Stiri 25 mai 2020, prima parte CURSUL DE SCHIMB 22.05.2020

1 EUR 4.8422

1 USD 4.4424

ANM: Graficul PLOILOR până la sfârșitul lunii MAI! agrointeligenta.ro - 23 mai 2020

Ploile din ultima perioadă au fost mană cerească pentru culturile agricole iar fermierii urmăresc cu interes anunțurile meteorologilor pentru perioada următoare. Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis o prognoză meteo pe regiuni valabilă în intervalul 22-31 mai.

BANAT Pe parcursul intervalului de prognoză regimul termic va avea variații de la un normal al perioadei spre valori sub cele caracteristice zonei. Astfel, maximele mediate pe regiune, vor fi de 22 de grade în zilele de 22, 25 și 26 mai, în timp ce în rest se vor situa între 23 și 25 de grade. Mediile minimelor se vor încadra între 10 și 14 grade, cu valori mai mici, în jurul a 8 grade în data de 22 mai.

Probabilitatea de ploaie va fi mai ridicată în intervalul 24 – 29 mai. Vor fi mai ales fenomene specifice instabilității atmosferice.

CRIŞANA Cele două săptămâni de prognoză vor fi caracterizate de alternațe termice, între zile cu vreme răcoroasă și zile cu valori termice apropiate de normal. Valorile maxime mediate pe regiune vor varia între 20 și 24 de grade, cele mai scăzute temperaturi, urmând a se înregistra în zilele de 22, 25 și 26 mai. Temperaturile minime vor fi în general cuprinse între 10 și 12 grade, mai scăzute în 22 mai când vor coborî spre 8 grade.

1

După data de 24 mai probabilitatea să plouă pe arii mai extinse va fi ridicată. În general ploile vor fi asociate unor manifestări de instabilitate atmosferică.

TRANSILVANIA Vremea va fi schimbătoare, cu variații termice chiar semnificative. În primele zile valorile maxime mediate pe zonă vor fi de 22…24 de grade, în 22 mai vor scădea semnificativ, ajungând la 18 grade, iar în intervalul 23 – 31 mai, vor varia între 20 și 24 de grade. Temperaturile minime vor oscila ușor la început, cu medii de 10…12 grade, însă vor marca o scădere accentuată, spre 4 grade, în 22 și 23 mai, după care vor crește ușor, până la valori în jur de 8 grade.

Probabilitatea pentru manifestări caracteristice instabilității atmosferice va fi ridicată după 24 mai, pe arii mai extinse.

MARAMUREŞ Intervalul de prognoză se va încadra în regimul termic specific perioadei, cu alternațe termice, chiar semnificative. În consecință, la nivelul regiunii, se vor înregista maxime cuprinse între 18 și 24 de grade, cu cele mai reci zile în 22, 25 și 26 mai. Temperaturile minime vor avea variații semnificative în prima săptămână, de la valori medii de 8…10 grade la început, spre 4…6 grade în a doua jumătate, iar în săptămâna următoare vor fi relativ constante, în jurul mediei de 10 grade.

Probabilitatea de ploaie va fi mai ridicată după data de 23 mai când vor fi posibile și cantități de apă mai însemnate.

MOLDOVA În primele două zile ale intervalului, valorile termice vor fi apropiate de mediile multianuale, respectiv maxime la nivelul regiunii în jur de 24 de grade și minime de 10…12 grade. La mijlocul primei săptămâni de prognoză vremea va deveni răcoroasă, chiar rece în timpul dimineților, cu medii ale valorilor maxime de 17…19 grade și minime ce vor scădea spre 6 grade. După acest interval se vor înregistra ușoare variații, însă tendința temperaturii va fi de creștere, astfel încât, până la finalul celor două săptămâni, se va atinge o medie a valorilor maxime de 26 de grade și de 11…13 grade pentru minime.

Se vor semnala averse locale cu o probabilitate mai mare și în intervalul 24 – 28 mai.

DOBROGEA Intervalul va debuta cu valori termice apropiate de mediile specifice acestei perioade, respectiv, maxime în general de 20…22 de grade și minime în jur de 14 grade. Și în această regiune ziua de 22 mai va fi răcoroasă, cu maxime în jur de 18 grade și minime, în medie de 9…10 grade. Ulterior se va încălzi treptat de la o medie a valorilor maxime de 20 de grade, până spre 23…24 de grade la finalul intervalului. Evoluția va fi

2

asemănătoare și pentru temperaturile minime, media acestora urmând să ajungă din nou la 13…14 grade.

În tot intervalul regimul pluviometric va fi în general deficitar, iar manifestări specifice instabilității atmosferice vor mai fi probabile în a doua săptămână de prognoză (mai ales în perioada 26-28 mai).

MUNTENIA Regimul termic diurn va fi caracterizat de alternanţe între zile cu vreme răcoroasă  cu o probabilitate mare şi în perioada 25-27 mai când media maximelor va fi de 19…22 de grade şi zile cu valori termice normale, la o medie regională de 24…26 de grade. Nopțile vor fi calde în primele zile ale săptămânii, cu o medie a temperaturilor minime de 13…14 grade, însă în 22 și 23 se va înregistra o scădere accentuată a acestora până spre 7…9 grade. Pentru restul intervalului sunt prognozate minime, în general de 10…12 grade.

Probabilitatea pentru ploi va fi ridicată și în perioada 25 – 28 mai.

OLTENIA Pe parcursul celor două săptămâni, regimul termic diurn va fi caracterizat de alternanţe între zile în care la nivelul regiunii vor fi maxime de 20…22, caracterizând o vreme răcoroasă cu o probabilitate mare în perioada 25-27 mai şi zile cu valori termice normale, în general de 24…26 de grade, în restul intervalului. Nopțile vor fi calde în primele zile ale săptămânii, cu o medie a temperaturilor minime de 13…15 grade, însă în 22 și 23 se va înregistra o scădere accentuată a acestora până spre 8…9 grade, apoi se va reveni la o medie de 10…12 grade, considerată normală pentru ultima decadă a lunii mai.

APIA si SUBVENTII

Șeful APIA, apel URGENT către PRIMARI: Grăbiți eliberarea adeverințelor pentru subvenții! agrointeligenta.ro - 23 mai 2020

Directorul general al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură face un apel urgent către primarii din toată țara care nu au eliberat încă adeverința obligatorie pentru cererea unică, aferentă Campaniei 2020. Adrian Pintea a transmis prin intermediu Agrointeligența-AGROINTEL.RO un mesaj în care îi roagă pe edili să

3

elibereze în regim de urgență documentul pentru subvenții și să îl transmită Centrelor APIA conform listei de fermieri transmise anterior de acestea!

”Aș vrea să fac un apel și să îi rog pe primari să emită către Centrele Județene ale APIA adeverințele obligatorii pentru depunerea cererii unice astfel încât toți fermierii să se încadreze în termenul limită de 15 iunie”, a declarat șeful APIA către Agrointeligența-AGROINTEL.RO.

În acest an fiind o situație atipică toate instituțiile implicate în depunerea cererii unice trebuie să facă front comun și să ajute la facilitarea acestui proces care în premieră se desfășoară online și nu fizic ca până acum. Potrivit directorului general al APIA, până la 21 mai au depus cereri 674.825 de fermieri pentru o suprafață totală de 5.993.702 de hectare.

Reamintim că de la începutul campaniei centrele APIA au trimis o informare către Primăriile și Prefecturi cărora le-au pus în vedere că pentru a veni în sprijinul fermierilor, în condiţiile excepţionale în care ne găsim, este esențială buna colaborare dintre instituţii. Deoarece legislația aplicabilă schemelor de plată care fac obiectul cererilor de plată unică prevăd ca document justificativ al utilizării terenului, solicitat la dosarul cererii, adeverinţa cuprinzând datele de la registrele agricole, iar datorită faptului că nu se va lucra în contact direct cu fermierii, va fi necesar ca aceste documente să parvină de la Primării prin transmitere prin e-mail la centrul judeţean/centrele locale ale APIA.

La nivelul fiecărui județ, centrul judeţean (pentru fermierii care solicită peste 50 de ha teren) sau centrul local (pentru fermierii care urmează să solicite sub 50 de ha) va comunica prin adresă semnată, scanată și transmisă prin e–mail lista fermierilor pentru care este necesară adeverința. Foarte important este aspectul ca adeverintele eliberate de către UAT să aibă data de emitere anterioară depunerii cererii de către fermieri, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Adeverinţele vor respecta modelul aprobat prin anexa nr. 1 a Ordinului MADR nr. 619/2015, cu modificările şi completările ulterioare. După eliberarea lor, acestea vor fi semnate de persoanele responsabile, vor cuprinde numărul de înregistrare, vor fi scanate şi transmise prin e-mail, la adresele centrelor locale, respectiv adresa centrului judeţean, acestea din urmă pentru fermierii cu teren solicitat mai mare de 50 ha.

Precizări importante pentru toți fermierii

Foarte important de precizat este faptul că absolut niciun fermier nu va rămâne cu cererea nedepusă, ne-a dat asigurări conducerea APIA. Astfel, în

4

această perioadă producătorii agricoli care au internet și o oarecare experiență acumulată din anii trecuți, în digitizarea parcelelor, își pot accesa contul de pe lpis.apia.org.ro  și pot parcurge singuri, de acasă, această etapă. Mai departe funcționarii APIA iau legătura cu Primăriile unde transmit listele cu fermierii pentru care trebuie să fie eliberate documentele care dovedesc că terenul agricol se află la dispoziția solicitanților.

Foarte important! Nu vă deplasați dvs. la Primărie inutil! Primăriile vor asigura transferul documentelor cerute de APIA!

Ce pot face fermierii mai în vârstă care nu se pricep sau nu au acces la internet? Aceștia așteaptă să fie contactați de funcționarul APIA care se ocupă de cerere lor pentru subvenții. Atenție! Funcționarul va digitiza împreună cu fermierul suprafața pentru care se cer bani de la APIA dar doar telefonic. Mai departe APIA cere adeverința de la Primărie sau în cazul unei exploatații zootehnice de la medicul veterinar. Pentru restul documentelor necesare, adică copie CI/BI/pașaport/certificatul de înregistrare la ONRC/certificatul de înregistrare fiscală, dovadă cont bancar activ, funcționarii APIA le pot folosi și pot face copii cu acordul fermierului din dosarele de anii trecuți. Dacă aceste documentele au fost eliberate deja și pot fi scanate fermierii le pot trimite la cererea funcționarului care se ocupă de dosarul pentru subvenții.

Foarte important! Dacă o parte din documentele necesare la dosarul pentru subvenții au fost modificate este obligatoriu să anunțati funcționarul cu care țineți legătura pentru depunerea cererii unice. Așadar vorbim despre schimbare buletinului sau a contului bancar, etc.

Ce se întâmplă cu fermierii care nu au mai depus cereri până în prezent? Producătorii agricoli care depun cererea pentru subvenții în premieră în acest an trebuie să contacteze APIA pentru a primi RO de fermier după ce esre înregistrat în Registrul fermierilor. Mai departe urmează indicațiile cerute de funcționarul APIA la care este repartizat.

Campanie pentru depunerea cererii unice fără penalizări se încheie la 15 iunie.

ALTELE

Ministrul Agriculturii preconizează o producție de 5-5,5 milioane tone de grâu în acest an Ramona Dascălu - 23 mai 2020

Producție mai mică de grâu în acest an! Producţia maximă de grâu din acest an ar putea fi de 5 – 5,5 milioane de tone, faţă de anii buni, în care

5

a fost de 7 sau chiar 9 milioane de tone de grâu, a declarat, vineri, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Oros.

”Estimările sunt destul de aproximative. Avem făcute estimări şi de către asociaţiile de fermieri şi de către unii dintre fermieri. Sigur, comparând suprafeţele care au fost însămânţate, şi aici ne referim la 2,9 milioane de hectare care au fost în toamnă însămânţate cu grâu, orz, orzoaică, secară, rapiţă, şi dacă constatăm până acum că mai mult de o treime dintre ele au fost calamitate într-o proporţie mai mare de 50% putem să avem o apreciere a unei producţii maxime de 5 – 5,5 milioane de tone la grâu. În anii buni, în anii care a plouat s-a obţinut o producţie de 7 chiar 9 milioane de tone de grâu”, a spus Adrian Oros, la Digi 24.

Întrebat despre exportul de cereale în acest context, ministrul Agriculturii a afirmat că „exportul este o grijă, dar este ultima grijă a Ministerului”.

”Pe noi ne interesează ca necesarul intern să fie asigurat şi acest necesar intern pentru cereale este şi va fi asigurat pentru că noi monitorizăm în permanenţă stocurile, atât de la rezerva de stat, dar şi de la marii fermieri şi de la traderi şi atunci când a fost nevoie am suspendat aceste exporturi tocmai pentru a ne asigura că necesarul pentru consum intern este asigurat. Anul acesta vom veni cu o măsură în plus. O schemă de creditare şi garantare a sectorului de morărit şi panificaţie prin care să îşi asigure necesarul de grâu şi cereale pe tot anul, să nu mai avem situaţii în care să luăm măsuri extreme ca să ne asigurăm că există suficientă rezervă”, a declarat Adrian Oros.

El a menţionat că în acest moment se fac evaluări şi că ultimele centralizări rezultă că din cele 1,3 milioane de hectare declarate calamitate până acum au fost întocmite procese verbale pentru 850.000 de hectare. Judeţele cele mai calamitate sunt Constanţa cu 416.000 de hectare declarate, Tulcea cu 120.000 de hectare, Ialomiţa 120.000 de hectare, Brăila 97.000 de hectare, Buzău – 75.000 de hectare, Galaţi 61.000 de hectare.

Ministrul Agriculturii a spus că se încearcă repornirea staţiilor sub presiune şi să fie introdusă apă pe canale. În cazul judeţului Călăraşi ar putea fi irigate 75.000 de hectare, iar în judeţul Tulcea încă 45.000 de hectare la cererea fermierilor.

Potrivit celui mai nou raport publicat la începutul acestei săptămâni de Departamentul american al Agriculturii (USDA), din cauza secetei, producţia de cereale a României este preconizată să scadă cu 2,6% în sezonul 2020-2021, în pofida unei creşteri cu 2,2% a suprafeţelor însămânţate, informează portalul World-grain.com.

6

Conform USDA, producţia de grâu a României în 2020-2021 va scădea până la 8,3 milioane de tone, de la 8,6 milioane de tone, în pofida unei creşteri cu 5,2% a suprafeţelor însămânţate.

La porumb, USDA susţine că suprafaţa însămânţată în România a rămas stabilă la 2,65 milioane de hectare dar, cu toate acestea, producţia va scădea la 14 milioane de tone în anul agricol care va începe la 1 iulie 2020.

De asemenea, producţia de orz a României ar urma să scadă cu 3% până la 1,55 milioane de tone în anul 2020-2021, susţine USDA.

În consecinţă, exporturile totale de cereale în următorul an agricol ar urma să scadă cu 5,5%, după o creştere cu 9,5% în anul 2019-20.

Separat, fermierii şi traderii consultaţi de Reuters se aşteaptă ca în acest an România să recolteze o cantitate de grâu cuprinsă între 5 şi 7,4 milioane de tone, după ce anul trecut a înregistrat o recoltă record de aproape 10 milioane de tone de pe o suprafaţă de 2,1 milioane de hectare.

Alexandru Stănescu, deputat: Sintagma PRODUS ROMÂNESC există și rămâne în LEGISLAȚIA ÎN VIGOARE! Agrointeligența23 mai 2020

Foto: Gazeta Oltului

Alexandru Stănescu, președintele Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaților, a venit cu o serie de clarificări importante privind recentele modificări la Legea nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare! Acesta subliniază într-o postare publicată ieri, vineri – 22 mai, pe pagina personală de Facebook, că sintagma „produs românesc” nu va dispărea de pe etichete, întrucât aceasta este prevăzută în Legea nr. 168/2017 privind instituirea zilei de 10 octombrie – Ziua națională a produselor agroalimentare românești.

”Ca urmare a apariției în spațiul public a informației eronate privind eliminarea sintagmei „produs românesc” de pe eticheta produsului agroalimentar românesc, doresc să precizez următoarele aspecte:

• sintagma „produs românesc” există în legislația în vigoare și este foarte bine definită prin Legea nr. 168/2017 privind instituirea zilei de 10 octombrie – “Ziua națională a produselor agroalimentare românești” și anume: „prin produs românesc” se înțelege produsul obținut pe teritoriul

7

național din materii prime de bază provenite în proporție de 100% din fermele din România și are inscripționat pe etichetă drapelul României”;

• este adevărat faptul că din Legea nr.321/2009 privind comercializarea produselor alimentare a fost scoasă sintagma „produs românesc” și alte sintagme, întrucât definițiile respective nu se regăsesc în reglementările din textul legii și trebuie eliminate (conform prevederilor Legii nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative);

• așadar scoaterea sintagmei „produs românesc” din Legea nr.28/2020 de modificarea a Legii nr.321/2009 nu are intenția de a elimina această sintagmă de pe etichetă, ci dimpotrivă sintagma „produs românesc” va rămâne reglementată conform Legii nr.168/2017”, se arată în comunicarea președintelui Comisiei pentru Agricultură, Alexandru Stănescu.

Precizările deputatului PSD vin după ce Silviu Costea, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie (CCI) Braşov, a anunțat că, potrivit mai multor modificări legislative care au avut loc luna trecută și care au intrat în vigoare din această lună, comercianţii nu vor mai putea afişa la raft că ceea ce vând sunt de fapt produse românești. Ulterior, Dragoș Frumosu, președintele Sindalimenta a intervenit și el în spațiul public acuzându-i pe cei care au votat noile reglementări că sunt ”trădători de țară”.

……………………….

LEGISLATIV

Legislaţie românească

Legea nr. 63/2020 privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 88/2019 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 32/2015 privind înfiinţarea Gărzilor forestiere, Parlamentul României Va intra în vigoare la 24.05.2020

Ordonanţa de urgenţă nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, Guvernul României Modificat de OUG 75/2020 la 22.05.2020

Legea nr. 207/2016 privind reglementarea marketingului înlocuitorilor laptelui matern, Parlamentul României Abrogat de OUG 76/2020 la 22.05.2020

Ordinul nr. 1070/826/2020 privind măsurile pentru prevenirea contaminării cu noul coronavirus SARS-CoV-2 şi pentru asigurarea

8

desfăşurării activităţii în lăcaşurile de cult pe perioada stării de alertă, Secretariatul de Stat pentru Culte Abrogat de Ordin 875/2020 la 22.05.2020

Legislaţie europeană

Regulamentul de punere în aplicare nr. 602/2020 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2017/717 privind modelele de certificate zootehnice pentru animalele de reproducţie şi materialul germinativ provenit de la acestea (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Va intra în vigoare la 24.05.2020

………………….

INTERNE

Agricultura României, potențial imens, cum îl valorificăm? Soluții la problemele momentului 26 mai 2020

Eveniment și locațieDC Media Group, trust media din care fac parte DCNews TV, DCNews, DCMedical, DCBusiness, StiriDiaspora.ro şi DefenseRomania.ro, va organiza la data de 26 mai 2020, dezabaterea online “Agricultura României, potențial imens, cum îl valorificăm? Soluții la problemele momentului”.Evenimentul va fi transmis LIVE pe platformele DCNews TV, DCNews și DCBusiness, dar și paginile de Facebook și YouTube ale acestora, începând cu ora 11.00. https://www.dcbusiness.ro/agricultura-romaniei .

9

Teme de dezbatere

COVID-19 a reamintit omenirii existența unor amenințări globale, cărora societatea modernă trebuie să le facă față folosind capacitățile noilor tehnologii, de la ingineria genetică și biologia moleculară de obținere a vaccinului sau medicamentelor, la industria comunicării online.

Schimbările climatice reprezintă un pericol la fel de mare ca virusul pandemic, iar cel mai afectat sector, agricultura, trebuie să facă față unor presiuni uriașe. Pe de o parte agricultorii trebuie să mențină un nivel crescut al producției, în ciuda secetei sau a altor factori perturbatori legați de vreme, iar pe de altă parte societatea are imperative de mediu tot mai mari. Defrișările sau desecările, care să crească suprafața cultivată, sunt imposibil de acceptat, dar solicitările consumatorilor sunt tot mai mari.

Oferă noile tehnologii agricole soluții pentru dezvoltarea sustenabilă a producției agricole? Pot fi obținute recolte mai mari în condiții de climă tot mai dificile, respectând, în același timp, imperativele de protecție a mediului? Poate România redeveni grânarul Europei? Soluții imediate la problemele fermierilor. Cum vor fi redimensionate strategiile agricole după criza coronavirusului

Care sunt piețele de desfacere pentru fermieri: marile lanțuri de hipermaketuri vin cu soluții?

Care sunt sursele de finanțare pentru fermieri și cât de greu pot fi accesate acestea? Pot rezolva subvențiile problemele actuale? Creditul bancar, soluție de finanțare

Legislația europeană trebuie adaptată specificului național? Birocrația și politica nu sunt constrângeri pentru fermierii români și europeni, în fața concurenței globale? Politica agricolă comună

Asigurările agricole și rolul lor în dezvoltarea acestui domeniu pe termen lungAgenda dezbaterii online11:00 - 13:30 – Dezbateri

Desfășurător dezbatere Nechita-Adrian OROS, Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale George-Cătălin STÂNGĂ, Președinte Comisia pentru Agricultură,

Silvicultură și Dezvoltare Rurală din Senatul României Alexandru STĂNESCU, Președinte Comisia pentru agricultură, silvicultură,

industrie alimentară şi servicii specifice din Camera Deputaților Mihai DRABAN, Președinte CCIR Adrian PINTEA, Director General Agenția de Plăți și Intervenție în

Agricultură (APIA) Elena MATEESCU, Director General ANM

10

Valeriu TABĂRĂ, Preşedinte Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti"

Petre DAEA, fost ministru al Agriculturii Calin RANGU, Președinte ISF și Co-fondator CIO Council Romania Ramona IVAN, Director, Direcția Relații cu Instituții Naționale și

Internaționale CEC Bank Sorin Mihai CÎMPEANU, Rector la Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi

Medicină Veterinară din Bucureşti Adrian RĂDULESCU, Preşedinte Asociația Fermierilor din România Dragoș FRUMOSU, Preşedinte Federaţia Sindicatelor din Industria

Alimentară Ionel ARION, Preşedinte Federaţia Naţională PRO AGRO Dorin COJOCARU, Preşedinte APRIL - Asociația Patronală Română din

Industria Laptelui

Fermierii români care-şi polenizează roşiile cu bondari: „Producţia este cu 20% mai mare, iar pierderile sunt zero“ 23 mai 2020, 06:20deAna Popescu

Agricultura ecologică începe să fie o afacere profitabilă pentru mulţi fermieri români. Tot mai mulţi producători încep să renunţe la polenizarea artificială cu substanţe chimice şi preferă să folosească bondari pentru a poleniza florile natural.

Zeci de fermieri din Dolj spun că au descoperit în ultimii ani eficienţa polenizării naturale. "Prin folosirea acestei metode, legumele sunt mult mai gustoase, cresc mai repede şi mai sănătos", spune Iulian Badea, un fermier din localitatea doljeană Işalniţa. Producţia de tomate a ferimierului a şi fost promovată de Direcţia pentru Agricultură Dolj. Şi Cosmin Dragu, în vârstă de 26 ani,inginer agronom, a ales şi el aceeaşi metodă pentru polenizarea roşiilor.

"Anul acesta am plantat 4000 de fire de roşii. Am adus 50 de bondari din Olanda şi am început polenizarea. Producţia de tomate este cu aproximativ

11

20 la sută mai mare, iar pierderile sunt zero pentru că bondarii ajută planta să nu-şi piardă deloc florile", a declarat Cosmin Dragu. Preţul unui stup de bondari este în jur 250 - 300 de lei.  Specialiştii spun că pentru polenizarea eficientă a tomatelor se recomandă utilizarea a 4-6 stupi/ hectar, iar la fiecare 3-4 săptămâni introducerea altor 4 stupi. Metoda este extrem de avantajoasă întrucât polenizarea este garantată la o singură vizită, bondarii sunt activi pe orice vreme, însorită sau întunecată.

Îngrășământ natural pentru legume: Rețeta fără chimicale pentru producții cu 30-40% mai mari Ramona Dascălu - 17 septembrie 2019

Pasionatul de legume Vali Cucu, din județul Neamț, a descoperit un îngrășământ natural care mărește producția de legume, fie că vorbim de roșii, de ardei sau de castraveți, cu cel puțin 30-40%.

Rețeta autentică a îngrășământului este de origine rusească, dar legumicultorului i-a venit ideea de a îmbunătăți această rețetă și de atunci O folosește an de an, fiind foarte mulțumit de rezultatele pe care le obține.

„Este o rețetă foarte veche, rusească. Până acum 3-4 ani auzisem de ea, dar nu o încercasem. Rețeta originală era numai cu drojdie și mie mi-a venit ideea să pun și găinaț, știind eu că e foarte bun ca îngrășământ. Și de atunci o folosesc în fiecare an. Sunt foarte mulțumit, am roșii de peste un kilogram bucata, ardeii sunt de 300-400 de grame. E adevărat că și soiurile sunt mari, dar și planta produce foarte mult datorită acestui îngrășământ”, a spus Vali Cucu pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO. 

Rețeta de îngrășământ natural pentru legume

Compoziția acestui îngrășământ este una foarte simplă, fiind vorba de un amestec de găinaț de găină și drojdie. Important de știut este însă faptul că găinațul trebuie să provină de la găini furajate natural.

„Acest îngrășământ natural pe care eu îl recomand este format din găinaț de găină și drojdie. Condiția este însă ca acest găinaț să provină de la găini furajate natural și nu cu concentrate”, dezvăluie legumicultorul din Neamț.

Fertilizarea naturală se aplică radicular, de 2-3 ori pe sezon

12

„Îngrășământul acesta se aplică numai radicular, de 2-3 ori pe sezon, pe timpul verii. Începând cu luna august nu mai este nevoie de acesta întrucât plantele sunt deja dezvoltate și fructele sunt mari. Acest îngrășământ mărește producția cu 30-40%”, explică Vali Cucu.

Cum se prepară îngrășământul natural pentru legume

Legumicultorul Vali Cucu ne-a prezentat cantitățile exacte de găinaț și de drojdie de care are nevoie pentru prepararea acestui îngrășământ ce va fi administrat plantelor de pe o suprafață de 500 de metri pătrați. Este nevoie de o găleată de găinaț de găină, adică vreo 15 kilograme, două pachete de drojdie, adică un kilogram de drojdie, drojdie care se găsește în comerț, și 100 de litri de apă. ”Asta este cantitatea care îmi trebuie mie pe vară pentru o suprafață de 400-500 de metri pătrați cultivați cu legume. Dar fiecare, în funcție de nevoi, își poate înjumătăți cantitatea”, explică legumicultorul nemțean.

Se lasă la macerat între 7 și 10 zile Amestecul obținut se lasă la macerat între 7 și 10 zile, după care se strecoară foarte bine. „Tot acest amestec se lasă la macerat, adică la fermentat drojdia, între 7 și 10 zile. Este important ca vasul în care se află amestecul să fie astupat în tot acest timp. După ce au trecut aceste zile, se strecoară foarte, foarte bine pentru că există posibilitatea să se înfunde pompa dacă nu este strecurată bine soluția.  Dacă ai instalație de udat prin picurare și nu ai strecurat bine soluția se înfundă furtunul și ești nevoit să schimbi instalația, deasta trebuie să fim foarte atenți”, mai spune Vali Cucu.

Se face o diluție de 1/4 sau 1/5 După macerare, amestecul se dă la rece. Când soluția s-a răcit, din aceasta se face o diluție de 1/4 sau 1/5.

Un litru din soluția asta se amestecă cu 4-5 litri de apă și se toarnă la rădăcina plantelor. Se aplică de 2-3 ori pe sezon și va da rezultate extraordinare, ne asigură Vali Cucu.

Fermierul Gheorghe Lămureanu: Costul irigațiilor ajunge la 1.600 de lei/ha, din care 95% din sumă e costul electricității! Daniel Befu - 24 mai 2020

Fermierul constănțean Gheorghe Lămureanu lucrează o suprafață de 1.350 ha, din care 309 ha în regim irigat. Pentru el sezonul agricol în curs e unul de jelanie: 1.050 ha -1.080 ha sunt absolut ca și cum ar fi fost recoltate și a rămas în urmă doar miriștea, care poate să ia foc. Din estimările sale, pierderile la hectar sunt de 3.000-3.200 lei pe suprafețele neirigate, însă nici pe restul solelor situația nu e una fericită!

13

”Doar mi-au generat cheltuieli pentru înființarea culturii, fără să producă nimic. Aproape același lucru este și pentru câmpurile cu floarea-soarelui și pentru cele cu mazăre, muștar și coriandru. Sigur producția va fi zero și la aceste culturi. Doar rapița, care a fost bine înrădăcinată și care a avut un sistem radicular bine dezvoltat, va face ceva producție, însă în această perioadă ea bagă bobi, însă silicva este ca mina unui creion. Adică vom avea semințe de rapiță de dimensiunea celor de mac. Estimez că producția la rapiță va fi cu cel puțin 75-80% mai redusă decât cea a unui an cât de cât normal”.

În 2020 zona a avut parte doar de ploaie ”de jucărie„. ”La noi de circa 3 săptămâni s-a instalat disperarea. Acum 10 zile a plouat 3 l/mp. Eram cu Mircea Bulea, acest inginer faraon al agriculturii dobrogene, specialist cu 14-15 ani mai în vârstă ca mine și amândoi vedeam aburii cum ieșeau din pământ înapoi în atmosferă. Acei 3 l/mp, când au întâlnit pământul fierbinte, s-au evaporat în următoarele 2-3 ore”.

O cultură nu poate fi realizată numai din irigat, dacă este secetă absolută

Din estimările sale, pierderile la hectar sunt 3.000-3.200 lei pe suprafețele neirigate, însă nici pe restul solelor situația nu e una fericită.

”Pe cealaltă suprafață, cea pe care o irigăm, nici vorbă de beneficiu, poate doar să ne asigurăm semințele pentru că cheltuiala este extraordinar de mare. Credeți-mă că am dat deja a 3-a apă la grâu și orz, iar profesioniștii știu că o cultură nu poate fi realizată numai din irigat, dacă este secetă absolută. În ani mai săraci în precipitații, la grâu obișnuim să îl ajutăm cu o singură irigare, undeva la 300-400 mc/ha. Anul acesta suntem deja la 3 ape a câte 300 mc până la mijloc de mai. Sigur va mai fi o apă, iar eu cunosc fermieri în județul Constanța care a dat până astăzi 5 irigări la grâu. Îți vine să plângi când vii dimineața la 5.00 și vezi câmpul amorțit în stânga și în dreapta chiar și acolo unde se irigă. Irigăm zi și noapte și avem oameni pentru care n-a fost nevoie să facem izolarea, că au rămas numai la câmp, încercând să salvăm tot ce putem pe aceste 300 ha. Ne-am apucat de irigat la aprilie. În prima lună de zile am avut 12 zile de vânt, care au dat neuniformitate irigațiilor, încât trebuia să revii după alte 10 zile, la alte 2 săptămâni ca să obții cât de cât o uniformitate”.

De-a lungul anilor, Gheorghe Lămureanu, un optimist din fire, calitate pe care o consideră obligatorie pentru orice fermier, a savurat privilegiul de-a fi fermier de litoral. În acest an însă, avantajele localizării într-o geografie binecuvântată, nu-i prea mai sunt de mare folos.

14

”De unde stau și vă vorbesc acum, în vârful unui deal, se văd circa 20 km de litoral. Cuprind cu privirea portul Constanța Sud, Agigea și până la Eforie. Aici Marea Neagră aduce niște îmbunătățiri climatului, având o influență pe circa 25-30 km/h. Primăvara suntem avantajați de faptul că marea ține clima mai răcoroasă și temperaturile sunt mai scăzute decât în Bărăgan, ceea ce face ca evapotranspirația să fie mai scăzută. Toamna, având în vedere faptul că apa mării este mai caldă, temperatura rămâne propice dezvoltării plantelor într-o mai mare măsură decât în alte zone, unde se răcește mai repede ca aici. În plus, evaporarea care se întâmplă pe mare în timpul când curenții sunt dinspre mare spre uscat, aduce ceva umiditate în aer care este propice constituirii acestui fenomen numit roua dimineții. Avem un fermier vechi aici, la Agigea, care făcea 3 t/ha și acum 40 de ani, numai cu roua dimineții, fără irigat. Roua de dimineață care venea odată datorită Mării Negre și clima mai răcoroasă, anul acesta nu a adus nici un fel de ameliorare secetei absolute care ne-a copleșit”.

Proiectul pentru irigații, blocat la eliberarea autorizației de construcție

Tristețea cea mai mare a fermierului este că în 2020 ar fi putut să introducă la irigat alte 1.200 ha exploatate de el cât și de alți fermieri din zonă. Acesta pune blocajul pe seama birocrației excesive a statului, care în loc să încurajeze investițiile în sisteme de irigații, le pune piedici.

”Sistemul ne-a învins și pe mine și pe alți 50-60 de agricultori care au făcut dosare de investiții pe măsura 4.3 și care astăzi s-au blocat doar la ultima condiție pe care o pune una dintre instituțile statului: eliberarea autorizației de construcție. Suntem peste 100 de proiecte în situația asta numai în zona Constanța, Tulcea, Brăila, Galați, Buzău. Este o chichiță avocățească a primarilor. Sunt primari care știu ce înseamnă agricultura și irigatul și au eliberat în 24 de ore această autorizație, însă mulți edili se prevalează de o prevedere a legii în care se spune că trebuie cerut acordul fiecărui proprietar. Proiectul acesta de extindere a irigațiilor pe 1200 ha, pe care l-am demarat cumulează voința a peste 2500 de proprietari de pământ. Unii sunt în viață, alții au murit, unii au moștenit, alții nu au succesiunea, nu au cadastru, nu au intabulare, unii sunt răsfirați la muncă în toată Europa sau poate chiar în America. Cum să strângi toți proprietarii și moștenitorii într-o zi, când ei au arealul acesta european de răspândire, ca să le iei semnătura pe un document în care ei să declare că orice construcție pe care o faci pe terenul lor este doar temporară și că nu este proprietatea noastră și că nu ne vom atinge vreodată proprietatea lor. Oamenii când văd condițiile care se pun la notariat, efectiv ies și fug din notariat și spun: «Domnule, nu semnez așa ceva, că faci o construcție pe terenul meu și nu sunt de acord. Poate peste 10 ani, 15 ani, vreau să fac și eu ceva acolo și nu o să pot din cauza ta». De

15

această barieră birocratică absurdă ne lovim în condițiile în care noi nu intervenim în nici un fel pe terenul omului și, pe cât putem, canalele și conductele de irigat le punem pe pământurile pe care le-am luat prin ordin de ministru și pe care suntem concesionari pe urmatoarea perioadă de 100 de ani. Nu are statul grijă de proprietatea omului cât avem noi, cei care le lucrăm pământul! Noi ne gândim cum să facem să lucrăm pământul să-i îmbunătățim structura și calitatea, nu să distrugem pământul, că noi ne câstigăm veniturile și banii din calitatea acestui pământ”.

Lămureanu: Dacă guvernanții nu se vor grăbi, vor intra în istorie ca cei care au generat foametea

Concluzia lui Lămureanu: ”Am 46 de ani de când sunt în locul acesta și nu am întâlnit niciodată așa ceva. Și dacă guvernanții nu se vor grăbi, vor intra în istorie ca cei care au generat foametea. Nu anul acesta, dar sigur anul viitor când fermierii nu vor avea cu ce să înființeze următoarele culturi. Deși intențiile Ministerului Agriculturii sunt bune, nu sunt ce trebuie agriculturii într-un asemenea impas. Se spune că la timpuri grele, trebuiesc măsuri asemenea. Păcat că ministrul s-a înconjurat de niște oameni care nu știu să îi dea cele mai bune sfaturi. Nimeni nu vrea să vadă câmpul”.

Elemente cheie punctate de Gheorghe Lămureanu

Costul irigațiilor în acest an reprezintă 1.600 lei/ha, în contextul în care o singură udare cu apă extrasă cu pompe ultra-performante din canalul Dunăre Marea Neagră, de la o diferență de nivel de 68 de metri, înseamnă pentru fermier o cheltuială de 400 lei/ha. Din această sumă, 95% o reprezintă costul electricității.

Producția estimată pe solele irigate e estimate a fi cu 25% mai mică, din cauza vântului, care a făcut imposibilă realizarea unor udări uniforme.

Informaţiile publicate de Agrointeligența – AGROINTEL.RO pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în PRIMUL PARAGRAF a sursei cu LINK ACTIV. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor, ca atare vom acționa în consecință.

Sunt producătorii obligați să achite chiria chiar dacă nu au mers în piață pe perioada stării de urgență?Lefter Angelica 23 mai 2020O nouă situație agită spiritele în mai multe piețe agroalimentare din România! Producătorii reclamă că deși nu au fost în piață pe perioada stării de urgență, acum s-au trezit că au de plătit chiria pentru masa pe care o folosesc. Argumentul administratorilor de piețe este acela că spațiile au fost

16

deschise, au funcționat.

Starea de urgență generată de pandemia de COVID – 19 i-a determinat pe unii dintre producători să nu mai vină în piețele agroalimentare timp de aproximativ două luni. Motivele au fost diverse, de la decizia consiliilor locale de a închide temporar unele dintre aceste spații de comercializare, la teama unei posibile expuneri la boală sau din simplul fapt că nu existau cumpărători. Acolo unde piețele nu au fost închise în perioada stării de urgență, indiferent de motivul pentru care au lipsit de la piață, producătorilor agricoli li se percep acum taxe și uneori și penalizări pentru tarabele nefolosite.

O astfel de situație a fost înregistrată în Satu Mare, unde o femeie producător-agricol a semnalat că după două luni în care a stat acasă, aşa cum a fost recomandat de către autorităţi, a primit o hârtie din partea Administraţiei Domeniului Public Satu Mare. Prin aceasta i se cere ca în termen scurt să se prezinte să îşi plătească taxa pentru masa la care vinde în piaţă şi penalizările pentru perioada în care taxa nu a fost achitată:

„Am stat în casă pentru că s-a cerut să ne protejăm, autorităţile ne-au cerut să stăm în casă ca să nu ne îmbolnăvim. E normal că m-am temut să merg la piaţă, să intru în contact cu fel de fel de oameni, în plină pandemie. Am şi eu o vârstă şi nu vreau să mor. Când am fost anunţaţi că încep măsurile de relaxare, m-am întors la taraba mea, cu gândul că fiecare e obligat să se protejeze şi şansele să mă îmbolnăvesc sunt mai mici. M-am trezit cu o somaţie să plătesc pentru cele două luni taraba din piaţă şi, colac peste pupăză, să plătesc şi penalizări că nu mi-am plătit taxa de masă la timp. Sunt foarte dezamăgită şi aş ruga autorităţile locale să intervină şi să rezolve problema asta că vorbim de sume exorbitant de mari ca să ne mai încurajeze să muncim ca animalele pământul”, a declarat femeia pentru informația-zilei.ro. Directorul Administraţiei Domeniului Public Satu Mare, i-a informat pe reprezentanții din mass-media locală că toţi cei care vând în pieţe au un contract pe care trebuie să îl respecte, pieţele nu au fost închise pe perioada stării de urgenţă.

17

Pentru a lămuri situația, jurnaliștii Agrointeligența – AGROINTEL.RO l-au contactat pe Ioan Teodor Birţ, preşedintele Asociaţiei Administratorilor de Pieţe din România.Acesta a confirmat faptul că există asemenea cazuri în țară, dar ele diferă în funcție de tipul contractului dintre producător și administratorii pieței sau ai autorităților locale. Au fost cazuri în care la decizia Consiliului Local, piețele nu au fost deschise, iar producătorii nu au plătit spațiul în această perioadă, dar au existat și altfel de situații.

”Problema este puțin complicată. În primul rând este decizia fiecărei administrații în parte. Spre exemplu, eu, la Sibiu, nu am taxat pe absolut nimeni în asemenea situație, ba mai mult decât atât am suspendat toate contractele de la toate spațiile pe care le-am avut și care n-au putut să funcționeze din cauza stării de urgență. Asta am decis eu la Sibiu și am aplicat-o la Sibiu. Acum decizia și-o asumă directorul respectiv, fie administrația publică locală pentru că până la urmă primăria este cea care deține aceste spații prin noi și sunt colegi de-ai mei care nu iau deciziile singuri”, a explicat Ioan Teodor Birț pentru Agrointeligența- AGROINTEL.RO.Preşedintele Asociaţiei Administratorilor de Pieţe din România a amintit și faptul că între producători și administratorii pieței există un contract de închiriere ce trebuie respectat:

”Acum, depinde și de contract sau de modalitatea de închiriere. Dacă a fost o tarabă de legume-fructe și se putea vinde pe ea, atunci logic că va fi taxată. Dacă era o tarabă care nu putea funcționa, atunci mie mi se pare normal să nu fie plătită. Rămâne la latitudinea Consiliului de Administrație, a primarului…este posbil ca la un moment dat Curtea de Conturi să te întrebe de ce nu ai făcut venituri. Piețele agroalimentare nu au fost închise de loc, dar dacă piața a fost închisă prin hotărârea Consiliului Local, asta e altă situație. Teoretic, în orice contract de închiriere există o clauză de ”forță majoră” care poate fi invocată, dar depinde din vina cui nu funcționează. Din cauza asta este dificil să lucrezi la piață, acolo trebuie să se întâlnească vânzătorul cu cumpărătorul, acum depinde cum vedem lucrurile. Acum, toată lumea dă vina pe pandemie, dar sunt unele probleme care nu se datorează pandemiei. Producătorii n-au vândut, nu din cauza virusului, oamenii nu au venit la piață că nu au avut încredere, au mers la supermarket. Nu poate spune un producător că nu a vândut din cauza pandemiei, dacă a decis să nu mai vină la piață, atunci mai bine renunță la masă, nu poate bloca masa doar pentru că așa a decis el.”Cazuri similare au mai fost în țară în această perioadă, a spus Ioan Teodor Birț.

18

”S-au mai întâmplat cazuri. Au fost administrații care nu au avut niciun fel de activitate. Au făcut-o cu asumarea acelor directori, a Consiliului Local și primarilor. Au fost producători care au fost scutiți de taxe, unii au și plătit. După atâția ani am ajuns la un tip de contracte pe care le folosim toți, dar diferă de la o localitate la alta cum administrăm. Eu închiriez pe 15 zile, alții pe 6 luni. Este vorba și de taxe forfetare, sunt mai multe tipuri de taxe care se practică într-o piață.”, a mai spus Ioan Teodor Birţ, preşedintele Asociaţiei Administratorilor de Pieţe din România pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO.

INDUSTRIE ALIMENTARA

Foto: zf.ro

După criza petrolului s-au prăbuşit şi speranţele industriei zahărului Redactia Financiarul Data mai 23, 2020

Jucătorii din industria zahărului sperau la finele anului trecut că au trecut de ce era mai greu, după o criză istorică în 2019,  a urmat însă criza petrolului, provocată de pandemia de Covid-19, şi a modificat toate echilibrele mondiale din sectorul zahărului, informează AFP.

„Zahărul şi-a pierdut o treime din valoare pe piaţa mondială”, de la debutul crizei sanitare,  constată Timothé Masson, economist la Asociaţia cultivatorilor de sfeclă de zahăr din Franţa (CGB). Acest fenomen are consecinţe dureroase pentru cultivatorii de sfeclă de zahăr şi producătorii de zahăr, în special cei europeni, care sperau să îşi revină după un an 2019 marcat de preţuri în scădere şi închideri de fabrici.

Si după ce la mijlocul luni februarie a urcat până la 15 cenţi, cotaţia livrei de zahăr a coborât până sub 8 cenţi după care ulterior a revenit la 10 cenţi.

„În centrul crizei stă în principal prăbuşirea preţului petrolului care a făcut ca în Brazilia să fie mai interesant să producă zahăr din trestie de zahăr, pe care să îl arunce apoi pe piaţa mondială, decât etanol destinat pieţei domestice, al cărui preţ s-a prăbuşit din cauza scăderii preţului petrolului”, explică Timothé Masson.

19

Pentru recolta 2020-2021 este „devalorizarea realului în raport cu dolarul”, un alt factor care stimulează exporturile braziliene de zahăr explică într-un raport recent compania naţională de aprovizionare cu alimente din Brazilia (Conab). Moneda braziliană a pierdut 30% din valoare în raport cu dolarul, moneda de referinţă pe piaţa mondială a zahărului, de la debutul crizei sanitare. Această devalorizare „va susţine competitivitatea zahărului brazilian pe piaţa externă”, se arată în raportul menţionat, potrivit căruia producţia braziliană de zahăr ar urma să ajungă la 35,3 milioane tone în acest an, o creştere de 18,5% comparativ cu 2019-2020.

„Aceasta înseamnă că, pe termen scurt, brazilienii vor fi mult mai competitivi, pot vinde pe piaţa mondială un zahăr mai ieftin în dolari”, a subliniat Timothé Masson. Acesta a adăugat că este vorba de o tendinţă care afectează şi alte state producătoare de zahăr, precum Africa de Sud sau Thailanda.

Această tendinţă nu îl îngrijorează pe Alain Commissaire, directorul general de la Cristal Union, al doilea producător francez de zahăr. „Am anunţat încă din luna decembrie, în întâlnirile noastre interne şi cu agricultorii, că ne-am schimbat modelul de business, pentru a deveni mai europeni, mai flexibili şi mai puţin dependenţi de piaţa mondială”, a spus Alain Commissaire.

O alta explicaţie similară a venit şi din Germania, din partea grupului SüdZucker, cel mai mare producător mondial de zahăr, care explică că, spre deosebire de piaţa mondială, preţurile nu au scăzut pe piaţa europeană. Dacă în 2019 pe piaţa din UE preţul tonei de zahăr a scăzut până la 300 de euro, la finele lunii februarie anul curent era de 370 de euro, „iar tendinţa de creştere a preţurilor continuă”, a precizat un purtător de cuvânt de la grupul german.

Iar, după măsurile ample de restructurare întreprinse anul trecut de anumiţi jucători, un alt motiv de optimism pentru cel mai mare producător mondial de zahăr este faptul că recolta europeană de sfeclă de zahăr se anunţă una slabă, din cauza primăverii secetoase, ceea ce va duce automat la diminuarea ofertei şi va perpetua situaţia de deficit de zahăr în Europa.

Insa, principala îngrijorare a producătorilor de zahăr este însă etanolul. „Brazilia produce etanol din trestie de zahăr. Nu ar trebui să ne confruntăm cu o presiune anormală pe pieţele noastre, care să provină din faptul că realul este subevaluat şi că producţia excedentară de zahăr din Brazilia să fie deversată în Europa. Acest ar putea fi un subiect de impact pentru noi”, consideră Alain Commissaire. „Am cerut să fie analizată o clauză de salvgardare în Europa, pentru a evita cantităţile mari care ar putea veni atât din Brazilia cât şi din SUA„, a adăugat Alain Commissaire, pentru care ameninţarea venită din Brazilia este mult mai importantă.

20

„La începutul anului un dolar era cotat la 3,5 reali, astăzi este cotat la 5,5 şi chiar 5,7 reali, iar bancherii prognozează un curs de 7,5 reali pentru un dolar la vară. Aceasta înseamnă că nu doar zahărul ci întregul sectorul agricol va fi afectat de ceea ce se întâmplă în Brazilia”, a concluzionat Alain Commissaire1.

Comisia pentru Siguranță alimentară nu va impune un tip de etichetare a alimentelor  meatmilk 22 mai 2020

Comisarul pentru siguranță alimentară Stella Kyriakides a redus ambiția noii politici alimentare a UE în timpul unei întâlniri cu eurodeputații din agricultură, dezvăluind că nu va oferi o schemă obligatorie pentru etichetarea alimentelor la nivelul întregii UE, noteaza Euractiv.„Farm to Fork (F2F) va promova etichetarea armonizată, dar nu va impune tipul de etichetare”, a spus comisia pentru agricultură (COMAGRI).

Ea a adăugat, însă, că raportul viitor al Comisiei privind etichetarea nutrițională din fața ambalajelor va oferi dovezi privind necesitatea armonizării în acest domeniu, întrucât în conformitate cu normele actuale ale UE, acesta este doar voluntar.

Potrivit lui Kyriakides, interesul considerabil pentru profilurile de nutrienți din produsele alimentare a întârziat acțiunile Comisiei, dar în contextul F2F, executivul UE va transmite un răspuns concret.

Îmbunătățirea informațiilor consumatorilor cu privire la etichetarea originii va fi, de asemenea, una dintre acțiunile F2F. „Trebuie să definim o soluție pe termen lung pentru interesul consumatorilor”, a declarat oficialul cipriot.

„Cred că multiple măsuri naționale pe care le vedem pe etichetarea originii provoacă o fragmentare a pieței interne”, a spus ea.

Așteptările privind o nouă schemă de etichetare alimentară la nivelul UE care va fi încorporată în F2F au fost mari în ultimele luni.

1 Ce spunea Commissaitre in februarie, https://www.reuters.com/article/sugar-cristalunion/the-crisis-is-behind-us-says-french-sugar-group-cristal-union-idUSL5N2AR3DQ

21

În februarie trecut, Kyriakides le-a spus europarlamentarilor COMAGRI că Comisia lucrează la armonizare și că va veni cu o propunere privind etichetarea alimentelor, adăugând că nu a putut spune ce etichetă alimentară va fi propusă.

Săptămâna trecută, o coaliție formată din peste 40 de părți interesate din alimente și-a reiterat apelul pentru o propunere legislativă de introducere a scorului Nutri ca fiind obligatoriu pentru toți producătorii de produse alimentare.

În sfidarea deschisă a scorului francez Nutri, guvernul italian a oferit Comisiei o altă propunere pentru o schemă de etichete alimentare alimentare la nivelul întregii UE.

Scorul Nutri Franța transformă valoarea nutrițională a produselor într-un cod format din cinci litere, de la A la E, fiecare cu propria culoare, în timp ce Nutrinform din Italia se bazează pe un simbol „alimentat cu baterie” care arată consumatorului contribuția nutrițională în relația cu nevoile lor zilnice, precum și stilul alimentar corect.

Deși contestat de Italia, Nutri-score este, în prezent, singurul sistem de etichete nutriționale testat în culoarul supermarketurilor, bucurându-se astfel de o pornire de cap a sistemului de baterii.

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

Regulile pentru redeschiderea teraselor restaurantelor și barurilor. Ce au de făcut clienții

Patronii care vor să-și redeschidă afacerile vor trebui să se conformeze regulilor, astfel încât să se respecte distanțarea socială și să împiedice răspândirea epidemiei de coronavirus. Astfel, mesele vor trebui așezate la o distanță de 2 metri

22

între ele. Între mesele și scaunele vecine va trebui să existe un culoar de 1,5 metri.

În plus, clienții vor fi obligați să poarte mască de protecție doar în anumite zone, nu atunci când stau la masă. De asemenea, numărul de persoane de la o masă va fi limitat la 6-8 persoane. Acestea sunt normele finale stabilite de Asociația Restaurantelor din România (HORA) cu Guvernul României.Noile reguli pentru terasele restaurantelor și barurilor. Ce trebuie să facă neapărat clienții. Sursa foto: mediafax.ro

Noile reguli vor fi lansate în perioada imediat următoare

Normele vor fi lansate în perioada imediată, a declarat Dragoș Petrescu, secretar general HORA și proprietar al lanțului de restaurante City Grill, potrivit profit.ro.De altfel, HORA și Guvernul României au decis ca terasele din țară să fie redeschise la data de 1 iunie. Urmează ca din două în două săptămâni, gradual, să fie deschise restul restaurantelor. Mai întâi, restaurantele vor fi deschise 50% din interior, iar apoi integral și în interior.

Ce trebuie să facă patronii teraselor, dar și cliențiiÎn prezent au fost stabilite și regulile pe care atât clienții, precum și angajații localurilor trebuie să le respecte, în contextul epidemiei de coronavirus. Noile reguli sunt:

-depărtarea meselor la cel puțin 2 metri una de alta

23

– stabilirea unui culoar liber de 1,5 metri între mese, cu tot cu scaunele din jurul lor.

Adica între scaunul de la o masă și cel mai apropiat de la masa vecină să fie 1,5 metri.

– va fi obligatorie purtarea măștilor de către personal

– clienții vor fi obligați să poarte măști doar în zonele de confluență, atunci când se ridică de la masă și merg la toaletă sau la bar sau se întâlnesc cu alți clienți de la mesele vecine. La masa lor nu trebuie să poarte mască.

– la o masă au voie cel mult 6-8 persoane.

– după fiecare folosire a mesei, aceasta trebuie dezinfectată. Restaurantele trebuie să cumpere dezinfectanți

– triaj epidemiologic pentru angajați – li se va lua temperatura la fiecare intrare în schimb, care nu trebuie să depășească 37 de grade pentru a fi primiți la muncă.

– va fi la latitudinea barurilor dacă vor sau nu să testeze și temperatura clienților.

GLOBAL

Ţara ai cărei cetăţeni nu-şi mai permit nici măcar o pâine. „Foametea ar putea declanşa un nou flux migrator spre Europa” 22 mai 2020, 08:32de Afrodita Cicovschi

O criză alimentară majoră s-a

24

abătut deja asupra uneia dintre ţările considerate grânar al regiunii, ironia făcând ca acum cetăţenii să nu-şi mai permită nici măcar o pâine, după ce au renunţat la carne, fructe şi legume.

Libanul riscă o criză alimentară majoră şi s-ar putea ca în curând multor cetăţeni să le fie greu să-şi cumpere chiar şi pâine din cauza crizei financiare acute, ca urmare a epidemiei de COVID-19, a avertizat joi premierul libanez, Hassan Diab   Într-un editorial în Washington Post, Hassan Diab a atras atenţia cu privire la o urgenţă globală de securitate alimentară declanşată de pandemie, potrivit Agerpres.  

El s-a pronunţat împotriva restricţionării exporturilor alimentare şi a solicitat SUA şi Uniunii Europene să înfiinţeze un fond de urgenţă pentru a ajuta Orientul Mijlociu să evite o criză severă.   În caz contrar, “foametea ar putea declanşa un nou flux migrator spre Europa şi ar putea destabiliza şi mai mult regiunea”, avertizează şeful guvernului libanez.  

Libanul era într-o criză profundă înainte de COVID-19. Moneda locală a pierdut mai mult de jumătate din valoarea sa din octombrie, în contextul unei penurii de lichidităţi valutare. Inflaţia şi şomajul cresc vertiginos.Libanul a intrat în faliment de stat din martie.   Preţurile la produsele din import au crescut mai mult decât dublu de la începutul anului, indică Diab. Mai mult de jumătate din alimentele din Liban provin din import.   “Cândva grânar al regiunii din estul Mediteranei, Libanul se confruntă în prezent cu o dramatică provocare care părea de neimaginat acum un deceniu: riscul unei crize alimentare majore”, avertizează premierul.

  ″În urmă cu câteva săptămâni, Libanul a cunoscut primele ‘proteste împotriva foametei’. Mulţi libanezi au încetat să mai cumpere carne, fructe şi legume, iar în curând s-ar putea să nu-şi permită nici măcar pâine”, scrie el.   Diab, care şi-a preluat funcţia anul acesta cu sprijinul Hezbollah, grupare şiită susţinută de Iran şi de aliaţii săi, a criticat decenii de gestionare politică defectuoasă şi corupţia pentru lipsa investiţiilor în agricultură.   COVID-19 şi măsurile restrictive de izolare au “agravat dramatic criza economică şi au perturbat profund lanţurile de aprovizionare cu alimente”.   Optzeci la sută din grâul utilizat de Liban provenea din Ucraina şi Rusia, dar Rusia şi-a suspendat exporturile de grâu luna trecută, iar Ucraina intenţionează să facă la fel, a declarat el.  

Efectele tragice ale pandemiei       “Sărăcia extremă” provocată de pandemia de coronavirus ameninţă până la 60 de milioane de oameni, avertizează Banca Mondială.   Preşedintele Băncii Mondiale, David Malpass, a transmis că în baza estimărilor instituţiei pe care o conduce, economia globală să scadă cu 5% în acest an.   „Milioane de mijloace de trai au fost distruse, iar

25

sistemele de asistenţă medicală sunt sub tensiune la nivel mondial. Estimarea noastră este că până la 60 de milioane de persoane vor fi împinse în sărăcie extremă”, a declarat Malpass.

...................................

FT coronavirus updates "allow people to make an informed decision" says data visualisation journalist2 Eleanor Gibson | 19 May 2020 

UNIUNEA EUROPEANA

EU Farm to Fork Strategy

https://audiovisual.ec.europa.eu/en/video/I-191438

2 https://www.dezeen.com/2020/05/19/coronavirus-data-visulations-financial-times-interview-john-burn-murdoch/?li_source=LI&li_medium=rhs_block_1

26

The EU Farm to Fork strategy for sustainable food is a key component of the European Green Deal. European food is famous for being safe, nutritious and of high quality. It should now also become the global standard for sustainability. More information: https://ec.europa.eu/food/farm2fork_en

 SANATATE si GASTRONOMIE

INDULCITORII CU CONȚINUT SCĂZUT DE CALORII CU CARBOHIDRAȚI AFECTEAZĂ METABOLISMUL3, spune un studiu

Un studiu4 realizat de cercetătorii Yale a arătat că persoanele care beau băuturi cu îndulcitori și carbohidrați cu conținut scăzut de calorii au prezentat răspunsuri metabolice și neuronale problematice.

Mai multe studii5 din ultimii ani au raportat că îndulcitorii cu conținut scăzut de calorii din alimente și băuturi perturbă metabolismul uman, promovând dezvoltarea diabetului și obezității, potrivit cercetătorilor Universității Yale, iar alte studii au descoperit că consumul de băuturi și alimente cu conținut scăzut de calorii are un impact mic asupra metabolismului și ar putea ajuta efectiv la pierderea în greutate.

3 Original: “Low-calorie sweeteners with carbohydrates impairs metabolism, says study“, https://www.newfoodmagazine.com/news/106819/low-calorie-sweeteners-with-carbohydrates-impairs-metabolism-says-study/4 https://news.yale.edu/2020/03/03/yale-study-may-help-resolve-bitter-debate-over-low-cal-sweeteners ;5 „Short-Term Consumption of Sucralose with, but Not without, Carbohydrate Impairs Neural and Metabolic Sensitivity to Sugar in Humans”, Jelle R. Dalenberg, Barkha P. Patel , Raphael Denis, Petra C. Vinke, Serge Luquet, Dana M. Small, doi.org/10.1016/j.cmet.2020.01.014, Cell Metabolism, Volume 31, Issue 3, P493-502, E7, March 03,2020, https://www.cell.com/cell-metabolism/fulltext/S1550-4131(20)30057-7 ;

27

Studiul realizat de cercetătorii de la Yale a arătat că persoanele care beau periodic băuturi îndulcite cu sucraloză cu conținut scăzut de calorii, care se regăsește în băuturi răcoritoare cu conținut scăzut de calorii, bomboane, batoane pentru mic-dejun și alte produse, au experimentat răspunsuri metabolice și neuronale problematice - dar numai atunci când în băutură a fost adăugat un carbohidrat de genul zahărului, fără gust. În schimb, oamenii care beau băuturi cu îndulcitori cu conținut scăzut de calorii, sau băuturi cu zahăr real, nu au arătat nicio modificare a creierului sau a răspunsului metabolic la zaharuri.

„Subiecții aveau șapte băuturi cu un conținut scăzut de calorii, fiecare conținând echivalentul a două pachete de Splenda, pe parcursul a două săptămâni”, a declarat autorul principal, Dana Small6, profesor de psihiatrie și psihologie și director al Centrului de Cercetare pentru Dieta Modernă și Fiziologie. „Când băutura a fost consumată doar cu îndulcitorul cu conținut scăzut de calorii, nu s-au observat modificări; Cu toate acestea, atunci când aceeași cantitate de îndulcitor cu conținut scăzut de calorii a fost consumată cu un carbohidrat adăugat la băutură, metabolismul zahărului și răspunsul creierului la zahăr au afectat. "

Studiul a fost conceput pentru a testa teoria conform căreia consumul de alimente și băuturi dulci fără calorii „decuplează” percepția gustului dulce din consumul de energie, ceea ce duce la o reacție fiziologică diminuată la zahăr care ar putea duce în cele din urmă la creșterea în greutate, intoleranță la glucoză și diabet.

6 Dana Small, PhD, Professor of Psychiatry and Professor of Psychology; Director, Modern Diet and Physiology Research Center ; https://medicine.yale.edu/profile/dana_small/ ;

28

Noul studiu realizat pe 45 de indivizi a demonstrat că ipoteza de decuplare este greșită și, în schimb, sugerează că consumul de îndulcitori cu conținut scăzut de calorii cu un carbohidrat afectează metabolismul.

„Concluzia”, a spus Small, „este că, cel puțin în cantități mici, indivizii pot bea în siguranță o bautură dietetică, dar nu ar trebui să adauge cartofi prăjiți. Aceasta este o informație importantă, în special pentru persoanele cu diabet care nu ar trebui să consume zahăr. ” Traducerea si note, GB

DOSAR

Eveniment foarte rar filmat în Piatra Craiului. Polenizarea în pădurile de molid are loc o singură zi pe an 22 mai 2020, 15:16de Cristina Stancu

Foto/video: Mircea Verghelet, Parcul Naţional Piatra Craiului

Polenizarea în pădurile de molid şi brad, un eveniment care se întâmplă într-o singură zi din an, a fost surprinsă video în Parcului Naţional Piatra Craiului. Imagininile sunt spectaculoase.

Brazii şi molizii nu au flori colorate sau aromate care să atragă insectele polenizatoare, motiv pentru care polenizarea se face doar cu ajutorul vântului. Nu se întâmplă însă la orice vânt de primăvară - vară. Imaginile cu spectaculosul fenomen surprins în Parcul Naţional Piatra Craiului au fost postate pe pagina de Facebook Regia Nationala a Padurilor - Romsilva.

29

"Polenizarea în pădurile de molid şi brad, un eveniment care are loc o singură zi pe an, a fost surprinsă în pădurile Parcului Naţional Piatra Craiului în imagini superbe filmate de colegul nostru Mircea Vergheleţ *(...) Arborii eliberează o singură zi pe an cantităţi mari de polen în acelaşi timp. Polenul ajunge pe florile femele, viitoarele conuri, în arborii învecinaţi", explică Regia Natională a Pădurilor - Romsilva.  

Parcul National Piatra Craiului, unul dintre cele 22 de parcuri naţionale şi naturale administrate de Regia Naţională a Pădurilorâ Romsilva, are o suprafaţă de 14.800 de hectare în judeţele Braşov şi Argeş, din care 10.860 de hectare sunt cu păduri. Dintre acestea, peste 6.000 de hectare sunt păduri protejate. 

blob:https://lb01.easyhost.com/5da1acaa-44db-43dc-a78f-a9e975de0206

* * *

Floating Farm in Rotterdam is now home to 32 cows Amy Frearson | 24 May 2019  21 comments

A floating dairy farm has opened in Rotterdam, showing how food production can become less vulnerable to climate change.

Floating Farm was envisioned and initiated by Peter and Minke van Wingerden of Beladon, a company that specialises in waterborne architecture, and designed by architecture studio Goldsmith.

30

It is now home to 32 cows, producing dairy products that will soon be on sale in Lidl stores all over the city.

The farm is currently installed in Merwehaven. Photo is by Ruben Dario KleimeerThe project is designed for a future where rising sea levels mean that farmland is increasingly out of action due to flooding.

It aims to show a new way of bringing farming back into the city, with minimal impact on resources and the environment.

"We are seeing an ever-growing world population," explained the Floating Farm team. "In 2050, it is expected that two to three billion people will have been added."

* * *

31

* * *

Pesta porcină africană: Focare active în toate cele 41 de județe, dintre care în 17 sunt doar cazuri la mistreți!Ramona Dascălu - 23 mai 2020

Pesta Porcină Africană evoluează în 154 de localități din 24 de județe, cu un număr de 278 de focare (dintre care 4 focare în exploatații comerciale). În plus, în alte 17 județe au fost diagnosticate doar cazuri la mistreți, potrivit datelor prezentate de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), astăzi, vineri – 22 mai.

32

În intervalul 14-20 mai au fost înregistrate 8 focare noi:

Județul Teleorman – 2 focare; Județul Sălaj – un focar; Județul Buzău – un focar; Județul Dolj – un focar; Județul Bacău – un focar; Județul Mehedinți – un focar într-o fermă comercială; Județul Olt – un focar într-o fermă comercială.

Și au fost stinse 3 focare de PPA: Județul Teleroman – un focar; Județul Giurgiu – un focar; Județul Olt – un focar.

De la prima semnalare a prezenței virusului PPA în România, pe data de 31 iulie 2017 și până în prezent, au fost diagnosticate 3.550 de cazuri la mistreți. În conformitate cu prevederile europene, cazurile la mistreți se sting după cel puțin 2 ani de la apariția lor.

Detaliat, situația cazurilor la mistreți se prezintă astfel:

– Județul Alba – 7 mistreți găsiți morți și 10 mistreți vânați;

– Județul Arad – 11 mistreți găsiți morți și 48 de mistreți vânați;

– Județul Argeș – 127 de mistreți găsiți morți și 13 mistreți vânați;

– Județul Bacău – 16 mistreți găsiți morți și 8 mistreți vânați;

– Judeţul Bihor – 199 de mistreți găsiți morți și 31 de mistreți vânați;

– Județul Bistrița-Năsăud – 3 mistreți găsiți morți și un mistreț vânaț;

– Județul Botoșani – 104 mistreți găsiți morți și 20 de mistreți vânați;

– Județul Brașov – 7 mistreți găsiți morți și 5 mistreți vânați;

– Judeţul Brăila – 21 de mistreți găsiți morți și 4 mistreți vânați;

– Județul Buzău – 28 de mistreți găsiți morți și 32 de mistreți vânați;

– Judeţul Călăraşi – 128 de mistreți găsiți morți și 54 de mistreți vânați;

– Judeţul Constanţa – 21 de mistreți găsiți morți și 22 de mistreți vânați;

– Județul Covasna – 11 mistreți găsiți morți și 4 mistreți vânați;

– Județul Dâmbovița – 64 de mistreți găsiți morți și 23 de mistreți vânați;

33

– Județul Dolj – 29 de mistreți găsiți morți și 31 de mistreți vânați;

– Judeţul Galaţi – 36 de mistreți găsiți morți și 8 mistreți vânați;

– Județul Giurgiu – 209 mistreți găsiți morți și 98 de mistreți vânați;

– Județul Gorj – 46 de mistreți găsiți morți și 45 de mistreți vânați;

– Județul Harghita – un mistreț găsiț morț și 2 mistreți vânați;

– Județul Hunedoara – 4 mistreți găsiți morți;

– Judeţul Ialomiţa – 158 de mistreți găsiți morți și 31 de mistreți vânați;

– Județul Iași – 53 de mistreți găsiți morți și 7 mistreți vânați;

– Judeţul Ilfov – 132 de mistreți găsiți morți și 40 de mistreți vânați;

– Județul Maramureș – 42 de mistreți găsiți morți și 18 mistreți vânați;

– Județul Mehedinți – 32 mistreți găsiți morți și 5 mistreți vânați;

– Județul Mureș – 9 mistreți găsiți morți și 6 mistreți vânați;

– Județul Olt – 4 mistreți găsiți morți și 8 mistreți vânați;

– Județul Prahova – 140 de mistreți găsiți morți și 16 mistreți vânați;

– Judeţul Satu-Mare – 199 de mistreți găsiți morți și 71 de mistreți vânați;

– Judeţul Sălaj – 94 de mistreți găsiți morți și 47 de mistreți vânați;

– Județul Sibiu – 14 mistreți găsiți morți și 9 mistreți vânați;

– Județul Suceava – un mistreț găsiț mort;

– Județul Teleorman – 492 de mistreți găsiți morți și 48 de mistreți vânați;

– Judeţul Tulcea – 108 mistreți găsiți morți și 73 de mistreți vânați;

– Județul Vaslui – 4 mistreți găsiți morți și 12 mistreți vânați;

– Județul Vâlcea – 97 de mistreți găsiți morți și 5 mistreți vânați;

– Județul Vrancea – 32 de mistreți găsiți morți și 12 mistreți vânați.

34

Până la această dată (22.05.2020) au fost despăgubiți 15.118 proprietari, valoarea totală a plăților fiind de 440.931.000 de lei.

Detaliat, situaţia plăților despăgubirilor se prezintă astfel:

– Județul Arad – au fost plătite despăgubiri pentru cele 326 exploatații afectate în valoare de 1.863.500 de lei;

– Județul Argeș – au fost plătite despăgubiri pentru cele 25 de exploatații afectate în valoare de 21.451.310 de lei;

– Județul Bacău – au fost plătite despăgubiri pentru cele 4 exploatații afectate în valoare de 105.480 lei;

– Judeţul Bihor – au fost plătite despăgubiri pentru 296 de exploatații din 301 afectate în valoare de 1.395.120 de lei;

– Județul Botoșani – au fost plătite despăgubri pentru toate cele 19 exploatații afectate în valoare de 82.420 de lei;

– Judeţul Brăila – au fost plătite despăgubiri pentru 3.999 de exploatații dintr-un total de 4.010 de exploatații în valoare de 234.855.650 de lei;

– Județul Buzău – au fost plătite despăgubiri pentru cele 60 de exploatații afectate în valoare de 249.550 de lei;

– Judeţul Călăraşi – au fost plătite despăgubiri pentru 444 de exploatații din cele 457 afectate în valoare de 34.106.680 de lei;

– Judeţul Constanţa – au fost plătite despăgubiri pentru cele 876 de exploatații afectate în valoare de 4.124.430 de lei;

– Județul Covasna – au fost plătite despăgubiri pentru cele 43 de exploatații afectate în valoare de 69.000 de lei;

– Județul Dâmbovița – au fost plătite despăgubiri pentru 79 de exploatații din cele 83 afectate în valoare de 9.397.660 de lei;

– Județul Dolj – au fost plătite despăgubiri pentru 1.351 de exploatații din cele 1.352 afectate în valoare de 8.130.690 de lei;

– Judeţul Galaţi – au fost plătite despăgubiri pentru 258 de exploatații dintr-un total de 261 de exploatații afectate în valoare de 969.000 de lei;

35

– Județul Giurgiu – au fost plătite despăgubiri pentru 1.039 de exploatații afectate în valoare de 13.986.080 de lei;

– Județul Gorj – au fost plătite despăgubiri pentru cele 48 de exploatații afectate în valoare de 347.120 de lei;

– Judeţul Ialomiţa – au fost plătite despăgubiri pentru 2.494 de exploatații dintr-un total de 2.605 de exploatații în valoare de 6.775.000 de lei;

-Județul Iași – au fost plătite despăgubiri pentru o exploatație din cele 4 afectate în valoare de 2.070 de lei;

– Judeţul Ilfov – au fost plătite despăgubiri pentru 47 de exploatații în valoare de 37.659.070 de lei;

– Județul Maramureș – au fost plătite despăgubiri pentru exploatația afectată în valoare de 3.710 de lei;

– Județul Olt – au fost plătite despăgubiri pentru 681 de exploatații dintr-un total de 682 de exploatații afectate în valoare de 6.107.040 de lei;

– Județul Prahova – au fost plătite despăgubiri pentru 118 din cele 125 de exploatații afectate în valoare de 540.180 de lei;

– Judeţul Satu-Mare – au fost plătite despăgubiri pentru 53 de exploatații din cele 55 afectate în valoare de 3.582.530 de lei;

– Județul Sălaj – au fost plătite despăgubiri pentru 9 din cele 14 exploatații afectate în valoare de 79.300 de lei;

– Județul Sibiu – au fost plătite despăgubiri pentru 6 din cele 8 exploatații afectate în valoare de 28.480 de lei;

– Județul Teleorman – au fost plătite despăgubiri pentru0 1.615 exploatații din cele 1.625 afectate în valoare de 5.904.550 de lei;

– Judeţul Tulcea – au fost plătite despăgubiri pentru 1.173 de exploatații dintr-un total de 1.187 de exploatații în valoare de 46.625.920 de lei;

– Județul Vaslui – au fost plătite despăgubiri pentru cele 19 de exploatații afectate în valoare de 2.182.000 de lei;

– Județul Vâlcea – au fost plătite despăgubiri pentru cele 10 exploatații afectate în valoare de 21.140 de lei;

36

– Județul Vrancea – au fost plătite despăgubiri pentru 24 de exploatații din cele 31 afectate în valoare de 286.320 de lei.

ANSVSA solicită sprijinul cetățenilor pentru respectarea următoarelor măsuri:

pentru această boală nu există vaccin, singura metodă de protejare a sănătăţii animalelor este respectarea condiţiilor de biosecuritate;

nu intraţi în adăposturile unde creşteţi porcii cu încălţămintea şi hainele cu care aţi umblat pe stradă, în pădure sau în zonele agricole înveciate cu mediul silvatic;

este recomandat ca pentru dezinfecţia la intrarea în adăpost, să puneţi o tăviţă cu burete sau paie îmbibate cu o soluţie slabă de sodă caustic sau cu un biocid recomandat de un medic veterinar;

creşteţi porcii doar în spaţii închise, fără posibilitatea de a veni în contact cu porci din alte exploatații, cu porci mistreţi sau cu proprietari care deţin porci domestici;

nu hrăniţi animalele cu resturi alimentare/lături/spălătură provenite de la carnea de porc gătită în familie; dacă există vânători în famile care aduc carne de mistreţ, sub nicio formă nu daţi porcilor apa provenită de la spălarea cărnii sau resturi de carne;

nu cumpăraţi purcei din locuri necunoscute, fără a fi identificaţi (cu crotalie) şi fără certificat sanitar veterinar de sănătate eliberat de medicul veterinar de liberă practică împuternicit; vânătorii şi responsabilii fondurilor de vânătoare trebuie să anunţe DSVSA judeţene despre orice situaţie în care au depistat porci mistreţi morţi, ori cu

comportament modificat şi să transmită probele pentru diagnosticul de laborator.

De la începutul acestui an, în Europa, pe lângă România au fost diagnosticate focare de PPA în: Bulgaria, Ucraina, Belgia, Estonia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Polonia, Republica Serbia, Slovacia și Ucraina și Grecia.                                                                          

* * *

37

https://www.youtube.com/watch?v=pRTTjCkuDUM&feature=youtu.be

* * *

38