Stiri 12 octombrie 2020, prima parte Cursul de schimb 12.10.2020

1 EUR

4.8718

1 USD

4.1290

Prognoza meteo: Unde vine iarna. În ce zone se anunţă lapoviţă şi ninsori, cât de frig se face 12 octombrie 2020, 07:57 de Ionela Stănilă

Prognoza meteo: Unde vine iarna. În ce zone se anunţă lapoviţă şi ninsori, cât de frig se face Precipitaţii şi vreme rece în toată ţara

Deşi temperaturile mai cresc puţin luni, de marţi, frigul pune din nou stăpânire pe România.

Ploile sunt în extindere în majoritatea reginilor, iar la munte, pe creste, se anunţă lapoviţă şi ninsoare. Până la sfârşitul lunii octombrie, precipitaţiile ne vor da bătăi de cap.

Conform Administraţiei Naţionale de Meteorologie(ANM), în regiunile vestice şi sud-vestice vremea va deveni în general răcoroasă, înnorările se vor accentua treptat, iar aria ploilor se va extinde începând din orele după-amiezii; local se vor cumula cantităţi de apă însemnate şi vor fi posibile descărcări electrice.

În restul teritoriului, valorile termice vor fi cu mult mai ridicate decât cele climatologic specifice în a doua decadă a lunii octombrie; pe parcursul zilei cerul va fi parţial noros în sud-est unde doar pe spaţii mici va ploua, iar seara şi noaptea înnorări mai persistente şi pe alocuri burniţă sau ploi slabe vor fi în regiunile estice şi centrale, în zonele montane şi în cele submontane din sud. Vântul va sufla slab şi moderat, cu intensificări mai ales în cursul nopţii pe crestele montane şi în sud-vest.

Temperaturile maxime se vor încadra între 13...15 grade în Banat şi 26 de grade în sudul Munteniei, iar cele minime vor fi în general cuprinse între 8 şi 16 grade. Pe arii restrânse va fi ceaţă. În Bucureşti, vremea va fi predominant frumoasă şi mult mai caldă decât în mod obişnuit la această dată.

Cerul va fi variabil, iar vântul va sufla slab şi moderat. Temperatura maximă va fi de 25...26 de grade, iar cea minimă de 14...15 grade. Dimineaţa şi noaptea vor fi condiţii de ceaţă.

Marţi,13 octombrie, vremea va fi răcoroasă în vest şi sud-vest, chiar rece pentru această perioadă din an în Banat, în vestul Olteniei şi la munte, în timp ce în restul teritoriului valorile termice vor fi apropiate şi local peste cele normale. Conform meteorologilor, cerul va avea înnorări persistente în vest, în nord-est şi la munte şi temporar accentuate în rest. Va ploua în cea mai mare parte a ţării, pe arii extinse în jumătatea de vest, unde se vor cumula cantităţi de apă însemnate. În sud şi sud-est vor fi local şi manifestări de instabilitate atmosferică (averse cu caracter torenţial, descărcări electrice şi posibil grindină).

În zona montană înaltă, la altitudini de peste 1500 m, mai ales seara şi noaptea, precipitaţiile vor fi şi sub formă de lapoviţă şi ninsoare. Vântul va sufla tare la munte, dar se va intensifica temporar şi în celelalte zone. Temperaturile maxime se vor încadra între 12...13 grade în Banat şi 25...26 de grade în Bărăgan şi vestul Dobrogei, iar cele minime vor fi cuprinse între 5 şi 14 grade, mai scăzute în Dealurile de Vest, dar şi uşor mai ridicate pe litoral. Deşi în scădere uşoară, valorile diurne de temperatură se vor situa în

Capitală în continuare peste cele normale ale perioadei, cu o maximă de 22...23 de grade. Începând din orele după-amiezii, înnorările se vor accentua, vor fi averse, descărcări electrice şi condiţii de grindină. Vântul va sufla moderat, temporar cu intensificări. Temperatura minimă, apropiată de cea climatologic specifică datei, va fi de în jurul a 8 grade. Dimineaţa şi noaptea vor fi condiţii de ceaţă. De la mijlocul săptămânii, frigul se accentuează.

Miercuri, vremea va fi în general răcoroasă, chiar rece pentru mijlocul lunii octombrie în nord şi centru, unde la începutul intervalului local va mai ploua, iar la munte vor fi precipitaţii sub formă de lapoviţă şi ninsoare. Prognoza ANM pentru următoarele 4 săptămâni

Săptămâna 12 - 19 octombrie Valorile termice vor fi mai ridicate decât cele specifice pentru acest interval, în toate regiunile, dar cu o abatere termică pozitivă mai accentuată în jumătatea estică a ţării.Regimul pluviometric va fi excedentar în regiunile vestice, la munte şi local în cele centrale, iar în rest va fi în general apropiat de cel normal pentru această perioadă.

Săptămâna 19 -26 octombrie Temperatura medie a aerului va avea valori uşor mai ridicate decât cele normale pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României. Cantităţile de precipitaţii vor fi în general apropiate de cele normale pentru acest interval, cu o tendinţă uşor deficitară, local, în sud-vest.

Săptămâna 26 octombrie - 2 noiembrie Temperaturile medii ale aerului se vor situa uşor peste cele normale pentru această perioadă, în toate regiunile. Regimul pluviometric estimat pentru acest interval va fi uşor deficitar în regiunile vestice, sud-vestice şi local în centru şi la munte, iar în rest va fi apropiat de cel normal pentru această săptămână.

Săptămâna 2 - 9 noiembrie Mediile valorilor termice se vor situa uşor peste cele normale pentru această perioadă, la nivelul întregii ţări. Cantităţile de precipitaţii se vor situa în general în jurul celor normale pentru acest interval, posibil uşor deficitare în regiunile sudice.

Prognoza Agrometeorologica 13-19 octombrie. Recomandari pentru fermierii romani 12 octombrie 2020

Potrivit datelor transmise de Administrația Națională de Meteorologie (ANM), această perioadă va fi caracterizată de o vreme mai caldă decât de obicei, în toate regiunile agricole.

Meteorologii anunță că temperatura medie în timpul zilei se va încadra între 7 și 21°C, în timp ce maximele se vor situa între 10 și 26°C, iar minimele vor fi de 3-16°C. Ploile își vor face simțită prezența, sub formă de averse, ploi torențiale, însoțite de descărcări electrice, iar izolat vor fi și vijelii. Mai mult, local vor fi și condiții de producere a grindinei, iar cantităţile de apă pot fi mai însemnate din punct de vedere agricol.

În stratul de sol 0-20 cm ogor, meteorologii anunță că nivelul de umiditate va fi satisfăcător, aproape de optim în aproape toată țara. Pe de altă parte, în Dobrogea, local nord-estul, nordul, sud-estul și vestul Munteniei, sud-estul și sudul Moldovei, sud-vestul și vestul Crișanei, estul, izolat în sud-vestul Olteniei, nord-vestul Banatului, conținutul de apă din sol va prezenta valori scăzute (secetă pedologică moderată) și deosebit de scăzute (secetă pedologică puternică și extremă).

Potrivit ANM, regimul hidro-termic din aer și sol va fi favorabil desfăşurării proceselor de creștere și dezvoltare la rapiță, orz și grâu de toamnă, pe aproape întreg teritoriul agricol al țării. Starea de vegetație a plantelor se va prezenta bună și medie în culturile înființate în epoca optimă, respectiv medie și slabă în semănăturile efectuate tardiv și pe arealele unde se vor menține deficite de apă în sol.

Meteorologii recomandă ca în această perioadă, fermierii să elibereze suprafețele agricole de resturile vegetale și să urgenteze și chiar să finalizeze pregătirea patului germinativ şi a semănatului la culturile de toamnă în epoca optimă, îndeosebi pe terenurile cu o bunăaprovizionare cu apă a solului. De asemenea, se recomandă efectuarea lucrărilor de întreţinere în vii şi livezi (tratamente fito-sanitare, lucrări de tăiere și încorporarea gunoiului de grajd). 

Pentru o analiză detaliată, precum și mai multe recomandări de specialitate pentru culturile agricole în această perioadă, consultați analiza completă pe site-ul ANM.

Negocieri de maxima importanta pentru fermieri! Este in joc viitorul agriculturii europene 12 octombrie 2020 Dezbateri importante privind viitorul agriculturii europene! Europarlamentarul Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei de Agricultură din Parlamentul European, a anunțat că participă săptămâna aceasta, la Bruxelles, la o serie de discuții vitale pentru fermierii europeni și, implicit, români.

”PAC, politica de coeziune și redresarea economică în Europa, pe agenda Parlamentului European! Săptămâna aceasta sunt prezent la Parlamentul European de la Bruxelles, unde particip la reuniunile Comisiei de Agricultură și Dezvoltare Rurală, al cărei vicepreședinte sunt, la comisia pentru Dezvoltare Regională, dar și la reuniunile de studiu ale Grupului PPE”, a precizat europarlamentarul român pe pagina sa de Facebook.

Potrivit lui Daniel Buda, în cadrul Comisiei AGRI, va avea loc o dezbatere pe marginea reformei Politicii Agricole Comune. De asemenea, vor fi supuse la vot amendamentele raportului Next Generation EU și Instrumentul de redresare pentru Dezvoltarea Rurală.

”În cadrul Comisiei REGI, va fi susținută o prezentare de către Isabelle Boudineau, președintele Comisiei pentru Politica de Coeziune Teritorială și Bugetul UE. De asemenea, vor avea loc schimburi de opinii pe marginea următoarelor subiecte:

· Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, și de instituire a unor norme financiare aplicabile acestor fonduri, precum și Fondului pentru azil și migrație, Fondului pentru securitate internă și Instrumentului pentru managementul frontierelor și vize

· Fondul pentru coeziune

· Fondul pentru Tranziție Justă

· Obiectivele de cooperare teritorială (Interreg)”, a precizat Daniel Buda.

Europarlamentarul român a mai arătat că, în cadrul reuniunilor Grupului PPE, vor fi dezbătute următoarele subiecte:

· Viitorul Europei

· Redresarea economică în Europa

· Viitorul locurilor de muncă în Europa

· Politica europeană în ceea ce privește China

APIA si SUBVENTIIAPIA anunta astazi! Plata suplimentara de 18 milioane EURO catre fermieri 12 octombrie 2020

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că rambursează creditele raportate în conformitate cu articolul 169 alin.(3) din Regulamentul (EU, Euratom) nr. 966/2012, beneficiarilor finali care au făcut obiectul disciplinei financiare în cursul exercițiului financiar precedent.

Astfel, pentru România a fost aprobat Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1953 al Comisiei din 25 noiembrie 2019 privind rambursarea, prin care s-a stabilit suma corespunzătoare creditelor care vor fi reportate din exercițiul financiar 2019, respectiv 18.270.128 euro. Acest plafon generează o plată suplimentară numai către beneficiarii finali care au făcut obiectul, în cursul exercițiului financiar anterior, al unei ajustări a plăților directe.

În conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) 1306/2013 și Regulamentului (UE) 966/2012, gestiunea și execuția rambursării disciplinei financiare către beneficiarii finali trebuie să respecte criteriul egalității de tratament și trebuie să rămână proporțională cu cuantumul ajustării disciplinei financiare.    

Conform articolului 2 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1953 al Comisiei din 25 noiembrie 2019 privind rambursarea, în conformitate cu articolul 26 alineatul (5) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, a creditelor reportate din exercițiul financiar 2019, cheltuielile efectuate de statele membre în legătură cu rambursarea creditelor reportate sunt eligibile pentru finanțare din partea Uniunii doar dacă sumele în cauză au fost plătite beneficiarilor înainte de 16 octombrie 2020.

În acest sens, APIA a identificat 94.515 dosare eligibile pentru rambursarea creditelor reportate din exercițiul financiar 2019.

În urma aplicării coeficientul ratei de rambursare aplicat în mod proporțional tuturor dosarelor eligibile, au fost stabilite sumele cuvenite și transferate în modulul financiar-contabil APIA, în vederea efectuării plăților către beneficiari, în limita plafonului stabilit de 18.270.128 euro.    

Plățile APIA se fac în lei, utilizând cursul de schimb valutar de 4,7496 lei/euro, valoare stabilită de Banca Centrală Europeană la  data de 30.09.2019, publicatăîn Jurnalul Oficial al Uniunii Europene Seria C nr. 329/03 din 01.10.2019.

Cine a încasat cele mai mari subvenţii din agricultură din România. Arabii din Insula Brăilei conduc 11 octombrie 2020, Elena Deacu

Cine a încasat cele mai mari subvenţii din agricultură din România. Arabii din Insula Brăilei conduc Cei mai mari zece beneficiari de subvenţii din agricultură, cu activităţi atât în sectorul vegetal, cât şi în cel zootehnic, au încasat anul trecut peste 53,1 de milioane de euro, mai mult cu peste 23 milioane de euro faţă de anul 2018, conform datelor transmise de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA).

În 2018, sumele încasate din subvenţii de primii zece beneficiari au totalizat 29,61 milioane de euro, scrie Agerpres. SC Agricost SA din judeţul Brăila a fost şi în 2019 pe primul loc în acest top, cu 11,81 milioane de euro, suma fiind în creştere faţă de anul precedent când a încasat 9,18 milioane de euro. Compania activează în sectorul agricol, având în concesiune de la statul român circa 56.000 de hectare de teren agricol în Insula Mare a Brăilei.

Agricost este deţinută de Al Dahra Agriculture din Emiratele Arabe Unite şi are ca activitate principală cultivarea şi comercializarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase şi alte culturi nepermanente.

Topul beneficiarilor de subvenţii este completat de SC Smithfield România SRL, din judeţul Timiş, cu 8,58 milioane de euro, Avicola SA Buzău - 5,64 milioane de euro, Transavia SA din judeţul Alba - 5,28 milioane de euro, SC Intercereal SA din Ialomiţa - 4,9 milioane de euro, SC Vanbet SRL Vaslui - 4,42 milioane de euro, Emiliana West Rom SRL Timiş - 3,41 milioane de euro, SC Agrisol Internaţional RO SRL din Ialomiţa - 3,30 milioane de euro, SC Padova Agricultura SRL Brăila - 3,25 milioane de euro şi SC Maria Trading SRL din judeţul Călăraşi - 2,81 milioane de euro.

EI SUNT FERMIERII CARE IAU CELE MAI MARI SUBVENȚII DE LA APIA! SUMA ÎNCASATĂ DE EI S-A DUBLAT ÎN 2019 FAȚĂ DE 2018! Agroinfo 12 octombrie 2020

SUBVENȚII APIA DE MILIOANE DE EURO. Cei mai mari zece beneficiari de subvenţii din agricultură, cu activităţi atât în sectorul vegetal, cât şi în cel zootehnic, au încasat anul trecut peste 53,1 de milioane de euro, mai mult cu peste 23 milioane de euro faţă de anul 2018, conform datelor transmise de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA).

În 2018, sumele încasate din subvenţii de primii zece beneficiari au totalizat 29,61 milioane de euro.

SC Agricost SA din judeţul Brăila a fost şi în 2019 pe primul loc în acest top, cu 11,81 milioane de euro, suma fiind în creştere faţă de anul precedent când a încasat 9,18 milioane de euro. Compania activează în sectorul agricol, având în concesiune de la statul român circa 56.000 de hectare de teren agricol în Insula Mare a Brăilei. Agricost este deţinută de Al Dahra Agriculture din Emiratele Arabe Unite şi are ca activitate principală cultivarea şi comercializarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase şi alte culturi nepermanente.

Topul beneficiarilor de subvenţii este completat de SC Smithfield România SRL, din judeţul Timiş, cu 8,58 milioane de euro, Avicola SA Buzău - 5,64 milioane de euro, Transavia SA din judeţul Alba - 5,28 milioane de euro, SC Intercereal SA din Ialomiţa - 4,9 milioane de euro, SC Vanbet SRL Vaslui - 4,42 milioane de euro, Emiliana West Rom SRL Timiş - 3,41 milioane de euro, SC Agrisol Internaţional RO SRL din Ialomiţa - 3,30 milioane de euro, SC Padova Agricultura SRL Brăila - 3,25 milioane de euro şi SC Maria Trading SRL din judeţul Călăraşi - 2,81 milioane de euro.

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură a autorizat la plată, în campania aferentă anului 2019, respectiv în perioada 16 octombrie 2019 - 30 iunie 2020, suma de 2,89 miliarde de euro, din care 1,89 miliarde de euro din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), 598,06 milioane de euro măsuri implementate de APIA din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală prin PNDR 2014 - 2020 şi cofinanţare de la bugetul naţional, 241,68 milioane de euro ajutoare naţionale tranzitorii finanţate din bugetul naţional şi 161,33 milioane de euro Măsuri de piaţă, comerţ exterior, promovare produse agricole şi ajutoare de stat.În campania din 2019 au fost autorizaţi la plată un număr de 843.349 fermieri, reprezentând un procent de 99,87% din fermierii eligibili.

Începând cu data de 16 octombrie 2020, Agenţia de Plăţi va acorda plăţi în avans în cadrul schemelor de plăţi directe şi al măsurilor de dezvoltare rurală legate de suprafaţă şi de animale. Nivelul plăţilor în avans va fi de până la 70% în cazul plăţilor directe şi de până la 85% în cazul sprijinului acordat în cadrul măsurilor de dezvoltare rurală.

În ceea ce priveşte stadiul controalelor pe teren, până la începutul acestei săptămâni au fost controlaţi clasic pe teren un număr de 12.811 fermieri, ceea ce reprezintă un procent de 90,66% din totalul fermierilor din eşantionul de control.

APIA: 94.515 dosare eligibile pentru rambursarea sumei de 18.270.128 euro octombrie 12, 2020 agrimanet

Rambursare credite reportate din exercițiul financiar 2019

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că rambursează creditele raportate în conformitate cu articolul 169 alin.(3) din Regulamentul (EU, Euratom) nr. 966/2012, beneficiarilor finali care au făcut obiectul disciplinei financiare în cursul exercițiului financiar precedent.

Astfel, pentru România a fost aprobat Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1953 al Comisiei din 25 noiembrie 2019 privind rambursarea, prin care s-a stabilit suma corespunzătoare creditelor care vor fi reportate din exercițiul financiar 2019, respectiv 18.270.128 euro. Acest plafon generează o plată suplimentară numai către beneficiarii finali care au făcut obiectul, în cursul exercițiului financiar anterior, al unei ajustări a plăților directe.

În conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) 1306/2013 și Regulamentului (UE) 966/2012, gestiunea și execuția rambursării disciplinei financiare către beneficiarii finali trebuie să respecte criteriul egalității de tratament și trebuie să rămână proporțională cu cuantumul ajustării disciplinei financiare.

Conform articolului 2 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1953 al Comisiei din 25 noiembrie 2019 privind rambursarea, în conformitate cu articolul 26 alineatul (5) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, a creditelor reportate din exercițiul financiar 2019, cheltuielile efectuate de statele membre în legătură cu rambursarea creditelor reportate sunt eligibile pentru finanțare din partea Uniunii doar dacă sumele în cauză au fost plătite beneficiarilor înainte de 16 octombrie 2020.

În acest sens, au fost identificate 94.515 dosare eligibile pentru rambursarea creditelor reportate din exercițiul financiar 2019.

În urma aplicării coeficientul ratei de rambursare aplicat în mod proporțional tuturor dosarelor eligibile, au fost stabilite sumele cuvenite și transferate în modulul financiarcontabil APIA, în vederea efectuării plăților către beneficiari, în limita plafonului stabilit de 18.270.128 euro.

Plățile se fac în lei, utilizând cursul de schimb valutar de 4,7496 lei/euro, valoare stabilită de Banca Centrală Europeană la data de 30.09.2019, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene Seria C nr. 329/03 din 01.10.2019.

Aceste rambursări se aplică doar plăților directe ce depășesc 2.000 euro.

SERVICIUL RELAŢII CU PUBLICUL ŞI COMUNICARE APIA

Ajutorul de stat pentru sectorul creșterii animalelor a fost majorat octombrie 10, 2020 agrimanet În ședința de Guvern din data de 08 octombrie 2020 a fost adoptată Hotărârea pentru modificarea art.19 alin.(7) din HG nr. 1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creşterii animalelor.

Prin prezentul act normativ se suplimentează valoarea totală maximă a ajutorului de stat pentru anul 2020, de la 54.048 mii lei la 65.000 mii lei, ca urmare a deblocării sumei reținute potrivit prevederilor art.21 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare și ale art.33 din OUG nr.135/2020 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2020.

Repartizarea sumei totale pe specii se realizează proporțional cu sumele solicitate prin cererile inițiale anuale, pentru anul 2020, respectiv:

· 30.000 mii lei pentru speciile taurine, bubaline, porcine şi ecvine;

· 35.000 mii lei pentru speciile ovine şi caprine.

Suma de 65.000 mii lei se suportă de la bugetul de stat prin bugetul aprobat Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe anul 2020.

Precizăm că HG nr. 1179/2014 instituie o schemă de ajutor de stat, ce are ca obiectiv acoperirea costurilor administrative aferente întocmirii şi menţinerii registrului genealogic, precum şi a costurilor aferente testelor pentru determinarea calităţii genetice sau a randamentului genetic al şeptelului. Acest ajutor este furnizat sub formă de servicii subvenţionate crescătorilor de animale din speciile taurine, bubaline, ovine, caprine, porcine şi ecvine.

Comunicat MADR

Patru eco-scheme emblematice prezentate, în cele din urmă, de către Comisia Europeană octombrie 12, 2020 agrimanet Comisia propune patru eco-scheme

Schemele pentru climă și mediu sau eco-schemele sunt în centrul reformei PAC după 2020. Până în prezent, negocierile au evoluat în principal în jurul discutiei daca vor fi obligatorii sau voluntare. Cu toate acestea, există incertitudini cu privire la conținutul efectiv al eco-schemelor.

Vineri, 09 octombrie 2020, Comisia a prezentat în cele din urmă patru eco-scheme emblematice pentru Regulamentul privind planurile strategice ale PAC. Propunerea a fost avansată de dl Michael NIEJAHR (DG AGRI, director general adjunct responsabil de direcțiile G, H, I) și a fost discutată vineri în Parlamentul European.

Propunerea a fost anunțată inca din mai 2020, odată cu publicarea strategiei Farm to Fork și, în special, în documentul de lucru privind analiza legăturilor dintre reforma PAC și acordul verde European.

„Au fost, de asemenea, apeluri pentru o mai mare claritate în ceea ce privește domeniul de aplicare al schemelor ecologice. Prin urmare, Comisia ar putea furniza indicații suplimentare cu privire la practicile agricole, care sunt deosebit de potrivite pentru abordarea provocărilor evidențiate în Acordul verde – de ex. în ceea ce privește reducerea utilizării pesticidelor, gestionarea nutrienților sau sprijinul pentru agricultura ecologică – acestea ar putea fi sprijinite prin eco-scheme. ” (Pag. 18 din documentul de lucru al Comisiei).

Cele patru eco-scheme includ următoarele practice:

Eco-scheme

Practici posibile pentru o schemă ecologică

Agroforestry

 • Lista regiunilor în cauză (în funcție de necesități) • Densitatea minimă a arborilor (x1 arbori pe ha pentru anumite culturi, x2 arbori pe ha pentru pășuni) • Reguli de gestionare a copacilor pentru a maximiza beneficiul pentru biodiversitate, de ex. fără tăiere în timpul perioadei de cuibărit (regiune definită pe regiune), fără utilizare de îngrășăminte și pesticide • Etc.

Agricultura ecologică

• Agricultura ecologică: fermierii primesc subventia cu condiția principală unică ca ferma sa să respecte angajamentele stabilite în Regulamentul (CE) nr. 834/2007 al Consiliului. • Practici de gestionare durabilă a terenurilor: fermieri care urmează unele practici de gestionare a terenurilor care depășesc condiționalitatea sau așa cum sunt definite în regulamentul organic. Aceste practici ar putea include rotația culturilor, fertilizarea solului cu sursă de azot cu eliberare redusă, utilizarea substanțelor naturale ca producție de protecție a plantelor, cu accent pe sănătatea plantelor prin prevenirea sau neaplicarea îngrășămintelor chimice. • Rotația îmbunătățită a culturilor, cu condiția principală ca peste cerința GAEC 8 privind rotația culturilor, fermierul să includă culturi suplimentare, inclusiv pe cel puțin X% din suprafața agricolă a culturilor de fixare a azotului. • Caracteristici de peisaj, o pondere mai mare a zonelor dedicate permanent caracteristicilor de peisaj și tipuri suplimentare de elemente care trebuie păstrate, dincolo de GAEC 9. • Teren cu compoziție de specii îmbunătățită dedicată polenizării, păsărilor din terenurile agricole sau alte specii țintă. • Sprijin pentru un nivel scăzut până la moderat de pășunat în zonele țintă. • Implementarea benzilor de flori, a benzilor de margine și a benzilor de pășuni de mare diversitate dedicate biodiversității

Agricultura de precizie

• Planuri de gestionare a nutrienților, unde: Cu sprijinul serviciilor de consiliere a fermei, fermierul stabilește un plan de nutrienți care acoperă întreaga fermă fermierul aplică planul pe parcursul anului și raportează în timp real (posibil la o baza de date unica din statul membru )orice abatere semnificativă a planului declanșează un contact cu serviciile de consiliere pentru a corecta situația

CO2 – eliminare/evitare

Sistem bazat pe rezultate pentru eliminarea echivalentului de CO2 sau pentru evitarea emisiilor • Calculul costurilor / veniturilor pierdute prin procuri de CO2 eliminat / evitat (de exemplu, nivelul de implementare a bunelor practici) • Monitorizare, raportare și verificare (esențială pentru colectarea datelor și calcularea reducerii GES) posibilă recompensare de pe piața carbonului, condiționată de MRV de înaltă calitate și benchmarking

Aceste modele aduc mai multă claritate?

Inițiativa Comisiei de a clarifica detaliile și de a convinge cele mai reticente părți este lăudabilă. În opinia noastră, anticipează și ridică mai multe probleme legate de eco-scheme:

1. Adoptarea uneia sau mai multor practici în cadrul schemelor ecologice

Fermierii ar putea solicita și implementa una sau mai multe dintre practicile enumerate. Vor exista dispoziții care să distingă aceste situații atunci când vine vorba de plată

2. Oferirea sau adoptarea practicilor sub o singura eco-schema

După cum se stabilește în propunerea Comisiei, statele membre stabilesc o listă a „practicilor agricole” benefice pentru climă și mediu. Această listă ar putea fi concentrată sub unul dintre modele, cum ar fi, de exemplu, cele arătate ca exemplu de către Comisie. Cum urmează să se asigure Comisia că statele membre oferă și stimulează adoptarea unei game largi de practici în cadrul schemelor ecologice?

Importanta  includerii agriculturii de precizie în cadrul schemelor ecologice

Articolul 28 punctul 6 din propunerea Comisiei stabilește că ecosistemele se acordă fie ca plăți (a) suplimentare la sprijinul pentru venitul de bază, fie (b) compensarea agricultorilor pentru costurile suplimentare suportate și pentru renunțarea la venituri.

Agricultura de precizie este susținută pe scară largă și nu există nicio îndoială că această propunere va atrage și cele mai reticente state membre la eco-scheme. Agricultura de precizie poate găsi un consens larg din cauza presupunerilor sale (adesea comerciale) sau a pretențiilor de a reduce costurile, de a fi bună pentru mediu și de a crește veniturile fermierilor.

În acest context, este adevărat că fermierii economisesc timp, reduc costurile și au venituri mai mari.

Mai mult, în cazul în care punctul 6 litera (a) de sprijin suplimentar pentru venit este principalul motiv pentru a include agricultura de precizie în sistemele ecologice, Comisia, deputații și statele membre trebuie să fie conștienți de faptul că agricultura de precizie nu poate fi adoptată în mod egal între diferite tipuri de sisteme agricole și poate favoriza concentrarea și inegalitățile în continuare în sectorul agricol.

Sunt necesare măsuri de protecție și dispoziții suplimentare pentru a evita acest lucru, precum și pentru a se asigura că politicile publice orientează agricultura de precizie către reducerea inputurilor, o mai bună gestionare a resurselor naturale, dar provoacă, de asemenea, sistemul actual incontestabil din agricultură și piețele alimentare, mai degrabă decât exacerbarea acestuia.

O adevărată îngrijorare aici este că, așa cum arată istoria, atunci când este prezentată cu cea mai ușoară, dar cea mai puțin verde opțiune, statele membre aleg adesea acest lucru în afară de toate celelalte opțiuni mai veritabile. Dacă exprimarea este lăsată la fel de „cel puțin una dintre următoarele”, așa cum este în textul Jahr (Art. 28a p (2)), toți banii din schema ecologică ar putea fi cheltuiți pentru acest instrument. (și acest lucru este important – agricultura de precizie este doar un set de instrumente, nu un scop pentru o agricultură mai ecologică modificată).

Agricultura de precizie ar reprezenta opțiunea cea mai puțin ecologică dintre cele disponibile, una care ar fi îndoială prezentată ca un win-win atât pentru mediu, cât și pentru agricultură, în ciuda faptului că ar menține în primul rând doar metode tipice de producție, dar cu echipamente mai noi.

Există și alte argumente care trebuie luate în considerare înainte de a include agricultura de precizie în cadrul schemelor ecologice.

Mai multe considerații – agricultura organică, CO2 – eliminare/evitare, tehnologia no till, gestionarea integrată a dăunătorilor

Claritatea va fi necesară pentru a defini ce este agricultura ecologică în acest context. Schema de certificare organică completă și cuprinzătoare este un lucru specific, finanțat în cadrul Pilonului 2 sau al Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR). Ecosistemele fac parte din Pilonul 1, Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA). Schema de agricultură ecologică implică un contract de cinci ani și o conversie de doi ani, în timp ce ecosistemele vor fi finanțate anual.

Cu toate acestea, dacă agricultura ecologică în cadrul schemelor ecologice se referă în primul rând la pregătirea fermierilor pentru a intra în schema completă, prin introducerea tehnicilor și practicilor agriculturii ecologice, schemele ecologice ar putea fi o treaptă utilă în schema organică completă, finanțată în cadrul FEADR. Orice altceva ar putea bulversa consumatorii și ar putea submina încrederea în schema de certificare organică în sine.

Despre carbon: Deși este cu siguranță o zonă promițătoare, nu există încă un corp solid, cuprinzător de dovezi științifice, analizate de colegi, care să ne ajute să înțelegem cum se mișcă carbonul în sistemele agricole. Nu degeaba UNFCCC a evitat să țină cont de fluxurile de carbon și GES din solurile agricole – depinde mult de umiditate, descompunere, temperatură; nu știm pe deplin cum se comportă și cât timp rămâne acolo. Ar fi îngrijorător dacă banii ar fi plătiți pentru practici / acțiuni care ar putea crește stocul de carbon în sol fără măsurarea verificabilă a acestora.

În mod similar, există îngrijorări cu privire la conservare sau nu până când agricultura nu este inclusă într-un ecosistem. În sistemele agroecologice este posibilă prelucrarea minimă fără erbicid, în timp ce glifosatul este intrinsec agriculturii convenționale de conservare.

Pe de altă parte, gestionarea integrată a dăunătorilor (IPM) ar putea fi listată ca o schemă ecologică – dacă urmăm cele 8 principii ale IPM, astfel cum sunt prezentate în anexa III la Directiva privind utilizarea durabilă a pesticidelor 2009/128, acestea includ alternative la pesticide și control biologic și ne-ar ajuta, de asemenea, să reducem utilizarea pesticidelor, așa cum necesită strategiile F2F și biodiversitate.

În cele din urmă, evitarea plăților duble sau chiar multiple va deveni foarte complicată cu această imensă suită de opțiuni – cum va evita PAC să plătească fermierilor de mai multe ori pentru aceeași practică?

Gânduri finale

Aceste modele emblematice au fost prezentate și discutate în Parlament și vor avea cu siguranță influență în rundele finale ale reformei PAC. În această propunere, Comisia a subliniat că schemele ecologice vor fi stabilite de statele membre în planul lor PAC și vor fi aprobate de Comisie. Publicarea acestor scheme emblematice, menită să ofere exemple de ceea ce se așteaptă Comisia de la statele membre atunci când își proiectează schemele ecologice, nu restrânge domeniul de aplicare posibil al unui sistem ecologic.

Va fi suficient timp pentru a include și a reflecta asupra acestei propuneri înainte de a fi prea târziu?

AFIR si FINANTARIPOR 2014-2020 la bilanț: Fonduri nerambursabile de peste 1,6 miliarde de euro în regiunea Sud-Vest Oltenia Admin 12 octombrie 2020

Dezvoltarea durabilă și echitabilă a regiunii Sud-Vest Oltenia, îmbunătățirea calității vieții și creșterea competitivității economiei regionale. Sunt obiectivele asumate și îndeplinite constant de către Agenția pentru Dezvoltare Regională (ADR) Sud-Vest Oltenia, care continuă să își reconfirme statutul de instituție etalon pe harta dezvoltării regionale din România. Un statut dobândit și menținut printr-o activitate transparentă și imparțială de gestionare la nivel regional, în calitate de Organism Intermediar, a Programului Operațional Regional (POR) 2014-2020 și de implementare a politicilor de dezvoltare regională, în concordanță cu obiectivele și prioritățile de dezvoltare ale României, precum și cu obiectivele UE în domeniul coeziunii economice și sociale. POR 2014-2020 vine în sprijinul dezvoltării regionale și al îmbunătățirii calității vieții. Astfel, prin intermediul celor 15 Axe Prioritare, finanțează investiții în infrastructura urbană, socială, de sănătate (UPU, ambulatorii) și educațională (creșe, grădinițe, școli, licee), drumuri județene, infrastructura de turism și obiective de patrimoniu, precum și investiții în reabilitarea termică a clădirilor publice și a blocurilor de locuințe, lucrări de cadastru, achiziționarea de panouri fotovoltaice, centre de transfer tehnologic, incubatoare de afaceri sau dezvoltarea IMM-urilor. Principalii beneficiarii ai POR sunt autoritățile publice locale, ONG-urile, unitățile de învățământ și cercetare, unitățile de cult și IMM-urile.

Bilanțul POR 2014-2020, la nivelul regiunii Sud-Vest Oltenia, înseamnă nu mai puțin de 1.726 de proiecte depuse, în valoare nerambursabilă de 2,27 de miliarde de euro, inclusiv apelurile SUERD (Strategia UE pentru Regiunea Dunării) și apelurile naționale. Au fost semnate 740 de contracte, în valoare nerambursabilă de aproximativ 1,686 de miliarde de euro. Sunt cifre care reflectă performanța ADR Sud-Vest Oltenia în gestionarea POR, precum și capacitatea de a obține mereu rezultate notabile.

Având în vedere faptul că, în cadrul anumitor priorități de investiție, au fost depuse foarte multe proiecte, prin care alocarea regională inițială a fost depășită cu până la 350%, dar care nu au fost contractate, ADR Sud-Vest Oltenia, prin Directorul General, Doamna Marilena Bogheanu, a întreprins demersuri constante în vederea identificării unor soluții privind realocarea de fonduri suplimentare și supracontractarea în cadrul priorităților care au performat.

Aceste eforturi s-au concretizat, astfel încât, la această dată, la nivelul regiunii Sud-Vest Oltenia, suma atrasă, de 1,686 de miliarde de euro, este de 2,5 ori mai mare decât alocarea regională inițială, iar estimările experților din cadrul ADR Sud-Vest Oltenia arată că, până la sfârșitul anului, se vor afla în implementare 850 de contracte în cadrul POR 2014-2020.

PENTRU INFORMATII SUPLIMENTARE ACCESATI: https://www.adroltenia.ro/fonduri-nerambursabile-de-peste-16-miliarde-de-euro-bilantul-por-2014-2020-la-nivelul-regiunii-sud-vest-oltenia/

ALTELEDe ce i-a amăgit ministrul Oros pe fermieri în legătură cu avansul APIA? agrointeligenta.ro - 12 octombrie 2020 La fiecare conferință sau apariție în presă, ministrul Agriculturii, Adrian Oros, le promitea fermierilor că avansul din subvențiile agricole pe acest an va fi plătit mai devreme. Se invoca mereu o corespondență intensă între Ministerul Agriculturii și Comisia Europeană. Agrointeligența – AGROINTEL.RO a solicitat MADR informații despre adresele trimise la Bruxelles și răspunsurile primite. Trebuie să recunoaștem că nu ne-am mirat deloc când răspunsul a venit după aproape două luni, fără nicio referire la vreo comunicare cu cei de la Bruxelles pentru sprijinirea fermierilor români.Avansul APIA se va da începând cu 16 octombrie. La fel a fost și în 2019, și în 2018. La nivel european s-a anunțat clar că plățile nu vor putea începe mai devreme. Ministrul Adrian Oros a continuat însă să îi amăgească pe fermieri. Mereu erau invocate solicitări pe care România le-ar fi trimis în acest sens la Bruxelles și, ulterior, răspunsuri negative primite de la oficialii UE.În data de 20 august, Agrointeligența – AGROINTEL.RO a cerut oficial, la MADR, detalii despre ce s-a cerut la Bruxelles și ce s-a răspuns de la Bruxelles. Răspunsul, unul care nu are nicio legătură cu întrebările transmise, a venit la aproape două luni distanță, adică luni, pe 6 octombrie, cu încălcarea legislației în vigoare privind termenul de răspuns din partea autorităților, termen stipulat în Legea 544/2001 care arată, la articolul 7, alin.1, că ”autoritățile și instituțiile publice au obligația să răspundă în scris la solicitarea informațiilor de interes public în termen de 10 zile sau, după caz, în cel mult 30 de zile de la înregistrarea solicitării, în funcție de dificultatea, complexitatea, volumul lucrărilor documentare și de urgența solicitării În cazul în care durata necesară pentru identificarea și difuzarea informației solicitate depășește 10 zile, răspunsul va fi comunicat solicitantului în maximum 30 de zile, cu condiția înștiințării acestuia în scris despre acest fapt în termen de 10 zile”.”În urma solicitării dvs. înregistrată la Serviciul de Presă și Relații Publice cu nr. 111140/21.08.2020, regăsiți mai jos răspunsul:Vă comunicăm că pentru anul de cerere 2020, plățile se efectuează în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 819/2020 privind stabilirea pentru anul 2020 a cuantumului per hectar al plăţii unice pe suprafaţă, al plăţii redistributive şi a intervalelor de suprafaţă pentru care se acordă aceasta, al plăţii pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu, al plăţii pentru tinerii fermieri și a plafonului aferent schemei de sprijin cuplat pentru măsura din sectorul zootehnic, speciile ovine și caprine, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 898/2.X.2020”, am primit răspuns din partea MADR, pe data de 6 octombrie.Plata avansului din subvențiile agricole va începe din 16 octombrie la nivel național, în aceeași zi în care aceste plăți sunt demarate și în celelalte state membre UE.

Organizarea și politicile publice pentru 2021, în atenția MADR PROFIT ÎN AGRIBUSINESS De Aurel Tănase La oct. 12, 2020

Traversăm un an greu, un an în care nu avem producție, dar avem prețuri mari, un an în care nu reușești să înțelegi de ce după ce susții un program Tomata cu o valoare mare importurile de tomate cresc. Este momentul să fim realiști, să găsim soluții coercitive, stimulative după caz să identificăm problemele aplicate greșit, să sprijinim investițiile, performanța, modelele de succes, asocierea.

Am parcurs o perioadă plină de îngrădiri în care cei care au un aport la bugetul statului sunt  descurajați, sunt împinși într-o concurență neloială cu cei ce primesc nejustificat, doar de dragul succesului în alegeri.

Aplicăm măsura 21-sprijin covid-19 pentru 66 mii cereri în sectorul legume, fructe, cartofi – sprijin pe exploatație, creând inechitate, discriminare față de sectoare unde se aplică pe suprafață sau cap de animal.

Există interes în construcția de spații protejate pentru culturi de legume, în principal sere. Se aplică un sistem, numărul de SO-uri care identifică ferme mari unde procentul de fonduri nerambursabile este mic (30%) sau criteriile și punctajul descurajante. Propunem eliminarea acestei condiții.

De ce un producător care are o suprafață pe care produce profesional, calitativ, este prezent permanent în piață, plătește taxe, impozite, amenzi nu mai poate construi un ha sau mai multe, pe motivul că este mare? Următorii doi ani, așa ziși ani de tranziție, crează o perioadă nedefinită încă ca volume, valori, aport.

Oare nu trebuia la acest moment să știm ce avem de facut, să putem să adaptăm posibilitățile?

Nu există până în acest moment o definire și afișare pentru politicile publice pe care MADR le va practica în 2021.

Este perioada în care producatorul pregătește, lansează producția anului următor. Ori, nu se știe nimic, producătorul aflându-se în haos.

S-a tot vorbit despre programul de guvernare, despre o organizare la nivel de țară, despre 8 sau 10 depozite mari, zonale, susținute de centre de achiziție, preluare, apropiere de producător în ceea ce privește stimularea și siguranța vânzării produselor.

Se pare că se și pregatește un act normativ, banii necesari, dar nu avem conturată gândirea, nu creem dezbateri să nu greșim, nu am ales încă modelul spaniol sau francez al activitatii de gross.

Timpul aleargă și din nou scăpăm nișa favorabilă creată pentru stimularea produsului românesc. Oare nu este momentul unui efort de mobilizare a profesioniștilor, a experienței pentru a crea un drum bun și sigur?

OINP Legume-Fructe este dispusă și pregatită cu specialiștii din sector să contribuie la un proiect pe medie durata, care să aibă continuitate indiferent de culoarea politică, să rezolvam problemele de care tot vorbim.

Poate MADR reușește să notifice corect la Comisia pentru Agricultura Europeană valoarea sprijinului cuplat pentru anul 2020 spre a nu se mai întampla ce s-a întamplat pentru anul 2019 când sumele au fost mult diminuate creând pericolul abandonului.

Autor: Aurel Tănase, Director General, Organizația Interprofesională Națională Prodcom Legume – Fructe

Rata inflaţiei a scăzut la 2,5% în septembrie. Produsele care s-au ieftinit cu 33% 12 octombrie 2020, 09:48 de Elena Deacu

Rata inflaţiei a scăzut la 2,5% în septembrie. Produsele care s-au ieftinit cu 33% Rata anuală a inflaţiei a coborât la 2,5% în luna septembrie a acestui an, de la 2,7% în august, arată datele publicate joi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Creşterea preţurilor au fost condusă de mărfurile alimentare, care s-au scumpit cu 4,96% faţă de septembrie 2019, în timp ce mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 0,62%, iar preţurile serviciilor au crescut cu 2,89%.Faţă de august au existat ieftiniri la mărfurile alimentare şi cele nealimentare, în timp ce serviciile s-au scumpit uşor.

Fasolea s-a scumpit cel mai mult în septembrie, cu 17% faţă de finalul anului 2019, fiind urmată de citrice, care s-au scumpit cu 15% şi de serviciile poştale, unde preţurile au crescut cu 12%.

În top scumpiri se regăsesc şi fructele şi conservele din fructe (10%), biletele de avion (9%), făina (7%), ţigările, fructele proaspete şi produsele de morărit (6%), dar şi produsele de igienă şi cosmetică şi conservele din carne (5%).

În schimb, cartofii s-au ieftinit considerabil, cu 33%, benzina este cu 10% mai ieftină, iar preţurile au mai scăzut şi la legume şi conserve de legume (6%), ouă şi gaze (3%) şi energie electrică (2%).

……………………….LEGISLATIV

Legislaţie românească

Ordinul nr. 2020/2016 pentru aprobarea Regulamentului privind atribuirea în gestiune a faunei cinegetice, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor Modificat de Ordin 1776/2020 la 09.10.2020

Regulamentul privind atribuirea în gestiune a faunei cinegetice din 18.10.2016, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor Modificat de Ordin 1776/2020 la 09.10.2020

Ordinul nr. 1790/2020 privind aprobarea derogării pentru unele specii de animale sălbatice, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor Publicat în Mof I nr. 923 din 09.10.2020. A intrat în vigoare la 09.10.2020

Ordinul nr. 1817/2020 privind aprobarea derogării pentru unele specii de animale sălbatice, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor Publicat în Mof I nr. 923 din 09.10.2020. A intrat în vigoare la 09.10.2020

Hotărârea nr. 845/2020 pentru modificarea art. 19 alin. (7) din Hotărârea Guvernului nr. 1.179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creşterii animalelor, Guvernul României Publicat în Mof I nr. 925 din 09.10.2020. A intrat în vigoare la 09.10.2020

Ordinul nr. 4659587/2020 privind instituirea carantinei zonale în satul Dobra, comuna Dobra, judeţul Dâmboviţa, Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă Publicat în Mof I nr. 926 din 09.10.2020. A intrat în vigoare la 09.10.2020

Hotărârea nr. 1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creşterii animalelor, Guvernul României Modificat de HG 845/2020 la 09.10.2020

Legea nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului, Parlamentul României Va fi modificat de L 175/2020 la 13.10.2020

Legea nr. 175/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului, Parlamentul României Va intra în vigoare la 13.10.2020

Normele metodologice privind condiţiile de punere în aplicare a măsurii de distilare a vinului în situaţii de criză, eligibilă pentru finanţare în cadrul Programului naţional de sprijin în sectorul vitivinicol 2019-2023, din 19.08.2020, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR Modificat de Ordin 293/2020 la 12.10.2020

Ordinul nr. 240/2020 pentru aprobarea Normelor metodologice privind condiţiile de punere în aplicare a măsurii de distilare a vinului în situaţii de criză, eligibilă pentru finanţare în cadrul Programului naţional de sprijin în sectorul vitivinicol 2019-2023, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR Modificat de Ordin 293/2020 la 12.10.2020

Ordinul nr. 281/2020 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în sectorul vitivinicol, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR Modificat de Ordin 293/2020 la 12.10.2020

Ordinul nr. 293/2020 privind modificarea şi completarea anexei la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 240/2020 pentru aprobarea Normelor metodologice privind condiţiile de punere în aplicare a măsurii de distilare a vinului în situaţii de criză, eligibilă pentru finanţare în cadrul Programului naţional de sprijin în sectorul vitivinicol 2019-2023, precum şi modificarea art. VI din Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 281/2020 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în sectorul vitivinicol, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR Publicat în Mof I nr. 930 din 12.10.2020. A intrat în vigoare la 12.10.2020

Normele metodologice privind condiţiile de punere în aplicare a măsurii de distilare a vinului în situaţii de criză, eligibilă pentru finanţare în cadrul Programului naţional de sprijin în sectorul vitivinicol 2019-2023, din 19.08.2020, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR Modificat de Ordin 293/2020 la 12.10.2020

Ordinul nr. 240/2020 pentru aprobarea Normelor metodologice privind condiţiile de punere în aplicare a măsurii de distilare a vinului în situaţii de criză, eligibilă pentru finanţare în cadrul Programului naţional de sprijin în sectorul vitivinicol 2019-2023, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR Modificat de Ordin 293/2020 la 12.10.2020

Ordinul nr. 281/2020 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în sectorul vitivinicol, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR Modificat de Ordin 293/2020 la 12.10.2020

...........................................

Proiecte de acte normative Luni, 12 Octombrie 2020 16:18

https://www.madr.ro/proiecte-de-acte-normative.html

HOTĂRÂRE pentru modificarea alineatului (2) al articolului 6 din Normele metodologice de aplicare a Legii  nr. 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 51/2019.Cetățenii și instituțiile interesate pot transmite opinii/propuneri/sugestii în termen de 10 zile de la data publicării pe adresa de e-mail:politici.indalim@madr.ro 

Descarcă ataşamente: detalii proiect (pdf)

……………….INTERNEZOOTEHNIA DIN ROMÂNIA: SUTE DE FERME DE ANIMALE SCOASE LA VÂNZARE! Agroinfo 12 octombrie 2020 -

ZOOTEHNIA, LA PĂMÂNT. Site-urile din România abundă de anunțuri prin care ferme de animale, ovine, bovine, caprine sunt scoase la vânzare. Crescătorii de ovine vând la bucată animalele din turmă, prețul unui animal începe de la 160 de lei și ajunge și la 2.000 de lei dacă e vorba de un berbec cu acte de origine. Fermele de vaci se vând și integral, la un preț stabilit pe fermă. Constrânși de necazuri, de lipsa ajutoarelor, fermierii renunță la zootehnie.

Potrivit prețurilor afișate pe site-urile de anunțuri, fermele de vaci, în funcție de dimensiune, de numărul animalelor, de dotări se vând cu 40.000 de euro, 100.000 de euro, 150.000 de euro, iar prețul poate fi crescut de calitatea genetică a animalelor, dacă au certificate de origine, dacă sunt înscrise în registrele genealogice ale raselor, pentru că, se știe, pentru aceste animale, fermierii români beneficiază de subvenția europeană cu cel mai mare cuantum, sprijin cuplat. 

Printre motivele pentru care crescătorii de animale renunță la ferme sunt: pășunile, lipsa forței de muncă, lipsa ajutoarelor consistente din zootehnie, dificultatea cu care-și vând produsele, prețul de nimic oferit pentru produsele lor, preț care nu le acoperă cheltuielile de producție.

Alin Cioarec a muncit în străinătate și cu banii trudiți acolo și-a făcut o fermă de vaci în România pe care acum e nevoit să o vândă.

„M-am întors din străinătate să-mi fac o afacere, dar după ani de muncă sunt nevoit să vând ferma, pentru că arenda este mare, nu am forţă de muncă şi laptele este slab plătit. Am 40 de animale, am tractoare, am investit tot ce aveam, iar acum vând totul cu 150.000 de euro“,  a declarat Alin Cioarec, care are o fermă în localitatea Teaca, Bistrița Năsăud, pentru Ziarul Financiar.  

„Laptele are un preţ prea mic, între 0,8-1,1 lei/litru, carnea are un preţ care abia ne acoperă cheltuielile, valoarea inputurilor agricole a crescut, hrana pentru animale ne costă prea mult - de exemplu, preţul tărâţei a crescut de la 0,7 lei/kg anul trecut la 1 leu/kg acum, iar pe 700 kg de fân dăm 500 de lei - şi nu mai rentează să creştem vaci. Toată vara am lucrat pe minus, avem pierderi de 30.000 de lei. Dacă nu ne sprijină Ministerul Agriculturii cu subvenţii, o să crească ei vaci la etaj, la Bucureşti, căci la noi în zonă 90% din oameni vor să-şi vândă fermele“, spune un fermier din localitatea Subcetate, judeţul Harghita, citat de Ziarul Financiar.

PREȘEDINTE ASOCIAȚIE: FERMIERII DUC ÎN MASĂ VACILE LA ABATOR, NU AU HRANĂ! Agroinfo 12 octombrie 2020 -

DEZASTRU. Crescătorii de animale din Republica Moldova își duc vacile la abator pentru că nu mai au cu ce să le hrănească, spune Ana Pancrat, președinta Asociației Fermierilor-Producători de Lapte. Situație este dezastruoasă în sectorul creșterii bovinelor din Republica Moldova, iar de acest prag al disperării nu sunt departe nici crescătorii de animale din România.

Până acum, nu era permis importul de furaje, așteptăm subvenții per cap de animal pentru a-l putea realiza. Noi deja am pierdut speranța. Animalele se abatorizează în masă. Producătorii au recoltat cu peste 90% mai puțin, dacă e să vorbim de lucernă. În plus, aceasta nu a fost subvenționată drept cultură compromisă de secetă. Este foarte grav, în 2019 producătorii de lapte au înregistrat pagube din cauza grindinei, iar acum din cauza secetei. N-au avut rezerve de furaje și nici bani nu mai au, a declarat, pentru Agrobiznes Moldova, Ana Pancrat, președinta Asociației Fermierilor-Producători de Lapte.

În aceste circumstanțe, producția de lapte ar putea scădea cu circa 50%. Producătorii care mai au ceva furaje, nu pot asigura calitatea necesară a acestora, respectiv nu putem vorbi de cantitățile de lapte obținute tradițional. Totodată, numărul de animale va scădea cu circa 40%.

Prețurile au crescut esențial, de circa 2-3 ori. Costul laptelui crește, dar procesatorii nu ne oferă prețuri mai mari. Aceștia cer autorităților să majoreze cota de import a materiei prime pentru produse lactate. Aici nu vorbim de lapte, ci de grăsimi vegetale. Unica sursă de venit în fermă este laptele, pe care nu-l putem vinde. În țările UE producătorii nu au majorat prețul la lapte, deoarece fermierilor le sunt compensate cheltuielile pentru motorină, prețul la lumină este mult mai mic. Noi însă nu avem facilități. În aceste condiții, la sigur vom pierde 40% din vaci și vom produce cu 50% mai puțin lapte, a mai spus Pancrat.

În ultimii 20 de ani, efectivul de bovine a scăzut cu aproape 70% în Moldova, în 2019 având doar 144,8 de mii de capete.

Zootehnia României este la pământ. Fermierii îşi vând fermele de vaci pe Facebook şi pe Olx: „Îmi vând ferma cu 40 de vaci pentru că laptele este prea prost plătit. M-am întors din străinătate să investesc aici, dar degeaba“.Florentina Niţu 11.10.2020,

♦ Prinşi între scumpirea nutreţului din cauza secetei, arendele mari şi lipsa forţei de muncă, pe de o parte, şi pe de altă parte afectaţi de preţul redus la lapte pe care îl impun procesatorii, fermierii îşi vând fermele de vaci pe Facebook şi pe OLX. ♦ În 2006, înainte de aderarea la UE, România avea un şeptel de 3 milioane de bovine ♦ Efectivul de animale a scăzut cu 33% până în 2019, ajungând la 2 milioane de capete de bovine.

„Eu n-am pământ şi arenda este prea mare“, spune un fermier din localitatea Teaca (judeţul Bistriţa-Năsăud) care s-a întors în urmă cu câţiva ani din străinătate şi a investit agoniseala într-o fermă medie de bovine, de 40 de capete, pe care acum a scos-o la vânzare pe OLX cu 150.000 de euro, căci nu mai este profitabilă. La fel ca el, şi alţi fermieri din judeţele Harghita, Braşov, Mureş, Vaslui sau Timiş şi-au scos proprietăţile la vânzare pe OLX sau Facebook.

„M-am întors din străinătate să-mi fac o afacere, dar după ani de muncă sunt nevoit să vând ferma, pentru că arenda este mare, nu am forţă de muncă şi laptele este slab plătit. Am 40 de animale, am tractoare, am investit tot ce aveam, iar acum vând totul cu 150.000 de euro“, spune Alin Cioarec, care are o fermă în localitatea Teaca. în acest sat, unele dintre activităţile principale ale oamenilor sunt pomicultura, viticultura şi creşterea animalelor, potrivit monografiei publicate pe site-ul primăriei.

OLX, cea mai mare platformă de anunţuri online, „găzduieşte“ în prezent mai multe anunţuri cu ferme scoase la vânzare, majoritatea de bovine, dar şi ferme vegetale. De altfel, şi pe anumite pagini de Facebook, crescătorii de animale anunţă că-şi vând efectivele sau „ferma la cheie“. Spre exemplu, un fermier din judeţul Mureş şi-a scos la vânzare luna trecută proprietatea  ce se întinde pe 9.000 mp, cu animale şi utilaje, la un preţ de 400.000 de euro, negociabil.

„Laptele are un preţ prea mic, între 0,8-1,1 lei/litru, carnea are un preţ care abia ne acoperă cheltuielile, valoarea inputurilor agricole a crescut, hrana pentru animale ne costă prea mult - de exemplu, preţul tărâţei a crescut de la 0,7 lei/kg anul trecut la 1 leu/kg acum, iar pe 700 kg de fân dăm 500 de lei - şi nu mai rentează să creştem vaci. Toată vara am lucrat pe minus, avem pierderi de 30.000 de lei. Dacă nu ne sprijină Ministerul Agriculturii cu subvenţii, o să crească ei vaci la etaj, la Bucureşti, căci la noi în zonă 90% din oameni vor să-şi vândă fermele“, spune un fermier din localitatea Subcetate, judeţul Harghita.

Zootehnia romaneasca, la pamant! Sute de ferme de animale scoase la vanzare 12 octombrie 2020 Fermierii români au ajuns la capătul puterilor. Fermele de animale sunt din ce în ce mai greu de susținut, atât din cauza pandemiei, cât și din cauza secetei care a dus la scumpirea nutrețurilor. În această situație, tot mai mulți crescători de animale se văd puși în situația să renunțe la ferme sau să se reorienteze spre alte sectoare. În ultimele luni, atât grupurile de pe facebook, cât și site-urile de anunțuri s-au umplut de anunțuri ale fermierilor care își vând animalele.

Potrivit unei analize a Ziarului Financiar, factorii care au dus la această situație sunt numeroși, de la scumpirea nutrețurilor, arendele mari și lipsa forței de muncă, până la prețul de nimic pe care îl oferă procesatorii pe laptele fermierilor. 

Un fermier întors în urmă cu câțiva ani din străinătate și-a investit toți banii agonisiți într-o fermă de bovine. Are 40 de capete, însă vremurile actuale nu-i mai primit să-și susțină afacerea. De aceea, ferma sa apare acum într-un anunț pe OLX, la prețul de 150.000 euro. Agricultorul susține că nu are terenuri, iar arenda este mult prea mare, așa că singura soluție pe care o mai are este să renunțe la animale.

„M-am întors din străinătate să-mi fac o afacere, dar după ani de muncă sunt nevoit să vând ferma, pentru că arenda este mare, nu am forţă de muncă şi laptele este slab plătit. Am 40 de animale, am tractoare, am investit tot ce aveam, iar acum vând totul cu 150.000 de euro“, spune fermierul.

La fel ca el mai sunt mulți alții care își vând ori efectivele de animale, ori fermele cu totul. ”Toată vara am lucrat pe minus, avem pierderi de 30.000 de lei. Dacă nu ne sprijină Ministerul Agriculturii cu subvenţii, o să crească ei vaci la etaj, la Bucureşti, căci la noi în zonă 90% din oameni vor să-şi vândă fermele“, spune un alt fermier din județul Harghita.

Potrivit datelor prezentate de Ziarul Financiar, dacă în 2006, înainte de aderarea României la Uniunea Europeană, şeptelul țării noastre era de 3 milioane de bovine, acesta a scăzut cu o treime până în 2019. La momentul actual, România mai are în jur de 2 milioane de capete de bovine.

Mary Pană: „Efectivul de porci a scăzut cu aproximativ 50% în 2020”octombrie 12, 2020 agrimanet Mary Pană: „Efectivul de porci a scăzut cu aproximativ 50% în 2020”

Mary Pană, președintele A.C.E.B.O.P. a dezbătut joi, 8 octombrie, în cadrul unui interviu pentru revista Piața, subiectul privind necesarul de import de carne de porc pentru sezonul toamnă-iarnă, în contextul Pestei Porcine Africane.

Cum se văd efectele Pestei Porcine Africane (PPA) în efectivele de animale ce ar trebui sacrificate pentru sezonul de toamnă-iarnă?Comparativ cu anul trecut, când cazurile de PPA apăreau frecvent la știri, în acest an, așa cum ați observat și dvs., este o lipsă de informație. Până și Autoritatea nu mai afișează periodic informații asupra noilor focare și mai ales, zicem noi, asupra focarelor stinse. De ce? Pentru că aceste focare care apar în gospodăria populației ne afectează foarte grav mișcarea la porcine. Dacă anul trecut aveam restricții numai pe livrarea porcilor spre abator, anul acesta am început să avem restricții și pe intrarea purceilor în fermele de creștere și îngrășare. Ceea ce este foarte grav. În primul rând pentru fermieri, pentru că ne afectează stabilitatea contractelor pe care le avem și, în al doilea rând, pentru faptul că atentăm la libera circulație comunitară. Să nu uităm că noi aducem în jur de 1 milion de purcei în fiecare an ca să putem să îi creștem și să îi abatorizăm la noi, din state membre în care nu evoluează PPA. Din cauza gestionării deficitare a pandemiei PPA, România a ajuns la scăderea drastică a efectivului de porci și la achiziții din alte state membre a peste 60% din necesarul nostru de consum.

ANSVSA a anunțat ceva înainte să întrerupă comunicare focarelor pe site-ul propriu?Toate asociațiile de creștere și îngrășare a porcilor din România au o legătură WhatsApp cu Ministerul Agriculturii și, într-adevăr, primim informații zilnice. Informații, hărți … Pot să vă spun că astăzi am avut focare noi în Buzău, Teleorman și Arad. Deci, dimineața primim toate informațiile. La Ministerul Agriculturii este creat centrul de criză pentru informarea fermierilor despre PPA, unde lucrează 2 sau 3 oameni care ne pun la curent zilnic cu aceste informații și ne transmit și schimbările privind circulația animalelor.

Cum s-ar putea proteja un abator care nu este membru într-o asociație profesională?Nu avem niciun abator infectat, majoritatea abatoarelor au conexiune directă cu fermierii, cu cei care livrează porcii vii la abator și sunt informați de către aceștia asupra noilor cazuri. În plus, Direcțiile Sanitar-Veterinare județene anunță abatoarele, fermierii în maximum 8 ore de la apariția unei zone de restricție, ca să știe exact că nu au voie să ia sau că este nevoie să trimită carnea la procesare termică.

Ați amintit de scăderea efectivului de animale. Care este situația acum în comparație cu ce era anul trecut în aceeași perioadă?Anul trecut erau în jur de 3,5 milioane de porci, anul acesta am ajuns la aproape 2 milioane de porci. Ce este pentru noi, ca raportare, mai greu de înțeles, porcul din gospodăria populației, în sensul că avem o reținere în a crede că numărul de porci din gospodăria populației este atât de mare. Am avut multe gospodării în jurul fermelor afectate de PPA și nu înțelegem cum de numărul acestora nu a scăzut drastic. Asta înseamnă sau că nu sunt scoși din baza națională de date, sau că cetățenii respectivi și-au cumpărat rapid alți porci. Ceea ce într-adevăr deranjează pe două planuri: atât pentru PPA, care ne arde rău de tot, cât și pe partea comerțului la negru. Care iarăși ne afectează pe toți, indiferent că suntem fermier, abator sau retailer.

Din ce motive a fost introdusă restricția de circulație a purceilor pentru creștere și îngrășare ?

Există o precizare în Directiva 60 care spune că în zona afectată sunt interzise mișcările „în sau din fermă”. Pe baza acestei precizări fiecare Direcție Sanitar-Veterinară a înțeles cum a dorit, deci unele au impus restricții, altele nu. Noi am sesizat Autoritatea Sanitar-Veterinară și dânșii au făcut niște proceduri care vor fi transmise prin notă de serviciu la toate DSV-urile astfel încât procedurile să se aplice unitar. Este adevărat că este târziu, dar bine că s-a făcut. Este practic o modificare a viziunii sanitar-veterinare privind monitorizarea și combaterea PPA.

Deci practic porcii care vor intra de acum, de la sfârșit de septembrie, nu vor avea timp să iasă pe piață în decembrie pentru consum?Ba da, au timp, pentru că în decembrie trebuie să iasă, dar sunt foarte puțini. Asta este problema, sunt foarte puțini. De la 60% achiziții intracomunitare pe carne de porc pentru necesarul României de consum, vom crește acest necesar la 70-80%. În plus, prețul este nesatisfăcător. Și la ora actuală fermierii preferă să mai țină porcul în fermă în speranța că vor avea un preț mai bun.

Am văzut acest punct de vedere exprimat des de dvs. referitor la prețul carcaselor pe piața internă comparativ cu prețurile de import. La ce ar trebui să se uite un achizitor, ce ar trebui să știe?Chiar dacă nu sunt exigențe unitare, ar trebui ca România să facă o etichetare voluntară a cărnii, cu toate precizările în clar pentru consumatori. Dar este dificil. Iau ca exemplu Germania, în momentul în care prețul kilogramului de carne la raft este mare și ajunge în România cu un preț la 50% mai jos. Și noi ne întrebăm oare cum este posibil acest lucru. Teoria noastră și cred că nu numai a noastră a fost că această carne care ajunge la noi este pe ultimul drum de valabilitate, în sensul de a primi ce nu se vinde în afară. În acest sens, am purtat discuții cu Comisia de Agricultură, unde a fost prezent și președintele Autorității Veterinare și s-a făcut în această discuție o propunere interesantă din partea Comisiei de Agricultură să încercăm să facem niște analize nutriționale și să vedem dacă calitatea cărnii care intră la noi în țară este corespunzătoare. Pentru că în momentul de față nu se face un control de laborator din punct de vedere nutrițional, ci numai pentru anumite boli. Pentru Salmonella, e-Coli, dar din punct de vedere nutrițional nu se face nimic, așa putem demonstra că având o calitate slabă carnea nu este corespunzătoare pentru consumatorul roman și putem să o suspendăm de la intrare. Dar asta va afecta piața de carne achiziționată din afară și dacă consumatorul va fi fericit, procesatorul nu cred, pentru că nu își va putea aduce el o carne ieftină, pe care să o prelucreze în România. Deci, oricum o dai, trebuie întotdeauna să găsești o balanță și această balanță este actualmente foarte greu de găsit. Totuși, este un pas înainte faptul că Autoritatea Veterinară a fost de acord cu aceste analize nutriționale și vor căuta modalitatea să le bugeteze, să le facă. Dacă nu vor putea să le bugeteze o să vedem cam la ce valoare se vor ridica și vom încerca să ne asumăm o parte din cheltuieli.

În ceea ce privește prețurile, puteți să faceți o prognoză?

Prețul la carnea de porc cu siguranță va crește. Și va crește din cauza prețului la furaje. Știm foarte bine că prețul la furaje este în continuă mișcare. Pot să dau ca exemplu uleiul de soia, care este un component de bază al furajului, care a crescut în ultimele 2 săptămâni cu peste 40%. Șrotul de soia, un furaj la fel de important, în ultimele 3 săptămâni a crescut la preț cu aproximativ 20%. Deci având furajul mai scump cu siguranță și prețul la carne va fi mare.

Cum apreciați că vor evolua prețurile cărnii provenite de pe piața internă, de la fermele românești?

La noi depinde foarte mult de evoluția PPA. Și de HORECA. Suntem prinși între două probleme majore. Prețul cu siguranță va crește și vorbesc de prețul la poarta fermei, nu știu ce se va întâmpla mai departe. Achizițiile din alte state membre vor crește și ele. Prețurile totale din Europa vor crește din cauza problemelor globale. La nivel european, suntem legați mai ales de Germania, de problemele pe care le are acum China, care a interzis achizițiile din Germania și acest lucru ne va afecta pe toți.

Într-o discuție pe care am avut-o anul trecut cu un cercetător de la un institut de referință pentru PPA, i-am pus o întrebare – ce considerați că se va întâmpla cu România dacă intră PPA în Germania? Și a spus că sunt două soluții: sau celelalte state membre nu vor mai primi sprijin pentru combaterea PPA sau se vor relaxa atât de mult condițiile de mișcare a porcului încât nu vom mai avea probleme, pentru că trebuie să fie o politică comună și coerentă. Noi ne-am bucura dacă ar fi a doua variantă, în sensul de a pune în evidență faptul că România nu a avut niciun caz de PPA în abator și a relaxa această mișcare a porcului către abator, care astăzi ne ucide. Deci, relaxarea mișcării ne interesează cel mai mult.

Conform normelor actuale, România va importa în continuare carne de porc din Germania?

Da, pentru că România este stat membru și există principiul de regionalizare pe care toate statele membre în acceptă. În același timp, sunt foarte multe țări care nu acceptă acest principiu. Adică, zona afectată are o zonă de protecție, de acolo nu se livrează nimic, dar din restul statului membru se livrează. Noi actualmente aducem inclusiv purcei pentru creștere și îngrășare din Germania, dar nu din zonele afectate. Nu din zona Brandenburg.

Care considerați că sunt soluțiile de evitare a acestor blocaje, care acum se întrevăd în această industrie?

În primul rând, demararea programului de reproducție la porc. Practic a fost o luptă de mai bine de 2 ani, în care, în sfârșit, avem o bază legală, avem norme de aplicare, dar legea nu este bugetată. Și aici nu vorbesc decât de 300 milioane de euro cheltuiți, dacă ar fi cheltuiți. Am ajunge la achiziții din alte state membre de la apoximativ 60% pentru necesarul de consum, la 15-20% în 3-4 ani.În momentul în care în China a fost un preț foarte bun la carnea de porc, majoritatea statelor membre mari producătoare de porc au evitat să mai vândă purcei, și-au crescut porcii singuri, i-au tăiat și i-au trimis în China. Am avut perioade întregi când nu am avut de unde să cumpărăm purcei. Sunt niște jocuri de piață pe care nu le facem noi, le fac marii producători de carne de porc. Noi de exportat nu exportăm și vorbim tot timpul de consum pentru că din cauza evoluției PPA exportul a rămas o poveste pentru nepoți.

Totuși, în contextul mondial, ar trebui să ne uităm în curtea noastră și să ne asigurăm necesarul de carne. Și asta nu numai pentru porc, este valabil și la pasăre. Nici legea reproducției la pasăre nu funcționează pentru că nu a fost bugetată. Avem și contextul epidemiei de Covid 19, care a consumat mulți bani și este dificil să asiguri toate cerințele, numai că partea alimentară este parte de siguranță națională. Și nu facem nimic pentru ea.

Asociația Crescătorilor și Exportatorilor de Bovine, Ovine, Porcine din România (A.C.E.B.O.P.)

Peste 5.000 de ferme de porci înregistrate anul acesta. Unde? octombrie 12, 2020 agrimanet Porcii din gospodarii se întorc și numărul lor este chiar mai mare decât înainte de epidemia de pestă porcină africană, a declarat ministrul bulgar al griculturii, Desislava Taneva, citata de Agri.bg.

Potrivit ministrului agriculturii, din septembrie, când fermierilor li s-a reacordat dreptul de a repopula fermele, numărul fermelor înregistrate a ajuns la peste 5.000.

Inainte de epidemia de pestă porcină africană, bulgarii nu aveau mai mult de 700 de ferme de suine.

PPA a fost identificata ultima dată într-o fermă industrială din satul Gorno Trape, unde au fost uciși 554 de porci. 

Între timp, a devenit clar că Agenția Bulgară pentru Siguranța Alimentară (BFSA) se pregătește pentru un audit european în noiembrie.

CÂT COSTĂ BERBECII CU CERTIFICATE DE ORIGINE ÎN FUNCȚIE DE RASĂ! Agroinfo12 octombrie 2020

PREȚURI BERBECI DE RASĂ. Crescătorii de ovine care dețin un berbec cu certificat de origine beneficiază de subvenția APIA de circa 17 euro pe cap de ovină pentru 35 de ovine femele înregistrate sau nu în registrul genealogic al rasei. Sprijinul cuplat este subvenția europeană cu cel mai mare cuantum pe cap de animal, la acest moment, în România, iar această subvenție dictează și prețul berbecilor cu origine.

Așadar, oierii din România încasează de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) pentru un singur berbec cu origine, subvenția de cca 17 euro/cap de animal pentru alte 35 de ovine femele. Nu e de mirare că prețul pentru un berbec cu origine este de trei ori mai mare decât prețul unui berbec fără origine. În timp ce prețul unui berbec fără certificat de origine ajunge la 500 de lei/bucată, 600 de lei/bucată sau 700 de lei/bucată, prețul pentru un berbec care are origine și pentru care vânzătorul poate prezenta un certificat de origine este, de multe ori, de trei ori mai mare. Prețul este crescut de subvenția APIA cu cel mai mare cuantum pe cap de ovină, dar depinde și de rasa din care face parte berbecul.

AGROINFO a discutat cu mai mulți crescători de ovine, din diferite zone ale țării, care vând, la acest moment, berbeci cu origine. În urma discuțiilor cu acești vânzători de berbeci cu origine, am constatat că prețul berbecilor de rasă a scăzut prin comparație cu anul 2018 când toți crescătorii de ovine alergau după berbeci cu certificate de origine cu scopul de a obține sprijinul cuplat de la APIA, iar prețul unuia ajungea și la 3.000 de lei/bucată chiar dacă era din rasa Țurcană, rasă vândută la prețul cel mai mic în prezent. Vă spunem la ce prețuri se vând berbecii cu origine din rasele căutate de crescătorii români de ovine. Potrivit listei de prețuri făcută de noi, suma cea mai mare este cerută pentru berbecii cu origine din rasa Suffolk, iar cea mai mică este pentru berbecii din rasa Țurcană, rasă predominantă în țara noastră.

Berbec cu certificat de origine rasa Merinos Palas - 2.500 lei/bucată;Berbec cu certificat de origine rasa Țigaie Ruginie - 2.000 lei/bucată;Berbec cu certificat de origine rasă Țurcană - 1.600 lei/bucată;Berbec cu certificat de origine rasa Suffolk - 2.600 de lei/bucată;Berbec cu certificat de origine rasa Lacaune - 2.500 de lei/bucată.

ZF Agropower. „Noi vrem pământ“: cresc vânzările de terenuri agricole mari, de peste 30 de hectare, pentru prima dată după pandemie, din cauza secetei. Ministerul Agriculturii a avizat pe 1 octombrie vânzarea unui teren de 40,7 hectare pentru un preţ de 7.000 de euro/ha, 11.10.2020, Florentina Niţu ♦ La începutul lunii octombrie au fost vândute două terenuri ce au o suprafaţă cumulată de aproape 80 de hectare şi o valoare totală de peste 3 milioane de lei ♦ În septembrie a mai fost vândut un teren de 42 de hectare cu peste 800.000 de lei ♦ Ultimele trei tranzacţii avizate de Ministerul Agriculturii sunt primele vânzări de terenuri agricole mari după pandemie, mai exact după data de 11 mai.

Vânzările de terenuri agricole mari „s-au dezmorţit“, forţat, după aproape jumătate de an de pauză, odată cu venirea toamnei fermierii români scoţându-şi proprietăţile la vânzare, din cauza secetei care le-a produs pierderi mari şi a lipsei de capital de a continua activitatea, susţin oamenii de afaceri din acest sector.

Ministerul Agriculturii a avizat în prima zi din luna octombrie vânzarea unui teren de 40,7 hectare în valoare de aproape 1,4 mil. lei, în localitatea Stejaru, judeţul Tulcea, care a fost cumpărat de compania Extra Belmari, producător de cereale, de la o persoană fizică, Stere Bela. Preţul de vânzare per hectar a fost de 34.000 de lei (circa 7.000 euro).

„Din cauza secetei fermierii mici îşi vând terenurile şi noi încercăm să cumpărăm la preţ mai bun şi să ne menţinem pe piaţă“, spun reprezentanţii companiei Extra Belmari, contactaţi de ZF. Firma, înfiinţată în 2011, a realizat anul trecut o cifră de afaceri de 2,8 mil. lei, din care 2,6 mil. lei au fost profit net, arată datele de la Ministerul de Finanţe.

Astăzi începe recensământul agricol de probă! Importanță MAJORĂ pentru noua PAC 12 octombrie 2020

Anul viitor, în perioada februarie-aprilie 2021, va avea loc Recensământul General Agricol cu an de referință 2020. Recensământul va furniza indicatori statistici pentru monitorizarea Politicii Agricole Comune a Uniunii Europene.

Potrivit Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, astăzi, 12 octombrie, este demarat un recensământ de probă menit să pregătească recensământul agricol de anul viitor. Datele colectate vor fi raportate la Uniunea Europeană și vor servi ca indici pentru viitoarea Politică Agricolă Comună.

Anul viitor, în perioada februarie – aprilie 2021 va avea loc Recensământul General Agricol cu an de referință 2020 (RGA 2020). Recensământul va furniza indicatori statistici pentru monitorizarea și evaluarea Politicii Agricole Comune a UE care, în anul 2018, a sprijinit fermierii europeni cu 58,82 miliarde euro, sumă care a reprezentat aproape 40% din bugetul UE.

În etapa de pregătire a Recensământului General Agricol, între 12-23 octombrie 2020, se va desfășura un recensământ de probă, în scopul verificării practice și îmbunătățirii aspectelor organizatorice și tehnice prin care se va evalua claritatea întrebărilor incluse în chestionar și se vor testa procedurile și instrumentarul de colectare a datelor de la exploatațiile agricole.

Recensământul de probă se realizează pe baza informațiilor colectate de la exploatațiile agricole selectate aleator, după metode științifice, din toată țara. Acesta este realizat de Institutul Național de Statistică, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Ministerul Afacerilor Interne împreună cu structurile din subordinea acestora, cu suportul tehnic al Serviciului de Telecomunicații Speciale. Primarul din fiecare UAT asigură condițiile necesare bunei desfășurări a activităților de pregătire, organizare și efectuare a recensământului, constituind, în acest sens, Comisia comunală pentru recensământ.

GROUPAMA ASIGURĂRI:Seceta extremă a produs peste 80% din pagubele din anul agricol 2019-2020 J.P. Miscellanea / 12 octombrie Groupama Asigurări a plătit până în acest moment, pentru anul agricol 2019 - 2020, daune în valoare de 37 milioane de lei, majoritatea cauzate de secetă, furtuni şi grindină. De asemenea, în baza dosarelor deja avizate până la această dată, valoarea totală a daunelor plătite se va situa în jurul sumei de 100 milioane de lei. Culturile cele mai afectate sunt de porumb şi floarea soarelui, pe fondul unui trend ascendent al secetei extreme, care a produs peste 80% din pagube, conform unui comunicat trimis redacţiei.

Călin Matei, Director General Adjunct, Groupama Asigurări: "Fermierii români sunt vulnerabili în calea fenomenelor meteo extreme din ce în ce mai frecvente, înregistrând pagube tot mai mari şi mai greu de depăşit de la un an la altul. Agricultura este, însă, o parte determinantă a economiei noastre, România fiind al 5-lea producător agricol din Uniunea Europeană. Astăzi, suntem singura companie care acoperă riscul de secetă cu un produs care este subvenţionabil, construit pe nevoile reale ale fermierilor şi care se bazează pe realitatea fiecăruia dintre ei. În acelaşi timp, urmărim evoluţia dosarelor de daună, răspundem rapid cererilor fermierilor şi colaborăm îndeaproape cu ei pentru a-i putea ajuta şi pe termen lung. Vom rămâne alături de fermieri şi în perioada următoare, cu produse şi servicii flexibile şi personalizate nevoilor lor. Astfel, fermierii români vor putea în continuare să-şi asigure culturile împotriva celor mai frecvente riscuri precum secetă, grindină, furtună, ploi excesive, incendiu, arşiţă sau îngheţuri. Pentru sustenabilitatea agriculturii pe termen mediu şi lung este, însă, nevoie şi de un set de măsuri de prevenţie care ar putea reduce frecvenţa şi gradul de distrugere provocat de fenomenele extreme, o legislaţie simplificată şi mai puţină birocraţie - toate măsuri importante şi pentru ca sistemul de asigurări să poată prelua aceste riscuri la un cost mai mic pentru fermieri".

Groupama Asigurări asigură în prezent peste 830.000 de hectare. Perioada în care se primesc solicitări pentru asigurările culturilor agricole este octombrie - iulie, fiind evidenţiate două perioade de vârf: noiembrie şi decembrie, respectiv mai şi iunie, iar riscurile asigurate diferă de la o regiune la alta, în funcţie de caracterul regiunii şi nevoile fiecărui fermier. Cu toate acestea, conform datelor companiei, clienţii solicită cel mai des acoperirea unor riscuri precum grindina, furtuna, ploile excesive, incendiul, seceta, arşiţa, dar şi îngheţurile.

În mod constant, sudul şi estul ţării, zone ce reprezintă 75% din suprafaţa arabilă a României, sunt afectate de secetă, acest fenomen transformându-se din risc în certitudine în ultimii ani. În perioada octombrie 2019 - iulie 2020, sud-estul ţării a fost zona cea mai afectată de secetă, diferenţa fiind dată de intensitatea fenomenului, care, în acest an, a produs efecte puternice. Culturile de toamnă au fost afectate pe o suprafaţă de 1.2 - 1.4 milioane de hectare• , ceea ce înseamnă aproximativ 40% - 50% din suprafaţa totală cultivată cu acest tip de culturi. Acest procent creşte în zonele de sud-est, unde pagubele depăşesc 55% din suprafeţele cultivate. La nivelul întregii ţări, pierderea pe producţie este estimată la peste 40%, ceea ce înseamnă că în judeţele cele mai afectate din sudul ţării, pierderea medie este de peste 60%.

În materie de costuri ale asigurării, acestea sunt influenţate de factori precum: pachetul de acoperiri ales, localizarea culturilor sau suprafaţa asigurată şi pot varia între 50 ron/hectar şi 300 ron/hectar. Un pachet de acoperiri complete ale riscurilor va asigura inclusiv riscuri generate de secetă şi arşiţă. Aceste costuri, spun reprezentanţii companiei, trebuie analizate în corelaţie cu pierderile posibile care pot fi produse de aceste fenomene. Spre exemplu, pentru un pachet complet de asigurare, o echivalare a acestor costuri în producţie ar putea reprezenta o cantitate de 400 kg de recoltă pe hectar, în timp ce pierderea reală medie cauzată de secetă în acest an a fost 6-7.000 de kg pe hectar. Această situaţie a fost frecvent întâlnită în acest an agricol şi, în unele cazuri, a reprezentat pierderi de până la 100%.

Pe linia agricolă, portofoliul Groupama Asigurări include şi Asigurarea culturilor agricole Standard, Asigurări pentru animale, păsări, viţă de vie şi pomi fructiferi, utilaje agricole, clădiri de fermă, silozuri şi stocuri. Prin produsul de referinţă, Asigurarea culturilor agricole, fermierii îşi pot asigura o varietate de culturi, de la grâu, orz, orzoaică, rapiţă, floarea-soarelui, porumb, cartofi, la sfeclă de zahăr, muştar, soia sau multe altele.

Peste 4.300 de comercianţi de legume şi fructe proaspete, controlaţi Laura Buciu 10.10.2020, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) a controlat peste 4.300 de operatori din domeniul comercializării legumelor şi fructelor proaspete, de la producere până la comercializare, în primele opt luni ale anului şi au dat amenzi de peste 220.000 de lei.

Controalele inspectorilor din domeniul legume-fructe din cadrul tuturor compartimentelor judeţene şi a Capitalei au vizat atât producătorii agricoli persoane fizice, cât şi operatorii economici/persoane juridice care desfăşoară activităţi de comerţ cu legume şi fructe proaspete în pieţele agroalimentare, market-uri, hipermarket-uri, pieţe en-gros.

În total, au fost controlaţi 4.320 de operatori.

144 dintre ei au fost amendaţi, valoarea totală a amenzilor fiind de 222.400 lei.

De asemenea, au fost date 472 de avertismente şi au fost anulate 22 de atestate de producător şi carnete de comercializare, iar primăriile emitente au fost sancţionate conform Legii nr.145/2014, cu amenda contravenţională în valoare de 15.000 lei.

Inspectorii au constatat în cazul carnetelor de comercializare/atestate de producător lipsa totală sau parţială a suprafeţelor cultivate cu legume sau fructe, dar înscrise în atestate şi carnetele de comercializare, ori lipsa avizelor consultative emise de Direcţiile pentru Agricultură Judeţene sau, după caz, asociaţiile/organizaţiile de producători.

În cazul mai multor operatori economici ce desfăşoară activităţi de comerţ cu legume şi fructe pe întreg teritoriul României, s-a constatat că le lipseau documente de provenienţă pentru loturile de legume şi fructe expuse la vânzare în cadrul pieţelor agroalimentare, lipseau total sau parţial elementele obligatorii, conform sistemului de etichetare naţional şi european, prin neafişarea originii produselor şi/sau categoriei de calitate pentru loturile expuse la vânzare.

Principalele neconformităţi constatate de inspectori la producătorii agricoli persoane fizice care îşi comercializează produsele obţinute în gospodăria proprie pe baza atestatului de producător şi a carnetului de comercializare în pieţele agroalimentare au fost deficienţe de etichetare, prin neînscrierea pe etichetele de vânzare a denumirii producătorului agricol, a localităţii de origine şi/sau a datei recoltării, necompletarea filelor din carnetul de comercializare, lipsa vizei anuale a carnetului de comercializare, ori comercializarea altor produse agricole decât cele obţinute în gospodăria proprie.

Legumele lui 2020, preturi mari la taraba 12 octombrie 2020 https://youtu.be/XpzIC4ll4to

La Buzău primele legume pentru iarnă au ajuns deja in piețe. Recolta, mult diminuată de secetă, are prețuri mari la tarabe – gogonele 3 lei pentru un kg, castraveții au ajuns la 3,5 lei. Ceva mai ieftină este varza de Buzău, care se vinde cu 1,5 lei kilogramul. Cei implicați în legumicultură spun că prețurile sunt justificate. Plantele au suferit de căldura excesivăcare le-a ars, dar și de atacul agresiv al dăunătorilor. Mai multe ne spune Costel Vânătoru, de la Stațiunea Legumicolă Buzău.

Culturile agricole, chinuite de seceta si daunatori 11 octombrie 2020 De parcă seceta extremă nu era de ajuns să distrugă culturile agricole din acest an, fermierii trebuie să se mai lupte și cu dăunătorii, care le produc la fel de multe pagube. Echipa AGRO TV a stat de vorbă cu Cosmin Micu, fermier din județul Arad, care ne-a prezentat situația de pe terenurile sale. Acesta spune că mulți fermieri au renunțat să mai cultive floarea soarelui, tocmai din cauza problemelor cauzate de dăunători.

https://youtu.be/61iAH8xc9iU

Danezii de la FirstFarms vând teren în vestul României Thomas Dincă Thomas Dincă