Stiri 12 august 2020 Cursul de schimb 12.08.2020

1 EUR

4.8357

1 USD

4.1087

Prognoza meteo până pe 7 septembrie! Cum va fi vremea în următoarele patru săptămâni! Angelica Lefter - 12 august 2020 Prognoza meteo pe patru săptămâni, mai exact până pe 7 septembrie, a fost făcută publică de către specialiștii Administrației Naționale de Meteorologie. În următoarea perioadă, conform estimărilor de la acest moment, în România va fi caniculă, chiar dacă vor exista și câteva zile când ploaia își va face apariția în unele zone ale țării.Meteorologii anunță pentru următoarele patru săptămâni temperaturi mai mari decât cele normale în intervalul 10 august – 7 septembrie, cu excepția unei singure săptămâni, când potrivit Administrației Naționale de Meteorologie (ANM), în vestul țării se anunță ploi, în timp ce în sud precipitațiile vor lipsi.Prognoza meteo pentru săptămâna 10 – 17 august valorile termice vor fi ușor mai ridicate decât cele specifice acestui interval, local în regiunile sudice, vestice și nord-vestice, iar în rest se vor situa în jurul celor normale pentru această perioadă.Regimul pluviometric va fi deficitar în cea mai mare parte a țării, dar mai ales în regiunile nord-vestice și centralePrognoza meteo pentru săptămâna 17 – 24 august anunță temperaturile medii ale aerului se vor situa în jurul celor normale pentru această săptămână, în toate regiunile.Cantitățile de precipitații estimate pentru acest interval vor fi excedentare în extremitatea de vest a țării, dar și deficitare, local, în regiunile sudice, centrale și nord-estice, iar în rest vor fi apropiate de cele normale pentru această perioadă.Prognoza meteo pentru săptămâna 24 – 31 august, temperatura medie a aerului va avea valori ușor mai ridicate decât cele normale pentru această săptămână, local în regiunile sudice și estice, iar în rest valorile termice vor fi apropiate de cele specifice pentru acest interval.Regimul pluviometric va fi excedentar în regiunile nordice, dar și în general deficitar în cele sudice, iar în rest se va situa în jurul celui normal pentru această perioadă.Prognoza meteo pentru săptămâna 31 august – 7 septembrie, valorile termice vor fi ușor mai ridicate decât cele normale pentru acest interval, în regiunile sudice, iar în rest vor fi apropiate de cele specifice acestei săptămâni.Cantitățile de precipitații estimate pentru această perioadă vor fi ușor deficitare în regiunile centrale și sud-vestice, iar în rest vor fi apropiate de cele normale pentru acest interval.APIA si SUBVENTIIEURODEPUTAT BUDA: PLĂȚILE DE CARE BENEFICIAZĂ FERMIERII CARE FAC AGRICULTURĂ ECOLOGICĂ! Agroinfo 12 august 2020 -

UE SPRIJINĂ AGRICULTURA ECOLOGICĂ. Fermierii în agricultura ecologică pot solicita și alte forme de sprijin pentru venit în cadrul politicii agricole comune (PAC). Acestea includ plățile directe și plățile pentru tinerii fermieri. În plus, ei sunt automat eligibili pentru plățile pentru înverzire, a anunțat europarlamentarul român Daniel Buda (PPE), vicepreședinte Comisia AGRI, Parlament European, pe pagina sa Facebook. Eurodeputatul le explică fermierilor ce înseamnă trecerea spre agricultură ecologică.  

Practicarea agriculturii ecologice înseamnă a respecta anumite principii, reguli, cerințe. Toți producătorii, prelucrătorii sau comercianții care doresc să își comercializeze alimentele ca produse ecologice trebuie să se înregistreze la o agenție sau un organism de control. Agenția sau organismul de control are responsabilitatea de a verifica dacă operatorul acționează în conformitate cu normele privind producția ecologică. CertificareaDacă doriți să deveniți fermier în agricultura ecologică, trebuie să fiți certificat de un organism de control. Aceasta presupune câte o inspecție pe an și un set de controale prin care organismul se va asigura că respectați normele privind producția ecologică.

ConversiaOrice fermă care dorește să devină ecologică trebuie să treacă printr-un proces cunoscut sub numele de „conversie”. În această perioadă, trebuie să utilizeze metode de producție ecologică, dar produsul rezultat nu poate fi comercializat ca produs ecologic. Durata perioadei de conversie depinde de tipul de produs organic obținut:

▶️ 3 ani pentru livezile perene care produc fructe de tip bacă și fructe pomicole▶️ 12 luni pentru pășunile destinate porcinelor și păsărilor de curte,▶️ 2 ani pentru culturile anuale și zonele de pășunat pentru animale rumegătoare.

Perioada de conversie poate fi dificilă pentru fermele ecologice. Acest lucru se întâmplă pentru că metodele ecologice duc adesea la randamente mai scăzute, iar produsele obținute nu pot fi vândute la preț de produse ecologice. Din acest motiv, Uniunea Europeană și țările UE oferă diverse măsuri de sprijin pentru a-i ajuta pe fermierii care vor să treacă la agricultura ecologică. Toate plantele care sunt cultivate în perioada de conversie trebuie să provină din semințe ecologice.

UE îi ajută pe fermierii în agricultura ecologică nu doar financiar, ci și prin consiliere cu privire la cele mai bune practici sau la adoptarea unor soluții noi și inovatoare. Acest lucru poate îmbunătăți eficiența și deci majora marjele de profit. Parteneriatul european pentru inovare în domeniul agriculturii (PEI-AGRI) caută să promoveze agricultura și silvicultura competitive și durabile, care obțin rezultate mai multe și mai bune utilizând mai puține resurse.

De asemenea, UE îi ajută pe fermieri să înființeze organizații de producători care să-i protejeze împotriva practicilor comerciale neloiale și să le ofere sprijin în timpul fluctuațiilor pieței. Fermierii în agricultura ecologică pot solicita și alte forme de sprijin pentru venit în cadrul politicii agricole comune (PAC). Acestea includ plățile directe și plățile pentru tinerii fermieri. În plus, ei sunt automat eligibili pentru plățile pentru înverzire. Plățile pentru înverzire au fost concepute pentru a-i încuraja pe fermieri să ia decizii ecologice, iar plata automată pentru fermierii în agricultură ecologică reflectă numeroasele beneficii pe care acest tip de agricultură le aduce mediului, a explicat europarlamentarul Daniel Buda, pe pagina sa Facebook.

Cuantumul plăților pe hectar pentru agricultură ecologică, pentru anul de cerere 2020, conform informațiilor obținute de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA):

Măsura 11 Agricultură ecologică  PNDR 2014-2020

Submăsura 11.1 Sprijin pentru conversia la metodele de agricultură ecologicăP1 - Culturi agricole pe terenuri arabile (inclusiv plante de nutreţ) aflate în conversia la agricultura ecologică = 293 €/ha P2 - Legume aflate în conversia la agricultura ecologică = 500 €/haP3 - Livezi aflate în conversia la agricultura ecologică = 620 €/haP4 - Vii aflate în conversia la agricultura ecologică = 530 €/haP5 - Plante medicinale şi aromatice aflate în conversia la agricultura ecologică = 365 €/haP6 – Pajişti permanenteSub-pachetul 6.1 = 143 €/haSub-pachetul 6.2 =  39 €/ha

Submăsura 11.2 - Sprijin pentru menţinerea practicilor de agricultură ecologicăP1 - Culturi agricole pe terenuri arabile (inclusiv plante de nutreţ) certificate în agricultura ecologică = 218 €/haP2 - Legume certificate în agricultura ecologică = 431 €/haP3 - Livezi certificate în agricultura ecologică = 442 €/haP4 - Vii certificate în agricultura ecologică = 479 €/haP5 - Plante medicinale şi aromatice certificate în agricultura ecologică = 350 €/haP6 - Pajişti permanenteSub-pachetul 6.1 = 129 €/haSub-pachetul 6.2 = 73 €/ha

La aceste plăți compensatorii se adaugă plățile directe pe hectar.

MADR ASTĂZI: CRESCĂTORII DE PĂSĂRI, AJUTOR DE 100 EURO/UVM! Agroinfo 12 august 2020 AJUTOR DE CRIZĂ. Crescătorii de păsări din România beneficiază de un ajutor de criză în cuantum de 100 de euro/UVM, anunță un proiect de ordonanță de urgență, publicat astăzi, 12 august 2020, pe site-ul oficial al Ministerului Agriculturii.

Proiectul de ordonanță de urgență instituie o schemă de ajutor de stat cu caracter temporar pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul avicol în contextual crizei economice generate de pandemia COVID - 19, având ca scop compensarea pierderilor cauzate de pandemia COVID-19, în perioada cuprinsă între 01 martie – 01 iulie 2020.

Potrivit proiectului de ordonanță de urgență, ajutorul se acordă crescătorilor de păsări, întreprinderilor individuale şi familiale, persoanelor fizice autorizate, după caz, precum şi persoanelor juridice care desfăşoară activitate de creștere și/sau reproducție a păsărilor pentru carne sau ouă.

Pentru a fi eligibili la acordarea ajutorului de stat beneficiarii trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele criterii de eligibilitate:

a) să dețină exploatație autorizată sanitar veterinar;b) să desfășoare activitate de creștere și/sau reproducție a păsărilor în semestrul I al anului 2020;c) nu au solicitat alte tipuri de ajutor de stat pentru aceleaşi costuri eligibile și respectă prevederile de la punctele 20 și 23 din Comunicarea CE - Cadru temporar pentru măsuri de ajutor de stat de sprijin a economiei în contextul actualei epidemii de COVID-19 (2020/C91I/01);d) nu se află în dificultate (respectiv reorganizare, lichidare, faliment) în baza evidentelor Oficiului Național al Registrului Comerțului la data de 31.12.2019.

Ajutorul de stat se acordă pe capacitatea de producție deținută de beneficiar, echivalent UVM, funcție de speciile și categoriile de păsări, respectiv, pui de carne, pui de curcă, găini ouătoare și găini rase grele.

Valoarea totală ce poate fi acordată pentru fiecare întreprindere care își desfășoară activitatea în domeniul producției primare de produse agricole nu depășește echivalentul în lei a 100.000 euro.

Cuantumul ajutorului este de 100 euro/UVM, echivalent în lei, ratele de conversie fiind 0,03 UVM pentru pui de carne și pui de curcă, respectiv 0,014 UVM pentru găini ouătoare și găini rase grele.

Valoarea totală maximă a schemei de ajutor de stat este de 109.800 mii lei, și se asigură de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru anul 2020.

Cursul de schimb euro/leu pentru calcularea valorii totale maxime/cuantumului este cursul Băncii Naţionale a României valabil la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.

Perioada de valabilitate a schemei este cuprinsă între data intrării în vigoare a prevederilor prezentei ordonanțe de urgență și data de 31 decembrie 2020.

CERERE. ACTE NECESARE!

Beneficiarii depun cererea de solicitare a ajutorului de stat la centrele judeţene ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură - APIA, respectiv al municipiului Bucureşti, pe rază căruia își are sediul social sau la centrul județean al APIA unde a depus cererea de solicitare pentru măsura 14 - Bunăstarea animalelor - pachetul b) - Păsări din cadrul PNDR 2014-2020, însoţită de următoarele documente:

a) copie de pe certificatul de înregistrare la Oficiul Național al Registrului Comerțului al beneficiarului, împuternicire și o copie a B.I./C.I. al/a reprezentantului legal/împuternicitului;b) copie de pe autorizația sanitar-veterinară;c) mișcarea pe o lună din semestrul I al anului 2020, din care să rezulte că a desfășurat activitate de creștere a păsărilor, însușită de conducătorul unității;d) copia schiţei grajdului/halei pentru fiecare exploataţie cu cod ANSVSA asumată de către beneficiar prin semnătură, din care să reiasă adresa, suprafaţa utilă a spaţiilor de creștere pentru beneficiarii care au accesat M 14. Din suprafața totală se exclude suprafaţa echipamentelor de hrănire şi adăpare așezate pe podea, stâlpii, aleile, alte spatii nedestinate creșterii pentru toate categoriile de păsări. Pe copia schitei, fermierul va menționa instrumentul/aparatul cu care au fost efectuate măsuratorile înscrise în schițele depuse și toleranța acestuia în conformitate cu fișa tehnică sau cartea tehnică a aparatului/instrumentului cu care au fost efectuate măsurătorile;e) copia schiţei validată de beneficiar aferentă locurilor de cazare, calculate conform prevederilor Ordinului președintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 136/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind standardele minime pentru protecţia găinilor ouătoare, cu modificările ulterioare, ale Ordinului președintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 30/2010 pentru aprobarea Normei sanitare veterinareprivind stabilirea normelor minime de protecţie a puilor destinaţi producţiei de carne, cu modificările ulterioare, precum și ale Ordinului președintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 63/2012 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileşte standardele minime privind protecţia păsărilor în fermă şi în timpul transportului, pentru spațiile de cazare care nu se află în M14;f) documentele justificative care atestă instituirea restricțiilor sanitare veterinare privind popularea cu păsări în semestrul I al anului 2020, dacă este cazul;g) coordonate bancare/trezorerie;h) pentru beneficiarii care au accesat măsura 14 - Bunăstarea animalelor - pachetul b) – Plăți în favoarea bunăstării păsărilor, din cadrul PNDR 2014-2020, copiile documentelor prevăzute la lit.a), b), c), d) și f) depuse împreună cu cererea de plată/deconturile justificative pentru anul 2020, precum și documentele prevăzte la lit.g) depuse împreună cu deconturile justificative aferente trimestrului I al anului 2020, rămân valabile și pentru această măsură. A.P.I.A. va prelua datele operate şi verificatedin aplicaţia electronică de gestionare a măsurii M14 - Bunăstarea animalelor - pachetul b) - Plăți în favoarea bunăstării păsărilor, din cadrul PNDR 2014-2020, referitoare la documentele beneficiarilor pentru exploataţiile cu cod ANSVSA.

Cererea de solicitare a ajutorului de stat și documentele justificative pot fi transmise la centrele judeţene ale APIA, respectiv al municipiului Bucureşti, și prin fax, poștă sau în format scanat prin e-mail, cu condiția asumării prin semnătură de către reprezentantul legal al beneficiarului pe fiecare pagină a documentelui transmis.

În situaţia în care beneficiarii deţin mai multe exploatații de creștere a păsărilor situate pe raza mai multor unităţi administrativ-teritoriale din judeţe diferite, aceştia depun o singură cerere la centrul judeţean al APIA pe rază căruia își are sediul social sau la centrul județean al APIA unde a depus cererea de solicitare pentru măsura 14 - Bunăstarea animalelor - pachetul b) - Plăți înfavoarea bunăstării păsărilor, din cadrul PNDR 2014-2020.

Perioada de depunere a cererilor de solicitare a ajutorului şi a documentelor justificative este de 20 zile lucrătoare de la data intrării în vigoare  prezentei ordonanțe de urgență.

Plata ajutorului de stat se efectuează până la data de 31 decembrie 2020.

Nu se acordă plăți ulterior datei de 31 decembrie 2020, dacă se constată că acestea nu au putut fi efectuate din cauze imputabile beneficiarului, respectiv nedeclararea unui cont valid la APIA.

După expirarea termenului de depunere a cererilor de solicitare a ajutorului de stat, centrele judeţene ale APIA, respectiv al municipiului Bucureşti verifică, aprobă sumele şi centralizează cererile şi transmit la APIA central situaţiile centralizatoare cu beneficiarii și sumele cuvenite.

APIA central întocmeşte şi transmite Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale centralizatorul cu beneficiarii și sumele cuvenite.

În baza situaţiei centralizatorului cu beneficiarii și sumele cuvenite, transmisă de APIA, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale transmite Ministerului Finanţelor Publice cererea de deschidere a creditelor bugetare, însoţită de Situaţia centralizatoare a ajutorului de stat.

Toate documentele depuse în vederea solicitării ajutoarelor de stat acordate potrivit prezentei ordonanțe de urgență se păstrează la centrele judeţene ale APIA, respectiv al municipiului Bucureşti, pe o perioadă de 10 ani fiscali de la data la care a fost acordat ajutorul.

Toate documentele care atestă ajutorul cuvenit se păstrează de către beneficiarii ajutorului pe o perioadă de 10 ani fiscali de la data încasării sumei cuvenite.

Beneficiarul are obligația să anunțe orice modificare privind datele din cerere la centrul judeţean al APIA, respectiv al municipiului Bucureşti unde a depus cererea de solicitare, în termen de 5 zile lucrătoare de la respectiva modificare.

În cazul nerespectării de către beneficiari a condiţiilor prevăzute la art.4 din prezenta schemă, aceștia sunt obligaţi la restituirea contravalorii sprijinului financiar, la care se adaugă dobânzi şi penalităţi de întârziere de la data încasării acestuia, conform prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare.

Schema de ajutor de stat se modifică / completează, după caz, urmare a solicitărilor Comisiei Europene din perioada procesului de notificare.

După expirarea termenului de depunere a cererilor de solicitare a ajutorului de stat și primirea deciziei Comisiei Europene privind aprobarea acordării ajutorului de stat, se efectuează autorizarea la plată a beneficiarilor şi se poate constitui obligaţia de plată a acestui ajutor.

OFICIAL MADR! AJUTOR DE 100 DE EURO/UVM pentru CRESCĂTORII DE PORCI! Agroinfo 12 august 2020 AJUTOR DE CRIZĂ! Crescătorii de porci din România primesc un ajutor de criză de 100 de euro/UVM, anunță astăzi, 12 august 2020, un proiect de ordonanță de urgență publicat pe site-ul oficial al Ministerului Agriculturii.

Potrivit proiectului de act normativ, se instituie o schemă de ajutor de stat cu caracter temporar pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul suin în contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19, având ca scop compensarea pierderilor cauzate de pandemia COVID-19, în perioada cuprinsă între 01 martie – 01 iulie 2020.

Beneficiari, criterii de eligibilitate, durata schemei și valoarea ajutorului de stat

Ajutorul se acordă crescătorilor care dețin animale din specia suine, respectiv, întreprinderilor individuale şi familiale, persoanelor fizice autorizate, după caz, precum şi persoanelor juridice care desfăşoară activitate de îngrășare și/sau reproducție a suinelor, denumite în continuare beneficiari.

Pentru a fi eligibili la acordarea ajutorului de stat beneficiarii trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele criterii de eligibilitate:a) să dețină exploatație cu cod ANSVSA înregistrată/autorizată sanitar veterinar;b) să desfășoare activitate de îngrășare și/sau reproducție a suinelor în semestrul I al anului 2020, cu excepția celor care dețin exploatații aflate în imposibilitate de populare din cauza măsurilor de restricție sanitare veterinare generate de evoluția pestei porcine africane;c) nu au solicitat alte tipuri de ajutor de stat pentru aceleaşi costuri eligibile în baza Comunicării CE - Cadru temporar pentru măsuri de ajutor de stat de sprijin a economiei în contextul actualei epidemii de COVID-19 (2020/C91I/01);d) nu se afla în dificultate, (respectiv reorganizare, lichidare, faliment) în baza evidențelor Oficiului Național al Registrului Comerțului la data de 31.12.2019.

Ajutorul de stat se acordă pe capacitatea de producție deținută de beneficiar, echivalent UVM, funcție de categoriile de suine, respectiv, suine la îngrășat și animale de reproducție.

Valoarea totală ce poate fi acordată pentru fiecare întreprindere care își desfășoară activitatea în domeniul producției primare de produse agricole nu depășește echivalentul în lei a 100.000 euro.

Cuantumul ajutorului este de 100 euro/UVM, echivalent în lei, ratele de conversie fiind 0,3 UVM pentru porc gras, 0,5 UVM pentru animale de reproducție (scroafe și scrofițe);

Valoarea totală maximă a schemei de ajutor de stat este de 131.760 mii lei și se asigură de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru anul 2020.

Cursul de schimb euro/leu pentru calcularea valorii totale maxime/cuantumului este cursul Băncii Naţionale a României valabil la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțede urgențe.

Perioada de valabilitate a schemei este cuprinsă între data intrării în vigoare a prevederilor prezentei ordonanțe de urgență și data de 31 decembrie 2020.

CERERE. ACTE NECESARE!

Beneficiarii depun cererea de solicitare a ajutorului de stat, la centrele judeţene ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură – APIA, respectiv al municipiului Bucureşti, pe rază căruia își are sediul social sau la centrul județean al APIA, unde a depus cererea de solicitare pentru măsura 14 - Bunăstarea animalelor - pachetul a) – Plăți în favoarea bunăstării porcinelor din cadrul PNDR 2014-2020, însoţită de următoarele documente:

a) copie de pe certificatul de înregistrare la Oficiul Național al Registrului Comerțului al beneficiarului, împuternicire și o copie a B.I./C.I. al/a reprezentantului legal/împuternicitului;b) copie de pe documentul de înregistrare sanitar-veterinară/autorizația sanitar-veterinară, după caz;c) mișcarea animalelor pe o lună din semestrul I al anului 2020, din care să rezulte că a desfășurat activitate de creștere a suinelor, însușită de conducătorul unității;d) copia schiţei grajdului/halei pentru fiecare exploataţie cu cod ANSVSA asumată de beneficiar prin semnătură, din care să reiasă adresa, suprafaţa utilă a spaţiilor de crestere pentru beneficiarii care au accesat M 14.e) copia schiței validată de beneficiar aferentă locurilor de cazare, calculate conform prevederilor Ordinului președintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 202/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileşte standarde minime pentru protecţia porcinelor, cu modificările și completările ulterioare, pentru spațiile de cazare care nu se află în M14;f) documentele justificative care atestă instituirea restricțiilor sanitare veterinare privind popularea cu suine în semestrul I al anului 2020, dacă este cazul;g) coordonate bancare/trezorerie;h) pentru beneficiarii care au accesat măsura 14 - Bunăstarea animalelor - pachetul a) – Plăți în favoarea bunăstării porcinelor, din cadrul Programului Național De Dezvoltare Rurală –PNDR, 2014- 2020, copiile documentelor prevăzute la lit.a), b), c), d) și g) depuse împreună cu cererea de plată/deconturile justificative rămân valabile și pentru această schemă. A.P.I.A. va prelua dateleoperate şi verificate din aplicaţia electronică de gestionare a măsurii M14 - Bunăstarea animalelor - pachetul a) - Plăți în favoarea bunăstării porcinelor, din cadrul PNDR 2014-2020, referitoare la documentele beneficiarilor pentru exploataţiile cu cod ANSVSA.

Cererea de solicitare a ajutorului de stat și documentele justificative pot fi transmise la centrele judeţene ale APIA, respectiv al municipiului Bucureşti, și prin fax, poștă sau în format scanat prin e-mail, cu condiția asumării prin semnătură de către reprezentantul legal al beneficiarului pe fiecare pagină a documentelui transmis.

În situaţia în care beneficiarii deţin mai multe exploatații de creștere a suinelor cu coduri ANSVSA situate pe raza mai multor unităţi administrativ-teritoriale din judeţe diferite, aceştia depun o singură cerere la centrul judeţean al APIA pe raza căruia îșiare sediul social sau la centrul județean al APIA unde a depus cererea de solicitare pentru măsura 14 - Bunăstarea animalelor - pachetul a) - Plăți în favoarea bunăstării porcinelor, din cadrul PNDR 2014-2020.

Perioada de depunere a cererilor şi a documentelor justificative este de 20 zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.

Plata ajutorului de stat se efectuează până la data de 31 decembrie 2020. Nu se acordă plăți ulterior datei de 31 decembrie 2020, dacă se constată că acestea nu au putut fi efectuate din cauze imputabile beneficiarului, respectiv nedeclararea unui cont valid la APIA.

După expirarea termenului de depunere a cererilor de solicitare a ajutorului de stat centrele judeţene ale APIA, respectiv al municipiului Bucureşti verifică, aprobă sumele şi centralizează cererile şi transmit la APIA situaţiile centralizatoare cu beneficiarii și sumele cuvenite.

Toate documentele depuse în vederea solicitării ajutoarelor de stat acordate potrivit prezentei ordonanțe de urgență se păstrează la centrele judeţene ale APIA, respectiv al municipiului Bucureşti, pe o perioadă de 10 ani fiscali de la data la care a fost acordat ajutorul.

Toate documentele care atestă ajutorul cuvenit se păstrează de către beneficiarii ajutorului pe o perioadă de 10 ani fiscali de la data încasării sumei cuvenite.

Beneficiarul are obligația să anunțe orice modificare privind datele din cerere la centrul judeţean al APIA, respectiv al municipiului Bucureşti, unde a depus cererea de solicitare, în termen de 5 zile lucrătoare de la respectiva modificare.

În cazul nerespectării de către beneficiari a condiţiilor, aceștia sunt obligaţi la restituirea contravalorii sprijinului financiar, la care se adaugă dobânzi şi penalităţi de întârziere de la data încasării acestuia, conform prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare.

Schema de ajutor de stat se modifică / completează, după caz, urmare a solicitărilor Comisiei Europene din perioada procesului de notificare.

După expirarea termenului de depunere a cererilor de solicitare a ajutorului de stat și primirea Deciziei (Comisiei Europene) privind aprobarea acordării ajutorului de stat, se efectuează autorizarea la plată a beneficiarilor şi se poate constitui obligaţia de plată a acestui ajutor. APIA virează sumele în contul beneficiarilor.

OFICIAL! AJUTOR DE MINIMIS APICULTORI: 25 DE LEI/FAMILIE DE ALBINE! Agroinfo : 12 august 2020 - 11:54

OFICIAL! Ministerul Agriculturii anunță astăzi, 12 august 2020, un ajutor de minimis de 25 de lei/familie de albine acordat apicultorilor care au suferit pierderi de pe urma fenomenelor hidrometeorologice. Proiectul de hotărâre de Guvern a fost publicat astăzi pe site-ul oficial MADR.

Ajutorul de minimis se acordă întreprinderilor care îşi desfăşoară activitatea în sectorul apicol, în domeniul producţiei primare, pentru compensarea efectelor fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile manifestate în perioada martie – mai 2020 asupra sectorului apicol”, astfel încât să se asigure continuarea ciclului de producţie.

Beneficiarii, criteriile de eligibilitate, cuantumul sprijinului financiar şi modalitatea de acordare a schemei de ajutor de minimis

a) apicultorilor, persoane fizice care dețin atestat de producător emis în baza Legii nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței produselor din sectorul agricol, cu modificările și completările ulterioare, valabil la data depunerii cererii;b) apicultorilor, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale, constituite potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.182/2016;c) apicultorilor, persoane juridice, precum şi oricărei forme asociative cu sau fără personalitate juridică constituite conform legii.

Pentru a fi eligibile la acordarea ajutorului de minimis prevăzut de prezenta hotărâre, întreprinderile/întreprinderile unice trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele criterii de eligibilitate:a) să aibă familii de albine înscrise în baza de date naţională apicolă la data 1 martie 2020, conform Sistemului unitar de identificare a stupinelor şi stupilor, gestionat de Agenția Națională pentru Zootehnie „Prof. Dr. G.K. Constantinescu”, potrivit prevederilor Ordinului ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 251/2017 pentru aprobarea Sistemului unitar de identificare a stupinelor şi stupilor;b) să aibă familii de albine înregistrate/autorizate la direcţia sanitar-veterinară şi pentru siguranţa alimentelor judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti.

Sprijinul financiar reprezentând ajutor de minimis potrivit prezentei hotărâri se acordă beneficiarilor pentru compensarea efectelor fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile manifestate în perioada martie – mai 2020 asupra sectorului apicol, astfel încât să se asigure continuarea ciclului de producţie, în cuantum de 25 lei/familia de albine.

Valoarea totală a ajutorului de minimis care se acordă unei întreprinderi/întreprinderi unice nu poate depăşi suma de 20.000 euro pe durata a 3 exerciţii financiare, în cursul exerciţiului financiar actual şi în cele două exerciţii financiare precedente.

În cazul nerespectării prevederilor, beneficiarii schemei de minimis sunt obligaţi la restituirea contravalorii sprijinului financiar, la care se adaugă dobânzi şi penalităţi de întârziere de la data încasării acestuia, conform prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare.

Sumele reprezentând ajutoare de minimis se plătesc beneficiarilor într-o singură tranşă.

Valoarea totală a schemei de ajutor de minimis este de 49.948.500 lei și se asigură din bugetul de stat, în limitele prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe anul 2020 la capitolul 83.01 „Agricultură, silvicultură, piscicultură şi vânătoare", titlul 51 "Transferuri între unităţi ale administraţiei publice", articolul 51.01 "Transferuri curente", alineatul 51.01.01 "Transferuri către instituţii publice", prin bugetul repartizat direcțiilor pentru agricultură judeţene şi a municipiului Bucureşti pe anul 2020, care asigură sumele necesare acordării schemei de la capitolul 83.10 "Agricultură, silvicultură, piscicultură şi vânătoare", titlul 40 "Subvenţii", articolul 40.15 "Sprijinirea producătorilor agricoli".

Începând cu data intrării în vigoare a prezentei hotărâri și înainte de depunerea cererii, direcţiile pentru agricultură judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, în prezenţa potenţialilor beneficiari, verifică sumele rămase şi potenţial a fi primite prin prezenta schemă de ajutor de minimis, rezultate după însumarea ajutoarelor de minimis primite pe durata a trei exerciţii financiare, respectiv ajutoarele acordate în cele două exerciţii financiare precedente şi în exerciţiul financiar în cauză, şi până la concurenţa sumei de 20.000 euro, potrivit art. 3 alin. (2) din Regulamentul de minimis în sectorul agricol.

Direcțiile pentru agricultură județene sau a municipiului București solicită Agenției Naționale pentru Zootehnie „Prof. Dr. G.K. Constantinescu” lista apicultorilor cu efectivele de albine înscrise în baza de date naţională apicolă la data de 1 martie 2020.

CERERE. ACTE

După efectuarea verificării și informarea beneficiarilor asupra efectivelor înscrise în listă, beneficiarii depun la direcţiile pentruagricultură judeţene sau a municipiului Bucureşti cererea însoţită de următoarele documente:a) copie a BI/CI al/a solicitantului persoană fizică sau, după caz, împuternicire/procură notarială şi o copie a BI/CI al/a reprezentantului legal;b) copie a atestatului de producător în cazul beneficiarilor prevăzuți la art. 5, lit. a)c) copie a certificatului de înregistrare la registrul comerţului/Registrul naţional al asociaţiilor şi fundaţiilor sau a actului în baza căruia îşi desfăşoară activitatea, în cazul persoanelor juridice, precum şi copie a BI/CI al/a împuternicitului persoană fizică;d) dovadă cont activ bancă/trezorerie;e) copia documentului de înregistrare/autorizare sanitar-veterinară, eliberat de către direcţia sanitar-veterinară şi pentru siguranţa alimentelor judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, pe a cărei rază teritorială se desfăşoară permanent activitatea stupinei;

Cererea prevăzută la alin. (1), însoţită de documentele poate fi transmisă la direcţiile pentru agricultură judeţene sau a municipiului Bucureşti şi prin fax sau poştă sau în format electronic prin e-mail. Verificarea sumelor rămase sau potenţial a fi primite prin schema de ajutor de minimis se realizează de către persoana împuternicită din direcţia pentru agricultură judeţeană sau a municipiului Bucureşti şi se comunică telefonic/fax sau în format electronic prin e-mail înainte de înregistrarea cererii.

În situaţia în care beneficiarii prevăzuți la art. 5 deţin în exploataţie mai multe stupine care sunt situate pe raza mai multor unităţi administrativ-teritoriale din judeţe diferite, aceștia depun o singură cerere la direcţia pentru agricultură judeţeană pe teritoriulcăreia beneficiarul deține numărul cel mai mare de familii de albine.

Termenul final de depunere a cererilor şi documentelor însoţitoare  este data de 31 august 2020.

Ajutorul de minimis acordat în temeiul prezentei hotărâri este avut în vedere pentru a fi dedus din orice schemă viitoare de ajutor de minimis.

În cazul nerespectării de către beneficiari a condiţiilor prevăzute prin prezenta schemă, aceștia sunt obligaţi la restituirea contravalorii sprijinului financiar, la care se adaugă dobânzi şi penalităţi de întârziere de la data încasării acestuia, conform prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare.

AJUTOR DE CRIZĂ pentru CRESCĂTORII DE OVINE/CAPRINE! 5 LEI/CAP DE OVINĂ/CAPRINĂ! Agroinfo Publicat: 12 august 2020 OFICIAL! Ministerul Agriculturii anunță astăzi, 12 august 2020, într-un proiect de ordonanță de urgență, un ajutor de criză acordat crescătorilor de ovine și/sau caprine din România de 5 lei/cap de ovină/caprină. Vor beneficia de ajutor crescătorii care au minim 50 de ovine și minim 25 de caprine până la limita de 1.000 de capete de animale.

Potrivit proiectului de act normativ, este instituită o schemă de ajutor de stat cu caracter temporar pentru susținerea activității de creștere a animalelor din sectorul ovin/caprin în contextul crizei economice generate de pandemia COVID – 19,  având ca scop compensarea pierderilor cauzate de pandemia COVID-19, în perioada cuprinsă între 1 martie – 1 iulie 2020.

Schema se aplică pe întreg teritoriul României.

Schema nu se cumulează cu alte ajutoare de stat sau ajutoare de minimis cu aceleași costuri eligibile identificabile.

Beneficiari, criterii de eligibilitate, durata schemei și valoarea ajutorului de statAjutorul se acordă crescătorilor care dețin animale din speciile ovine și caprine respectiv, întreprinderilor individuale şi familiale, persoanelor fizice autorizate, persoanelor fizice, după caz, precum şi persoanelor juridice.

Pentru a fi eligibili la acordarea ajutorului de stat, beneficiarii trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele criterii de eligibilitate:

a) să dețină animale din speciile ovine /caprine identificate și înregistrate în RNE ;b) nu au solicitat alte tipuri de ajutor de stat pentru aceleaşi costuri eligibile în baza Comunicării CE - Cadru temporar pentru măsuri de ajutor de stat de sprijin a economiei în contextul actualei pandemii de COVID-19 (2020/C91I/01);c) nu se afla în dificultate (respectiv reorganizare, lichidare, faliment) în baza evidențelor Oficiului Național al Registrului Comerțului la data de 31.12.2019 sau în cazul persoanei fizice nu a fost emisă o decizie definitivă a instanțelor judecătorești de constatare a falimentului pănă la data de 31.12.2019

Ajutorul de stat se acordă pentru un efectiv cuprins între 50 și 1000 de capete de femele ovine, inclusiv, pe beneficiar, cu vârsta de 1 an la data de 31 martie a anului 2020;

Ajutorul de stat se acordă și pentru un efectiv de minim 25 și maximum 1000 capete femele caprine, inclusiv, pe beneficiar, care au vârsta de minimum un an la data de 31 martie a anului 2020;

Ajutorul de stat pentru ovine poate fi cumulat cu ajutorul de stat pentru caprine pentru același beneficiar.

Cuantumul ajutorului este de 5 lei/cap ovină/caprină.

Valoarea totală ce poate fi acordată pentru fiecare întreprindere care își desfășoară activitatea în domeniul producției primare de produse agricole nu depășește echivalentul în lei a 100.000 euro.

Valoarea totală maximă a schemei de ajutor de stat este de 45.000 mii lei și se asigură de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe anul 2020.

Perioada de valabilitate a schemei este cuprinsă între data intrării în vigoare a prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă şi data de 31 decembrie 2020.

CERERE. ACTE!

Beneficiarii depun la centrele judeţene ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură -APIA, respectiv al municipiului Bucureşti, cererea însoţită de următoarele documente:

a) copie de pe B.I./C.I. a beneficiarului, certificatul de înregistrare la Oficiul Național al Registrului Comerțului al beneficiarului, împuternicire și o copie a B.I./C.I. al/a reprezentantului legal;b) registrul exploatației emis de operatorul Sistemului naţional de identificare și înregistrare a animalelor din care rezultă efectivul de ovine/caprine deținut la data depunerii cererii, pentru exploatația cu cod ANSVSA înscrisă în cerere;c) coordonate bancare/trezorerie.

Cererea de solicitare a ajutorului de stat și documentele justificative pot fi transmise la centrele judeţene ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, respectiv al municipiului Bucureşti, și prin fax sau poștă sau în format electronic scanat prin e-mail, cu condiția asumării prin semnătură de către reprezentantul legal al beneficiarului pe fiecare pagină a documentului transmis.

În situaţia în care beneficiarii deţin mai multe exploatații de creștere a ovinelor/caprinelor cu coduri ANSVSA situate pe raza mai multor unităţi administrativ-teritoriale din judeţe diferite, aceştia depun o singură cerere la centrul judeţean al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură pe raza căruia își au sediul social.

Perioada de depunere a cererilor de solicitare a ajutorului de stat şi a documentelor justificative este de 20 zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.

Plata ajutorului de stat se efectuează până la data de 31 decembrie 2020. Nu se acordă plăți ulterior datei de 31 decembrie 2020, dacă se constată că acestea nu au putut fi efectuate din cauze imputabile beneficiarului, respectiv nedeclararea unui cont valid la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură.

După expirarea termenul de depunere a cererilor de solicitare a ajutorului de stat, centrele judeţene ale APIA, respectiv al municipiului Bucureşti verifică, aprobă sumele şi centralizează cererile şi transmit APIA central situaţiile centralizatoare cu sumele solicitate.

APIA Central întocmeşte şi transmite Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale situația centralizatoare a cererilor de solicitare a ajutorului de stat.

În baza situaţiei centralizatoare a cererilor de solicitare a ajutorului de stat, transmisă de APIA Central, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale transmite Ministerului Finanţelor Publice cererea de deschidere a creditelor bugetare, însoţită de Situaţia centralizatoare a ajutorului de stat, conform modelului prevăzut în anexa nr. 4.

După aprobarea de către Ministerul Finanţelor Publice a deschiderii creditelor bugetare, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale deschide şi repartizează credite bugetare APIA, care la rândul său repartizează credite bugetare centrelor județene APIA, respectiv al municipiului Bucureşti, cu sumele cuvenite.

Centrele județene APIA, respectiv al municipiului Bucureşti, virează sumele cuvenite în conturile beneficiarilor, conform legislaţiei în vigoare.

Toate documentele depuse în vederea solicitării ajutoarelor de stat acordate potrivit prezentei ordonanțe se păstrează la centrele judeţene ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, respectiv al municipiului Bucureşti, pe o perioadă de 10 ani fiscali de la data la care a fost acordat ajutorul.

Toate documentele care atestă ajutorul cuvenit se păstrează de către beneficiarii ajutorului pe o perioadă de 10 ani fiscali de la data încasării sumei cuvenite.

Beneficiarul are obligația să anunțe orice modificare privind datele din cerere la centrul judeţean al APIA, respectiv al municipiului Bucureşti unde a depus cererea de solicitare, în termen de 5 zile lucrătoare de la respectiva modificare.

În cazul nerespectării de către beneficiari a condiţiilor, aceștia sunt obligaţi la restituirea contravalorii sprijinului financiar, la care se adaugă dobânzi şi penalităţi de întârziere de la data încasării acestuia, conform prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare.

Schema de ajutor de stat este notificată la Comisia Europeană.

AJUTOR DE 300.000 DE EURO pentru FERMIERI! INFORMAȚIILE DE CARE AVEȚI NEVOIE! Agroinfo 12 august 2020

GHID PE ÎNȚELESUL TUTUROR. Ministerul Agriculturii vă explică într-un ghid sintetic, pe înțelesul tuturor, cum obțineți ajutorul de 300.000 de euro pentru construirea unui abator de capacitate mică în zona montană. Linia de finanțare este deschisă la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) până la data de 31 decembrie 2020.

Alocarea pentru submăsura 4.2 - Sprijin pentru investiții în procesarea și marketingul produselor, abatoare în zona montană, pentru anul 2020, este de 12,9 milioane de euro.

Finanțare nerambursabilă 50% pentru IMM-uri și 40% pentru alte întreprinderi. Valoarea ajutorului este de până la 300.000 de euro pentru abatoare de capacitate mică în zona montană.

BENEFICIARII

Persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale (II), întreprinderi familiale (IF), societăți în nume colectiv, societăți în comandită simplă, societăți pe acțiuni, societăți în comandită pe acțiuni, societăți cu răspundere limită și cooperative agricole de procesare a produselor agricole.

Sprijinul financiar se acordă pentru susinerea producătorilor primari, creșterea valorii adăugate a produselo agricole, promovarea pe piețele locale a circuitelor scurte de aprovizionare, pentru facilitarea diversificării, a înființării și a dezvoltării de întreprinderi mici și a creării de noi locuri de muncă.

CRITERII DE SELECȚIE A PROIECTELOR:- crearea lanțurilor alimentare integrate respectiv integrarea sistemelor de colectare, procesare și comercializare - maxim 20 puncte- asocierea în cadrul cooperativelor sau a grupurilor de producători - maxim 35 puncte- realizarea de produse de înaltă valoare adăugată (ex. produse ecologice, tradiționale, certificate de MADR, scheme de calitate la nivel european) - maxim 15 puncte;- potențial agricol al zonelor determinat în baza unor studii de specialitate - maxim 30 puncte. Pragul minim pentru sM 4.2 este de 10 puncte și reprezintă pragul sub care niciun proiect nu poate beneficia de finanțare nerambursabilă.În cadrul aceleiași submăsuri, un solicitant poate depune o singură cerere de finanțare, într-o singură sesiune de depunere proiecte (cu respectarea condițiilor de eligibilitate).

CONDIȚII MINIME DE ACCESARE

Solicitantul trebuie să:- demonstreze încadrarea în categoria beneficiarilor eligibili în baza documentelor de înființare sau a verificărilor ONRC;- proceseze produse agricole incluse în lista cuprinsă în Anexa 1 la Tratatul pentru Funcționarea UE în scopul obținerii de produse Anexa I și non-Anexa I;- demonstreze capacitatea de cofinanțare a investiției;- demonstreze viabilitatea economică a investiției în baza documentelor tehnico-economice;- nu fie în dificultate financiară în conformitate cu legislația în vigoare;- demonstreze că profitul mediu anual (ca medie a ultimilor 3 ani fiscali) nu depășește de 4 ori valoarea sprijinului solicitat.

ABATOARELE ELIGIBILE PRIN SM 4.2 MONTAN

Abatorul de capacitate mică este o unitate cu spații și dotări adecvate pentru recepția, cazarea și tăierea unui număr redus de animale, precum și pentru livrarea produselor comestibile și necomestibile rezultate.Număr redus de animale reprezintă numărul maxim de animale care pot fi sacrificate la nivelul abatoarelor de capacitate mică incluzînd tăierile de urgență astfel:Pentru abatoarele de capacitate mică:porcine, ovine sau caprine - 200 de capete/lună;bovine - 40 capete/lună;orice combinație a acestor specii, dar care nu depășește 5 UVM/zi.Centrele de sacrificare:porcine, ovine sau caprine - 100 capete/lună;bovine - 20 capete/lună;orice combinație a acestor specii, dar care nu depășește 2,5 UVM/zi.

ATENȚIE!

Solicitantul trebuie să respecte următoarele:- să se încadreze în categoria beneficiarilor eligibili;- să desfășoare activități economice (ca persoană fizică autorizată/întreprindere individuală/întreprindere familială/persoană juridică română);- să acționeze în nume propriu;- să asigure surse financiare stabile și suficiente pe tot parcursul implementării proiectului;- investiția trebuie să se încadreze în cel puțin una dintre acțiunile/operațiunile eligibile prevăzute prin submăsură.

CE SE POATE REALIZA

Înființarea unitățior de sacrificare și procesare a cărnii, precum și construirea și dotarea spațiilor adecvate în vederea desfășurării activităților de abatorizare sau întregul flux tehnologic;Construcții destinate protecției mediului, infrastructură internă și utilități, precum și branșamente și racorduri necesare proiectelor și sisteme supraveghere video;Spațiile destinate personalului de producție cu scop de igienizare: vestiare tip filtru pentru muncitori, biroul medicului veterinar, biroul maiștrilor, a șefului de secție, spațiu pentru servirea mesei:Achiziționarea de instalații, echipamente și mijloace de transport pentru colectarea materiei prime și/sau comercializarea produselor în cadrul lanțurilor alimentare integrate;Mijloacele de transport specializate pentru animalele destinate sacrificării sau pentru produsele rezultate, autoizoterme, rulote și remorci;Producerea și utilizarea energiei din surse regenerabile (solară, eoliană, geotermală), a energiei produsă cu ajutorul pompelor de căldură în cadrul unității procesatoare (inclusiv în cadrul unității de sacrificare) exclusiv pentru consumul propriu și investiții pentru îmbunătățirea eficienței energetice;Cheltuieli pentru consultanță, marketing, proiectare, monitorizare și management.

Intensitatea sprijinului nerambursabil se va putea majora suplimentar cu 20 de puncte procentuale pentru investiții colective, de exemplu proiecte depuse de cooperative, grupuri de producători. Surse: AFIR, Ministerul Agriculturii

VERIFICAREA PE TEREN PENTRU CERERILE DE PLATĂ, SUSPENDATĂ DE AGENȚIA DE PLĂȚI! Agroinfo 12 august 2020 ANUNȚ OFICIAL. Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a anunțat marți, 11 august 2020, că vizitele în teren la fermele care au cerut bani europeni vor fi înlocuite cu documente justificative.

În contextul pandemic actual în care a fost necesară dispunerea unor  măsuri pentru limitarea riscului de răspândire și infectare cu SARS-COV-2 și în conformitate cu OMADR 181/30.06.2020 și 125/05.05.2020, în condiţiile în care  AFIR nu este în măsură să efectueze vizitele în teren, pentru anul 2020 s-a stabilit  ca efectuarea vizitelor pe teren în etapa de  evaluare-selectare a cererilor de finanţare, precum şi cele pentru autorizarea cererilor de plată să se realizeze după cum urmează:

- pentru cererile de finanţare aflate în etapa de  evaluare – selectare, vizita pe teren se va înlocui cu  documente justificative relevante transmise de solicitanți;- pentru autorizarea cererilor de plată, vizitele pe teren se vor înlocui cu  documente justificative relevante  transmise de  beneficiari.

Pentru autorizarea la plată a cererilor de plată aferente tranșelor finale, efectuarea vizitei pe teren se poate înlocui cu  documente justificative relevante transmise de  beneficiari dacă prin amânarea vizitei pe teren există riscul depăşirii termenelor procedurale incidente.

În cazul în care vizitele pe teren nu pot fi înlocuite prin examinarea documentelor justificative în sensul că documentele justificative finale nu sunt suficiente pentru a permite luarea unei decizii cu privire la implementarea operațiunilor, se va autoriza plata iar vizitele pe teren se vor efectua ulterior autorizării la plată imediat ce condițiile permit.

Decizia de a înlocui vizitele pe teren cu  documente justificative se ia în urma analizei contextului epidemiologic existent la nivelul fiecărui  proiect  sau structură AFIR.

De asemenea, la nivelul  AFIR se suspendă activitatea de lucru cu publicul la sediul central și la sediile structurilor regionale și județene ale  AFIR. Relațiile cu publicul se vor desfășura temporar doar onine prin intermediul adreselor de e-mail, prin intermediul telefonului, prin servicii de curierat și prin pagina oficială de Facebook a Agenției.

Datele de contact sunt disponibile la sectiunea Contacte. Pentru Centrele regionale si Oficiile județene, contactele sunt disponibile la secțiunea Structuri Teritoriale.

Audiențele acordate de conducerea  AFIR vor fi realizate exclusiv telefonic, precizează AFIR într-un comunicat transmis pentru AGROINFO.

ALTELERadiografia economiei în T2/2020 în 10 indicatori cheie: Datele din iunie oferă un licăr de speranţă că economia a atins fundul sacului. Cât vor „costa“ aprilie şi mai, luni de contracţie severă Cristina Roşca 12.08.2020,

Vineri, 14 august, Institutul Naţional de Statistică va publica cel mai aşteptat indicator din acest an, evoluţia PIB-ului în trimestrul al doilea din 2020.

Aprilie şi mai au reprezentat pentru economia locală cele mai negre luni din ultimii 20 de ani, cu scăderi pe care nicio altă criză indiferent de amploarea sa nu le-a provocat. Astfel, numărul turiştilor a scăzut cu 98% şi respectiv 97% în aprilie şi mai, cele două luni marcate de starea de urgenţă în care lumea aproape s-a oprit. În aceeaşi perioadă antreprenorii locali şi-au pierdut apetitul pentru business, numărul de companii nou înfiinţate scăzând drastic. De la o medie de 12.000 – 14.000 de firme noi lunar, aprilie 2020 a adus doar 2.500 de companii nou create.

Ca nicio altă criză de până acum, pandemia a blocat complet sau aproape total anumite sectoare ale economiei, impactul fiind chiar mai dur decât în cazul unui război, spun analiştii.

Consumul privat, cel care a ţinut timp de mulţi ani economia în priză, fiind principalul motor al PIB-ului românesc, a scăzut cu aproape 20% în aprilie, o lună marcată de stupoare şi de incertitudine, în care oamenii au cumpărat doar strictul necesar.

Totuşi, economia trebuie să meargă mai departe, astfel că iunie a adus primele semnale pozitive. Cea mai bună veste a venit de la consumul privat, care a crescut în serie brută cu 2,9% în iunie 2020 versus aceeaşi lună a anului trecut. Astfel, încrederea românilor în a cumpăra a revenit în luna iunie după două luni anemice. Şi economia a simţit nevoia de un suflu nou, astfel că numărul de companii create în iunie 2020 este cu 16% mai mare faţă de iunie 2019.

Cei zece indicatori cheie analizaţi de ZF pentru a creiona tabloul economiei în T2 indică faptul că economia a depăşit punctul critic, astfel că direcţia e doar în sus.

 Ce spun datele despre trimestrul al doilea din 2020?

♦ Scăderile din consum, de 19,5% în aprilie şi de 5,3% în mai, au însemnat primele luni pe minus pentru consumul privat de după august 2013. În iunie consumul a crescut cu 2,9%

♦ 13% - scăderea exporturilor în iunie, după minus 40% şi minus 47% în aprilie şi mai

♦ -62% - este scăderea capitalului trimis de investitori străini în firme din România în T2 2020 faţă de T2/2019

♦ -21% - rata de declin a autorizaţiilor de construcţie eliberate în perioada aprilie-iunie 2020, faţă de acelaşi interval din 2019, cea mai pregnantă scădere înregistrându-se în aprilie, când declinul a fost de 37%

♦ 5,2% a fost rata şomajului în iunie, cu 1,2 puncte procentuale mai mare faţă de iunie 2019. În martie 2020, rata şomajului a fost de 4,6%.

♦ În primele şase luni din 2020, numărul deceselor a fost cu 5.765 mai mic decât în aceeaşi perioadă din 2019

♦ Numărul total al sosirilor în structurile de cazare a fost cu 88% mai mic în perioada aprilie – iunie 2020, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut

Salariul mediu net a crescut cu 5% în iunie comparativ cu aceeaşi lună din 2019. Cum pot angajatorii să crească salariile în plină pandemie? „Angajatorii vor căuta să menţină stabil nivelul salarial până la echilibrarea conturilor şi reluarea vânzărilor la un nivel considerat acceptabil.“ Ramona Cornea 12.08.2020,

Salariul mediu net la nivel de economie a ajuns la 3.298 de lei în luna iunie a acestui an, în creştere cu 5% comparativ cu cel din aceeaşi lună a anului trecut, conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică (INS).

Dintre cele 20 de diviziuni CAEN, sectoare de activitate ale economiei, prezentate în statisticile INS, 17 au înregistrat creşteri ale salariului mediu net în luna iunie 2020 comparativ cu luna trecută. Comparativ cu aceeaşi lună a anului trecut, situaţia este la fel – 17 dintre cele 20 de diviziuni CAEN au înregistrat creşteri salariale. Astfel, cum pot angajatorii să crească salariile în condiţiile în care economia locală este într-o criză profundă din cauza pandemiei de COVID-19?

INS: Exporturile României au scăzut cu 18,1%, iar importurile au scăzut cu 12,6%, în prima jumătate a anului Financial Intelligence 10 august 2020,

Deficitul comercial al României a ajuns, în primele şase luni ale anului, la 8,665 miliarde de euro, în creştere cu 935,7 milioane de euro faţă de cel înregistrat în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2019, arată datele publicate luni de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Potrivit sursei citate, în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2020, exporturile FOB au însumat 28,590 miliarde de euro, iar importurile CIF au însumat 37,255 miliarde de euro.

În perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2020, exporturile au scăzut cu 18,1%, iar importurile au scăzut cu 12,6%, comparativ cu perioada similară din 2019.

Conform INS, în luna iunie 2020, exporturile FOB au însumat 4,843 miliarde de euro, iar importurile CIF au însumat 6,164 miliarde de euro, rezultând un deficit de 1,321 miliarde de euro. Faţă de luna iunie 2019, exporturile din luna iunie 2020 au scăzut cu 12,9%, iar importurile au scăzut cu 7,9%.

În perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2020, ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de grupele de produse: maşini şi echipamente de transport (46,6% la export şi 35,6% la import) şi alte produse manufacturate (31% la export şi respectiv 30% la import).

Valoarea schimburilor intra-UE27 de bunuri în primele şase luni ale acestui an a fost de 20,827 miliarde de euro la expedieri şi de 27,195 miliarde de euro la introduceri, reprezentând 72,8% din total exporturi şi 73,0% din total importuri.

Valoarea schimburilor extra-UE27 de bunuri în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2020 a fost de 7,762 miliarde de euro la exporturi şi de 10,059 miliarde de euro la importuri, reprezentând 27,2% din total exporturi şi 27% din total importuri.

INS menţionează că soldul balanţei comerciale FOB/CIF se calculează pe baza valorii exportului FOB şi a importului CIF, ca diferenţă între acestea. Soldul negativ al balanţei comerciale se numeşte deficit, iar cel pozitiv se numeşte excedent, potrivit Agerpres.

Preţul FOB (Free on Board/Liber la bord) reprezintă preţul la frontiera ţării exportatoare, care include valoarea bunului, toate cheltuielile de transport până la punctul de îmbarcare, precum şi toate taxele pe care bunul trebuie să le suporte pentru a fi încărcat la bord.

Preţul CIF (Cost, Insurance, Freight/Cost, Asigurare, Navlu) reprezintă preţul la frontiera ţării importatoare, care cuprinde atât elementele componente ale preţului FOB, cât şi costul asigurării şi transportului internaţional.

Rata anuală a inflaţiei a urcat la 2,8% în iulie. Alimentele și biletele de avion s-au scumpit cel mai mult : InCont.ro, 12 august 2020 09:21

Rata anuală a inflaţiei a urcat la 2,8% în luna iulie a acestui an, de la 2,6% în iunie, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 5,57%, serviciile cu 3% iar mărfurile nealimentare cu 0,88%, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

"Preţurile de consum în luna iulie 2020, comparativ cu luna iulie 2019, au crescut cu 2,8%. Rata anuală calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 2,5%. Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (august 2019 - iulie 2020) faţă de precedentele 12 luni (august 2018 - iulie 2019), calculată pe baza IPC, este 3,2%. Determinată pe baza IAPC, rata medie este 3,1%", se arată în comunicatul INS.

Rata anuală a inflaţiei IPC pentru sfârşitul anului curent şi al anului viitor este prognozată la 2,7% şi, respectiv, la 2,5%, potrivit Raportului asupra inflaţiei publicat de Banca Naţională a României.

"Contribuţia estimată a modificării impozitelor indirecte este de 0,2 puncte procentuale la sfârşitul anului curent şi de 0,4 puncte procentuale la finele celui viitor. Rata medie anuală a inflaţiei IPC îşi va continua parcursul descendent din prima jumătate a anului curent, dar într-un ritm mai atenuat, fiind anticipată să atingă 2,5% la orizontul proiecţiei, trimestrul II 2022", se menţionează în raport.

Biletele de avion, țigările și conservele din fructe, cele mai mari spumpiri

Serviciile de transport aerian, ţigările şi conservele din fructe s-au scumpit cel mai mult în iulie, faţă de iunie, iar alte legume şi conserve de legume, energia electrică, precum şi serviciile de telefonie s-au ieftinit în perioada menţionată.

Potrivit INS, preţurile la serviciile de transport aerian au crescut cu 13,83% în luna iulie a acestui an faţă de iunie 2020, respectiv cu 17% în comparaţie cu luna decembrie a anului trecut. Serviciile de telefonie s-au ieftinit în iulie cu 0,02% faţă de iunie, dar au crescut cu 0,61% faţă de luna decembrie.

Tutunul şi ţigările s-au scumpit cu 2% în luna iulie comparativ cu luna anterioară şi cu 6,43% faţă de luna decembrie a anului trecut. Energia electrică s-a ieftinit cu 2,24% în iulie faţă de iunie, iar faţă de luna decembrie preţul acesteia este mai mic cu 1,54%.

În ceea ce priveşte mărfurile alimentare, conservele din fructe s-au scumpit în iulie cu 0,42% faţă de iunie şi cu 2,72% faţă de luna decembrie. Comparativ cu luna decembrie, în luna iulie a acestui an cel mai mult s-au scumpit fructele proaspete, cu 24,75%.

În schimb, în luna iulie s-au ieftinit alte legume şi conserve de legume, cu 5,03% faţă de iunie. Comparativ cu finalul anului trecut acestea s-au scumpit cu 1,99%.

Potrivit BNR, comparativ cu Raportul anterior, revizuirile pentru rata anuală a inflaţiei IPC sunt minore. Valoarea anticipată pentru finele anului curent este mai redusă cu 0,1 puncte procentuale, în condiţiile reevaluării descendente a contribuţiei componentelor exogene ale coşului de consum, care contrabalansează proiectarea la acest orizont a unor valori uşor mai ridicate în cazul inflaţiei de bază. Pentru finele anului viitor, prognoza este similară celei precedente.

……………………….LEGISLATIVProiecte de acte normative, Miercuri, 12 August 2020 https://www.madr.ro/proiecte-de-acte-normative.html

ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul ovin/caprin în contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19.Cetățenii și instituțiile interesate pot transmite opinii/propuneri/sugestii în termen de 10 zile de la data publicării, la adresa de e-mail: anne.niculescu@madr.ro .Persoanele sau organizaţiile interesate care transmit în scris propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice vor specifica articolul sau articolele din proiectul de hotărâre la care se referă, menţionând data trimiterii şi datele de contact ale expeditorului. 

Descarcă ataşamente: detalii proiect (pdf) Miercuri, 12 August 2020 11:05

ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ privind aprobarea Schemei de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul avicol în contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19.  Cetățenii și instituțiile interesate pot transmite opinii/propuneri/sugestii în termen de 10 zile de la data publicării, la adresa de e-mail: anne.niculescu@madr.ro .Persoanele sau organizaţiile interesate care transmit în scris propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice vor specifica articolul sau articolele din proiectul de hotărâre la care se referă, menţionând data trimiterii şi datele de contact ale expeditorului. 

Descarcă ataşamente: detalii proiect (pdf)

Miercuri, 12 August 2020 10:57

ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ privind aprobarea Schemei de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul suin în contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19. Cetățenii și instituțiile interesate pot transmite opinii/propuneri/sugestii în termen de 10 zile de la data publicării, la adresa de e-mail: anne.niculescu@madr.ro .Persoanele sau organizaţiile interesate care transmit în scris propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice vor specifica articolul sau articolele din proiectul de hotărâre la care se referă, menţionând data trimiterii şi datele de contact ale expeditorului. 

Descarcă ataşamente: detalii proiect (pdf)

Miercuri, 12 August 2020 10:41

Cetățenii și instituțiile interesate pot transmite opinii/propuneri/sugestii în termen de 10 zile de la data publicării pe adresele de e-mail: voicu.tanase@madr.ro  sau  dan.sandu@madr.ro HOTĂRÂRE privind aprobarea schemei „Ajutor de minimis pentru compensarea efectelor fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile manifestate în perioada martie – mai 2020 asupra sectorului apicol”.

Persoanele sau organizaţiile interesate care transmit în scris propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice vor specifica articolul sau articolele din proiectul de act normativ la care se referă, menţionând data trimiterii şi datele de contact ale expeditorului.

Descarcă ataşamente: detalii proiect (pdf)

………………….INTERNEFermieri din Romania – Baza de date actualizata

Client Promotions SRL 12 Aug 2020

A aparut baza de date actualizata cuprinzand fermierii si firmele din domeniul agriculturii din Romania realizata de Client Solutions Group

Aceasta baza de date este deosebit de utila atat furnizorilor de utilaje si echipamente destinate domeniului agriculturii cat si celor care doresc sa contacteze firmele ce activeaza in acest domeniu in scopul unor colaborari de afaceri.

In functie de targetul/obiectivele dvs., puteti opta pentru una dintre cele 2 tipuri, respectiv o baza de date tip:

1) Fermieri

2) Firme de agricultura

1) Baza de date de FERMIERI

cuprinde fermierii care activeaza ca persoane juridice infiintate sub forma de PFA (persoane fizice autorizate), II (intreprinderi individuale) sau alte entitati non SRL, si include 12 coloane cu informatii (capul de tabel), vedeti detalii pe site. In aceasta baza de date sunt inclusi peste 110.000 fermieri – numar existent la data redactarii prezentului articol.

2) Baza de date FIRME DE AGRICULTURA

se refera la firmele de tip SRL sau SA si include 14 coloane cu informatii (capul de tabel), vedeti detalii pe site, unde puteti descarca si o mostra gratuita. In aceasta baza de date sunt incluse peste 52.000 de firme din toata tara – numar existent la data redactarii prezentului articol.

In cadrul ambelor baze de date pot fi furnizate la cerere si informatii privind subventiile agricole acordate prin programul APIA.

Daca doriti o alta baza de date de firme selectata dupa criteriile dvs. personalizate, contactati-ne si va vom trimite gratuit un inventar si o oferta de pret.

Avantajele dvs:

1) Oferim cel mai mare grad de completare al bazei de date dintre toti furnizorii, cu cele mai multe date de contact (cifre la data de 1 iunie 2020 pentru intreaga baza de date cu firme din Romania – pentru date actualizate la zi vizitati site-ul):

– 663.749 firme cu ultimul bilant anual depus, dintr-un total de 1.019.835 firme active si in functiune– 710.005 firme cu cel putin un telefon mobil de contact– 354.690 firme cu cel putin un telefon fix de contact– 259.934 firme cu cel putin o adresa de email– peste 2.156.000 persoane de decizie, administratori si alte functii (HR, Logistic, IT, Economic, C-level, etc)

2) Update trimestrial sau mai des;

3) Cel mai redus pret/firma;

4) Suntem furnizor de incredere, vedeti referinte.

Aveti alte cerinte ? va transmitem gratuit un inventar personalizat si oferta de pret – contactati-ne la telefon 0748-750.621 sau scrieti-ne la contact@clientsolutions.ro

Galati, primul judeţ din România care ar putea fi declarat zonă calamitată! Seceta a ”ars” 183.000 ha, aproape tot terenul arabil! Angelica Lefter Angelica Lefter - 12 august 2020 Un prim judeţ din România ar putea fi declarat calamitat 100% din punct de vedere agricol. Asta după ce lipsa de apă din sol și soarele din această vară au pârjolit culturile, iar fermierii nu s-au ales cu nimic. Autoritățile locale fac demersuri pentru declararea județului Galați drept zonă calamitată, în conditiile în care toată suprafaţa agricolă este grav afectată de lipsa precipitaţiilor şi de temperaturile ridicate din această vară, potrivit monitoruldegalati.ro.Conform situaţiilor prezentate Prefecturii Galaţi de către Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Galaţi, toată suprafaţa agricolă a judeţului este afectată de secetă în proporţie de 90% până la 100%.Așa cum s-a întâmplat în majoritatea zonelor din țară afectate, lipsa de precipitaţii s-a făcut simţită încă din iarnă, dar seceta a continuat, iar luna iulie a fost de-a dreptul dezastruoasă în condiţiile în care s-au înregistrat numai 17,16/litri/metru pătrat.În primul semestru al anului 2020, media înregistrată pe judeţul Galați a fost de 135,36 l/mp faţă de o medie multianuală de 242 l/mp, rezultând un deficit de 106,64 l/mp.Luna iunie, deşi este considerată cea mai bogată în precipitaţii, anul acesta s-a dovedit a fi mai săracă în ploi mai mult ca niciodată.Luna iulie a agravat şi mai mult situaţia rezervei de apă în sol, cantităţile de precipitaţii fiind extrem de reduse, media/judeţ însumând doar 17,16 litri/metru pătrat.Un raport al Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană (DAJ) Galaţi arată că: ”La parametrul rezervă de apă în sol, orizonul 0 – 100 cm, încadrarea ANM pentru judeţul nostru conduce la un deficit de apă în sol de aproximativ 2.000 mc/ha, respectiv peste 200 l/mp, imposibil de remediat cu mijloacele pe care le au agricultorii la dispoziţie”. De asemenea, dacă la culturile de toamnă s-a stabilit o suprafaţă de 59.628 de hectare afectate de secetă, la culturile de primăvară, situaţia este dezastruoasă. Datele centralizate din rapoartele operative cu pagubele la culturile principale, în primăvara anului 2020 (porumb, floarea soarelui, lucernă, legume de câmp) judeţul Galaţi prezintă o suprafaţă agricolă calamitată de aproximativ 183.000 de hectare, alcătuită din 80.572 de parcele, cu un grad estimat de afectare între 90 şi 100 la sută, cu precizarea că gradul de calamitare este în creştere, deoarece procedura de verificare şi constatare este în desfăşurare, termenul de finalizare fiind stabilit pentru jumătatea lunii septembrie.Doar terenurile irigate se prezintă mai bineExistă și foarte puține excepții, câteva sute de hectare irigate din totalul de aproximativ 288.000 de hectare de teren agricol, atât cât totalizează suprafaţa agricolă a judeţului Galaţi. Până la această oră, au fost verificate şi întocmite procese verbale pentru culturile de primăvară de grâu, orzoaică, ovăz, mazăre, fasole, muştar, etc, însumând o suprafaţă de 11.000 ha. Pentru restul suprafeţei, verificarea şi întocmirea documentelor ar fi imposibil de realizat de cei 3-4 angajaţi ai Direcţiei Agricole Galaţi şi ai APIA, care ar avea de verificat circa 80.000 de parcele şi un număr de 2.681 de fermieri.La rândul său, prefectul judeţului Galaţi, Gabriel Avrămescu a menționat că a mers alături de fermieri în câmp și a constat dezastrul. ”Astăzi (n.r. – 08 august 2020) am avut o întâlnire cu fermierii, dar am fost şi eu personal în judeţ, iar situaţia este dezastruoasă. Am solicitat Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale ca judeţul Galaţi să fie declarat judeţ calamitat”, a declarat prefectul de Galați.Veștile bune se lasă, însă, așteptate, pentru că meteorologii estimează că în următoarele patru săptămâni un regim pluviometric deficitar în cea mai mare parte a ţării.Rolul medicilor veterinari privind apărarea sănătății publice Miercuri, 12 August 2020 Zootehnie-Medicina veterinara

Măsurile restrictive, obligatorii pentru limitarea efectelor cauzate de pandemia COVID-19, aflată în plină evoluție, generează un efect negativ asupra întregii economii, dar mai ales asupra sănătății și securității alimentare a populației globului.

Corpul medical veterinar din România este conștient de rolul și responsabilitatea sa profesională având ca țintă asigurarea sănătății și bunăstării animalelor, cu prioritate în prevenirea și gestionarea bolilor la animale, inclusiv a celor transmisibile de la animale la om și de asemenea în asigurarea siguranței alimentare a concetățenilor. În această perioadă, este mai evident ca oricând rolul esențial al medicilor veterinari de liberă practică care prin activitatea zilnică asigură indemnitatea teritoriului țării noastre de anumite boli cu morbiditate și mortalitate mare în efectivele de animale, cu pagube economice însemnate. În același timp activitatea medicilor veterinari este esențială în asigurarea siguranței alimentare a populației, fiind veriga de bază a lanțului alimentar. Nu se poate vorbi de siguranță alimentară în lipsa activității medicilor veterinari întrucât ei sunt cei care trebuie să certifice că produsele consumate de populație nu provin de la animale bolnave și să supravegheze calitatea şi salubritatea produselor alimentare destinate consumului uman.

Medicii veterinari sunt cei care au intervenit și intervin, punându-și în pericol sănătatea în monitorizarea, supravegherea, prevenirea și combaterea bolilor transmisibile la animale și de la animale la oameni (zoonoze)

De reținut că zoonozele sunt boli produse de numeroși agenți patogeni ai animalelor, ce se pot transmite de la animale la om, dar și invers, fiind clasificate, în funcție de agentul patogen care le produce, în următoarele categorii:

· zoonoze virale - (gripa, rabia, variola) ;

· zoonoze bacteriene - (antrax, tuberculoză, salmoneloze, stafilococi, clostridii, infecții colibacilare, bruceloză, campilobacterioză, rujetul, leptospiroza, pasteureloza, morva);

· zoonoze produse de prioni - (encefalopatiile spongiforme transmisibile);

· zoonoze produse de ricketsii şi clamidii - (febra butonoasă, febra Q);

· zoonoze micotice - (dermatofitoze); 

· zoonoze parazitare - (giardioza, ascaridioza, teniaza, trichineloza, cisticercoza, hidatidoza, toxoplasma, toxocaroza, fascioloza, sarcocistoza, cenurozele).

Medicii veterinari membrii ai Colegiul Medicilor Veterinari din România, organizați în baza Legii 160 / 1998 cu modificările și completările ulterioare, care profesează în sectorul de stat, medicii veterinari cu liberă practică titulari la unități medicale veterinare private de asistență (cabinete, spitale, clinici, farmacii) precum și  un număr însemnat care sunt angajați în unități economice sau în învățământ și  cercetare, în baza responsabilităților ce le revin și pentru a asigura un sprijin concret și eficient, oferă crescătorilor de animale și operatorilor din domeniul alimentar, o serie de servicii de specialitate la solicitarea acestora, sau acțiuni obligatorii prevăzute în Programul strategic național  de supraveghere, prevenire și combatere a bolilor la animale, a celor transmisibile la om, protecția animalelor și a mediului, siguranța alimentelor destinate consumului uman, stabilit la nivel național și local, cu referire la :

· acordarea de sprijin în gestionarea efectivelor de animale și pentru modernizarea creșterii acestora în exploatații comerciale (ferme) care să asigure cerințele actuale de tehnologie, biosecuritate, protecție și bunăstare;

· evaluarea și înregistrarea exploatațiilor nonprofesionale și comerciale, identificarea și înregistrarea în baza națională de date a animalelor existente, asigurând facilități pentru obținerea de subvenții sau alte ajutoare guvernamentale;

· asigurarea asistenței de specialitate pentru prevenirea şi combaterea bolilor transmisibile la animale şi de la animale la om prin efectuarea acțiunilor de supraveghere, operațiuni de vaccinare preventivă, tratamente antiparazitare, tratamente curente, prelevarea și afluirea de probe pentru examene de laborator;

· sprijin acordat proprietarilor de animale pentru implementarea dispozițiilor stabilite de autoritățile veterinare privind izolarea şi eliminarea din efectiv a animalelor diagnosticate cu boli transmisibile;

· monitorizarea respectării legislației privind gestionarea câinilor, a pisicilor și a altor animale de companie, animale care constituie un real pericol prin transmiterea unor boli grave la alte animale și la oameni,

· implementarea măsurilor de reducere a riscului de contaminare a omului care este posibil prin:

· contactul direct cu animalele bolnave sau purtătoare de germeni,

· manipularea inadecvată a produselor sau subproduselor provenite de la animale bolnave (carcasele, sângele, pieile, cadavrele, lâna, etc);

· contactul cu obiecte contaminate de animalele bolnave;

· alimentele provenite de la animale bolnave;

· consumul alimentelor de origine animală, neexaminate de medicul veterinar, sau incorect preparate termic;

· nerespectarea normelor generale de igienă și profilactice;

· monitorizarea circulației animalelor, a produselor, a subproduselor de origine animală, a medicamentelor (prioritar antibiotice și antiparazitare) și a produselor biologice;

· Întocmirea documentelor specifice pentru despăgubirea proprietarilor de animale în vederea lichidării rapide a unor focare de boli transmisibile la animale;

· garantarea calității și salubrității produselor alimentare destinate consumului uman, prin efectuarea, în laboratoarele de diagnostic acreditate, de examene și analize privind încărcătura microbiană, a parametrilor fizici chimici, prezența reziduurilor din materii prime și din produsele finite, prin tehnici avansate de analiză, executate de specialiști bine pregătiți profesional și cu experiență în domeniu;

· dezvoltarea permanentă a colaborării cu operatorii economici, cu asociațiile profesionale, acordând consultanță de specialitate, prin analize și dezbateri organizate, prin participarea la acțiunile stabilite în programele comune pentru prevenirea și combaterea unor situații speciale, care îi pot afecta economic, social, sau direct.

Atunci când își desfășoară activitatea, în situația evoluării unei pandemii, medicii veterinari au responsabilitatea de a-și proteja sănătatea, a sănătății celor cu care lucrează și sănătatea agențiilor economici cărora le acordă servicii de specialitate. În context, medicii veterinari trebuie să se asigure că sunt implementate niveluri adecvate de biosecuritate, că personalul este protejat cu echipamentul necesar și că proprietarii de animale sunt informați despre măsurile de precauție în vigoare.       Este responsabilitatea fiecărui individ să se asigure că sunt respectate comportamente adecvate în cadrul acestor activități, pentru a evita extinderea suplimentară a COVID-19.              

Medicii veterinari în colaborare cu autoritățile locale, cu crescătorii de animale, cu operatorii din domeniul alimentar, au acționat și vor acționa și în viitor cu competență, profesionalism și fermitate pentru a impune respectarea legii, intervenind prin mijloace profilactice sau de combatere, în toate cazurile de apariție a unor boli transmisibile, pentru apărarea sănătății animalelor, să prevină transmiterea de boli de la animale la om, contribuind astfel la apărarea sănătății publice, în protejarea mediului. precum și în alte priorități economice și sociale.        

Dr. Penţea Ioan Viorel -  Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu

Costel Vînătoru: Importăm foarte mult material genetic, iar odată cu el boli și dăunători , Viorela Pitulice ,aug. 11, Cercetătorul Costel Vînătoru de la Stațiunea de Cercetare – Dezvoltare Legumicolă de la Buzău susține că România importă foarte mult material genetic și odată cu el boli și dăunători ce nu pot fi combătuți cu nimic și care produc pagube însemnate legumicultorilor noștri.

La legumele cultivate în spații protejate, de exemplu, semințele provin aproape în totalitate din import, în timp ce la culturile realizate în câmp procentul este de circa 60%. Grav si păgubos pentru producătorii români!

Vorbim de un fenomen care a luat amploare nu doar la noi, ci și în întreaga lume și despre care mulți se feresc să vorbească: bioterorism. Un război nevăzut, dar cu urmări devastatoare.https://youtu.be/xiM1gmcNW1c

Plantații de kiwi și banane în Oltenia De Food Biz aug. 11, 2020 , Sursă: Stirile ProTV Articol editat de Teodora Stancea Lipsa totală a sistemelor de irigații, împreună cu schimbările climatice, au făcut ca solurile din sudul țării să se asemene tot mai tare cu o zonă exotică. Nisipul din ”Sahara Olteniei” cuprinde o suprafaţă de peste 100 de hectare și apare pe hartă ca un triunghi intre Craiova, Calafat şi Corabia. Acesta acoperă 6% din suprafața Doljului, dar se întinde și în județul Olt.

Inginerii de la Staţiunea de Cercetare Dăbuleni testează terenul pentru a îi informa corect pe fermieri cu privire la ce se poate cultiva în aceste condiții. În același timp cercetătorii plantează soiuri atipice unor producții românești, precum kiwi, măslin, fistic și curmal chinezesc. Se estimează că in următorii 80-100 de ani câmpurile din sudul țării vor fi complet acoperite de nisip din cauza încălzirii globale, astfel că în loc de pepeni, ne vom lăuda cu kiwi si fistic de Dăbuleni.

INDUSTRIE ALIMENTARA

Producție/procesare

Noi soiuri de viță și noi vinuri de calitate la Pietroasa – Istrița Food Biz aug. 12, 2020

În Stațiunea Didactică de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură şi Pomicultură Pietroasa – Istrița (www.pietroasaveche.ro ) studenții desfășoară activități specifice unei ferme viti-vinicole și unei ferme pomicole. În ceea ce privește activitatea virti-vinicola, îi implicăm pe studenți în modelul de fermă prin care să vadă și să înțeleagă care este rolul cercetării și importanța cunoștințelor tehnice și tehnologice pentru o afacere sustenabilă pe piața vinului.

Implicați în activitatea stațiunii înteleg cum se dezvoltă game de vinuri, care este viața unui produs și de ce o pregătire permanentă este esențială pentru o afacere de succes.

Prin proiectul ”De la Pietroasa veche la Pietroasa Research and Innovation”, care a reprezentat pentru Universitate retehnologizarea întregului proces de vinificație, ne-am dorit să demonstrăm că ideea de a avea noi game de vin, bazându-ne pe proiecte de cercetare, este posibilă. Am reușit, în calitatea noastră de universitate publică, ca prin Stațiunea noastră să aducem în fața clienților unor importante lanțuri de magazine o nouă gamă de vinuri, care s-au dovedit a fi deosebit de apreciate de consumatori. Vorbim despre vinuri din producția 2019, care și-au confirmat calitatea, prin rezultatele obținute la concursul internațional de vinuri IWCB de anul acesta. Gama de vinuri Pietroasa Veche Gama Pietroasa Research and Innovation  

Dacă ne îndreptăm atenția spre producerea de  material săditor, atunci Istrița (www.pepinieraistrita.ro) este un exemplu demn de amintit, fiind cea mai veche pepinieră din țară. La Istrița, modelul de fermă pe care îl prezentăm studenților pornește de la producerea materialului săditor pomicol, până la comercializarea lui, dar și administrarea unor plantații de cireș, prun şi comercializarea producţiilor obținute. Stațiunea administrează o suprafață de 230 ha, împărțită astfel: 10 ha măr, 48 ha de prun și 7 ha de cireș, 15 ha pepinieră, precum și 150 ha de cultură mare .  Un alt proiect dezvoltat la Istriţa este lotul demonstrativ de arbuşti fructiferi, care oferă soluţii de cultură celor care sunt împătimiţi de horticultură, oferindu-le posibilitatea să se familiarizeze cu lucrările și tehnologiile specifice fiecărei specii în parte.  Lot demonstrativ pentru arbuști

 Articol scris de Prof. Univ. Dr. Razvan Ionut Teodorescu – Prorector, USAMV Bucuresti

Ce reţetă folosesc microberăriile pentru a se diferenţia pe piaţa de peste 1 mld. euro a berii? 11 aug 2020 Cristina Roşca Berea, ca şi oamenii, o alegem iniţial după cum arată sticla, eticheta şi logoul sau după cum îi sună numele. Asta bineînţeles la prima întâlnire pentru că apoi, ca în viaţă, se creează legături ce transcend superficialitatea exteriorului. Însă, fiecare nouă încercare trebuie să treacă testul ambalajului, motiv pentru care am luat la întrebări ilustratori, retaileri şi berari pentru a afla secretul din spatele unei beri reuşite vizual. Fie că s-au lăsat inspiraţi de folclorul popular, de businessurile internaţionale, de istoria locală sau chiar de numele propriului brand, berăriile artizanale din România au reuşit să creioneze în jurul produsului lor o ima-gine (şi o poveste) demnă de o expoziţie de artă modernă. Totul pentru a-i face cu ochiul consumatorului şi pentru a-l convinge să deschidă sticla sau doza şi să vadă, pardon, să guste ce e înăuntru.

„Cei mai mulţi dintre cei care ne trec pragul pentru prima dată sunt foarte surprinşi de grafica spectaculoasă şi ne întreabă dacă berile chiar sunt produse local, pentru că arată total diferit faţă de cele industriale, care se găsesc în supermarket sau în HoReCa“, povesteşte Adina Mugescu, cofondatoare a The Beer Institute, retailer specializat în comercializarea de beri locale artizanale. Compania colaborează în prezent cu peste 50 de microberării din România şi aproape toate acordă o mare atenţie designului etichetei, adaugă ea. Retailerul are la vânzare în cele două magazine din Bucureşti peste 200 de etichete diferite de bere artizanală românească, precum şi două branduri de cidru artizanal.

Sunt însă 3-4 jucători care excelează, crede Adina, atât prin de-senele de pe etichetă, cât şi prin numele pe care l-au dat berilor. Kutuma este un mic producător din Cluj care are în portofoliu mai multe stiluri de bere artizanală cu etichete şi nume interesante - Dambla (India Pale Ale), Jargon (Amber Ale), Zarvă (American Wheat), Zăbavă (Lager) sau Ortuí Popii (Imperial Stout cu 11% ABV). „Hop Hooligans, o microberărie din Jilava, Ilfov, colaborează cu o tânără artistă - Diana Barbu - care creează grafica pentru aproape toate berile pe care le au ei în portofoliu. De asemenea, Oriel Beer, un alt mic producător din Bucureşti, specializat în brasarea de beri artizanale în stil belgian, are etichete atrăgătoare, de inspiraţie gotică.“

Ioana Coca, cofondatoarea Oriel Beer, o mică fabrică artizanală deschisă la final de 2017, spune că berile pe care le produce compania sunt de inspiraţie belgiană, aşa că în spiritul tradiţiei au ales să folosească sticlele Steinie. Sunt sticle pitice, maro, de 330 ml, cu o greutate de 254 grame, extrem de rezistente la presiune.

„Noi facem refermentarea în sticlă şi este foarte importantă sticla pe care o alegem. Se găsesc mai greu şi sunt mai scumpe, comenzile la furnizorul din Germania le dăm cu rezervare în prealabil, dar încă de la început am fost extrem de atenţi la ambalaj pentru a defini produsul pe care îl facem.“

Desenarea etichetelor a pornit de la numele brandului, Oriel. Fondatorii au vrut să păstreze direcţia uşor clasică pentru sortimentele de bază. În funcţie de tipul berii, adesea a fost adaptat designul şi artizanii au lucrat cu diferiţi artişti, care au reuşit să surprindă în grafică esenţa berii respective. 

„Oriel este unul dintre cei şapte arhangheli, protectorul artelor, ştiinţei şi arhanghelul luminii. În majoritatea etichetelor noastre îl regăsim în prim-plan, alături de elementele specifice berii (spice de orz, hamei). Iar pentru berile experimentale, mergem spre o direcţie minimalistă, uşor eclectică.“

Pe