Stiri 13 iulie 2020, a doua parte

Focar de coronavirus la Smithfield, cel mai mare producător de carne de porc din România! agrointeligenta.ro - 12 iulie 2020

Numărul cazurile de COVID-19 continuă să crească. În cursul zilei de astăzi s-a anunțat că un focar de coronavirus a fost confirmat în județul Timiș, în cadrul companiei Smithfield.

La compania de procesare a cărnii Smithfield au fost confirmați cu COVID 19 opt angajați vietnamezi care lucrează într-una dintre secții, conform publicației locale opiniatimisoarei.ro.

În acest caz sunt testați toți ceilalți angajați cu care muncitorii au intrat în contact. Ei locuiesc într-un cămin, împreună cu alți 60 de cetățeni asiatici, iar acesta a fost izolat vreme de 14 zile. Cei 8 sunt asimptomatici.

A fost anunțată și Ambasada statului Vietnam la București.

Smithfield România, cel mai mare jucător de pe piaţa de carne de porc, a raportat în 2019 o cifră de afaceri de 1,24 miliarde de lei (262 mil. euro), în creştere cu 43% faţă de anul precedent, arată datele de la Ministerul de Finanţe.

Până astăzi, 12 iulie, pe teritoriul României, au fost confirmate 32.535 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19). Dintre persoanele confirmate pozitiv, 23.387 au fost externate, dintre care 21.545 de pacienți vindecați și 1.842 de pacienți asimptomatici, externați la 10 zile după depistare. În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 322 de apeluri la numărul unic de urgență 112.

1

Tehnologia aplicată la platforma de cereale păioase organizată de FMC România împreuna cu INCDA Fundulea agrointeligenta.ro - 8 iulie 2020

An de an, compania FMC Agro Romania vine în ajutorul fermierilor și le pune la dispoziție cel mai bun spațiu dedicat învățării și anume câmpul, prin organizarea de loturi demonstrative și centre de excelență menite să le ofere cele mai noi informații în domeniu, pentru principalele culturi. În acest an FMC România a decis să extindă acest gen de platforme demonstrative și s-a gândit la fanioanele cercetării românești, astfel că a început colaborarea cu Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea.

Înființat în anul 1957, INCDA Fundulea este recunoscut drept cea mai importantă unitate de cercetare agricolă din România datorită rezultatelor obţinute în cercetarea agricolă privind cerealele, plantele tehnice şi furajere şi în valorificarea acestor rezultate către fermieri pe plan național și internațional.

„Soiurile de grâu românești, în special cele create la Fundulea, s-au impus atât pe piața internă, cât și pe cea internațională pe baza unor caractere cum ar fi: rezistență foarte bună la iernare, o toleranță foarte bună la secetă și arșiță, o calitate de panificație bună și foarte bună”, după cum menționează domnul Pompiliu Mustățea, directorul general al INCDA Fundulea.

Printre soiurile de cereale create de acest reputat institul se număra soiurile de orz Onix și Lucian, triticalele Titan, Cascador F, Haiduc, soiurile de grâu Miranda, Amurg, Armura sau Abundent și bineînțeles, soiul Glosa- fanionul soiurilor de grâu românești. Anual, acest soi are o pondere de 34-36% din totalul suprafeței de grâu cultivată în țara noastră.

https://youtu.be/wHkLIrFMA98

2

Tehnologia aplicată în loturile demonstrative de cereale păioase organizate de către FMC împreună cu INCDA Fundulea a fost una clasică: plecând de la planta premergătoare care a fost mazărea, urmată de lucrări agrotehnice clasice, arătură urmată de disc, aplicarea unui îngrășământ complex 18-46-0 în cantitatea de 200 kg/ha, încorporat cu combinatorul, după care a urmat în epoca optima semănatul. Datorită precipitațiilor căzute imediat după semănat, cerealele au avut o răsărire bună, uniformă după care însă a urmat o perioadă de secetă prelungită, care s-a manifestat atât pe parcursul iernii cât și în primăvară.

Portofoliul FMC este foarte bogat în ceea ce privește partea de protecție și nutriție a plantelor, îndeosebi a culturilor de cereale păioase. Deși unele soiuri deținute de INCDA Fundulea au o anumită sensibilitate pentru boli, aplicând tehnologia FMC pentru combaterea bolilor, buruienilor și dăunătorilor, acestea au fost păstrate intr-o perfectă stare fitosanitară și s-au dezvoltat excelent.

La culturile de cereale păioase din loturile demonstrative de la INCDA Fundulea au fost aplicate 2 tratamente fitosanitare: „Am început cu un tratament cu erbicidele Omnera® și Foxtrot® pentru a avea o combatere foarte bună atât a buruienilor dicotiledonate cât și a celor monocotiledonate. Totodată am aplicat și un fungicid, Ampera®”, a declarat Gheorghe Maturaru, cercetător asistent INCDA Fundulea.

Erbicidul Omnera® este un erbicid nou, cu o formulare modernă, OD, ce conține 3 substanțe active și combate atât buruieni cu frunză lată anuale, cât și cele perene, cum ar fi Cirsium arvense – pălămida din drajoni, Galium aparine (turița), volbura sau chiar samulatra de floarea soarelui și de rapiță rezistentă la Imi sau Express®.

Împreună cu erbicidul Omnera® la cultura de grâu s-a aplicat și erbicidul Foxtrot® în doză de 1 l/ha, datorită faptului că lotul a avut o îmburuienare cu buruieni graminee și anume iarba vântului (Apera spica venti) și ovăscior (Avena fatua).

Împreună cu aceste două erbicide a fost aplicat fungicidul Ampera®, un fungicid cu 2 substanțe active, pentru a menține starea fitosanitară a culturilor. „Datorită condițiilor climatice nefavorabile la momentul aplicării primului tratament (temperaturi scăzute, fluctuații de temperatură zi-noapte, lipsa precipitațiilor) am hotărât să aplicăm cu primul tratament și fertilizantul Foliar Extra® împreună cu biostimulatorul SeaMaxx®, pentru a ajuta cultura să reziste mai bine perioadei de stres.” – menționează Cătălin Viziru, director de marketing FMC România și Republica Moldova.

3

Biostimulatorul SEAMAXX® conține extractul de alge marine Ascophyllum Nodosum și este formulat împreună cu macro (N,P,K) și microelemente (Mn, Fe, Zn, Cu, B, Mo). SEAMAXX® conține compuși organici și este foarte bogat în stimulatori de creștere naturali, care intensifică metabolismul plantei. Prezența în formularea produsului SEAMAXX® a macro și micronutrienților menține balanța nutritivă a plantelor, în special în momentele de creștere intensă și consum ridicat de hrană. SEAMAXX® conține și oligozaharide, care au rolul de a întări sistemul imunitar și de apărare a plantelor împotriva atacurilor patogenilor. Datorită solubilității totale, dar și a pH-ului foarte acid, de numai 2,2, fertilizantul Foliar Extra® este o sursă adițională de hrănire, care asigură o preluare aproape instantanee a nutrienților de către plantele de cultură.

Știm foarte bine că producția de grâu se poate pierde ușor în special la sfârșitul perioadei de vegetație din cauza atacului de fuzarioză și septorioză la spic sau datorită atacului de ploșnița cerealelor (Eurygaster integriceps) la spic. „Am ales ca la tratamentul doi să folosim 2 fungicide din portofoliul FMC: Impact® și Azaka®, pentru a proteja atât ultimele frunze, care sunt bucătăria culturii, cât și protecția spicului împotriva septoriozei și fuzariozei și bineînțeles fungicidul Azaka®, având o strobilurină substață activă pentru a prelungi perioada de vegetație, având acel efect de stay green”, a mai explicat Cătălin Viziru, director de marketing FMC România și Republica Moldova.

Împreună cu aceste 2 fungicide a fost aplicat și insecticidul Vantex®, pentru că în cultură s-a observat un atac incipient de afide și ploșniță. Concomitent cu acest tratament a fost aplicat și fertilizantul foliar Vertex®, pentru o bună creștere a calității dar și a producției. „Fertilizantul foliar Vertex® are un conținut mare de azot de 34%, în toate cele 3 forme ale sale (ureic, nitric și amoniacal) și este formulat împreună cu alte microelemente: mangan, magneziu și cupru. Această combinație de microelemente ajută foarte mult culturile, mai ales în perioadele de creștere intensivă sau atunci când plantele de cultură se află sub stres hidric sau termic”, a precizat Viziru.

În cadrul acestei prezentări, s-a pus accentul si pe importanța altor verigi tehnologice, cum ar fi: planta premergătoare si lucrările solului. Acest fapt a fost demonstrat la un lot martor de grâu, unde jumătate din parcela a avut mazărea ca plantă premergătoare iar lucrarea de bază a fost aratura, iar cealaltă jumatate a avut ca planta premergătoare porumbul si o lucrare cu un disc greu ca și lucrare de bază.

Diferențele culturii de grâu intre cele 2 variante au fost foarte mari, astfel ca în jumătatea de parcelă unde mazărea a fost planta premergătoare și lucrarea

4

solului a fost arătura, cultura avea densitate foarte buna, talie normală, stare fitosanitară foarte bună și uniformitate în lan. În schimb, în cealaltă jumătate de parcelă, unde planta premergătoare a fost porumbul și lucrarea de baza s-a realizat cu un disc greu, cultura a fost foarte afectată de secetă și de celelalte condiții nefavorabile ale acestui an agricol, având o densitate foarte scazută, talie mică, neuniformitate în lan și plante fără vigoare.

”Încercăm să atragem alături de noi specialiști din institute precum INCDA Fundulea, pentru a învăța împreună cu fermierii despre cele mai bune soiuri de semințe și hibrizi, despre tehnologiile de combatere a bolilor, buruienilor și dăunătorilor. Noi speram ca văzând și învătând impreuna, să ne dăm seama ce am facut bine, dar mai ales de ce ar trebui să aplicăm anumite tehnologii, pentru a putea să reușim să rămânem pe profit chiar și în anii dificili, cum este anul în cauză.”- a declarat la finalul prezentării, Vasile Iosif, director general FMC România și Republica Moldova.

MESAJ URGENT ASOCIAȚIA PROFESIONALĂ A CIOBANILOR: NU CUMPĂRAȚI MIORI FĂRĂ BULETINE DE ANALIZĂ MEDICALĂ! Agroinfo: 12 iulie 2020 - VOCEA FERMIERULUI! Asociația Profesională a Ciobanilor (APC) din România a transmis un comunicat către AGROINFO prin care-i avertizează pe toți crescătorii de ovine să fie foarte atenți când cumpără miori, berbeci folosiți prima oară anul acesta pentru montă. Miorii trebuie să aibă buletin de analiză medicală care confirmă că au fost testați pentru rezistența la scrapie și că li s-a făcut paternitatea, anunță APC.

Dragi ciobănași, nu cumpărați miori care nu au buletin de analiză! De anul acesta, este obligatorie genotiparea pentru toți miorii folosiți pentru reproducție și testele de paternitate pentru berbecii care au certificate de origine, teste prin care le sunt cunoscuți părinții, bunicii. Dacă o să cumpărați miori care nu au făcută genotiparea, rezistența la screpie, când o să cereți adeverință de la oficiile județene pentru zootehnie, ca să-i declarați la APIA pentru subvenții, o să vi se solicite confirmarea că sunt rezistenți la screpie, că au genotiparea făcută, și că li se știe paternitatea.

Sunt mulți care vor, în perioada asta, să-și vândă rapid berbecii, miorii, fără să le facă teste pentru rezistența la screpie și paternitatea, chiar o să vi ofere la un preț mai mic numai să-i vândă. O să dați banii pe miori pentru montă și nu o să aveți ce face cu ei pentru că e obligatoriu începând din acest an, conform Ordinului Ministerului Agriculturii și al Agenției Naționale pentru Zootehnie, ca toți berbecii folosiți la montă să fie genotipați. Niciun certificat de origine pentru berbeci nu se mai eliberează fără testele pentru rezistența la screpie și teste de paternitate.

5

Vineri, 10 iulie 2020, Guvernul României a aprobat o hotărâre prin care testele pentru rezistența la screpie, genotiparea, să fie gratuite și să se efectueze prin laboratorul Agenției Naționale pentru Zootehnie.

După prea mulți ani în care s-au urmărit doar subvențiile ce pot fi încasate de la agenția de plăți și nu genetica, este timpul să se facă genetică adevărată în fermele de ovine din România. Asociația Profesională a Ciobanilor din România susține toate demersurile autorităților din domeniu pentru respectarea legislației naționale, elaborată în acord cu Regulamentul UE 1.012/2018, pentru testarea ovinelor în ce privește rezistența la screpie și demonstrarea cu acte autentice a paternității reproducătorilor.

Testarea berbecilor pentru rezistența la screpie este numai în avantajul nostru, al crescătorilor de ovine. Noi, cei mulți, trebuie să ne gândim că, odată cu eradicarea screpiei, boală fără leac pentru oi, avem deschise mai multe piețe de desfacere. Turcia nu o să mai refuze marfa noastră, așa cum se întâmplă acum. Pe lângă deschiderea pieței în Turcia, sunt mari șanse să ne vindem mieii în Qatar direct la cumpărător. Atenție! Contractele le vom face direct cu cumpărătorii, fără să mai fie nevoie de samsari, de intermediari care urmăresc să ne scadă prețul pe kilogramul de miel în viu. Odată ce ne vindem marfa la un preț corect, de exemplu 14 lei - 15 lei pe kilogramul de miel în viu, noi nu o să mai depindem de subvenții. Oierii din tată-n fiu știu că așa am crescut, din munca noastră. Bunicii și părinții noștri nu au avut subvenții, au muncit din greu și au vândut mieii, brânza la preț corect. Dacă noi ne vindem marfa la prețul pe care-l merită, fermele noastre se pot și dezvolta nu doar să supraviețuiască.

Dacă a venit vorba de ajutoarele de stat, trebuie să facem niște precizări clare ca să înțeleagă toți oierii. În ultimul timp, unii au încercat să-i manipuleze pe crescătorii de ovine prin interpretarea incorectă a acordării subvenției de 10 lei pe cap de ovină până la limita de 500 de capete de ovine. Această subvenție nu este ajutor de criză! Sunt banii pe care noi, ciobanii, ar fi trebuit să-i încasăm pentru ajutorul de minimis la lână. Știm cu toții că anul acesta a fost anulat Programul Lâna pentru că nu făcea altceva decât să îngrașe buzunarele unor samsari, iar noi, oierii, am ajuns să-i plătim pe acești samsari ca să ne ia lâna oilor. De anul acesta, bugetul pentru ajutorul de minimis la lână va fi împărțit sub forma unei subvenții pe cap de oaie. Subvenția va fi în jur de 10 lei pe cap de oaie. Ajutorul de criză este cu totul altceva, există un alt fond pentru ajutorul de criză și nu are nicio legătură cu subvenția pe cap de oaie care înlocuiește ajutorul de minimis la lână!

6

Lucrurile în oierit au început să se miște și-n favoarea noastră, a celor mulți, a venit ceasul să se împartă corect banii, ajutoarele care sunt pentru oierit și nu mai este cale de întors.

Asociația Profesională a Ciobanilor, Vicepreședinte Ionică Sterp

Tânăr fermier nevoit să-și abandoneze afacerea în agricultură după ce culturile i-au fost distruse de secetă! Ramona Dascălu - 12 iulie 2020

Se vede nevoit să renunțe la meseria de fermier după ce toate culturile i-au fost calamitate în totalitate din cauza secetei! Un tânăr agricultor din județul Vaslui se confruntă cu o situație greu de imaginat, după ce toate culturile, atât cele de toamnă, cât și cele de primăvară, i-au fost distruse în proporție de 100% de seceta care a pus stăpânire pe zona în care vasluianul lucrează pământul.

Fermierul lovit de această grea încercare se numește Adrian Chirițoiu și lucrează 400 de hectare de teren în comuna Stănilești, județul Vaslui. Spune că în acest moment nu are cu ce să plătească inputurile, leasingurile și nici măcar arenda, din cauză că toate culturile pe care le-a înființat, grâu, porumb, floarea-soarelui și lucernă, sunt distruse în totalitate.

În aceste condiții, fermierul s-a văzut nevoit să ceară ajutorul Agrointeligența – AGROINTEL.RO pentru a face public cazul său, în speranța că va ajunge și la urechile autorităților competente.

”Doresc să aduc în atenția guvernanților și a tuturor celorlalți prin intermediul dumneavoastră situația catastrofală istorică prin care trecem din cauza secetei extreme. Lucrăm aproximativ 400 de hectare de teren din care anul acesta avem 150 de hectare de porumb, 110 de floarea-soarelui, 110 hectare de grâu, iar restul cu lucernă. Din cauza secetei avem calamitate toate culturile în proporție de 100%. Suntem terminați, nu avem de unde să mai plătim inputurile, leasingurile, creditele la bancă și arenda”, a declarat tânărul fermier Adrian Chirițoiu pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO.

7

Acesta a spus că a ajuns în această situație disperată deoarece precipitațiile care au căzut în zona sa au fost infime, explicând că pe tot parcursul anului agricol au căzut doar 9 litri de apă pe metru pătrat. Având în vedere toate aceste necazuri care s-au bătut asupra fermei sale, tânărul vasluian susține că dacă nu va primi ajutor de la ministerului Agriculturii, va fi nevoit să renunțe la agricultură.

”De la începutul anului, am avut parte de doar 9 litri de apă pe metru pătrat. Da, nu am greșit. 9 litri, nu 90, doar 9 litri, odată 7 litri și odată 2 litri. Iar ultima ploaie agricolă adevărată a fost în august 2019 și a fost de 22 de l/mp2. Cerem ministerului Agriculturii să vină în sprijinul nostru și să nu ne abandoneze, astfel acesta va fi ultimul an ca și fermieri pentru noi, lucru dorit de companiile străine cu profil agricol care au venit în ultimul an aici și care dispun de capital străin aproape nelimitat”, a spus Adrian Chirițoiu, care lucrează aproximativ 400 de hectare de teren în județul Valui.

Incendiu în ferma de unde au ajuns în supermarketuri ouă cu Salmonella! Ramona Dascălu 12 iulie 2020

Incendiu în exploatația fermierului de la care, în urmă cu o săptămână, au ajuns într-un lanț de supermarketuri ouă cu Salmonella. În noapte de 10 spre 11 iulie, un autotren încărcat cu zece tone de paie a fost făcut scrum. Incendiul a izbucnit la o fermă de păsări din comuna Banca, județul Vaslui, când șoferul autotrenului a intrat în curtea fermei și, din neatenție, a agățat două fire electrice de pe un stâlp, care au căzut peste remorcă, s-a produs un scurtcircuit, iar paiele uscate s-au aprins instantaneu.

8

Incidentul, care a avut loc în curtea societății Vanbet, care aparține omului de afaceri Fănel Bogos, a fost cauzat de deteriorarea unor conductori electrici ai TIR-ului. Potrivit purtătorului de cuvânt al ISU Vaslui, exista riscul ca flăcările să se extindă și la halele unde se cresc păsările.Pompierii bârlădeni au reușit cu greu, timp de peste două ore, să limiteze dezastrul care se anunța. În urma incendiului, a ars complet TIR-ul, cu tot cu încărcătură, pompieri reușind să salveze șase hale de producție pentru creșterea puilor.

„Detașamentul de pompieri Bârlad a intervenit cu o autospecială de stingere cu apă și un echipaj specializat pentru limitarea și lichidarea unui incendiu izbucnit la un autotren încărcat cu paie, autovehicul aflat în curtea unei societăți comerciale din localitatea Banca Sat, comuna Banca. La sosirea echipajului de intervenție, incendiul se manifesta prin ardere generalizată la nivelul autotrenului și al capului tractor , existând pericolul de extindere la o moară de cereale și la la câteva hale. S-a acționat pe două sectoare, primul, pentru lichidarea incendiului, iar cel de-al doilea, pentru protecția bunurilor imobile din jur. Au ars aproximativ zece tone paie, autotrenul și capul tractor. Nu au fost victime. Au fost salvate șase hale pentru creșterea păsărilor și o moară de cereale. Cauza probabilă de izbucnire a incendiului a fost deteriorarea unor conductori electrici, urmare a unei acțiuni mecanice”, a precizat purtătorul de cuvânt al ISU Vaslui, potrivit vremeanoua.ro.Acesta este cel de-al patrulea incendiu care afectează fermele lui Fănel Bogos. În urmă cu cinci ani, un depozit de furaje de la ferma pe care afaceristul o deține în localitatea Rebricea a fost mistuit de flăcări într-un incendiu devastator. Doi ani mai târziu, în 2017, un alt incendiu a afectat abatorul de păsări de la Sălcioara. Flăcările au distrus atunci doar acoperișul clădirii în care se aflau birourile administrative. Pe 2 ianuarie 2019, patronul societății Vanbet a primit cea mai grea lovitură, după ce flăcările i-au făcut scrum o hală a abatorului de pui de la Sălcioara, de aproximativ 5.000 mp,  instalațiile și echipamentele specifice, dar și circa 200 tone de carne.

TÂNĂR OIER: TRUDIM ZI ȘI NOAPTE, HOȚII NE FURĂ, BĂIEȚII DEȘTEPȚI NE IAU SUBVENȚIILE! Agroinfo  13 iulie 2020 - NECAZURI. Trudim zi și noapte, hoții ne fură munca, băieții deștepți ne iau subvențiile, ajutoarele europene și terenurile de la ADS, statul român nu ne sprijină, ne-a scris cu amărăciune un tânăr crescător de ovine din localitatea Bârsa, județul Arad.

Crescătorul de ovine ne-a spus că are în jur de 1.000 de capete de ovine și cca 110 hectare pajiști și teren arabil.

9

Stau zi și noapte în câmp să muncesc, să adun hrană la animale și vin hoții noaptea să ne fure baloții și munca noastră. Asta e România, societatea noastră! Am 24 de ani, am crescut in domeniul acesta, am investit în agricultură, credite la bănci, leasing la utilaje etc.

Statul nu ne prea ajută cu nimic, dacă nu am avea noroc cu subvențiile de la UE, am da faliment, dar sper într-un viitor mai bun, scrie cu amărăciune tânărul fermier în scrisoarea trimisă către AGROINFO.

Dar nici subvențiile nu ajung toate la cei care muncesc cu adevărat în agricultură. Tânărul fermier ne mai spune că la el în comună băieții deștepți au încasat subvenții pe spini pentru un teren arendat de la stat, iar de ajutorul pentru instalarea tinerilor fermieri beneficiază și cei care stau în vârful blocului și habar nu au cum se trudește într-o fermă.

O alta problemă ar fi accesarea de fonduri europene, de exemplu:  instalarea tinerilor fermieri. Cine beneficează? Acel tânăr care vine din vârful blocului, să zic așa, iar eu, care mă ocup cu agricultura, zootehnia de când mă știu, nu beneficiez pentru că am exploatația de la 18 ani, iar ei au dat o lege ce spune că exploatația agricolă să fie de maxim 24 de luni înființată ca să poți accesa tânarul fermier.

10

Domnul ministru Oros spune că oferă teren tinerilor fermieri. Exact aceeași problemă, nu ai exploatatia nouă, nu beneficiezi, iar ce a avut ADS-ul (Agenția Domeniilor Statului n.r.) la noi în comună l-a arendat la băieții deștepți care încasează subvenții pe spini.

Pe mine personal nu m-a anunțat nimeni că era teren liber de la ADS. Când am sunat la Arad, au zis că trebuia să urmăresc pe site la ei ce teren au liber.

Eu nu am timp să stau în fața calculatorului să urmăresc ca băieții deștepți. Eu sunt în câmp zi și noapte.

Iar ca să pot să lucrez cât de cât în condiții bune, mi-am făcut leasing la un tractor, nu l-am cumpărat pe fonduri europene cum ar fi fost normal, ne-a mai scris tânărul crescător de ovine.

ANSVSA: Actualizarea situației privind evoluția Pestei Porcine Africane  meatmilk  13 iulie 2020

ANSVSA transmite că, în prezent, pesta porcină africană (PPA) evoluează în 155 de localități din 28 de județe, cu un număr de 261 de focare (dintre care 4 focare în exploatații comerciale). În alte 12 județe au fost diagnosticate doar cazuri la mistreți.În intervalul 02– 08.07.2020 au fost înregistrate 11 focare noi și au fost stinse 2.

De la prima semnalare a prezenței virusului PPA în România, pe data de 31 iulie 2017 și până în prezent, au fost diagnosticate 3.718 cazuri la mistreți. În conformitate cu prevederile europene, cazurile la mistreți se sting după cel puțin 2 ani de la apariția lor.

Până la această dată (10.07.2020) au fost despăgubiți 15.136 de proprietari, valoarea totală a plăților fiind de 441.003.870 de lei. În perioada următoare vor fi plătite despăgubiri în valoare de 8.035.820 de lei pentru alți 209 propietari.

Facem precizarea că pesta porcină africană nu produce îmbolnăviri la oameni, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnăvire pentru oameni, acest virus având, însă, impact dezastruos la nivel economic și social. Serviciul Comunicare și Logistică Documentară      

11

INDUSTRIE ALIMENTARA

ZF Live. Branislav Bibic, managing director al Philip Morris România: Am investit jumătate de miliard de euro în modernizarea fabricii. O mare parte din produsele fabricate în Otopeni merg la export Alexandra Cepăreanu 10.07.2020,

♦ În cadrul Philip Morris România lucrează peste 870 de persoane, din care 300 de angajaţi sunt în fabrica din Otopeni.

https://www.zf.ro/zf-live/zf-live-branislav-bibic-managing-director-al-philip-morris-romania-19416933

Branislav Bibic, managing director în cadrul Philip Morris România, producătorul brandurilor de ţigarete Marlboro, LM şi Virginia Slims, dar şi al ţigaretelor cu potenţial de risc redus Heets, spune că pe fondul pandemiei de Covid-19 vânzările la produsele din tutun au scăzut, la bază stând mai mulţi factori.

„Piaţa de tutun a înregistrat scăderi pe perioada stării de urgenţă. Motivele pot fi multiple, poate oamenii fumează mai puţin când stau acasă cu familia, dar trebuie să vedem cât de rapidă va fi recuperarea”, a spus Branislav Bibic în cadrul emisiunii de business ZF Live.

Lansat pe piaţa locală în urmă cu aproximativ cinci ani, dispozitivul IQOS, care funcţionează împreună cu ţigaretele cu potenţial redus de risc Heets, au adus profit companiei Philip Morris abia anul trecut.

„Anul trecut, IQOS a început să fie un business profitabil pentru noi. Eram conştienţi că orice tehnologie nouă are nevoie de investiţii în primii ani, iar anul trecut am fost bucuroşi pentru că a fost primul an în care IQOS a fost pe profit, în ceea ce priveşte piaţa din România.”

12

O nouă imagine și vinuri noi în gama La Crama,The Iconic Estate Adriana Popescu 10 iulie 2020

The Iconic Estate, parte a Alexandrion Group, a anunțat recent, o nouă identitate vizuală a vinurilor din gama La Crama şi o extensie a gamei. Această etapă “marchează un nou look & feel modern şi vine să acopere o varietate mai mare de ocazii de consum, ȋn acord cu dorinţele şi nevoile consumatorului şi cumpărătorului”, se arată într-un comunicat de presă remis Agrointeligența.

Gama La Crama este completată  cu 3 soiuri de vin, care ȋnsoţesc experienţele trăite alături de oameni dragi: ieşiri ȋn oraş, la restaurant sau ȋn natură, petreceri, seri tematice, evenimente speciale sau momente liniştite, de armonie şi bucurie, petrecute ȋn atmosfera căminului şi nu numai.

La Crama Sauvignon Blanc. Un vin fresh, cu arome de ananas, grapefruit şi mere,  demisec, poate fi consumat ȋn orice moment al zilei şi însoțește feluri de mâncare cu carne albă, fructe de mare, peşte.

La Crama – Rose, demisec, obţinut din Cabernet Sauvignon. O combinaţie de arome de fructe exotice şi fructe de pădure care pune ȋn valoare preparate culinare uşoare, aperitive, carne albă şi salate.

La Crama Merlot, demisec. Aromă intensă de prune coapte, care se reflectă şi ȋn culoarea puternică a vinului – roşu ȋnchis. De consumat cu carne roşie, brânzeturi, paste.

„Noua imagine transmite cu mai multă expresivitate atributele brandului La Crama, printr-un design dinamic şi modern, care comunică unitatea ȋntregii game, conturând, ȋn acelaşi timp, şi o distincţie prin cromatica diferită, specifică fiecărui tip de vin. Elementul central al identităţii vizuale, paharul din care vinul se revarsă descriind un arc de cerc similar cu litera „C” din denumirea brandului, transmite ȋntr-un mod subtil, plin de simboluri, povestea brandului, ȋntregul ciclu de producţie de la recoltarea strugurilor până la momentul ȋn care vinul ajunge pe masă, contribuind la consolidarea legăturii emoţionale cu consumatorul”, precizează Marinela Popescu, Director de Marketing, Alexandrion Group.

13

Potrivit acesteia, obiectivul brandului este de creştere a vizibilităţii la raft, prin captarea atenţiei cumpărătorului. “Noua identitate vizuală şi extensia de gamă reprezintă o direcţie strategică ȋn dezvoltarea brandului La Crama, care vizează valorificarea unor oportunităţi ale pieţei de vinuri liniştite”, completează reprezentanta Alexandrion Group.

Portofoliul La Crama a fost extins şi cu noi variante cantitative, pentru a răspunde nevoilor de consum diversificate, vinurile La Crama fiind disponibile acum la sticlă de 750 ml şi Bag-In-Box 10 L, pe lângă varianta Bag-In-Box 3 L, care exista anterior.

Vinurile La Crama, precum şi celelate vinuri The Iconic Estate, se găsesc ȋn marile lanţuri de magazine, magazinele de proximitate, locaţiile horeca, magazinele online de specialitate şi pe iconicdrinks.shop, parte a Alexandrion Group.

Producătorul brandului de ceaiuri Vedda din Buzău a avut afaceri de 9 milioane de lei în 2019, în uşoară scădere Georgiana Mihalache 10.07.2020,

Potrivit estimărilor Euromonitor în 2020 piaţa totală a ceaiului în România va ajunge la 29 mil. dolari (125 mil. lei).♦ Ceaiurile Vedda, produse de compania românească Kalpo SRL, sunt în top cinci cele mai vândute branduri şi se luptă cu giganţii internaţionali pe o piaţă de 95 mil. lei.

Compania Kalpo SRL din Buzău, care pune pe piaţă brandul de ceaiuri Vedda, a redus ritmul de creştere din ultimii ani, raportând în 2019 afaceri de 9 mil. lei, în scădere cu 5% faţă de anul anterior, arată datele publice de la Ministerul de Finanţe.

Şi profitul companiei s-a diminuat anul trecut, până la 700.000 de lei, iar în fabrică lucrează 53 de persoane, mai arată datele publice.

Compania este înfiinţată în urma cu 28 de ani la Buzău, fiind controlată de antreprenorii Eugen şi Mihaela Achim. Ca pieţe de desfacere pentru brandul

14

românesc de ceaiuri sunt marile reţele de supermarketuri, farmacii sau ma-gazine naturiste locale, dar şi ţările cu mari comunităţi de români, din Anglia, Franţa, Grecia, Canada.

https://www.zf.ro/zf-investiti-in-romania/investiti-in-romania-un-proiect-zf-cec-bank-marian-olteanu-gramma-19417338

Marian Olteanu, Gramma: Industria vinului din România are nevoie de o strategie adaptată. Mergem înainte cu investiţiile 10.07.2020,  Bogdan AlecuVinurile sunt vândute nu doar de calitate, ci şi de poveste, explică Marian Olteanu, general manager Gramma Wines, iar România, deşi este al şaselea mare producător la nivel european, nu are o strategie clară cu privire la domeniul viticol.

„Mergem la export, dar o temă nelămurită este strategia de promovare a sectorului viticol. Italia are pizza, paste, şi vin, Franţa are vin şi brânzeturi. Când spui de România, nu spui deloc vin. Avem nevoie de o strategie adaptată la vremurile noastre“, explică Marian Olteanu.

Crama are în plan să meargă mai departe cu investiţiile, în contextul în care există o cerere tot mai mare, în special din partea turiştilor.

„Iniţial, când a început pandemia am vrut să oprim investiţiile, inclusiv pe turism. Acum după ce vedem cum evoluează situaţia, cu siguranţă turismul inclusiv viticol va creşte pentru că tot mai puţini vor prefera aglomerările. Vedem noul trend din turism, inclusiv prin cazarea la cort. Ne propunem să investim aproximativ 200.000 euro într-o serie de unităţi de cazare de tip tiny homes- glamping“, a spus Marian Olteanu.

Prima investiţie, în valoare de aproximativ 150.000 euro, se va finaliza până la finele acestui an şi constă în replantarea a 7 hectare de viţă-de-vie. Tot terenul fiind parcele din jurul cramei. În prezent crama lucrează 15 hectare cu vii în vârstă de 60 de ani, astfel că jumătate din suprafaţă va fi replantată cu soiuri noi. 

„Dacă acum avem trei soiuri albe, Aligote, Fetească Albă şi Fetească Regală, ne dorim să plantăm Fetească Neagră, Busuioacă de Bohotin, Arcaş şi vrem să facem râdurile de vie cât mai late, de până la trei metri lăţime faţă

15

de 1,5 metri acum. Vrem să putem pune mese între rândurile de vie“, a spus Marian Olteanu.

În egală măsură, firma are în plan investiţii de aproape 500.000 euro în renovarea cramei, cu un design mai „tourist friendly”, butoaie de stejar, o sală de degustare mai mare, dotări tehnologice de ultimă generaţie şi amenajarea unei terase cu privelişte spre oraşul Iaşi, la 7 km de cramă.

„Ne dorim şi să accesăm fonduri europene, întrucât există o derogare de la Comisia Europeană pentru programul PNS.“

„Raportul pentru investiţie este 60-40% în loc de 50-50% cât era până de curând. Ne propunem astfel să amenajăm încă o sală de degustare, un magazin de vinuri româneşti cu mai multe vinuri locale şi un depozit special pentru partea de ecommerce, dotat cu tehnologii care să automatizeze procesul de ambalare şi expediere a coletelor“, a subliniat Marian Olteanu.

Nu în ultimul rând, tot la capitolul investiţii intră şi dezvoltarea unei aplicaţii pentru partea de e-commerce, care să uşureze experienţa de cumpărare şi totodată gestiunea campaniilor, a stocurilor şi urmărirea comenzilor.

În ceea ce priveşte piaţa vinurilor, el a spus că aceasta nu a mers prea bine în prima jumătate a anului pe măsură ce oamenii s-au concentrat pe produsele de bază. După ce s-au făcut stocurile, a început să se vândă şi vinurile.

„Noi suntem un producător de vinuri prezent online şi am creat un pachet de „autoizolare“ cu patru sticle de vin, iar acestea au înregistrat vânzări mari, atât de mari încât am depăşit ca volume perioada similară a anului trecut când vindeam în HoReCa. Vinul înseamnă poveste. De când s-a ridicat starea de urgenţă, onlineul a avut o uşoară scădere iar partea de HoReCa a crescut, dar nu direct proporţional – lucrurile încă rămân sub semnul incertitudinii şi va mai dura până când vom realiza ce se întâmplă“, a spus Marian Olteanu.

Înainte vinurile Gramma înregistrau 80% din volume în HoReCa şi 20% retail, reţelele de supermarketuri. Acum onlineul este la un nivel similar cu HoReCa şi a crescut retailul.

 Vinurile Gramma în cifre

► 300.000 de euro au fost vânzările de vinuri în 2019

► 500.000 de euro va investi Gramma în modernizarea cramei

► 80% din vânzări s-au realizat în mediul online

16

Cu ce probleme se confruntă Gramma

► Educaţia, pentru a avea o bună forţă de muncă dar şi spirit antreprenorial.

► Birocraţia

► Exporturile scăzute de vin din cauza lipsei unei strategii.

https://www.zf.ro/zf-investiti-in-romania/investiti-in-romania-proiect-zf-si-cec-bank-alexandru-chiric-19420508

 Investiţi în România!, proiect ZF şi CEC Bank. Alexandru Chiric, acţionar, Transilvania Nuts: Am finalizat investiţia de 4 mil. euro în noua fabrică din Ciugud, Alba. Pentru 2020 ţintim o creştere de 38% 13.07.2020, Alex Ciutacu

  

♦ Transilvania Nuts obţine 88% din cifra de afaceri din exporturile către 23 de ţări de pe trei continente.

Transilvania Nuts a inaugurat noua fabrică pentru procesarea miezului de nucă în Ciugud, judeţul Alba, în octombrie 2019, după o investiţie de 4 mil. euro, iar acum pregăteşte un proiect de investiţii de peste 2 mil. euro, a explicat Alexandru Chiric, acţionar şi co-fondator al Transilvania Nuts, în cadrul emisiunii Investiţi în România!, realizată de ZF în parteneriat cu CEC Bank.

„Anul trecut am finalizat în octombrie investiţia şi am avut inaugurarea fabricii noi de la Ciugud, Alba, o fabrică în care am investit peste 4 mil. de euro, dintre care 900.000 de euro fonduri europene. Am făcut o fabrică la cele mai înalte standarde de calitate din Europa de Est şi avem utilaje în valoare de peste 2,5 mil. euro. Anul acesta am mai depus un proiect, care credem noi că se va finaliza la sfârşitul anului 2021 cu o investiţie de peste 2 mil. euro în alte echipamente“, a declarat Alexandru Chiric, cel care a fondat acest business în anul 2014 alături de antreprenorul Levente Bara, fondatorul Supremia Grup.  

17

Cu afaceri de circa 8,2 mil. euro în 2019, conform datelor oferite de companie, Transilvania Nuts ţinteşte pentru 2020 o creştere de 38% a cifrei de afaceri, în contextul în care co-fondatorul a spus că nu a înregistrat pierderi în criză, ci doar o serie de blocaje operaţionale. 

„În 2019 ne-am apropiat de 40 mil. lei cifră de afaceri, adică 8,2 mil. euro. A fost şi o pauză de producţie de o lună şi jumătate, cu mutarea din locaţia veche în fabrica nouă, ceea ce ne-a pus în dificultate pentru o lună, dar cifrele arată bine şi pentru 2020 faţă de bugetul estimat în decembrie anul trecut. Acum la 6 luni am mai ajustat cu încă 12% creşterea aşteptată. Cred că vom ajunge la finalul anului cu o creştere de peste 38% faţă de 2019“, a spus el. 

De la fondare, Transilvania Nuts şi-a consolidat poziţia şi operaţiunile prin achiziţii, cumpărând companii precum Ava 3 Company din Curtici, Arad – unul dintre cei mai mari procesatori de miez de nucă din România – precum şi brandurile Nutribon şi Yoli. 

Transilvania Nuts obţine 88% din cifra de afaceri din exporturile către 23 de ţări, de pe trei continente. 

Astăzi, compania are 52 de angajaţi, iar pentru anul 2020 plănuieşte să ia cu asalt retailul modern cu brandul de batoane de fructe şi fructe uscate ambalate Nutribon, atât pe piaţa internă, cât şi pe piaţa externă. 

„Cu Nutribon vrem să intrăm până la finalul anului 2020 în tot ce înseamnă retailul modern din România. (…) Dacă ajungem cu produsele în cinci ţări anul acesta, dar poziţionaţi bine în retail, suntem foarte ok. Apetitul există pentru că este un produs sănătos pe care îl caută toată lumea, îl caută atât est-europenii, cât şi Orientul Mijlociu, unde au cultura nucii. Suntem în negocieri şi tratative şi cu Statele Unite, unde sunt dorite produsele noastre“, a spus Alexandru Chiric. 

În acest sens, Transilvania Nuts vrea să capitalizeze actualele schimbări din comportamentul de consum şi să mizeze pe o nouă obişnuinţă a românilor de a mânca snack-uri mai sănătoase. O parte din noile produse ale companiei ar urma să ajungă pe piaţă chiar în 2020. 

„Avem deja dezvoltate mai multe segmente şi linii, tot ce înseamnă partea de batoane, ne dorim la bază să stea nuca cu diferite arome, celălalt segment este Nutribon pe partea de fructe uscate şi diferite mixuri. Vrem să le oferim clienţilor snacks-uri sănătoase pentru că nuca este un produs sănătos şi putem dezvolta multe produse interesante şi aducem nouătăţi pe piaţă pentru că nuca este un produs foarte sensibil şi dacă nu este procesat cu grijă pot

18

apărea probleme. Dar noi ştim să îl procesăm, să îl depozităm şi cu siguranţă vom ajunge să mâncăm snacks-uri cu nucă românească“, a explicat el. 

Cu peste 5.000 de tone de nuncă procesate în fiecare an, compania foloseşte în special materie primă din România, însă pe măsură ce businessul creşte, Transilvania Nuts trebuie să se întoarcă şi spre importuri.

„Preponderent luăm peste 90% din nucă din România, dar am început şi demersurile pentru a face importuri atât din Europa, cât şi din America. Avem o calitate bună a nucii şi în România şi în Europa de Est, dar după investiţia de 4 milioane de euro finalizată anul trecut, noi credem şi suntem nevoiţi să avem un aflux foarte mare de materie primă astfel încât să facem faţă pieţei şi solicitărilor pe care urmează să le avem“, a declarat co-fondatorul companiei. 

Care sunt principalele probleme identificate de Transilvania Nuts:

♦ Lipsa forţei de muncă. Este un subiect care ne interesează şi la care am căutat tot timpul rezolvare. Nu suntem o companie destul de veche, la noi în judeţ sunt companii de top, sunt lideri naţionali şi internaţionali în diferite domenii, astfel încât dânşii au acaparat tot ce înseamnă forţă de muncă, dar în această criză am angajat un manager pe resurse umane pentru a ne fideliza oamenii, pentru a fi mai aproape de ei şi pentru a forma o echipă. 

♦ Lipsa unei strategii de ţară. Este greu să o faci dacă tot ce înseamnă bugetari sunt politizaţi. Atâta timp cât avem un guvern care vine şi schimbă toţi managerii, fie că sunt buni, fie că sunt răi pentru că nu au o anumită culoare politică, eu cred că este greu dacă faci o strategie de ţară să fie ţinută de următorii care vin la guvernare. Nu cred că putem avea o strategie de ţară care să aducă rezultate bune până nu depolitizăm situaţia.

Producătorul de lactate Five Continents din Botoşani şi-a păstrat afacerile la nivelul din 2018, la 70 milioane de lei, însă profitul a scăzut cu 25%  Florentina Niţu 13.07.2020,

Anul 2018 a fost cel mai bun an ca nivel al businessului pentru compania înfiinţată în urmă cu aproximativ 16 ani.

♦ Compania este controlată de cinci antreprenori care au participaţii egale.

Five Continents Group, procesator de lapte din localitatea Răchiţi, judeţul Botoşani, a încheiat anul 2019 cu o cifră de afaceri de circa 70 de milioane de lei, rămânând la nivelul din anul precedent, însă profitul a scăzut cu 25%, până la 4 milioane de lei, arată datele de la Ministerul de Finanţe.

19

Compania este controlată de cinci antreprenori care au participaţii egale. Acţionarii companiei sunt Cătălina Chirilă Boldea, Eduardo Khalil, Liana Grecu, Hani Khalil şi Tonino Chirilă Boldea, conform celor mai recente date de la Registrul Comerţului. Anul 2018 a fost cel mai bun an ca nivel al businessului pentru compania înfiinţată în urmă cu aproximativ 16 ani, ce a ajuns anul trecut la un număr mediu de 138 de angajaţi.

Gheorghe Moraru, administrator Morar Pan Com: Avem nevoie de o lege a arendei cu drepturi şi obligaţii pentru ambele părţi, ca în Franţa, să facem contracte de arendă pe 7-15 ani, nu pe un an, astfel fermierii au curaj să facă investiţii. Trebuie să ne unim pe areale restrânse, să facem făină, să nu mai aducem aluat congelat din afară Florentina Niţu 13.07.2020,

https://www.zf.ro/zf-live/zf-live-gheorghe-moraru-administrator-morar-pan-com-avem-nevoie-lege-19418586România are prea puţine mori şi fabrici să producă furaje sau alte produse din cereale, unităţi ce pot fi numărate pe degete, iar astfel piaţa internă este incapabilă să absoarbă producţia agricolă şi fermierii locali sunt nevoiţi să exporte materia primă, bătându-se cu Franţa şi Germania, pe de o parte, şi cu Rusia şi Ucraina, pe de altă parte, a afirmat Gheorghe Moraru, administrator al Morar Pan Com, care cultivă 1.000 de hectare cu cereale în Călăraşi.

20

Orice investiţie ai face, în cea mai mică linie de procesare, porneşte de la un milion de euro, iar să investeşti singur e dificil. Trebuie să ne unim pe areale restrânse, să facem făină, să nu mai aducem aluat congelat din afară. Este cel mai uşor să faci materie primă, vinzi, îţi iei banii şi pleci o săptămână în vacanţă, apoi o iei de la capăt, a spus Gheorghe Moraru, administrator al Morar Pan Com.

Agropower. Gheorghe Moraru, Morar Pan Com: Avem nevoie de o lege a arendei cu drepturi şi obligaţii pentru ambele părţi, ca în Franţa, să facem contracte de arendă pe 7-15 ani, nu pe un an, astfel fermierii au curaj să facă investiţii Florentina Niţu 13.07.2020, 10:00 104

România are prea puţine mori şi fabrici care să producă furaje sau alte produse din cereale, unităţi ce pot fi numărate pe degete, iar astfel piaţa internă este incapabilă să absoarbă producţia agricolă şi fermierii locali sunt nevoiţi să exporte materia primă, bătându-se cu Franţa şi Germania, pe de o parte, şi cu Rusia şi Ucraina, pe de altă parte, a afirmat Gheorghe Moraru, administrator al Morar Pan Com, care cultivă 1.000 de hectare cu cereale în Călăraşi.

„Orice investiţie ai face, în cea mai mică linie de procesare, porneşte de la un milion de euro, iar să investeşti singur e dificil. Trebuie să ne unim pe areale restrânse, să facem făină, să nu mai aducem aluat congelat din afară“, a spus Gheorghe Moraru, administrator al Morar Pan Com.

El consideră că pentru a se face mai multe investiţii în România, fermierii au nevoie de stabilitatea terenului pe care îl lucrează, mai exact faptul că arendatorul nu va da pământul anul următor altcuiva, iar pentru asta este nevoie de o lege a arendei cu drepturi şi obligaţii clare pentru ambele părţi, iar contractul să fie încheiat pe o perioadă mai lungă de timp, ca în Franţa.

„Dacă arendatorul vrea să dea mâine terenul altcuiva, nu am nicio pârghie să îl opresc. Contractele în Franţa sunt pe 9-20 de ani, sunt reglementate la nivel zonal, fiecare comună stabilieşte la nivel de teren, productivitate şi costuri cu producţia, o perioadă. În România ar trebui să fie contracte pe 7-15 ani, nu pe 1-5 ani, să am curaj să fac investiţii, să iau un credit de un milion de euro pe 15 ani“, subliniază Gheorghe Moraru.

21

Florin Irimescu, Valeputna: Vrem să mergem la export, dar avem nevoie de o strategie de ţară care să susţină produsele locale pe pieţele externe 10.07.2020,: Bogdan Alecu ♦ Produsele alimentare de tip „gourmet“ înregistrează vânzări ridicate pe pieţele externe atunci când sunt promovate ca parte a unei strategii naţionale, altfel acestea cu greu pot intra în competiţie pe segmentul de top cu cele din alte ţări vestice.

https://www.zf.ro/zf-investiti-in-romania/investiti-in-romania-un-proiect-zf-cec-bank-florin-irimescu-19417344

România are nevoie de o strategie de ţară, un brand de ţară inclusiv pe segmentul alimentar pentru ca producătorii locali să poată exporta mai uşor către pieţele Europei de Vest, este de părere Florin Irimescu, proprietarul Valeputna, producător de produse din peşte.

„Italia este celebră pentru vinuri şi paste, Spania pentru chorizo, jambon, vinuri roşii, Franţa pentru vinuri şi brânzeturi, însă pe noi nu ne reprezintă nimic clar şi mai sunt şi conotaţii pe lângă brandul nostru. Poate ar trebui să scoatem în evidenţă lucruri punctuale precum Munţii Carpaţi. Noi folosim un peşte de munte, păstrăvul, din Carpaţi, din ape curate. Poate ar trebui să avem un brand de Carpathian Trout. Poate Delta ar trebui promovată mai mult“, a spus Florin Irimescu.

Problema brandului de ţară este tot mai intens dezbătută, în contextul în care produsele locale au nevoie şi de un marketing de ţară.

De partea cealaltă, Iulian Stanciu, CEO-ul eMag, spunea că IT-ul de asemenea poate fi un brand de ţară pentru România, având în vedere că reprezintă peste 6% din Produsul Intern Brut şi a cunoscut o creştere foarte puternică în ultimii ani.

Pe de altă parte, tocmai lipsa brandului de ţară pune presiune pe preţuri, în contextul în care când o ţară est-europeană exportă spre Vest, trebuie să o facă la un preţ mic sau mult mai mic decât cel local de acolo.

„Vestul ne include în categoria Est, mai ales ţările germanice.“

22

Ei când caută aici un partener, vor un preţ cu 30-40% mai mic decât ce au ei, ceea ce nu poate fi valabil, mai ales în domeniu nostru. Costurile sunt aproape ca la ei, 70-80%, iar ce putem aduce noi, este calitatea. Mai avem Polonia, Bulgaria, Turcia, toate cu subvenţii în acest domeniu piscicol. În Turcia au 2,5-3 euro per kilogram, ceea ce acoperă producţia şi pot veni cu un preţ mult mai mic. Noi nu avem astfel de subvenţii. Noi trebuie să învăţăm să facem lucrurile singuri“, a explicat Florin Irimescu. El a subliniat că prima intrare la export într-un magazin „obişnuit“, nu cu specific românesc a fost în Polonia.

Compania are în plan noi investiţii în ceea ce priveşte deschiderea unor noi linii de produse.

„Lucrăm la noi investiţii, noi linii de produse precum cele vegetale din ingrediente de la noi din zonă. Pe partea de turism avem o pensiune şi investiţiile au dat roade deoarece avem rezervări din momentul încheierii stării de urgenţă şi până la sfârşit de septembrie“, a explicat Florin Irimescu.

Pe de altă parte, impactul crizei provocate de pandemia de coronavirus a afectat businessul producătorului.

„Înante de criză, noi estimam un business de 700.000 de euro. Acum probabil vom fi la 60-70% din această cifră. Va depinde şi de evoluţia pandemiei. Nu ne aşteptam la o creştere pe timp de vară a cazurilor de Covid-19“, a explicat proprietarul Valeputna.

El explică faptul că acum clee mai mari vânzări sunt realizate online şi în lanţurile de magazine, în timp ce înainte festivalurile şi evenimentele de tip street food de asemenea aduceau vânzări importante.

„Dacă funcţionam în cinci pistoane înainte de pandemie, acum în două, dar şi cele care funcţionau cel mai bine, şi compensează cumva oprirea celorlalte canale. Acum vindem pe international key accounts şi local key accounts. De când a apărut criza, au apărut şi multe magazine online. Sau magazine fizice în toată ţara şi avem o creştere. Mai avem şi canalul de online - de care înainte nu ne ocupam activ de el, iar acum a crescut simţitor şi a urcat spre 30% de la 6-7%, iar vara, aveam două canale sezoniere - aveam contracte precum Untold, Neversea, Afterhills, evenimente unde făceam cifre interesante şi promovare bună. Mai erau cele de street food, însă anul acesta nu au mai fost. Mai avem un contract care a performat, cu Blue Air, unde la bord aveam pachete şi care au crescut. Acum îi aşteptăm să îşi revină“, a explicat Florin Irimescu.

23

El a subliniat că pentru a permite dezvoltarea industriei alimentare, în special a jucătorilor de nişă, există o nevoie tot mai mare de curierat cu temperatură controlată, astfel ca produsele alimentare să fie livrate pe distanţe lungi în condiţii de siguranţă.

„Avem pachete înfoliate, cu rezervă de gheaţă, izolare şi garantăm că 24-48 de ore sunt în regulă, am învăţat traseele, curierii, ştim când să le punem, în ce zile. Acum apelăm la curieratul clasic. Ar fi util un curierat cu temperatură controlată. Acum greu fac faţă pieţei actuale“, a explicat proprietarul Valeputna.

 Valeputna în cifre

► 600.000 de euro a fost investiţia iniţială din 2010

►100 de tone anual de păstrăv poate procesa fabrica

►1,85 mil. lei a fost cifra de afaceri în 2019

Cu ce probleme se confruntă Valeputna

►Lipsa unei strategii de ţară şi a unui brand de ţară după modelul unor ţări precum Spania, Franţa sau Italia

 Ce soluţie a găsit un producător de vin pentru a trece cu bine peste pandemie: „O mare cantitate se valorifică vrac prin magazinele proprii şi este o supapă foarte bună, asigurând o parte a cash-ului necesar desfăşurării activităţii în această perioadă dificilă“ Cristina Roşca 09.07.2020,

Astăzi Elite Wine deţine în proprietate 22 de hectare, dar lucrează 28 de hectare de viţă de vie, diferenţa fiind reprezentată de terenuri arendate cu posibilitatea de cumpărare pe viitor

24

Crama Elite Wine, situată în Podgoria Miniş Măderat din judeţul Arad, are o capacitate de vinificare de maximum 200 de tone de struguri, cu o capacitate de depozitare de 90.000 de litri de vin în cisterne de inox şi în baricuri de stejar.

„Suntem situaţi în Podgoria Miniş Măderat, una dintre cele mai vechi podgorii ale ţării, care se întinde pe un masiv cu lungime de peste 42 km, altitudinea medie fiind de circa 150 de metri, cu o înclinaţie a versanţilor de până la 25-35 de grade. Crama se află la 35 km de Arad, în localitatea Masca, comuna Siria, într-o zonă deosebit de pitorească“, spune Szikler Ervin Walter

administrator, asociat şi enolog. Conform datelor de pe platforma confidas.ro, compania Elite Wine care administrează crama este deţinută în mod egal de trei acţionari, Szikler Ervin Walter, Elvira Borgovan şi Gerhard Phandlsteiner.

„De la înfiinţarea societăţii şi până acum am fost trei asociaţi, doi români iar un al treilea din Austria, fost doctor, momentan pesionar.“ În prezent doi dintre asociaţi doresc să se retragă din motive de sănătate şi vârstă.  Szikler Ervin Walter vrea să meargă mai departe împreună cu un nou asociat, însă momentan abia au demarat discuţiile.

Producătorul de lactate Tudia din Suceava, controlat de soţii Cristian şi Brînduşa Mihai, se îndreaptă spre afaceri de 50 milioane de lei, cu 200 de angajaţi Florentina Niţu 09.07.2020,

În unitatea de producţie este procesată zilnic o cantitate de 60 de tone de lapte, furnizat de câteva sute de producători medii din zonă, dar şi adunat de la centre de colectare, unde îşi duc producţia peste 2.000 de gospodari.

♦ În fabrica de lactate Tudia este procesată zilnic o cantitate de 60 de tone de lapte, furnizat de câteva sute de producători medii din zonă, dar şi adunat de la centre de colectare, unde îşi duc producţia peste 2.000 de gospodari.

25

Businessul Tudia, o companie ce produce lactate şi brânzeturi în judeţul Suceava de peste două decenii, controlat de soţii Cristian şi Brînduşa Mihai, se îndreaptă spre afaceri de 50 mil. lei, cu 200 de angajaţi. Anul trecut, firma a înregistrat venituri de 45 de mil. lei, în creştere cu 13% faţă de anul 2018 şi un profit de aproape 1 mil. lei, la jumătate faţă de anul anterior, arată datele Confidas.ro, platformă de analiză financiară a companiilor.

Fabrica companiei se află în localitatea Grămeşti, aproape de râul Siret, la 50 de kilometri de Suceava. Afacerea de familie pornită de cei doi moldoveni se luptă cot la cot cu marii jucători internaţionali din domeniu şi se încapăţânează să crească de la an la an.

Velrom, producător de panificaţie din Târgovişte, a trecut pragul de 70 mil. lei în 2019, plus 26%. Marja de profit a fost de 18% Florentina Niţu 09.07.2020,

Velrom este unul dintre cei mai mari producători din domeniul panificaţiei din judeţul Dâmboviţa, iar anul trecut a avut un număr mediu de 234 de angajaţi.

♦ Velrom este unul dintre cei mai mari producători din domeniul panificaţiei din judeţul Dâmboviţa, iar anul trecut a avut un număr mediu de 234 de angajaţi.

Producătorul de panificaţie Velrom din Târgovişte, pus pe picioare în 2008, chiar la începutul crizei economice din România, de antreprenorul Andrei Alexandru, a depăşit cifra de afaceri de 70 milioane de lei în 2019, după o creştere de 26% a veniturilor faţă de anul anterior, iar profitul a fost de aproape 13 milioane de lei, conform datelor de la Ministerul de Finanţe. Velrom este unul dintre cei mai mari producători din domeniul panificaţiei din judeţul Dâmboviţa, iar anul trecut a avut un număr mediu de 234 de angajaţi. În fabrica de pâine din Târgovişte este produsă pâine atât sub marcă proprie, Boierească, cât şi sub branduri ale unor firme mari din domeniu, pentru Vel Pitar, sub mărcile Grâu Întreg sau Sylvester, potrivit datelor de site-ul firmei.

26

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

Petru Perciu, importatorul de băuturi BDG: Am avut multe scenarii pentru 2020. Acum suntem mult peste cel mai pesimist şi chiar şi peste cel mediu. Estimăm o scădere de 20-30% Cristina Roşca 10.07.2020,

Petru Perciu, cofondator al BDG Import: „Sentimentul de nesiguranţă apare în orice criză. Ce vedem însă e că retailul începe să revină la normal. Deja suntem aproape de nivelul din 2019 ca vânzări. Pe alte pieţe, cele mature, mărcile globale ajung la 70% din vânzări. Din segmentul de importuri BDG are o cotă de piaţă de circa 25%, având afaceri de circa 50 mil. euro anul trecut. E greu să faci însă estimări pentru 2020. Am avut multe scenarii, iar acum suntem mult peste cel mai pesimist (worst case) şi chiar şi peste cel mediu. Estimăm o scădere de 20-30%, dar ponderea exactă va depinde de ce va fi în toamnă.“

♦ Compania BDG import este unul dintre cei mai mari importatori de băuturi spirtoase din România, cu afaceri de circa 250 mil. lei anul trecut ♦ Cei patru antreprenori care controlează businessul mai au şi două companii de distribuţie - în Bucureşti şi Cluj - şi magazinul online Beicevrei ♦ De asemenea, ei controlează peste zece localuri HoReca, respectiv restaurante, baruri şi cluburi în Bucureşti, Mamaia şi Predeal, printre care Loft şi Il Villagio ♦ Fiecare business este operat independent.

Importatorul de băuturi spirtoase BDG, care are în portofoliu branduri precum Jack Daniel’s, Finlandia sau Jagermeister, şi-a bugetat pentru acest an o scădere de 20-30% a veniturilor pe fondul crizei generate de pandemie.

Declinul vine după un 2019 foarte bun, cu o creştere de 12-13% a businessului şi după un început de an spectaculos, după cum spune chiar Petru Berciu, cel care conduce operaţiunile de BDG Import şi care este şi unul dintre cei patru acţionari.

„Noi an de an ne bugetăm o creştere de 10%, şi cum e greu să creştem din aducerea de produse noi pentru că deja avem un portofoliu stabil şi acoperim toate categoriile pieţei, trebuie să găsim resurse din ce avem deja. Mai exact

27

avansul era susţinut de creşterea consumului şi de dezvoltarea distribuţiei“, explică el. În ceea ce priveşte consumul se remarcă o premiumizare a pieţei, o orientare către produse mai scumpe mai degrabă decât un volum mai mare de cumpărături. Trendul de la nivel mondial se vedea înainte de pandemiei şi pe piaţa locală de băuturi spirtoase, spune antreprenorul.

Ce spune premierul Ludovic Orban despre deschiderea restaurantelor Laura Buciu 10.07.2020,

Premierul Ludovic Orban a dat de înţeles, vineri, că nu vor fi deschise restaurantele în data de 15 iulie şi că decizia va fi amânată: „Să-mi fie iertat! Deşi am avut discuţii, din cauza creşterii numărului de cazuri, încă mai aşteptăm să luăm această decizie”, a spus Orban.Întrebat, vineri, într-o conferinţă de presă, la Tulcea, dacă urmează, în 15 iulie, o nouă relaxare a restricţiilor, premierul Ludovic Orban a spus că obiectivul este limitarea răspândirii virusului, care „nu se poate face în condiţiile revenirii aproape la normal”.

„Ce mai sunt închise? Restaurantele din spaţii închise, unde să-mi fie iertat, deşi am avut discuţii, din cauza creşterii numărului de cazuri, încă mai aşteptăm să luăm această decizie. Competiţiile sportive cu spectatori, evenimentele culturale, teatrele, cinematografele în spaţii închise, concertele simfonice, opera - acestea au rămas închise. Ele au fost încadrate cu cel mai mare risc epidemiologic, în zona roşie”, a spus Orban.

Acesta a afirmat că este foarte greu să mai ia o decizie de relaxare într-un domeniu, cât timp numărul de cazuri noi de COVID creşte.

„E foarte greu să dai drumul la relaxare într-un domeniu atâta timp cât noi ne confruntăm cu o creşterea numărului de cazuri, care ne îngrijorează şi ne determină la o atitudine foarte energică, pentru a asigura respectarea regulilor de către toţi actorii instituţionali, atât din mediul public cât şi din mediul privat”, a mai spus premierul.

28

Germanii de la Hornbach au mai înaintat un pas spre miliardul de lei şi au ajuns la afaceri de 875 milioane de lei în România în 2019, plus 13% Alina-Elena Vasiliu 09.07.2020,

Compania aproape şi-a dublat profitul, până la 29,5 milioane de lei, în vreme ce numărul mediu de angajaţi a crescut la 723.Retailerul german de materiale de construcţii şi grădinărit Hornbach, prezent pe piaţa locală cu şase magazine, a făcut în 2019 afaceri de 875 de milioane de lei în România, în creştere cu 13% comparativ cu anul precedent, potrivit datelor publicate pe site-ul Ministerului de Finanţe.

Compania aproape şi-a dublat profitul, până la 29,5 milioane de lei, în vreme ce numărul mediu de angajaţi a crescut la 723, un nivel similar cu cel din 2016, an după care personalul s-a redus. Businessul germanilor pe piaţa locală este operat prin compania Hornbach Centrala.

Românii au cheltuit 3 mld. euro în 2019 în magazinele de discount. Vânzările s-au triplat în mai puţin de 10 ani. Pe piaţa locală sunt peste 500 de magazine cu preţuri mici operate de Lidl, Penny şi Supeco (un concept al Carrefour) Cristina Roşca 10.07.2020,

Vânzările magazinelor de discount s-au triplat la aproape 3 mld. euro în mai puţin de un deceniu, avansul rapid fiind susţinut pe de-o parte de expansiunea pe măsură, iar pe de alta de apetitul românilor pentru preţuri mici. În aceeaşi perioadă, comerţul alimentar în ansamblul său a avansat cu 20-30%.

Spre exemplu, în România lanţurile de discount au deschis circa 50 de unităţi anul trecut, depăşind un total de 500 de puncte de vânzare.

Mai mult, planurile pentru 2020 vizează o expansiune în acelaşi ritm. Pe piaţa locală sunt peste 500 de magazine cu preţuri mici operate de Lidl, Penny şi Supeco (un concept al Carrefour).

Magazinele de tip discount au început să se dezvolte în România acum mai bine de 15 ani, însă accelerarea expansiunii şi creşterea puternică a businessului s-au văzut în special în ultima perioadă, mai ales după 2011,

29

odată cu intrarea oficială pe piaţă a grupului german Lidl care a preluat operaţiunile Plus Discount.

Apetitul pentru magazinele de tip discount nu este însă doar caracteristic României, ci întregii Europe.

„Discounterii au priză la consumatorii din multe ţări din Europa de Est, precum Polonia, Cehia sau România. Pe plan local discounterii au postat creşteri puternice în 2019 datorită celor două avantaje pe care le oferă - poziţionare strategică, în proximitatea consumatorilor, şi preţuri mici. Deşi puterea de cumpărare a crescut în România anul trecut, interesul pentru preţuri mici a continuat să fie mare“, spun analiştii companiei de cercetare de piaţă Euromonitor.

Cum arată viitorul comerţului postpandemie: Are în România comerţul stradal şansa să renască din propria cenuşă în timp ce era mallurilor începe să apună? Cristina Roşca 13.07.2020 Calea Victoriei e văzută atât de consultanţii imobiliari, cât şi de retaileri ca fiind una dintre puţinele artere cu potenţial pentru comerţul stradal♦ Pe piaţa din România sunt active câteva sute de branduri locale şi internaţionale de modă, cosmetice sau accesorii, şi pentru fiecare dintre acestea, până recent, prima opţiune pentru deschiderea de noi magazine o reprezentau mallurile mai degrabă decât spaţiile stradale ♦ Explicaţia e simplă: jucătorii din piaţă spuneau că 99% din shoppingul local se face la mall, iar comerţul stradal de profil este o raritate momentan.

Schimbarea comportamentului de consum ca urmare a pandemiei de COVID-19 îi determină pe retaileri să se uite, după mulţi ani, şi către comerţul stradal care, de mai bine de un deceniu, a devenit terenul de joacă al farmaciilor, băncilor, sex-shopurilor şi agenţiilor de pariuri sportive.

Totuşi, chiar şi în acest context cu totul nou, în care se caută evitarea spaţiilor aglomerate şi a celor închise, jucătorii din domeniu spun că există o serie de inconveniente care fac stradalul să fie greu de dezvoltat. Printre motive se numără lipsa spaţiilor de parcare, nivelul prea ridicat al chiriilor şi numărul mic de spaţii renovate şi compatibile cu acest tip de comerţ amplasate în zone cu potenţial.

30

Macromex, companie de distribuţie cu afaceri de 726 mil. lei: Am intrat pe modul de alertă în ceea ce priveşte cheltuielile operaţionale Alina-Elena Vasiliu 13.07.2020,

Dan Minulescu

♦ Cu afaceri de peste 726 mil. lei şi circa 475 de angajaţi în 2019, Macromex are un portofoliu care cuprinde branduri precum Edenia, Corso, La Strada şi Philadelphia.

Distribuitorul Macromex, unul dintre cei mai mari jucători din industria de food din România, deţinut de Dan Minulescu, a transformat gestionarea cashflow-ului în principala prioritate a companiei, ca modalitate de a face faţă dificultăţilor aduse de coronavirus.

„Managementul trezoreriei a devenit o prioritate zero pentru noi, monitorizând zilnic, cu mare atenţie, cash-flow-ul companiei. Am intrat pe modul de alertă în ceea ce priveşte cheltuielile operaţionale şi cele general-administrative, renunţând practic la toate costurile fără de care ne putem continua activitatea, dar şi calibrând cheltuielile directe, cu cât mai mare precizie, la nivelul actual al veniturilor“, spune Dragoş Holban, CFO Macromex.

Restaurantul de fine dining Kané se redeschide, într-o primă etapă cu o terasă de 30 de locuri. „Este esenţial să găsim o formă de a merge mai departe” 13 iul 2020  Cristina Roşca

Restaurantul de fine dining Kané, amplasat într-o clădire de patrimoniu de pe strada Dianei, la numărul 9, se redeschide, într-o primă etapă doar cu o terasă cu 30 de locuri. Programul de funcţionare va fi de marţi până sâmbătă inclusiv, începând cu ora 18:30.

“Trecem prin cea mai dificilă perioadă pentru industria ospitalităţii însă, în tot acest context, este esenţial să găsim o formă de a merge mai departe. Restaurantele au făcut mereu parte din viaţa oraşului şi, la Kané, ne-am propus să găsim echilibrul între măsurile de precauţie, nevoia de socializare precum şi importanţa impactului pozitiv în comunitate. Kané a fost gândit ca un restaurant de fine dining cu un număr mic de locuri, iar prin acest al doilea sezon dorim să arătăm că în Bucureşti se pot crea experienţe de fine

31

dining precum cele din restul lumii”, spune Răzvan Crişan, co-fondator Kané Group.

Din grupul fondat de Răzvan Crişan, David Maguet şi Ciprian Morar fac parte Kané – New Romanian Cuisine, Cafeneaua M60, Mamizza – NeoNeapolitan Pizza, Mercato Comunale – Outdoor Food & Drinks Market, Project Copenhagen Coffee & Gastrobar. Acesta din urmă e un proiect în curs de a fi lansat.

Kané – New Romanian Cuisine este amplasat într-o clădire de patrimoniu categoria A, construită în 1910 pe strada Dianei, la numărul 9. Restaurantul s-a redeschis aici în septembrie 2019 în urma unei investiţii de 500.000 euro ce a vizat amenajarea spaţiului, achiziţionarea de echipamente de ultimă generaţie, mobilier şi trainingul iniţial al echipei. În perioada pandemiei Kané s-a transformat în bucătărie comunitară.

32

 DIVERSE

Transport ilegal de bovine, confiscat de polițiști! Zeci de vaci au fost omorâte! Angelica Lefter - 11 iulie 2020

Foto: tulceanoastra.ro

Mai multe vite au fost ucise, după ce echipaje formate din oamenii legii și inspectori sanitar-veterinari au confiscat bovine care făceau parte dintr-un transport ilegal de animale!

Polițiștii au acționat în urma unor informații, care s-au dovedit a fi adevărate. Astfel, au descoperit câteva persoane din Tulcea, care au cumpărat 39 de vaci din zona Caraorman, unele crotaliate şi altele necrotaliate, dar fără documente de achiziţie şi de transport şi fără avizul medicului veterinar din zonă, potrivit tulceanoastră.ro.

Animalele au fost confiscate, iar o parte dintre acestea au fost deja ucise şi urmează să fie incinerate. Pentru celelalte, urmează ca autorităţile să urmeze procedura legală. Astfel, cele bolnave vor fi la rândul lor omorâte, iar celelalte, valorificate, după cum spun polițiștii.

„În perioada 7 – 8 iulie a.c., polițiștii Serviciului de Investigare a Criminalității Economice Tulcea împreună cu cei ai Poliției Municipiului Tulcea și luptători din cadrul Serviciului de Acțiuni Speciale au desfășurat acțiuni pentru verificarea legalității activității comerciale, respectiv, prelucrarea, depozitarea, transportul și comercializarea de animale vii.

În cadrul acțiunii, în zona dig Dunăre ”Dana 1 Mai”, polițiștii au identificat doi bărbați din Tulcea, care nu au putut prezenta acte legale de proveniență pentru 39 de bovine crotaliate și necrotaliate, pe care intenționau să le transporte pe raza județului, în scopul comercializării.

Astfel, polițiștii tulceni au aplicat două sancțiuni contravenționale în valoare de 10.000 lei (la Legea nr. 12/1990 privind protejarea populației împotriva unor activități de producție, comerț sau prestări de servicii ilicite) și au ridicat, în vederea confiscării, animalele, în valoare de peste 144.450 de lei, pe care le-au predat reprezentanților DSVSA pentru a dispune conform competențelor.

33

Acțiunea a beneficiat de sprijinul jandarmilor din cadrul Inspectoratului Județean de Jandarmi Tulcea și a specialiștilor din cadrul Direcției Sanitare Veterinare și Pentru Siguranța Animalelor”, a transmis biroul de presă al IPJ Tulcea

Persoanele deposedate de animale de către oamenii legii, și-au angajat avocat, care susține că cei care au vândut animalele fără acte nu au fost, la rândul lor sancționați.

„Nu pot să cred că în timpurile astea, în anul de grație 2020, sunt omorâte zeci de vite doar pentru că unii au greșit! Sunt multe în neregulă cu ce s-a întâmplat aici! Doi frați, etnici rromi, ce-i drept, au cumpărat câteva zeci de vite. Unele de la o persoană juridică, care le-a vândut fără acte, culpa fiind acelei persoane juridice, însă, din cunoștințele mele, nesancţionată de către polițiști sau cei de la DSV, și de la alte patru persoane fizice pe care, atunci când acestea s-au prezentat cu documentele, au fost gonite cu forța de către polițiști. Parte din aceste vite nu au fost crotate și pentru asta au fost omorâte. Cele crotate au fost confiscate. Ce mi se pare extrem de ciudat e modul cum s-au comportat autoritățile. Dacă alaltăieri erau pregătite să încarce vitele și să le transporte la abatorul de care se plâng toți crescătorii de animale din județ, ieri, probabil la ambiție, au omorât zeci de vite chiar în bătătură. Mi se pare fascinant cum, fără analize, nejustificat de simplu, au fost omorâte aceste animale și nimeni nu se sesizează. Poate ar trebui umblăm la legislația din domeniu și să ajutăm crescătorii de animale, fie ei și rromi, și să mai limităm din puterile diferiților funcționari publici, cu sau fără statut special, ce obișnuiesc a se comporta ca niște despoți. O vorbă veche românească spune că dacă vrei să cunoști cu adevărat un om atunci dă-i putere și el se va dezvălui în toată splendoarea lui. Personal sunt dezamăgit de modul cum au înțeles unii să aplice legea”, spune avocatul Cătălin Turcu, cel care s-a ocupat de caz, angajat de către păgubiţi.

La rândul său, directorul Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Tulcea, Mitică Tuchilă, a spus, la momentul confiscării transportului, că animalele vor fi ucise conform legislației, pentru că prezintă risc de transmitere a bolilor.

„Animalele fără elemente de identificare vor fi sacrificate, conform legislaţiei în vigoare care le consideră un risc major pentru transmiterea bolilor. (…) Având în vedere că animalele provin din Delta Dunării, o zonă cu un regim special în care evoluează leucoza enzootică bovină, cele sănătoase vor fi valorificate, iar cele care prezintă semne ale bolii vor fi sacrificate”, a declarat pentru Mitică Tuchilă, stiripesurse.ro.

Acţiunea IPJ a fost a doua din ultimele două luni în care au fost ridicate în vederea confiscării mai multe animale pentru care transportatorii nu deţineau

34

documente de provenienţă. Poliţiştii au confiscat, în luna iunie, peste 150 de carcase de ovine, în valoare de aproximativ 30.500 de lei.

A cosit și îmbalotat lucerna, dar au venit hoții și i-au furat baloții de pe câmp! Ramona Dascălu - 10 iulie 2020

Fermier prădat de hoți chiar din câmp, acolo de unde infractorii au încărcat sute de kilograme de baloți de lucernă pregătiți de un agricultor pentru a fi duși în fermă!

Ionel Alexa, un agricultor din județul Iași, a fost lăsat de hoți fără baloții de lucernă de 300 de kilograme, proaspăt îmbalotați. Fermierul ieșean se declară mâhnit de comportamentul celor care vor să se îmbogățească peste noapte, de pe urma oamenilor care muncesc de dimineață și până seara. Agricultorul crede că a fost de vorba de mai mulți indivizi pentru că altfel nu aveau cum să reușească să fure baloți de 300 de kilograme.

”Te chinui să cosești, bagi zeci de mii de lei în reparația utilajelor, te trezești dimineața și îmbalotezi lucerna ca să nu se scuture și calicii satului românesc, niște indivizi lipsiți de orice urmă de educație și respect față de munca ta, vin și îți fură baloții care au 300 kg, deci trebuie să fie 3-4 inși care se pretează la așa ceva, așa cred ei că își vor asigura bunăstarea materială, dar se înșală amarnic, vor plăti înzecit sub o formă sau alta. Dacă m-a deranjat ceva în 30 de ani de activitate ca fermier este acest fenomen care este endemic, de jos și până la varfurile politicii românești, nu ne respectăm între noi, nu respectăm munca altuia, nu avem credință în nimic, lipsiți de bun simț”, este mesajul fermierului ieșean Ionel Alexa, postat pe pagina sa de Facebook.

Paguba materială adusă fermierului de hoți este una cât se poate de însemnată, având în vedere că prețul unui balot de lucernă, producția 2020, se ridică, potrivit site-ului olx.ro, la 200 de lei.

UNIUNEA EUROPEANA

Comisarul Wojciechowski denunţă ipocrizia UE Liviu GORDEA 12 iulie 2020 - Uniunea Europeană ar trebui să interzică importul de bunuri agricole obţinute utilizând pesticide care sunt interzise în interiorul blocului

35

comunitar, este de părere Janusz Wojciechowski, comisarul european pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală.

Declaraţia a fost făcută în timpul unei audieri video cu senatorii francezi, în cadrul căreia Wojciechowski a recunoscut că ar putea apărea dificultăţi în acest sens, având în vedere necesitatea respectării regulilor Organizaţiei Mondiale a Comerţului, însă importurile ar trebui să fie supuse standardelor aplicate în Europa.

UE a scos în afara legii un număr mare de substanţe chimice pentru culturile agricole în ultimii ani din motive de sănătate şi de mediu, iar executivul de la Bruxelles îşi propune să reducă utilizarea pesticidelor sintetice cu 50% până în 2030.

Abordarea UE în ceea ce priveşte standardele alimentare şi protecţia mediului a contribuit la portretizarea agriculturii ca un obstacol în negocierile comerciale, în special cu Statele Unite ale Americii. Pe de altă parte, fermierii europeni, activiştii de mediu şi unii politicieni au criticat deseori inconsistenţa în ceea ce priveşte aplicarea aceloraşi reguli produselor alimentare importate, cum este cazul culturilor modificate genetic.

Un acord comercial semnat de UE cu blocul Mercosur din America de Sud a alimentat controversa privind standardele agricole şi de mediu, ceea ce a determinat unele state UE să se îndepărteze de ratificarea acordului.

Porumbul, cultura principală sezonul acesta în EuropaLiviu GORDEA  11 iulie 2020 -

Cum era de aşteptat, porumbul s-a dovedit a fi cultura cea mai răspândită în anul agricol 2019-2020, potrivit estimărilor Federaţiei Naţională franceze a Producătorilor de Seminţe de Porumb şi de Sorg (FNPSMS).

Dacă toate raportările la nivel de ţară sunt corecte, atunci în Uniunea Europeană reiese că în această primăvară a fost însămânţată o suprafaţă de

36

15,1 milioane de hectare cu porumb, ceea ce corespunde unei creşteri de 2 procente faţă de anul precedent.

Această evoluţie a fost influenţată de condiţiile dificile din toamnă/iarnă, astfel încât porumbul a devenit o alternativă la rapiţă şi cereale păioase pe suprafeţele calamitate din cauza secetei, în mai multe state europene. Prin urmare, s-a ajuns la o extindere a suprafeţelor atât pentru porumbul de consum cât şi cel furajer.

În plus, condiţiile favorabile de la sfârşitul lunii mai şi început de iunie, când s-au înregistrat cantităţi însemnate de precipitaţii, crează şi premizele unei recolte superioare anul acesta.

În Franţa, spre exemplu, suprafaţa alocată porumbului în 2020 a ajuns la 3 milioane de hectare, cu o creştere de 10% pe filiera de consum şi de 2% în sectorul furajer. Pe de altă parte, conform estimărilor FNPSMS, în Germania, porumbul ar trebui să depăşească 2,7 milioane de hectare. În schimb, în România se pare că au fost înfiinţate în primăvară 2,7 milioane de hectare cu porumb, aceeaşi suprafaţă fiind planificată şi de Rusia.

Campioana absolută în această regiune a lumii rămâne Ucraina, cu 5,4 milioane de hectare, cu 8 procente mai mult comparativ cu sezonul trecut. Creşteri au fost raportate şi în Polonia (peste 1,2 milioane de hectare) şi Belarus (1,1 milioane de hectare).

CERERI ONORATE

În pofida crizei provocate de pandemia Covid-19, nu au apărut probleme deosebite pe lanţul de aprovizionare cu seminţe, ceea ce înseamnă că producătorii europeni de porumb au beneficiat de cea mai bună genetică. Există însă premiza ca stocurile de seminţe să ajungă la un nivel minim în următoarea perioadă, motiv pentru care au fost accelerate programele de producţie pentru a face faţă campaniilor viitoare.

37

Din câte se pare, suprafeţele alocate porumbului dpentru sămânţă a ajuns la 170.000 de hectare la nivelul Uniunii Europene, din care 80.000 de hectare numai în Franţa, unde sunt s-a înregistrat o creştere de 14% (porumb de consum), respectiv 16% (porumb furajer).

Europa are sub lupă o nouă idee de susţinere a economiei: participaţii publice în companii mici. Măsura ar întări rolul statului în economie, în timp ce alternativa, o dependenţă crescută de credite, ar lua suflul economiei Catalina Apostoiu 10.07.2020,

În martie, ministrul francez de finanţe Bruno Le Maire anunţa că Franţa analizează mai multe opţiuni pentru toate companiile industriale importante care s-ar putea confrunta cu ameninţări majore pe pieţe.

♦ Planul de preluare de participaţii în cadrul companiilor este inspirat de propuneri anterioare venite din partea Franţei şi Italiei privind întărirea industriilor „strategice“ ale Europei

♦ În urma unei astfel de intervenţii însă statul ar căpăta un rol şi mai puternic de gestionare a economiei, generând în mod inevitabil acuzaţii privind alegerea câştigătorilor şi perdanţilor.

Guvernele europene care şi-au croit cu febrilitate planuri de susţinere a economiilor în faţa impactului devastator al pandemiei încep să-şi concentreze atenţia asupra unui nou pericol care ar putea deraia revenirea: o cascadă de falimente în rândul companiilor, scrie Bloomberg.

Următoarea mare idee care câştigă teren în rândul oficialilor şi economiştilor este o posibilă preluare de participaţii în companii mici şi mijlocii, în contrast cu eforturile iniţiale care s-au bazat masiv pe credite menite să ţină companiile pe linia de plutire.

38

Atât Comisia Europeană, cât şi Banca Angliei au lansat conceptul, iar ministerul francez de finanţe analizează această opţiune. Ideea este analizată şi de ministerul german al economiei. Asociaţia de business a Germaniei DIHK, care susţine că aproape jumătate din membrii săi se confruntă cu o scădere a capitalului, se pronunţă în favoarea acestei idei.

În luna mai, oficialii UE analizau un plan privind preluarea de participaţii publice în companii europene importante pentru a le proteja de impactul pandemiei. Potrivit Reuters, Franţa a cerut la acel moment crearea unui „fond care fie să recapitalizeze, fie să achiziţioneze acţiuni în companii strategice care au nevoie de capital“.

Planul de preluare de participaţii în cadrul companiilor este inspirat de propuneri anterioare venite din partea Franţei şi Italiei privind întărirea industriilor „strategice“ ale Europei.

În martie, ministrul francez de finanţe Bruno Le Maire anunţa că Franţa analizează mai multe opţiuni pentru toate companiile industriale importante care s-ar putea confrunta cu ameninţări majore pe pieţe. Printre acestea, majorarea participaţiilor publice în capitalul acestora sau naţionalizări.

Şi ministrul german de finanţe Olaf Scholz susţinea la acea vreme posibilitatea ca guvernul să achiziţioneze participaţii în cadrul companiilor care se luptă să evite falimentul. Scholz a declarat că dacă va fi necesar guvernul federal ar putea cumpăra participaţii în cadrul companiilor prin intermediul unui fond creat în faţa crizei financiare din urmă cu un deceniu.

Însă eforturile şi discuţiile respective s-au concentrat pe marile companii, declanşând un val de critici pentru ignorarea companiilor mai mici cu probleme, companii care angajează majoritatea forţei de muncă, scrie Bloomberg.

Acum, din cauza turbulenţelor provocate de pandemie, multe din aceste companii se află în faţa unei posibile crize de lichiditate din cauza căreia ar putea intra în faliment chiar dacă îşi reiau activitatea.

În urma unei astfel de intervenţii însă statul ar căpăta un rol şi mai puternic de gestionare a economiei, generând în mod inevitabil acuzaţii privind alegerea câştigătorilor şi perdanţilor. Totuşi, economiştii care susţin astfel de propuneri spun că o creştere a dependenţei de credite ar putea apăsa puternnic asupra companiilor, tăind suflul economiei.

39

„Există riscul ca firmele să fie obligate să-şi crească datoriile la un asemenea nivel în timpul crizei, că investiţiile ulterioare nu ar mai fi posibile“, arată Jan Krahnen, director al Leibniz Institute for Financial Research SAFE din Frankfurt şi unul dintre autorii propunerii.

Comisia Europeană a identificat solvabilitatea companiilor drept un risc major în această săptămână, avertizând că o creştere a numărului de falimente „ar putea amplifica şi prelungi şocul pandemic, ducând în acelaşi timp la o creştere a creditelor neperformante“.

Aceasta estimează că până la 720 miliarde de euro vor fi necesari numai în acest an pentru asigurarea supravieţuirii firmelor din UE. Oficialii au propus un „instrument de susţinere a solvabilităţii“ ca parte a fondului de redresare a blocului pe care liderii îl vor dezbate în această lună.

„Intrăm într-o fază în care solvabilitatea companiilor ar putea avea puternic de suferit odată ce guvernele naţionale ar putea începe să-şi reducă susţinerea iniţiată în prima fază a crizei“, avertiza recent Laurence Boone, economist-şef al OCDE. „Companiile în cazul cărora ajutorul de stat a luat forma unor injecţii de capital vor fi mai rezistente“.

Propunerea făcută de Krahnen şi cinci economişti de la alte universităţi priveşte constituirea unui fond de equity pandemic european care ar realiza o investiţie cash iniţială în schimbul unei părţi din câştigurile viitoare. Acesta ar fi deschis companiilor de toate dimensiunile. Acestea ar putea ieşi din schemă la un preţ prestabilit.

Asemeni propunerii UE, acesta ar dispune de un buget prin vânzarea de obligaţiuni sau prin investiţii venite din partea unor investitorii instituţionali ca fondurile de pensii şi asigurători.

Astfel de planuri ar fi foarte greu de pus în practică, însă. Preşedinta BCE Christine Lagarde spune că criza va accelera probabil trendurile preexistente către o diminuare a globalizării, o creştere a digitalizării şi industrii verzi, iar guvernele ar putea considera că nu toate segmentele economiei ar trebui readuse la nivelurile de dinaintea crizei.

Cercetători think tank-ului Bruegel din Bruxelles arată că orice astfel de fond susţinut public ar trebui să-şi seteze o „direcţie politică clară“, cu obiective post-virus ca neutralitatea climatică şi coeziunea socială. Însă acest lucru este foarte greu de pus în practică, potrivit lui Patrik-Ludwig Hantzsch, de la Creditreform.

40

Alţii spun că creditele garantate public acordate în ultimele luni ar putea fi punctul de start. Potrivit Peterson Institute, firmele ar putea avea opţiunea conversiei în capital a datoriilor.

Dacă un astfel de lucru s-ar întâmpla în Germania, de exemplu, unde companiile au aplicat pentru credite de miliarde de euro de la banca de dezvoltare de stat KfW, mii de firme ar putea descoperi că statul le-a devenit acţionar.

Federal Minister for Food, Agriculture and Consumer Protection: debate (July 15) 13-07-2020

EU2020DE logo © Federal Foreign Office

Germany is the first of the new Trio of Presidencies, with Portugal and Slovenia, to take over the reins of the rotating Presidency - on July 1. Ms Julia Klöckner, Federal Minister for Food, Agriculture and Consumer Protection, will attend the meeting of the Committee on Agriculture and Rural Development on 15 July to present the priorities of the German Presidency of the Council of the European Union in the field of agriculture.

......................................................

UK

Cheltuielile consumatorilor britanici rămân scăzute în pofida redeschiderii sectorului puburilor şi restaurantelor Catalina Apostoiu 13.07.2020,

Redeschiderea puburilor şi restaurantelor din Anglia şi Irlanda de Nord a dat un impuls economiei britanice, însă date neoficiale indică faptul că cheltuielile se menţin scăzute, potrivit Financial Times.

„Super Sâmbăta“ de 4 iulie, ce a marcat redeschiderea sectorului ospitalităţii, nu a adus o revenire la normal pentru baruri şi restaurante.

Vânzările şi numărul clienţilor s-au situat la aproximativ jumătate din nivelurile de dinaintea crizei.

41

AFRICA DE SUD

Africa de Sud interzice alcoolul în lupta împotriva coronavirusului G.U. Miscellanea / 13 iulie

Africa de Sud a introdus noi restricţii, printre care şi o altă interdicţie de vânzare a alcoolului, pentru a ajuta în lupta împotriva răspândirii Covid-19, transmite BBC, conform G4Media.ro.

În noul pachet de restricţii au fost introduse şi starea de asediu pe timpul nopţii, iar purtarea măştii în spaţiile deschise a devenit obligatorie.

Ultimele măsuri au fost luate în contextul în care bilanţul infecţiilor a depăşit un sfert de milion.

De asemenea, peste 4.000 de sud-africani au murit iar proiecţia guvernului arată că acest bilanţ poate ajunge la 50.000 de victime până la finalul anului.

Africa de Sud este cea mai afectată ţară de pe continent, iar săptămâna trecută a înregistrat un record de infectări zilnice.

"Există oameni care au participat la petreceri, au consumat băuturi alcoolice, iar alţii se plimbă prin aglomeraţii fără să poarte mască", a transmis preşedintele Cyril Ramaphosa.

Acesta a spus că noile măsuri au fost introduse pentru a ajuta ţara să scape de furtuna coronavirus, iar starea de urgenţă va fi prelungită până pe 15 august.

Noua interzicere a alcoolului a venit la câteva săptămâni după prima interdicţie, care a durat trei luni, luată pentru prevenţia bătăilor sau a violenţei domestice cauzate de consumul băuturilor de acest fel.

42

SANATATE si GASTRONOMIE

Sfatul Mihaelei Bilic: Dacă pâinea îngrașă și are gluten, ce-ar fi să o înlocuiți cu mămăligă?De  Elena Oceanu   10 iulie 2020

Mămăligă în loc de pâine? De ce nu? Nutriționistul Mihaela Bilic recomandă să faceți această schimbare care ppate aduce beneficii. Iată ce a scris pe pagina sa de facebook:

”Dacă bunicii noștri mâncau zilnic mămăligă și prețuiau făina pentru pâine și cozonaci ca fiind de sărbătoare, astăzi pâinea a ajuns atât de banală încât nu îi mai găsim nicio virtute. Dacă tot îngrașă și are gluten, ce ați zice de o întoarcere la mămăligă?”, a scris celebrul nutriționist pe pagina sa de Facebook.

”Pentru ca tot e la moda alimentatia fara gluten va sugerez mamaliga in loc de paine. Ca si faina, malaiul face parte din categoria glucidelor lente, contine amidon care se absoarbe treptat in sange si ne tine de foame 3-4 ore. Spre deosebire de painea proaspata care e facuta cu drojdie si fermenteaza, mamaliga nu baloneaza. In plus nu contine gluten, acea proteina din cereale care e tolerata mai greu de unele persoane,”  dăugat dr. Mihaela Bilic.In boabele de porumb exista multi carotenoizi (de unde si culoarea galbena) pigmenti din care se sintetizeaza vitamina A. Prin urmare mamaliga face bine la piele si la vedere iar continutul mare de fibre o recomanda pentru problemele de tranzit intestinal, conform medicului nutriționist care avertizează totuși că numărul de calorii dintr-o felie de mamaliga este echivalenta cu o felie de paine, adica 70-80cal. Desi 100g mamaliga au 70cal iar 100g paine au 230cal nu faceti greseala sa credeti ca mamaliga nu ingrasa. O felie de mamaliga e grea (are 100g) in timp ca felia de paine e usoara (25g) ceea ce face ca in final sa fie echivalente. Daca vorbim de mamaliga calda socotiti ca 3 linguri corespund unei felii.Concluzia e ca mamaliga reprezinta o alternativa sanatoasa la paine si ne scapa de balonari. Dar de ingrasat, ingrasa la fel.

43

DOSAR

Moşierul condamnat de comunişti că a adus în ţară soia: „O plantă inutilă şi necunoscută“ 11 iulie 2020, Ionela Stănilă

Aurelian Pană a fost ministru al Agriculturii în  Guvernul Antonescu şi a deţinut o fermă în Bărăgan  FOTO Arh.pers.prof. Marius Boitan

Aurelian Pană, ministru al Agriculturii în Guvernul Antonescu, a avut marele merit de a mecaniza agricultura şi de a introduce culturi din America, precum cele de soia şi de porumb. Asta i-a adus însă sfârşitul: a fost acuzat de comunişti că a introdus în ţară o plantă de care n-aveam nevoie – soia –, dar care peste câţiva ani avea să fie alimentul de bază care înlocuia carnea în regimul Ceauşescu

Aurelian Pană este unul dintre acei foşti miniştri români despre care n-a auzit nimeni, deşi ar fi meritat. A fost şcolit la Paris, unde a devenit pasionat de tehnologiile moderne în agricultură, pe care şi-a dorit să le aducă în Bărăganul românesc. Latifundiar în Bărăgan, şi-a construit o fermă-model în epocă, însă astăzi n-a mai rămas nimic din moştenirea sa. Aurelian Pană a fost torturat până la moarte de comunişti, iar vasta sa moşie a dispărut în negura istoriei.   Ca un iubitor veritabil al pământului românesc, dorinţa sa testamentară a fost să fie incinerat, iar cenuşa să-i fie presărată peste câmpiile Bărăganului şi pe locul respectiv să se semene grâu, povestea, peste ani, inginerul Cornel Pană, fiul cel mare al fostului ministru al Agriculturii în guvernul lui Ion Antonescu. Marele regret al familiei a fost că nu a putut să-i îndeplinească cererea.  

Un demnitar cu demnitate  

Născut pe 20 septembrie 1880, în comuna Marsilieni, judeţul Ialomiţa, unde se stabiliseră părinţii săi, originari din Satulung, Săcele, judeţul Braşov, Aurelian Pană a făcut studii superioare la Paris, unde a obţinut trei licenţe în Ştiinţe. „Absolvent al prestigioasei instituţii de învăţământ Sorbona din Paris în anul 1904, unde a obţinut licenţe în botanică, zoologie şi geologie, Aurelian Pană şi-a dedicat întreaga carieră ridicării nivelului agriculturii româneşti la standardele vremurilor.  

44

Membru al Societăţii de Ştiinţe din anul 1905, acesta a ocupat funcţii importante în România, cum ar fi: preşedinte al Academiei de Agricultură, membru în Consiliul Permanent al Agriculturii din 1939, secretar de stat, iar apoi ministru al Agriculturii în guvernul mareşalului Ion Antonescu, demnitate publică pentru care a refuzat să primească vreun salariu“, explică profesorul de istorie Marius Boitan, directorul Şcolii Gimnaziale din localitatea ialomiţeană Sudiţi, acolo unde Aurelian Pană şi-a petrecut mare parte din viaţă.   

„În perioada în care a fost demnitar n-a încasat niciun salariu. Sumele care i s-ar fi cuvenit au fost donate ca ajutoare pentru funcţionarii Ministerului. După cum relevă informaţiile şi referirile cuprinse în documentaţiile consultate, precum şi din istorisirile localnicilor din Sudiţi, purtători ai memoriei colective, Aurelian Pană a fost o personalitate marcantă în epocă, persoană instruită, dornică de progres, iubitoare de oameni şi de pământ. Cu siguranţă, acţiunile sale au servit ca exemplu mobilizator pentru cei din jur şi au adus bunăstarea într-o zonă geografică multă vreme ignorată. Conjunctura politică şi economică a încurajat demersurile sale şi a oferit acele oportunităţi de dezvoltare fără de care acestea ar fi fost minimalizate“, continuă Boitan.    

În 1911, Aurelian Pană se căsătoreşte cu Eufrosina Popa,  la Cernavodă. Tinerii soţi decid să se stabilească la Frăţileşti, unde în acea vreme el avea pământ, dar nu existau niciun fel de amenajări proprii pentru locuire, iar dotările agricole erau primitive. N-a fost aceasta o piedică. Dimpotrivă, pentru Aurelian Pană a fost o oportunitate să pună în practică toate acele învăţături primite în timpul studiilor de la Paris şi al specializării în Statele Unite ale Americii.   

Porumbul american, în balta Ialomiţei  

După ce a participat la campania balcanică din 1913 şi la Primul Război Mondial, în luptele de la Mărăşeşti, s-a preocupat mai ales de agricultura românească. Prin eforturile sale, s-a reuşit introducerea în România a culturii de soia, organizarea culturilor şi a muncii agricole pe criterii ştiinţifice şi, mai ales, mecanizarea agriculturii. Tot ca urmare a preocupărilor sale, au fost importate şi aclimatizate diverse soiuri de grâu şi porumb cu o productivitate sporită.  

A întreprins mai multe călătorii de documentare şi de perfecţionare în străinătate. În 1934, de pildă, a plecat în SUA, cu scopul de a studia cultura de porumb. Un soi adus de pe continentul american a fost ulterior aclimatizat şi cultivat în Câmpia Bărăganului şi în Balta Ialomiţei.  

45

De-a lungul carierei, Aurelian Pană a deţinut funcţii importante în stat: printre altele, a fost preşedinte al Institutului Naţional de Export (1935), membru în Consiliul Permanent al Agriculturii (din aprilie 1939), membru al Institutului de Ştiinţe Sociale al României, preşedinte al Academiei de Agricultură şi preşedinte al Sindicatului Agricol din Ialomiţa. Preocupat de ridicarea satelor şi de îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale ţăranilor, a urmărit să introducă tehnica modernă din Occident în exploatarea solului românesc.  

Din ianuarie 1941 – după înăbuşirea rebeliunii legionare – a fost ministru subsecretar de stat la Agricultură şi Domenii, iar apoi ministru plin, din 14 martie 1942 până în 3 iulie 1943. „Bărăganul ialomiţean s-a identificat cu personalitatea acestui om, dar el a fost şi un reprezentant al Guvernului într-o perioadă tulbure a istoriei naţionale. Personal, m-a atras destinul tragic al acestui om şi al familiei sale“, spune profesorul Boitan.  

Muniţie pentru comunişti  

Conform istoricului, după instaurarea regimului comunist în România, în anii 1944-1947 au avut loc procesele aşa-numiţilor criminali de război, ale trădătorilor şi colaboratorilor fostului regim fascist. Astfel, într-o expunere, Teohari Georgescu, ministrul de Interne din perioada 1945-1952, spunea:   „De la 6 martie 1945 până la 26 mai 1952, duşmanul a primit numeroase lovituri. În cei şapte ani, peste 100.000 de bandiţi au fost arestaţi şi condamnaţi pentru că au uneltit împotriva regimului nostru... Întregul aparat de opresiune al burgheziei fusese nimicit“. Anii respectivi au fost caracterizaţi prin aplicarea principiului luptei de clasă în eliminarea sistematică a mii de oameni, vinovaţi doar pentru faptul că existau, căci acuzaţia de complot împotriva regimului de democraţie populară era prezentă în toate condamnările.  

După judecarea primului lot de criminali de război, în frunte cu mareşalul Antonescu, Tribunalul Poporului a dispus, în luna mai a anului 1946,

46

arestarea şi judecarea tuturor celorlalţi membri ai guvernului antonescian, în rândul cărora s-a aflat şi Aurelian Pană.  

Arestat şi judecat, fostul ministru al Agriculturii a fost condamnat – aşa cum relatează manuscrisul inginerului Aurel Pană, mezinul familiei – la zece ani de închisoare, la zece ani de degradare civică şi la confiscarea averii, în baza deciziei penale nr. 123 din 19 ianuarie 1949 a Curţii Penale Bucureşti, Secţia IV.   

Capul de acuzare a fost „introducerea şi încurajarea cultivării unei plante necunoscute şi inutile ţării noastre: SOIA“.  Ironia sorţii a fost că, mai târziu, această plantă cu miros de salam a stat pe mesele românilor proletari timp de zeci de ani.   

„O fi trădător de ţară, dar el şi fiii lui au ostenit pe acest pământ“   Aurelian Pană era învinuit, prin actul de acuzare întocmit de comunişti, că a partipicat la 59 de şedinţe ale Consiliului de Miniştri şi la 43 de şedinţe ale Consiliului Economic şi că influenţase mult activitatea guvernării antonesciene, aflându-se printre miniştrii care au aprobat bugetul naţional din anul 1942-1943, care afectase finanţarea războiului. Sub aceste pretexte a fost condamnat ministrul Pană, la 68 de ani. 

„Acestor acuzaţii le-a răspuns Costică Trandafir, un ţăran fără pământ, membru al unui colectiv de expropriere, care, întrebat de ce îi lăsaseră «trădătorului de ţară» Aurelian Pană 150 de hectare, a explicat: «O fi el trădător de ţară, dar el şi fiii lui au ostenit pe acest pământ. Feciorii lui au învăţat plugăritul în America. Ei ştiu a munci pământul mai bine decât noi. De aceea, cu toţii, am hotărât să le rămână 150 de hectare, drept fermă-model»“, explică profesorul Boitan.  

La mâna a 50 de călăi  

După condamnare, Aurelian  Pană a fost încarcerat la Jilava, Cernavodă şi Gherla, unde a fost torturat şi silit să repete că „a supt sângele poporului“. La Gherla fusese mutat de la Piteşti, unde se aplica experimentul „reeducării“, care presupunea bătăi, batjocoriri, insulte şi josnicii. Conform informaţiilor deţinute de profesorul Marius Boitan, un martor al „experimentului“ declara: „Aici s-a bătut numai de dragul de a se bate. S-a bătut fără scop. Muncitori şi studenţi, intelectuali şi analfabeţi au fost chinuiţi de-a valma, chiar dacă nu aveau nimic de spus, chiar când spuseseră mai mult decât făcuseră“. 

47

  Un martor ocular relata că, în 1950, în a doua zi de Paşti, comandantul închisorii Gherla a început să-i lovească pe deţinuţi cu parul, obligându-i să execute, până la epuizare şi leşin, figuri de gimnastică precum „broasca“ şi culcări. Printre ei, un bătrân, fost ministru, Aurelian Pană, este pus în genunchi şi lovit cu picioarele în cap de 50 de călăi. Nu peste mult timp, la 4 mai 1951, va fi ucis într-o celulă de reeducaţi. Un jandarm i-a scos dinţii de aur din gură. Scena de calvar nu se încheiase însă: din cauza faptului că bătrânul Pană era un om mare, iar coşciugul pregătit pentru el era mai mic, i s-au tăiat picioarele.    Nici ceilalţi membri ai familiei Pană n-au avut parte de un sfârşit liniştit. La 24 aprilie 1952, soţia sa, Eufrosina, şi fiul său cel mic, Aurel, au fost arestaţi şi internaţi, fără proces sau condamnare, la doi ani de „detenţie administrativă“. Eliberată în 1954 din închisoarea Dumbrăveni, Eufrosina Pană a murit pe 1 septembrie, în acelaşi an, la Bucureşti. Unul dintre cei patru fii ai săi, Petru, fusese asasinat de soldaţii sovietici în 1944.   

O exploataţie agricolă de toată lauda  

Moşia familiei Pană era vastă: avea 6.000 de hectare de pământ în Bărăgan şi un conac splendid lângă Sudiţi. Avea pământuri agricole în multe locuri: la Frăţileşti (150 de hectare), unde-şi construise un conac şi o fermă, la Stăncuţa (150 de hectare şi o fermă), la Popeşti (50 de hectare) şi la Pribegi (150 de hectare). Toate au fost confiscate în 1949. Satul Frăţileşti e acum parte a comunei ialomiţene Săveni.   Aici se afla conacul familiei Pană, pe lângă care funcţiona o vastă exploataţie agricolă, unde se practica o agricultură la standardele secolului XX. Acest fapt e demonstrat şi de mărturiile din presa vremii, apărute cu ocazia unei vizite la care au participat peste 50 de înalţi demnitari şi specialişti, interesaţi de inovaţiile tehnice implementate de Aurelian Pană pe moşia sa.    

„Conacul propriu-zis – de dincolo de gospodăria familiei proprietarului – este împărţit în două: în dreapta, inventarul mort (ateliere, remize, maşini şi instrumente), iar în stânga inventarul viu (cu grajdurile pentru boi şi vacile de lapte, ţarcuri pentru viţei, grajduri pentru cai, crescătoria de păsări). În cercetarea inventarului mort, vizitatorii au putut vedea – după ieşirea din

48

ateliere – zeci de pluguri pentru vite, două pluguri mari cu abur, cinci batoze şi patru locomobile, un selector Petkus şi 17 tractoare.“   În termeni laudativi era prezentată ferma şi în lucrarea lui A. D. Carabela, din 1942, „Marea proprietate. Exploatări şi realizări“: „Toată această întreprindere – vastă pentru România de azi – este un model de organizare. O imensă maşină economică, în care fiecare arc şi fiecare rotiţă acţionează permanent, într-un ritm uniform şi într-un acord perfect în ansamblul aparatului. Exploatarea d-lui Aurelian Pană, de la Frăţileşti – Ialomiţa este, mai ales din acest punct de vedere, al organizării şi funcţionării, demnă de toată lauda şi de luat ca exemplu“.  

* * *

Cultura bună de la sămânță se cunoaște. Raiza Mix – cheia unui bun început! agrointeligenta.ro - 9 iulie 2020

Ziua bună se cunoaște de dimineață. Este o vorbă care se potrivește de minune și în agricultură. Dacă o folosim ca metaforă, putem spune că o recoltă bună se cunoaște de la sămânță. Pentru a avea profit la final de an agricol, fermierii au nevoie să fie siguri că semințele sunt cele mai bune.

Tratamentul semințelor le oferă agriculturilor un confort necesar înaintea începerii unui plan de lucrări. Daymsa vine pe piața din România cu Raiza Mix, o formula lichidă pentru a trata semințele de porumb, grâu, orz, rapiță, soia și floarea-soarelui.

CONȚINUT RAIZA MIX

Aminoacizi liberi ……………. 12 % w/w (14,16 % w/v)

Azot Total ………………..……. 1,92 % w/w ( 2,27 % w/v)

Fier (Fe) ……………………….. 1,10 % w/w ( 1,30 % w/v)

Mangan (Mn) ………………… 0,5 % w/w ( 0,59 % w/v)

Bor (B) …………………………. 0,20 % w/w ( 0,24 % w/v)

49

Zinc (Zn) ………………………… 0,20 % w/w ( 0,24 % w/v)

Cupru (Cu) …………………….0,10 % w/w ( 0,12 % w/v)

Molibden (Mo) ………………. 0,02 % w/w (0,024 % w/v)

“Raiza Mix este un biostimulator pe bază de alge marine, aminoacizi și microelemente, care ajută la dezvoltarea radiculară, să avem o rădăcina mai mare, mai dezvoltată, cu mai multe rădăcini suplimentare și vom reuși să absorbim  mai mulți nutrienți din sol”, a declarat Joaquin Gonzalez, reprezentant Daymsa în România.

Care sunt atuurile acestui produs? Stimulează încolțirea semințelor, promovează creșterea și dezvoltarea rădăcinilor și, prin urmare, cultura se stabilizează rapid, iar plantele se hrănesc în cel mai bun mod posibil. Pe lângă aminoacizii liberi, micro și macroelemente esențiale culturilor, Raiza Mix mai conține și fitohormoni de origine naturală, oligopeptide, alginați, manitol, polizaharide, vitamin, toate obținute din algele Ascophyllum Nodosum.

“Am avut în anul 2019 un fermier din sudul țării care a tratat sămânța de floarea soarelui cu Raiza Mix și a scos 600 kg în plus la hectar, aproape 20% față de martor. Asta nu înseamna neapărat că Raiza Mix face 20% în plus la recoltă, dar într-un an greu, cu secetă – cum a fost 2019, faptul că plantele au ajuns la apă și implicit la nutrienți, a fost definitoriu pentru o recoltă bogată”, a continuat J. Gonzalez.

Rezultatele testelor făcute prin aplicarea Raiza Mix au arătat un spor de producție de la 10%. Un alt avantaj al acestui produs îl reprezintă faptul că este certificat și pentru agricultura ecologică.

Pentru comenzi și informații detaliate, puteți contacta echipa Daymsa din România: NATUR GRUP INTEGRAL SRL

50

Trenuleţ de epocă prin Bucovina. Plimbarea cu Mocăniţa are popas delicios pe drum, în mijlocul naturii 12 iulie 2020, Oana Şlemco

Mocăniţa Huţulcă Moldoviţa Mocăniţa Huţulcă din comuna Moldoviţa a judeţului Suceava străbate un traseu construit acum mai bine de un secol pentru transportul de masa lemnoasă. O călătorie dus-întors cu trenuleţul turistic durează trei ore.

La jumătatea traseului, călătorii fac o pauză de masă. Traseul actual al Mocăniţei are 25 de km, dus-întors, între localitatea Moldoviţa şi satul Argel. Trenuleţul de epocă circulă cu viteză redusă, ceea ce le oferă posibilitatea călătorilor să se bucure, să contemple peisajele superbe de vară şi autenticele sate bucovinene.  

Călătoria durează trei ore dus-întors.   

La jumătatea drumului se face un mic popas pentru ca vizitatorii să poată mânca bucate tradiţionale din bucătăria bucovineană: balmoş, sărmăluţe în foi de viţă de vie, friptură cu mămăliguţă, fasole la ceaun cu murături şi, nu în ultimul rând, cartofi copţi în jar. Bucătarii iscusiţi sunt localnicii Ionuţ şi Olga.    Costul unei călătorii cu mocăniţa este 35 de lei de persoană pentru adulţi şi 20 de lei pentru fiecare copil.   Programul trenuleţului poate fi găsit aici.   Trenul turistic de la Moldoviţa are o poveste frumoasă. Calea ferată cu ecartament îngust de la Moldoviţa a fost construită de un proprietar de gater din München, Louis Ortieb.   

A fost dată în folosinţă în anul 1888, ca mijloc de transport de masă lemnoasă de la pădure la gater. În anul 1909, linia a fost preluată de Fondul Bisericesc, care a schimbat ecartamentul de la 800 mm la ecartament

51

standardizat 760 mm. Iniţial, traseul Mocăniţei avea 23,9 kilometri, de la Moldoviţa la Rososa.    Din anul 1955 până în anul 1999, trenuleţul a fost folosit pentru transportul de lemne din pădure, la fosta fabrică de cherestea din localitate. După anii '90, linia fusese întreruptă de către transportatorii de lemn cu camioane, care se temeau că altfel vor avea concurenţă din partea trenului. Câţiva ani mai târziu, Asociaţia pentru păstrarea liniilor înguste din România s-a interesat de tronsonul din Bucovina şi a început să facă demersuri pentru a repara calea ferată de la Moldoviţa. Reprezentanţii asociaţiei voiau să repună pe şine Mocăniţa, pentru ca toţi turiştii să se bucure de călătoriile prin frumoasa Bucovină. 

blob:https://www.facebook.com/5acf1b92-6f91-460e-a2f0-8071fa6887be

Minunea s-a produs abia în anul 2005, când linia a fost preluată de de firma hunedoreană administrată de austriacul Georg Hocevar, cunoscut ca salvator al mai multor linii cu ecartament îngust din România.    Bucate tradiţionale pregătite de Olga şi Ionuţ FOTO: Facebook/Mocăniţa Huţulcă Moldoviţa

Determinat şi stăruitor, austriacul a refăcut lucrarea, a găsit înţelegerea autorităţilor care i-au permis să meargă mai departe şi astfel, după ani de muncă şi cheltuială pe măsură, a dăruit Moldoviţei o cale ferată turistică, ce străbate întreaga aşezare şi se opreşte, cel puţin deocamdată, în codrul de brad care de-a lungul anilor a dat viaţă zonei.

* * *

Confiscarea bunurilor în timpul epidemiei - o naţionalizare mascatăGeorge Marinescu Ziarul BURSA #Miscellanea / 13 iulie• Gheorghe Piperea, avocat: "Vorbim nu doar despre confiscarea bunurilor mobile, ci şi a celor imobile, cum ar fi casele, care pot fi şi ele distruse"  

• Florin Roman, liderul deputaţilor PNL: "Pot apărea diverse interpretări, dar noi am ajuns la o formulă care să dea posibilitatea Guvernului să ia măsuri în actuala pandemie"

52

• Arpad Marton, deputat: "Dacă un bun este infectat şi este posibil să propage mai departe infecţia, dacă este un pericol iminent, atunci trebuie să fie distrus"

• Gheorghe Piperea, avocat: "Dacă nici acum nu se observă că ne ducem către dictatură, înseamnă că suntem nişte dobitoci sau nişte adormiţi"

Prevederile legii privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătăţii publice în situaţii de risc epidemiologie şi biologic sunt în contradicţie cu normele democratice şi normele constituţionale susţine avocatul Gheorghe Piperea, care arată că o aplicare a acesteia în forma actuală ar instaura, practic, o perioadă de dictatură şi de abuzuri din partea autorităţilor.

Conform domniei sale, cele mai aberante dispoziţii sunt prevăzute în articolul 7 şi articolul 12 din respectivul act normativ.

Prima măsură ce poate da naştere abuzurilor este prevăzută în articolul 7, care arată că bunurile suspecte de a fi contaminate sunt carantinate până la decontaminare sau distrugere, după caz, conform prevederilor legale în vigoare. Decizia de carantinare este un act administrativ şi va fi comunicată persoanei al cărui bun se carantinează. Procedura de aplicare a măsurii de carantinare a bunurilor va fi stabilită prin ordin al Ministrului Sănătăţii. Textul legii mai arată că nu pot fi carantinate bunurile de folosinţă personală aparţinând persoanelor internate sau aflate în carantină sau izolare. În cazul distrugerii bunurilor, proprietarul acestora va fi despăgubit, din bugetul Ministerului Sănătăţii. Actul normativ mai prevede că durata maximă pentru carantinarea bunurilor nu poate depăşi durata carantinării sau a izolării persoanelor.

În legătură cu dispoziţiile acestui articol, avocatul Gheorghe Piperea a declarat, pentru Ziarul BURSA: "Confiscarea bunurilor este una dintre

53

marile aberaţii ale acestei legi. De fapt este o inepţie, pentru că vorbim nu doar despre confiscarea bunurilor mobile, ci şi a celor imobile, cum ar fi casele. Dacă se consideră că acestea sunt infectate sau suspecte de infectare cum zice textul legii, pot să fie distruse. Legea nu face nicio diferenţă între bunurile mobile şi imobile, ci toate bunurile sunt băgate în aceeaşi oală. La confiscarea bunurilor nu există nicio distincţie. Legea, aşa cum a fost întocmită, permite confiscarea unităţilor de producţie sau a halelor în care au fost depistaţi angajaţi care sunt infectaţi cu Covid-19 sau alt agent patogen, chiar şi a cinematografelor şi a altor imobile, care, toate, dacă dezinfectarea nu dă rezultatul dorit de autorităţi, ar putea fi distruse. Conform legii, dacă am avea în România o situaţie de infectare a angajaţilor cum a fost în abatorul din Germania, există posibilitatea ca unitatea de producţie să fie închisă şi distrusă".

• Piperea: Instituţionalizarea copiilor persoanelor suspecte - un abuz

Domnul Piperea consideră că şi următoarele alineate ale articolului 7 sunt la fel de nocive sau mai toxice decât alineatele 2 şi 3 privind carantinarea bunurilor. Conform avocatului, alineatul 7 al acestui articol, care a fost introdus ca amendament de Ana Birchall, fost ministru al Justiţiei, depăşeşte orice fel de imaginaţie. Textul respectiv arată că, atunci "când măsura izolării a fost luată faţă de o persoană bolnavă în a cărei ocrotire se află un minor, o persoană pusă sub interdicţie, o persoană căreia i s-a instituit tutela sau curatela ori o persoană care, din cauza vârstei, bolii sau altei cauze are nevoie de ajutor, autoritatea competentă este încunoştiinţată, de îndată, în vederea luării măsurilor legale de ocrotire pentru persoana respectivă".

Gheorghe Piperea ne-a precizat: "Aici este vorba despre orice fel de copil, despre orice fel de suspect. Ţii sau nu ţii masca pe figură, poţi să fii considerat suspect de orice boală epidemiologică, pentru că legea este una generală ce se referă la toţi agenţii patogeni. Dacă vine un medic epidemiolog sau comandatul acţiunii şi stabileşte că faci parte dintr-un grup populaţional - nu mai este grup infracţional - poate să îţi ia copilul şi să îl bage într-un centru de plasament, ceea ce mi se pare aberant şi constituie un abuz".

Domnul avocat mai consideră că niciunul dintre cei care au votat legea nu a luat în calcul durata maximă a procedurii de carantinare sau izolare, care nu este stipulată în actul normativ. În consecinţă, conform domniei sale, persoanele suspecte ar putea să stea în carantină oricât şi să fie carantinate sau izolate de mai multe ori pe parcursul unui an.

Un alt aspect care nu a fost luat în considerare de parlamentari sunt categoriile de persoane ce reprezintă primul grup de risc epidemiologic.

54

Gheorghe Piperea menţionează: "În cazul copiilor care pot să fie separaţi de părinţi, primul grup de risc este cel care are contact imediat cu Covid-19: medicii, asistentele, poliţiştii care fac permanent vizite asimptomaticilor care sunt izolaţi acasă, jandarmii care îi păzesc, cei care se ocupă cu azilele de bătrâni şi cu centrele de plasament. Aceste categorii sunt primele care pot fi considerate suspecte de Covid-19 sau de altă infectare cu orice agent patogen. Dacă se aplică această lege în forma actuală, copiii acestor persoane vor fi primii care vor fi scoşi din familie. Bunurile lor vor fi primele care vor fi carantinate sau eventual distruse. Pentru că textul legii este clar: nu doar că se carantinează bunurile respective, dar se poate ajunge şi la distrugerea lor. Bine, se va face o plată pentru distrugerea bunului respectiv. Dar cine evaluează cât valora bunul respectiv? Pentru că într-un telefon poţi să ai mii de documente sau poze la care ţii din punct de vedere emoţional. Cine repară aceste prejudicii?"

Domnul Piperea s-a declarat uimit că, în ciuda acestor dispoziţii, actul normativ a trecut de Camera Deputaţilor cu voturile a 266 de parlamentari. "Probabil că o parte dintre ei au fost şantajaţi cu dosarele de la DNA - şi aici mă refer la liderii partidelor parlamentare din opoziţie - iar altă parte au trăit teroarea care le-a fost instaurată în momentul în care de la tribuna Camerei Deputaţilor li s-a adresat Raed Arafat, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, adică persoana care va deveni comandantul acţiunii la nivel naţional, conform noului act normativ", ne-a mai spus Gheorghe Piperea.

• Avocatul Piperea: "Articolul 12 din lege reprezintă întronizarea lui Raed Arafat în fruntea DSU pentru încă 30 de ani"

Conform domnului Piperea, pentru ca actul normativ să fie unul bine întocmit ar fi fost necesar ca el să fi fost dezbătut timp de o lună sau două înainte de a intra în vigoare. Din păcate, această lege a fost discutată pe repede înainte, pentru a intra în vigoare înainte de expirarea stării de alertă sau de încă o prelungire a stării de alertă.

Un alt articol cu probleme, în opinia avocatului, este articolul 12 care arată că ordinele comandantului acţiunii la nivel naţional, emise în temeiul prezentei legi, se aplică de îndată, adică sunt obligatorii şi executorii imediat pe întreg teritoriul ţării.

Gheorghe Piperea arată: "Ordinele respective nu pot fi contestate decât post-factum, adică ulterior instituirii unei măsuri prin respectivul act. Comandantul acţiunii este şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat. Până acum ordinele comandantului acţiunii erau date în baza decretului de stare de urgenţă şi a hotărârii de guvern privind starea de alertă. Pe baza noii legi, este suficient ca ministrul Sănătăţii să declare

55

oficial epidemie şi intră imediat în acţiune comandantul acţiunii, adică şeful DSU, care va da ordine care sunt executorii peste tot la nivel naţional, atât pentru instituţii publice sau private, cât şi pentru cetăţeni. Articolul 12 este pur şi simplu întronizarea la comanda supremă a şefului DSU. Prin acest articol, Raed Arafat va rămâne încă 30 de ani în funcţie, asemenea lui Isărescu la Banca Naţională a României. Dacă nici acum nu se observă că ne ducem către dictatură, înseamnă că suntem nişte dobitoci sau nişte adormiţi".

• Florin Roman: "A trebuit să facem un compromis ca să avem o lege"

Menţionăm că în expunerea de motive a actului normativ, Guvernul arată că măsura carantinării bunurilor reprezintă un mecanism de prevenire şi limitare a răspândirii infecţiilor. În expunerea de motive, Executivul se referă la limitările prin lege a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, dar nu spune nimic despre faptul că statul garantează şi ocroteşte proprietatea privată, conform dispoziţiilor articolului 44 din Constituţia României. Mai mult, alineatul 8 al acestui articol arată că averea dobândită licit nu poate fi confiscată, iar alineatul 4 spune că sunt interzise naţionalizarea sau orice alte măsuri de trecere silită în proprietate publică a unor bunuri pe baza apartenenţei sociale, etnice, religioase, politice sau de altă natură discriminatorie a titularilor.

Nicăieri în Constituţie nu se spune despre carantinarea şi distrugerea de către stat a bunurilor proprietate privată obţinute licit. În aceste condiţii, în baza cărui articolul constituţional cei 266 de deputaţi au stabilit că bunurile carantinate pot fi distruse?

Am încercat să discutăm cu colegii de partid ai celor care au iniţiat această lege şi cu alţi membri din Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor, pentru a ne lămuri cu privire la aceste aspecte, dar singurii care au răspuns apelurilor noastre telefonice au fost Florin Roman, liderul grupului deputaţilor liberali şi Arpad Marton, deputat din partea UDMR, fost membru al comisiei respective.

Deputatul Florin Roman ne-a spus: "Suntem singura ţară din lume unde ne batem pe articole din Constituţie. Eu nu am văzut nicăieri în lume, în actuala pandemie, vreo Curte Constituţională care să îşi bată joc de măsurile luate de Guvern aşa cum îşi bat joc la noi. Peste tot în lume unde sunt lucruri de genul acesta şi unde există suspiciune de epidemie - vedeţi şi cazurile de gripă aviară, de pestă porcină africană şi nu numai - iau şi îngroapă tot, deşi în mod normal ar fi să incinereze păsările şi animalele respective. Nu există nicio ţară în lume, în actuala pandemie, unde Guvernul să fie blocat de Curtea Constituţională, aşa cum se întâmplă la noi. De exemplu, în Italia

56

există ordin al guvernatorului regiunii Veneto care spune că persoanele care ies din carantinare trebuie arestate. Acolo nu se vorbeşte despre drepturile omului? Vorbim despre un stat cu democraţie avansată. Austria a stabilit carantină obligatorie pentru cetăţenii români, fapt care intră în contradicţie cu dreptul european la liberă deplasare a persoanelor, şi nimeni nu a contestat măsura respectivă, datorită pandemiei. Numai noi ne învârtim în jurul cozii şi al articolelor constituţionale".

Referitor la confiscarea bunurilor şi la actul normativ, liderul grupului deputaţilor PNL a precizat: "Am avut o dezbatere foarte lungă cu privire la carantinarea şi distrugerea bunurilor. Aşa este, pot apărea diverse interpretări, dar noi am ajuns la o formulă care să dea posibilitatea Guvernului să ia măsuri în actuala pandemie, deoarece atât timp cât a existat vid legislativ, zeci de mii de oameni au ieşit din carantină şi izolare şi am ajuns pe primul loc în Uniunea Europeană la numărul zilnic de persoane infectate. A trebuit să facem un compromis ca să avem o lege, pentru că noi, liberalii nu avem majoritate în Parlament".

• Marton Arpad: "Nu am nicio garanţie că lucrurile vor funcţiona normal"

Marton Arpad, deputat din partea UDMR, ne-a spus că la carantinarea şi distrugerea bunurilor s-a mers prin similitudine cu măsurile luate de către autorităţi în timpul gripei aviare şi a pestei porcine, care au dus la distrugerea păsărilor şi animalelor bolnave, chiar dacă ele erau bunuri proprietate privată ale cetăţenilor.

"Dacă un autoturism nu poate fi dezinfectat, acesta va trebui distrus, pentru că orice om care intră în autoturismul respectiv se va infecta. Este normal ca acesta să fie distrus. Numai că, înainte de distrugere, trebuie să existe o dovadă că bunul respectiv nu poate fi dezinfectat în totalitate şi că există în continuare riscul epidemiologic al infectării persoanelor. Dacă un bun este infectat şi este posibil să propage mai departe infecţia, dacă este un pericol iminent, atunci trebuie să fie distrus", a arătat Arpad Marton.

Cu toate acestea, domnia sa a susţinut că există aspecte în actul normativ care pot da naştere la abuzuri, din cauza comportamentului funcţionarului public care va lua măsura carantinării sau distrugerii.

Arpad Marton a precizat: "Am şi eu semnele mele de întrebare legate de această lege. Nu sunt sigur că persoana care va lua decizia carantinării sau distrugerii bunurilor, va lua o decizie justă, dovedită, dovedibilă sau nu. Noi am încercat să punem toate barierele necesare ca abuzul să nu se întâmple. Dar nicio lege nu poate opri niciun abuz. Noi am spus care sunt acele situaţii în care se pot lua aceste măsuri. Dacă se distruge bunul respectiv, atunci el

57

trebuie plătit. Problema se ridică privitor la evaluarea bunului respectiv de către funcţionarii publici. Aici intervine factorul uman. Din păcate, nu putem spune că toate persoanele care fac evaluarea nu pot greşi sau că nu sunt de rea intenţie. Din acel moment, apare o mare problemă, mai ales că această lege este una generală. Din ceea ce s-a întîmplat în ultimele luni şi în ultimele săptămâni, nu am nicio garanţie că lucrurile vor funcţiona normal".

În aceste condiţii, credem că este justificat să întrebăm de ce a fost votat acest act normativ care lasă loc la foarte multe interpretări? Cui servesc dispoziţiile privind carantinarea şi distrugerea bunurilor proprietate privată? Cine va răspunde pentru eventualele abuzuri care vor fi consemnate în teritoriu? Iar în acest sens vă amintim modul în care poliţiştii locali loveau cu picioarele sau cu pumnii persoanele încătuşate în timpul stării de urgenţă, care se deplasau în interiorul localităţii fără declaraţie pe propria răspundere.

Dacă toate aceste întrebări rămân fără răspuns din partea parlamentarilor, atunci ar fi bine ca toţi cei care au votat actul normativ respectiv să nu se mai regăsească în viitorul Parlament care va fi ales în luna decembrie.

* * *

Statutul juridic al unor terenuri potenţial turistice din Tulcea împiedică finanţările europene A.P Miscellanea / 13 iulieStatutul juridic al terenurilor pe care se află monumentele istorice şi al celor de pe malul Dunării împiedică entităţile care pot atrage finanţări nerambursabile să dezvolte proiecte de promovare a acestor zone, a declarat directorul executiv al Grupului Local pentru Pescărie Durabilă (Fisheries Local Action Group - FLAG) Dunărea Veche - Braţul Măcin, Ana-Maria Cazacu, conform Agerpres.

Ea a mai spus că aceste constrângeri nu pot fi rezolvate decât prin hotărâre emisă de autorităţile naţionale şi că a semnalat prin memorii această situaţie în repetate rânduri. "Una din cetăţile care se află pe drumul naţional şi care ar fi important să fie scoasă în evidenţă este la Turcoaia, Troesmis. Dacă drumurile de acces şi

58

proximităţile sunt în domeniul primăriei, cetatea în sine aparţine Ministerului Culturii, care nu poate accesa finanţările noastre din cauză că nu este o entitate eligibilă, nu are un sediu în comunitate. Chiar dacă ne doream să punem în valoare cetatea, avem constrângeri de natură juridică", a afirmat Cazacu.

Directorul executiv al FLAG Dunărea Veche - Braţul Măcin a mai spus că situaţia este similară şi în ceea ce priveşte investiţiile pe malurile Dunării, citează sursa.

"Ne-am găsit în situaţia în care primării cu teritorii riverane fluviului nu au în proprietate nicio bucăţică de teren pe malul Dunării, ele fiind de fapt ale Administraţiei Porturilor Dunării Maritime (APDM). Ceea ce e un impediment, pentru că primăriile, deşi fac parte din grupurile noastre, nu pot aplica decât dacă închiriază sau concesionează terenul de la APDM. Sunt nişte constrângeri pe care nu le putem rezolva", a precizat Cazacu.

La rândul lui, directorul general al APDM, Alex Şerban, a declarat că instituţia din subordinea Ministerului Transporturilor este deschisă parteneriatelor cu primăriile pentru derularea unor investiţii.

"Acolo unde APDM deţine malurile şi terenul aferent zonei portuare se poate intra în parteneriat iar investiţiile se pot derula. Acolo unde APDM nu are jurisdicţie, primăriile pot face solicitare către Guvern, pentru emiterea unei hotărâri care să aibă ca obiect cedarea malurilor către ei pentru a se putea realiza investiţia", a afirmat directorul general al APDM.

Alex Şerban a mai spus că săptămâna aceasta urmează să se întâlnească cu reprezentanţii Primăriei Hârşova, Constanţa, pentru a discuta posibilitatea încheierii unui parteneriat în vederea derulării unei investiţii.

FLAG Dunărea Veche - Braţul Măcin funcţionează din anul 2017, se adresează populaţiei din comunele Dăeni, Ostrov, Peceneaga, Cerna, Horia, Hamcearca, Turcoaia, Carcaliu şi Smârdan, precum şi celei a oraşului Măcin şi, în baza unei Strategii de dezvoltare, a obţinut o finanţare totală de 1,98 milioane de euro. Din această sumă atrasă prin Programul Operaţional pentru Pescuit şi Afaceri Maritime (POPAM), 1,6 milioane de euro reprezintă bugetul alocat pentru implementarea măsurilor prevăzute în Strategia de dezvoltare locală a comunităţilor vizate.

APDM Galaţi administrează porturile de pe sectorul românesc fluvio-maritim al Dunării, Galaţi, Brăila, Hârşova, din judeţul Constanţa, Tulcea, Măcin, Isaccea, Mahmudia, Chilia Veche, Smârdan, Gura Arman şi Turcoaia, ultimele opt aflându-se în judeţul Tulcea.

59

Statul juridic al terenurilor pe care se află monumentele istorice din judeţul Tulcea s-a aflat şi în atenţia unor parlamentari, însă demersurile legislative derulate de aceştia nu s-au concretizat până acum.

* * *

Confindustria România a lansat proiectul Gate Romania pentru susţinerea ţării G.U. Comunicate de presă / 13 iulie Confindustria România a lansat oficial proiectul GATE ROMANIA pentru susţinerea ţării, în cadrul BOTH WORLDS 2020, Forumul Economic Confindustria Romania, care a avut loc anul acesta în LIVE streaming, conform unui comunicat de presă.Confindustria România continuă să îşi consolideze poziţia de interlocutor privilegiat al instituţiilor, în calitate de reprezentant al principalelor investiţii italiene din România. Participarea la eveniment a fost nu numai din România, ci şi din Italia şi din ţările din Europa de Est. Un grup de vorbitori de o importanţă deosebită care au reuşit să ofere o viziune inovatoare pe tema redresării economice.

Din partea Preşedinţiei române, a luat cuvântul Consilierul de Stat, Sandra Pralong, coordonatorul grupului de lucru interinstituţional pentru repatrierea forţei de muncă române din străinătate.

Din partea instituţiilor italiene, Ambasadorul Italiei la Bucureşti, Marco Giungi, Preşedintele Confindustria Est Europa şi Preşedintele Consiliului Confindustria pentru Reprezentanţele Internaţionale, Luca Serena.

Din partea Guvernului român, Subsecretarul de stat în cadrul Ministerului Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, Liviu Rogojinaru şi

60

Subsecretarul de stat în cadrul Ministerului Muncii şi al protecţiei sociale, Alin Ignat.

Vorbitori de prestigiu şi în ceea ce priveşte intervenţiile tehnice. Riccardo Maria Monti, Preşedintele executiv al Fundaţiei Italia-China, Preşedinte Italferr spa, societate din grupul căilor ferate italiene, care a deţinut şi multe alte funcţii importante precum: Vice Preşedinte al Simest, Preşedinte ICE - Agenţia pentru promovarea în străinătate şi internaţionalizarea societăţilor italiene. Fulvio Italiano, membru al Grupului Tehnic Internaţionalizare al Confindustria Romania şi Executive Network Director BDB Holding. Riccardo Parasporo, Preşedinte Executiv BDB Holding, Partner România.

Potrivit comunicatului, în deschiderea conferinţei, o apreciere din partea reprezentanţilor Preşedinţiei şi ai Guvernului României a fost adresată preşedintelui Confindustriei României, Giulio Bertola, pentru activitatea operaţională desfăşurată în ultimele luni în timpul activităţii Grupului Interinstituţional de repatriere a forţei de muncă româneşti din străinătate şi pentru proiectele extraordinare ale Patronatului adresate pieţei muncii, mulţumită Protocolului semnat între Antreprenorii italieni şi Muncitorii Români, denumite de consilierul de stat Sandra Pralong drept un "Act istoric", nu numai pentru România.

Două puncte fundamentale caracterizează proiectul GATE ROMANIA.

Primul, având în vedere situaţia actuală de urgenţă în domeniul sănătăţii, este reprezentat de crearea unui mediu de lucru stabil, sigur şi paşnic, cu iniţiative comune între principalele forţe productive ale ţării, antreprenori şi lucrători, în serviciile de sănătate suplimentare prin intermediul celor mai bune practici italiene non-profit. Acţiune necesară pentru creşterea coeziunii sociale şi continuarea producerii şi distribuţirii, dar cu respectarea persoanelor din prima linie: antreprenori, manageri şi muncitori.

Un sprijin concret şi imediat pentru populaţie şi un sprijin indirect pentru sectorul sănătăţii publice româneşti, care este astăzi deosebit solicitat, cu o caracteristică fundamentală, aceea de a nu solicita investiţii de la nimeni.

Preşedintele Confindustria Romania, Giulio Bertola, a declarat:"Poziţia centrală a României o situează drept candidat pentru a deveni un GATE economic, comercial şi logistic pentru întreaga Regiune a Europei de Est, dar crearea unei stabilităţi economice şi sociale pe piaţa muncii va reprezenta un element fundamental. În calitate de reprezentanţi ai investiţiilor italiene în România, suntem mândri că am reuşit, din punct de vedere al muncii şi protecţiei sociale, să contribuim la procesul de realizare a

61

acestui proiect extraordinar şi la convergenţa operaţională între principalele forţe ale ţării, un element cheie pentru o redresare economică durabilă ".

Al doilea punct fundamental al proiectului GATE ROMANIA este reprezentat de cea mai puternică şi de încredere structură organizaţională şi reţea relaţională la nivel internaţional, în care converg din punct de vedere operaţional diferitele structuri de maximă importanţă.

În primul rând, proiectul GATE ROMANIA va pune la dispoziţie contacte din cadrul propriului sistem Confindustria din lume, din care Confindustria România face parte. Confindustria în Italia numără 217 filiale şi asociaţii de profil, la care se adaugă Confindustria Est Europa, Confederaţia care numără 11 patronate Confindustria externe, dintre care România este cea mai numeroasă şi cu cea mai lungă tradiţie, a adăugat sursa.

În completarea proiectului GATE ROMANIA, există şi o reţea relaţională de profesionişti internaţionali, cu organizaţii stabile în peste 35 de ţări din lume, specializate în investiţii Cross Border, la care se adaugă toate Protocoalele strategice şi inovatoare, semnate de Confindustria România cu principalele Forţe Asociative, Patronale, Sindicale şi Camerele de Comerţ din România.

O structură organizaţională cu adevărat impresionantă, care poate reprezenta pentru România, în această fază de redresare economică, un partener strategic de legătură cu toate pieţele internaţionale pentru orice formă de interacţiune economică ce trebuie activată.

"Cuvintele educă, exemplele conving. Doar faptele dau credibilitate cuvintelor." (Sant'Agostino). Iată, aşadar fapte concrete, în acest proiect inovator pentru România. Asistăm la o reconfigurare a modelelor logistice globale, în care apare diversificarea ofertelor şi abordarea producţiei. De asemenea, România trebuie să se pregătească pentru a fi mai atractivă, deci capabilă să reziste în faţa concurenţei economice şi productive dintre diferitele state din Europa de Est. Va fi strategic pentru România să beneficieze de canale de interacţiune recent concepute pentru pieţele internaţionale, canale care să demonstreze profesionalism şi capacitate dovedită în faza de implementare a relaţiilor. Acestea sunt caracteristicele proiectului GATE ROMÂNIA", a încheiat preşedintele Giulio Bertola.

* * *

62

COLLIERS: România este bine poziţionată pentru a atrage capacităţi industriale din Asia G.U. Comunicate de presă / 13 iulie

Laurenţiu Duică, Partner & Head of Industrial Agency la Colliers International

Regiunea Europei Centrale şi de Est (ECE) poate să atragă capacităţi noi de producţie, în contextul în care economia globală trece prin schimbări majore pe fondul pandemiei, potrivit unui raport Colliers International privind sectorul industrial din regiune. România este foarte competitivă în zona costurilor, iar producţia industrială a crescut semnificativ în ultimii ani, calităţi care pot transforma ţara într-un magnet pentru investiţii în zona de producţie, conform unui comunicat de presă.

Economia globală trece printr-o perioada de schimbări intense, în contextul pandemiei, iar relaţia dintre Europa şi China este aşteptată să se modifice semnificativ în viitor. Tot mai mulţi specialişti vorbesc despre o relocare a unor capacităţi de producţie importante din Asia ale companiilor europene, dornice să controleze mai bine lanţul logistic. Un impediment ar fi fost, până nu demult, costurile de producţie semnificativ mai mari în Europa Centrală şi de Est, în comparaţie cu cele din China. Însă, cum salariile din Ţara Marelui Zid au avansat enorm în ultimii 10 ani, această schimbare devine tot mai posibilă, mai ales în contextul unei pandemii care a pus o presiune uriaşă pe lanţul logistic.

Zona Europei Centrale şi de Est a cunoscut, în ultimul deceniu, unul dintre cele mai mari ritmuri de creştere economică, iar producţia industrială a ţinut şi ea pasul. Probabil, cel mai mare avantaj pe care îl au ţările din regiune este piaţa muncii, salariile fiind de câteva ori mai mici decât în Europa de Vest şi, în ultimii ani, surprinzător de asemănătoare cu cele din China.

Laurenţiu Duică, Partner & Head of Industrial Agency la Colliers International, a declarat: "Bulgaria rămâne cu mult sub nivelul costurilor forţei de muncă din China pentru operaţiunile de producţie, România este comparabilă cu China, iar Polonia şi Ungaria nu se află cu mult mai sus. Există diferenţe majore faţă de acum un deceniu şi jumătate, când ţările din

63

Europa de Est fie se pregăteau să adere la UE, fie tocmai deveniseră membre. Între 2004 şi 2018, costurile medii de fabricaţie au crescut de 5,6 ori în China, în timp ce, în regiunea ECE, avansul a fost mult mai mic. Şi toate acestea la o productivitate care a ţinut în mod clar pasul".

Mai exact, Cehia, Ungaria, Polonia, Slovacia au înregistrat o creştere a costurilor de forţă de muncă de 1,6 până la 2,6 ori din 2004 până în 2018, în timp ce Bulgaria şi România au înregistrat creşteri de puţin peste 3 ori în aceeaşi perioadă. Spre comparaţie, costurile forţei de muncă în sectorul de producţie din Germania sunt de circa 3 ori mai mari decât în Cehia şi Slovacia, de aproximativ 4 ori mai mari decât în Ungaria şi Polonia, de aproape 6 ori peste România şi de aproape 8 ori peste Bulgaria, a adăugat sursa.

Silviu Pop, Head of Research în cadrul Colliers International, a declarat: "Mai mult, regiunea ECE a depăşit Spania şi Marea Britanie, în ceea ce priveşte volumul de producţie cumulat al fabricilor, şi se apropie de Franţa. Fabricile din regiune s-au concentrat iniţial pe mărfuri care implică procese de fabricaţie cu complexitate scăzută, dar acest lucru s-a schimbat treptat de-a lungul timpului, iar mărfurile cu o valoare adăugată mai mare şi mai complexe tehnologic constituie acum o pondere mult mai mare în întreaga regiune decât acum un deceniu".

Ritmul de creştere a productivităţii s-a menţinut peste avansul costurilor, iar în toate ţările din Europa Centrală şi de Est, diferenţa dintre valoarea adăugată pe angajat şi costurile forţei de muncă s-a lărgit semnificativ între 2004 şi 2018. Merită menţionat că, în România, diferenţa dintre valoarea adăugată pe angajat şi costurile forţei de muncă este foarte puţin sub cea a Chinei, statele vecine înregistrând şi ele, la diferenţe mici. Călcâiul lui Ahile pentru această regiune rămâne inovaţia, Europa Centrală şi de Est înregistrând în indicii Forumului Economic Mondial un nivel la jumătate faţă de Germania, care este totuşi unul dintre cei mai mari inovatori din lume. Totuşi, în ultimele decenii statele din regiune au reuşit să reducă masiv din ecart faţă de Germania şi alte state occidentale în ceea ce priveşte calitatea infrastructurii şi a instituţiilor.

* * *

Un fermier își închiriază casa fără bani unei familii care vrea să se mute la țară și să crească animale! Angelica Lefter - 12 iulie 2020 Anunț foarte generos din partea unui fermier din județul Gorj! Ion Udrea este un crescător de bovine, în vârstă de 60 de ani, din comuna Bumbești Pițic, care a postat pe pagina sa de Facebook un anunț în care

64

oferă spre închiriere, fără însă a percepe bani, o casă bătrânească, cu toate utilitățile, și 10 hectare de pășune.

Totodată, proprietatea este și de vânzare, pentru cine dorește acest lucru.

Foto: Facebook Ion Udrea

”Ofer spre închiriere (sau vânzare), locuință cu toate utilitățile. Închirierea este fără pretenții financiare (doar curentul electric), teren circa 10 hectare de pășune, grajd animale, toate utilitățile, ideal pentru creștere animale. Județul Gorj, telefon: 0783 002 929”, a scris fermierul gorjean.

Jurnaliștii Agrointeligența – AGROINTEL.RO au mers pe firul anunțului și au reușit să stea de vorbă cu Ion Udrea, dar au aflat și povestea deloc ușoară a unui fermier căruia pământul i-a înghițit toată munca.

”Este o zonă cu dealuri acolo unde închiriez. Este vorba despre o casă bătrânească, dar are toate utilitățile, apă caldă, tot ce trebuie. Are și livadă cu viță de vie și pomi fructiferi. Dacă cineva vrea să închirieze, aș prefera să fie o familie, dar nu e musai un cuplu, poate fi și o mamă cu copii. Ar avea tot ce le trebuie, doar curentul să-l plătească și să mențină curățenia, atât! Sunt acolo 10 hectare de pășune, 5 ale mele, 5 închiriate, le poate folosi cel care va închiria casa. Mă gândesc și la vânzare! N-am stabilit un preț, însă estimez casa si gospodăria la 20.000 de euro!”, a spus fermierul gorjean.

65

În 2015, pământul i-a înghițit casa cea nouă și odată cu ea, munca de o viață. Fermierul gorjean nu mai are acum 24 de vaci, ci doar 10. Laptele îl vinde la o făbricuță din Târgu Jiu, care îl procesează, cu 1 leu pe litru. ”Eu și familia am locuit în Bumbești Pițic, am crescut animale, am avut 24 de vaci, dar terenul pe care construisem o casă nouă s-a surpat și mi-a înghițit casa cu totul, prin 2015. Este cunoscut evenimentul acesta de la Bumbești Pițic. Se pare ca zona este împânzită de izvoare și s-a petrecut acest eveniment tragic, a trebuit să muncim să o luăm de la zero. Ne-am mutat, nu foarte departe, la un kilometru, dar casa bătrânească pe care vrem să o închiriem sau să o vindem este în picioare și perfect utilizabilă. Acum e greu să dai în chirie că lumea nu mai crește animale. Este greu pentru că acum câtva timp era litrul de lapte 50 de bani, nu luam mai nimic. Și apa era 1 leu cea mai ieftină. Acum dăm și noi laptele cu 1 leu pe litru, nu au fost probleme. Doar în peruioada stării de urgență din cauza noului coronavirus nu au venit să îl colecteze. Plata a fost făcută mereu de către procesator, însă avem o vârstă și ne este foarte greu să mai muncim la câmp, pe utilaje!”, menționează Ion Udrea. Povestea fermierului gorjean este una cu final fericit. A reușit să-și reclădească o nouă casă, a făcut față provocărilor naturii și noului început, iar acum dacă ar exista o familie care să beneficieze de gospodăria lăsată moștenire din bătrâni, ar prefera să facă bine, la rândul său! Pe crescătorul de animale, care închiriază fără bani o casă bătrânească pentru o familie serioasă îl puteți contacta la următorul număr de telefon: 0783 002 929. Menționăm că fermierul este dispus să negocieze și o vânzare a casei și gospodăriei, trebuie doar să aveți intenții cât se poate de bune!

* * *

* * *

66