Stiri 26 noiembrie 2020, a doua parte

S-au călcat în picioare într-un hipermarket din Alexandria pentru reduceri la carne Carmen Dumitrescu

Episod halucinant în plină pandemie într-un hipermarket din Alexandria! Foarte mulți oameni s-au îmbulzit și s-au împins unii pe alții pentru a ajunge la raftul cu produse din carne, unde fuseseră anunțate reduceri de 30%.

Totul s-a întâmplat ieri dimineață, chiar de la ora 8, în hipermaketul de la marginea Alexandriei. Oamenii aflaseră, prin intermediul unor pliante distribuite de magazin cu o zi înainte despre faptul că urmau să fie aplicate reduceri de 30% la produsele din carne. Oamenii s-au postat în fața magazinului încă dinainte ca acesta să se deschidă și au dat năvală în interior, fără a mai ține cont de respectarea normelor specifice pandemiei. Mulți și-au dat jos și măștile, pentru că, probabil, de la aglomerație și îmbulzeală, nu se puteau mișca în voie prin hipermarket.

Carnea s-a epuizat în primele două ore de la deschidere, iar comportamentul oamenilor a dat mult de gândit, în ideea în care reducerile erau mari, dar produsele nu se ofereau gratuit.

Asta în contextul în care oamenilor li se cere, mai ales în această perioadă, să respecte niște norme de distanțare, care ar determina reducerea pandemiei în viitorul apropiat. Dar, apăsați de sărăcie și dornici să-și atingă obiectivul, aceștia au uitat, pur și simplu, de criza sanitară prin care trecem.

Ministrul Economiei, despre schema de ajutor de stat pentru HoReCa: Vor fi aproximativ 50.000 de beneficiari, iar valoarea maximă a ajutorului este plafonată la 800.000 de euro InCont.ro, 26 noiembrie 2020

1

Guvernul va discuta, în primă lectură, Ordonanţa care prevede acordarea unui ajutor de stat pentru companiile din sectorul HoReCa, aproximativ 50.000 de firme urmând să acceseze maximum 800.000 de euro, a declarat ministrul Economiei, Virgil Popescu.

”Am avut o întâlnire cu reprezentanţii HoReCa la Guvern, împreună cu primul-ministru. Am avut o discuţie vizavi de problemele care sunt în sectorul HoReCa şi le-am adus la cunoştinţă că, în şedinţa de Guvern, o să citim în primă lectură o Ordonanţă de Guvern, prin care vrem să acordăm un ajutor de stat de 20% din pierderea cifrei de afacere aferentă anului 2020 faţă de 2019.

Ca să se înţeleagă foarte bine, un antreprenor în domeniul HoReCa îşi calculează cifra de afaceri pe anul 2020, cifra de afaceri pe 2019, face diferenţa între 2020 şi 2019 – dacă rezultatul este negativ, adică cifra a scăzut faţă de 2019, 20% din diferenţă este pur şi simplu ajutor de stat dat direct către compania respectivă.

Direct în cont (n.r. – se varsă banii), de la Ministerul Economiei. Va fi o schemă de ajutor de stat directă, gestionată de Ministerul Economiei. Va fi o aplicaţie informatică, aşa cum am dat drumul şi la celelalte aplicaţii informatice. Practic, va fi din dreptul unui calculator o evaluare automată, pe Ministerul Economiei (n.r. – site-ul), va fi un program al Ministerului Economiei”, a explicat Virgil Popescu, miercuri seară, la B1 TV, potrivit News.ro.

Ministrul a explicat că se va verifica dacă cifra de afaceri este aferentă codurilor CAEN.

”Ceea ce va trebui să verificăm este ca cifra de afaceri să fie aferentă codurilor CAEN de HoReCa, pentru că există posibilitatea ca o companie, chiar din domeniul HoReCa, să mai aibă şi alte coduri CAEN care nu sunt din domeniul HoReCa”, a declarat ministrul.

Întrebat când va începe programul, ministrul Economiei a răspuns că acesta va demara de la începutul anului viitor, după ce firmele vor avea cifra de

2

afaceri pe acest an. Ministrul a vorbit şi despre suma maximă pe care o poate accesa o firmă din domeniul HoReCa.

”Noi am notificat schema la Consiliul Concurenţei, care, evident, îşi va da un aviz pe ea şi o va trimite la Comisia Europeană. În urma aprobării de către Comisia Europeană, putem spune că putem lansa această schemă. Vorbim de în jur de peste 50.000 de firme, o valoare maximă a ajutorului de stat este limitată, plafonată la 800.000 de euro pentru ca atâta poate fi ajutorul acordat în această perioadă de pandemie – este o decizie a Comisiei Europene – per companie maxim. Poate să fie mai puţin. Ca să ia 800.000 de euro, ar trebui să aibă o pierdere de 4 milioane de euro. Maximul bugetului care poate fi – dacă vorbim de 50 şi ceva de mii de firme, ne închidem în 500 de milioane de euro pe total”, a declarat ministrul.

Virgil Popescu a explicat că i se pare ”cu bun simţ” ca din aceşti bani, fiemele să plătească şi parte din datoriile la stat.

”O să fie condiţiile de ajutor de stat care sunt pe regulamentul european, adică să nu fie în dificultate, să nu aibă de returnat un ajutor de stat, să nu fie în reorganizare sau în faliment. Dacă are datorii la stat, se califică, pentru că cu banii aceştia, evident, vom dori să îşi plătească şi datorii la stat şi ceea ce le-am spus – şi probabil va fi o condiţie pe care o vom introduce – nu vom lăsa ca din aceşti bani să îşi ridice dividende. Adică mi se pare cu bun simţ”, a mai precizat Popescu.

Premierul Ludovic Orban a anunțat, ieri, că Guvernul va analiza, în primă lectură, în această săptămână cel târziu săptămâna viitoare, proiectul de act normativ prin care va fi aprobat mecanismul în baza căruia companiile din industria ospitalităţii şi agenţiile de turism vor beneficia de granturi, pentru acoperirea parţială a pierderilor.

Guvernul va analiza, cel târziu săptămâna viitoare, schema de granturi pentru secorul HoReCa. Modelul Kurzarbeit va fi prelungit InCont.ro,

3

25 noiembrie 2020

Guvernul va analiza în primă lectură în această săptămână, cel târziu săptămâna viitoare, proiectul de act normativ prin care va fi aprobat mecanismul în baza căruia companiile din industria ospitalităţii şi agenţiile de turism vor beneficia de granturi, pentru acoperirea parţială a pierderilor.

Potrivit unei postări pe pagina de Facebook a Guvernului, premierul Ludovic Orban şi ministrul Economiei, Virgil Popescu, au discutat marţi cu reprezentanţii HoReCa despre schema de ajutor de stat pentru compensarea pierderilor înregistrate de companiile din acest sector din cauza crizei sanitare.

"În cursul acestei săptămâni sau, cel târziu, săptămâna viitoare, Guvernul va analiza, în primă lectură, proiectul de act normativ prin care va fi aprobat mecanismul în baza căruia companiile din industria ospitalităţii şi agenţiile de turism vor beneficia de granturi în cuantum de 20%, în vederea acoperirii parţiale a pierderii din cifra de afaceri suferită în acest an, comparativ cu anul 2019. Această schemă de ajutor de stat se va aplica după aprobarea de către Comisia Europeană, iar mecanismul de implementare va fi facilitat de o aplicaţie electronică, pentru a reduce birocraţia", se arată în postare.

Un alt punct al discuţiei, conform sursei citate, s-a referit la prelungirea aplicării măsurii de acordare a şomajului tehnic angajaţilor şi a modalităţii de aplicare a programului de lucru flexibil.

"Premierul Ludovic Orban a afirmat că este favorabil prelungirii cu şase luni a aplicării şomajului tehnic pentru angajaţii a căror activitate este afectată din cauza crizei sanitare şi consideră utilă flexibilizarea programului de

4

lucru pe modelul Kurzarbeit, pentru a răspunde mai bine nevoilor sectorului HoReCa", se mai arată în postare.

Lidl dublează primele de Crăciun pentru angajați, drept mulțumire pentru ”dedicarea” din ultimele luni. Retailerul oferă și o asigurare care acoperă îmbolnăvirea de COVID-19 InCont.ro, 24 noiembrie 2020

Lanțul de retail Lidl anunță că va dubla în acest an primele de Crăciun pe care le va acorda angajaților din România. Totodată, a introdus în pachetul salarial al angajaților o asigurare de viață care acoperă îmbolnăvirea de COVID-19.

Potrivit unui comunicat al companiei, investiția totală a retailerului în aceste prime de Sărbători pentru echipa Lidl este de peste 11 milioane de lei.

Astfel, în luna decembrie 2020, Lidl va dubla prima de Crăciun și va oferi 800 de lei pentru angajații cu o vechime mai mare de 6 luni în companie și 400 de lei pentru cei care lucrează de mai puțin de 6 luni, ”în semn de mulțumire și apreciere pentru dedicarea de care au dat dovadă și în acest an, cu siguranță cel mai dificil de până acum, un an care ne-a reamintit cât de important este să avem grijă de noi și de cei dragi.”

Totodată, la aceste beneficii se adaugă în luna decembrie și cadouri de Moș Nicolae pentru angajații care au copii cu vârsta de până la 14 ani.

Începând din 1 martie 2020, Lidl a majorat salariul minim pe companie la peste 4.000 lei brut, adică aproximativ 2.500 lei net.

Totodată, Lidl informează că, în luna septembrie, a introdus o asigurare de viață care acoperă atât cazurile de accident, cât și cele de îmbolnăvire și care este valabilă oriunde în lume. Retailerul a introdus în asigurarea pe care le-o oferă angajaților săi servicii speciale care au acoperire și în cazul îmbolnăvirii ca urmare a infectării cu virusul SARS – CoV-2.

Compania anunță, de asemenea, că face angajări și că cei care își doresc să se alăture echipei sunt invitați să vadă joburile disponibile pe cariere.lidl.ro.

”Lidl este cunoscut pentru oportunitățile de dezvoltare profesională, majoritatea dintre managerii actuali fiind promovați din interiorul companiei. Despre evoluția profesională vorbește și noua campanie de brand

5

de angajator, exemplificată chiar cu poveștile reale ale unor membri ai echipei Lidl. Campania este comunicată pe mai multe canale, printr-un un spot TV ce poate fi vizionat aici, componente OOH, online, radio și Social Media, al căror obiectiv este acela de a arăta cele mai importante valori ale angajatorului Lidl, dar și o parte dintre beneficiile de care membrii echipei se bucură”, informează compania.

Lidl, parte a grupului Schwarz, cu sediul central în Neckarsulm, este una dintre companiile de top de pe piața de retail alimentar din Europa. Lidl este prezent în 32 de țări din întreaga lume și în prezent operează aproximativ 11.200 de magazine și peste 200 de centre logistice în 29 de țări la nivel mondial.

În prezent, Lidl are aproximativ 310.000 de angajați, dintre care peste 8.000 în România, unde retailer-ul german are deschise peste 280 de magazine și 5 centre logistice.

Premiera in retail: Kaufland lanseaza Programul ,,Porc nascut si crescut in Romania” Agrostandard | 26 November, 2020

Premiera in retail: Kaufland dezvolta primul program agricol pentru carne de porc romaneasca in magazine – ,,Porc nascut si crescut in Romania si introduce noi standarde de calitate pentru cresterea porcilor! Kaufland este primul lant de magazine in care 100% din carnea de porc de la Raftul Romanesc provine de la porci nascuti, si nu doar crescuti in Romania, ca urmare a extinderii programului de stimulare a productiei interne. Totodata, compania sprijina fermierii sa adere la primul program de bunastare a animalelor, ce aduce noi standarde de calitate pentru cresterea porcilor. Acum, purceii sunt nascuti in Romania, nemaifiind nevoie ca acestia sa fie importati de fermieri din strainatate, pentru a-i creste in Romania.

Programul ,,Porc nascut si crescut in Romania” este o premiera in retail, Kaufland fiind singurul lant in care carnea de porc are origine 100% romaneasca, de la porci nascuti in Romania. Carnea de porc ce provine din

6

program se gaseste in magazine in cadrul Raftului Romanesc, semnalizat corespunzator la vitrinele cu servire asistata.

De la lansarea primei etape a programului, in 2017, Kaufland a sprijinit in toti acesti ani dezvoltarea fermelor de porci, pentru a putea oferi in magazine carne 100% romaneasca, de la porci nascuti, crescuti in Romania, dar si hraniti cu cereale din Romania.In prezent, in toate magazinele Kaufland este livrata saptamanal carne proaspata de porc ce provine de la peste 5000 de porci nascuti si crescuti in Romania.

Demersul, inceput acum 3 ani, vine ca raspuns la faptul ca 60% din carnea de porc din Romania provenea din import. Cresterea productiei interne aduce beneficii economiei si agriculturii romanesti, ce nu va mai depinde de importuri, aspect cu atat mai important in aceasta perioada.

Noi standarde de crestere a porcilor – prin programul agricol pentru carnea de porc

Odata cu acest pas, Kaufland lanseza si un nou program agricol prin care a sprijinit fermele de porci sa adere la standarde superioare de bunastare a animalelor, astfel ca romanii vor putea pune pe masa de Sarbatori carne 100% romaneasca, de o calitate mai buna.

Acesta introduce in ferme un model de dezvoltare a agriculturii si bunastarii animalelor in lantul de aprovizionare cu carne de porc, pe 4 paliere:1. Colaborarea directa cu fermierii;2. Introducerea unor standarde mai ridicate de bunastare a animalelor;3. Introducerea unui sistem de hrana, cu cereale 100% romanesti, periodic analizate;4. Introducerea unui sistem de audit de siguranta si calitate pentru ferme, hrana porcilor, precum si de monitorizare a sanatatii porcilor;

Programul agricol pentru carnea de porc este o premiera in Romania si depaseste cerintele legislative, fiind un model de urmat pentru a creste productia interna de carne de porc de calitate.

Acesta cuprinde momentan 7 ferme de porci din tara, grupate in Cooperativa Agricola Silistea Productie Suine, ce furnizeaza carne proaspata de porc in magazinele Kaufland Romania, in volum de peste 2000 de porci pe saptamana. Pentru 2022, obiectivul este 4000 de porci livrati pe saptamana, iar mai apoi sa se ajunga la un numar de 8000. De altfel, Kaufland vrea ca in urmatorii ani sa reuseasca ca toata carnea de porc din retea sa provina din astfel de ferme ce vor livra porci nascuti si crescuti in Romania, la standarde

7

inalte.Programul se va extinde si e o invitatie si catre alti fermieri.

Programul agricol pentru carnea de porc introduce un sistem de controlare a calitatii, prin intregul pachet de masuri:

1. Auditul fermelor si a standardelor de bunastare a animalelorKaufland colaboreaza cu SGS Romania, o companie internationala de certificare, care desfasoara auditul, ce analizeaza criterii precum ingrijirea porcilor, starea de sanatate, hrana, masurile de igiena si standardele sanitare. Fermele din program au obtinut nivelul Avansat, ce depaseste cerintele legale.

Costurile de auditare a fermelor pentru mentinerea standardelor sunt suportate integral de Kaufland Romania.

2. Hrana cu cereale 100% autohtone

Toate cerealele ce compun hrana porcilor sunt aprobate, provin 100% din recolta romaneasca si contin soia romaneasca, nemodificata genetic.

3. Auditul hranei

Kaufland lucreaza cu o institutie neutra, independenta, pentru prelevarea probelor si analiza furajelor direct de la ferma, pentru a garanta calitatea in mod constant. Hrana e periodic analizata in vederea controlului de pesticide, salmonella, dioxina sau metale grele.

4. Sistem de monitorizare a sanatatii porcilor

Datorita acestuia, porcilor le vor fi administrate mai putine medicamente, iar Kaufland va primi regulat informatii referitoare la nivelul acestora. Fermele vor folosi indexul de terapie, instrument ce permite controlarea evolutiei starii de sanatate si stabilirea masurilor necesare.

5. Fermele ofera spatii mai mariSpatiile de crestere au minim 0.715 mp/porc, mai mult decat cerintele legale, si se afla la o distanta de maxim 300 de km de la ferma la abator.

6. Conditii de viata mai relaxateCu cat porcii sunt mai relaxati si au conditii de viata mai bune, cu atat carnea este mai gustoasa. Porcii sunt animale curioase, care isi doresc sa exploreze si sa se joace. De aceea, spatiile de crestere au fost dotate cu

8

jucarii naturale, din lemn, care ii ajuta sa fie mai relaxati si, in consecinta, mai sanatosi.

In plus, datorita faptului ca sunt nascuti si crescuti in Romania, se elimina nevoia de transport a purceilor, factor de stres cu impact asupra calitatii carnii.

„Azi facem lucrurile mai bune decat ieri. Ne respectam angajamentul de a fi alaturi de fermierii romani si iata ca la 3 ani dupa lansarea programului Crescut in Romania, care si la acea vreme a fost o premiera, venim cu extinderea lui la un nou nivel, ce aduce pentru prima data in Romania astfel de standarde de bunastare a animalelor, mai inalte. Romania are nevoie de investitii in agricultura, ca sa se dezvolte, iar noi lansam un model ce speram sa fie sustinut de toata piata, nu doar de noi. Obiectivul nostru este sa avem 100% carne de porc romaneasca in magazine. Asa ne asiguram ca e proaspata, de calitate si ca provine de la purcei mai sanatosi si mai fericiti, nascuti in Romania, nu doar crescuti. Vom continua sa investim in dezvoltarea productiei interne de porci, cu scopul de a oferi carne proaspata numai de la porci care s-au nascut in Romania”, declara Valer Hancas, Director Comunicare si Corporate Affairs Kaufland Romania.

Kaufland Romania sustine fermierii din program prin contracte pe termen lung si ofera garantia platii rapide catre acestia, si organizeaza intalniri periodice pentru feedback.

Despre Kaufland Romania

Kaufland se numara printre cele mai mari companii de retail din Europa, cu 1.300 de magazine in 8 tari, 132.000 de angajati si o retea de 135 de magazine in Romania. In 2019, Kaufland Romania a primit pentru a treia oara certificarea Best Buy Award, care atesta ca este lantul de magazine cu cel mai bun raport calitate – pret de pe piata locala. Kaufland detine si distinctia Customers’ Friend pentru compania cu cele mai bune servicii pentru clienti, acordata de Institutul international ICERTIAS, in urma unei analize de piata. Strategia noastra are ca scop indeplinirea dorintele clientilor cu accent pe garantiile si serviciile noastre, varietate, un nivel ridicat de calitate si, bineinteles, preturi atractive. Pentru mai multe informatii, vizitati www.kaufland.ro.

Kaufland angajeaza persoane cu dizabilitati la nivel national. Cei interesati pot aplica online, pe cariere.kaufland.ro – unde este disponibila lista posturilor vacante, prin e-mail la cariere@kaufland.ro sau la numarul de telefon 021.9132

9

DIVERSE

DNA: CONSILIER AFIR, REȚINUT PENTRU MITA PRETINSĂ UNUI TÂNĂR FERMIER! Agroinfo 25 noiembrie 2020

ANCHETA DIRECȚIEI NAȚIONALE ANTICORUPȚIE! Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Timișoara au emis astăzi un mandat de reținere pentru 24 de ore pe numele lui Niagu Martin Ianăș, consilier în cadrul Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR). Procurorii DNA îl acuză de luare de mită, anunță un comunicat DNA transmis media.

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Timișoara au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și reținerea pentru 24 de ore, începând cu data de 25 noiembrie 2020, a inculpatului NIAGU MARTIN IANĂȘ, consilier în cadrul Oficiului Județean pentru Finanțarea Investițiilor Rurale Caraș – Severin (instituție care gestionează finanțările europene din agricultură în plan județean) pentru comiterea infracțiunii de luare de mită.

În ordonanța procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe care conturează următoarea stare de fapt:

În perioada septembrie – 24 noiembrie 2020, în contextul unui control pe teren, inculpatul Niagu Martin Ianăș i-ar fi cerut unui agricultor (martor în cauză) 5.000 de euro, reprezentând jumătate din banii pe care agricultorul trebuia să îi primească drept ultimă tranșă de plată în cadrul unui proiect finanțat cu fonduri europene prin măsura „Tânărul Fermier”. În schimbul banilor, funcționarul din instituția care gestionează fonduri europene s-ar fi angajat să deconteze ultima tranșă de 10.000 de euro, iar în plus, a lăsat să se înțeleagă că, în caz de refuz, va face demersuri ca instituția să considere că proiectul nu a fost implementat, ceea ce ar fi obligat agricultorul să restituie toți banii pe care îi primise anterior în cadrul proiectului.

Ulterior, inculpatul Niagu Martin Ianăș și-ar fi diminuat pretențiile la o treime din ultima tranșă, respectiv 3.350 euro.La data de 24 noiembrie 2020, inculpatul Niagu Martin Ianăș a primit suma de 15.000 lei de la agricultor pentru a-i deconta ultima tranșă aferentă proiectului finanțat din fonduri europene, împrejurare în care procurorii au procedat la constatarea infracțiunii flagrante.

10

Inculpatului i s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală.

Inculpatul urmează să fie prezentat Tribunalului Timiș cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.

La acțiunea de constatare a infracțiunii flagrante au participat și ofițeri de poliție ai Direcției Generale Anticorupție.

Facem precizarea că punerea în mișcare a acțiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție, precizează comunicatul DNA.

GLOBAL

Danone va concedia 2000 de salariați. Emoții la București meatmilk 26 noiembrie 2020

RetailDetail informează că grupul Danone se reorganizează, ceea ce va duce la pierderea locului de muncă a unui număr cuprins între 1.500 și 2.000 de angajați. Pentru a diminua impactul, concedierile vor fi efectuate în zona TESA. Mai mult, Danone se transformă într-o organizație ”locală”, cu mai puține straturi de management și o autonomie locală mai mare.

Mâncare locală în centru

Însă Criza sanitară nu afectează doar vânzările și profiturile Danone, afirmă sursa citată. Producătorul francez de lactate observă schimbări de durată în comportamentul consumatorului: localizarea ocupă, așadar, un rol central.

CEO-ul Emmanuel Faber o numește o evoluție sistemică, în care alimentele locale sunt văzute ca un răspuns important la riscurile și incertitudinile din sistemele alimentare globale actuale. În multe țări din zilele noastre, politicienii urmăresc chiar „suveranitatea alimentară”, potrivit directorului executiv: localizarea este un mod de a recâștiga controlul asupra alimentelor.

Danone dorește să urmeze această tendință și își transformă organizația într-o companie „primă locală”, cu o strategie axată pe localitate și bazată pe trei piloni: mai multă autonomie pentru regiuni, mai puține straturi de management și un lanț valoric integrat.

11

În loc de management bazat pe categorie sau marcă, structura companiei se va baza pe locația geografică. „Unitățile noastre de afaceri locale nu vor mai depinde de o anumită organizație de categorie globală, ci se vor uni într-o singură unitate de afaceri locală”, explică Faber.

Un sfert din locurile de muncă pierdute vor fi la Paris

Cu toate acestea, pentru angajați înseamnă că aproximativ 1.500 – 2.000 vor fi concediați în sediile locale și globale. La sediul global din Paris, până la un sfert din locurile de muncă existente vor fi tăiate.

Relocarea poate fi, de asemenea, iminentă: Danone dorește să aducă biroul din Paris mai aproape de sediul central pentru Franța. Vor exista mai multe funcții comune, ceea ce înseamnă că rolul sediului se va schimba drastic.

Până în prezent nu este clar în ce măsură va fi afectat sediul belgian la Bruxelles. În acest moment sunt 150 de angajați care lucrează acolo, a informat o purtătoare de cuvânt a companiei, Bruzz, o revistă locală din Bruxelles. Deocamdată nu se cunosc locurile din Europa în care vor fi efectuate viitoarele concedieri.

Economie de un miliard de euro

În total, producătorul francez de iaurt dorește să obțină o reducere de 20% a costurilor generale și să economisească un miliard de euro până în 2023. Astfel, Danone ar trebui să devină din nou profitabil în mai puțin de un an, iar până în 2022 Faber se bazează pe o marjă operațională de peste 15%, revenind la nivelurile pre-coronă. Danone a anunțat deja reorganizarea în octombrie, din cauza unei scăderi accentuate a profiturilor trimestriale.

Prin urmare, Faber dorește să acorde prioritate profitabilității. „Această transformare este necesară deoarece ne aflăm într-o situație paradoxală. Pe de o parte, cadrul nostru de acțiune One Planet, One Health este ancorat într-un portofoliu de produse și mărci sănătoase și durabile și este și mai relevant în lumea de astăzi. pe de altă parte, suntem în imposibilitatea de a profita de avantajele tendințelor pozitive actuale. „

UNIUNEA EUROPEANA

12

Răspândirea rapidă a unei tulpini foarte contagioase a gripei aviare pune în alertă sectorul avicol din Uniunea Europeană 26 Noiembrie 2020 •

O tulpină foarte contagioasă şi periculoasă a gripei aviare se răspândeşte rapid în Europa, punând în stare de alertă sectorul avicol, având în vedere că precedentele episoade au obligat sacrificarea a zeci de mii de păsări şi au provocat pierderi economice importante, transmite Reuters.

Boala a fost descoperită în Franţa, Olanda, Germania, Marea Britanie, Belgia, Danemarca, Irlanda, Suedia şi, recent, în Croaţia, Slovenia şi Polonia, după ce a lovit grav Rusia, Kazahstan şi Israel.

Marea majoritate a cazurilor de gripă aviară sunt descoperite în rândul păsărilor migratoare însă au fost raportate şi cazuri de infecţie în rândul păsărilor din ferme, ceea ce a condus, până acum, la eutanasierea a cel puţin 1,6 milioane de pui şi raţe în întreaga regiune.

În Olanda, cel mai mare exportator european de carne de pasăre şi ouă, aproape 500.000 de pui au murit sau au fost sacrificaţi din cauza virusului în toamna acestui an, şi peste 900.000 de găini au murit săptămâna aceasta la o singură fermă din Polonia, au precizat autorităţile din cele două ţări.

„Riscul de transmitere la păsările de fermă şi de apariţie de noi cazuri în rândul păsărilor sălbatice este mai mare decât în ultimii doi ani, din cauza apariţiei unor diferite tipuri de virusuri de gripă aviară în Europa”, a declarat un purtător de cuvânt de la Institutul Friedrich-Loeffler din Germania.

Datele furnizate de Organizaţia Mondială pentru Sănătate Animală (OIE) arată că în Rusia numărul păsărilor care au decedat a ajuns la 1,8 milioane la

13

finele lunii octombrie, iar aproape 1,6 milioane din numărul total au fost la o fermă din apropiere de Kazahstan.

Principala tulpină de gripă aviară descoperită în acest an în Europa este H5N8, care a decimat efectivele de păsări în 2016/2017, când regiunea s-a confruntat cu cea mai gravă epidemie de gripă aviară, dar au fost raportate şi cazuri de tulpini de tip H5N5 şi H5N1.

Chiar dacă riscul pentru oameni este redus, Autoritatea Europeană pentru Siguranţă Alimentară (EFSA) a anunţat zilele trecute că evoluţia virusului trebuie monitorizată cu atenţie.

Jucătorii de pe piaţa cărnii de pasăre din Europa au spus că sunt preocupaţi de cele mai recente focare dar au adăugat că au experienţă în abordarea acestor probleme. „Am lucrat din greu pentru a îmbunătăţi siguranţa, să îi pregătim pe crescători şi să îmbunătăţim trasabilitatea şi sperăm că dacă vor apărea cazuri vom reuşi să le ţinem sub control”, a spus Anne Richard, preşedintele Asociaţiei crescătorilor de păsări din Franţa (ANVOL).

Majoritatea ţărilor au ridicat gradul de alertă la „ridicat”, ceea ce înseamnă că toate tipurile de păsări trebuie ţinute în spaţii închise sau protejate astfel încât să evite contactul cu păsările sălbatice.

La fel cum este cazul pentru alte boli animale, descoperirea unor focare de gripă aviară ar putea determina ţările importatoare să introducă restricţii comerciale. Aceste restricţii s-ar adăuga izolărilor decise din cauza coronavirusului, care riscă să afecteze vânzările în perioada importantă a sărbătorilor de sfârşit de an.

„Este deja dificil să exporţi cu COVID, ar fi şi mai greu”, a spus Denis Lambert, directorul general de la LDC, cel mai mare producător de carne de pasăre din Franţa.

Cu toate acestea, decizia ţărilor importatoare de a limita restricţiile numai la regiunile afectate de virusul gripei aviare, a ajutat la limitarea impactului. De exemplu, China a suspendat importurile de carne de pasăre numai pentru produsele care provin din patru regiuni din Rusia, din cauza gripei aviare.

Până acum nu există cazuri semnalate de transmitere a virusului gripei aviare de la păsări la oameni însă descoperirea unor astfel de focare a impus demararea unor campanii de sacrificare, iar fermierilor li s-a ordonat să ţină păsările închise.

14

EFSA: Impactul extinderii gripei aviare, asupra sectorului european al cărnii de pasăre meatmilk 26 noiembrie 2020

Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) a avertizat că gripa aviară se răspândește „rapid” în toată Europa. Ce impact va avea acest lucru asupra procesatorilor și consumatorilor europeni de păsări de curte, se întreabă analiștii de la FoodNavigator?

Răspândire rapidă

EFSA a publicat o actualizare în care concluzionează că este foarte probabil ca gripa aviară (HPAI) să se deplaseze în țări europene neafectate, deoarece boala se „răspândește rapid” pe continent.

Ultimele luni au înregistrat peste 300 de cazuri de gripă aviară raportate în Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Irlanda, Olanda, Suedia și Regatul Unit. Majoritatea cazurilor au fost la păsări sălbatice, deși au existat o mână de focare la păsările păstrate.

Actualizarea urmează avertismentului EFSA în urmă cu doar două luni că boala extrem de patogenă s-ar putea răspândi rapid în vestul Europei după ce focarele au lovit păsările sălbatice și domestice din Rusia și Kazahstan în această vară. EFSA a menționat că această regiune este o cale populară de migrație de toamnă pentru păsările sălbatice de apă care se îndreaptă spre Europa pentru iarnă.

Unele guverne naționale au început deja să acționeze în încercarea de a controla răspândirea. Marea Britanie, de exemplu, a introdus o zonă de izolare care necesită eforturi sporite de biosecuritate.

O abordare colaborativă

Nik Kriz, șeful Unității pentru sănătatea animalelor și plantelor EFSA, a solicitat adoptarea unei abordări colaborative în întreaga regiune. „Prevenirea escaladării în continuare a acestor focare va necesita o cooperare strânsă între autoritățile de sănătate animală, publică, de mediu și sănătatea muncii – cu alte cuvinte, o abordare One Health – în întreaga Europă”, a avertizat el.

EFSA a cerut autorităților naționale să continue supravegherea păsărilor și păsărilor sălbatice și să pună în aplicare măsuri de control pentru a preveni contactul uman cu păsările infectate sau moarte. Statele membre sunt, de asemenea, sfătuiți să aplice în zonele lor cu risc ridicat reducerea riscurilor și măsuri de biosecuritate consolidate.

15

Diminuarea perturbărilor industriei

Gripa aviară a fost detectată pentru prima dată în China în 1996. Valurile timpurii ale bolii extrem de contagioase, răspândită pe scară largă de păsările sălbatice, migratoare, au cauzat perturbări economice și industriale masive.

Dar, în anumite privințe, gripa aviară este acum un risc cu care sectorul păsărilor a învățat să trăiască.

„Avem ani buni și ani răi, care pot fi legați de păsările migratoare și de tulpinile de HPAI care circulă”, a observat Rupert Claxton, director de carne la Gira Food. „Se pare că ar fi trebuit să ne așteptăm ca 2020 să fie un an prost!”

Claxton a declarat pentru FoodNavigator că, deși răspândirea gripei aviare reprezintă o problemă pentru sectorul păsărilor, perturbarea este „mult mai mică decât în focarele inițiale”.

Comerțul intra-comunitar poate continua

„În cea mai mare parte, comerțul intra-UE poate continua între regiunile care sunt libere sau devin libere de HPAI”, a explicat expertul în comerțul cu carne. Cu toate acestea, a remarcat el, poate exista o anumită perturbare a comerțului către piețele din afara blocului european. „Întreruperea exporturilor extracomunitare este o problemă, în special către Asia și, cu o privire rapidă, se pare că Olanda către China ar putea fi cel mai afectat”.

De asemenea, procesatorii de păsări de curte trebuie să absoarbă costurile crescute asociate cu implementarea măsurilor de biosecuritate. De exemplu, în turmele organice și de câmp liber, sunt necesare schimbări semnificative. „Pentru fermele organice sau de fermă, înseamnă închiderea păsărilor”, a observat Claxton.

Cu toate acestea, acest lucru nu subminează statutul de indemnizare a acestor ferme. „Există reglementări care permit acest lucru pentru o perioadă, fără a pierde dreptul de etichetare”.

Cel mai mare impact asupra costurilor, desigur, este asupra producătorilor care trebuie să elimine turmele care se infectează. Eliminarea acestor efective poate duce la întreruperea lanțului de aprovizionare, a spus Claxton. Dar, în mediul actual, echilibrul dintre cerere și ofertă – deja ieșit din funcție datorită închiderii forțate a canalelor în afara casei datorită blocării COVID – înseamnă că orice lipsă de aprovizionare poate fi atenuată.

16

„Întreruperea lanțului de aprovizionare [este] probabil o blip, având în vedere închiderile serviciilor alimentare pe care le experimentăm în prezent [datorită COVID-19] și, prin urmare, a avut un impact redus.”

Încrederea consumatorilor rămâne ridicată

Un alt factor care va servi la minimizarea daunelor cauzate sectorului este faptul că consumatorii sunt acum oarecum obișnuiți cu incidența gripei aviare și, ca urmare, nu se îndepărtează de categorie. „Consumatorii nu reacționează așa cum au făcut-o cu focarele inițiale”, a reflectat Claxton.

Încrederea este mare că gripa aviară prezintă o amenințare „foarte scăzută” pentru sănătatea umană.

Potrivit Organizației ONU pentru Alimentație și Agricultură, focarele internaționale anterioare de gripă aviară – care este extrem de patogenă în rândul populației de păsări – au înregistrat un număr „foarte mic” de boli sau decese umane, toate acestea urmărind contactul cu păsările de curte sau produse de pasăre nepreparate.

EFSA a consolidat acest mesaj astăzi. „Nu au fost detectate cazuri umane în noile focare până acum și riscul transmiterii către publicul larg rămâne foarte scăzut”.

Cu toate acestea, organismul european de siguranță a subliniat că evoluția virusului necesită o monitorizare atentă pentru a evalua „riscul continuu de apariție a virusurilor care pot fi transmise oamenilor”. Un punct de actualitate, dată fiind natura zoonotică a pandemiei COVID-19, care continuă să măture lumea, formând un al doilea val de măsuri de blocare în diferite țări europene.

„Împărtășirea secvențelor complete ale genomului viral este crucială, astfel încât autoritățile să poată detecta prompt apariția de noi viruși sau mutații genetice cu proprietăți relevante pentru sănătatea animală și publică”, a subliniat EFSA.

...........................................................................................

SPANIA

Agenția spaniolă din domeniul siguranței alimentare aprobă utilizarea termenului „probiotic” pentru alimente și suplimente By RO.aliment November 25, 2020

17

Agenția spaniolă pentru siguranța alimentară și nutriție (AESAN) a anunțat că termenul „probiotic” ar trebui acceptat pe etichetele alimentelor și suplimentelor alimentare vândute în țară, în conformitate cu principiul recunoașterii reciproce.

Nu există un cadru juridic la nivelul UE care să ofere o definiție a categoriei de produse alimentare „probiotice” sau un cadru legal armonizat care să stabilească condițiile pentru ca o tulpină să fie considerată ca probiotică în statele membre ale UE.

Dar opinia generală atât a autorităților europene, cât și a celor naționale este că termenul „probiotic” este o afirmație de sănătate implicită, neautorizată, și prin urmare însăși utilizarea numelui nu este autorizată în majoritatea țărilor.

Cu toate acestea, săptămâna trecută, AESAN a publicat o actualizare privind siguranța alimentelor care recunoaște prezența semnificativă a probioticelor pe piața spaniolă și afirmă că o lipsă de armonizare între țări poate merge împotriva principiului recunoașterii reciproce, prin care produsele fabricate legal sau vândute într-un singur stat membru ar trebui să nu li se împiedice intrarea pe piațele tuturor celorlalți membri ai UE.

Decizia, publicată în spaniolă, se traduce prin: „ Din discuțiile care au avut loc în cadrul grupului de experți al Comisiei Europene privind mențiunile nutriționale și de sănătate, se constată că există interpretări diferite de către IMM-uri cu privire la utilizarea termenului „probiotice“, care, la rândul său, implică o situație nearmonizată pe piața Uniunii Europene. În acest sens, formulele de început și formulele de continuare pentru sugari sunt comercializate, cu ingredient adăugat voluntar, conținând diferite microorganisme vii. Prezența acestor microorganisme vii este indicată pe eticheta produsului din lista ingredientelor. În domeniul suplimentelor alimentare, s-a constatat că există un număr mare de suplimente alimentare de pe piață, care includ termenul „probiotice “.

„Aceste produse provin din diferite țări ale UE, unde li se permite comercializarea sub această denumire și, prin urmare, nu au putut fi împiedicate să fie comercializate în Spania, în aplicarea „principiului recunoașterii reciproce” stabilit în tratatul Uniunii Europene. În consecință, ținând seama de cele menționate anterior și până când nu există un criteriu uniform, din partea statelor membre ale Uniunii Europene, se consideră că s-ar putea accepta termenul „probiotic(e)” ce apare pe eticheta unor produse, fabricate la nivel național și în alte țări ale Uniunii Europene. În toate cazurile, aceste produse trebuie să îndeplinească cerința de siguranță. Cu toate acestea, trebuie remarcat faptul că utilizarea acestui termen nu poate fi

18

însoțită de orice mențiune de sănătate, cu excepția cazului autorizat în mod expres în temeiul Regulamentului Uniunii Europene”.

Discutând noutățile pe site-ul său web, Sandwalk BioVentures, companie spaniolă de consultanță în domeniul inovării, strategiei, inteligenței de reglementare și managementul specializat în știința microbiomului, descrie această etapă ca o „mică victorie” pentru industria probiticelor.

Acesta afirmă: „Rămân multe de decis cu privire la probiotice în Europa, iar decizia AESAN este fermă, dar provizorie „până la generarea unui criteriu uniform” la nivelul UE. Această rezoluție nu implică, de asemenea, autorizarea oricărei mențiuni de sănătate pentru probiotice în Spania. Cu toate acestea, însăși posibilitatea oferită de a utiliza termenul „probiotic“ pe etichetele produselor este cu siguranță o mică victorie pentru industria de gen.“

Declarația AESAN subliniază că, în prezent, suplimentele alimentare care conțin una sau mai multe tulpini de microorganisme vii sunt comercializate în Uniunea Europeană. De asemenea, sunt comercializate formulele pentru sugari și formula de continuare, care, ca ingredient adăugat voluntar, conțin diferite tulpini de microorganisme vii.

În toate cazurile, aceste produse respectă cerința de siguranță, deși până în prezent, pentru niciunul dintre microorganismele utilizate în mod normal nu s-a putut demonstra vreun efect benefic într-o populație generală sănătoasă, în conformitate cu standardele stabilite de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentelor ( EFSA).

Pe de altă parte, și în afara sectorului alimentar, există produse care sunt comercializate ca medicamente pentru tratamentul proceselor diareice și care conțin tulpini de microorganisme.

Piață strictă și confuză

Pe lângă faptul că nu există un cadru legal la nivelul UE pentru utilizarea termenului „probiotice”, nu există nici o definiție consecventă a cantității necesare de bacterii prezente într-un aliment sau supliment pentru a avea un efect benefic. De fapt, există cel puțin trei puncte de vedere diferite despre CFU-ul necesar din diferite organisme.

Operatorii din sectorul alimentar trebuie să obțină o autorizație prealabilă din partea Comisiei UE pentru a avea dreptul să comunice asupra efectelor benefice ale produselor lor pe eticheta produsului sau în publicitate, adică aprobarea mențiunii de sănătate.

19

Aproape 400 de cereri de cereri de sănătate cu probiotice au fost depuse pentru autorizare. Doar unul a fost autorizat – o cerere de articol 13.1 privind iaurtul viu și digestia îmbunătățită a lactozei pentru microorganismele L. delbrueckii subsp . bulgaricus și Streptococcus thermophilus (minimum 108 CFU / g).

Toate celelalte cereri pentru probiotice, pentru mențiuni de sănătate au fost fie respinse, fie retrase din cauza incertitudinii evaluării EFSA. Cel mai frecvent motiv de respingere a fost caracterizarea insuficientă, dar în unele cazuri, aplicarea pe microorganisme bine caracterizate a fost respinsă.

Deoarece nu există nicio mențiune de sănătate autorizată pentru tulpini individuale (cu excepția microorganismelor cu iaurt), probioticul este considerat de Comisia Europeană ca o mențiune de sănătate.

Cu toate acestea, în ultimii ani, statele membre ale UE au dezvoltat abordări diferite. În Orientările italiene privind Probioticele si Prebioticele – un ghid complet pentru probiotice în produsele alimentare – permit utilizarea termenului „probiotice“ , în cazul în care sunt îndeplinite condițiile specifice ( www.salute.gov.it).

Republica Cehă a emis orientări naționale care permit utilizarea termenului „conține probiotice” ca mențiune nutrițională, sub rezerva îndeplinirii condițiilor de utilizare a mențiunilor nutriționale definite în NHCR.

SUA

SUA: foamete de proporții biblice la orizont 26 noiembrie 2020 Într-un material publicat recent de postul american de televiziune CBS News se vorbește de o iminentă foamete, de proporții “biblice” care amenință populația cea mai saracă din Statele Unite ale Americii. Coordonatorul unui ONG afirma: “Vom avea de înfruntat o foamete cum n-a mai fost de la marea criză economică. Este cea mai mare criză alimentară din istoria recentă a Americii.” 

Cine și-ar imagina așa ceva? Că SUA, “visul american” al multor români — până nu demult, a ajuns în această situatie greu de închipuit.

Imaginile surprinse în statul Texas prezinta cozi gigantice, de mii de oameni, care stau la coadă să primească de mâncare.

“La un punct de donații din Texas, au venit într-o singură zi 25.000 de americani”, relatează CBS.

20

Mulți americani spun că nu le mai rămân bani și pentru mâncare și de-abia reușesc să își plătească facturile.

Pe măsură ce se apropie Ziua Recunoștinței, cererea e din ce în ce mai mare iar banca de alimente din Boston donează săptămânal peste o tonă de mâncare, în timp ce la o bancă de alimente din California numărul solicitărilor a crescut cu 125%.

O bancă de alimente este o organizație caritabilă, non-profit, care distribuie alimente celor în dificultate, achiziționand în prealabil suficiente mărfuri pentru a evita foametea.

Unele bănci de alimente operează dupa un model care dă direct alimente celor în nevoie (în Europa), în timp ce altele functionează dupa modelul “depozitului”, oferind alimentele unor intermediari cum ar fi “supele populare” și alte organizații similare, și opereaza inclusiv pe continentul Nord American.  

În materialul CBS vedem o femeie despre care aflăm că nu mai lucrează din decembrie 2019, nu a reușit să-și găsească nici un job între timp, și bașca a rămas și fără ajutor de șomaj.

Ea pare că se bucură și mulțumește lui Dumnezeu că a reușit să se așeze la lunga coadă și mai ales că dupa ore de așteptare a primit cartofi, ceapă, ulei, făină — în total aproape 30 de kilograme de mâncare. Dar și un curcan, felul principal de Thanksgiving, în State.

În 16 noiembrie a.c, de altfel, într-un articol aparut pe site-ul Futurism.com, se menționa că programul pentru alimentație (FAO) al Națiunilor Unite a prezis o foamete de proporții biblice, nu doar în SUA, dar în zeci de alte țări din jurul lumii, dacă guvernele acestora nu se vor grăbi să aloce miliarde de dolari în programe noi de finanțare.

Oficialul David Beasley de la FAO declara agenției Associated Press că dacă nu se vor strânge urgent cel puțin 5 miliarde de dolari pentru combaterea foametei la nivel global și încă cel puțin 10 miliarde de dolari pentru a hrăni copiii subnutriți, “ne vom confrunta în 2021 cu o foamete de proporții biblice”.

Beasley a avertizat că datorită alocărilor bugetare pentru combaterea Covid-19, guvernele nu vor mai avea bani suficienți pentru a lupta cu foametea care se profilează deja.

21

El a adaugat însă, că recentul premiu Nobel acordat FAO va funcționa probabil ca un factor de publicitate care ar putea totuși să atragă mai puternic atenția către obiectivele Națiunilor Unite.

“Toți vor să-l intalnească acum pe caștigătorul premiului Nobel”, spune el, “și o intâlnire a unui șef de stat cu acesta a ajuns să dureze mai nou 45 de minute, în loc de 15 minute cât dura până la acordarea premiului”.

Întâlnirile la nivel înalt nu vor elimina complet spectrul foametei globale și Beasley a declarat Associated Press că intenționează să contacteze și pe cei mai bogați miliardari ai planetei, care și-au sporit averile în timpul pandemiei.

Fără acest suport circa 36 de țări vor fi în mare pericol.

“Suntem foarte, foarte ingrijorați” a încheiat Beasley, “iar 2021 se conturează deja ca un an super-dificil”.

Revenind la situația din Statele Unite, asociația TechSoup, care promovează tehnologiile ITC, anunță în data de 30 noiembrie a.c. un eveniment on-line în cadrul căruia vor fi prezentate aplicații precum Infoxchange, Feeding America, CauseLabs, Postmates și Propel care au ca scop găsirea de alternative la insecuritatea alimentară.

Un reporter al Agro TV s-a înscris la acest eveniment on-line și vă va ține la curent cu ce a aflat în zilele următoare.

DOSAR

NORME LA LEGEA VÂNZĂRII TERENURILOR AGRICOLE! Agroinfo 26 noiembrie 2020

ORDIN MINISTRUL AGRICULTURII! Ministerul Agriculturii a publicat miercuri, 25 noiembrie 2020, pe site-ul oficial Normele metodologice la legea vânzării terenurilor agricole.

Potrivit acestor Norme, aprobate prin Ordin al ministrului agriculturii, în vederea înstrăinării terenului, vânzătorul depune la primărie cererea privind afişarea ofertei de vânzare, însoţită de următoarele documente:

a) o fotocopie a BI/CI a vânzătorului persoană fizică sau o copie a paşaportului pentru vânzătorul persoană fizică cu domiciliul în străinătate;b) o fotocopie certificată pentru conformitate de către funcţionarii primăriei a actului de proprietate asupra terenului ce face obiectul ofertei de vânzare

22

(după caz: contract de vânzare - cumpărare, contract de donaţie, sentinţă/decizie civilă definitivă, titlu de proprietate, certificate de moştenitor, contract de schimb, act de lichidare a patrimoniului sau orice alt document prevăzut de lege care atestă dobândirea dreptului de proprietate);c) extras de carte funciară pentru informare, eliberat cu cel mult 30 de zile înainte de afişarea ofertei, însoţit de extrasul de plan cadastral, în condiţiile în care terenul supus vânzării este înscris în sistemul integrat de cadastru și carte funciară, vizată de oficiul de cadastru și publicitate imobiliară cu evidențierea lungimilor tuturor laturilor a terenului suspus vânzării, după caz;d) o fotocopie a certificatului constatator de la registrul comerţului sau a actului în baza căruia îşi desfăşoară activitatea, în cazul vânzătorului persoană juridică;e) în caz de reprezentare, procura notarială în fotocopie certificată pentru conformitate de către funcționarii primăriei, respectiv delegaţia, hotărârea adunării generale a asociaţilor, decizia asociatului unic, decizia reprezentantului formei asociative, după caz, în original, precum şi o fotocopie a BI/CI/pașaport a împuternicitului persoană fizică;f) hotărârea adunării generale a asociaţilor, decizia asociatului unic, decizia reprezentantului formei asociative, după caz, în original, din care să rezulte acordul cu privire la vânzarea bunului aflat în proprietatea societăţii, în cazul vânzătorului persoană juridică;g) certificat de atestare fiscală emis de către primărie;h) alte documente doveditoare, după caz.

Primăria transmite structurii centrale, respectiv structurilor teritoriale, după caz, precum și Agenției Domeniilor Statului, dosarul tuturor actelor, în termen de 5 zile lucrătoare de la data înregistrării documentației.

Lista preemptorilor comunicată de către primării se poate completa ulterior transmiterii către structura centrală, respectiv către structurile teritoriale cu preemptorii care dovedesc această calitate şi depun la primării comunicări de acceptare a ofertei vânzătorului în perioada prevăzută de lege. În acest caz, primăriile comunică cu celeritate structurii centrale, respectiv structurilorteritoriale, după caz, lista actualizată cu noii preemptori.

În termen de 45 de zile lucrătoare de la afişarea ofertei de vânzare la primărie, sub sancţiunea decăderii, oricare dintre titularii dreptului de preempţiune care doresc să îşi exercite acest drept înregistrează la primărie comunicarea acceptării ofertei de vânzare.

23

În vederea exercitării dreptului de preempțiune pentru cumpărarea terenurilor agricole situate în extravilan, preemptorii de rang I: coproprietari, rudele de gradul I, soții, rudele și afinii până la gradul al treilea inclusiv, depun comunicarea de acceptare a ofertei de vânzare, însoțită de următoarele documente:

a) o fotocopie a BI/CI/paşaport persoană fizică, iar în caz de reprezentare se prezintă și procură notarială, în fotocopie, certificată pentru conformitate de către funcționarii primăriei;b) o fotocopie a certificatului constatator de la registrul comerţului sau a actului în baza căruia îşi desfăşoară activitatea, în cazul persoanei juridice;c) în caz de reprezentare a persoanei juridice se depune delegaţia, hotărârea adunării generale a asociaţilor, decizia asociatului unic, decizia reprezentantului formei asociative, după caz, în original, precum şi o fotocopie a BI/CI/pașaport a împuternicitului persoană fizică;d) o fotocopie a documentelor justificative care atestă calitatea de preemptor și încadrarea în una dintre categoriile: coproprietarii, rudele de gradul I, soţii, rudele şi afinii până la gradul al treilea inclusiv;e) acte de proprietate ;f) acte de stare civilă;g) alte documente doveditoare, după caz.

În vederea exercitării dreptului de preempțiune pentru cumpărarea terenurilor agricole situate în extravilan, preemptorii de rang II: proprietarii investiţiilor agricole pentru culturile de pomi, viţă-devie, hamei, irigaţii exclusiv private și/sau arendașii depun comunicarea de acceptare a ofertei de vânzare, însoțită de următoarele documente:

a) o fotocopie a BI/CI/paşaport pentru preemptorul personă fizică;b) o fotocopie a certificatului constatator de la registrul comerţului sau a actului în baza căruia îşi desfăşoară activitatea, în cazul preemptorului persoană juridică;c) în caz de reprezentare, procura notarială în fotocopie certificată pentru conformitate de către funcționarii primăriei, respectiv delegaţia, hotărârea adunării generale a asociaţilor, decizia asociatului unic, decizia reprezentantului formei asociative, după caz, în original, precum şi o fotocopie a BI/CI a împuternicitului persoană fizică sau o fotocopie a paşaportului pentru împuternicitul persoană fizică cu domiciliul în străinătate;d) adeverință emisă de serviciul/direcția de evidență a persoanelor din care să rezulte data înregistrării domiciliului/reședinței;f) hotărârea adunării generale a asociaţilor, decizia asociatului unic, decizia reprezentantului formei asociative, după caz, în original, din care să rezulte

24

acordul cu privire la cumpărarea terenului pe care se află investiţiile agricole pentru culturile de pomi, viţă-de-vie, hamei, irigaţii exclusiv private;g) documente justificative pentru atestarea proprietății asupra investiţiilor agricole pentru culturile de pomi, viţă-de-vie, hamei, irigaţii exclusiv private; înregistrarea activelor în proprietatea preemptorului situate pe terenurile ce fac obiectul vânzării;h) contract de arendă, în fotocopie, certificat pentru conformitate de către funcționarii primăriei, încheiat şi înregistrat cu cel puţin un an înainte de data afişării ofertei de vânzare la sediul primăriei, aflat în perioada de valabilitate;i) în cazul arendașilor persoane juridice, hotărârea adunării generale a asociaţilor, decizia asociatului unic, decizia reprezentantului formei asociative, după caz, în original, din care să rezulte exercitarea controlului societății care are calitatea de preemptor arendaș, cu indicarea persoanelor desemnate, însoțită de dovada sediului social/secundar situat pe teritoriul național stabilit pe o perioada de 5 ani anteriori înregistrării ofertei de vânzare;f) alte documente doveditoare, după caz

În cazul în care, pe terenurile supuse vânzării pe care se află investiţiile agricole pentru culturile de pomi, viţă-de-vie, hamei, irigaţii exclusiv private, prioritate la cumpărarea acestor terenuri o au proprietarii acestor investiții.

În vederea exercitării dreptului de preempțiune pentru cumpărarea terenurilor agricole situate în extravilan preemptorii de rang III: proprietarii și/sau arendașii terenurilor agricole vecine cu terenul supus vânzării, arendașii trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

a) să deţină calitatea de arendaș în temeiul unui contract de arendare valabil încheiat şi înregistrat potrivit dispoziţiilor legale cu cel puţin un an înainte de data afişării ofertei de vânzare la sediul primăriei;b) să prezinte dovada domiciliului/reședinței situat/situată pe teritoriul naţional stabilit pe o perioadă de 5 ani anterior înregistrării ofertei de vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan;c) să prezinte dovada domiciliului/reședinței situat/situată pe teritoriul naţional stabilit pe o perioadă de 5 ani anterior înregistrării ofertei de vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan, în cazul asociaților persoanei fizice din structura acționariatului persoanei juridice care are calitatea de preemptor arendaș;d) în cazul arendașilor persoane juridice cu acționariat altă persoană juridică, acţionarii care deţin controlul societăţii să facă dovada că sediului social sau secundar este situat pe teritoriul naţional și este stabilit pe o perioadă de 5

25

ani anterior înregistrării ofertei de vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan;e) să prezinte actul de proprietate, extras de carte funciară pentru informare, eliberat cu cel mult 30 de zile înainte de înregistrarea la primărie a comunicării de acceptare a ofertei de vânzare, însoțit de extrasul de plan cadastral, vizat de oficiul de cadastru și publicitate imobiliară cu evidențierea lungimilor tuturor laturilor terenului vecin cu terenul ce face obiectul vânzării, în condițiile în care terenul învecinat este înscris în sistemul integrat de cadastru și carte funciară.

În cazul exercitării dreptului de preempțiune de către proprietarii de terenuri agricole vecine, având ca obiect terenul agricol cu două sau toate laturile egale, prioritate la cumpărarea are proprietarul de teren agricol vecin, tânăr fermier

Documentele care certifică calitatea de preemptor rang III: proprietarii și/sau arendașii terenurilor agricole vecine cu terenul supus vânzării, persoane fizice:

a) o fotocopie a actului de identitate: BI/CI/paşaport, iar în caz de reprezentare se prezintă și procură notarială, în fotocopie, certificată pentru conformitate de către funcționarii primăriei;b) adeverință emisă de serviciul/direcția de evidență a persoanelor din care să rezulte data înregistrării domiciliului/reședinței pe teritoriul național;c)o fotocopie, certificată pentru conformitate de către funcţionarii primăriei a actului de proprietate asupra terenului vecin cu terenul ce face obiectul ofertei de vânzare (după caz: contract de vânzare -cumpărare, contract de donaţie, sentinţă/decizie civilă definitivă, titlu de proprietate, certificate de moştenitor, contract de schimb, act de lichidare a patrimoniului sau orice alt document prevăzut de lege care atestă dobândirea dreptului de proprietate);d) o fotocopie a extrasului de carte funciară pentru informare, eliberat cu cel mult 30 de zile înainte de înregistrarea la primărie a comunicării de acceptare a ofertei de vânzare, însoțit de extrasul de plan cadastral, vizat de oficiul de cadastru și publicitate imobiliară cu evidențierea lungimilor tuturor laturilor terenului vecin cu terenul ce face obiectul vânzării, în condițiile în care terenul învecinat este înscris în sistemul integrat de cadastru și carte funciară;e) contractul de arendă, în fotocopie, certificat pentru conformitate de către funcționarii primăriei, încheiat şi înregistrat cu cel puţin un an înainte de data afişării ofertei de vânzare la sediul primăriei, aflat în perioada de valabilitate;f) documentele prevăzute la alin. (10) în cazul proprietarului de teren

26

agricol, tânăr fermier;f) alte documente doveditoare, după caz.

Documentele care certifică calitatea de preemptor rang III, proprietarii și/sau arendașii terenurilor agricole vecine cu terenul supus vânzării, persoane juridice:

a) fotocopie a certificatului constatator de la registrul comerţului sau a actului în baza căruia îşi desfăşoară activitatea;b) în caz de reprezentare a persoanei juridice se depune delegaţia, hotărârea adunării generale a asociaţilor, decizia asociatului unic, decizia reprezentantului formei asociative, după caz, în original, precum şi o fotocopie a BI/CI/pașaport a împuternicitului persoană fizică;c)fotocopie, certificată pentru conformitate de către funcţionarii primăriei a actului de proprietate asupra terenului vecin cu terenul ce face obiectul ofertei de vânzare (după caz: contract de vânzare - cumpărare, contract de donaţie, , sentinţă/decizie civilă definitivă, titlu de proprietate, certificat de moştenitor, contract de schimb, act de lichidare a patrimoniului sau orice alt document prevăzut de lege care atestă dobândirea dreptului de proprietate);d) fotocopie extras de carte funciară pentru informare, eliberat cu cel mult 30 de zile înainte de înregistrarea la primărie a comunicării de acceptare a ofertei de vânzare, însoțit de extrasul de plan cadastral, vizat de oficiul de cadastru și publicitate imobiliară cu evidențierea lungimilor tuturor laturilor terenului vecin cu terenul ce face obiectul vânzării, în condițiile în care terenul învecinat este înscris în sistemul integrat de cadastru și carte funciară;e) hotărârea adunării generale a asociaţilor, decizia asociatului unic, decizia reprezentantului formei asociative, după caz, în original, din care să rezulte acordul cu privire la cumpărarea terenului ce face obiectul vânzării;f) contractul de arendă, în fotocopie, certificat pentru conformitate de către funcționarii primăriei, încheiat şi înregistrat cu cel puţin un an înainte de data afişării ofertei de vânzare la sediul primăriei, aflat în perioada de valabilitate;g) hotărârea adunării generale a asociaţilor, decizia asociatului unic, decizia reprezentantului formei asociative, după caz, în original, din care să rezulte exercitarea controlului societății care are calitatea de preemptor arendaș, cu indicarea persoanelor desemnate, însoțită de dovada sediului social/secundar situat pe teritoriul național stabilit pe o perioada de 5 ani anteriori înregistrării ofertei de vânzare;h) adeverință emisă de serviciul/direcția de evidență a persoanelor din care să rezulte data înregistrării domiciliului/reședinței pe teritoriul național, în cazul asociaților persoane fizice din structura acționariatului persoanei

27

juridice care are calitatea de preemptor arendaș;i) alte documente doveditoare, după caz.

În vederea exercitării dreptului de preempțiune pentru cumpărarea terenurilor agricole situate în extravilan preemptorii de rang IV: tineri fermieri trebui să îndeplinească următoarele condiții:

a) persoană fizică în vârsta de până la 40 de ani, neîmpliniţi la data înregistrării comunicării de acceptare, care desfășoară activități agricole, cu domiciliul/reședința stabilit/stabilită pe teritoriul național pe o perioadă de cel puțin un an anterior înregistrării ofertei de vânzare;b) persoană fizică, reprezentant al persoanei fizice autorizată, potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 182/2016, în vârsta de până la 40 de ani, neîmpliniţi la data înregistrării ofertei de cumpărare;c) desfășoară activități agricole în cadrul unei ferme/exploatații agricole, în care se instalează la șef de exploatație.

Documentele care certifică calitatea de preemptor pentru tânărul fermier persoană fizică/persoană fizică autorizată potrivitOrdonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.182/2016:

a) fotocopie după actul de identitate: BI/CI/pașaport persoană fizicăb) adeverință emisă de serviciul/direcția de evidență a persoanelor din care să rezulte data înregistrării domiciliului/reședinței pe teritoriul național;c) în caz de reprezentare, procura notarială în fotocopie certificată pentru conformitate de către funcționarii primăriei, precum şi o fotocopie a BI/CI/pașaport a împuternicitului persoană fizică; delegaţia, hotărârea adunării generale a asociaţilor, decizia asociatului unic, decizia reprezentantului formei asociative, după caz, în original, precum şi o fotocopie a BI/CI/pașaport a împuternicitului persoană fizică;d) fotocopie, certificată pentru conformitate de către funcționarii primăriei, a diplomei de studii de profil (diplome, certificate, adeverințe–de studii în domeniul agricol, agro-alimentar, veterinar, economie agrară, mecanică agricolă, inginerie economică în agricultură și dezvoltare rurală, diplome de absolvire studii– post liceale și liceale în domeniul agricol, agro-alimentar, veterinar, economie agricolă, mecanică agricolă, diplomă de absolvire a școlii profesionale sau diplomă/certificat de calificare ce atestă formarea profesională/certificat de competențe emis de un centru de un centru de evaluare și certificare a competențelor profesionale obținute pe alte căi decât

28

cele formale, care trebuie de asemenea să fie autorizat de Autoritatea Națională pentru Calificări sau certificat de absolvire a cursului de calificare emis de Agenția Națională de Consultanță Agricolă ce conferă un nivel minim de calificare în domeniul agricol, agro-alimentar, veterinar, economie agrară, mecanică agricolă);e) fotocopie, certificată pentru conformitate de către funcționarii primăriei a actului prin care se face dovada înregistrării la primărie a fermei/exploatației agricole;f) o fotocopie a certificatului constatator de la registrul comerțului sau a actului în baza căruia își desfășoară activitatea și certificatul de înregistrare a persoanei fizice autorizate.g) alte documente doveditoare, după caz

În vederea exercitării dreptului de preempțiune pentru cumpărarea terenurilor agricole situate în extravilan preemptorii de rang V depun documentele de mai jos, în completarea  cărora se depune decizia motivată privind destinația strict necesară ceretării agricole a terenului ce face obiectul vânzării:

a) fotocopie a certificatului constatator de la registrul comerţului sau a actului în baza căruia îşi desfăşoară activitatea;b) în caz de reprezentare a persoanei juridice se depune delegaţia, hotărârea adunării generale a asociaţilor, decizia asociatului unic, decizia reprezentantului formei asociative, după caz, în original, precum şi o fotocopie a BI/CI/pașaport a împuternicitului persoană fizică;c)fotocopie, certificată pentru conformitate de către funcţionarii primăriei a actului de proprietate asupra terenului vecin cu terenul ce face obiectul ofertei de vânzare (după caz: contract de vânzare - cumpărare, contract de donaţie, , sentinţă/decizie civilă definitivă, titlu de proprietate, certificat de moştenitor, contract de schimb, act de lichidare a patrimoniului sau orice alt document prevăzut de lege care atestă dobândirea dreptului de proprietate);d) fotocopie extras de carte funciară pentru informare, eliberat cu cel mult 30 de zile înainte de înregistrarea la primărie a comunicării de acceptare a ofertei de vânzare, însoțit de extrasul de plan  cadastral, vizat de oficiul de cadastru și publicitate imobiliară cu evidențierea lungimilor tuturor laturilor terenului vecin cu terenul ce face obiectul vânzării, în condițiile în care terenul învecinat este înscris în sistemul integrat de cadastru și carte funciară;e) hotărârea adunării generale a asociaţilor, decizia asociatului unic, decizia reprezentantului formei asociative, după caz, în original, din care să rezulte acordul cu privire la cumpărarea terenului ce face obiectul vânzării;

29

În cazul în care niciun preemptor nu îşi manifestă intenţia de cumpărare, primăria afișează procesul verbal de constatare a încheierii etapei procedurale privind exercitarea dreptului de preempțiune, cu mențiunea că se pot depune cereri de către potențialii cumpărători cu respectarea dispozițiilor prevăzute la art. 41 din lege.

Potenţialii cumpărători pot depune la primărie un dosar care să cuprindă documentele doveditoare privind îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 41 alin. (1) și (2) din lege, în termenul prevăzut la art. 4 1 alin. (3) din lege, cu respectarea următoarelor condiţii cumulative:

I. pentru persoanele fizice:a) să prezinte dovada domiciliului/reședinței situat/situată pe teritoriul naţional stabilit pe o perioadă de 5 ani anterior înregistrării ofertei de vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan;b) să prezinte dovada desfășurării activităților agricole pe teritoriul național pe o perioadă de cel puțin 5 ani anterior înregistrării ofertei de vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan;c) să prezinte dovada înregistrării la autoritățile fiscale române cu minim 5 ani anterior înregistrării ofertei de vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan.

II. pentru persoanele juridice:a) să prezinte dovada că sediul social sau secundar este situat pe teritoriul naţional și este stabilit pe o perioadă de 5 ani anterior înregistrării ofertei de vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan;b) să prezinte dovada desfășurării activităților agricole pe teritoriul național pe o perioadă de cel puțin 5 ani anterior înregistrării ofertei de vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan;c)să prezinte încrisuri din care să reiasă că, din venitul total al ultimilor 5 ani fiscali, minim 75% reprezintă venit din activități agricole;d)asociatul/acționarul care deține controlul societății să aibă domiciliul situat pe terioriul național pe o perioadă de cel puțin 5 ani anterior înregistrării ofertei de vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan;e) în cazul în care în structura persoanelor juridice controlul este deținut de alte persoane juridice, asociații/acționarii să facă dovada domiciliului situat pe teritoriul naţional pe o perioadă de 5 ani anterior înregistrării ofertei de vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan;

Pentru dovedirea condițiilor se depun următoarele documente:

I. pentru persoanele fizice:a) cerere de înregistrare a ofertei de cumpărarea a terenului ce face obiectul vânzării;

30

b)o fotocopie a BI/CI/paşaport persoana fizică;c) în caz de reprezentare, procura notarială în fotocopie certificată pentru conformitate de către funcționarii primăriei, precum şi o fotocopie a BI/CI/pașaport a împuternicitului persoană fizică;d)adeverință emisă de serviciul/direcția de evidență a persoanelor, în fotocopie, certificată pentru conformitate de către funcționarii primăriei, din care să rezulte data înregistrării domiciliului/reședinței pe teritoriul național;e) adeverință emisă de primărie care să ateste desfășurarea de activități agricole pe o perioadă de cel puțin 5 ani anterior înregistrării ofertei de vânzare, în original;f) adeverință emisă de Agenția Națională de Administrare Fiscală care să ateste înregistrarea la autoritățile fiscale române cu minim 5 ani anterior înregistrării ofertei, în original;g) alte documente doveditoare, după caz.

II. pentru persoanele juridice:a) cerere de înregistrare a ofertei de cumpărarea a terenului ce face obiectul vânzării;b) o fotocopie a certificatului constatator de la registrul comerțului sau a actului în baza căruia își desfășoatră activitatea;c)în caz de reprezentare a persoanei juridice se depune delegaţia, hotărârea adunării generale a asociaţilor, decizia asociatului unic, decizia reprezentantului formei asociative, după caz, în original, precum şi o fotocopie a BI/CI/pașaport a împuternicitului persoană fizică;d) hotărârea adunării generale a asociaţilor, decizia asociatului unic, decizia reprezentantului formei asociative, după caz, în original, din care să rezulte exercitarea controlului societății, cu indicarea persoanelor desemnate, însoțită de dovada sediului social/secundar situat pe teritoriul național stabilit pe o perioada de 5 ani anteriori înregistrării ofertei de vânzare;e) hotărârea adunării generale a asociaţilor, decizia asociatului unic, decizia reprezentantului formei asociative, după caz, în original, prin care se aprobă cumpărarea terenului agricol oferit spre vânzare;f) adeverință emisă de primărie care să ateste desfășurarea de activități agricole pe o perioadă de minim 5 ani anterior înregistrării ofertei de vânzare, în original;g) o fotocopie a BI/CI/paşaport pentru persoane fizice asociați în structura persoanei juridice, însoțită de adeverință emisă de serviciul/direcția de evidență a persoanelor, în fotocopie, certificată pentru conformitate de către funcționarii primăriei, din care să rezulte data înregistrării domiciliului/reședinței pe teritoriul național;h) declarație pe propria răspundere a persoanei împuternicite să reprezinte persoana juridică, în formă autentică, din care să rezulte că, din venitul total al ultimilor 5 ani fiscali, 75% reprezintă venituri din activități agricole așa

31

cum sunt definite de art.103 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare;i) alte documente doveditoare, după caz.

INTEGRAL NORMELE METODOLOGICE PE SITE-UL MADR!

* * *

Câte mărci de produse alimentare româneşti, din sutele înregistrate înainte de 1989, au mai rămas pe rafturile supermarketurilor 26 noiembrie 2020, 16:36 de Afrodita Cicovschi

Câte mărci de produse alimentare româneşti, din sutele înregistrate înainte de 1989, au mai rămas pe rafturile supermarketurilor Clubul Mărcilor Emblematice Româneşti Din sute de mărci de bunuri de larg consum înfiinţate în România înainte de 1989, aproximativ 50 se mai regăsesc în prezent pe rafturile supermarketurilor, unul dintre cei mai cunoscuţi retaileri din România propunându-şi să înfiinţeze un Club al Mărcilor Emblematice Româneşti.

Astferl, cu ocazia Zilei Naţionale a României şi din dorinţa de a aduce în atenţia românilor unele dintre cele mai apreciate mărci autohtone de bunuri de larg consum, Auchan lansează Clubul Mărci Emblematice Româneşti. Prin acest proiect, compania îşi propune să dezvolte, pe termen lung, acţiuni menite să evidenţieze mărcile înfiinţate pe plan local şi care se bucură de o îndelungată tradiţie, în unele cazuri chiar şi de peste un secol. Peste 15 mărci româneşti active pe piaţa locală au un istoric de peste 100 de ani Din sute de mărci de bunuri de larg consum înfiinţate în România înainte de 1989, cca. 50 mai sunt şi astăzi prezente la raft.

Din totalul celor active, cele mai multe sunt prezente în gamele de bere, acestea fiind urmate de produse din categoriile de bunuri alimentare şi vinuri. De asemenea, peste 15 mărci româneşti au reuşit să treacă testul timpului, înregistrând un istoric de peste 100 de ani.

Potrivit unei analize realizate de retailer, zeci de mărci emblematice româneşti de produse de larg consum mai sunt şi astăzi prezente pe rafturile din magazine, acestea acoperind categorii precum: bere, bunuri alimentare, dulciuri, mezeluri şi produse din carne, vinuri, cosmetice, băuturi răcoritoare, lactate şi detergenţi. Din totalul mărcilor active în prezent, aproape jumătate sunt prezente şi pe plan internaţional. Clubul Mărci Emblematice Româneşti înfiinţat de Auchan include, pentru început, peste 30 dintre cele mai renumite mărci locale, din diverse categorii de consum: Băneasa, Dacia Plant, Făgăraş, Kandia, Măgura, Plafar, Poiana, Rom, SanoVita, Scandia, Unisol (Băcănie), Bergenbier, Borsec, Bucegi,

32

Bucovina, Ciucaş, Cotnari, Timişoreana, Ursus, Zarea (Băuturi), Albalact, Napolact (Brânzeturi şi Lactate), Caroli, Cris-Tim, Matache Măcelaru (Mezeluri), Dero, Doina, Farmec, Gerovital, Loncolor, Nufăr, Triumf (Detergenţi şi produse de îngrijire personală).

În etapele viitoare, clubul va fi dezvoltat constant, vizând atragerea a cât mai multor mărci autohtone, atât mai vechi cât şi mai noi, care să beneficieze de acţiuni comerciale şi prezentare specială în cadrul reţelei Auchan, în beneficiul tuturor românilor. „Pandemia pune o mare presiune pe foarte multe industrii şi este un moment crucial pentru continuitatea afacerilor producătorilor locali. Iniţiativa Auchan vine într-un moment extrem de sensibil pentru piaţa românească şi cu siguranţă va contribui la un proces de educare a consumatorilor pentru încurajarea consumului de produse locale. Este un proiect care are la bază atât empatia faţă de mărcile locale, cât şi încrederea în calitatea acestora şi puterea lor de a genera consum. Admirăm acest act de solidaritate şi de consideraţie faţă de producătorii români.

Suntem mândri de longevitatea şi relevanţa mărcilor noastre: Kandia (1890), Rom (1964) şi Măgura (1977) şi ne onorează prezenţa în acest club. Avem certitudinea că vizibilitatea acordată mărcilor româneşti va crea o relaţie aparte, foarte apropiată, între Auchan şi consumatorii săi, iar pentru noi, ca producători, o şansă în plus de a duce mai departe gusturile şi valorile locale.”, a declarat Gabriela Munteanu, Director Marketing Kandia România.

„Napolact este o marcă românească cu o tradiţie ce datează de acum mai bine de 100 de ani, care a reuşit de-a lungul timpului să păstreze încrederea consumatorului, respectându-şi promisiunile. Brandul a trecut în aceşti ani prin diferite etape, dar valorile principale au rămas neschimbate: brand românesc, tradiţional, produs în România, din lapte din inima Ardealului. În acelaşi timp, Napolact a fost şi rămâne un brand inovator, aducând în permanenţă noutăţi pe piaţă, aşa cum am făcut cu gama Napolact Bio sau iaurtul Cremos De-al Nostru. Invitaţia Auchan de a face parte din campania de 1 Decembrie confirmă toate eforturile noastre, eforturile unui brand produs în România, din reţete româneşti şi materie primă locală.", a declarat Răzvan Orbulescu, Director Marketing Napolact. Misiunea asumată de companie este transpusă deja şi în locaţiile Auchan. Astfel, până pe 2 decembrie, clienţii sunt invitaţi să descopere în magazinele Auchan mărcile emblematice româneşti, cu tradiţie, dar şi produse marcă proprie Auchan fabricate în România, cele de filieră naţională, precum şi preparatele autentice româneşti prezente în cadrul raionului Gastronomie.Brandurile românești, o specie pe cale de dispariție: “E o strategie comună a retailerilor de a domina piața prin forță” noiembrie 25, 2020 Carmen Dumitrescu

33

Producătorii români au ajuns la marginea prăpastiei. Nu e o remarcă alarmistă, ci o constatare foarte realistă a situației din teren, în fața căreia autoritățile politice par a sta cu mâinile încrucișate. Produse curate, de calitate, fabricate în România, nu sunt listate în magazinele retailerilor, iar brandurile românești ajung, încet, dar sigur, o specie pe cale de dispariție. Iar soluții la orizont nu prea se întrevăd, de vreme ce autoritățile nu se implică și, prin neimplicare, girează abuzul. Vom analiza, în cele ce urmează, situațiile particulare ale unor producători români, cu precizarea că ele sunt valabile pentru aproape toți cei care insistă să producă sub brandul propriu produse care să se ridice la niște standarde de calitate pe care retailerii n-au niciun interes să le aibă în gestiune.

Fabrica de înghețată

Irina Filip produce una dintre cele mai bune înghețate de pe piața românească. Iar afirmația aceasta nu este o reclamă deșănțată. Produsul este românesc, are lapte în compoziție, nu are stabilizatori și are gustul pe care numai o înghețată adevărată îl are. În plus, înghețata ei este clasificată, în toate studiile de profil, în topul produselor cele mai calitative din categorie. Ideea de a produce înghețată curată i-a venit prin 2011, când a început să gândească un produs care să răspundă unei nevoi a pieței. Puțini știu asta, dar majoritatea înghețatelor comercializate în hipermarketuri și supermarketuri au în compoziție o mulțime de aditivi, chiar și extract de insecte.

N-o spunem noi, ci Asociația Pro-Consumatori, care a identificat în sortimentele de înghetață de pe piață: curcumină, carmin, albastru patent V, albastru briliant, propan, propilenglicol, acid malic, caragenan, pectină, gumă de celuloză, etc. Toate pot da diverse afecțiuni ale stării de sănătate, iar caragenanul îndeosebi este cunoscut pentru potențialul lui de a duce la cancer. Având în vedere nevoia ca pe piața de consum românească să se afle și produse curate, Irina Filip a investit tot ce avea într-o fabrică de înghețată.

Povestea a început abrupt, cu multe piedici, dar visul era mai mare.

Așa că Irina Filip s-a ambiționat să producă acea înghețată sănătoasă, simțind că piața are această nevoie. Înainte de a se pune în mișcare a anunțat retailerii despre intenția ei de a aduce pe piață un produs nou și calitativ. I s-a spus atunci că produsul ei e unul așteptat, dar că e important să pună în funcțiune fabrica.

34

Irina Filip

De la gând la faptă au trecut 7 ani. Iar astăzi, în comuna Nanov din Teleorman există o fabrică de înghețată, realizată la standarde înalte, perfect dotată din punct de vedere tehnic, care ar putea produce înghețată în cantități suficiente pentru a acoperi nevoia din întreaga țară.

Fabrica de înghețată

Dar deschiderea fabricii n-a venit la pachet cu interesul retailerilor, ci dimpotrivă, cu indiferența lor și chiar cu reticența lor de a lista în magazine un brand de calitate. Și vom vedea, în cele ce urmează, mărturia Irinei Filip, cât și demersurile pe care ea le-a făcut din dorința normală de a-și distribui produsul pe piață.

“În 2011 am început să gândesc proiectul și brandul Cremola, dându-mi seama că piața românească are nevoie, pe toate categoriile de produse alimentare, de produse alimentare  curate, nu îndesate cu aditivi și substanțe chimice nocive pentru sănătate. Și m-am gândit că, având deja experiență în

35

domeniul procesării laptelui, ceea ce e o sarcină foarte dificilă, aș putea face înghețată de înaltă calitate.

Și am pus totul la bătaie și a fost foarte greu încă de la început, inclusiv să găsesc o bancă să-mi finanțeze proiectul, deși era un proiect foarte frumos și gândit în toate detaliile. Am conceput acest brand în așa fel încât să nu creeze vreun dram de ineficiență viitorilor colaboratori. Am mers pe cele mai căutate și mai vândute variante de produs, pe cele mai vândute variante de capacitate, mi-am dotat fabrica cu cele mai eficiente sisteme de control, așa încât să nu apară niciun fel de probleme. Mi-am  dotat firma cu camioane de transport lapte, de transport produs finit, ca să pot să livrez în orice condiții, oriunde în țară. În 2017 am început implementarea proiectului tehnic, iar la finalul  lui 2018 fabrica era funcțională. Reacția pieței a fost una mai mult decât pozitivă. Dar acum depinde ce înțelegem prin piață. Dacă ne referim la consumatorul final, reacția ne-a depășit tuturor așteptările. Am făcut în vara lui 2019 zeci de degustări în mai multe hipermarketuri și reacția a fost unanimă de wow.  Și e un deliciu să vezi reacțiile copiilor. Înainte ca fabrica să existe, am discutat cu mai mulți retaileri despre intenția mea, dar nefiind ceva concret atunci, au spus că sunt interesați să distribuie astfel de produse. În schimb, când s-a făcut fabrica și au existat produsele, au început amânările, tăcerile, manifestările de indiferență, nici măcar un departament de achiziții nu a manifestat un dram de entuziasm la ideea că mă duceam să le ofer niște produse de cea mai înaltă calitate, așa cum mai aveau foarte puține pe rafturi, și acelea foarte scumpe.”, ne-a mărturisit, cu tristețe, Irina Filip.

Iar ea spune că situația nu este una doar a ei, ci cam a tuturor producătorilor din țară care se încăpățânează să-și păstreze brandul și produsul la standardele la care ele au fost concepute.

Cisternele de transport lapte și camioanele de transport înghețată, în repaus

“E o lipsă generală de interes pentru calitatea produselor care se pun pe piața din România. Poate să se supere cine vrea, pe piața din România, retailerii,

36

de la primul la ultimul, nu au niciun fel de considerație pentru sănătatea consumatorilor, pentru ideea de calitate. Într-o discuție față în față cu unul dintre achizitori, îmi tot spunea că sunt produse fără stabilizatori, pretențioase, trebuie ținute neapărat la temperatura standard. Și îl întrebam: “Dar nu așa e normal să fie?”, și-mi răspundea: “Eh…” Și omul acela decide ce vor mânca milioane de consumatori, care cumpără din rețeaua pe care o aprovizionează el.”, mai spune ea.

Din peste 3500 de magazine ale retail-ul modern din Romania, produsele Irinei Filip au fost acceptate în puțin peste 200, ceea ce înseamnă sub 10%. De la deschiderea fabricii și până acum, ea a trimis zeci de mail-uri către retaileri, la multe dintre ele neprimind niciun răspuns.

“Au preferat să nu răspundă.”, spune ea. “Este tactica pe care o folosesc cu toți producătorii cărora nu le pot răspunde negativ nici din motive de calitate, nici din motive de capacitate de producție. E o problemă nu doar a firmei mele, ci a multor producători români care produc marfă de calitate. Mie mi se pare evident că atitudinea asta conduce la modul general, la un nivel de calitate scăzut, așa cum se întâmplă în orice piață în care sunt suprimate mecanismele de concurență corectă. Aceasta este o strategie comună a marilor retaileri de a domina piața prin forță. Prin forța pe care le-o oferă ponderea uriașă din comerțul cu bunuri de larg consum (pondere care continuă să crească amețitor, de la o lună la alta), dar și prin forța oferită mărcilor proprii în raport cu mărcile de producători (inclusiv prin utilizarea unor practici interzise de Legea Concurentei). E un focus declarat pe dezvoltarea mărcilor proprii ale retailer-ilor, iar pentru asta se recurge în primul rand, la stoparea sau limitarea drastica a prezentei în piață a brandurilor de producători.”

Evident, am întrebat-o pe Irina Filip ce ar avea de pierdut dacă și-ar produce înghețata sub marca vreunui retailer. Răspunsul a fost ferm:

“Dacă mi-aș vinde produsele sub mărcile retailerilor, caracteristicile produselor n-ar mai fi decizia mea.  Apoi, când vorbești de mărci proprii, de când există economie de piață, dezvoltarea unui brand nou înseamnă identificarea unei nevoi. Ori, pentru prima dată în istoria economiei de piață, apar branduri proprii ale retailer-ilor care nu pornesc de la această idee, ci de la a înlocui în cât mai mare măsură, vânzările brandurilor de producător, cu vânzări de mărci proprii.

Acesta este motivul pentru care brandurile de producător care vin cu raport bun sau foarte bun calitate-preț, sunt ținute în afara pieței. Pentru consumatori și pentru economia românească este vital să se oprească procesul acesta de distrugere, care durează de ani de zile, în timp ce

37

Consiliul Concurenței se face că nu vede. Aceste abuzuri în formă continuată pe Legea Concurenței produc distrugeri permanente de ani de zile pe zona de producție alimentară. Dacă nici acum nu se oprește acest proces de distrugere, generat de indiferența autorităților, care au permis ocolirea prevederilor legale de concurenta, dacă nici acum nu este  nevoie de locurile de muncă pe care le pot oferi fabricile pe care retailerii le țin în afara pieței, dacă nici acum bugetul statului nu are nevoie de taxele și impozitele pe care aceste fabrici le pot produce doar lucrând și nu stând, dacă nu avem nevoie nici acum de produse realmente bune (nu doar “poleite”), de calitate, atunci nu știu când se va mai putea remedia ceva. Este o situație aberantă din toate punctele de vedere.”, a conchis aceasta pentru Investigatoria.

Pentru că ține la visul ei, Irina Filip nu se teme să lupte. Așa că a trimis solicitări peste solicitări, dar și scrisori către guvern, cerând sprijin pentru producția românească, tot mai încercată în ultimii ani. Într-o scrisoare adresată Guvernului României, Ministrului Economiei și Consiliului Concurenței, Irina Filip scrie atât despre refuzurile primite, dar și despre niște abuzuri, care sfidează legea românească.

 “Vă supun acum atenției, Art. 5, lit. b din Legea Concurenței Nr. 21 din 10 aprilie 1996, republicată: „Sunt interzise(…) orice practici concertate (…) care au ca efect restrângerea, împiedicarea sau denaturarea concurenței pe piața românească sau pe o parte a acesteia, în special cele care (…)

b) limitează sau controlează producția, comercializarea, dezvoltarea tehnică sau investițiile…” Oare, nu este evident că atitudinea comună a celor 7 rețele enumerate mai sus (n.r. – Lidl, Penny, Auchan, Metro, Mega Image, Carrefour, Profi) vizează tocmai „ limitarea accesului pe piață și a libertății exercitării concurenței” în ceea ce privește produsele firmei mele?”, îi întreabă Irina Filip pe cei care conduc economia românească. Fără reacție, însă.

Acum, fabrica de înghețată lucrează în formulă restrânsă și produce mult mai puțin decât ar putea, în timp ce produsele sale sunt disponibile în mult mai puține magazine decât cele în care consumatorii și-ar dori sa le găsească.

Fabrica de lenjerie

În Sălaj există o companie care produce unele dintre cele mai calitative piese de lenjerie intimă. Cu ani în urmă, produsele acelea erau cu adevărat o garanție a durabilității și eleganței. Apoi, ele au început să dispară, așa că despre marca aceea de lenjerie nu prea se mai aude și, în plus, nici nu se mai găsește pe piața din România, așa cum se întâmpla la un moment dat.

38

Andrei Pădurean este coproprietarul brandului Uniconf și este la fel de îngrijorat ca și Irina Filip de faptul că producătorii români nu mai au loc pe piața globală. La rândul lui, remarcă politica agresivă a retailerilor care vor să-și impună marca proprie la raft, asta determinând dispariția producătorilor autohtoni din marile lanțuri de magazine și, uneori, chiar de pe piață.

“Noi avem două direcții de dezvoltare, una textilă și una de food. În privința produselor textile, discutăm despre un brand  care a intrat în piața din România în urmă cu foarte mulți ani, care se produce aici și care, alături de alte branduri românești consacrate de lenjerie și de șosete, au penetrat piața marilor rețele de retail și s-au  dezvoltat odată cu ea treptat, în sensul că au început să vândă mai mult pe canalele de hypermarket și mai puțin în

39

comerțul tradițional, care a fost înghițit de marea distribuție. Marii retaileri ce-au făcut? S-au dezvoltat, au crescut cu aceste branduri autohtone, iar de vreo cinci ani de zile au schimbat brandurile interne cu branduri marcă proprie, produse în Asia, India, China. Adică am construit zece ani împreună, au văzut ce merge bine pe piața din România, ce tipare și la ce prețuri, apoi au dat aceste produse să se facă pe marcă proprie în India, Asia, China și așa mai departe. Iar noi, pas cu pas, am ieșit complet din unele rețele comerciale și de pe unele segmente. Nu doar noi, brandul nostru, ci și concurența noastră. Adică toți pățim același lucru. Acum, am început să ieșim complet de pe anumite segmente de produs, cum sunt pijamalele. Practic, dacă acum căutați în hipermarketuri pijamale produse în România nu le mai găsiți la raft. Deja discutăm despre un comerț care duce 70% din piață, care a crescut cu pijamale din România, le-a reprodus în alte țări și acum le vând doar pe marca lor. Pentru mine asta e o surpriză complet neplăcută. Și eu ce spun celor 1200 de oameni angajați pe platforma textilă? Au fost 5000… pe vremuri. Și este un fenomen generalizat în întreaga piață. “, a declarat Andrei Pădurean pentru Investigatoria.

Andrei Pădurean

Dar Andrei Pădurean merge, cum spune chiar el, “la pas” prin întreaga Europă și vede cum în alte țări, brandurile autohtone sunt protejate de retaileri, lucru care în România nu se întâmplă.

“Cu toate acestea, vreau să vă spun foarte simplu că noi vindem și în Croația, în marile rețele comerciale și acolo ni se spune foarte clar: ni s-a impus din centrală să păstrăm brandul propriu X, dar, pe lângă brandul propriu, păstrăm la raft și brandul national Y. Dacă mă duc în Franța într-un Carrefour, o să văd că pe lângă brandul propriu Carrefour intră și brandul francez Atena. Adică de ce alte țări reușesc să-și conserve brandurile proprii și noi ajungem să fim spălătoarea Europei. Nu vreau să spun asta, dar până la urmă asta ajungem să fim.”, a mai precizat Pădurean.

Și el a trimis scrisori, pe toate canalele posibile, către guvernanți, pentru că are convingerea că în spatele acestei situații stă o politică proastă, care nu știe să-și protejeze mediul economic. Și doar într-o decizie politică ar sta, din punctul lui de vedere, rezolvarea.

40

Scrisoarea comună a producătorilor de șosete și lenjerie intimă către Federația Patronală a Textilelor, Confecțiilor și Pielăriei

“Pe piața de textile, unde noi ne-am cuplat chiar și cu concurența noastră și am făcut cred că zece adrese către federația patronatelor care ne reprezintă, către președinte, n-am primit niciun răspuns, deși la mijloc sunt firme care au în jur de 5000 de angajați. Nu interesează pe nimeni. S-ar putea ca epoca producătorului român să fie pe final. Să nu mai avem vreun brand național. Salvarea ar veni dintr-o decizie politică, pentru că la nivel de supermarketuri nu există acest interes. La nivel de cumpărători români există. Sunt buyeri

41

care încă se luptă cu toate eforturile să ne păstreze. Datorită lor mai supraviețuim astăzi. Dar direcția nu vine de la un buyer român, ci de la o centrală de achiziție din Germania, Franța, mă rog. La nivel politic noi am fost sunați să producem pentru anumite țări. Ce ambasador a mers vreodată pentru un producător român în Europa să sprijine produsele lui? În alte țări asta se face. Am scris autorităților în mod repetat. În acest an cred că am scris peste 20 de scrisori. Nu există interes, am ajuns la concluzia că ne luptăm cu morile de vânt. Ce au de câștigat politicienii români. Noi nu susținem campania electorală, etc. Nu vreau să vin cu acuze, dar încerc să înțeleg de ce nu se dorește. Anul acesta am dat patru interviuri în Ziarul Financiar. Aceleași teme de discuție. Adică nu poți să zici, ca ministru al Economiei, că tu nu citești presa economică.”, mai spune Pădurean.

Legea

În România există un Consiliu al Concurenței. Instituția trebuie să garanteze respectarea unor reguli pe piață, care să protejeze toate părțile implicate în proces. Mai mult, există și o lege a concurenței, al cărei scop declarat este “protecția, menținerea și stimularea concurenței și a unui mediu concurențial normal, în vederea promovării intereselor consumatorilor”.

În articolul 5 al acestei legi este stipulat în clar faptul că sunt interzise orice practici concertate care au ca obiect sau ca efect restrângerea, împiedicarea ori denaturarea concurenței pe piața românească sau pe o parte a acesteia, precum și limitarea producției, distribuției, dezvoltării tehnologice sau investițiilor, aplicarea unor condiții inegale la prestații echivalente, provocând astfel un dezavantaj în poziția concurențială. Mai mult, în același articol se vorbește și despre interdicția de a elimina de pe piață concurenți, prin limitarea accesului pe piață și a libertății exercitării concurenței de către alți agenți economici.

În articolul 6 al aceleași legi, se interzice folosirea în mod abuziv a unei poziții dominante deținute de către unul sau mai mulți agenți economici, prin recurgerea la fapte anticoncurențiale: limitarea producției în dezavantajul consumatorilor, aplicarea de condiții inegale la prestații echivalente sau practicarea unor prețuri de ruinare, în scopul înlăturării concurenților.

Cu alte cuvinte, cadrul legislativ care să-i protejeze pe producătorii români există. Problema e că, din câte se vede, el nu se aplică.

Am scris chiar noi Consiliului Concurenței, încercând să aflăm ce anume face această instituție pentru protejarea producătorilor români. Am primit confirmarea faptului că s-a constatat, în timp, de către autoritate că există un

42

“dezechilibru al puterii de negociere între o firmă mica și una mai mare”, dar instituția pretinde că a elaborat un proiect pentru modificarea Legii concurenței neloiale.

„În derularea activității sale, Consiliul Concurenței a constatat că, în unele cazuri, există un dezechilibru al puterii de negociere între o firmă mică şi una mult mai mare, dar nu suficient de mare încât să dețină o poziție dominantă.  Ca urmare, pentru a veni în sprijinul firmelor mai mici, autoritatea de concurență a elaborat un proiect pentru modificarea Legii concurenței neloiale, care prevede includerea în sfera practicilor de concurenţă neloială şi exploatarea poziţiei superioare de negociere a unei companii în raport cu o alta cu care s-a aflat sau se află într-o relaţie comercială. Proiectul prevede că, și pentru aceste cazuri, se vor putea folosi instrumentele prevăzute în Legea concurenţei, respectiv inspecţii, declaraţii, interviuri, cereri de date şi documente de la orice persoană fizică sau juridică ce ar putea deţine informaţii relevante. În același timp, autoritatea de concurență împreună cu Ministerul Agriculturii au elaborat un proiect de lege care transpune Directiva europeană (2019/633) privind practicile comerciale neloiale din industria alimentară, care are ca principal obiectiv protejarea producătorilor şi procesatorilor din sectorul agricol şi alimentar. Proiectul legislativ a fost depus la Parlament la începutul acestei luni de către Ministerul Agriculturii.”, susține Consiliul Concurenței într-un răspuns la solicitarea transmisă de Investigatoria.

Aceste planuri sunt, însă, în dezbatere publică. Între timp, producătorii români dispar…

Acest articol este proprietatea Investigatoria.ro și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face DOAR cu citarea sursei și cu LINK ACTIV către pagina acestui articol.

Andrei Pădurean, branduri românești, Consiliul Concurenței, Irina Filip, producători români, retaileri

* * *

Apă şi canalizare pentru 290.000 de cetăţeni din judeţele Sibiu şi Braşov, cu o investiţie de 174 de milioane de euro 26/11/2020

Un număr de 290.000 de locuitori din 46 de localităţi din judeţele Sibiu şi Braşov vor beneficia de o reţea modernă de apă şi canalizare, după ce furnizorul acestor servicii, societatea Apă Canal Sibiu SA, accesează un nou proiect european, în valoare de 174 milioane de euro.

43

“Eforturile depuse de Apă Canal Sibiu SA, alături de Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară ‘Asociaţia de Apă Sibiu’ şi membrii de acesteia, au făcut posibilă semnarea, pe 25 noiembrie 2020, la sediul Primăriei Municipiului Sibiu, a Acordului prealabil de măsuri ce precede semnarea Contractului de finanţare a ‘Proiectului regional de dezvoltare a infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţele Sibiu şi Braşov’.

Documentul, semnat de Ministrul Fondurilor Europene, domnul Ioan Marcel Boloş, de directorul general al Apă Canal Sibiu SA, domnul Vasile Maier Bondrea şi de preşedintele Asociaţiei de Dezvoltare Intracomunitară ‘Asociaţia de Apă Sibiu’, doamna Corina Bokor, stabileşte ultimii paşi rămaşi în accesarea noilor fonduri destinate dezvoltării infrastructurii de apă şi canalizare din aria de operare a Apă Canal Sibiu SA, precum şi data încheierii Contractului de finanţare: 30 decembrie 2020“, se arată în comunicatul de presă.

Alături de semnatari, la eveniment au participat vicepremierul Raluca Turcan, preşedintele Consiliului Judeţean Sibiu, Daniela Cîmpean, şi primarul Astrid Cora Fodor.

Conform noului proiect, valoarea investiţiilor realizate cu sprijin european este de 175 de milioane de euro fără TVA, proiectul având o valoare finanţabilă de circa 190 milioane euro (valoare care include creşteri datorate inflaţiei sau a preţurilor unitare), majoritatea sumei fiind destinată reabilitării si extinderii sistemelor de alimentare cu apă potabilă, potrivit furnizorului de apă şi canalizare.

“La nivelul ariei de operare din judeţele Sibiu şi Braşov, 46 de localităţi din 24 de unităţi administrativ teritoriale vor beneficia de ample lucrări de extindere şi modernizare a infrastructurii care vor aduce o creştere a calităţii vieţii pentru aproximativ 290.000 de locuitori şi vor crea noi baze ale dezvoltării economice şi sociale în zonele de implementare“, se precizează în comunicat.

44

Apă Canal Sibiu SA anunţă că vor fi efectuate lucrări în valoare de 68,83 milioane de euro în municipiul Sibiu. “Pentru municipiul Sibiu sunt prevăzute lucrări în valoare de 68,83 milioane de euro din care vor fi asigurate extinderi şi reabilitări de reţele apă potabilă şi colectoare de canalizare, reabilitarea aducţiunilor din sursele Gura Râului şi Sadu, îmbunătăţirea tratabilităţii Uzinei de apă ‘Dumbrava’, modernizarea Laboratorului central de analize apă, precum şi îmbunătăţiri ale proceselor Staţiei de epurare Mohu, unde va fi extinsă treapta mecanică de reţinere a deşeurilor şi construită o instalaţie de uscare a nămolului tehnologic. Practic, este vorba de cea mai mare investiţie în infrastructura de apă şi canalizare a Sibiului, ce va genera o creştere a nivelului calitativ al serviciilor din municipiu şi localităţile limitrofe”, precizează comunicatul Apă Canal Sibiu SA.

Potrivit sursei citate, în judeţul Sibiu se vor investi aproape 130 de milioane de euro. “La nivelul judeţului Sibiu, noul program investiţional va permite alimentarea cu apă a zece noi localităţi (Miercurea Sibiului, Dobârca, Apoldu de Sus, Roşia, Daia, Nou, Caşolţ, Cisnădioara, Săcădate şi Ruşi), canalizarea din comuna Poplaca va deveni funcţională prin construirea unui colector de transport apă uzată până în Sibiu, iar în oraşul Miercurea Sibiului vor fi construite reţele noi de apă potabilă şi de canalizare, precum şi o staţie de epurare ape uzate. Acestora li se adaugă construirea de noi aducţiuni – cele mai importante fiind Sibiu – Tilişca şi Sibiu – Şura Mare – Slimnic – Ruşi, reabilitarea de uzine de tratare şi staţii de epurare, a rezervoarelor de înmagazinare a apei potabile, a reţelelor de apă şi canalizare, obiective ce vor asigura buna funcţionare întregii infrastructuri de gestionare a apei în localităţile unde activitatea este asigurată de către operatorul regional Apă Canal Sibiu SA. Valoarea totală a lucrărilor pentru judeţul Sibiu este de 129,36 milioane de euro”, menţionează documentul transmis de Apă Canal SA Sibiu.

Societatea sibiană precizează că investiţia din judeţul Braşov va fi de 44,66 milioane euro. În judeţul Braşov se are în vedere realizarea de reţele pentru apă potabilă în localităţile Voila, Dridif, Ludişor, Voievodeni, Mândra, Toderiţa, Recea, Berivoi, Dejani şi Gura Văii. Municipiul Făgăraş va beneficia de reabilitarea aducţiunii Pojorta, iar Staţia de epurare va fi modernizată şi adusă la standardele actuale vizând protecţia mediului. De asemenea, vor fi construite şi reabilitate rezervoare de înmagazinare apă potabilă, staţii de pompare apă potabilă şi apă uzată, staţii de clorinare etc, toate pentru a asigura cadrul necesar unui serviciu continuu şi de calitate. AGERPRES

* * *

45

Ministrul Mediului anunță că exploatările forestiere, balastierele şi zonele de depozitare deşeuri vor fi urmărite prin satelit Mediu, Ministere 26/11/2020

Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Mircea Fechet, a anunţat că a fost lansată procedura de achiziţie publică pentru realizarea hărţilor satelitare prin care vor fi monitorizate exploatările forestiere, balastierele şi depozitele de deşeuri, astfel că, din momentul în care sistemul va deveni operaţional, autorităţile vor putea afla imediat despre orice intervenţie ilegală care afectează mediul.

Aflat într-o vizită în judeţul Arad, ministrul a declarat, într-o conferinţă de presă, că documentaţia licitaţiei a fost transmisă miercuri pentru publicare în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP).

“O să folosim sateliţi civili şi nu numai pentru ca să scanăm întreg fondul forestier şi pentru ca să primim alerte ori de câte ori constatăm că dispare din coronamentul copacilor. Sistemul ne va alerta în mod automat şi vom putea să trimitem de urgenţă Garda Forestieră sau alte instituţii ale statului pentru a verifica. Intenţionăm să folosim hărţile satelitare nu doar la combaterea tăierilor ilegale de păduri, ci şi la depistarea depozitelor ilegale de deşeuri, la depistarea zonelor în care se incendiază în mod ilegal deşeuri şi chiar la monitorizarea exploatărilor de balast din România, pentru că acurateţea satelitului este una extrem de mare, ne pot comunica date cu o rezoluţie până la jumătate de metru pe pixel“, a declarat ministrul Mediului.

El nu a putut preciza când va deveni operaţional programul, arătând că totul depinde de momentul în care se va încheia procedura de achiziţie a serviciilor.

Ministrul a precizat, totuşi, că acest contract va fi semnat în primă fază pentru o perioadă de doi ani.

46

Totodată, Mircea Fechet a anunţat că o nouă aplicaţie mobilă va fi disponibilă pentru combaterea tăierilor ilegale de păduri.

“De la 1 februarie va intra în funcţiune o nouă aplicaţie prin care se va combate tăierea ilegală de păduri. Va permite în timp real oricărui cetăţean să verifice sută la sută dacă un transport de lemn este legal sau nu este legal, faţă de ceea ce se întâmpla în trecut, când existau probleme cu transportul multiplu, probleme de falsificare a datelor de transport, acum totul va fi electronic sută la sută, avizele de transport se vor emite electronic, actele de punere în valoare se vor emite electronic, fiecare transport de lemne va fi fotografiat cu cel puţin patru fotografii la plecare şi la sosirea la destinaţie, va fi monitorizat GPS în timp real”, a spus ministrul.

El a adăugat că orice cetăţean va putea interoga aplicaţia de mobil: “Va introduce numărul de înmatriculare al transportului respectiv şi va primi în timp real fotografii, va primi traseul pe care respectivul transport trebuie să îl urmeze, ora la care a plecat şi ora la care trebuie să ajungă“.

De asemenea, ministrul a punctat că “este un sistem construit de la zero, folosind ca punct de plecare exact metodele prin care se fura lemnul” şi că speră să fie foarte eficient.

Mircea Fechet s-a referit şi la “radarul balastierelor”, o aplicaţie similară cu cea pentru păduri. “Aplicaţia mobilă care va gestiona acest lucru copiază foarte mult aplicaţia pe care o avem referitoare la gestionarea pădurilor. Practic, folosind radarul balastierelor, orice persoană fizică se poate poziţiona prin coordonate GPS şi poate interoga în timp real baza de date a Ministerului pentru ca să poată să verifice dacă o exploatare de piatră de balastieră se face legal sau ilegal, aflând în timp real acest lucru, fără a mai fi nevoie să facă adrese către minister, Apele Române sau alte instituţii ale statului. În măsura în care constată că se exploatează într-un perimetru şi nu există acte de legalitate pentru acea exploatare, poate să anunţe de urgenţă Poliţia sau alte organe ale statului (…) Este un fenomen cu care ne confruntăm la nivel naţional şi pe care încercăm să-l gestionăm cât de bine putem“, a spus ministrul.

El a precizat că această aplicaţie este în testare, dar nu a putut spune de când va fi funcţională. AGERPRES

* * *

47

Comuna Ciugud, premiată la nivel național pentru strategia de digitalizare, în Gala Dezvoltării Durabile 26/11/2020

Comuna Ciugud, din județul Alba, a fost premiată, pe 25 noiembrie, pentru proiectele de digitalizare implementate, în cadrul Galei Dezvoltării Durabile, eveniment național organizat de Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului României.

Din cauza pandemiei, Gala Dezvoltării Durabile s-a desfășurat on-line, iar ediția din acest an a cuprins șapte domenii: Echitate, Educație, Sănătate, Apă, Schimbări Climatice, Consum și Producție și Digitalizare. La fiecare dintre aceste categorii a fost acordat un premiu unei instituții, organizații sau companii, iar câștigătorii au fost declarați campioni pentru performanța realizată în domeniile lor de activitate.

„Premiul obținut în cadrul Galei Dezvoltării Durabile ne onorează, dar în același timp ne responsabilizează să continuăm munca pentru digitalizarea totală a administrației publice locale. Satul românesc are nevoie de digitalizare și ne bucură faptul că Guvernul României a decis în acest an să dezvolte conceptul „smart village” folosind, ca studiu de caz, comuna Ciugud. Digitalizarea nu este un moft, ci o responsabilitate pe care o avem toți cei care lucrăm în administrația locală sau centrală. Cetățeanul are dreptul la servicii digitale, iar pandemia ne-a demonstrat cât de importante sunt pentru orice instituție din România. Sper că situația actuală a reprezentat pentru toți decidenții un semnal de alarmă că România trebuie să devină smart, iar acest lucru trebuie făcut prin armonizarea legislației, eliminarea birocrației și prin investiții în soluții de digitalizare și în pregătirea funcționarilor pentru a ști să le folosească”, a spus Gheorghe Damian, primarul comunei Ciugud.

48

 La Gală au fost prezentate și premiate 7 organizații, considerate campioane autentice ale dezvoltării durabile:

1. Universitatea București, prin proiectul Geoparcul Țara Hațegului, este un model de campion pentru domeniul ECHITATE;

2. Compania Ascendia, care a realizat platforma educațională colaborativă Livresq, a performat la domeniul EDUCAȚIE ;

3. Societatea Română de Anestezie și Terapie Intensivă a fost extrem de implicată în rezolvarea crizei anului 2020 și continuă o activitate de mare succes de aproape un deceniu în domeniul SĂNĂTATE ;

4. Asociația Ivan Patzaichin – Mila 23 inovează permanent, dezvoltă proiecte de dezvoltare locală foarte aplicate și atrage atenția asupra domeniului APĂ;

5. Clusterul inovativ Green Energy Cluster are o viziune integratoare, cu rezultate nu doar în zona economică și construcție socială, ci și în domeniul SCHIMBĂRI CLIMATICE;

6. Kaufland România a performat la domeniul CONSUM ȘI PRODUCȚIE ;

7. Primăria Comunei Ciugud din județul Alba este un pionier al modului în care au înțeles să adopte DIGITALIZAREA administrației publice în beneficiul cetățenilor.

 Ce s-a realizat la Ciugud în domeniul digitalizării

În prezent, Ciugudul este promotor național al conceptului „smart village” implementând numeroase soluții inovatoare pentru a fi mai aproape de cetățean. „Smart Village” înseamnă o comunitate rurală care se dezvoltă folosind inteligent resursele locale și soluții tehnologice inovatoare, dar păstrând identitatea rurală. Ciugudul a implementat deja mai multe soluții „smart” în comunitate pentru reducerea costurilor administrative, pentru a fi mai aproape de cetățean sau pentru a proteja mediul înconjurător. Astfel, comuna este prima din România care are automate de plată pentru taxe și impozite locale montate în fiecare sat, oferă cetățenilor aplicații și o platformă smart cu servicii publice digitale. De asemenea, comuna a introdus iluminat inteligent și un sistem inteligent de supraveghere video pentru prevenirea faptelor antisociale, folosește un autoturism electric în activitatea curentă sau își asigură electricitatea cu ajutorul unei microcentrale eoliene și cu sistemele inteligente de panouri fotovoltaice. Ciugud este localitatea din România care are cele mai multe stații gratuite de

49

încărcare pentru autoturismele electrice (un punct de încărcare la 1000 de locuitori).

Unul dintre cele mai importante proiecte implementate de comuna Ciugud este „Ciugud Smart School”, proiect prin care, în anul 2019, a înființat prima „școală inteligentă” din mediul rural din România. Proiectul a devenit un exemplu național fiind intens promovat de mass-media și devenind totodată un model de bune practici în documentele de lucru ale Ministerului Educației și Cercetării. În acest context s-a născut programul de mentorat al Școlii Gimnaziale Ciugud prin care zeci de comunități rurale din întreaga țară sunt susținute cu informații pentru a-și implementa soluții tehnologice care să permită e-educația.

„Școala inteligentă” a devenit astfel un concept național menit să demonstreze că tehnologia poate fi soluția prin care educația se poate dezvolta în mediul rural și copiii pot fi atrași spre procesul de învățare folosind soluții tehnologice inovatoare și inedite.

* * *

Povestea unei afaceri create de doi tineri din necesitate. Ei vând un produs unic în România, pe care îl dezvoltă chiar pe pământul bunicilor Alina-Elena Vasiliu 25 noiembrie 2020

Gabriel Poenaru, cofondator Almonderia: „Sperăm să avem parte de prima producţie de miez de migdal în toamna lui 2022 pentru a putea promova conceptul sustenabil, de manufactură artizanală a laptelui de migdale cu migdale crescute şi îngrijite pe pământul bunicilor.”

De cocos, de soia, de migdale – laptele nu mai e ce era cândva, indiferent că-l punem în cafea sau în prăjituri. Fiecare intoleranţă a adus o alternativă, iar Mădălina şi Gabriel Poenaru au profitat de asta pentru a pune şi ei umărul la schimbare, cu un brand propriu – Almonderia. Adică lapte de migdale produs în Târgovişte.

50

Povestea mea cu migdalele porneşte încă din copilărie. O copilărie fericită în care am fost crescut de mic cu migdalele de la bunicii din zona Greceanca, judeţul Buzău. Am experimentat gustul migdalelor dulci în toate formele: crude, coapte cu coajă la cuptor, fără coajă, cu sare, în prăjituri, cu copiii în faţa casei, la poartă în loc de seminţe”, povesteşte Gabriel Poenaru.

Laptele de migdale l-a descoperit însă în 2016, când s-a născut fiica lui şi a Mădălinei, pe nume Ava. Fiind alergică la proteina laptelui, a fost nevoie să găsească alternative, iar cea din migdale a fost cel mai bun înlocuitor. Cum Gabriel avea în familie istoria migdalilor din Buzău, Mădălina i-a propus să pornească o mică afacere de producţie de lapte de migdale, cu ajutorul unor fonduri europene nerambursabile.

„Am luat decizia fără a sta prea mult pe gânduri, de-a doua zi am început să ne documentăm. Am muncit timp de un an de zile cum am putut: în weekenduri, în vacanţe, de Crăciun, de Revelion, după serviciu, am lăsat-o pe micuţa Ava la bunici şi noi am participat la cursuri şi mentorate oferite de Ingenius pentru a crea un plan de afaceri cât mai bine şi real aplicat.”

Momentan, materia primă, adică migdalele, vin din import, însă, pentru că vor să producă laptele cu migdale din România, în primăvara acestui an au plantat pe pământul bunicilor aproximativ 600 de migdali, din diverse soiuri dulci, pentru producţie proprie. Din cauza secetei, în toamna lui 2019 nu au reuşit să pregătească pământul pentru plantare aşa cum este recomandat să se facă în cazul migdalilor.

„Sperăm să avem parte de prima producţie de miez de migdal în toamna lui 2022 pentru a putea promova conceptul sustenabil, de manufactură artizanală a laptelui de migdale cu migdale crescute şi îngrijite pe pământul bunicilor.”

Mădălina şi Gabriel au pus la bătaie o investiţie de 50.000 de euro în total, din care 40.000 de euro au venit prin programul Ingenius (fonduri europene nerambursabile), iar restul – din bugetul propriu.

Producţia are loc în fiecare dimineaţă în laboratorul Almonderia din Târgovişte, iar produsele sunt livrate în fiecare zi, de luni până vineri, în Bucureşti. Marţea şi joia, laptele ajunge în magazinul Biocorner din Dorobanţi, iar vinerea – în Băcănia Veche din Barbu Văcărescu. În rest, sursa principală de comenzi este magazinul online. Laptele de migdale este produs în ziua livrării pentru a ajunge proaspăt la clienţi. „Producem aproximativ 60 litri pe săptămână, lunar 250 litri de lapte de migdale şi numărul este în continuă creştere. Momentan avem doar doi angajaţi, dar din 2021 dorim să mărim echipa”, spune Gabriel Poenaru.

51

Laptele de migdale Almonderia se prezintă în două variante: simplu şi în varianta cu miere. Preţurile sunt cuprinse între 15 lei pentru 330 de mililitri şi 20 de lei pentru 500 de mililitri.

Ce urmează pentru cei doi antreprenori? Au pregătit un concept de cafenea unde se poate comanda cappuccino cu lapte de migdale, dar pot fi degustate şi preparate din ingrediente naturale.

„În 2021 dorim să implementăm acest concept în Bucureşti, dar intenţionăm să ne extindem şi în oraşe strategice precum Braşov, Iaşi, Cluj, Timişoara şi Constanţa, deoarece primim foarte multe întrebări şi scopul nostru este să livrăm lapte proaspăt de migdale în toată ţara.”

Laptele de migdale Almonderia se prezintă în două variante: simplu şi în varianta cu miere. Preţurile sunt cuprinse între 15 lei pentru 330 de mililitri şi 20 de lei pentru 500 de mililitri.

* * *

Cincizeci de nuanțe de Gris …27 iunie 2020 Fie că îl numim Pinot Gris, Pinot Grigio sau Grauburgunder, producătorii reușesc să creeze vinuri ce abundă în caracter din acest soi de struguri extrem de versatili. Competiția anuală The Global Wine Masters a dezvăluit nenumăratele arome pe care soiul le poate transmite iubitorilor de vin.

Dacă ne gândim la regiuni din colțuri diferite ale lumii și aparent fără nicio legătură una cu cealaltă, spre exemplu nordul Italiei, Oregon, vestul României și Marlborough, am putea descoperi cu surprindere că acestea împărtășesc totuși ceva. Acest „ceva” a fost descoperit anul trecut la evenimentul Pinot Gris Masters, la care toate aceste regiuni au avut vinuri apreciate ca fiind de top. Dacă adăugăm la această listă și Alsacia, am făcut deja o selecție a celor mai potrivite regiuni pentru acest soi de struguri.Istoric vorbind, Pinot Gris este un soi ale cărui origini sunt plasate în

52

regiunea de centru-est a Franței, Burgundia.

Pinot Gris a apărut ca o mutație de Pinot Noir, în termeni de culoare. Soiul poartă mai multe nume. Pinot Grigio este probabil denumirea cea mai des întâlnită, datorită faptului că Italia este, în termeni de volum, cel mai mare producător de vin obținut din acest soi. După Italia, California este al doilea cel mai mare producător, urmată de Germania, unde soiul poartă numele de Grauburgunder. Chiar dacă soiul este același indiferent de numele sub care este cunoscut, acesta poate fi un indicator al sursei vinului și al regiunii din care provine.

Mai puțin cunoscut este faptul că denumirea aleasă de producător pentru a face referire la soiul de strugure mai poate sugera și o diferență stilistică între vinuri. Cei care aleg să meargă pe denumirea Pinot Grigio, adică producătorii din nordul Italiei, dar și din anumite părți ale Lumii Noi, fac referire la un vin cu un stil specific: luminos, proaspăt, tânăr, în general un vin alb lejer și de obicei dominat de arome citrice.Spre deosebire de acesta, cei care optează pentru numele francez al soiului, Pinot Gris, vor să dea mai multă greutate vinului lor, un vin cu caracter puternic, cu note de fructe galbene, uneori și de miere sau urme de zahăr rezidual, iar în unele cazuri chiar și arome de stejar. Ca o urmare a acestei împărțiri stilistice, deseori, cele mai expresive vinuri obținute din acest soi sunt vândute sub denumirea de Pinot Gris, în ciuda faptului că lucrurile sunt mult mai nuanțate. La fel ca în cazul altor soiuri, există vinuri Pinot Gris fără caracter, uscate și banale, la fel cum pot exista vinuri Pinot Grigio grele, aromate și maturate în butoaie de stejar. Cert este faptul că Pinot Gris este un soi care necesită cunoștințe mai ample din partea consumatorilor, pentru a fi apreciat pe deplin și înțeles în toată complexitatea și versatilitatea sa.

The Global Wine Masters este o serie de degustări oarbe care se axează pe soiuri de struguri (de la Chardonnay la Cabernet) pe stiluri (de la rosé la

53

spumant) sau chiar pe regiuni.Anul trecut, în 10 iulie, s-a organizat în Londra o astfel de degustare, axată în mod exclusiv pe soiul Pinot Gris: Pinot Gris Masters.

Juriul degustării Pinot Gris Masters s-a confruntat deci cu o provocare majoră. Tendința la degustările Pinot Gris este ca scorul mai mare să fie acordat variațiunilor mai bogate în caracter și arome, în defavoarea vinurilor tinere și proaspete, care nu sunt mai slabe, ci doar reprezintă un alt stil sau o altă abordare a aceluiași soi. Pentru a crea un vin plin de savoare și expresie fără a recurge la strugurii foarte copți, dulci și uneori botritizați, Pinot Gris este cules mai devreme și crescut într-un climat mai rece.

Ținând cont de toate fațetele unui Pinot Gris, juriul a decis să acorde premiul Master unui vin din nordul Italiei, al cărui preț se situează în jurul valorii de 10 euro. Compania Antica Vigna produce acest Pinot Grigio în regiunea Veneto, în care s-a înființat recent Pinot Grigio delle Venezie D.O.C.Vinul este descris de membrii juriului ca fiind un vin alb valoros, cu arome de piersică, pară, limetă și greengage (un soi local de prune). La prima gustare, vinul lasă o ușoară senzație uleioasă, însă la final rămâne gustul specific vinurilor Pinot Grigio din nordul Italiei: uscat, linear și clar. În cadrul acestui eveniment s-a mai acordat o singură altă distincție Master, tot unui vin din nordul Italiei, produs de La Roncaia sub Friuli Colli Orientali D.O.C.

Între cramele apreciate la Pinot Gris Masters s-a aflat și un producător din România, din regiunea Banatului: Cramele Recaș. Două dintre vinurile produse de Cramele Recaș au luat medalia de aur: Mărțișor Pinot Grigio și Paparuda Pinot Grigio, iar Wildflower Pinot Grigio a fost medaliat cu argint.

54

Cramele Marisco și Te Pa din Marlborough, Joel Gott din Napa, Mission Hill din Okanagan merită și acestea menționate printre cele mai aperciate.

Faptul că singurele două distincții Master au fost acordate unor vinuri din nordul Italiei, care deseori este percepută de către consumatori ca având o ofertă mai ieftină de vinuri albe inerte, potrivite pentru a te răcori, dar nu foarte aromate, ajută la restabilirea reputației regiunii.Surprinzător pentru juriu, deși nepremiat, a fost și un spumant care a aplicat tehnica producției de prosecco pe soiul Pinot Grigio, pentru a obține un vin cremos, cu note de pară și limetă.

În urma degustării, juriul a fost încântat să observe standardele înalte ale producătorilor care lucrează cu acest soi, însă consideră că Pinot Gris trebuie să continue demersul de a-și câștiga reputația de vin cu caracter și valoare, pentru a scăpa de eticheta de vin lejer, pe placul tuturor.

* * *

Plante imune la stresul termic Liviu GORDEA 26 noiembrie 2020

Veşti bune! Rapiţa tolerantă la căldură şi plantele rezistente la temperaturile scăzute ale iernii sunt două mari descoperiri care vor schimba radical modul de a face agricultură.

Identificarea genelor care fac rapiţa tolerantă la căldură este obiectivul unui proiect de cercetare al Grins Research and Development Corporation (GRDC), în curs de desfăşurare, cu studii de teren în New South Wales şi Australia de Vest. Obiectivul pe termen lung este de a oferi germoplasmă tolerantă la căldură cultivatorilor de canola, o varietate de rapiţă întâlnită în special în America de Nord şi Australia.

 Cresc temperaturile, cresc şi producţiile

 „Amelioratorii de plante pot încorpora această germoplasmă în noi soiuri comerciale şi pot ajuta industria să menţină productivitatea pe măsură ce temperaturile medii cresc”, a declarat cercetătorul principal, Sheng Chen, de la Institutul de Agricultură al Universităţii din Australia de Vest (UWA). Potrivit acestuia, stresul termic a fost identificat ca o problemă din ce în ce

55

mai prezentă la nivel global, cu temperaturi medii preconizate să crească în deceniile următoare.

 Impactul asupra înfloririi

„Canola este deosebit de sensibilă la temperaturile ridicate. Cercetările de la UWA arată că temperaturile mai mari de 30°C în timpul înfloririi reduc numărul de boabe din silicve”, a precizat cercetătorul. Seceta pune o presiune şi mai mare asupra plantelor. De aceea proiectul priveşte în mod specific genetica toleranţei la căldură în cazul canola, care este a treia cultură ca importanţă economică în Australia. Scopul este de a separa iniţial genele de toleranţă la căldură prin utilizarea experimentelor cu temperatură controlată, care vor examina 200 de linii diferite de canola, în căutarea germoplasmei tolerante la căldură.

 Invenţia care face posibilă cultivarea pe timpul iernii

 Mulţumită unei descoperiri a Universităţii din Amsterdam, plantele se pot dezvolta normal şi la temperaturi mai scăzute. Cercetătorii olandezi au creat un nou tip de moleculă care poate ridica temperatura din plante. În testele din laborator şi sere, efectul de încălzire moleculară le-a permis cercetătorilor să mărească temperatura frunzelor cu mai mult de un grad Celsius. Prin această abordare se urmăreşte prelungirea sezonului de creştere a culturilor agricole şi accelerarea programelor de ameliorare pentru dezvoltarea de noi soiuri. Dacă plantele pot creşte la temperaturi ambientale mai scăzute, ele pot fi cultivate la altitudini mai mari şi mai aproape de polul nord şi sud.

Click AICI şi află care sunt cele 6 tehnologii de ameliorare a plantelor care au schimbat radical modul de obţinere a hranei din producţia vegetală!

În soiurile actuale de canola cultivate în Australia, pierderile de recoltă ar putea ajunge până la 300 kg/ha pentru fiecare creştere de 1°C a temperaturii medii zilnice la înflorire - SHENG CHEN, cercetător.

56

Smart Farm - cum se face o agricultură titanic Ferma : 26 noiembrie 2020

Titan Machinery îți arată cum se face o agricultură inteligentă, cu costuri minime și rezultate maxime, cu cele mai inovative soluții de pe piață.

un articol de BOGDAN CONSTANTIN - PR & Communication Specialist Titan Machinery România www.titanmachinery.ro

Cu o vastă expertiză în implementarea celor mai avansate sisteme din lume pentru agricultura de precizie, Titan Machinery România se angrenează într-un proiect de mare amploare, deosebit de îndrăzneț, cum nu s-a mai văzut niciodată în țara noastră. 

Ferma Inteligentă Titan Machinery

Proiectul Smart Farm Titan Machinery reprezintă o premieră pe continentul european pentru rata variabilă de semănat la cultura de grâu.

Un proiect unic în cadrul căruia Titan Machinery investește toată experiența acumulată în agricultura de precizie, concretizată prin coordonarea unei culturi de grâu pe un întreg ciclu de producție.

Date inițiale:

• Suprafață cultură: 170 hectare;

• Tip de cultură: grâu de toamnă;

• Localizare: Furculești, Teleorman;

• Condiții cultură: teren neirigat.

57

  Bine ați venit în SILICON VALLEY a agriculturii viitorului!

Împreună cu colaboratorii Titan, vom implementa tehnologii pentru agricultura de precizie pe tot parcursul ciclului de producție. Ne vom folosi de cele mai inteligente sisteme existente în lumea agriculturii avansate: roboți, senzori, drone, imagistica satelitar[, utilaje autonome. Vom analiza solul, din spațiu, de la suprafața lui și până la adâncimi de peste 1 metru. Vom analiza toate aspectele climatice și microclimatice, vom predictibiliza starea culturii și o vom ajuta doar acolo unde este nevoie.

Toate lucrările vor fi făcute cu variație, niciun produs nu va fi administrat cu aceeași cantitate pe toată cultura, fie că vorbim de sămânță, fertilizant sau erbicid.

 FII CU OCHII PE SMART FARM! Toate activitățile din câmp sau birou vor fi prezentate și reprezentate de articole de presă, filmări de la fața locului, dar și de alte surprize pe care le vom oferi celor ce ne urmăresc. Publicul Titan va fi informat despre specificul lucrării, ce s-a folosit și ce se urmărește să se obțină. Ca atare, fii pe fază să vezi cum se face o agricultură titanică, inteligentă, cu costuri minime și rezultate maxime, cu cele mai inovative soluții de pe piață și de la cap la coadă.

* * *

58

* * *

59

* * *

60