearea de energie, deoarece soluțiile actuale sunt extrem de toxice, motiv pentru care companiile trebuie să plătească taxe uriașe pentru poluare. Potrivit fermierului din Timiș, există deja țări în Europa unde biomasa este folosită ca sursă de energie la scară largă, iar România trebuie să se grăbească pentru a nu rata, din nou, încă o oportunitate.

”Industriile au o singură religie – banii. Când va fi mai profitabil să fie folosită încălzirea cu biomasă, care este neutră din punct de vedere carbonic, cu siguranță vor trece acolo, iar România va fi din nou cu trenul pierdut. Ca să înființezi o astfel de cultură îți trebuie 4-5 ani și foarte multă expertiză. La noi în fermă, am investit 1 milion de euro în testări ale plantațiilor de biomasă, până am ajuns la o formulă corectă pentru a stăpâni creșterea și a face întreținerea și suntem pregătiți. Ar trebui să fie pregătiți cât mai mulți fermieri, pentru că biomasa poate să asigure o stabilitate, o predictibilitate a banilor și, în mod cert, o independență energetică a localităților din jur. Jumătate din Austria este încălzită de microcentrale pe biomasă. Numai noi punem piedici – avem acea lege 186/2017, care ne interzice să plantăm culturi energetice pe terenuri agricole, ceea ce ne face să fim, din nou, unicații Europei, dar într-un sens negativ, așa cum am fost și suntem obișnuiți”, a mai spus Alexander Degianski.

Potrivit ultimelor cifre publicate de Transelectrica, privind starea sistemului de energie național, din producția de 7.885 MW de energie, doar 0,8% a fost produsă de centralele pe biomasă.

* * *

Cum cresti productivitatea culturii de soia. Alegerea soiurilor si combaterea bolilor, iunie 2, 2021 Pe mesele romanilor sau ca furaj pentru animale, soia este o planta tot mai cautata si mai cultivata in Romania.

Planta de soia face parte din familia Fabaceae, laolalta cu fasolea sau mazarea. Este originara din sud-estul Asiei, de unde s-a raspandit rapid in intreaga lume, ajutata de importanta ei tot mai mare in alimentatia oamenilor si, mai nou, in alimentatia animalelor crescute pentru carne.

Cel mai mare atu al soiei este nivelul foarte ridicat de proteine pe care il contine, in jur de 40%, dar sunt varietati  care depasesc acest nivel. Proteinele din soia sunt principalul motiv pentru care boabele sunt considerate un inlocuitor ideal pentru carne. Soia e folosita insa si pentru

101

producerea de ulei de soia, lapte de soia, tofu, sos de soia si multe alte produse.

In Romania, zona cea mai favorabila pentru culturile de soia este in sudul tarii, dar soluri fertile si propice pentru aceasta cultura se regasesc si in vestul tarii. Iata cateva sfaturi importante pentru cei care vor sa-si sporeasca sansele de a obtine beneficii maxime si o recolta bogata de pe urma culturii de soia.

Alegerea unor soiuri de calitate

La fel ca in cazul oricarei culturi, semintele trebuie sa fie de cea mai buna calitate pentru a oferi o crestere vizibila de productivitate, dar si pentru a putea rezista atacurilor diverselor boli si ale daunatorilor care pot afecta cultura de soia. Iata mai jos cateva dintre cele mai importante soiuri de hibrizi si avantajele pe care le ofera.

Gladiator este un hibrid potrivit pentru cultivatorii care cauta un soi cu vigoare semitimpurie, toleranta ridicata la cadere si capabil sa ofere o productie ridicata. Este rezistent fata de putregaiul alb si poate fi cultivat cu succes in regiunile in care acest agent patogen este frecvent. In cazul culturilor irigate, continutul de proteina este de 42%-43% si scade pana la 38%-39% in cazul celor neirigate.

Mediator este un hibrid ideal pentru agricultorii care prefera un soi cu vigoare semitarzie, care ofera o productie ridicata si toleranta crescuta la cadere. Acest soi de soia are si un continut ridicat de proteina: 41%. Este un hibrid inalt, putand ajunge pana la 91 de centimetri inaltime. Densitatea recomandata la cultivare este de 550 de mii de boabe la hectar in conditii de sol neirigat si 400 de mii de boabe la hectar in conditii de irigare.

Tenor este un hibrid potrivit pentru fermierii care cauta un soi cu vigoare timpurie si rezistenta ridicata la factori de stres, mai ales la seceta. Cu toate astea, acest hibrid are un grad de productivitate ridicat: are un continut de ulei de 20,5%, iar continutul de proteina ajunge la 43% atunci cand cultura este una irigata. Daca nu este irigata, continutul de proteina ajunge pana la 40%. Densitatea recomandata este de 600-500 de mii de boabe la hectar in conditiile unui sol neirigat si 550-500 de mii de boabe la hectar in conditii de irigare.

Combaterea bolilor, buruienilor si daunatorilor la soia

O etapa importanta pentru obtinerea unei productii ridicate de soia este protejarea culturii fata de bolile si daunatorii care o pot afecta pe parcursul

102

ciclului de vegetatie. Pentru ca soia este o planta pretentioasa, trebuie sa ai in vedere tot timpul eventualele boli care ar putea sa apara. Pentru a le preveni, este recomandata folosirea unor seminte sanatoase, rotatia culturilor, perioada propice pentru semanat si densitatea la care trebuie facuta insamantarea.

In cazul in care bolile au aparut deja in cultura, trebuie sa efectuati 1-3 tratamente cu fungicide omologate. Iata care sunt cele mai periculoase boli la soia:

mana soiei (Peronospora manshurica) arsura bacteriana (Pseudomonas glycine) fuzarioza (Fusarium ssp.) rizoctonia (Rizoctonia ssp.) putregaiul alb (Sclerotinia sclerotiorum).

Principalii daunatori in culturile de soia sunt:

acarianul rosu (paianjenul rosu, sau Tetranychus urticae). Duce la caderea frunzelor si trebuie combatut imediat cu produse omologate pentru acest daunator;

molia pastailor de soia (Etiella zinckenella). Poate fi prevenit prin rotatia culturilor si, daca asta nu functioneaza, prin tratamente chimice.

Pentru fermierii care doresc o productie de calitate, e important sa tina cont si de protectia culturii fata de buruieni. Soia este o planta sensibila si are nevoie de atentie, in special in fazele initiale ale ciclului de vegetatie. Lucrarile de eliminare a buruienilor se impart in doua categorii majore:

preemergente – imediat dupa semanat postemergente – care se efectueaza dupa ce buruienile si planta de

cultura au rasarit.

In cazul buruienilor dicotiledonate, este recomandata efectuarea a doua tratamente succesive cu erbicid. Primul trebuie sa aiba loc imediat cand buruienile au doua-trei frunzulite, iar al doilea tratament se efectueaza dupa aproximativ doua trei saptamani, la reaparitia buruienilor. Cantitatea de solutie de stropit recomandata este intre 100 si 300 de litri la hectar, atunci cand buruienile deja au crescut. Cantitatea de solutie este importanta, pentru ca erbicidul sa nu se scurga de pe plante si sa aiba eficacitate maxima.

Acolo unde cultura permite, se recomanda efectuarea a una sau doua prasile mecanice la 10 sau 12 zile dupa aplicarea erbicidelor, pentru combaterea

103

buruienilor perene. Importanta este pastrarea unei adancimi potrivite la prasila, pentru ca o adancime prea mare poate duce la taierea radacinilor plantei de soia si la denivelarea solului.

Alte lucrari importante pentru cresterea productivitatii

Pregatirea terenului inainte de plantarea semintelor, fertilizarea si irigarea sunt alte cateva practici esentiale pentru o productivitate crescuta la soia. Modul in care se va face pregatirea terenului inaintea insamantarii cu soia tine de cultura anterioara:

In cazul in care planta premergatoare se va recolta timpuriu, imediat dupa ce acest lucru s-a realizat este recomandat aratul  terenului. Pana in toamna, terenul trebuie pastrat fara buruieni.

Atunci cand planta premergatoare este recoltata tarziu, sunt recomandate imediat lucrarile de dezmiristit, iar aratura se face cat mai repede cu putinta dupa recoltarea anterioara.

La fel de importanta este si nivelarea terenului dupa ce acesta a fost dezmiristit. Soia nu este o planta cu cerinte ridicate cand vine vorba de gradul de afanare a solului, asa ca aratura de vara sau de toamna (depinde in principal de cultura premergatoare) trebuie sa ajunga pana la o adancime de 20-25 de centimetri.

Daca toate indicatiile de mai sus sunt respectate, iar terenul ramane nivelat pana in primavara, fara buruieni, cultura de soia se pregateste in ziua dinaintea semanatului sau chiar in aceeasi zi, cand se utilizeaza combinatorul pentru a se pregati patul germinativ.

In caz contrar, odata ce pamantul s-a zvantat dupa incheierea iernii, se face o lucrare cu grapa cu discuri si lama nivelatoare pentru a fi eliminate eventualele buruieni si a se nivela pamantul. Apoi, in ziua semanarii sau cu o zi mai inainte se pregateste patul germinativ cu ajutorul combinatorului. Irigarea culturii de soia

Pentru o productie crescuta la soia, irigarea este esentiala, mai ales in regiunile care se confrunta frecvent cu seceta, cum ar fi cele din sudul si sud-estul tarii. In aceste parti, primavara este necesara o udare pentru rasarirea plantelor, la care se foloseste o cantitate de 250-300 metri cubi la hectar.

Perioada in care cultura are cea mai mare nevoie de apa este cuprinsa, de obicei, intre 10-15 iunie si 15-20 august. In functie de precipitatiile din fiecare an, prima irigare este aplicata inainte ca plantele sa infloreasca, iar

104

urmatoarele la un interval de 10-14 zile. Cat despre cantitatea de apa care ar trebui utilizata la fiecare udare, este de 700-800 de metri cubi la hectar in solurile cu o buna permeabilitate, in timp ce pe solurile nisipoase si cu o permeabilitate mai slaba se folosesc intre 400 si 500 de metri cubi de apa la hectar.

Asadar, cresterea productivitatii la culturile de soia poate fi obtinuta atunci cand sunt avute in vedere toate aceste lucrari prezentate mai sus, dar si combaterea daunatorilor si a bolilor cu produsele  omologate si alegerea unor hibrizi de calitate.

* * *

Creșterea potențialului de producție a colostrului, de către scroafe , meatmilk , 2 iunie 2021

Scroafele sunt excepțional de bine echipate pentru sarcina lor: să furnizeze colostru și lapte descendenților lor. Cu toate acestea, progresul genetic în ceea ce privește prolificitatea scroafelor schimbă cerințele acelui potențial valoros. La fătare, scroafele produc colostru timp de aproximativ 24 de ore.

Acest lucru îi ajută pe purcei în drumul lor spre viață, deoarece se nasc fără anticorpi care să-i protejeze. Colostrul este o sursă extrem de bogată de anticorpi (imunoglobuline), esențială pentru apărarea purcelușilor împotriva infecțiilor.

Marcello Marchesi, Consultant internațional în creșterea porcilor citat de PigProgress, care a realizat numeroase studii în acest sens, oferă câteva sfaturi pentru mărirea potențialului srcoafelor de a produce colostru.

Căldură și energie

La naștere, purcelul părăsește uterul la o temperatură de aproximativ 38,5 C și intră într-o cameră de fătare unde temperatura este adesea în intervalul 20-24 C (chiar dacă zona de fluaj poate fi de 30 C). Purcelul nou-născut va

105

suferi rapid de frisoane și va intra într-un echilibru energetic negativ. În afară de anticorpi, colostrul oferă căldură și energie.

După aproximativ 6 ore, încep modificările mecanismului intestinal al purcelului. Acesta devine impermeabil la trecerea imunoglobulinelor și, după 24 de ore, purcelul nu le mai poate absorbi. Este obișnuit să vezi îngrijitorii sălilor de fătare dând purcei mici de 3 zile pe scroafe nou fătate ”pentru a le oferi mai mult colostru”. Asta nu oferă deloc beneficii.

Scroafele multipare produc mai mult colostru

Producția de colostru este mai mare la scroafele multipare, în comparație cu scrofele normale. Studiile efectuate de Universitatea Padova, Italia, pe aproape 14.000 de purcei, au arătat o diferență semnificativă în raportul de risc al supraviețuirii scroafelor cu paritatea a treia, comparativ cu scroafele cu prima paritate.

Mai mult decât atât, raportul Rutherford arată că, pe o perioadă de 13 ani, a existat o creștere de doar 3 porci născuți și menținuți în viață, ceea ce a provocat o creștere cu 5,4% a mortalității înainte de înțărcare. Un studiu francez, realizat de ITP pe 12.000 de purcei, a arătat că, pe măsură ce numărul mediu de nou-născuți a crescut de la sub 11, la peste 16, dar greutatea medie la naștere a scăzut de la 1,59 kilograme, la 1,26 kg. Mai important, procentul de purcei cu o greutate mai mică de 1,0 kg a crescut de la 7%, la 23%.

Întârzierea creșterii intrauterine

Fenomenul de întârziere a creșterii intrauterine (IUGR), este mai frecvent la scroafele hiperprolifice. O lucrare interesantă din 2019 a demonstrat în mod clar variabilitatea mai mare a greutății la naștere la purceii nou-născuți. Grupul prolific redus (10,25 născuți în viață), a avut o greutate medie la naștere de 1,5 kg, cu o abatere standard de 40 de grame, în timp ce grupul extrem de prolific (14,69 născuți în viață) a avut o greutate medie la naștere de 1,37 kg, dar o abatere standard enormă de 220 g .

Dovadă că subiectul este deosebit de important, un articol recent din Pig Progress a menționat, de asemenea, că au fost ridicate întrebări atât în parlamentele daneze, cât și în cele olandeze, cu privire la bunăstarea purceilor la scroafele foarte prolifice.

Factorul limitativ al însămânțării productivității

106

Se recunoaște, în general, că cerința minimă pe purcei este de a primi 200 gr. de colostru în primele 24 de ore. S-a demonstrat că un aport de 250 gr. oferă o șansă foarte bună de supraviețuire. Diverse cercetări au arătat o variabilitate ridicată a randamentului colostrului, de la minimum 900 gr., până la 5.900 gr.

O variație similară există în concentrațiile de imunoglobulină (IgG). Din păcate, cel puțin 30% dintre scroafele hiperprolifice nu produc suficient colostru. De asemenea, au fătări mai lungi, ceea ce reduce randamentul colostrului. Un număr  de 16 purcei va avea nevoie de 4.000 g de colostru, în primele 24 de ore. Cantitatea de aport de colostru afectează nu numai mortalitatea înainte de înțărcare, ci și mortalitatea până la vârsta de 42 de zile.

Ierarhia și glanda mamară

Orice îngrijitor al camerei de fătare va spune că cei mai puternici porci vor lua și tetinele din față, iar cei mai slabi, tetinele din spate. Ratele de creștere urmează un model similar. În timpul unei lactații de 21 de zile, greutatea țesutului mamar poate crește cu 50%. În mod similar, ADN-ul mamar poate crește cu 100%. Creșterea mamară este afectată de dimensiunea așternutului, aportul alimentar și localizarea glandelor. Pentru a maximiza creșterea mamară, toate tetinele funcționale trebuie ”mulse”.

Prima lactație îi va determina capacitatea de muls în viitoarele ei parități. ”Aurul” ar trebui să fie lăsat să alimenteze același număr de purcei, deoarece are tetine funcționale. În cazul oricărei mortalități, înainte de înțărcare, alți purcei trebuie încurajați să se hrănească, pentru a menține dezvoltarea glandelor mamare.

Valori de ereditate

Diverse cercetări au arătat valori foarte interesante ale eredității (h2), legate de dezvoltarea tetinei. Lungimea tetinei are un h2 de 0,46, iar lungimea tetinei este moderat corelată cu câștigul zilnic. Același studiu efectuat pe aproape 1.000 de scroafe a arătat o h2, pentru producția de IgG de 0,35.

Dacă o companie de reproducere ar putea începe să măsoare IgG la nivel de nucleu și să o adauge la indicele de reproducere, acesta ar fi un pas major înainte în reducerea mortalității înainte de înțărcare. Lucrările la Universitatea Helsinki, Finlanda, au arătat o corelație foarte bună între un refractometru digital portabil și testele detaliate ELISA de laborator pentru concentrațiile de IgG.

107

Tipul boxei de fătare

În ultimii ani, s-a înregistrat o mișcare către un tip de ”libertate” de rezervă de fătare. Este mai mare decât un loc de fătare normal, prevăzută cu o cuvă de fătare, care poate fi deschisă după 24-72 de ore. Comportamentul de alăptare în aceste amplasamente s-a dovedit a fi diferit de cel al creștilor tradiționale.

Lăsarea laptelui în cuve a durat 8,5 secunde, spre deosebire de 10,3 secunde în locurile clasice de fătare. Datorită accesului mai bun la tetine, au existat mai puține lupte de tetină în țarcuri și mai puțini purcei au ratat pierderile de lapte. Mai important, purceii care alăptau în astfel de locuri au avut o creștere în greutate mai mare.

Metoda de încurajare încrucișată

Modul tradițional de încurajare a alăptării încrucișate a fost acela de a încerca să uniformizeze numărul de alăptări. Când tetinele individuale sunt observate îndeaproape, variația enormă a dimensiunii devine evidentă. Un purcel mic de 900 gr. va avea șanse mici să obțină colostru dintr-o tetină care are o lungime de 5,0 centimetri. În mod similar, un purcel puternic, de 1,8 kg, se va lupta pentru a face față tetinelor foarte mici.

Când scroafele sunt transferate la fătare, trebuie făcută o evaluare a dimensiunilor tetinei lor, mari, medii și mici. Acest lucru ar trebui să fie marcat în mod ideal pe fișele lor de fătare. Tehnica încurajării alăptării încrucișate are mult mai mult succes, atunci când este realizată prin dimensiunile tetinei, mai degrabă, decât prin numere.

Cum se mărește producția de colostru

În afară de selecția genetică menționată anterior, nutriția poate juca un rol important în creșterea cantității și calității colostrului produs. Includerea acizilor grași cu lanț mediu și scurt, încapsulat în rația de gestație, a fost studiată la Universitatea Queens, Belfast, Irlanda de Nord, Marea Britanie.

La nivelul fermei, scroafele tratate au redus mortalitatea înainte de înțărcare, iar purceii lor au crescut în greutățile de înțărcare. Analiza detaliată a colostrului a arătat niveluri semnificativ mai ridicate de imunoglobuline IgG și IgM. Scroafele tratate au avut, de asemenea, concentrații mai mari de grăsimi și lactoză. Concentrațiile de IgG din serul purceilor au fost studiate la vârsta de două și patru săptămâni, iar purceii de la scroafe tratate au avut niveluri semnificativ mai mari de IgG.

108

Dar, acizii grași cu lanț mediu și scurt nu trec prin laptele de scroafă. Pentru a înțelege mecanismul, echipa din Belfast a efectuat o evaluare proteomică, care este măsura genelor de expresie prin intermediul proteinelor. Practic, există modificări ale membranelor globulare ale grăsimii din lapte. Când sunt reglate în jos, mai multe grăsimi (care conțin imunoglobuline), rămân în lapte.

* * *

Soluţie inovativă de testare, flexibilă, adaptată monitorizării microorganismelor nedorite în orice punct a fluxului tehnologic în fabricile de bere , By ro.aliment , June 2, 2021

Într-un mediu puternic concurenţial, unde imaginea mărcii reprezintă principalul garant al menţinerii şi dezvoltării businessului, Biomeriuex vine în întâmpinarea micilor şi marilor producători de bere, cu o soluţie inovativă de testare, flexibilă, adaptată monitorizării microorganismelor nedorite în orice punct a fluxului tehnologic.

VeriFlow este un produs revoluţionar adaptat nevoii berarilor, simplu, rapid, flexibil, un produs ce combină puterea de detecţie a tehnicii PCR cu viteza tehnicilor de imunoanaliză. De la lansarea sa, în 2015, produsul s-a impus pe piaţă, adresându-se atât segmentului CRAFT BEER, cu cantităţi mici, de bere puternic personalizată, dar şi producătorilor mari, cu volume de milioane de hectolitri anual.

 Rezultatul unei reacţii end-point PCR, fiecare tub conţinând mastermix-ul necesar pentru o reacţie, care amplifică secvenţe ADN ale microorganismele nedorite, cu potenţial dăunător pentru produsul intermediar sau final, este transferat pe o casetă unde, în urma unei reacţii imunologice, este posibilă detecţia calitativă sau cantitativă, vizuală sau instrumentlă, a organismului

109

pentru a cărui prezenţă se testează.Tehnologia nu necesită purificarea iniţială a AND-ului, ceea ce implică o reducere a costurilor, o instalare şi o utilizare simplificate. Rezultatele sunt clare iar cititorul permite trasabilitate.

Testele oferite acoperă bacteriile şi drojdiile dăunătoare pentru industria berii:

brewPAL – pentru Pediococcus şi Lactobacillus rezistente la hamei brewLAP – pentru brewDEK – pentru Brettanomices şi Dekkera brewBRUX – Brettanomices bruxellensis brewMAP – Megasphaera şi Pectinatus brewSTAT – Saccharomices diastaticus

Utilizarea VeriFlow acoperă mai multe puncte ale liniei de producţie, de la ingrediente până la produsul îmbuteliat!

Poate fi folosit pentru a detecta mai multe organisme în acelaşi timp, este foarte specific şi foarte sensibil.

110

Spre exemplu, brewPAL are LOD de 10 celule/ ml, 1 celulă pe ml când se îmbogăţeşte mediul iar pentru testul de viabilitate, 10 celule/ probă procesată. Este validat pe toate matricile de interes: bere, must, drojdie, colonii izolate, bere îmbogăţită, pasteurizată sau audit al mediului de producţie.

Cu doar 3 ore până la rezultat, amplifică segmente din genele specifice ce conferă rezistenţă la hamei, horA şi horC, în cadrul unui protocol care nu necesită manevrare laborioasă.

Rezultatele precise constituie un important sprijin în luarea unei decizii optime din punct de vedere al producţiei şi costurilor.

In cazul testelor efectuate pe drojdii, este necesar un pas adiţional de digestie. Pentru a reduce şi mai mult timpul necesar testării, VeriFlow este conceput să accepte până la trei teste uzuale în cadrul aceleaşi amplificări (PAL, DEK, STAT).

Datorită designului, VeriFlow este foarte flexibil, un numar mare de probe putând fi lucrate simultan, caracteristică foarte apreciată în industrie. De asemenea, se pretează foarte bine testării din industria vinicolă vinoBRET şi vinoPAL dar şi a sucurilor de orice fel, pe probe de Aliciclobacillus.

111

Distribuitor in Romania: MEDICLIM SRL

Str. Avram Iancu nr. 32-34, cod postal 075100 Otopeni, jud. Ilfov

Tel.: +40 21 322.64.67 / +40 21 322.59.98 Fax: +40 21 320.06.60 Email: office@mediclim.ro

* * *

* * *

112