Stiri 14 mai 2020 CURSUL DE SCHIMB 14.05.2020

1 EUR 4.8376

1 USD 4.4743

ANM: vreme schimbatoare si sanse mari de ploi in urmatoarele 2 saptamani Mai 14, 2020

Temperaturile vor inregistra variatii semnificative pe parcursul urmatoarelor 2 saptamani, atat in tipul zilei cat si al noptii, iar probabilitatea de aparitie a ploilor din cauza instabilitatii atmosferice este mare inca de la inceputul intervalului de prognoza, se arata in ultima prognoza ANM, valabila in intervalul 11-24 mai.

In Banat, pe parcursul intregului interval, regimul termic va fi caracterizat de variatii, temporar chiar semnificative, astfel ca zilele cu vreme apropiata de normal sau chiar racoroasa – pe 12, 14 si 15 mai si cu probabilitate mare si in perioada 21 – 23 mai, cand media maximelor va fi de 20 – 24 de grade, vor alterna cu zile calde (in special in 13 mai, in jurul datei de 16 mai si, posibil, spre sfarsitul intervalului) cand dupa-amiaza vor fi 25 – 28 de grade, mediat regional.

Aceleasi oscilatii vor avea si la temperaturile nocturne, dar in marea lor majoritate se vor situa intre 8 si 12 grade, valori mai mici, in medie de 6 – 8 grade, fiind in diminetile de 13 si 15 mai si, posibil, intre 20 si 22 mai. Va ploua local in jurul datei de 12 mai, iar probabilitatea de ploi, in general

1

asociate unui grad mai ridicat de instabilitate atmosferica, va creste in cea de-a doua saptamana.

In Crisana, intregul interval de referinta va fi caracterizat de variatii in regimul termic, chiar semnificative, cu alternante intre zile racoroase (in 12, 14 si 17 mai si cu probabilitate mare si in perioada 21 – 23 mai) cand temperaturile maxime vor fi, in medie, de 17 – 20 de grade si zile mai calde (in special in 13 mai, in jurul datelor de 16 si 19 mai), cand dupa-amiaza valorile se vor incadra intr-un ecart mediu de 22 – 25 de grade.

Aceleasi oscilatii vor avea si temperaturile minime care se vor situa in marea lor majoritate intre 8 si 12 grade, dar cu valori mai mici, in medie de 5 – 7 grade in diminetile de 13 si 15 mai si posibil in perioada 21-22 mai. Va ploua local intervalul 12 – 14 mai, iar probabilitatea de ploi – in general asociate unui grad mai ridicat de instabilitate atmosferica – va fi, din nou, in crestere dupa data de 17 mai.

In Transilvania, pe parcursul intregului interval, desi vor fi variatii de la o zi la alta, media valorilor termice va fi apropiata de normalul acestei perioade din, cu unele zile mai racoroase in special in nordul regiunii, dar si cu temperaturi peste cele obisnuite in sud si vest.

Astfel, valorile diurne vor fi de 20 – 24 de grade, mediat regional, chiar mai ridicate in jurul datelor de 14 si 16 mai. Valori in jurul celor climatologic specifice va avea si temperatura minima, cu 7 – 10 grade mediat regional, mai scazute in dimineata de 13 mai, in medie 4 – 7 grade. Probabilitatea de ploi locale va fi relativ ridicata in majoritatea zilelor din intervalul de referinta, dar in special in zilele de 12, 14 si 17 mai.

In Maramures, pe parcursul celor doua saptamani, variatiile termice vor fi destul de importante, astfel ca, in zilele cele mai racoroase, in general in

2

intervalul 12 – 15 mai, temperaturile maxime se vor incadra intre 15 si 18 grade, iar cele mai mari valori vor fi de 22 – 24 de grade, mediat regional.

Oscilatii similare vor avea si temperaturile nocturne care se vor situa in marea lor majoritate intre 7 si 10 grade, valori mai mici, in medie de 3 – 6 grade, fiind in diminetile de 13 si 15 mai. Probabilitatea de ploaie va fi relativ ridicata in majoritatea zilelor din interval, fiind posibile local si temporar si manifestari de instabilitate atmosferica mai accentuata.

In Moldova, pe durata urmatoarelor doua saptamani, regimul termic va fi caracterizat de variatii, temporar chiar semnificative, astfel ca zilele cu vreme racoroasa, local chiar rece pentru aceasta perioada din an in special in nordul regiunii (cu probabilitate mai mare in 13 si 15 mai) cand media maximelor va fi de 16 – 19 grade, vor alterna cu zile calde cand dupa-amiaza vor fi 22 – 25 de grade, mai ridicate in sudul regiunii.

Aceleasi oscilatii vor avea si temperaturile nocturne care se vor situa in marea lor majoritate intre 8 si 11 grade, valori mai mici, in medie de 4 – 8 grade, fiind in diminetile de 13 si 15 mai si posibil in jurul datei de 19 mai. Ploile vor fi asociate manifestarilor de instabilitate atmosferica, astfel ca distributia acestora va fi neuniforma, pe spatii mici fiind posibile averse cu caracter torential, dar la nivel regional se estimeaza un regim pluviometric in general deficitar.

In Dobrogea, in special pe parcursul primei saptamani, regimul termic va fi caracterizat de variatii, chiar semnificative, astfel ca zilele cu vreme apropiata de normal si local chiar racoroasa (in 13 si 15 mai) cand media maximelor va fi de 17 – 20 de grade vor alterna cu zile calde, in special in 12 si 14 mai cand dupa-amiaza vor fi 23 – 25 de grade, mediat regional, dar cu valori mai mari in vestul regiunii. Pentru a doua saptamana estimarile prognostice indica valori sub cele specifice perioadei la inceput, cu tendinta de incalzire in ultimele zile ale intervalului.

Usoare oscilatii vor avea si temperaturile nocturne, dar care se vor situa in marea lor majoritate intre 10 si 14 grade, valori in jurul mediilor multianuale. Probabilitatea mai mare pentru ploi va fi asociata manifestarilor de instabilitate atmosferica, iar distributia acestora va fi neuniforma, pe spatii mici fiind posibile averse cu caracter torential, dar la nivel regional se estimeaza un regim pluviometric in general deficitar. Ploi mai frecvente vor fi posibile doar in perioada 17 – 18 mai.

In Muntenia, intregul interval de referinta va fi caracterizat de variatii in evolutia regimului termic, chiar semnificative, cu alternante intre zile cu temperaturi in jurul celor normale in aceasta perioada din an, respectiv in 13

3

si 15 mai si cu probabilitate mare si in perioada 18 – 21 mai, cand maximele vor fi, in medie, de 22 – 24 de grade si zile calduroase (in special pe 12, 14 si 16 mai) cand dupa-amiaza valorile se vor incadra intr-un ecart mediu de 26 – 29 de grade.

Aceeasi evolutie, desi cu oscilatii mai putin importante, vor avea si temperaturile minime care se vor situa in marea lor majoritate intre 9 si 13 grade, valori in jurul mediilor climatologice. Probabilitatea mai mare pentru ploi va fi asociata manifestarilor de instabilitate atmosferica, astfel ca distributia acestora va fi neuniforma, pe spatii mici fiind posibile averse cu caracter torential, dar la nivel regional va predomina un regim pluviometric deficitar. Ploi mai frecvente se estimeaza a fi doar in perioada 17 – 19 mai.

In Oltenia, pe parcursul celor doua saptamani, regimul termic va fi caracterizat de alternante intre zile cu vreme apropiata de normal (in 13, in 15 mai si cu probabilitate mare in perioada 19 – 21 mai), cu o medie a maximelor de 23 – 25 de grade, si zile calduroase (in special 12, 14 si 16 mai)m cand dupa-amiaza vor fi 26 – 29 de grade, mediat regional.

Usoare oscilatii vor avea si temperaturile nocturne, dar in marea lor majoritate acestea se vor situa intre 10 si 14 grade, valori apropiate de mediile climatologice. Ploile vor fi asociate manifestarilor de instabilitate atmosferica si se vor semnala pe spatii mici si, chiar daca izolat aversele pot avea caracter torential, la nivel regional regimul pluviometric va fi deficitar. Precipitatii frecvente se estimeaza doar in perioada 17 – 19 mai.

La munte, zilele cu vreme calda cand temperaturile diurne vor fi, in medie, de 14 – 18 grade vor alterna cu zile mai racoroase caracterizate de valori intr-un ecart mediu de 10 – 13 grade. Aceleasi oscilatii vor avea si temperaturile minime, dar in marea lor majoritate se vor situa intre 4 si 8 grade, valori mai mici, in medie de 2 – 3 grade, chiar usor negative in masivele cele mai inalte urmand a se inregistra in dimineata de 13 mai.

Probabilitatea pentru ploi (in general asociate unui grad mai accentuat de instabilitate atmosferica) va fi relativ ridicata in majoritatea zilelor din intervalul de referinta, dar in special in zilele de 12 si 14 mai, cand vor fi local si cantitati de apa mai insemnate si, din nou, dupa 17 mai.

APIA si SUBVENTII

POLONIA, SUBVENȚII MAI MARI CU 10% pentru FERMIERI!Agroinfo 14 mai 2020 -

4

AJUTOARE FERMIERI. Guvernul polonez a declarat miercuri, 13 mai 2020, că a solicitat UE să includă subvenții agricole mai mari în viitorul buget de șapte ani, noua politică agricolă comună, sugerând o creștere de 10% față de cele deja convenite.

Prim-ministrul polonez Mateusz Morawiecki a declarat că a prezentat această propunere cu privire la bugetul 2021-27 într-o scrisoare trimisă marți colegilor lideri ai UE și șefului Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

În 2018, Comisia Europeană și-a propus să cheltuiască 324,2 miliarde de euro pentru politica agricolă comună, cea mai mare zonă de cheltuieli UE și una dragă țărilor sensibile din punct de vedere agricol, precum Franța, Polonia și Spania.

"Polonia încearcă să-i convingă pe partenerii noștri să asigure un buget cât mai mare posibil", a spus Morawiecki reporterilor de la Varșovia.

Șeful guvernului a subliniat că agricultura, care se confruntă cu o forță de muncă îmbătrânită și cu mai puține ferme noi, a fost crucială în timpul luptei europene împotriva virusului.

Sectorul „a garantat o aprovizionare constantă cu alimente către regiunile afectate de pandemie. Este totul datorită muncii și dedicației fermierilor europeni, precum și asistenței financiare oferite de Uniunea Europeană ”, a spus Morawiecki în scrisoarea citată de AFP.

Dar el a spus că programele de ajutor de stat, lansate pentru a ajuta economiile membre ale UE să facă față consecințelor riscului de pandemie, creează disparități (diferențe), deoarece „unele state membre nu își vor putea permite niveluri ridicate de ajutor de stat”.

Având în vedere analiza de mai sus, Polonia propune să crească bugetul PAC cu 10% (sub 0,03% din PIB-ul UE) în comparație cu suma recomandată în 2018, a adăugat Morawiecki.

„Uniunea Europeană are întreaga responsabilitate pentru sectorul agricol ... Dacă resursele financiare adecvate nu respectă această responsabilitate, sectorul se poate prăbuși într-adevăr."

În scrisoare, Morawiecki nu a oferit nicio sugestie cu privire la modul în care UE va putea finanța majorarea bugetului propus.

PLATĂ AVANS LA SUBVENȚIILE APIA DIN 1 IULIE 2020! AJUTOR DE STAT DE 100.000 DE EURO/FERMĂ! Agroinfo 14 mai 2020 - URGENT! Demararea plăților APIA în avans de la 1 iulie, acordarea de ajutoare de stat de până la 100.000 de euro pe fermă, ajutor de stat

5

pentru fermierii afectați de secetă! Sunt propunerile pe care le face Clubul Fermierilor Români. Fermierii spun cu putere că măsurile adoptate de Comisia Europeană nu ajută fermierii din România. Ministerul Agriculturii, Guvernul trebuie să intervină urgent cu aceste ajutoare pentru a salva agricultura

Criza cauzată de COVID-19 a demonstrat încă o dată importanța sectorului agro-alimentar pentru omenire și de aici necesitatea adoptării de măsuri menite să susțină menținerea producției agro-alimentare și a producătorilor care asigură securitatea alimentară a României.

Măsurile propuse de Comisia Europeană pentru sectorul agro-alimentar în contextul crizei COVID-19:

•Prelungirea termenului de depunere a cererilor de plată cu o lună – de la 15 mai la 15 iunie;•Posibilitatea acordării plăților în avans în suma de 70% în loc de 50%, dar tot de la 16 octombrie, doar pe baza controlului administrativ al documentelor (fară necesitatea efectuării controlului pe teren);•Exceptarea de la regulile ajutorului de stat cu posibilitatea acordării, din bugetul național, a până la 100.000 Euro pe fermă și până la 800.000 Euro pentru unitățile de procesare;•Măsuri de intervenție în suma de 80 milioane de Euro pentru sectoarele lactate și carne (mai puțin pentru cea de pasăre) care se traduc în: stocarea privată a laptelui praf degresat, a untului și brânzeturilor, respectiv a cărnii;•Pentru sectorul vinului: distilarea de criză, stocarea privată și recoltarea în verde;•Măsuri de flexibilizare în utilizarea fondurilor de dezvoltare rurală pentru a contracara efectele COVID-19.

Din cele menționate rezultă în mod clar că, deocamdată, sprijinul european nu este în măsură să salveze sectorul agro-alimentar din România. Din acest motiv, se impune identificarea unor soluții la nivel național, care să permită salvgardarea producției agro-alimentare românești, sens în care Clubul Fermierilor Români a propus deja stabilirea unui Grup de analiză operativa la nivelul MADR cu participarea reprezentaților producătorilor din sectorul agro-alimentar.

Propunerile Clubului Fermierilor Români privind măsurile care se pot aplica pentru a susține producătorii români:

Plata în avans chiar din luna iulie a plăților directe care în mod normal se plătesc în perioada 16 octombrie – 30 noiembrie și se efectuează din bugetul național urmând a fi rambursate de Comisia Europeană în luna ianuarie a anului viitor. O astfel de măsură ar permite finanțarea rapidă a

6

producătorilor agricoli evitând cheltuielile suplimentare cu obținerea unor credite de finanțare a producției de către fermieri. Dacă plățile în avans se efectuează oricum din bugetul național, trebuie reiterată această solicitare în viitorul Consiliu de miniștri ai agriculturii, având în vedere că și la precedenta videoconferință mai mulți miniștri au solicitat posibilitatea efectuării plăților în avans chiar de la 1 iulie. Mai mult, în condițiile crizei grave – forță majoră, autoritățile italiene intenționează să înceapă plățile în avans chiar și din luna mai, așa cum s-a anunțat în presa italiană. Se poate chiar solicita Comisiei Europene avansarea unor credite avantajoase statelor membre pentru plata avansurilor în agricultură;

Plata unor ajutoare de stat către producătorii cei mai afectați: adoptarea exceptării de la regulile ajutoarelor de stat de către Comisia Europeană permite acordarea până la 100.000 Euro pe fermă și până la 800.000 Euro pe unitate de procesare. În acest sens trebuie efectuată o analiză care să permită identificarea clară a producătorilor cei mai afectați, cu date contabile reale, și pentru care statul român să acorde sprijin financiar. Trebuie avuți în vedere acei producători care produc pentru piață și care mențin forța de muncă angajată în această perioadă dificilă;

Acordarea de ajutoare de stat fermelor celor mai afectate de secetă – în contextul crizei COVID-19, România riscă să înregistreze cea mai slabă producție agricolă din cauza secetei grave instalate încă din toamna trecută. Fermierii afectați înregistrează pierderi mari, dar mai grav este că se pune sub semnul întrebării securitatea alimentară a României, care va afecta enorm bugetul și economia naționale. De aceea, este imperios necesar să se adopte din timp măsuri pentru a salva producția agricolă – acordarea de apă pentru irigat și energie electrică cu titlu gratuit, până nu se distrug și culturile de primăvară, cele de toamnă fiind grav afectate în mai multe regiuni ale țării.

Instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru sistemele locale de irigații pentru fermierii din sectorul producției primare de produse agricole, afectați pe lângă răspândirea virusului COVID-19, și de lipsa acută sau fluctuația de precipitații, este subliniat în comunicatul transmis de Clubul Fermierilor Români.

Lista albă a băncilor care plătesc avansul din subvenții pe baza adeverinței APIA! agrointeligenta.ro - 13 mai 2020

Lista băncilor de la care fermierii pot obține credite în baza adeverinței pentru subvențiile APIA din Campania 2020. Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a transmis în premieră pentru Agrointeligența-AGROINTEL.RO care sunt instituțiile de credit

7

colaboratoare trecute în ”white list” – pe lista albă a convențiilor încheiate pentru plata în avans a subvențiilor agricole!

Până în prezent APIA a încheiat 19 convenții cu instituțiile bancare și nebancare, care se află în diverse stadii de finalizare, astfel:

1. APIA-Alpha Bank; 2. APIA-BCR; 3. APIA-CEC Bank;4. APIA-BRD; 5. APIA-Creditcoop; 6. APIA-Credit Agricol;7. APIA-Exim Bank; 8. APIA-Banca

Feroviară;9. APIA-First Bank;

10. APIA-FRGCIP Fondul Român de Garantare a Creditelor;

11. APIA-Idea Bank; 12. APIA-Libra Internet Bank;

13. APIA-Intesa Sanpaolo;

14. APIA-OTP Bank; 15. APIA-Patria Bank;

16. APIA-Raiffeisen Bank;

17. APIA-Banca Românească;

18. APIA-Banca Transilvania;

19. APIA-Unicredit.

Din 15 mai APIA demarează eliberarea adeverințelor-punte

Începând de vineri,  15 mai, APIA eliberează adeverinţe pentru beneficiarii schemelor de plată: schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS), plata redistributivă, plată pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu şi măsurile de mediu şi climă, respectiv Măsura 10 – Agromediu și climă. Totodată, mai pot beneficia de adeverințe beneficiarilor Măsurii 11 – Agricultură ecologică, Măsurii 13 – Plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale, implementate de Agenţie în cadrul Campaniei 2020.

Aceste convenții se adresează fermierilor care intenţionează sa acceseze credite în vederea finanţării activităţilor curente, de la instituţiile bancare și non-bancare, care au încheiat convenţii cu APIA.

Potrivit convenţiilor, la solicitarea scrisă a fermierului, APIA eliberează o adeverinţă prin care confirmă că acesta a depus cererea unică de plată pentru anul 2020 solicitând sprijin pentru schema de plată unică pe suprafaţă, plata redistributivă, plată pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu și/sau pentru măsurile de mediu şi climă – M10, M11, M13.

De asemenea, prin adeverinţă se confirmă, la data emiterii acesteia, suprafaţa determinată la plată pentru schemele de plată care fac obiectul convenţiei, că s-a efectuat controlul administrativ sau controlul preliminar,

8

sau datele au fost preluate din informațiile existente în cererea închisă în aplicația IPA online și înregistrată în IACS, după caz, asupra cererii beneficiarului referitor la eligibilitatea schemelor de plată care fac obiectul convenţiei și că beneficiarul, la data emiterii Adeverinței, nu face obiectul excluderilor de la plată pentru aceste scheme de plată, îndeplinind condiţiile generale pentru acordarea sumelor cuvenite, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Valoarea creditului va fi de până la 85% din valoarea sumei calculate conform adeverinţei eliberate de APIA.

Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN – SA (FGCR) şi Fondul Naţional de Garantare a Creditului pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii IFN – SA (FNGCIMM) garantează creditele acordate de bănci fermierilor.

APIA reamintește fermierilor că, potrivit Ordinului Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr. 50/2017 de modificare a Ordinului Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr.703/2013, pentru aprobarea condițiilor în care se vor încheia convențiile dintre instituțiile financiar-bancare și nebancare și APIA, în vederea finanțării de către acestea a activităților curente ale beneficiarilor plăților derulate de instituție în baza adeverințelor eliberate, dobânda aferentă acordării creditelor va fi de RON-ROBOR 6M + maxim 2%.

În ceea ce privește comisioanele practicate de instituțiile finanțatoare, APIA atrage atenția fermierilor, care doresc să acceseze credite pentru finanțarea capitalului de lucru în vederea desfășurării activităților curente, să analizeze cu atenție sporită soluțiile de finanțare propuse de instituțiile financiar-bancare și nebancare în ceea ce privește costul acestora, astfel încât să aleagă modalitățile de finanțare care răspund cel mai bine necesităților proprii.

Ionică Sterp, APC: Se elimină adeverința pentru subvenția pe lână! Plata, direct pe cap de animal declarat la APIA! agrointeligenta.ro - 14 mai 2020

Subvenția pentru lână 2020 – schimbări majore! Subvenția pe lână se va desfășura în 2020 prin Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură – APIA, nu prin Direcțiile Agricole, așa cum s-a procedat în anii trecuți. În acest fel vor scoși din schemă

9

samsarii care în multe situații cereau bani fermierilor să le elibereze factura obligatorie pentru depunerea dosarului, anunță Ionică Sterp, membru fondator și vicepreședinte al Asociației Profesionale a Ciobanilor.

Ionică Sterp, cunoscut ca și Ciobanul Ionică, a anunțat astăzi într-un live făcut pe pagina proprie de Facebook faptul că în calitatea de vicepreședinte al Asociației Profesionale a Ciobanilor – APC a participat ieri la o întâlnire la Ministerul Agriculturii la care s-au luat decizii legate de Programul Lâna.

”Vreau să vă anunț că ieri am fost la Ministerul Agriculturii și s-a luat o decizie prin care nu mai trebuie adeverință pentru vânzarea lânii. Deci nu mai dați lâna pe gratis deoarecea anul acesta banii se vor da în funcție de efectivul înscris la APIA. Banii nu s-au pierdut, se dau dar nu prin Direcțiile Agricole, deoarece a devenit o afacere pentru samsari. Ai ajuns să dai lâna gratis pentru o adeverință sau să mai dai și bani să îți dea acel act. Nu mai dați lâna gratis! Prețul la marfa noastră noi îl facem: că e miel, brânză, lână. Nu mai dați lâna la samsari. S-a dat un ordin de ministru, banii se dau dar sub altă formă. Am ajuns la mâna samsarilor care își bat joc de munca fermierilor. La cel care avea 200 de oi nu îi luat marfa fără să îi ceară 200-500 de lei pentru adeverință. Acum acel om cu 200 de oi își ia banii de la APIA. Și acum o să dispară și animalele acelea cu 28 de kilograme de lână”, a arătat Ionică Sterp care spune că suma pregătită de Ministerul Agriculturii pentru acest program se va împărți la efectivul de ovine înregistrat la APIA.

Potrivit acestuia în 2019 au fost înscrise circa 9 milioane de oi la APIA.

Important de precizat că informațiile transmise de Ionică Sterp nu au fost comunicate oficial până în prezent, inclusiv oierul făcând apel ca autoritățile să iasă public și să informeze crescătorii de ovine. Bihoreanul arată că fermierii dau lâna gratis pentru a beneficia de adeverința cu care, cred ei, vor încasa subvenția pe kilogramul de lână vândută.

Anul trecut, subvenția pe lână a fost majorată de la 1 leu pe kilogram la 2 lei pe kilogram.

LOVITURĂ PUTERNICĂ PENTRU SAMSARII DE OVINE! Agroinfo14 mai 2020 - SAMSARII NU MAI FAC BANI DIN LÂNĂ! Asociația Profesională a Ciobanilor din România (APC) anunță toți crescătorii de ovine că subvenția la lână se transformă într-o altă subvenție acordată pe cap de ovină de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA). Programul Lâna nu mai continuă pentru anul 2020! Decizia a fost luată de

10

Ministerul Agriculturii și a fost confirmată de secretarul de stat MADR George Scarlat.

Dragi crescători de oi din România, țin să vă anunț că ieri am fost la Ministerul Agriculturii și s-a luat o decizie prin care nu mai trebuie adeverință la vânzarea la lână pentru direcția agricolă. Nu mai dați lâna gratis deoarece anul ăsta lâna se va da prin ce efectiv ai la APIA. Deci, banii nu s-au pierdut, banii se dau, dar nu se mai dau prin direcțiile agricole deoarece a devenit o afacere pentru samsari.

Ai ajuns să dai lâna gratis pentru adeverință sau să mai dai și bani ca să-ți dea acea adeverință. Nu mai dați lâna gratis, lâna o dați pe bani. Atenție, prețul la marfa noastră noi îl facem, că-i miel, că-i brânză, că-i lână, nu mai vine ăla să spună că o dă cu 50 de bani la Sibiu. Nu, tu o dai cu 2 lei la Sibiu. Dacă vreau să ți-o dau (lâna n.r.) și ți-o dau cu 1,50 lei îi bine, dar repet, nu mai dați lâna la samsari, s-a dat ordin de ministru.

Banii se dau dar sub altă formă. Le mulțumim la autorități că au luat în considerare asta. Nu mai dați lâna, ăsta e mesajul APC pentru dumneavoastră. Deci, banii nu s-au pierdut, se dau, dar se se dau pe ce efectiv ai la APIA, pe ce efectiv ai băgat la APIA. Nu mai dați lâna gratis pentru că am ajuns la mâna samsarilor care-și bat joc efectiv de crescătorii de oi. Îmi dai lâna, îți dau adeverință sau îmi dai 500 de lei. Nu! Nu mai dați lâna! Mai bine-i dați foc decât să o dați pe degeaba. La cel cu 200 de oi nu i-o lua (samsarul n.r.) numai dacă-i dădea 200 de lei, 300 de lei sau 500 de lei. Ei, acel om care are 200 de oi, 300 de oi și le-a băgat la APIA, după animalele alea își ia subvenția. Și acum o să dispară și oile alea cu 28 de kilograme de lână, a spus crescătorul de ovine Ionică Sterp, vicepreședintele Asociației Profesionale a Ciobanilor, într-un video transmis live pe Facebook.

Oierul Ionică Sterp a adăugat că bugetul pentru subvenția la lână se va împărți oierilor care au declarate ovinele la APIA. Anul trecut, ar fi fost declarate la APIA 9 milioane de ovine.

Secretarul de stat MADR George Scarlat a declarat miercuri, pentru Agro TV, că bugetul alocat pentru plata subvenției la lână, 14,5 milioane de lei, este folosit anul acesta pentru acordarea unei subvenții pe cap de animal pentru toți crescătorii de ovine care au animalele înregistrate la APIA.

De banii acordați de direcțiile agricole prin Programul Lâna s-ar fi înfruptat doar samsarii care au ajuns să le ceară bani oierilor ca să-i scape de lâna oilor. Mai mult, a fost născocită și oaia minune care produce vreo 36 de kilograme de lână, potrivit verificărilor făcute de Ministerul Agriculturii.

11

OFICIAL! CREȘTEREA AJUTORULUI pentru FERMIERI LA 20.000 DE EURO! Agroinfo14 mai 2020 - AJUTOARE PENTRU CRIZĂ. Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a participat ieri la videconferința miniștrilor agriculturii și pescuitului din UE. În cadrul discuțiilor, miniștrii agriculturii au solicitat creșterea cuantumului ajutorului de criză acordat fermierilor, de la 5.000 de euro/fermier la 20.000 de euro/fermier, informează un comunicat al Ministerului Agriculturii, transmis pentru AGROINFO.

În cadrul intervenției sale, ministrul Adrian Oros a afirmat că, în contextul actual dificil în care se află sectorul agricol, este fundamental ca reglementările PAC să fie adaptate rapid pentru a permite Statelor Membre să aibă flexibilitate în asigurarea cadrului necesar astfel încât acestea să continue să-şi susțină fermierii și alte categorii de beneficiari ai PAC.

În ceea ce privește dezvoltarea rurală, ministrul a salutat propunerile Comisiei şi a apreciat că acestea corespund demersurilor susținute anterior de ţara noastră privind necesitatea modificării legislației PAC, în special, în sensul introducerii de noi forme de sprijin, mai bine adaptate nevoilor actuale urgente ale fermierilor. Legat de revizuirea Regulamentului 1305/2013 au fost solicitate unele clarificări, precum și creșterea plafoanelor maxime de la 5.000 la 20.000 euro pentru unele categorii de fermieri și de la 50.000 la 100.000 euro pentru sectorul de procesare și comercializare.

În privința plăților directe, ministrul Oros a adresat Comisiei rugămintea de a lua în considerare flexibilizarea transferului între măsurile de sprijin cuplat pentru anul de cerere 2020, similar derogării acordate în anul de cerere 2019.

Creșterea plafoanelor maxime de la 5.000 la 20.000 euro pentru unele categorii de fermieri și de la 50.000 la 100.000 euro pentru sectorul de procesare și comercializare.

Evenimentul a fost organizat de Președinția croată pentru a evalua măsurile adoptate în vederea limitării impactul negativ al pandemiei de coronavirus asupra sectorului agricol şi al pescuitului. La videoconferință au participat, de asemenea, cei doi comisari europeni pentru agricultură și pentru mediu, oceane și pescuit, Janusz Wojciechowski și Virginijus Sinkevičius. Comisia a realizat o prezentare privind acțiunile întreprinse și cele planificate, se arată în comunicatul Ministerului Agriculturii.

12

Subvenții APIA: Cine sunt fermierii care câștigă bani mai mulți la plățile finale pe suprafață! agrointeligenta.ro - 14 mai 2020 Schimbări majore la plata subvențiilor suplimentare pe hectar pentru Campania 2019. Și în acest an s-au făcut transferuri de sume între schemele pentru Sprijinul Cuplat Vegetal (SCV) iar o parte dintre producătorii agricoli au pierdut din cuantumul pe hectar în timp ce alții primesc bani în plus. Ministerul Agriculturii a făcut publice marți – 12 mai, cuantumurile pentru toate schemele iar cea mai mare sumă pierdută pe hectar este înregistrată de cultivatorii de legume în sere și solarii. De precizat că autorizarea la plată a schemelor de SCV va începe de sâmbătă, 16 mai, urmând ca de luni, 18 mai, primele dosare să fie procesate în contabilitate pentru virarea banilor în conturi prin Trezorerie.

Agrointeligența-AGROINTEL.RO a efectuat o analiză a cuantumurilor pe hectar în 2019, comparativ cu cele achitate anul trecut pentru Campania APIA 2018, și vă spunem cine a câștigat și cine a pierdut  din noua politică de transferare a banilor de la o cultură la alta.

SPRIJINUL CUPLAT LA LUCERNĂ: 95,08 euro/ha în Campania 2018 și 94,67 euro/ha în Campania 2019. În cazul acestei culturi extrem de populare printre fermieri s-a pierdut mai puțin de un euro la hectar de la un an la altul. Cea mai mare pierdere au înregistrat-o cultivatorii de lucernă în anul 2017 când s-au plătit 89,90 euro/ha față de 341,6533 euro/ha achitați cu un an în urmă, adică 2016. Astfel cultivatorii de lucernă au pierdut la acel moment 251,75 de euro pe hectar. Cultura a făcut parte din schemele din a căror plafon s-au luat bani în premieră în 2017 pentru a fi transferați către alte culturi.

SPRIJINUL CUPLAT LA SOIA: 206 euro/ha în Campania 2018 și 212,88 euro/ha în Campania 2019. În cazul acestei culturi, fermierii au câștigat 6,88 de euro la hectar față de anul 2018.

SPRIJINUL CUPLAT PENTRU HAMEI: 517,03 euro/ha în Campania 2018 și 528,94 euro/ha în Campania 2019. În cazul acestei culturi, fermierii au câștigat 11,91 de euro la hectar față de 2018.

SPRIJINUL CUPLAT PENTRU SFECLA DE ZAHĂR: 824,99 euro/ha în Campania 2018 și 829,34 euro/ha în Campania 2019. În cazul acestei culturi, fermierii au câștigat 4,35 euro/ha comparativ cu anul 2018.

SPRIJINUL CUPLAT PENTRU SĂMÂNȚĂ DE CARTOF: 1.900,01 euro/ha în Campania 2018 și 1.386,09 euro/ha în Campania 2019. În cazul acestei culturi, fermierii au pierdut 514,92 de euro pe hectar comparativ cu anul 2018.

13

SPRIJINUL CUPLAT PENTRU LEGUME CULTIVATE ÎN SERE ȘI SOLARE: tomate pentru consum în stare proaspătă, castraveți pentru consum în stare proaspătă și/sau pentru industrializare, ardei, varză și vinete pentru consum în stare proaspătă: 7.600,03 euro/ha în Campania 2018 și 4.649,12 euro/ha în Campania 2019. În cazul acestei culturi s-a înregistrat cea mai mare pierdere pe hectar la cuantumul pentru Campania 2019 și anume 2.950,91 de euro. Această schemă a avut un cuantumul record în În Campania 2016 când cultivatorii au primit 15.060,0289 euro/ha. A urmat o scăderea în 2017 când fermierii au încasat de la APIA 8.000,206 de euro pe hectar.

SPRIJINUL CUPLAT PENTRU LEGUMINOASE BOABE – INDUSTRIALIZARE/PROCESARE: MAZĂRE BOABE ȘI FASOLE BOABE: 84 euro/ha în Campania 2018 și 118,5 euro/ha în Campania 2019. În cazul acestei culturi, fermierii au câștigat 34,5 de euro pe hectar în acest an.

SPRIJINUL CUPLAT PENTRU OREZ: 659,99 euro/ha în Campania 2018 și 623,32 euro/ha în Campania 2019. În cazul acestei culturi, fermierii au pierdut 36,67 de euro pe hectar.

SPRIJINUL CUPLAT PENTRU CÂNEPĂ ULEI ȘI/SAU FIBRĂ: 87,51 euro/ha în Campania 2018 și 210,01 euro/ha în Campania 2019. În cazul acestei culturi, fermierii au câștigat 122,5 euro pe hectar.

SPRIJINUL CUPLAT LA CARTOFUL TIMPURIU PENTRU INDUSTRIALIZARE: 1.000 euro/ha în Campania 2018 și 1.000 euro/ha în Campania 2019.

SPRIJINUL CUPLAT LA CASTRAVEȚII PENTRU INDUSTRIALIZARE: 530,03 euro/ha în Campania 2018 și 539,88 euro/ha în Campania 2019. În cazul acestei culturi, fermierii au câștigat 9,85 de euro/ha.

SPRIJINUL CUPLAT TOMATE INDUSTRIALIZARE: 1.715 euro/ha în Campania 2018 și 1.717,99 euro/ha în Campania 2019. În cazul acestei culturi, fermierii au câștigat 2,99 euro/ha.

SPRIJINUL CUPLAT PENTRU FRUCTE DESTINATE INDUSTRIALIZĂRII: PRUNE, MERE, CIREȘE, VIȘINE, CAISE ȘI ZARZĂRE: 181,92 euro/ha în Campania 2018 și 268,98 euro/ha în Campania 2019. În cazul acestei culturi, fermierii au câștigat 87,06 euro/ha. Deși cuantumul a crescut fermierii au pierdut semnificativ din această subvenție în Campania 2017 când subvenția a fost egalizată. Iată ce sume încasau fermieii în 2016 când plata se făcea difrențiat pe culturi: sprijinul

14

cuplat – prune pentru industrializare 1.717,6101 euro/ha; sprijinul cuplat – mere pentru industrializare 142,3913 euro/ha; sprijinul cuplat – cireșe+vișine pentru industrializare 223,8752 euro/ha; sprijinul cuplat – caise+zarzare pentru industrializare 1.048,5371 euro/ha.

Reamintim că Adrian Oros a declarat astăzi, marți – 12 mai, că autorizările la plată pentru această schemă vor fi autorizați la plată de sâmbătă, 16 mai, dar transferurile în contabilitate se vor face de luni, 18 mai. După aceea sumele își vor urma cursul spre Trezorerie și bănci/conturile fermierilor.

”A fost adoptată Hotărârea nr. 351 din 30 aprilie 2020, pentru aprobarea plafoanelor alocate măsurilor de sprijin cuplat în sectorul vegetal pentru anul de cerere 2019. Plafonul maxim aprobat are valoarea de 85.50 milioane euro. APIA va autoriza la plată sprijin cuplat în sectorul vegetal după data de 15 mai, dată care reprezintă termenul limită de depunere de către fermieri a unor documente specifice acestor scheme. În data de 16 mai 2020, vor fi autorizați la plată fermierii eligibili, vor incepe transferurile în contabilitate a centralizatoarelor venite de la județe, iar, din data de 18 mai se vor face primele ordine de plată pentru beneficiarii sprijinului cuplat vegetal”, se arată într-un document informativ al MADR.

Plafonul maxim aprobat are valoarea de 85.506.500 de euro echivalentul a 406.121.672 de lei și se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul aprobat Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe anul 2020. Beneficiarii acestui act normativ sunt circa 41.000 fermieri din sectorul vegetal care au accesat măsurile de sprijin cuplat pentru culturile prevăzute la art. 1 din HG nr. 219/2015 și au îndeplinit condițiile de eligibilitate. Plăţile pentru măsurile de sprijin cuplat în sectorul vegetal se efectuează în lei, la cursul de schimb de 4,7496 lei pentru un euro, stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 30 septembrie 2019.

Informaţiile publicate de Agrointeligența – AGROINTEL.RO pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în PRIMUL PARAGRAF a sursei cu LINK ACTIV. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor, ca atare vom acționa în consecință.

SUBVENȚIE SPECIALĂ pentru CARNEA DE VITĂ! Prețurile la poarta fermei au scăzut cu până la 40%! agrointeligenta.ro - 14 mai 2020 Comisia Europeană trebuie să acorde măsuri urgente de sprijin pentru sectorul cărnii de vită, este mesajul tranșant al europedeputatului Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei de Agricultură din Parlamentul European și membru al Grupului PPE. Oficialii europeni atrag atenția că prețurile au scăzut brusc la nivelul fermei, cu până la 40%, punând o

15

presiune suplimentară asupra veniturilor producătorilor de carne de vită.

Daniel Buda spune că semnalul privind carnea de vită a fost tras la Bruxelles de Copa-Cogeca, una dintre cele mai mari şi mai active organizaţii în reprezentarea intereselor în fața instituțiilor europene a milioane de fermieri europeni.  Copa-Cogeca a transmis o actualizare cu privire la impactul COVID-19 asupra sectorului de carne de vită.

”Secretarul general Copa-Cogeca, Pekka Pesonen, într-o scrisoare adresată Comisiei Europene, Direcției Generale AGRI, a arătat faptul că sectorul de carne de vită se confuntă cu o scădere drastică a cererii, dar și a valorii cărnii, pe fondul închiderii industriei HoReCa, dar nu numai. Copa-Cogeca salută ajutorul privind depozitarea privată pentru carnea de vită, însă insistă asupra unei soluții specifice pentru situația de pe piața sectorului de carne de vită. Acum este perioada de producție sezonieră de viței și în absența unei piețe, producătorii vor trebui să mențină vițeii mai mult decât era de așteptat, ceea ce duce la costuri mari pentru fermieri și pierderea valorii deoarece nu vor mai putea fi vânduți sub formă de viței”, a arătat Daniel Buda.

Acesta mai spune că prețurile au scăzut brusc la nivelul fermei, cu până la 40%, punând o presiune suplimentară asupra veniturilor producătorilor de carne de vită în această perioadă dificilă.

”Drept urmare, statele membre împreună cu asociațiile de fermieri solicită Comisiei Europene să utilizeze dispozițiile excepționale din Regulamentul OCM, în special art. 219, care oferă Comisiei Europene posibilitatea de a extinde domeniul de aplicare al măsurilor tradiționale de gestionare a pieței. În special, pentru a extinde domeniul de aplicare al ajutorului de depozitare privată în sectorul cărnii de vită”, a mai arătat Daniel Buda.

Reamintim că Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a solicitat sprijin financiar direct din FEGA pentru lapte, carne de porc și carne de pasăre similar cu cel acordat in 2015 si 2016 pe perioada embargoului cu Rusia. Totodată, pentru sectorul vitivinicol impactat de închiderea lanțului HoReCa, s-a solicitat Comisiei Europene ca sumele disponibile pentru

16

programul național vie-vin să poată fi utilizate pentru a evita abandonul plantațiilor viticole înființate prin programele de reconversie.

Specific pentru carnea de vită, Comisia a aprobat recent un ajutor pentru depozitare privată carne de bovină (REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2020/596 AL COMISIEI din 30 aprilie 2020 privind acordarea ajutorului pentru depozitarea privată a cărnii proaspete sau refrigerate de bovine cu vârsta de opt luni sau mai mult și stabilirea în avans a cuantumului ajutorului).

Flexibilitate și sprijin financiar pentru întreaga industrie agroalimentară   Mihaela Prevenda Joi, 14 Mai 2020 Ieri, 13 mai 2020, a avut loc videoconferința miniștrilor Agriculturii și Pescuitului din Uniunea Europeană, organizată de Președinția croată pentru a evalua măsurile adoptate în vederea limitării impactul negativ al pandemiei de COVID-19 asupra sectorului agricol și al pescuitului.

Au participat și cei doi comisari europeni pentru agricultură și pentru mediu, oceane și pescuit, Janusz Wojciechowski și Virginijus Sinkevičius.Ministrul Adrian Oros a declarat că, în contextul actual dificil în care se află sectorul agricol, este fundamental ca reglementările Politicii Agricole Comune să fie adaptate rapid pentru a permite statelor membre să aibă flexibilitate în asigurarea cadrului necesar astfel încât acestea să continue să-și susțină fermierii și alte categorii de beneficiari ai PAC.Adrian Oros a solicitat sprijin financiar direct din FEGA pentru lapte, carne de porc și carne de pasăre similar cu cel acordat în 2015 și 2016 pe perioada embargoului cu Rusia. Totodată, pentru sectorul vitivinicol, afectat de închiderea lanțului HoReCa, s-a solicitat Comisiei Europene ca sumele disponibile pentru programul național vie-vin să poată fi utilizate pentru a evita abandonul plantațiilor viticole înființate prin programele de reconversie.

Pasărea și porcul, cele mai afectate de actuala crizăCu o zi înaintea videoconferinței miniștrilor Agriculturii și Pescuitului din UE, pe 12 mai 2020, Asociația Crescătorilor și Exportatorilor de Bovine, Ovine și Porcine din România (ACEBOP) a trimis către comisarul european pentru Agricultură și către ministrul Adrian Oros o serie de solicitări, arătând că filierele cărnii de pasăre și porc rămân cele mai afectate sectoare din agroindustria României. „Pasărea și porcul trebuie sprijinite, chiar dacă dumneavoastră, domnule comisar, ați manifestat o anumită reticență pentru aceste sectoare. Carnea de pasăre se produce astăzi pe stoc, nu avem unde vinde, restaurantele sunt închise, țările terțe sunt reticente”, se arată în documentul ACEBOP.

17

În prezent, la marii producători din România sunt peste 20.000 de tone carne congelată. „Nu în ultimul rând, vorbim de contracte  pe care le au producătorii pentru achiziția de pui de o zi, se importă milioane de pui lunar din UE în România și aproape două milioane de purcei anual. Pe lângă depozitarea privată pentru carnea de pasăre și porc, considerăm oportun sprijinul pentru încetinirea producției și pentru diferența de preț la furaj. Pierderile de venit sunt astăzi deosebit de grave, ar trebui sprijinite la nivel comunitar, deoarece siguranța alimentară înseamnă siguranța marii familii europene. Extinderea bugetului sectorului de agricultură prin utilizarea rezervei europene pentru situații de criză, 478 milioane euro, este importantă pentru sectorul strategic alimentar european și poate reprezenta o sursă de sprijin pentru toate statele membre, pentru toate sectoarele afectate din agricultura europeană”, a precizat dr. Mary Pană, președinte ACEBOP.Ajutor pentru depozitarea privată a anumitor produse agroalimentareAgenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că, în data de 4 mai 2020 au fost publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L140 o serie de acte normative adoptate de către Comisia Europeană în vederea optimizării gestionarii anumitor activități agricole specifice pe perioada în care pandemia de COVID-19 afectează statele membre UE. Printre aceste reglementări se numără și cele cu rol în intervenția pe piață prin acordarea unui ajutor pentru depozitarea privată a anumitor produse agroalimentare, astfel: Depozitare privată carne de bovină (Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/596 al CE din 30 aprilie 2020 privind acordarea ajutorului pentru depozitarea privată a cărnii proaspete sau refrigerate de bovine cu vârsta de opt luni sau mai mult și stabilirea în avans a cuantumului ajutorului); Depozitare privată carne de capră și de oaie (Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/595 al CE din 30 aprilie 2020 privind acordarea de ajutoare pentru depozitarea privată a cărnii de oaie și de capră și fixarea în avans a valorii ajutorului); Depozitare privată a untului (Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/597 al CE din 30 aprilie 2020 privind acordarea ajutorului pentru depozitarea privată a untului și stabilirea în avans a cuantumului ajutorului); Depozitare privată lapte praf degresat (Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/597 al CE din 30 aprilie 2020 privind acordarea ajutorului pentru depozitarea privată a laptelui praf degresat și stabilirea în avans a cuantumului ajutorului); Depozitare privată a brânzeturilor (Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/591 al CE din 30 aprilie 2020 de deschidere a unei scheme de ajutor cu caracter temporar și excepțional pentru depozitarea privată a anumitor brânzeturi și de stabilire în avans a cuantumului ajutorului).Regulamentele specifice stabilesc: tipurile de produse eligibile, perioadele de depozitare, garanțiile aferente cererilor de ajutor (unde este cazul), cuantumul ajutorului pentru fiecare categorie de produs.

18

Perioada de depunere a cererilor este deschisă începând cu data de 7 mai 2020. Pentru produsele carne de bovină, respectiv carne de oaie și capră s-a stabilit ca termen limită de depunere a cererilor, data de 30 iunie 2020.Formularul cererii de ajutor este disponibil pe site-ul APIA: www.apia.org.ro sau va fi pus la dispoziția solicitanților de către funcționarii APIA prin mijloace electronice, în urma unei solicitări adresată pe adresa de e-mail: zootehnie.apia@apia.org.ro. După completare de către solicitant, cererea de ajutor împreună cu documentele atașate cererii și documentele privind constituirea garanției vor fi scanate/fotografiate și vor fi transmise la APIA, pe adresa de e-mail: zootehnie.apia@apia.org.ro, împreună cu dovada expedierii documentelor originale prin servicii de poștă/curierat, sau vor fi depuse la Registratura APIA –Aparat Central, din B-dul. Carol I, nr. 17, sector 2, București. Documentele semnate electronic se transmit tot la adresa de e-mail indicată mai sus.Toate produsele trebuie să respecte inclusiv prevederile stabilite în Anexa VI a Regulamentului (UE) nr. 1240/2016. În cazul produselor a căror depozitare se efectuează după aprobarea cererii de ajutor și care au o garanție constituită aferentă cererii, perioada maximă pentru constatarea conformității produselor și intrarea în depozit la locul de congelare a cantităților din cerere este de maximum 28 zile de la notificarea privind aprobarea. Dacă în cele 28 de zile a intrat în depozit sub 95% din cantitatea solicitată în cererea de ajutor, garanția aferentă se reține în totalitate, iar ajutorul nu se mai acordă.Informații detaliate privind depozitarea privată a produselor agroalimentare se regăsesc postate la link-ul http://www.apia.org.ro/ro/directia-masuri-de-piata/depozitare-privata-produse-agricole/anul-20201588866345.DAȚI AJUTOARELE URGENT CĂ DISPAR FERMELE! FERMIERII ROMÂNI S-AU SĂTURAT DE PROMISIUNI! Agroinfo 14 mai 2020 ROMÂNIA, CE MAI AȘTEPTI?! Fermierii români trebuie ajutați urgent! Crescătorii de animale nu mai au bani să-și hrănească efectivele, mulți dintre ei renunță la animale, pășunile și culturile agricole sunt distruse de secetă, micii fermieri nu au unde să-și vândă produsele, vânzările de legume au scăzut drastic, munți de legume au ajuns la gunoi, pierderi uriașe. În timp ce fermierii români se zbat să supraviețuiască, au parte doar de promisiuni.

Din păcate, măsurile adoptate de Comisia Europeană în condițiile crizei de coronavirus sunt pentru fermierii români un soi de frecție la un picior din lemn.

19

Avansul la subvențiile APIA a crescut, pentru anul 2020, de la 50% la 70% în cazul plăților directe, a anunțat Comisia. Nu e nicio noutate și niciun ajutor pentru fermierii români încercați de criza sanitară. Anul trecut, fermierii români au primit de la APIA exact același pocent din plățile directe. Deci, pentru ei, niciun sprijin! Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) le-a plătit anul trecut fermierilor 70% din plățile directe pe suprafață, schema de plată unică pe suprafață, plata redistributivă, plata pe înverzire, plata pentru tineri fermieri și din sprijinul cuplat la ovine și caprine.

Avansul la plățile compensatorii pe măsurile de dezvoltare rurală, M 10 agro-mediu și climă, M11 agricultură ecologică, M13 zone care se confruntă cu constrângeri naturale, a crescut pentru acest an de la 75% la 85%, este un alt ajutor adoptat de Comisie. Anul trecut, APIA le-a virat fermierilor exact același procent, 85% din plățile compensatorii pe măsurile de dezvoltare rurală PNDR 2020.

În schimb, Comisia Europeană nu a anunțat că plățile APIA în avans se pot face mai repede. A rămas aceeași dată ca anul trecut, 16 octombrie. Anul 2020 e o grea încercare pentru fermieri. Plata avansului la subvenții făcută mai repede ar fi o gură de oxigen pentru multe ferme. Alte țări membre UE au decis ca avansul la subvenții pentru fermieri să demareze din mai-iunie și iulie. Un exemplu este Italia.

Potrivit unui decret lege adoptat pe 17 martie 2020 de Italia, fermierilor li se plătește în mai-iunie 2020 un avans de 70% din schema de bază pe suprafață. De la 31 iulie 2020, agricultorii italieni vor beneficia de un avans de 50% acordat pe baza cererii unice depusă în 2020, procentul fiind aplicat altor plăți pe suprafață, cum e plata pe înverzire, plata pentru micii fermieri, plata pentru tinerii fermieri, plăți pentru care sunt finalizate verificările administrative făcute de AGEA (agenția de plăți din Italia), anunță presa din Italia.

Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a declarat că a solicitat Comisiei Europene să-i permită României să demareze plățile APIA în avans din septembrie. Deci, cu o lună mai devreme decât s-a procedat în ultimii ani. Niciun răspuns până acum!

Un ajutor este eliberarea adeverințelor-punte APIA cu care fermierii vor putea contracta împrumuturi de la băncile cu care agenția de plăți a încheiat convenții. APIA începe de mâine, 15 mai, eliberarea acestor adeverințe. Dar nici acesta nu e un ajutor nou! În fiecare an, fermierii au beneficiat de aceste adeverințe. Anul acesta, APIA eliberează adeverințele mai repede cu o lună.

20

Cu o floare nu se face primăvară. E prea puțin pentru situația disperată în care se află fermierii, de la cel mai mic până la cel mai mare.

Comisia Europeană a mai anunțat că statele membre UE pot acorda ajutoare de până la 5.000 de euro pentru fermieri și până la 50.000 de euro pentru procesatori. Deocamdată, nu se știe ce e cu aceste ajutoare, ce condiții trebuie să îndeplinească fermierii, unde trebuie să depună cererile, cum și când vor fi plătite aceste ajutoare.

Dăm din nou exemplul Italiei care ține să-și salveze fermele și fermierii de la dezastru. În decretul lege pe care l-a adoptat, la articolul 78, sunt alocate 100 de milioane de euro pentru ajutoare de stat pentru agricultură și pescuit. Din suma de 100 de milioane de euro, 20 milioane euro sunt pentru acoperirea totală a cheltuielilor cu dobânzile aferente împrumuturilor bancare pentru capitalul de lucru și pentru restructurarea datoriilor în exercitarea întreprinderii agricole. În acest caz, este prevăzută o contribuție maximă de 20.000 de euro pentru fiecare fermă, dar și pentru cei din acvacultură și pescuit. 60 de milioane euro  sunt pentru acoperirea costurilor suportate pentru dobânzile acumulate și plătite în 2018 și 2019 pentru creditele ipotecare contractate în exercitarea activității agricole, pescuit și acvacultură. Pentru a simplifica managementul administrativ, decretul prevede o contribuție cuprinsă între 500 și 6.000 de euro pentru fiecare fermă, societate agricolă, mai scrie presa din Italia.

Ar fi buni și cei 5.000 de euro pentru fermierii români. Dar unde sunt? Ce trebuie făcut pentru acest ajutor?

Agricultorii români au cerut Ministerului Agriculturii o sumă forfetară pe hectarul de cultură distrus de secetă. Deci, o sumă fixă pe hectar, un ajutor de stat. De ce au cerut acest lucru? Pentru că sunt fripți de despăgubirile promise și-n veci neplătite. Până fac comisiile, comitetele, grupurile etc. evaluările suprafețelor arse de secetă durează, birocrația crește și în timp ce fermierii sunt prinși într-un labirint de acte, banii, despăgubirile sunt amânate, întârzierile la plată devin tot mai mari și fermierii tot mai disperați.  

Sectorul zootehnic, ce ajutoare a aprobat Comisia Europeană? Depozitarea privată a cărnii de vită, oaie și capră și depozitarea privată a untului, anumitor brânzeturi și a laptelui praf. Niciun ajutor pentru crescătorii de animale! Cu ce-i ajută depozitarea privată?! Cu nimic. Mai degrabă îi înfurie la maxim că se văd lăsați de izbeliște. E clar că sunt ajutoare pentru procesatori, dar nu se știe cât sunt de eficiente și pentru ei. Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a încercat să o dreagă cumva, el a declarat că, indirect, vor fi ajutați crescătorii de animale. Concret, șeful MADR a spus că

21

una dintre condițiile pentru obținerea ajutorului este ca procesatorii să stocheze produse lactate fabricate din lapte românesc 100% și să nu aibă datorii la fermierii de la care au cumpărat laptele. Deja crescătorii de vaci se plâng că nu li s-au mai plătit cantitățile de lapte livrate pentru că procesatorii au probleme cu vânzarea produselor, s-au închis școlile, nu mai merge Programul lapte în școli, s-a închis lanțul de hoteluri, restaurante. Despre ce ajutor vorbim?!

Crescătorii de bovine i-au solicitat ministrului agriculturii un ajutor de stat de 1.000 de lei/vacă altfel multe dintre vacile de rasă vor ajunge la abator. SCRISOAREA CRESCĂTORILOR TRIMISĂ LA MINISTER! Niciun răspuns! Nici albă, nici neagră!Crescătorii de ovine și caprine i-au cerut ministrului agriculturii un ajutor de stat tot de 1.000 de lei/UVM pentru 6-7 capete de animale. SCRISOAREA OIERILOR AICI! Niciun răspuns!În schimb, ministru agriculturii a anunțat că solicită Comisiei Europene acordarea unei subvenții directe pentru lapte, carne de porc și carne de pasăre. Aici ar fi stocurile mari. Paradoxal, România importă masiv carne de porc și carne de pasăre. De ce importăm dacă avem stocuri așa mari?!

Acum, Clubul Fermierilor Români, din care fac parte fermierii mari ai României, îi cere ministrului agriculturii să demareze plata avansului la subvențiile APIA de la 1 iulie 2020, un ajutor de până la 100.000 de euro/fermă, o schemă de stat pentru irigații, un ajutor de stat pentru cei afectați de secetă. Să vă spunem ce se va întâmpla și cu aceste solicitări, propuneri?

EXCLUSIV Programul Lana NU va continua in 2020! Banii vor ajunge la oieri sub o alta forma In mai 14, 2020  1,992 0

Programul de ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a crescătorilor de ovine  pentru comercializarea lânii nu va mai continua și anul acesta. Anunțul a fost făcut în exclusivitate la AGRO TV, în cadrul emisiunii ”Agricultura la Raport”, de către secretarul de stat din Ministerul Agriculturii, George Scarlat.

”În ultima săptămână am tot vorbit la telefon cu mai mulți crescători de ovine din mai multe zone și m-au întrebat ce se întâmplă cu programul de ajutor de minimis pentru lână. Vreau să îi anunț că mâine va pleca din cadrul Ministerului Agriculturii către celelalte ministere avizatoare o Hotărâre de Guvern pentru abrogarea HG-ului 500 prin care s-a desfășurat acest program de minimis. Mai concret, nu vom mai da banii pentru lână.

22

Două considerente au stat la baza acestei decizii: în primul rând, solicitarea fermierilor. Din păcate, acest program nu a adus un plus real în buzunarul fermierilor, al crescătorilor de ovine, ci în cel al celor care au comercializat lâna.

Avem date concrete privind lâna care a fost exportată în 2019 – undeva la 7.800 tone, la un preț de aproximativ 0,58 – 0,60 eurocenți per kilogram; și am importat aproximativ 300 de tone cu 4,6 dolari kilogramul. Practic, crescătorii de ovine au dat lâna pe gratis, în unele cazuri au mai dat și bani pentru a obține acele hârtii să demonstreze că au predat-o la un centru de colectare. Ei ne-au spus că nu îi ajută cu nimic. Peste toate aceste lucruri, pentru că am notificat acest sprijin, Comisia Europeană ne-a trimis răspuns și ne-a spus foarte clar că lâna nu este produs de fermă și nu este trecut în anexa la tratat”, a precizat Scarlat în exclusivitate pentru AGRO TV.

Oficialul MADR îi liniștește însă pe crescătorii de ovine, spunând că banii care fuseseră alocați în acest program vor fi suplimentați și vor intra în buzunarele fermierilor sub o altă formă:

”Vreau să îi liniștesc pe fermieri că banii care au fost prinși în program, 14,5 milioane de lei, îi vom da tot pentru ei și chiar vom încerca să suplimentăm acest buget și să dăm la toți, pentru că din acest program nu beneficiau toți crescătorii de ovine. Încercăm pe schema cu ANT-ul, nu știu cât va fi, dar vom da un sprijin pentru toți crescătorii care au animalele înscrise la APIA”, a mai adăugat George Scarlat.

Scheme de sprijin MADR! Ajutor pentru zilierii din pomicultura In mai 13, 2020  

Ministrul secretar de stat cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, George Scarlat a precizat în exclusivitate, în emisiunea “Agricultura la Raport” de la Agro TV, care sunt noile forme de sprijin la care lucrează ministerul de resort.

 “Lucrăm la o ordonanță pentru garantare și creditare în sectorul de stat. Am discutat și cu ministerul de finanțe. Discutăm de regulamentul 1303 pentru asigurarea capitalului de lucru de 200.000 de euro prin FEI, fonduri europene. Încercăm să facem un mix pentru fermieri. Mai sigur vom reuși în luna iunie. Sprijin forfetar pentru fermierii mici, anumite granturi- 80.000 euro care vin de la diferite linii financiare, sume limitate pentru că suntem la final de an. Pentru programele de minimis întreg programele sunt aproape atinse și nu e poate suplimenta.” 

23

 Scarlat mai spune că se lucrează la o schemă pentru zilierii din pomicultură, vouchere de 700 lei pe lună pentru aceștia. Ministerul muncii va stabili cum se vor da acești bani. 

 “Toți fermierii care au pagube s-au înscris la comisii. Suprafețele cele mai calamitate sunt în Bărăgan, Dobrogea, Moldova. Trebuie să fim conștienți că îi trebuiesc bani fermierului mâine dacă se poate. Sectoarele precum panificația au nevoie de stocuri pentru un an de zile pentru producerea pâinii. Dacă după 3 luni vor căuta grâu în piață va fi greu. Este un efort foarte mare pentru toată agricultura, pentru sectorul agroalimentar. Pe modelul IMM invest încercăm un program de garantare pentru fermieri. Din 2017 până acum 125 de milioane au fost alocați pentru irigații. Lucrăm cu OUAI urile și veți vedea. Aici sunt părtași și fermierii. S-au investit haotic anumiți bani. Vom prezenta suprafețele și zonele în perioada următoare. Când au fost anii foarte buni nimeni nu s-a gândit să facă investiții pentru irigații. Fermierii nu s-au gândit și la ziua de mâine”, a mai adăugat ministrul secretar de stat din cadrul MADR, George Scarlat.

ADOPTAT ASTĂZI DE GUVERN! O SINGURĂ CERERE DE FINANȚARE la AFIR! Agroinfo 14 mai 2020 ȘEDINȚA DE GUVERN. Guvernul a adoptat în ședința de astăzi o hotărâre care modifică regulile pentru obținerea banilor europeni de la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR). Un solicitant poate depune o singură cerere de finanțare în aceeași sesiune de depunere de proiecte, cu respectarea condițiilor de eligibilitate.

În ședința de Guvern din data de 14 mai 2020 a fost adoptată o Hotărâre ce modifică prevederile alineatului (3) al articolului 3 din HG nr. 226/2015 privind stabilirea cadrului general de implementare a măsurilor Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) cofinanțate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală și de la bugetul de stat.

Modificarea instituită în actul normativ aprobat vizează ca în cadrul aceleiași submăsuri un solicitant să poată depune o singură cerere de finanțare în aceeași sesiune de depunere de proiecte, cu respectarea condițiilor de eligibilitate.

Această reglementare contribuie la asigurarea premiselor necesare pentru îndeplinirea ţintelor stabilite la nivelul PNDR, dar va conduce totodată la o mai bună realizare a obiectivului specific de sprijinire a unui număr cât mai mare de beneficiari, în contextul organizării ultimelor sesiuni de depunere proiecte pentru măsurile de investiții din PNDR 2014-2020.

Facem precizarea că prevederile prezentului act normativ se aplică sesiunilor de depunere proiecte în cadrul submăsurilor din PNDR 2014-2020

24

organizate ulterior intrării în vigoare a acestuia, a anunțat Ministerul Agriculturii, într-un comunicat transmis pentru AGROINFO.

ANUNȚ ASTĂZI MADR: O NOUĂ PLATĂ DIRECTĂ PE SUPRAFAȚĂ! Agroinfo 14 mai 2020 OFICIAL. Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a solicitat miercuri Comisiei Europene aprobarea unei noi plăți directe pe suprafața. Noua subvenție pe hectar ar urma să fie acordată pentru suprafețele cultivate cu viță de vie. Anunțul este făcut de ministrul agriculturii într-un comunicat transmis astăzi pentru AGROINFO.

Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a participat în data de 13 mai 2020 la videoconferința miniștrilor agriculturii și pescuitului din UE. Șeful MADR a solicitat probarea instituirii unui sprijin financiar direct din FEGA pentru sectorul lapte, carne de porc și pasăre, similar celui acordat în Uniunea Europeană în 2015 și 2016, dar și o plată directă pe suprafața cultivată cu viță de vie.

„O situație specială se regăsește pe piața vinului unde canalele de consum de piață s-au redus cu 90%. De aceea, sumele alocate prin programul național vie-vin, disponibile în prezent constituie o soluție imediată și la îndemână pentru supraviețuirea sectorului prin acordarea de plăți directe pe suprafață care să compenseze într-o măsură pierderile generate de criză.

Această decizie va permite României și, implicit Uniunii, evitarea pierderilor din podgoriile înființate prin programe de restructurare-reconversie și conservarea calității produselor vitivinicole. Vă asigur că plata pe suprafața viticolă din Programul Naţional de Sprijin în România nu va perturba piața europeană, având în vedere nivelul scăzut al finanțărilor FEGA alocate nouă din Pilonul I pe suprafața agricolă. Contăm pe sprijinul și solidaritatea noastră ca decidenți politici, miniștrii agriculturii și Comisie pentru a aplica de îndată toate formele de ajutor cerute de fermierii din țările noastre”, a spus ministrul agriculturii Adrian Oros la videoconferința miniștrilor agriculturii și pescuitului din UE, desfășurată pe 13 mai 2020.

Totodată, ministrul a transmis necesitatea ca sectorul agricol să beneficieze în următoarea perioadă de programare, 2021-2027, de o finanțare superioară celei actuale, aşteptându-se în acest sens din partea Comisiei propunerea privind Cadrul Financiar Multianual, inclusiv din perspectiva Pactului ecologic european.

Referitor la sectorul pescuit, România susţine măsurile adoptate de Comisie în cadrul Regulamentului Fondului European pentru Pescuit şi Afaceri Martime şi pregătește modificarea programului operațional, pe baza

25

consultării sectorului pescăresc, în funcție de resursele financiare disponibile și de analiza în curs asupra efectelor pandemiei.

În acest sens, a fost evidenţiată necesitatea asigurării unei alocări corespunzătoare pentru noile măsuri din punct de vedere al eligibilității, dar și al sprijinului financiar efectiv. A fost propusă Comisiei posibilitatea analizei utilizării alocării financiare aferente anului 2021 pentru actualele programe operaționale.

AFIR si FINANTARI

Atentie fermieri. MADR lanseaza sesiunea de depunere a cererilor pentru o masura importanta Mai 14, 2020

Ministerul Agriculturii va relansa, in urmatoarele zile, submasura 17.1 „Prime de asigurare a culturilor”, din cadrul Programului National de Dezvoltare Rurala 2014 – 2020.

Sesiunea de depunere a cererilor de finantare va dispune de o alocare totala de aproximativ 40 milioane euro.

Submasura va fi deschisa pana la sfarsitul lunii noiembrie 2020 si va fi destinata asigurarii culturilor de toamna aferente anului 2019 si culturilor de primavara pentru campania 2020. Pentru sectorul zootehnic sesiunea va fi disponibila la o data ulterioara.

„In contextul actual al secetei, dublat de pandemia de coronavirus, venim in sprijinul fermierilor prin relansarea acestei submasuri, care vine cu o serie de simplificari si avantaje si ii incurajam pe toti sa-si asigure culturile, prin incheierea acestor asigurari, pentru care Ministerul acorda prin PNDR o finantare de  70% din valoarea primei, indiferent de dimensiunea fermelor”, precizeaza ministrul Agriculturii, Adrian Oros.

26

Principalele riscuri eligibile care pot face obiectul contractului de asigurare acopera fenomenele climatice nefavorabile, inclusiv seceta. De asemenea, alte fenomene climatice nefavorabile acoperite de submasura sunt: arsita, inundatiile, grindina, inghetul (timpuriu de toamna, de iarna sau tarziu de primavara), ploile torentiale sau ploile excesive si de lunga durata, furtuna, vijelia, uraganul sau tornada.

MADR si AFIR, din analiza pe care au realizat-o la nivelul departamentelor tehnice si prin colectarea unor sugestii ale asociatiilor de fermieri, au realizat imbunatatiri si simplificari consistente pentru aceasta sesiune, atat in ceea ce priveste fisa masurii, cat si conditiile de accesare.

Astfel, acestea vizeaza:

Acordarea unui sprijin de 70% pentru toti fermierii, independent de dimensiunea fermei;

Revizuirea procesului de organizare a sesiunilor, prin eliminarea celor doua etape aferente culturilor de primavara, respectiv toamna si deschiderea unei sesiuni anuale pentru toate tipurile de cultura sau specie.

Totodata, Ghidul solicitantului a fost simplificat semnificativ prin: reducerea numarului de documente obligatorii in cadrul pachetului depus impreuna cu cererea de finantare (de la 7 documente la 4 documente), eliminarea obligativitatii de a prezenta extrasul din Registrul Agricol si documente stampilate, de a completa suprafetele asigurate pentru fiecare parcela si calculul privind dimensiunea economica a exploatatiei, precum si clarificarea posibilitatii de a prezenta documente aferente platilor prin POS.

In ceea ce priveste sesiunea organizata anul trecut, din cele 1.077 cereri de finantare eligibile, pana la aceasta data au fost contractate 998 cereri cu o valoare de aprox. 1,75 mil euro, fiind platite 800 din acestea, diferenta reprezentand cereri aflate in diferite stadii de contractare sau plata.

George Scarlat: ”Pe modelul IMM Invest, incercam un mecanism de garantare pentru fermieri” In mai 14, 2020  

Ministrul secretar de stat în MADR, George Scarlat a declarat în exclusivitate, în emisiunea “Agricultura la Raport” de la Agro TV, că MADR avansează o soluție clară pentru fermierii români.

 “Lansez o provocare către fermieri, chiar o dezbatare, poate până săptămâna viitoare o să discutăm și cu formele asociative, legat de ce e mai avantajos pentru fermieri – să primească o sumă forfetară per hectar, spre exemplu 175

27

de euro per hectar sau să găsim un mecanism de garantare și finanțare pentru 2 ani de zile, aproximativ 1.400 – 1.500 de euro per hectar calamitat? Atât costul proiectului cât și garantarea să o suporte statul și practic în 2 ani de zile tot același este cheltuiala statului dar fermierul beneficiază de 2 ani de zile de capitalizare pentru anul agricol, ceea ce îi permite să discute și să negocieze cu furnizorii de inputuri cu banul jos, și cred că pot negocia niște prețuri mult mai bune decât la sfârșitul anului agricol. Din păcate, mulți fermieri au contracte încheiate până la 30.07 și ne-au spus că riscă, pentru că mulți au garantat inclusiv cu contractele de arendă.

 Eu cred că este esențială asigurarea finanțării într-un an atât de greu. Totuși, ar trebui să ne gândim că sunt aproximativ 1.218.000 hectare calamitate la momentul acesta, posibil să fie ceva mai mult, dar marea majoritate s-au înscris deja. (…) Suprafețele cele mai calamitate sunt în județe preponderent agricole, cu suprafețe foarte mari. Trebuie să fim conștienți că fermierului îi trebuiesc bani mâine dacă se poate, sau cel târziu până la 30 iulie. Încă suntem în discuții, noi, Ministerul Agriculturii, am ridicat problemele acestea, le-am adus la cunoștința domnului prim-ministru, dar trebuie să găsim și resursa financiară. Nu vă ascund faptul că e un impact bugetar, pe când dacă asiguram partea de garantare și finanțare, vă spun sincer – sectoare precum panificația ne-au spus că ei au finanțări pentru a-și creiona stocuri pentru 2-3 luni de zile. Vă dați seama, ei ar trebui să-și facă stocuri pentru un an de zile. Dacă după 3 luni vor începe să caute grâu în piață, cu siguranță că prețurile vor fi mai mari decât acum. Și atunci, un mecanism de garantare în primul rând, dacă mai vine dublat și de un sprijin poate de 50% din costul creditului, ei au spus că sunt foarte mulțumiți.

 Pe modelul IMM Invest, încercăm un mecanism de garantare, 80-90% prin FGCIMM și FGCR, pentru că asta ne-au cerut fermierii, în special cei medii și mari, să le asigurăm măcar garantarea, pentru că partea de costuri o prind ei în cheltuielile pe care le fac pe partea de business”, a explicat Scarlat.

 Acesta amintește faptul că mulți fermieri au contracte până la finele lunii iulie și riscă deoarece ei au garantat cu tot ce au, bilete la ordin și nu numai.

28

ALTELE

MADR: Modificarea cadrului general de implementare a măsurilor Programului Național de Dezvoltare Rurală Joi , 14 Mai 2020 18:00

În ședința de Guvern din data de 14 mai 2020 a fost adoptată o Hotărâre ce modifică prevederile alineatului (3) al articolului 3 din HG nr. 226/2015 privind stabilirea cadrului general de implementare a măsurilor Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) cofinanțate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală și de la bugetul de stat.

Modificarea instituită în actul normativ aprobat vizează ca în cadrul aceleiași submăsuri un solicitant să poată depune o singură cerere de finanțare în aceeași sesiune de depunere de proiecte, cu respectarea condițiilor de eligibilitate.

Această reglementare contribuie la asigurarea premiselor necesare pentru îndeplinirea ţintelor stabilite la nivelul PNDR, dar va conduce totodată la o mai bună realizare a obiectivului specific de sprijinire a unui număr cât mai mare de beneficiari, în contextul organizării ultimelor sesiuni de depunere proiecte pentru măsurile de investiții din PNDR 2014-2020.

Facem precizarea că prevederile prezentului act normativ se aplică sesiunilor de depunere proiecte în cadrul submăsurilor din PNDR 2014-2020 organizate ulterior intrării în vigoare a acestuia.

Ministrul Oros, despre necesitatea unei politici agricole mai flexibileMai 14, 2020

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, considera ca reglementarile Politicii Agricole Comune trebuie adaptate cat mai rapid, astfel incat sa poata exista flexibilitatea de care statele membre au nevoie pentru a-si sustine fermierii.

„Am participat astazi (miercuri n.r) la videoconferinta ministrilor agriculturii si pescuitului din UE. In contextul dificil in care se afla sectorul agricol, este fundamental ca reglementarile PAC sa fie adaptate rapid pentru a permite Statelor Membre sa aiba flexibilitate in asigurarea cadrului necesar astfel

29

incat acestea sa continue sa-si sustina fermierii si alte categorii de beneficiari ai PAC”, a scris ministrul pe pagina sa de Facebook.

Ministrul solicita sprijin european pentru lapte, carne de porc si carne de pasare

Acesta a mai precizat ca a solicitat sprijin financiar direct din Fondul European de Garantare Agricola (FEGA) pentru lapte, carne de porc si carne de pasare similar cu cel acordat in 2015 si 2016 pe perioada embargoului cu Rusia.

Totodata, pentru sectorul vitivinicol impactat de inchiderea lantului HoReCa, ministrul a precizat ca a solicitat Comisiei Europene ca sumele disponibile pentru programul national vie-vin sa poata fi utilizate pentru a evita abandonul plantatiilor viticole infiintate prin programele de reconversie.

Ministrul Oros a participat la videoconferința miniștrilor agriculturii și pescuitului din UE Joi, 14 Mai 2020 14:18

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, a participat în data de 13 mai 2020 la videoconferința miniștrilor agriculturii și pescuitului din UE. Evenimentul a fost organizat de Președinția croată pentru a evalua măsurile adoptate în vederea limitării impactul negativ al pandemiei de coronavirus asupra sectorului agricol şi al pescuitului.

La videoconferință au participat, de asemenea, cei doi comisari europeni pentru agricultură și pentru mediu, oceane și pescuit, Janusz Wojciechowski și Virginijus Sinkevičius. Comisia a realizat o prezentare privind acțiunile întreprinse și cele planificate.

În cadrul intervenției sale, ministrul Adrian Oros a afirmat că, în contextul actual dificil în care se află sectorul agricol, este fundamental ca reglementările PAC să fie adaptate rapid pentru a permite Statelor Membre

30

să aibă flexibilitate în asigurarea cadrului necesar astfel încât acestea să continue să-şi susțină fermierii și alte categorii de beneficiari ai PAC.

În ceea ce privește dezvoltarea rurală, ministrul a salutat propunerile Comisiei şi a apreciat că acestea corespund demersurilor susținute anterior de ţara noastră privind necesitatea modificării legislației PAC, în special, în sensul introducerii de noi forme de sprijin, mai bine adaptate nevoilor actuale urgente ale fermierilor. Legat de revizuirea Regulamentului 1305/2013 au fost solicitate unele clarificări, precum și creșterea plafoanelor maxime de la 5.000 la 20.000 euro pentru unele categorii de fermieri și de la 50.000 la 100.000 euro pentru sectorul de procesare și comercializare.

În privința plăților directe, ministrul Oros a adresat Comisiei rugămintea de a lua în considerare flexibilizarea transferului între măsurile de sprijin cuplat pentru anul de cerere 2020, similar derogării acordate în anul de cerere 2019.

Ministrul şi-a exprimat aprecierea pentru efortul Comisiei de a sprijini domeniul agricol şi a subliniat oportunitatea aprobării instituirii unui sprijin financiar direct din FEGA pentru sectorul lapte, carne de porc și pasăre, similar celui acordat în Uniunea Europeană în 2015 și 2016.

De asemenea, oficialul a declarat: „O situație specială se regăsește pe piața vinului unde canalele de consum de piață s-au redus cu 90%. De aceea, sumele alocate prin programul național vie-vin, disponibile în prezent constituie o soluție imediată și la îndemână pentru supraviețuirea sectorului prin acordarea de plăți directe pe suprafață care să compenseze într-o măsură pierderile generate de criză. Această decizie va permite României și, implicit Uniunii, evitarea pierderilor din podgoriile înființate prin programe de restructurare-reconversie și conservarea calității produselor vitivinicole. Vă asigur că plata pe suprafața viticolă din Programul Naţional de Sprijin în România nu va perturba piața europeană, având în vedere nivelul scăzut al finanțărilor FEGA alocate nouă din Pilonul I pe suprafața agricolă. Contăm pe sprijinul și solidaritatea noastră ca decidenți politici, miniștrii agriculturii și Comisie pentru a aplica de îndată toate formele de ajutor cerute de fermierii din țările noastre”.

Totodată, ministrul a transmis necesitatea ca sectorul agricol să beneficieze în următoarea perioadă de programare, 2021-2027, de o finanțare superioară celei actuale, aşteptându-se în acest sens din partea Comisiei propunerea privind Cadrul Financiar Multianual, inclusiv din perspectiva Pactului ecologic european.

31

Referitor la sectorul pescuit, România susţine măsurile adoptate de Comisie în cadrul Regulamentului Fondului European pentru Pescuit şi Afaceri Martime şi pregătește modificarea programului operațional, pe baza consultării sectorului pescăresc, în funcție de resursele financiare disponibile și de analiza în curs asupra efectelor pandemiei.

În acest sens, a fost evidenţiată necesitatea asigurării unei alocări corespunzătoare pentru noile măsuri din punct de vedere al eligibilității, dar și al sprijinului financiar efectiv. A fost propusă Comisiei posibilitatea analizei utilizării alocării financiare aferente anului 2021 pentru actualele programe operaționale.

În încheierea intervenției sale, ministrul Adrian Oros şi-a exprimat aprecierea faţă de eforturile prompte ale Comisiei de a aproba şi propune măsuri eficiente pentru gestionarea corectă a crizei sectorului agroalimentar şi a dat asigurări pentru întreaga disponibilitate a Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale din România de a colabora cu Președinția Consiliului UE, Comisia Europeană şi celelalte State Membre în scopul continuării identificării şi adoptării, în regim de urgență, a măsurilor necesare sprijinirii sectorului agricol şi industriei alimentare.

Secretarul general adjunct al Guvernului, Cristi Barbu, despre planul de redresare economică: 'Trebuie remodelate din temelii industria și agricultura românească' 14 Mai 2020    Cristi Barbu, secretarjul general adjunct al Guvernului Orban, a explicat planul pentru redresarea economică a României, în următoarea perioadă, în contextul pandemiei de coronavirus.

"Guvernul pregătește trecerea la starea de alertă. Suntem departe, încă, de a nu mai fi în pericolul de a ne infecta cu SARS-CoV-2. 

Aș putea spune că cel mai mare pericol care ne paște acum este: să ne relaxăm, să uităm rapid cât de ușor se poate transmite virusul, ce ravagii poate face asupra sănătății, dar și asupra vieții, în ansamblu: educație, socializare, economie. 

Chiar dacă măsurile Guvernului vor fi mai blânde sau vom avea mai multă libertate de mișcare, sub nicio formă nu trebuie să lăsăm garda jos și să abandonam protecția și prevenirea. 

Până acum, Guvernul, prin măsurile drastice adoptate, ne-a protejat. 

Acum, este responsabilitatea și grija noastră, a tuturor. 

32

Trebuie să fim conștienți că de acum de noi depinde, de implicarea noastră, de voința noastră de a ne conforma voluntar și de a respecta măsurile de protecție ca să asigurăm o pantă descendentă a infectărilor. Încă nu am ajuns în vârf. Mai avem până acolo. Dar, dacă nu înțelegem că pericolul este încă foarte prezent în viața noastră, toate măsurile, toate pierderile, tot ce a făcut Guvernul au fost în zadar.  

Dacă, în ceea ce privește economia română, până acum atenția Guvernului a fost îndreptată mai mult spre adoptarea de măsuri de sprijinire a mediului de afaceri afectat de dispozițiile autorităților publice emise în contextul pandemiei SARS – CoV 2, de aici înainte începem și aplicăm măsuri de repornire economică. 

Pandemia COVID-19 ne-a dezvăluit foarte multe lipsuri pe care le avem. Am învățat foarte multe lucruri. Am descoperit cât de dependenți suntem, de exemplu, de importuri. Dar, am aflat și că putem să ne reinventăm, putem reporni producții abandonate, putem converti linii de producție. 

Guvernul a luat decizia ca România să redevină o putere industrială, să producem mai mult și mai valoros. Trebuie remodelate din temelii industria și agricultura românească. De aceea Guvernul este extrem de atent la vocea mediului de afaceri. 

Această voce ne spune ce are nevoie, unde trebuie să acționăm, ce industrii pot fi repornite, ce ramuri din agricultură au nevoie de intervenția statului.

Am învățat că, dacă ascultăm această voce, avem succes: România a început să producă măști de protecție facială, izolete, biocide și dezinfectante sau sisteme de ventilare, au fost introduse linii noi de fabricație sau modificate cele prezente, cercetarea românească a contribuit la găsirea unor soluții tehnice de mare ajutor în lupta cu SARS-CoV-2.

Tot în această perioadă am învățat că dacă ne implicăm și colaborăm, dacă suntem cu adevărat interesați ca României și cetățenilor ei să le fie bine, atunci, programul de remodelare a economiei și societății românești va fi un succes.  

 Să facem România bine, împreună!", se arată într-un comunicat al secretarului general adjunct al Guvernului.

……………………….

33

LEGISLATIV

Legislatie romaneasca

Ordonanţa militară nr. 12/2020 privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19, Ministerul Afacerilor Interne - MAI Publicat în Mof I nr. 387 din 13.05.2020. A intrat în vigoare la 13.05.2020

Ordonanţa de urgenţă nr. 34/2020 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu şi regimul stării de urgenţă, Guvernul României. Modificat de DCZ 152/2020 la 13.05.2020

Ordonanţa de urgenţă nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu şi regimul stării de urgenţă, Guvernul României. Modificat de DCZ 152/2020 la 13.05.2020

Legislaţie europeană

Regulamentul delegat nr. 566/2020 de rectificare a anumitor versiuni lingvistice ale Regulamentul delegat (UE) 2016/128 de completare a Regulamentului (UE) nr. 609/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte cerinţele specifice privind compoziţia şi informarea aplicabile alimentelor destinate unor scopuri medicale speciale (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Va intra în vigoare la 14.05.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 640/2020 privind neaprobarea extractului de propolis ca substanţă de bază în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului privind introducerea pe piaţă a produselor fitosanitare (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 150 din 13.05.2020. Va intra în vigoare la 02.06.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 642/2020 de aprobare a substanţei de bază L-cisteină, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului privind introducerea pe piaţă a produselor fitosanitare, şi de modificare a anexei la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 al Comisiei (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 150 din 13.05.2020. Va intra în vigoare la 02.06.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 643/2020 privind neaprobarea rădăcinilor de Saponaria officinalis L. ca substanţă de bază în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European şi al

34

Consiliului privind introducerea pe piaţă a produselor fitosanitare (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 150 din 13.05.2020. Va intra în vigoare la 02.06.2020

Regulamentul delegat nr. 566/2020 de rectificare a anumitor versiuni lingvistice ale Regulamentul delegat (UE) 2016/128 de completare a Regulamentului (UE) nr. 609/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte cerinţele specifice privind compoziţia şi informarea aplicabile alimentelor destinate unor scopuri medicale speciale (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Va intra în vigoare la 14.05.2020

………………….

INTERNE

Fertilizarea foliară a sfeclei de zahăr. Schema completă marca Lebosol agrointeligenta.ro - 13 mai 2020 , https://agrointel.ro/114315/sfecla-de-zahar-fertilizare-foliara/

Deși foarte rentabilă, sfecla pentru zahăr este cultivată pe suprafețe relativ reduse la noi în țară, de obicei în apropierea fabricilor de prelucrare.

Este o cultură intensivă, costisitoare și necesită foarte multă atenție din partea fermierului. Pe durata perioadei de vegetație pot apărea frecvent carențe nutritive pronunțate, în special de microelemente, dar și de potasiu, magneziu, azot sau sulf. pH-ul acid sau alcalin al solului, seceta sau excesul de umiditate, temperaturile scăzute sau arșița limitează disponibilitatea substanțelor nutritive pentru plante, în ciuda prezenței acestora în sol în cantități suficiente. În aceste situații, fertilizarea foliară devine un instrument eficient și la îndemâna fermierilor pentru asigurarea unei stări nutritive corespunzătoare a plantelor.

Sfecla pentru zahăr are un consum ridicat de microelemente și, dintre acestea, deosebit de importante sunt borul și manganul. Aplicarea foliară a

35

borului stimulează alungirea celulelor, asigură stabilitatea pereților celulari și creșterea masei rădăcinilor, sporește digestia, îmbunățățește puritatea sucului și influențează pozitiv cantitatea de zahăr rafinat. Plantele tratate nu mai sunt preferate de insecte și sunt mai puțin afectate de putregaiul “inimii sfeclei” – simptomul tipic al carenței de bor.

Tratamentele foliare cu mangan asigură dezvoltarea unui aparat foliar sănătos, stimulează formarea rădăcinilor secundare, contribuie la creșterea producției și calității acesteia. Este implicat în formarea cloroplastelor, reprezintă o componentă importantă a biosintezei acizilor grași, influențează echilibrul energetic prin controlul metabolismului glucidic, participă la sinteza vitaminei C, iar metabolizarea nitraților la nivelul frunzelor este posibilă doar în prezența ionilor de mangan.

Recomandările Lebosol® pentru cultura de sfeclă pentru zahăr sunt:

Între stadiul de 4 frunze și închiderea completă a rândurilor (BBCH 14-49)

Contra stresului climatic și post-erbicidare, pentru plante viguroase și creșterea ulterioară a conținutului de zahăr din rădăcini, recomandăm aplicarea produsului Aminosol® (58% aminoacizi), în doză de 2-3 l/ha. Sfecla pentru zahăr este foarte sensibilă în fazele inițiale de dezvoltare. Condițiile meteorologice extreme (de exemplu frigul pe timpul nopții sau temperaturile ridicate din timpul zilei) contribuie la dezvoltarea neuniformă a tinerelor plante. Aminosol® ajută la creșterea toleranței plantelor la tratamentele cu erbicide și stimulează creșterea sănătoasă a acestora. Testele efectuate pe parcursul a 5 ani arată că fertilizarea foliară cu Aminosol® influențează pozitiv conținutul de zahăr rafinat. Asociația de fermieri din Franken (Germania) a comparat mai mulți fertilizanți foliari, dintre care Aminosol® s-a dovedit a fi cea mai bună variantă. Pe suprafața fertilizată foliar cu Aminosol®, aplicat la închiderea rândurilor, s-a înregistrat o creștere medie de 2,5% a conținutului de zahăr rafinat/ha.

Împotriva uscării rozetei de frunze și putregaiului “inimii sfeclei” dar și pentru creșterea producției și calității acesteia, recomandăm aplicarea a 3 l/ha Lebosol®-Bor (150 g/l B) între faza de 6 frunze și dezvoltarea completă a aparatului foliar.

Magneziul și sulful sunt foarte importante pentru vitalitatea și productivitatea culturii, drept pentru care recomandăm aplicarea produsului Lebosol®-MagS SC (350 g/l MgO, 241 g/l S elementar), 1-2 tratamente cu 3-5 l/ha între faza de 6 frunze și dezvoltarea completă a aparatului foliar.

Pentru intensificarea absorbției și metabolizării azotului și pentru stimularea creșterii vegetative, în special pe terenurile cu pH sub 7,5-8 recomandăm aplicarea a 0,25 l/ha Lebosol®-Molibden (214 g/l Mo).

36

Sfecla pentru zahăr este o mare consumatoare de potasiu. Prin comparație cu alte culturi, aceasta asimilează cele mai mari cantități de potasiu (până la 450 kg/ha K2O), din care 2/3 ajung în frunză. Pentru completarea fertilizării cu potasiu, în perioada de consum intens, recomandăm 1-2 aplicări cu 6-10 l/ha Lebosol®-Potasiu TS340 (44 g/l N, 340 g/l K2O, 231 g/l S) sau 1-2 aplicări cu 5-8 l/ha Lebosol®-PK Max (386 g/l P2O5, 435 g/l K2O).

Rezistența generală a plantelor este conferită de o aprovizionare corespunzătoare cu mangan. De aceea, sunt necesare 1-2 tratamente cu 1 l/ha Lebosol®-Mangan500 SC (500 g/l Mn) sau 1 l/ha Lebosol®-Mangan Gold SC între faza de 6 frunze și închiderea rândului.

Adjuvanți

Herbosol®, în doză de 0,4 l/ha, este cel mai bun adjuvant pentru erbicidele peliculare, deoarece îmbunătățește aderența acestora la particulele de sol și le menține în stratul superficial (0-5 cm), previne fotodegradarea substanțelor active și reduce semnificativ driftul.

Lebosol®-Schaumstopp previne formarea spumei în procesul de pregătire a soluțiilor de stropit. Se recomandă adăugarea a 1,4 ml/100 l apă înainte de produsele de protecție/fertilizare foliară.

Lebosol®-Acid citric reglează pH-ul apei folosită la tratamente, pentru a preveni fenomenul de hidroliză alcalină a substanțelor active din produsele de protecția plantelor, asigurându-le astfel eficacitatea. Doza folosită variază în funcție de caracteristicile sursei de apă și se recomandă, pentru început, 20 ml/100 l apă și apoi creșterea ușoară până la atingerea pH-ului dorit. Lebosol®-Acid citric se introduce în apă înainte de oricare alt produs, barbotând continuu.

Pentru a primi recomandări personalizate de fertilizare foliară a culturii de sfeclă pentru zahăr în funcție de condițiile din teren, vă rugăm sa contactați reprezentantul tehnic Lebosol® arondat zonei dumneavoastră. Echipa Lebosol România

Ce culturi agricole au fost salvate de ploile din ultima perioadă! Ramona Dascălu - 14 mai 2020 Seceta și-a pus amprenta pe acest an agricol, mulți fermieri fiind nevoiți fie să întoarcă culturile, fie să asiste neputincioși la compromiterea culturilor în câmp. Încă din luna martie, agricultorii au sperat să vină ploile, însă acestea s-au lăsat mult timp așteptate astfel că abia la începutul acestei luni au căzut ceva precipitații care au reușit să mai salveze pe ici pe colo munca oamenilor.

37

Bacău se numără printre județele în care ploile au salvat o parte din culturile agricole însămânțate în toamnă, însă nu toți fermierii băcăuani au fost norocoși întrucât precipitațiile au căzut în cantități diferite, de la zonă la zonă. Astfel, dacă în unele zone din nordul județului (cum ar fi Itești), s-au înregistrat și 40 l/mp, în zona de nord-est, în schimb, acestea au fost abia la jumătate (circa 15-20 l/mp la Roșiori și Dămienești).

Tragic este că zona de sud-est a județului (Răchitoasa, Podu Turcului), care este și cea mai săracă, a fost ocolită de ploi, nebeneficiind deloc de precipitații.

Printre culturile care au rezistat secetei cumplite și cu ajutorul precipitațiilor căzute în ultima perioadă își vor reveni se numără lucerna și sfecla de zahăr.

”Aceste precipitații sunt salvatoare pentru o bună parte din culturile agricole din județul Bacău. Au un efect foarte bun pentru culturile înființate în a doua epocă, în această primăvară, având în vedere că, la această dată, sunt în cea mai mare parte încheiate lucrările de semănat. La culturile însămânțate în prima epocă, unde plantele au răsărit pe baza umidității din sol, suferind din cauza secetei, pot fi situații în care plantele au pierit în proporție mare, cultura fiind compromisă.

Dar, sunt și situații în care plantele au rezistat și, cu aceste precipitații, își vor reveni, cum este cazul lucernei și sfeclei de zahăr”, a explicat Adrian Solomon, directorul executiv al Direcției pentru Agricultură Județeană (DAJ) Bacău, potrivit desteptarea.ro. 

Cei a căror culturi nu au fost salvate de ploi rămân cu speranța despăgubirilor acordate de ministerul Agriculturii în baza rapoartelor întocmite de comisiile de evaluare a pagubelor provocate de secetă.

COOPERATIVA ȚARA MEA: CEAPA DIN POLONIA AJUNGE MAI REPEDE ÎN MAGAZIN DECÂT CEA DIN ROMÂNIA!

38

Agroinfo 13 mai 2020 -

AJUTOR URGENT PENTRU MICII FERMIERI. Analiza de piaţă făcută de Cooperativa Agricolă Ţara Mea în ultimii 5 ani arată că fermierii români sunt capabili să asigure consumul integral de legume şi fructe pentru țară. Sunt capabili să asigure și necesarul de carne, lapte. etc. Cu toate astea, ceapa din Polonia ajunge mai repede în magazin decât cea din România. Micii fermieri români trebuie urgent ajutați să supraviețuiască!

"Producătorii români s-au confruntat, în ultima perioadă, cu pierderi enorme, din cauza faptului că lanţurile de livrare au fost grav afectate de situaţia Covid. Pentru că este extrem de greu să anticipeze comenzile, multe legume au rămas nerecoltate pe câmp sau nelivrate, aducând pierderi masive în activităţile micilor producători. Lupta dintre producătorii români şi hypermarketuri trebuie sa înceteze. Ambele părţi au perfectă dreptate. Din verigă lipsea un lanţ, o altă meserie, aşa cum este peste tot în lume. De azi înainte, centralizarea comenzilor, sortarea ambalarea şi livrarea devin treaba specialiştilor de la Cooperativa Ţara Mea", susţin reprezentanţii Cooperativei Țara Mea, într-un comunicat remis astăzi presei.

Analiza de piaţă făcută de Cooperativă în ultimii 5 ani arată că România este capabilă să asigure consumul integral de legume şi fructe al locuitorilor săi.

Reprezentanţii Cooperativei susţin că fermierii români pot oferi produsele necesare, iar hypermarketurile, în ciuda părerii generale, vor să distribuie produse româneşti prin reţele proprii, însă singurele verigi lipsă în acest lanţ sunt absenţa aparaturii şi a centrelor de colectare şi lipsa de experienţă a producătorilor în estimarea, centralizarea, sortarea şi livrarea legumelor.

"Precomenzile şi însămânţarea trebuie făcute centralizat, cu un an înainte, pe baza estimărilor din anul trecut. E firesc ca un hypermarket să nu poată lucra cu 300 de producători mici. Aceasta este o altă activitate, care necesită organizare şi cunoaşterea perfectă a lanţului de producţie.

Am preluat noi acest proces anevoios pentru fermierii români, pentru 150 de fermieri APIA, în această perioadă extrem de plină de încercări pentru ei. Am reuşit deja să îi centralizăm, să înţelegem nevoia fiecăruia şi din data de 6 mai să livrăm. Mesajul pentru hypermarketuri este: producătorii români îşi fac treaba lor: produc. Restul este altă meserie, nu trebuie condamnaţi. Mesajul pentru producătorii supăraţi pe hypermarketuri este: hypermarkepturile îşi fac treaba lor: vând. Centralizarea, respectarea comenzilor, ambalarea şi livrarea sunt altă meserie", spune preşedintele Cooperativei Ţara Mea, Florin Burculescu.

39

În acest context, reprezentantul asociaţiei afirmă că sistemele profesionale de irigaţie, cel puţin la fermierii mici, sunt aproape inexistente, iar irigarea în primul rând şi apoi toate procesele sine qua non pentru producţia de legume sunt executate cu maşini rudimentare şi greu de utilizat. "Este urgent să investim în agricultură. În primul rând în sistemele de irigaţii, apoi într-un kit de supravieţuire a agricultorului, care să conţină cel puţin insecticide şi îngrăşăminte, în linii de sortare şi ambalare. Nu e firesc să ajungem să producem, în propria ţară, legume mai scumpe decât cele din import, doar pentru că nu avem maşini. Au fost situaţii în care a ajuns mai repede ceapa verde din Polonia decât din România, pentru că fermierii noştri recoltează manual", subliniază Burculescu.

Cooperativa Ţara Mea atrage atenţia că, deşi România are un teren fertil, oameni dornici de muncă şi o capacitate de producţie enormă, lipsesc aproape complet aparatura, sistemele de irigaţie, centrele de sortare, stocare şi de ambalare, centralizarea. În această perioadă, ţările din jur, spre exemplu Polonia, au înţeles şi au investit enorm în agricultură şi astfel pot să facă export.

"Este cel mai oportun moment să investim în agricultura românească, măcar cât să asigurăm integral consumul propriu, pentru întreaga ţară. Putem face asta. Teren există, fermierii noştri sunt oameni muncitori, iar partea care lipseşte din lanţ - comenzile şi distribuţia - o vom asigura noi. Fermierii au nevoie de centre de colectare şi de aparatură performantă ca să poată face fata cerinţelor hypermarketurilor", a adăugat preşedintele Cooperativei Ţara Mea. Sursa: Agerpres

Apel către micii crescători: Nu lăsați găinile și rațele libere în afara gospodăriei! Ramona Dascălu - 13 mai 2020

Nu lăsați libere, în afara gospodăriei, păsările de curte! Este apelul transmis de către autoritățile locale pentru micii fermieri și gospodarii din localitatea Giulvaz, județul Timiș. Așa cum a scris și Agrointeligența – AGROINTEL.RO, în urmă cu o săptămână, gripa aviară amenință județele din vestul României, după ce au fost descoperite focare în Ungaria, în regiuni situate aproape de granița cu țara noastră, iar autoritățile competente au început să ia

40

măsuri care să împiedice pătrunderea gripei aviare și în gospodăriile românilor.

Astfel, primăria comunei Giulvaz, din județul Timiș, a emis o dispoziție prin care anunță crescătorii de păsări că sunt obligați ca în această perioadă, în care gripa aviară a fost descoperită în mai multe țări din Uniunea Europeană, să își țină păsările în adăposturi astfel încât să fie evitat contactul cu păsările sălbatice.

În documentul emis de primăria Giulvaz se specifică clar că fiecare crescător care se confruntă cu un caz de boală sau de mortalitate în rândul păsărilor pe care le deține în gospodărie, trebuie să anunțe în cel mai scurt timp medicul veterinar din zonă sau DSVSA Timiș.

”Având în vedere apariția și evoluția gripei aviare în mai multe state membre ale Uniunii Europene, aveți obligația de a menține păsările în adăposturi adecvate astfel încât să se evite contactul cu păsările sălbatice.

Astfel, se interzice lăsarea liberă în afara gospodăriei a păsărilor domestice și orice caz de boală sau mortalitate va fi anunțat imediat medicul veterinar de liberă practică împuternicit, din zona administrativă a fiecărei primării, medicul veterinar oficial și DSVSA Timiș, la telefon 0256.204.911”, se arată în documentul emis de primăria Giulvaz.

Super-oaia de România! Noua rasă de ovine care vrea să revoluționeze industria cărnii românești! agrointeligenta.ro - 14 mai 2020

O nouă rasă autohtonă de ovine se pregătește să fie lansată pe piață pentru crescătorii români de ovine. În cadrul Stațiunii de Cercetare – Dezvoltare Popăuți  se lucrează din venituri proprii la formarea unei rase noi de ovine specializată pe producția de carne ce are ca bază de plecare de plecare sunt rasele Karakul de Botoșani și oaia de carne Palas.

”Momentan avem un nucleu de circa 350 de capete femele ovine din noua rasă.  Suntem la început până când nu consolidăm caracterele morfo-productive și să aibă un standard al rasei pentru a putea fi omologată nu

41

putem valorifica. Dar suntem în plin progres iar oile au fost văzute și de domnul ministrul Adrian Oros care a fost impresionat și a subliniat că avem nevoie pe piață de o rasă specializată pe carne”, a explicat pentru Agrointeligența-AGROINTEL.RO, Ionică Nechifor, președintele Stațiunii de Cercetare de la Popăuți care este și coordonatorul proiectului științific.

Acesta ne-a transmis și câteva caracteristici tehnice ale noii rase de ovine. ”Rezultatul scontat este de mețiș de tip F1 (Karakul de Botoşani 50% x Oaia de Carne Palas 50%)  cu un spor mediu zilnic de 210 g/cap/zi, mai mare cu 30% comparativ cu Karakul și randamentul mai mare la sacrificare: 50-52%. În plus, se îmbunătăţeşte raportul muşchi/grăsime/oase în favoarea masei musculare. Încadrarea carcaselor după clasa de conformaţie (SEUROP) în clase superioare: U – 30%, R – 50%, O – 15; prolificitate 110-120%”, a explicat Ionică Nechifor.

A doua categorie este cea de metiși de tip R (R1, R2, R3) (Karakul de Botoşani 25%, 12,5% respectiv 6,25% x Oaia de Carne Palas 75%, 87,5% respectiv 93,75%) cu o masă corporal de 60-75 kg la oi, 100-125 kg la berbeci și 30-32 kg la miei de 100 de zile.  ”Sporul mediu zilnic etse de 300g/cap, randamentul mai mare la sacrificare – 51-53%. Se îmbunătăţeşte raportul muşchi/grăsime/oase în favoarea masei musculare în favoarea masei musculare (61/18/21). Încadrarea carcaselor după clasa de conformaţie (SEUROP) în clase superioare: E – 25%, U – 50%, R – 25%; încadrarea carcaselor după gradul de îngrăşare în clasa 2; prolificitate 115-155%”.

Ce impact se așteaptă cercetătorii de la Popăuți în aibă noua rasă în piața de creștere a ovinelor

În primul rând, extinderea zonei de creştere a ovinelor din toate rasele cu indivizi cu înalte performanţe productive şi reproductive , fără o predispoziţie la îmbolnăviri, creşterea veniturilor crescătorilor de ovine ca urmare a unei cât mai bune organizări şi coordonări a procesului economico-productiv şi a creşterii productivităţii muncii în exploataţiile zootehnice.

”Se mai dorește creşterea interesului şi a receptivităţii crescătorilor de ovine pentru însuşirea diferitelor metode de o mai mare acurateţe în tehnologiile de ameliorare, creştere şi exploatare a ovinelor; deplasarea unui important segment al populaţiei din alte ramuri agricole sau chiar din industrie spre sectorul de creştere a animalelor; accelerarea ritmului de selecţie şi ameliorare a diferitelor caractere de producţie ale rumegătoarelor mici în fermele private; accelerarea ritmului de integrare a rezultatelor cercetării ştiinţifice în sfera economico-productivă; obţinerea unor produse animaliere ecologice (carne, lapte) de înaltă valoare biologică şi de pretabilitate industrială datorită menţinerii, îmbunătăţirii şi promovării unui fond genetic

42

sănătos, viguros (rasa Karakul de Botoșani este mai sensibilă la o climă umedă)”, ne-a mai transmis directorul Stațiunii de Cercetare Popăuți.

Ionică Nechifor a mai completat că recurgerea la materialul genetic calitativ conduce la câştigul de productivitate, păstrarea resurselor disponibile şi minimalizarea efectelor pentru mediu şi la furnizarea diferitelor tipuri şi calităţi de produse căutate de comunitate.

”Se mai țintește și creşterea competitivităţii produselor animaliere provenite din exploatarea rumegătoarelor mici datorită diversificării gamei lor şi particularităţilor ecologice; crearea condiţiilor de identificare şi trasabilitate ale ovinelor şi ale producţiilor acestora în toate tipurile de exploataţii zootehnice, dar mai ales în fermele private, încât acestea să penetreze mai uşor şi mai rapid pe pieţele interne şi internaţionale; alternativa și oportunitatea pentru fermele private, de a creste veniturile întrucât, există o cerință foarte mare pe piețele cu tradiție în consumul cărnii de oaie”, explică directorul stațiunii de la Botoșani.

Rasa de la Popăuți l-a impresionat și pe ministrul agriculturii, Adrian Oros

Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a efectuat vineri, 8 mai, o vizită în județul Botoșani iar pe lista șefului de la agricultură s-a aflat și Stațiunea de Cercetare de la Popăuți unde Adrian Oros a putut să vadă progresele făcute de cercetători.

”Cu toții căutăm carne și produse lactate de calitate atunci când mergem la cumpărături! Aceasta este și responsabilitatea cercetătorilor de la Stațiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Creșterea Ovinelor și Caprinelor Popăuţi, singura unitate din țară care are ca obiect de activitate cercetarea rasei de ovine Karakul. Pornind de la oile karakul şi încrucişându-le în rase specializate pentru producţia de carne şi pentru producţia de lapte, cercetătorii au reușit crearea unor exemplare perfect adaptate condiţiilor noastre de mediu şi aici mă refer la precipitaţii, temperaturi şi specific zonal. Și la noi se poate!”, a comentat Oros în spațiul online.

43

Echipa de cercetători: CSIII.dr.ing.Ionică NECHIFOR- COORDONATOR, Prof. dr.ing. Pascal Ctin – Secretar Știintific, dr.ing. Bălteanu Vaentin –genetician CS II, dr.med.vet. Florea Marian – CS III

Seceta a făcut prăpăd în Constanța  Viorela Pitulice La mai 14, 2020

 Circa 1,1 milioane de hectare de culturi agricole sunt calamitate din cauza secetei la acest moment, cele mai mari supafețe fiind înregistrate în judeţele Constanţa, 416.000 hectare, Tulcea – 129.000 hectare și Ialomița – 123.000 ha, a declarat ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Oros. Cât privește suprafețele irigate, acestea abia depășesc 222.000 hectare

 “Avem până acum situaţia centralizată legată de declaraţiile suprafeţelor calamitate şi raportată la declaraţiile fermierilor. Suprafaţa calamitată este de 1,1 milioane hectare. Echipele de constatare a pagubelor produse de seceta lucrează, au lucrat şi sâmbătă şi duminică, astfel încât acolo unde fermierii doresc întoarcerea culturilor să aibă posibilitatea să o facă.

Judeţele cu suprafeţele calamitate cele mai mari sunt Constanţa, care are 416.000 hectare calamitate, iar suprafaţa irigată acum 13.000 de hectare, şi Tulcea, care are o suprafaţă calamitată de 129.000 de hectare, iar aici se irigă pe 13.000 hectare. Ialomiţa cu 123.000 de hectare calamitate, iar suprafaţa irigată 25.000 de hectare, Brăila, cu 97.000 de hectare calamitate, iar suprafaţa irigată 100.000 hectare, Buzău – 75.000 de hectare calamitate şi 7.000 hectare irigate, iar judeţul Galaţi 61.000 de hectare calamitate şi o suprafaţă irigată de 27.000 de hectare.

Practic, astăzi, se irigă în total ţară pe 222.131 hectare, apa fiind introdusă pe 2.100 kilometri de canal”, a precizat Oros.

În condițiile secetei din acest an, estimările privind recolta de cereale devin tot mai reținute de la o lună la alta.

La grâu, de exemplu, prognozile se ridică undeva la 5 milioane de tone, față de peste 10 milioane de tone, în 2019, ceea ce va afecta serios activitatea traderilor. După cum bine se știe, România este un jucător important pe piața internațională a cerealelor.

FERMIERII ISI DORESC INCHIDEREA STATIILOR DE LANSARE A RACHETELOR ANTIGRINDINA Agroromania.ro 14 Mai 2020 Sistemul national antigrindina, una dintre investitiile majoare ale guvernantilor, a fost prezentat drept cea mai buna solutie in vederea

44

stoparii fenomenelor meteorologice nefaste pentru culturi. Chiar daca era anuntata de catre autoritati ca o masura eficienta pentru fermieri si culturile acestora, consecintele sistemului, extrem de costisitor de altfel, par sa fi fost omise de catre guvernanti.

La o scurta perioada de la implementarea sistemului, fermierii care au beneficiat de acesta se confrunta, in prezent, cu un fenomen de seceta extrema care, sustin ei, este o consecinta a rachetelor antigrindina care au diminuat pana la limitele cele mai joase cantitatea de precipitatii atat de necesare pentru culturi. “Lucrez de 27 de ani in agricultura. Pana in 2012-2013, aveam ploi constante. In momentul in care s-a infiintat sistemul de rachete antigrindina, in zona noastra precipitatiile au scazut foarte mult”, spune Constantin Duta, unul dintre fermierii care au simtit din plin consecintele programului prezentat ca o solutie de optimizare a sectorului agricol de catre autoritati. “In perioada in care lucram cu o tehnologie foarte simpla, cu o singura fertilizare in toamna si una in primavara, niciodata nu am avut productii mai mici de 5-6 tone la hectar la grau si 10 tone la porumb. Acum, cu o tehnologie mult mai complexa, cu utilaje mult mai performante, abia facem 4-5 tone la grau si 6-8 la porumb”, isi continua acesta argumentatia.

Fermierii doresc sa atraga atentia autoritatilor prin proteste la adresa sistemului antigrindinaExclusiv - beneficiati acum de Oferta Speciala de mai jos:

Dupa ce toti fermierii din judetul Prahova au observat efectele negative pe care acest sistem le genereaza, au hotarat sa ia initiativa: “Suntem complet nemultumiti de efectele tragerilor cu rachete asa-zise antigrindina. Dupa parerea noastra si din observatiile noastre indeparteaza ploile. Toate ploile care scapa de arcul carpatic sunt indepartate cu rachete antigrindina, astfel ca nu mai ajung in zona de campie a judetului Prahova”, a declarat pentru publicatia AgroTeca, Adrian Mocanu, presedintele filialei Prahova a Ligii Asociatiilor de Producatori Agricoli din Romania (LAPAR).Principalul semnal de alarma tras de catre fermieri este reprezentat de scaderea drastica a productivitatii culturilor, fapt ce poate genera o adevarata criza alimentara in Romania, in aceasta toamna. Acestia sustin ca actiunile guvernantilor sunt orientate impotriva propriilor cetateni, fiind o adevarata amenintare la adresa securitatii alimentare din Romania, si solicita Ministrului Agriculturii, Adrian Oros, sa ia de urgenta o serie de masuri in privinta inchiderii statiilor de lansare a rachetelor antigrindina.

Culturile agricole, atacate de ciori înfometate: ”Autoritățile ne-au spus că sunt protejate de lege!” agrointeligenta.ro - 14 mai 2020

45

Seceta prelungită din această primăvară a mai adus un necaz fermierilor, pe lângă culturile pierdute. Lipsa mâncării a dus la înfometarea ciorile care au atacat culturile mai ales cele de porumb. Preferatele lor sunt acum semințele germinate din pământ iar păsările au făcut prăpăd pe unele terenuri de la marginea orașului clujean Gherla, spre Băița și Hășdate.

„Sunt zeci de hectare afectate de atacul ciorilor. Am investit în utilaje și teren, vrem să muncim, nu să întindem mâna, ca alții, dar nu putem. Eu am terenuri lângă groapa de gunoi, sunt distruse în proporție de 99%. Nu putem continua în ritmul ăsta. La pagubele de până acum, lucrăm degeaba”, s-a plâns Viorel Man, un fermier care face agricultură de 15 ani, potrivit www.gherlainfo.ro.

Fermierii din zonă consideră că fenomenul este unul extrem de grav și că responsabilii ridică din umeri, fără să facă nimic.

„Ne tot spun că sunt protejate de lege, vânătorii nu mișcă nimic, primăria la fel. Noi nu cerem ajutoare de la primărie, ca alții, nu stăm cu mâna întinsă, le cerem doar să-și facă treaba pentru care sunt plătiți. Dacă tot nu rezolvă problema, vom cere să ne scutească de impozit. Vor avea încasări mai mici, să-și reducă și ei salariile!”, mai spune fermierul.

În plin sezon agricol de primăvară, fermierii sunt îngroziți de pagubele făcute și se tem că își vor pierde afacerile.

Administrația locală nu a găsit încă o soluție pentru alungarea ciorilor. Tentative au fost, dar nu au dat roade. S-au adus pompierii și s-a încercat distrugerea cuiburilor cu jet de apă, s-au tăiat crengi din copacii înalți, ba chiar s-a montat în parc și un aparat, care scoate zgomote stridente. Ciorile sunt neclintite, ba chiar se înmulțesc. Problema spinoasă a ajuns și în consiliul local. La un moment dat cineva a propus să se folosească un uliu ciorar.

Până se întâmplă ceva concret care să îi scape de necaz, fermierii umblă după comisii, care să le stabilească pagubele. Dar și acestea vor acoperi doar o mică parte a cheltuielilor făcute.

46

ASF emite certificatul de înregistrare a obligaţiunilor de 11,5 mil. lei emise de Norofert  Tibi Oprea 14.05.2020

Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a autorizat în şedinţa de miercuri emiterea certificatului de înregistrare a obligaţiunilor emise de producătorul de îngrăşăminte organice Norofert în vederea admiterii la tranzacţionare pe sistemul multilateral de tranzacţionare al Bursei, potrivit unui comunicat de presă. 

Compania a atras 11,5 milioane de lei de la investitori într-un plasament privat din ianuarie. În cadrul ofertei au fost scoase la vânzare 115.000 de obligaţiuni corporative cu valoarea nominală de 100 de lei şi scadenţa la 5 ani. Rata dobânzii care trebuie plătită semestrial a fost stabilită la 8,5%. Data debutului la tranzacţionare urmează a fi anunţată. 

Roșiile „roz ”de Albești se vând în piețele din Sibiu  Alina Trana 14 mai 2020

Astăzi am ajuns în ferma de legume a familiei Dragu din localitatea Albești-Simnicu de Sus. L-am găsit alături de familie la recoltat de roșii din soiurile „Primadona” și „Roza”. Fiul său, Cosmin Dragu, absolvent al facultății de Agronomie este beneficiar al programului „Tomata” și muncește împreună cu soția sa la ferma din Albești.

Produsele le valorifică direct, în piețele din Sibiu: „Nu vindem în piețele din Craiova. Noi am moștenit, să zicem așa, masa de vânzare din Piața Cibin-Sibiu de la soacra mea. Aceasta își vindea legumele produse în localitatea Ișalnița numai în orașul Sibiu. De zece ani vindem și noi tot acolo. Prețurile sunt mai mari, vindem roșiile cu 15 respectiv 20 de lei per kilogram. Acolo puterea financiară este mult mai mare”,ne-a declarat Ion Dragu.

47

În solarii mai are plantate și alte legume. La castraveți a început recoltatul de săptămâna trecută și urmează să planteze în câmp vinetele. Ardeiul este deja în solarii, iar răsadul de conopidă este pregătit. În câmp are dovlecei, salată, fasole și ceapă verde. În ferma Dragu există continuitate în producerea legumelor până în luna decembrie. Fiul, nora și soția muncesc de dimineață până seara tarziu.

Am cunoscut astazi o famile extraordinară. Ne-a primit cu zâmbetul pe buze. Ion Dragu povestește că -i place să-i ajute pe toți cei care-i cer sprijinul: „Mă duc să construiesc solarii la prieteni și îi învăț să cultive. Și eu la rândul meu am primt ajutor. Deși nu sunt din Dolj, m-am născut în Vâlcea, după ce m-am căsătorit cu o doljeancă nu m-am mai întors. În Ișalnița, comună recunoscută pentru culturile de legume, soacra mea ne-a ajutat să devenim producatori de legume. Și de atunci asta facem. Am avut și o mica fermă de vaci din rasa Holstein, dar acum am rămas doar producatori de legume”.

În afară de programul de minimis Tomata, Cosmin Dragu a mai accesat un proiect în valoare de 50000 de euro pentru achiziția de utilaje agricole. Ne dorim să prezentăm astfel de fermieri și poveștile lor de succes! Muncesc foarte mult, dar au și satisfacții: gospodării frumoase, familii unite și produse românești de calitate! Ziarul Agricol ajunge în toate fermele și gospodăriile din Oltenia!

RomâniaFuncționează. 15.000 lei net pe ștat la Curtici De Bogdan Popovici La mai 14, 2020

48

„Fermierul oamenilor” Dimitrie Muscă își îngrijește cu mare atenție ceea ce crede el că face toți banii din lume: capitalul uman.

Tot timpul spune că dacă nu îngrijești oamenii, nu integrezi și nu ai reguli clare nu ajungi în business nicăieri. Pasiunea și priceperea lui în meserie el pare să nu le pună la socoteală, sunt de la sine înțelese.

Îmi repetă „Mitru” Muscă de multe ori cu mândrie implicită: „eu vin din vegetal”.

În familia lui au decis că specialistul viitorului și priceput tare „la animale” este fiul lui Călin. Se pricepe foarte bine și Dimitrie Muscă, de aceea îi strălucesc ochii când vorbește despre cele peste 1.500 de vaci ale sale altele decât cele 1.600 de vaci ale fiului său.

Șeful fermei sale de vaci „deconspiră” cât de atenți sunt cu animalele și cât de departe „bat”.

https://youtu.be/-KthrONIsCE

Vom urmări împreună în stare de alertă secretele integrării lui Dimitrie Muscă. Dar alerta maximă începe cum spuneam de la grija față de oameni.

Este foarte multumit că în holding-ul pe care îl conduce nu există salarii minime pe economie și că absolut toate salariile sunt platite „la vedere” pe ștat.

I se pare normal să plătească pe timpul vârfului de activitate un tractorist cu 13.000 de lei net pe ștat, iar inginerii să încaseze 15.000 lei net pe ștat. Este bucuros că are acoperite toate posturile. Toți cei 500 de oameni au multe alte beneficii. Dar cel mai important lucru este legătura care s-a stabilit între el și

49

oameni. Are aceeași asistentă din 1987 și mulți dintre conducători sunt împreună cu el de zeci de ani. Capitalul uman înainte de toate.

https://youtu.be/FbXIa4bmSnE

Cooperativa Tara Mea livreaza rosii de la 150 producatori romani in hipermarketur Agrostandard | 14 May, 2020 |

Cooperativa Tara Mea livreaza rosii romanesti, incepand cu data de 6 mai, in hipermarketuri! Din luna aprilie, Cooperativa Tara Mea a preluat activitatea de centralizare, stocare si livrare a 150 de producatori romani de legume, urmand sa ii ajute sa livreze productia catre hipermarketuri. Dupa procesul de inregistrare si centralizare, au inceput livrarile catre hipermarketuri. Producatorii romani s-au confruntat, in ultima perioada, cu pierderi enorme, din cauza faptului ca lanturile de livrare au fost grav afectate de pendemia de coronavirus. Pentru ca micilor producatori le este extrem de greu sa anticipeze comenzile, multe legume au ramas nerecoltate pe camp sau nelivrate, ceea ce le-a adus pierderi masive in activitate, se arata intr-un comunicat al Cooperativei Tara Mea.

Analiza de piata facuta de Cooperativa Tara Mea in ultimii 5 ani arata ca Romania este perfect capabila sa asigure consumul integral de legume si fructe pentru locuitorii sai. Fermierii romani sunt oameni muncitori, iar hipermarketurile, in ciuda parerii generale, sunt foarte dornice sa distribuie produse romanesti pentru romani. Singurele verigi lipsa in acest lant sunt lipsa aparaturii si a centrelor de colectare si lipsa fireasca de experienta a producatorilor in estimarea, centralizarea, sortarea si livrarea legumelor.

„Precomenzile si insamantarea trebuie facute centralizat, cu un an inainte, pe baza estimarilor din anul trecut. E firesc ca un hipermarket sa nu poata lucra cu 300 de producatori mici. Aceasta este o alta activitate, care necesita organizare si cunoasterea perfecta a lantului de productie. Am preluat noi acest proces anevoios pentru fermierii romani, pentru 150 de fermieri APIA, in aceasta perioada extrem de plina de incercari pentru ei. Am reusit deja sa ii centralizam si sa intelegem nevoia fiecaruia si din data de 6 mai incepem sa livram. Mesajul pentru hipermarketuri este ca producatorii romani isi fac

50

treaba lor: produc. Restul este alta meserie, nu trebuie condamnati. Mesajul pentru producatorii suparati pe hypermarketuri este: hypermarkepturile isi fac treaba lor: vand. Centralizarea, respectarea comenzilor, ambalarea si livrarea sunt alta meserie”, a declarat Florin Burculescu, presedintele Cooperativei Tara Mea.

Problema sistemelor de irigatii

Sistemele profesionale de irigatie, cel putin la fermierii mici, sunt aproape inexistente. Irigarea in primul rand si apoi toate procesele sine qua non pentru productia de legume sunt executate cu masini rudimentare si greu de utilizat. Tocmai de aceea sunt necesare investitii.

‘Este urgent sa investim in agricultura. In primul rand in sistemele de irigatii, apoi intr-un kit de supravietuire a agricultorului, care sa contina cel putin insecticide si ingrasaminte, in linii de sortare si ambalare. Nu e firesc sa ajungem sa producem, in propria tara, legume mai scumpe decat cele din import, doar pentru ca nu avem masini. Au fost situatii in care a ajuns mai repede ceapa verde din Polonia decat din Romania, pentru ca fermierii nostri recolteaza manual”, se arata in comunicat.

Cel mai bun moment sa investim in agricultura!

Cooperativa Tara Mea atrage atentia ca Romania are un teren fertil, oameni dornici de munca si o capacitate de productie enorma. Pe de alta parte, ne lipsesc aproape complet aparatura, sistemele de irigatie, centrele de sortare, stocare si de ambalare, centralizarea. In aceasta perioada, tarile din jur, spre exemplu Polonia, au inteles si au investit enorm in agricultura. Prin urmare pot sa faca export.

„Este cel mai oportun moment sa investim in agricultura romaneasca, macar cat sa asiguram integral consumul propriu, pentru intreaga tara. Putem face asta. Teren exista, fermierii nostri sunt oameni muncitori, iar partea care lipseste din lant – comenzile si distributia – o vom asigura noi. Fermierii au nevoie de centre de colectare si de aparatura performanta ca sa poata face fata cerintelor hipermarketurilor”, a mai spus Florin Burculescu.

Tranzacție: Un conglomerat din Abu Dhabi cumpără 50% din Al Dahra Holding Company, care operează și Insula Mare a Brăilei AGRIBUSINESS Mohamed Hassan Alsuwaidi, CEO ADQ Profit.ro scris astăzi, ADQ, companie cu un portofoliu divers de companii, care acoperă sectoarele-cheie ale economiei non-petroliere din Abu Dhabi, a convenit să achiziționeze o participație de 50% din Al Dahra Holding Company,

51

o multinațională lider în sectorul agroalimentar, specializată în hrana animalelor și produsele alimentare esențiale, ce operează și Insula Mare a Brăilei.

ADQ deține acțiuni inclusiv în compania aeriană Wizz Air Abu Dhabi. Achiziția pachetului de acțiuni Al Dahra cu sediul în Abu Dhabi este supusă anumitor aprobări de reglementare. La finalizare, operațiunea va extinde domeniul de aplicare al investițiilor agroalimentare ale ADQ, care include, de asemenea, Agthia PJSC, Al Foah Company și Silal, scrie Agerpres.

Al Dahra este specializată în cultivarea, producția și comercializarea hranei pentru animale și a mărfurilor alimentare esențiale și în gestionarea end-to-end a lanțului de furnizare. Cu o forță de muncă de 5.000 de angajați, Al Dahra are o prezență în peste 20 de țări și satisface peste 45 de piețe comerciale. În România, Al Dahra deține compania Agricost, care operează cea mai mare fermă din Europa, în Insula Mare a Brăilei.

Al Dahra operează o bancă funciară de 350.000 de acri de teren irigat, cu acces direct la diverse râuri, cum ar fi râurile Dunăre, Colorado și Nil, folosind cele mai noi tehnologii de irigare și utilaje agricole moderne. De-a lungul anilor, compania a făcut investiții semnificative în logistică, asigurând o rețea puternică de transport intern și operațiuni de transport maritim.

Al Dahra deține și operează 15 instalații de prelucrare a furajelor și balotare de ultimă generație la nivel mondial, pentru a satisface nevoile industriei lactate și bovine. De asemenea, compania cultivă diferite tipuri de produse proaspete, inclusiv o gamă largă de fructe și legume, precum și boabe cu infrastructură pentru a facilita comercializarea boabelor. Al Dahra operează trei fabrici de orez cu capacitatea de a furniza 500.000 de tone anual în India, Pakistan și Emiratele Arabe Unite; una dintre aceste mori este situată în zona industrială Khalifa Abu Dhabi (KIZAD), o filială a porturilor Abu Dhabi și care face parte din portofoliul ADQ.

52

De asemenea, compania deține acțiuni la trei fabrici de făină din Grecia și Bulgaria, care au capacitatea de a furniza 500.000 de tone anual. În plus, compania are o fabrică de producție de ulei de măsline în Maroc, cu o capacitate de producție anuală de 10.000 de tone, și ferme de lapte din Serbia și Emiratele Unite cu 20.000 de vaci și o capacitate de producție de 80 de milioane de litri de lapte anual.

Cu sediul central în Abu Dhabi, ADQ a fost înființată în 2018 ca societate publică pe acțiuni (PJSC). Acesta deține un portofoliu divers de întreprinderi majore care acoperă sectoarele cheie ale economiei Abu Dhabi, inclusiv utilități, turism și ospitalitate, aviație, transport, logistică, industrie, imobiliare, mass-media, asistență medicală, agroalimentare și servicii financiare. 

CONFIRMARE În pandemie, principalul producător de banane din regiunea Africa-Caraibe-Pacific, controlat de una dintre cele mai bogate familii din Franța, a intrat în România RETAIL Florentina Dragu Thomas Dincă scris astăzi,

Compania franceză Compagnie Fruitière, cel mai mare producător și distribuitor de banane din regiunea Africa-Caraibe-Pacific, a deschis prima sa filială din România, mutare anunțată de Profit.ro ca fiind pregătită. Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider Cu sediul la București, filiala din România dispune deja și de un depozit de maturare, cu o suprafață de 2.000 de metri pătrați. În primă fază, compania vrea să distribuie banane și alte fructe tropicale în zona Capitalei și în Ploiești, urmând să își extindă rețeaua locală și în alte regiuni.

Compagnie Fruitière, fondată în 1938 la Marsilia de familia Jerome Fabre, una dintre cele mai bogate din Franța, este principalul producător și distribuitor de fructe tropicale din regiunea Africa-Caraibe-Pacific, având o capacitate de comercializare de peste 920.000 de tone de fructe și legume, inclusiv 750.000 de tone de banane în Europa și în întreaga lume. Cu peste 20.700 de angajați, dintre care circa 17.000 în Africa, și cu plantații în Coasta de Fildeș, Senegal, Ghana, Ecuador, Camerun, compania a avut anul trecut afaceri de 740 milioane euro. În 2008 a cumpărat afacerile cu banane ale brandului Dole din Marea Britanie și Franța, iar în 2011 a preluat brandul Dole în Spania și Portugalia. La acest moment, compania, având în portofoliu mărci ca SCB Premium și SCB Ana’dou, operează o rețea de 23 de centre de distribuție în Europa și peste 17 de depozite de maturare, situate în Franța, Spania, Portugalia, Belgia, Marea Britanie, Italia, Ungaria și Olanda.

53

Atenție fermieri și distribuitori! În perioada mai-iulie 2020 se desfășoară Programul Național SCAPA al AIPROM pentru colectarea ambalajelor provenite de la produsele de protecția plantelor! 14 mai 2020 Cotidianul Agricol 

SCAPA de ambalajele produselor de protecția plantelor! Fermierii și distribuitorii care utilizează sau comercializează produse de protecția plantelor pot preda GRATUIT, în cele două campanii de colectare anuale ce se desfășoară în perioadele mai-iulie și octombrie-decembrie, la centrele de colectare SCAPA cantitatea de ambalaje de plastic, metal sau hârtie provenite de la produsele de protecția plantelor pe care o deţine, respectând condițiile de preluare.

Dată fiind situația la nivel mondial generată de pandemia de coronavirus, în acest an, în conformitate cu ordonanțele militare și restricțiile impuse la nivelul întregii țări, colectarea deșeurilor se va face respectând condițiile și recomandările autorităților.

Programul SCAPA în cifre la nivelul anului 2019

De la Bruxelles la Bologna și din Portugalia până în România, programele de colectare a ambalajelor de produse de protecția plantelor colectează și reciclează ambalaje goale de pesticide din întreaga Europă și din peste alte 58 de țări din întreaga lume. Fiecare tonă de plastic reciclată înseamnă economisirea a 6.000 de KW/h de energie.

Potrivit Eurostat, în Uniunea Europeană se produc în medie, într-un an până la 15,8 milioane de tone de deşeuri de ambalaje din plastic, cantitate ce corespunde greutăţii a 83 de balene, 3.160 de elefanţi sau 19.504 de cai.

În 12 ani programul SCAPA a colectat 8.000 tone de deșeuri de ambalaje și, prin contribuția membrilor AIPROM și sprijinul Asociației Europene de

54

Protecția Culturilor – ECPA, investindu-se peste 5,5 milioane de euro. La nivelul anului 2019, membrii AIPROM au pus în piață o cantitate de 2.174 tone de ambalaje, iar prin programul SCAPA s-a colectat o cantitate de 1.315 tone (60,51%), în timp ce cantitatea totală reciclată a fost de 837 tone (63,62% din total cantitate colectată prin programul SCAPA).

Fermierii și distribuitorii de produse de protecția plantelor pot contribui în mod direct la protejarea mediului și la creșterea procentului de colectare și reciclare a ambalajelor prin predarea acestor deșeuri în cadrul programului SCAPA. La nivel național sunt 70 de centre de colectare SCAPA, ce au un program diferit de colectare. Calendarul de colectare SCAPA poate fi consultat pe site-ul AIPROM – https://www.aiprom.ro/proiecte/scapa

Produsele de protecția plantelor joacă un rol important în asigurarea aprovizionării cu alimente, chiar și în momente de criză, protejând plantele de atacul bolilor, dăunătorilor și buruienilor. Numai o plantă sănătoasă poate furniza produse în cantități suficiente și de calitate. Industria de protecția plantelor din România oferă fermierilor toate instrumentele necesare pentru a-și proteja culturile și îi ajută pe fermieri să răspundă cât mai bine cererii de produse agroalimentare.

SCAPA de ambalaje!

Produsele de protecția plantelor folosite în fermă, generează anual o cantitate însemnată de ambalaje ce pot avea un impact negativ asupra mediului și asupra solului, atât de valoros pentru orice fermier. Membrii AIPROM se implică activ în procesul de colectare și reciclare a ambalajelor de pesticide din plastic, metal sau hârtie susținând financiar programul SCAPA. SCAPA răspunde în cel mai eficient mod cerințelor privind protecția mediului prin colectarea și reciclarea ambalajelor provenite de la produsele de protecția plantelor.

Preluarea ambalajelor se realizează prin intermediul unicului operator Ecorec Recycling, furnizorul serviciilor de inspecţie, transport şi valorificare a ambalajelor, cu participarea importantă a companiilor distribuitoare selectate în calitate de centre de colectare.

Ecorec Recycling are sediul administrativ în Bacău, pe Str. Chimiei, nr. 6A. Pentru a afla mai multe informații despre furnizorul serviciilor SCAPA puteți suna la: 0755.017.486. De asemenea, pentru mai multe detalii despre funcționarea programului SCAPA puteți afla direct de la AIPROM la numărul de telefon: 0751.030.922 sau la adresa de e-mail: office@aiprom.ro.

55

Pentru cantitățile mai mari de 30 mc programul SCAPA asigură preluarea ambalajelor produselor de protecția plantelor direct din fermă, cu o programare inițială la TelVerde 0800.800.211.

GRATUIT pentru ambalajele decontaminate prin TRIPLA CLĂTIREPentru preluarea gratuită ambalajele provenite de la produsele de protecția plantelor din plastic și metal vor fi decontaminate prin tripla clătire, uscate și separate de capace, fiind depozitate în saci speciali. De asemenea, ambalajele secundare de hârtie și carton vor fi curățate și compactate. Colectarea gratuită se aplică pentru ambalajele din plastic și metal doar dacă au fost decontaminate prin tripla clătire.Ce se întâmplă cu ambalajele colectate?

Deșeurile din hârtie și metal sunt trimise la reciclatori, în timp ce deșeurile din plastic sunt reciclate și transformate în produse care nu intra în contact direct cu omul: plastic pentru conductori electrici, tuburi și cutii pentru izolații în construcții, țevi de scurgere/canalizare, containere pentru ulei de motor, indicatoare și separatoare rutiere. O mică parte din deșeurile din plastic sunt nereciclabile și sunt incinerate, fiind valorificate prin transformarea lor în combustibil necesar în procesul industrial.

BY LANTULALIMENTAR  2020-05-14

”Am lansat afacerea în februarie anul acesta, ca să livrez clienților de la oraș produse originale, cu gust autentic de la țară. Avem un achizitor în județele Suceava și Botoșani. Pe site primim comenzile de la clienți și le comunicăm acelui achizitor. El identifică animalul, îl cumpără și-l duce la abatorul din Ilișești, județul Suceava. Aici animalul e sacrificat, tranșat, ambalat în vid și expediat cu mașina frigorifică la București. Lucrăm cu un HUB agro-alimentar care deține un depozit frigorific. De aici, carnea este trimisă clientului cu mașinile diviziei de frig ale unei firme de curierat. Între comanda lansată pe site de client și primirea coletului au trecut numai 72 de ore!” a declarat pentru Lantulalimentar.ro, Florian Mateiță, antreprenorul

56

care a creat Obor21.

Florian Mateiță, Obor21

De la lansarea acestei afaceri și până în prezent, 550 de clienți au comandat pe site carne proaspătă, originară din micile gospodării din Suceava și Botoșani. Antreprenorul propune o alternativă la marile lanțuri alimentare, care includ 1. fermele specializate, unde animalele sunt crescute după regulile noilor inginerii în zootehnie, 2. abatoarele unde carnea este tranșată industrial și 3. marii retaileri, care se adresează publicului larg.

”Animalul cumpărat de noi e crescut în mod tradițional, pe pășune, hrănit cu cereale cultivate pe ogoarele gospodarilor, e ținut în aer liber, în vânt și soare, carnea lui are un alt gust decât al animalului crescut în fermă, în sistem industrial. Am avut discuții și la abator, ei au un sistem de lucru tot industrial, fiindcă lucrează cu cantități mari, dar noi le-am cerut să tranșeze animalele aduse de noi, după metode mai vechi, de tip măcelărie” susține Florian Mateiță.

Pentru marketing și distribuire/comercializare, antreprenorul folosește însă noile tehnologii. Siteul are un rol-cheie, fiindcă preia comenzile și în funcție de aceste comenzi este pus în mișcare lanțul alimentar Suceava/Botoșani – București. Clienții sunt preveniți că ”decizia de sacrificare este luată doar atunci când comenzile acoperă peste 80% din carcasa estimată a unui animal. Comanda produce efecte numai după ce este asumată de către cumpărător, mai precis – plătită”.

Clientul primește nu numai carnea, dar și  informații despre trasabilitatea cărnii, fiind asigurat că există control sanitar-veterinar riguros. Acesta poate afla inclusiv numele satului de unde provine animalul.

În săptămâna 11 – 16 mai, animalele au avut următoarea proveniență: Mânzat- sat Hancea, judet Suceava; Capră – sat Mihălășeni, județ Botoșani ; Oaie – sat Mihălășeni, județ Botoșani ; Miel – sat Mihălășeni, județ Botoșani

57

”Noi nu facem stocuri, nu ținem carnea în galantar, nu o congelăm. Cumpărăm animalele strict în funcție de cererea clienților. La începutul pandemiei covid – 19, a fost o cerere masivă, clienții erau panicați, dar acum cererea s-a normalizat. Am observat că solicită carnea pentru grătar, nu pentru cuptor. Lucrurile sunt explicabile: pe grătar se prepară mai repede, în 10 minute, în cuptor trebuie să stea mai mult”, a mai spus antreprenorul.

Ai bani, ai parte de ciobani. Crescatorii INGRIJORATI de lipsa de personal  VIDEOIn mai 14, 2020  

Proprietarii de stani sunt tot mai disperați ca nu mai găsesc ciobani. Zeci de fermieri sunt  îngrijorați că nu au personal care să aibe grijă de mioarele lor. Unii dintre aceștia s-au apucat de ingrijit oile cu ajutorul soților, copiilor chiar și a părinților. În schimb altii sunt decisi să renunțe la aceasta indeletnicire. Un patron de stână din zona Argeș, nu și-a imaginat cât de greu îi este să găsească oameni care sa munceasca la animale.  El spune că de vină ar fi ajutoarele acordate prea ușor pentru vânătorilor de subventii. Cei care au acces la bani își permit mult mai ușor sa plateasca un ingrijitor de oi. Iar cei care nu se bucura de acest privilegiu se vad neputincioși în fata concurentei. În plus fluxul de ciobani, aflați in căutare de muncă pe la stane sau pe la alte ferme este tot mai mic în ultimul timp.

https://youtu.be/9ljRD5l1BZc

VIDEO Fermierii cer forta de munca din strainatate In mai 14, 2020  

Forța de muncă din agricultură s-a caracterizat în ultimele decenii ca având un nivel ridicat de îmbătrânire și un nivel redus de pregătire profesională. Fermierii spun că, în ultimii cinci ani, salariile s-au dublat, dar, în ciuda acestor creşteri, românii preferă să plece în străinătate.  Latifundiarii spun ca avem opțiuni puține cu privire la forța de muncă și indicat ar fi sa căutăm soluții alternative. O rezolvare  ar fi sa  aducem oameni din alte țări terțe. La aceasta concluzie a ajuns și un fermier din județul Olt, care nu vede cum se poate debloca în cele din urma acest sector

58

economic greu încercat în aceste momente.

https://youtu.be/U9Md4mbk3aQ

Agricultorii sunt disperati, mistretii le DISTRUG culturile! Ce spune MADR? In mai 14, 2020  

Fermierii se confrunta ani la rând de atacul porcilor mistreți, în special la cultura de porumb. Vasile Paraschiv, fermier din Ialomița, a povestit pentru AGRO TV, probleme pe care le are în culturile sale agricole.

„Am sol de 30 de hectare care, după ce am semănat, mistreții au distrus-o în totalitate. Și în celelalte sole, porcii mistreți atacă fără temeri. Sperăm că se va da liber la vânătoare de acești porci mistreți, care dincolo de pagubele noastre, transmit și pesta porcină. (…) Nu am înțeles niciodată cu fondul de vânătoare! Ești pe terenul meu, pe culturile mele, eu îți hrănesc animalele care fac parte din fondul tău de vânătoare și eu nu primesc nimic! Cei din fondul de vânătoare plătesc niște bani de undeva? Că ar trebui să vină banii și către noi”, spune fermierul Vasile Paraschiv.

George Scarlat, secretar de stat la MADR a declarat în cadrul emisiunii „Agricultura la Raport” că sunt sesizări făcute la Ministerul Agriculturii. „Noi am scris către Autoritatea care are atributul vizavi de tot ceea ce înseamnă faună cinegetică și mă refer aici la Ministerul Mediului.  Ministerul Agriculturii nu poate oferi despăgubiri pentru pagubele pentru care este responsabil alt minister, cel al Mediului”, spune George Scarlat.

59

Secretarul de stat face apel la formele asociative și reprezentanții fermierilor să participe la dezbaterea publică referitor la un proiect de lege care poate fi accesat pe site-ul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor. La rubrica Transparență, meniul: Proiecte de acte normative este supus consultării publice proiectul de Ordin privind aprobarea cotelor de recoltă pentru speciile de faună de interes cinegetic la care vânătoarea este permisă, pentru perioada 15 mai 2020 – 14 mai 2021, accesibil pe site-ul mmediu.ro.  

Pentru sectorul vegetal, soluția este ca mistreții să fie împușcați conform legii vânătorii, și anume 0,5 exemplare pe hectar. Dacă fermierii ne solicită ceva în mod direct, Ministerul Agriculturii vine în întâmpinare și stă la dispoziția fermierilor, dar acest lucru legat de mistreți nu intră în responsabiliatea Ministerului Agriculturii. Noi am ridicat problema mai departe, am discutat cu Ministrul Mediului. Din analiza lor,  sunt aproximativ 81 de mii de exemplare la nivel național, dar cred că sunt ceva mai mult.  Ministerul mediului a spus că cel puțin anul acesta doresc o cotă de 40.000 de capete.  Când, cum, cine va face? Aceste responsabilități aparțin Ministerului de Resort”, a declarat George Scarlat pentru AGRO TV.

VIDEO Mustarul, o cultura dificila, dar care poate genera profituri imense In mai 14, 2020  

Muştarul rămâne o cultură de nişă în România, chiar dacă este o plantă foarte cunoscută, iar încadrarea sa la „culturile verzi” aduce și unele beneficii financiare. La nivel național, suprafața cultivată este foarte redusă, deși există câteva cazuri în care fermierii care exploatează muştarul pe zeci de hectare obțin profituri semnificative prin vânzarea producției pe piața internațională. Un cultivator de muștar din România este Marian Popa, fermier din județul Teleorman, care spune că deși muștarul este o cultură dificilă din anumite puncte de vedere, aceasta îi aduce profituri însemnate.

https://youtu.be/vH1aWUWsfrs

60

Clubul Fermierilor propune MADR un set de masuri URGENTE pentru salvarea sectorului agro-alimentar In mai 14, 2020  

Clubul Fermierilor Români solicită adoptarea măsurilor adecvate pentru susținerea agriculturii românești în contextul actual. Criza cauzată de COVID-19 a demonstrat încă o dată importanța sectorului agro-alimentar pentru omenire și de aici necesitatea adoptării de măsuri menite să susțină menținerea producției agro- alimentare și a producătorilor care asigură securitatea alimentară a României. 

Masurile propuse de Comisia Europeană pentru sectorul agro-alimentar în contextul crizei COVID- 19: 

Prelungirea termenului de depunere a cererilor de plată cu o lună – de la 15 mai la 15 iunie; 

Posibilitatea acordării plăților în avans în suma de 70% în loc de 50%, dar tot de la 16 octombrie, doar pe baza controlului administrativ al documentelor (fară necesitatea efectuării controlului pe teren); 

Exceptarea de la regulile ajutorului de stat cu posibilitatea acordării, din bugetul național, a până la 100.000 Euro pe fermă și până la 800.000 Euro pentru unitățile de procesare; 

Măsuri de intervenție în suma de 80 milioane de Euro pentru sectoarele lactate și carne (mai puțin pentru cea de pasăre) care se traduc în: stocarea privată a laptelui praf degresat, a untului și brânzeturilor, respectiv a cărnii; 

Pentru sectorul vinului: distilarea de criză, stocarea privată și recoltarea în verde; 

Măsuri de flexibilizare în utilizarea fondurilor de dezvoltare rurală pentru a contracara efectele COVID-19. 

Din cele menționate rezultă în mod clar că, deocamdată, sprijinul european nu este în măsură să salveze sectorul agro-alimentar din România. Din acest motiv, se impune identificarea unor soluții la nivel național, care să permită salvgardarea producției agro-alimentare românești, sens în care Clubul

61

Fermierilor Români a propus deja stabilirea unui Grup de analiză operativa la nivelul MADR cu participarea reprezentaților producătorilor din sectorul agro-alimentar. 

Propunerile Clubului Fermierilor Români privind măsuri se pot aplica pentru a susține producătorii români: 

Plata în avans chiar din luna iulie a plăților directe care în mod normal se plătesc în perioada 16 octombrie – 30 noiembrie și se efectuează din bugetul național urmând a fi rambursate de Comisia Europeană în luna ianuarie a anului viitor. O astfel de măsură ar permite finanțarea rapidă a producătorilor agricoli evitând cheltuielile suplimentare cu obținerea unor credite de finanțare a producției de către fermieri. Dacă plățile în avans se efectuează oricum din bugetul național, trebuie reiterată această solicitare în viitorul Consiliu de miniștri ai agriculturii, având în vedere că și la precedenta videoconferință mai mulți miniștri au solicitat posibilitatea efectuării plăților în avans chiar de la 1 iulie. Mai mult, în condițiile crizei grave – forță majoră, autoritățile italiene intenționează să înceapă plățile în avans chiar și din luna mai, așa cum s- a anunțat în presa italiană. Se poate chiar solicita Comisiei Europene avansarea unor credite avantajoase statelor membre pentru plata avansurilor în agricultură; 

Plata unor ajutoare de stat către producătorii cei mai afectați: adoptarea exceptării de la regulile ajutoarelor de stat de către Comisia Europeană permite acordarea până la 100.000 Euro pe fermă și până la 800.000 Euro pe unitate de procesare. În acest sens trebuie efectuată o analiză care să permită identificarea clară a producătorilor cei mai afectați, cu date contabile reale, și pentru care statul român să acorde sprijin financiar. Trebuie avuți în vedere acei producători care produc pentru piață și care mențin forța de muncă angajată în această perioadă dificilă; 

Acordarea de ajutoare de stat fermelor celor mai afectate de secetă – în contextul crizei COVID-19, România riscă să înregistreze cea mai slabă producție agricolă din cauza secetei grave instalate încă din toamna trecută. Fermierii afectați înregistrează pierderi mari, dar mai grav este că se pune sub semnul întrebării securitatea alimentară a României, care va afecta enorm bugetul și economia naționale. De aceea, este imperios necesar să se adopte din timp măsuri pentru a salva producția agricolă – acordarea de apă pentru irigat și energie electrică cu titlu gratuit, până nu se distrug și culturile de primăvară, cele de toamnă fiind grav afectate în mai multe regiuni ale țării. 

Instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru sistemele locale de irigații pentru fermierii din sectorul producției primare de produse agricole, afectați pe lângă răspândirea virusului COVID-19, și de lipsa acută sau fluctuația de precipitații. 

62

ȘOCANT!!! Fermier: „Vine marfa din afara deja etichetata ca produs romanesc” In mai 14, 2020  Autor: Daria Diaconiuc

Fermierul Puiu Ilisiei a declarat în exclusivitate în emisiunea “Agricultura la Raport” de la Agro TV că numărul producătorilor români este în scădere drastică, iar marfa venita din afară poate fi deja etichetată ca produs românesc. Astfel, din cauza importurilor masive cultivatorii de ciuperci din România sunt în derivă, menționează Puiu Iliesei. Dispar unul câte unul din cauza concurenței neloiale.

„În această perioadă unul dintre clienții noștri era sectorul HoReCa care este aproape închis. Noi nu ne putem vinde marfa. Săptămâna trecută nu am avut comenzi și le-am aruncat, până acum nu am vândut nimic. Da, ciuperca este un produs căutat, dar dacă se importă atât de mult… Unii spun că nu se pot pune restricții pentru că este o piață unică. Erau 100-200 de producători acum 4 ani, iar acum suntem doi, eu închid și mai era un producător din județul Olt. Și mai este ceva, vine marfă din afară deja etichetată ca produs românesc. Noi producem 1 tonă de ciupercă pe zi, dar dacă o ții mai mult de 4-5 zile chiar în depozite ea își schimbă culoarea și nici fabrica de conserve nu ți-o mai ia”, a precizat fermierul.

Fermierul a declarat de asemenea că datorită ploilor nu a mai întors culturile de orz și grâu. Aceste culturi dau 2 tone sau 2.3 tone la hectar. Totuși partea calamitată a fost întoarsă și a fost semnănat porumb.

„Noi fiind crescători de animale, suntem interesați de porumb și grâu ca hrană pentru ele. Ne-am dori ca la nivel național să se obțină producții foarte mari. Ne-am dori ca aceste producții să nu se exporte. În felul acesta s-ar obține un preț redus la hrana pentru animale și la produsul finit, la carne. Prețul la furaje a crescut cu 15% și la carne a scăzut cu 20%”, a spus Puiu Iliesei.

Ilisei menționează că este foarte important sprijinul financiar, și toate pârghiile pentru accesarea banilor, dar cel mai mult ar conta vânzarea prodului local, în România.

63

INDUSTRIE ALIMENTARA

Mary Pană-Președinte ACEBOP: ”Trebuie să ne reinventăm împreună” meatmilk  14 mai 2020

Ca urmare a evoluției epidemiei de Covid-19 în România, dar, mai ales, a decretării, acum două luni de zile, a Stării de Urgență, fapt care a determinat în bună măsură blocarea economiei, am dorit să vedem care ar trebui să fie strategiile adoptate de managerii companiilor care activează în sectoarele autohtone de carne și lapte.Pentru a avea o imagine cât mai apropiată de realitate, ne-am adresat președinților principalelor asociații profesionale, care ne-au împărtățit viziunea lor. Seria răspunsurilor continua cu doamna Mary Pană-Președinte ACEBOP:

“Asociația Crescătorilor și Exportatorilor de Bovine, Ovine, Porcine din România cuprinde toate sectoarele de creștere a animalelor de rentă, cele mai bine reprezentate ca volum și cifră de afaceri fiind  porcul și pasărea. Afacerile sunt integrate, de la ferme la abatoare și magazine, distribuție, comercializând carne și  prin  rețeaua de retail.

Din păcate, filiera porcului este zguduită de pesta porcină africană, iar prețurile au scăzut îngrijorător, în numai o lună. Fermierii trăiesc cu frica zonelor de restricție cauzate de cazurile din gospodării, fapt care le interzice accesul în abatoare. Porcii stau mult în fermă, consumă, devin nerentabili, calitatea cărnii scade. Dacă reușesc să abatorizeze o serie, fermierii se gândesc bine dacă să mai populeze sau nu.

Peste PPA, a apărut epidemia COVID-19, care cutremură uman, social și economic întreaga șară. Se încearcă schimbări importante de management, personalul a trecut în fața afacerilor, ca importanță. Daca la nivelul fermei, distanțarea socială este mai ușor de aplicat, în abatoare sau magazine de desfacere este complicat. Schimbările realizate pe baza unor planuri de măsuri făcute de management au funcționat bine și vor fi menținute în continuare. Astfel angajații sunt protejați și producția se poate menține, cu condiția să ai piață de desfacere.

Regândirea afacerilor s-a dovedit a fi necesară, evoluția pandemiei reducând masiv vânzările, în special în sectorul de producție al cărnii de pasăre. S-a

64

sperat la un sprijin concret, dar acesta a venit doar pentru IMM-uri. În plus, HORECA europeană inchisă și măsurile de restricție ale circulației, au închis porțile vânzărilor, în special pentru pieptul de pui. Marii retaileri au continuat achizițiile de carne de pasăre din Polonia, care a vândut la preț de dumping. Producătorii au depozitat, într-o singură lună, peste 2000 de tone, din care 1500 tone de piept. Este dureros să vedem în magazine doar pulpe și aripi; pieptul nu prea există la raft  iar producătorii noștri îl depozitează la congelator.

Dacă la carnea de vită și oaie se poate aplica acum programul european de depozitară privată, carnea de pasăre nu dispune, deocamdată, de niciun sprijin.

Scăderea ingrijorătoare a volumui de vânzări  angajează o pierdere masivă pentru membrii ACEBOP.

Acum, ne facem planuri de regândire a populărilor, mărirea timpului destinat vidului sanitar în ferme, micșorarea timpului de lucru în abatoare, vânzare mai mare prin magazine proprii, abordarea puternică a magazinelor de proximitate din orașe, mărirea flotei auto pentru vânzarea comunală. Sperăm în mobilizarea cetățenilor pentru consumul de carne de pasăre românească, în informarea corectă a consumatorului asupra provenienței cărnii.

Dar, așteptăm măsuri corecte de protecție, atât europene, cât și de la guvern. Ne dorim ca HORECA să înceapă să funcționeze, peste, sperăm, puțin timp. Măsurile de depozitare privată ar putea să reducă din pierderile COVID-19, la fel și creditele pentru producție cu dobânzi mici și garanții guvernamentale. Ne dorim să facem marea rețea de distribuție să înțeleagă că este vital să mențină toată gama de sortimente de carne pasăre, ca să echilibreze achizițiile. Avem nevoie de ajutor să trecem peste criză. Va mai dura sau nu, trebuie să ne reinventăm împreună”.

#RomâniaFuncționează. Sorin Minea: Industria alimentară se clatină grav De Bogdan Popovici  mai 14, 2020

Sorin Minea este unul dintre clasicii business-ului românesc.

65

Antreprenor al ultimilor 30 de ani, proprietar a două mari fabrici de prelucrare de carne, dintre care cea de la Sinaia este celebră pentru prelucrarea salamului de Sibiu, cunoscut pentru produsele de vârf „Angst” și președinte al Confederației Romalimenta, medicul veterinar știe toate mecanismele de funcționare, dar și cotloanele ascunse ale industrie alimentare din România.

Puternic conectat și la parteneri internaționali, permanent în dialog cu reprezentanții tuturor guvernelor, Sorin Minea este mai preocupat decât oricând, această criză îl neliniștește și recunoaște:

„Nu m-am întâlnit niciodată cu așa ceva. Se clatină totul”În cele câteva ore în care am stat de vorbă am aflat, mai nuanțat și mai credibil decât de la alții, ce funcționează și ce nu funcționează în industria alimentară.

Azi, în ultima zi a Situației de Urgență, pornind de la „se clatină totul” am trecut în revistă pe rând ultimele trei luni și ne-am uitat împreună în ceața groasă a perspectivei. Neliniștiți, precauți, dar, după „fișa de post” a antreprenorilor: optimiști.

Am aflat o mulțime de lucruri importante care în următoarele săptămâni vor deveni subiecte majore de discuție în România și pe care noi le dezbatem pe rând:

Este abia începutul unei crize majore. Ce va urma – nimeni nu știe. Toată industria alimentară suferă grav și a scăzut cu 30% Nu credem în creșterea consumului de vin A crescut consumul de apă A scăzut consumul de pâine A scăzut consumul de lapte și produse lactate A scăzut consumul de carne și produse din carne S-a menținut, aproximativ, consumul de bere Industria alimentară își caută sub stres un nou drum Foarte mulți producători și distribuitori vor dispărea, dar nu cei foarte

mari sau cei foarte mici

Secretele urmează zilnic poate mai salvăm sau dezvoltăm ceva!

https://youtu.be/sKx1SkszzOA

66

C.E.: Piața și comportamentul consumatorului european de carne meatmilk  14 mai 2020În fiecare an, Comisia Europeană monitorizează funcționarea celor mai importante piețe de bunuri și servicii. Indicele de Performanță (MPI) este calculat pentru fiecare piață, pe baza mai multor indicatori: comparabilitate, încredere, probleme și reclamații, schimbare de comportament și așteptări.Piețele sunt clasificate în funcție de acest indice. Piața de carne și produse din carne a fost pe locul 28 din 50 de piețe de consum, dar, în general, această piață a ajuns pe locul 17. Totodată, obiectivul acestui studiu a fost acela de a analiza ce aspecte ale pieței cărnii nu funcționează bine pentru consumatori și care este comportamentul acestora.

Prin urmare, analizează diferite domenii și probleme care au impact asupra funcționării pieței pentru consumatori, cum ar fi alegerea, calitatea, siguranța, sănătatea, durabilitatea, originea, deșeurile, prețurile și informațiile, precum și comportamentul consumatorului și luarea deciziilor.

Rezultatele sunt relevante, în special, pentru politica generală a consumatorilor, concentrați fiind pe acțiuni legate de informare corectă, precum și pe domenii de politică specifice, cum ar fi risipa de alimente sau etichetarea originii. Și, chiar dacă acum, odată cu evoluția Covid-19, obiceiul de consum s-a modificat într-o oarecare măsură, acestea de mai jos sunt caracteristicile consumatorului european de carne.

Cadrul de analiză

În scopul acestui studiu, piața cărnii a fost definită după cum urmează: carne proaspătă (inclusiv carne congelată și preparate din carne), și produse din carne prelucrate care acoperă carnea de vită, carne de porc, miel și păsări de curte, care sunt disponibile pentru clienții finali la sfârșitul lanțului de aprovizionare cu produse alimentare (la vânzătorul cu amănuntul). Serviciile de catering nu au fost incluse.

Analiza se bazează pe un cadru analitic care folosește informații și date colectate de la 13.477 de consumatori din cele 29 de state membre ale UE, fiind, deci, inclusă și Marea Britanie., fiind efectuat un sondaj asupra percepțiillor consumatorilor asupra pieței și extinderea cunoștințelor procesului decizional, la cumpărarea cărnii. Un audit suplimentar a fost efectuat pentru un număr de 10.570 de produse din cele 29 de state membre ale UE., pentru a colecta date despre disponibilitatea produselor și a informațiilor și pentru a colecta prețurile diferitelor produse din carne din țări și canale de achiziție.

67

Luarea deciziilor consumatorilor

În analiza luării deciziilor consumatorilor, au fost stabilite două blocuri de consumatori și produse. Primul s-a referit la carne, iar al doilea, la produse din carne. Legăturile dintre blocuri au fost explorate în detaliu. S-a pornit de la ipoteza că, între diferitele blocuri, ar exista relații puternice. Cu toate acestea, analiza rezultatelor sondajului indică faptul că nu este cazul. Relația statistică dintre diferitele blocuri ale modelului nu sunt mari.

Cu toate acestea, există anumite relații. De exemplu, consumatorii care caută informații specifice despre carne sunt mai susceptibili să cumpere mai des aceste tipuri de carne, iar consumatorii care folosesc media ca surse de informație, sunt mai susceptibili să caute informații despre nutriție și tipuri specifice de carne. Consumatorii care folosesc etichetele ca fiind singurele lor surse de informație sunt mai susceptibili să se concentreze pe informații despre preț.

Având în vedere slabele corelații găsite între blocuri, se poate concluziona că singurele relații constant puternice se găsesc între blocurile de motivație și oportunitate și între intenție și motivație. Prin urmare, procesul de luare a deciziilor consumatorilor poate fi redus în practică la interacțiunile dintre oportunitățile consumatorilor și motivația lor, atunci când cumpără carne și produse din carne.

Motivaţia

Consumatorilor li s-a cerut să indice cei mai importanți factori pe care îi au în vedere, când cumpără carne, dintr-o listă de 17 factori posibili. Pe baza acestor date, s-au calculat scorurile de importanță. Scorurile pentru cei 17 factori se ridică la 100%, deci media este de 5,9%. Cei mai importanți factori, sunt semne senzoriale (carnea arată proaspătă: 10,2%, carnea arată gustoasă: 8,7% și carnea este afișată igienic: 8,4%), prețul (rezonabil: 8,1%, accesibil: 7,9%), și origine (carnea este produsă în țara mea: 7,9%).

Aspecte precum trasabilitatea sau termenul de valabilitate au o importanță medie (6,5% și 5,6%). Tipurile de carne specifice sunt relativ mai puțin importante (carnea este organică, carnea este animală, certificat de bunăstare sau carnea este produsă în conformitate cu standardele de mediu, cu respectiv 3,3%, 4,8% și 4,8%).

Priorități

Prioritățile consumatorilor sunt în concordanță cu comportamentul lor de căutare a informațiilor. Cele mai importante elemente sunt: prețul (67%) și prețul pe kilogram (67%). Peste 20% dintre consumatori au avut în vedere

68

alte aspecte: țara de origine (48%), producătorul (44%), ingredientele (32%), certificările de origine (26%), certificări de bunăstare a animalelor (22%) și valori nutritive (21%).

Alte aspecte: animalele sunt sacrificate conform riturilor religioase (8%), obținute din bucăți combinate de carne (12%), certificări de mediu/climă (12%), furaje fără OMG (17%), certificări organice (18%) și carne cu pretenții nutriționale (18%).

Surse de informații

Consumatorii au fost invitați să își identifice principalele surse de informații atunci când cumpără carne. Cele mai frecvente răspunsuri sunt: etichetele de pe ambalaj (68%), și etichetele de pe raft/contoar (59%), urmate de personalul cu amănuntul (56%). Consumatorii mai folosesc, în medie, alte patru surse de informații: personalul cu amănuntul (63%), familie și prieteni (44%), organizațiile guvernamentale de consumatori (16%) și ONG-uri (13%) sau de pe Internet (14%).

Disponibilitatea informațiilor destinate consumatorilor s-a referit la: termenul de valabilitate-90%, prețul pe unitate-92% și tara de origine-86%. Alte informații mai puțin susceptibile să fie disponibile au fost: certificările de origine (40% din produse), valoarea nutritivă (44%), informații organice (15%), certificări de bunăstare a animalelor (20%) și mențiuni nutriționale sau de sănătate (18%).

Canale de achiziție

În ceea ce privește canalele de achiziție, 40% dintre consumatorii din UE folosesc un supermarket ca principal retailer pentru carne, urmat de măcelarii (25%) și hipermarketuri (18%). Proporții mai mici menționează magazinele de proximitate (7%), magazine cu discount (6%), ferme (2%) sau piețe (2%). În țările din vestul Uniunii Europene, deși principalul canal de vânzare cu amănuntul pentru consumatori sunt supermarketurile și hipermarketurile, acestea sunt mai puțin susceptibile să fie retailerul lor preferat (respectiv 28% și 13%).

Se poate observa contrariul pentru măcelari și ferme; 36% și 7% dintre consumatori spun că sunt retailerii preferați, comparativ cu 25% și 2%, în țările din Europa de Est.

Peste o treime dintre consumatorii UE (39%), spun că nu își folosesc principalul retailer preferat vânzător cu amănuntul. Menționează motive precum prețurile ridicate (36%), fiind capabili să facă toate cumpărăturile dintr-o singură dată, la principalul lor retailer (32%)

69

Abilitate

Capacitatea consumatorilor este limitată, în ceea ce privește înțelegerea și cunoașterea pieței cărnii. Consumatorii li s-a cerut să exemplifice semnificația a trei elemente de etichetare. Cifrele de conștientizare au fost destul de scăzute: 4% identificând semnificația corectă a logo-ului Denumirii de Origine Protejate (DOP), 23% semnificația unei etichete ”conținut scăzut de grăsimi” și 36%, semnificația unui termen ”de consumat înainte de…”.

Diferența dintre proporția de răspunsuri corecte, între UE15 și UE29, este minimă pentru sigla DOP, cu respectiv 5% și 3% răspunsuri corecte. Proporția răspunsurilor corecte pentru cererea ”cu conținut scăzut de grăsimi” și ”de consumat înainte de…”, a fost mai mare în rândul consumatorilor UE 15, decât consumatorii din UE29, cu 24% și 19% și 40% și 20% pentru fiecare categorie. Deci, consumatorii din țările fondatoare ale Uniunii Europene se dovedesc a fi mai educați decât media întregii Uniuni!

Intenție și comportament

Cercetările existente arată că există un decalaj între intențiile consumatorului și comportament, în special pentru produsele etice, datele fiind susținute de rezultatele sondajului: mulți consumatori declară interesul pentru etică, dar aceste produse sunt cumpărate de un număr mic de consumatori. Prețurile, dar și informațiile, sunt factori cheie care explică această diferență. Consumatorii au fost întrebați dacă ar dori să își schimbe comportamentul de cumpărare. 68% spun că ar dori să cumpere mai des cel puțin un tip specific de carne, 41% menționând carne organică, 40%-bunăstare animală, carne certificată-39%, carne certificată de origine-38%.

Consumatorii au fost întrebați de ce nu cumpără deja mai des aceste tipuri de carne. Cel mai frecvent răspunsul a fost ”este prea scump”,  pentru toate tipurile de carne, cu excepția mediului/climatului certificat și carnea certificată religios pentru sacrificare.

Sondajul a fost adresat respondenților care au cumpărat carne sau produse din carne cel puțin o dată pe lună, înainte de sondaj. Printre acești consumatori, 93% au achiziționat produse din carne în luna anterioară sondajului, 89%: pui proaspăt și 79%: carne de porc proaspătă. Carnea de vită a fost menționată de 67% dintre consumatori, urmată de curcan (43%), vițel (36%) și miel (26%).

23 % dintre consumatori aruncă produsele din carne

70

Când au fost întrebați despre deșeurile de carne, 23% dintre consumatori declară că au aruncat părți comestibile de carne sau produse din carne în ultima lună, în medie de 3,5 ori. Această pondere a consumatorilor este mai mare în UE15 (25%) decât în UE13, adică, în țările nou intrate (16%). Ca principal motiv al aruncării cărnii, consumatorii sunt cel mai probabil să menționeze carnea expirată în gospodărie (31% dintre cei care au raportat deșeuri), și ”Am pregătit / gătit prea mult” (18%).

Ținând cont de toate motivele pentru aruncarea cărnii, consumatorii din UE 15 sunt mai susceptibili să spună că a trecut termenul de valabilitate în propriul frigider sau că au gătit o cantitate prea mare. 7% dintre consumatorii care au aruncat carne în ultima lună nu au raportat pierderi financiare.

Alți consumatori au pierdut în medie 9 euro pe lună. 32% dintre consumatorii UE ar dori să cumpere carne mai rar. Cele mai frecvente motive pentru care menționează aceasta este sănătatea (54%) și carnea este prea scumpă (34%). 17% dintre respondenții la sondajul privind consumatori, consumă carne în fiecare zi, în timp ce 26% consumă carne de 4 până la 6 ori pe săptămână.

În medie, respondenții mănâncă produse din carne sau carne 190 de zile pe an, ceea ce echivalează aproximativ o dată la două zile. Consumatorii din UE12 mănâncă carne mai des decât omologii lor din UE15, cu 217 zile în medie. Această cifră este determinată de medii mari pentru produse din carne de pui și carne de porc. În schimb, consumul de carne de vită, curcan, vițel și miel este puțin mai frecvent în UE15.

Gradul de satisfacţie

Analizând aspecte specifice ale pieței cărnii, doar 20% dintre consumatori sunt mulțumiți (scor 8 – 10 pe 10 – punct de scară), cu prețul, 18% cu disponibilitatea de carne certificată de mediu/climă și 20%, cu disponibilitatea cărnii certificate de bunăstarea animalelor. De asemenea, consumatorii par preocupați de impactul pe care carnea îl are pentru sănătate: doar 36% sunt mulțumiți de acest aspect. Consumatorii sunt mulțumiți de disponibilitatea generală de carne (58% mulțumit) și condiții igienice (51%).

Impactul pe care îl are satisfacția cu anumite aspecte ale pieței cărnii asupra satisfacției generale față de piața a fost calculată pe baza acestei analize de corelație. Impactul asupra sănătății are un impact mare asupra satisfacției generale, dar sub nivelul mediu de satisfacție al consumatorilor. În contrast, aspectele care au un impact ridicat asupra satisfacției generale și a

71

nivelurilor ridicate de satisfacție sunt indicii senzoriale, concomitent cu disponibilitatea cărnii, în general, și disponibilitatea cărnii ”produsă în țara mea”, specific. Acestea sunt punctele forte ale pieței, conform percepțiilor consumatorilor.

Rezultatele analizelor suplimentare arată că patru aspecte au un impact asupra satisfacției pentru consumatorii nemulțumiți: condiții igienice, disponibilitate generală, impact asupra sănătății și a termenul de valabilitate. Trei aspectele determină nivelul de satisfacție, atât pentru consumatorii mulțumiți, cât și pentru cei nemulțumiți și sunt elemente cheie ale satisfacția consumatorului: gust, prospețime și disponibilitatea cărnii produsă în țara consumatorului.

Producătorul de ulei Prutul din Galaţi, deţinut de Marian Andreev, a avut afaceri de 682 mil. lei în 2019, în scădere uşoară Antreprenori locali  Mădălina Panaete 13.05.2020,

Prutul Galaţi, unul dintre cei mai mari producători de ulei vegetal de pe plan local, a terminat anul 2019 cu o cifră de afaceri de 682 de milioane de lei, în scădere uşoară faţă de anul precedent, arată datele de la Ministerul de Finanţe. 

În ultimii trei ani, businessul companiei s-a menţinut până în 700 de milioane de lei, după ce în perioada 2013-2016 cifra de afaceri a producătorului din Galaţi s-a situat între 730 şi 751 milioane de lei, arată aceeaşi sursă.

Pe de altă parte, anul trecut profitul net al companiei s-a situat la 5,3 milioane de lei, în creştere puternică faţă de 170.000 de lei cât a înregistrat în 2018. Rezultatul din 2019 a fost obţinut cu ajutorul a 449 de salariaţi în medie.

Afaceri de la zero gândite „la rece“. Brandurile de îngheţată create de antreprenori români aşteaptă în frigidere ridicarea restricţiilor şi deschiderea teraselor 13.05.2020 Alina-Elena VasiliuAcum că mersul în parc va fi din nou permis, businessurile cu îngheţată revin treptat la viaţa de dinainte de izolare. Cu cât ziua de 15 mai este mai aproape, cu atât planurile de a ieşi din case sunt mai bine conturate. Şi cum vremea caldă abia începe să se instaleze, consumul de îngheţată se află pe trend crescător. Pandemia a încetinit businessurile antreprenorilor din acest domeniu, însă cei mai mulţi dintre ei au ales să livreze îngheţată

72

pofticioşilor care nu mai puteau să aştepte ieşirea din case. Acum că mersul în parc va fi din nou permis, businessurile cu îngheţată revin treptat la viaţa de dinainte de izolare.

Friddi, ViceCream, DolciConi, Mica Gelaterie, L’Albero de sogni sunt câteva dintre brandurile care şi-au povestit evoluţia în cadrul proiectului ZF Afaceri de la zero în ultimul an. Iar vremea lor a venit din nou.

Gelateria artizanală Friddi, de exemplu, a luat naştere în iulie 2019, când Ciprian Sălceanu, Alexandru Becuţ şi Simona Retevoescu au deschis un spaţiu în zona Pieţei Romane din Bucureşti. Ideea de a investi într-o gela-terie a venit după mai multe călătorii în Italia, unde cei trei antreprenori au observat apetitul consumatorilor pentru acest tip de produs. De altfel, şi numele Friddi tot din Italia este inspirat.

În funcţie de sezon, Friddi produce gelato şi sorbetto respectând reţetele au-tentice, în 12 arome, unele permanente, altele temporare. Printre aromele care se regăsesc în meniu se numără vanilia bio (Madagascar Bourbon), va-nilia (Tahiti), fisticul bio, alunele de pădure bio, cafeaua, nuca de cocos, migdalele, ciocolata (Peru, Venezuela, Ecuador, Columbia), nucile, caisele sau fructul pasiunii.

De pe 16 martie, în urma ordonanţelor militare, Friddi Gelato a rămas des-chis doar pentru livrări prin Uber Eats şi Glovo, potrivit unui anunţ făcut pe Instagram.

Tot în Italia a pornit şi povestea brandului L’Albero dei sogni (Pădure de vis, în traducere), creat de Roxana Pârjol. A urmat cursuri de gelaterie în Alma, Italia, ţară în care a şi locuit, de altfel, vreme de 15 ani. Apoi s-a întors la Cluj pentru a produce îngheţată moleculară.

„Am combinat cunoştinţele din bucătăria moleculară şi tehnicile din gela-terie pentru a obţine un produs nou. Cu ajutorul azotului lichid, care are temperatura de -196 de grade Celsius, am transformat compoziţia de îngheţată într-un gelato cremos, fin, natural, cu puţin zahăr şi puţine gră-simi“, povestea Roxana Pârjol în noiembrie anul trecut.

73

Astfel, a creat circa 100 de sortimente de îngheţată, inspirându-se din trendurile gastronomice, dar şi din gusturile cerute de clienţi.

Pe un business cu îngheţată a pariat şi Roxana Mihai, a cărei poveste este similară. După ce a locuit 20 de ani în Italia, s-a întors în România şi a pus bazele gelateriei DolciConi în 2015. Aşa că acum produce îngheţată artiza-nală într-un laborator din Capitală.

De afacere se ocupă membrii familiei, iar sub brandul DolciConi mai sunt încă două magazine în sistem de franciză, în Bucureşti şi Constanţa. Zilnic, din laboratorul DolciConi ies 200 kg de îngheţată, care ajung în toate cele trei magazine. Şi Roxana Mihai a început să livreze la domiciliu în condiţiile impuse de pandemie, iar pe pagina de Facebook, în fiecare zi de luni, anunţă sortimentele disponibile pe parcursul săptămânii.

Povestea ViceCream a pornit în 2016, cu un stand instalat la mare, în cadrul unui complex turistic din Mamaia. Un an mai târziu, Mihai Popescu şi Vlad Iliescu, cei care au iniţiat afacerea, au început să meargă cu îngheţata lor la evenimente, petreceri private şi festivaluri ca Untold, Neversea şi Summer Well.

De pe 2 aprilie, după ce măsurile privind izolarea s-au înăsprit, cei doi antreprenori au început să livreze îngheţata la domiciliu. „Producem zilnic o anumită cantitate din fiecare aromă pentru că dorim să respectăm promisiunea de a oferi cel mai proaspăt produs. Livrarea se face în cutii termoizolante, aduse într-o maşină frigorifică“, au scris ei pe pagina de Instagram a brandului. Printre arome, se numără fistic, alune de pădure cu ciocolată, panna cotta cu fragi, plăcintă cu mere sau pepene galben.

Mica Gelaterie este un alt business cu îngheţată din Bucureşti care a ajuns sub „reflectorul“ Afaceri de la zero. Rodica Lazăr, de meserie economist, a pariat pe acest business cu îngheţată în cartierul Militari din Bucureşti, pornind cu o finanţare prin programul Start-Up Nation. Curajul de a investi într-un business a venit de la fiul antreprenoarei, care avea experienţă în lumea antreprenoriatului, aplicând în urmă cu doi ani pentru programe de finanţare.

Pentru a răspunde trendului din România, în care vânzările la îngheţată au un vârf în sezonul de vară, în timp ce iarna mai degrabă stagnează, în sezonul rece Mica Gelaterie se transformă în cofetărie.

74

„Transformare“ este, de altfel, cuvântul-cheie în această perioadă. Dar cu astfel de transformări pot businessurile mici să reziste. Ca să-şi poată spune poveştile mai departe, chiar şi după ce obstacolele vor trece.

Producătorul de băuturi alcoolice Prodvinalco vrea să distribuie dividende de 4 mil. lei din rezultatul reportat al anilor anteriori: randament de 4,1% Tibi Oprea 14.05.2020,

Consiliul de administraţie al producătorului de băuturi alcoolice Prodvinalco (simbol bursier VAC) a convocat acţionarii în data de 16 iunie pentru a aproba distribuirea de dividende în cuantum de 4 mil. lei, reprezentând 0,1271 lei brut/acţiune, din rezultatul reportat al anilor anteriori, potrivit unui raport la Bursă. 

La preţul de tranzacţionare de miercuri, randamentul unui dividend este de 4,1%, potrivit calculelor realizate de ZF. 

Alexandru Ardelean Toth, un antreprenor din Oradea, investeşte 12 mil. euro într-o fabrică de panificaţie şi patiserie. „Construcţia va avea 6.900 mp şi vom produce 30 de tone de pâine pe zi“ Florentina Niţu 13.05.2020,

„În anii ‘90, după Revoluţie, am făcut un PFA şi am început cu comerţul cu produse agroalimentare. În 2000 am ridicat prima fabrică de pâine, în 2004 am construit o moară, în 2008-2009 am făcut a doua fabrică de pâine, modernă, 70% robotizată, cu 2 mil. euro. Acum facem o nouă unitate de producţie“

75

♦ Omul de afaceri spune că după finalizarea fabricii se va concentra şi pe dezvoltarea unei reţele proprii de magazine, spaţii de 100-120 mp, unde brutarii să coacă pâinea în văzul clienţilor, cu aluat adus zilnic din fabrică, şi să fie direct comercializată.

Alexandru Ardelean Toth, proprietarul firmei Sandy Impex, activă în sectorul panificaţiei şi al patiseriei, construieşte cu 12 milioane de euro o nouă fabrică în Oradea, judeţul Bihor şi se aşteaptă să fie gata în 2021.

Sandy Impex este o companie ce a luat naştere în 1990 în domeniul comerţului agroalimentar şi a trecut zece ani mai târziu la producţia de pâine, iar ulterior şi la produse de patiserie şi cofetărie.

Branislav Bibic, Philip Morris: Continuăm investiţiile din România, iar produsele din tutun încălzit pentru IQOS reprezintă punctul central al strategiei noastre 14.05.2020,

Branislav Bibic: Investiţiile realizate pe parcursul ultimilor ani ne-au permis să creştem substanţial capacitatea de fabricaţie şi, în acelaşi timp, ponderea produselor exportate. (...) Bineînţeles, criza provocată de virusul COVID-19 şi restricţiile aferente îngreunează operaţiunile curente de aprovizionare, producţie şi distribuţie.

♦ În prezent, mai mult de jumătate din producţia fabricii Philip Morris o reprezintă produsele din tutun încălzit ♦ Compania are în portofoliu brandul de tutun încălzit HEETS care se utilizează cu dispozitivul IQOS ♦ În România, sunt peste 100.000 de utilizatori de IQOS.

Branislav Bibic, managing director al Philip Morris România, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa de ţigări, care are în portofoliu branduri precum Marlboro, L&M şi HEETS, spune că fabrica din Otopeni reprezintă în prezent unul dintre cele mai importante centre de producţie Philip Morris la nivel european şi un reper important pentru fabricarea produselor din tutun încălzit la nivel global.

„Producţia se concentrează preponderent pe produsele din tutun încălzit din portofoliul companiei, care reprezintă în acest moment mai mult de jumătate din capacitatea fabricii. Am adus în fabrica din Otopeni cele mai moderne linii de producţie disponibile în momentul de faţă, iar strategia noastră este

76

una deosebit de ambiţioasă: urmărim să renunţăm total la produsele din tutun care produc fum, din cauza efectelor nocive ale acestora asupra sănătăţii“, a declarat Branislav Bibic într-un interviu acordat prin e-mail Ziarului Financiar. Pe plan local, Philip Morris activează prin două companii: Philip Morris România, compania care are activitate de producţie, şi Philip Morris Trading, care se ocupă de comercializare. Aceasta din urmă este cea mai mare şi a avut în 2018 (ultimele date disponibile) o cifră de afaceri de 2,5 miliarde de lei (circa 537 mil. euro).

În fabrica din Otopeni, Philip Morris produce branduri pe care le comercializează pe plan local precum Marlboro, L&M şi HEETS (brand de tutun încălzit care se utilizează cu dispozitivul IQOS), dar şi alte câteva branduri de ţigarete din portofoliul Philip Morris International, care nu sunt cunoscute consumatorilor din România.

Branislav Bibic, care conduce operaţiunile Philip Morris România din noiembrie 2016, afirmă că producătorul vrea să continue activităţile de dezvoltare a portofoliului de produse de tipul HEETS.

„Continuăm investiţiile din România, iar produsele din tutun încălzit, comercializate sub denumirea comercială HEETS, reprezintă punctul central al strategiei noastre. Ştim că urmează o perioadă deosebit de dificilă din punct de vedere economic, însă suntem siguri că dacă toţi actorii economici şi factorii de decizie implicaţi vor da dovadă de solidaritate, vom reuşi să depăşim cu succes aceste momente“.

Brandul IQOS a fost lansat în 2014 în Japonia, iar la aproximativ un an a ajuns şi pe piaţa din România.

Compania anunţat în 2017 că intenţionează să investească jumătate de miliard de euro în transformarea fabricii de ţigări din Otopeni într-o fabrică de rezerve de tutun pentru ţigara electronică IQOS, o alternativă la ţigaretele clasice, care în loc să ardă tutunul îl încălzeşte. Interesul producătorilor de ţigarete în a dezvolta astfel de noi produse pentru fumători este tot mai mare, în condiţiile în care fumatul a fost interzis în spaţiul public în România, iar populaţia este tot mai preocupată de propria sănătate. În spaţii închise aşa cum sunt restaurantele este de multe ori permisă utilizarea de dispozitive care folosesc rezerve de tutun încălzit. Mădălina Panaete

Directorul general al Philip Morris România spune că în 2019 vânzările de pe plan local au fost pe un trend ascendent, mai ales datorită IQOS, care este privit ca o alternativă preferabilă „ dar nu lipsită de risc „ fumatului convenţional.

77

„Pot să vă spun că, în oraşele mari din România, unde susţinerea pe care o putem aloca brandului IQOS (puncte de vânzare, distribuţie, consultanţă individuală) este pe măsura interesului consumatorilor, ponderea IQOS şi HEETS în vânzările noastre trece de 25% sau chiar de 30%, ceea ce mă face să cred că suntem pe drumul cel bun.“

La nivel global, IQOS este prezent în 53 de pieţe, incluzând Japonia, Coreea, Canada, o serie de ţări europene precum România, Germania, Marea Britanie şi Spania, reprezentând 44% din piaţa internaţională. Produsele fără fum au reprezentat deja aproape o cincime din veniturile nete ale companiei în 2019, iar în primul trimestru din 2020, au înregistrat o mică creştere.

În 2019, numărul utilizatorilor adulţi de IQOS a ajuns în România la peste 100.000, iar la nivel global aproximativ 14 milioane de fumători adulţi au devenit utilizatori de IQOS.

Produsele fabricate în cadrul unităţii Philip Morris România din Otopeni sunt destinate atât pieţei interne, cât şi exportului. Cea mai mare parte din producţie merge la export către pieţe importante din Asia, America Centrală şi de Sud, Europa sau Africa, conform informaţiilor furnizate de reprezentanţii Philip Morris.

„Investiţiile realizate pe parcursul ultimilor ani ne-au permis să creştem substanţial capacitatea de fabricaţie şi, în acelaşi timp, ponderea produselor exportate. (...) Bineînţeles, criza provocată de virusul COVID-19 şi restricţiile aferente îngreunează operaţiunile curente de aprovizionare, producţie şi distribuţie. Cu toate acestea, am reuşit să asigurăm cu succes continuitatea activităţilor de producţie şi export“.

Branislav Bibic afirmă că producătorul lucrează cu partenerii comerciali şi cu autorităţile române la identificarea celor mai bune soluţii pentru a evita apariţia blocajelor pe lanţurile de distribuţie.

El spune că priorităţile companiei sunt protejarea angajaţilor şi a consumatorilor şi încă de la sfârşitul lunii februarie, când anticipa că va urma o perioadă dificilă, a înfiinţat alături de echipa sa un comitet intern pentru situaţii de urgenţă care a gândit, în avans, mai multe scenarii şi un set de măsuri şi planuri de acţiune.

„Măsurile pe care le-am luat au permis continuarea activităţii angajaţilor fie de acasă, cum este cazul celor din divizia comercială „ cu adaptarea la această nouă stare de fapt, fie la locul de muncă, în cazul angajaţilor din fabrica din Otopeni, dar în condiţii suplimentare de siguranţă. În acelaşi timp, pe lângă aceste măsuri de protecţie, ne-am asigurat că vor trece, şi la

78

nivel personal, cât mai bine peste toate provocările care au venit cu această criză“.

Începând din 13 martie, angajaţii Philip Morris din sediul central, a căror prezenţă nu este obligatorie la birou, lucrează de acasă şi ţin întâlniri prin mijloace de comunicare la distanţă. „Clădirea este deschisă doar pentru cei 4-5 angajaţi a căror prezenţă fizică este esenţială în desfăşurarea activităţii. Angajaţii care sunt părinţi au posibilitatea să lucreze de acasă sau să îşi ia concediu dacă lucrul de acasă nu este o soluţie „ am luat această decizie chiar înainte ca legea care îi priveşte să fie adoptată“.

Pe de altă parte, în fabrica Philip Morris România din Otopeni lucrează 875 de angajaţi, iar dintre aceştia, mai mult de trei sferturi au continuat să meargă la muncă pentru a asigura continuarea producţiei.

„Am hotărât, încă de la începutul crizei, că angajaţii care se află în situaţii vulnerabile, respectiv persoanele gravide şi persoanele care au peste 60 de ani, trebuie să rămână acasă. Pentru categoriile vulnerabile de angajaţi care nu pot lucra de acasă, am luat decizia să le acordăm concediu plătit 100% de către companie până va trece această perioadă dificilă“. De asemenea, compania a decis ca aproximativ 750 de angajaţi să primească prime care, în funcţie de zilele efectiv lucrate în perioada 16 martie-15 mai, vor ajunge până la suma brută de 500 de dolari per angajat.

Casa Berarilor Artizani: Investiţie de 240.000 de euro într-un concept nou S.B. Companii / 14 mai

Un grup de investitori condus de antreprenorul Florin Mîndru a investit 240.000 de euro în proiectul Casa Berarilor Artizani, un concept nou de magazine beer-to-go (bere pentru acasă) cu peste 100 de tipuri de bere artizanală, se arată într-un comunicat al companiei.Casa Berarilor Artizani deschide cinci locaţii la nivel naţional (Bucureşti, Constanţa, Baia Mare, Timişoara şi Cluj) până la finalul lunii mai, patru magazine fiind deschise în sistem de franciză. De asemenea, două locaţii sunt în curs de semnare pentru spaţii comerciale în Braşov şi Iaşi.

79

Potrivit comunicatului, proiectul de magazine beer-to-go Casa Berarilor Artizani îşi propune să aducă berea artizanală românească mai aproape de consumatorul de bere. Conceptul de bere pentru acasă include peste 30 de sortimente proaspete, direct îmbuteliate în magazine, şi pe lângă acestea încă 70 de sortimente la doză şi sticlă, snacks-uri şi mai multe băuturi răcoritoare.

Florin Mîndru, CEO şi co-fondator Casa Berarilor Artizani, a declarat: "Investiţia a pornit de la o nevoie identificată în piaţă, şi anume de a duce berea artizanală mai aproape de consumatorii care au acces limitat la produse de acest fel. Piaţa berii artizanale în România are un potenţial foarte mare de creştere, cu un consum de bere/cap de locuitor de 85 litri, care ne plasează pe locul 7 în Europa), spre deosebire de nivelul ţărilor din jurul nostru, unde media pieţei berii artizanale este de 12-13% din total consum. Spre comparaţie, în România vânzările brandurilor artizanale reprezintă mai puţin de 1% din totalul consumului de bere".

Investiţia realizată până în acest moment se ridică la 240.000 euro, direcţionaţi în marketing, branding, amenajarea magazinelor şi dezvoltarea platformei de distribuţie şi logistică frigorifică.

Potrivit echipei Casa Berarilor Artizani, retailul va cunoaşte o creştere semnificativă în următoarea perioadă, pe măsură ce consumatorii îşi vor schimba comportamentul pre-pandemie, şi anume vor sta mai mult acasă şi mai puţin în HORECA, plus că veniturile se vor diminua odată cu instaurarea crizei economice care este previzionată pe termen scurt şi mediu.

"Producătorii de bere artizanală au nevoie de sprijin întrucât o mare parte dintre aceştia îşi comercializau produsele în HORECA, o industrie grav afectată de criza Covid-19, însă cred că modelul de retail beer-to-go va balansa o parte din pierderile suferite de microberăriile autohtone", a mai declarat Florin Mîndru.

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

Starea de alertă în România: Terasele pot fi deschise şi pot fi servite băuturi şi mâncare dacă sunt respectate regulile de protecţie sanitară Mediafax 14.05.2020,

Legea cu măsurile care ar putea fi aplicate în starea de alertă a trecut, ieri, de votul final din Parlament. Trebuie să ştii că starea de alertă nu poate dura mai mult de 60 de zile şi că nu mai eşti nevoit să intri în carantină când vii din străinătate dacă aduci un certificat medical care arată că nu ai Covid-19. Însă, în continuare, dacă eşti suspect de Covid-19 poţi fi izolat sau carantinat.

80

Iată principalele reguli care te pot afecta în mod direct. Ce prevede Legea prin care se instituie starea de alertă din 15 mai (Lege privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID -19).

Starea de alertă este declarată la nivel local şi naţional şi poate fi prelungită, însă nu cu mai mult de 30 de zile. În aceste condiţii, putem spune că starea de alertă nu poate dura mai mult de 60 de zile. Această chestiune nu figura în forma iniţială a proiectului Executivului.

În timpul stării de alertă se poate suspenda activitatea restaurantelor, a hotelurilor, teraselor. În schimb, la terase pot fi servite băuturi şi mâncare dacă sunt respectate regulile de protecţie sanitară.

Românii care intră în ţară sunt scutiţi de autoizolare şi de carantină instituţionalizată dacă prezintă un certificat emis de medic care să spună că este negativ la Covid-19. Certificatul trebuie tradus în română şi trebuie eliberat înainte cu maximul 48 de ore. Dacă vii din Republica Moldova, regula nu se aplică.

Transformarea forţată a retailului şi adaptarea la noua realitate. Florentina Niţu 14.05.2020, Bogdan Marcu, Cushman & Wakefield Echinox: Trăim într-o eră digitală, vom vedea multe schimbări la comercianţi, dar şi în rândul producătorilor. Vor fi mai multe produse româneşti decât din China Videoconferinţa ZF Retail 2020

Bogdan Marcu, Cushman & Wakefield Echinox: Toată lumea încearcă să se adapteze în această perioadă. Cred că cel mai important este să existe un dialog activ între autorităţi, bănci, companii şi colaboratori, deoarece cu toţii suntem afectaţi de ceea ce se întâmplă. Fiecare parte trebuie implicată ca împreună să găsim soluţii pentru a relansa economia. E important pentru fiecare jucător să înţeleagă piaţa şi impactul pandemiei pentru a putea relua activitatea.

Mallurile din România sunt închise de aproape două luni, aceasta fiind o situaţie fără precedent pe piaţa locală l Momentan nu există o dată stabilită pentru redeschidere.

81

Odată cu repornirea economiei, cu ridicarea stării de urgenţă şi cu relaxarea măsurilor impuse de autorităţi, unele businessuri îşi vor reveni repede, altele mai greoi, în funcţie de impactul pe care l-a avut pandemia de COVID-19 asupra sectorului în care activează, consideră Bogdan Marcu, partner, retail agency în cadrul companiei de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield Echinox.

El se aşteaptă ca segmentul F&B (food and beverage) să se repună pe picioare cel mai repede, deoarece oamenii au stat foarte mult în casă şi vor căuta interacţiune, socializare şi libertate. Iar comercianţii, crede el, se vor adapta nevoilor clienţilor şi vor crea condiţii pentru a menţine distanţarea socială şi pentru a controla răspândirea virusului.

  În aşteptarea repornirii industriei HoReCa, angajaţii din sector s-au reprofilat cel puţin temporar. „Foarte mulţi colegi s-au reorientat, s-au dus la Fan Courier, Bringo, Glovo, Food Panda, tot ce înseamnă livrări“ Alexandra Cepăreanu 14.05.2020, Pandemia de Covid-19 a închis peste 30.000 de restaurante, cafenele şi baruri, o piaţă în valoare de 15 -17 mld. lei şi cu aproape 300.000 de angajaţi. Mulţi dintre aceştia sunt în şomaj tehnic sau chiar au fost concediaţi de angajatorii pentru care criza a însemnat chiar închiderea definitivă a businessului sau care nu au ştiut la ce să se aştepte în aceste luni marcate de incertitudine.

Salariaţii din industrie au fost astfel forţaţi să se reprofileze dat fiind că în această perioadă, în şomaj tehnic, ei au primit doar 75% din salariu. În HoReCa, salariul mediu net al unui angajat era în martie 2020 de 1.605 lei, la jumătate faţă de media pe economie. HoReCa este astfel, conform datelor INS, sectorul cu cele mai mici salarii din economie. În domeniu salariaţii - în special ospătarii - îşi puteau dubla încasările din bacşiş. Radu Dumitrescu, fondatorul grupului de restaurante SHC, susţine că bacşişul trebuie reglementat şi legalizat deoarece reprezintă cea mai mare parte a veniturilor angajaţilor din domeniu.

Alecsandru, ospătar: „Sunt în şomaj tehnic, iar în luna martie am primit 1.600 de lei“. După redeschidere, industria va reporni încet, aşa că încasările vor fi câteva luni la 30-50%, iar bacşişurile vor fi pe măsură. Astfel, o parte dintre angajaţi e posibil să nu revină în industrie şi să rămână spre exemplu în sectorul de livrări, fie la firmele specializate, fie la cele de curierat. Jucătorii de profil estimează că piaţa de restaurante, cafenele şi baruri s-ar putea înjumătăţi în 2020, ajungând la 8-9 mld. lei, iar câteva zeci de mii de joburi ar putea fi pierdute.

82

Angajaţii din industria HoReCa, una dintre cele mai afectate de actuala pandemie de Covid-19, cu peste 113.000 de salariaţi aflaţi în somaj tehnic, aşteaptă ca restaurantele, cafenelele şi barurile să se redeschidă pentru a-şi relua activităţile, însă până atunci se îndreaptă spre alte domenii pentru a-şi suplimenta veniturile.

„Foarte mulţi dintre colegi s-au reorientat, s-au dus la Fan Courier, la Bringo, Glovo, Food Panda, tot ce înseamnă livrări. Alţii stau acasă pentru că au nişte bani puşi deoparte. Eu sunt la Bringo, dar sunt la program de două ore, pentru că atât timp cât sunt în şomaj tehnic nu pot să lucrez decât part time“, a spus pentru ZF Cristian, ospătar cu experienţă din Bucureşti.

Momentan toate localurile din HoReCa sunt în continuare închise şi nu există încă o dată oficială privind deschiderea. Oficialii din industrie şi re-prezentanţii guvernului se vor întâlni pe 18 mai pentru a stabili data. În contextul în care nu pot primi clienţi, unele localuri s-au închis cu totul, al-tele au mizat pe livrări. Businessul este însă la doar 5-10% din cât era în mod normal, aşa că mulţi oameni, în special ospătarii, sunt în şomaj tehnic.

Cristian spune că încă nu a primit banii pe cele două luni de şomaj tehnic, respectiv martie şi aprilie, dar „ar trebui să iau aproximativ 1.750 de lei pe luna aprilie.“

În HoReCa, salariul mediu net al unui angajat era în martie 2020 de 1.605 lei, la jumătate faţă de media pe economie. HoReCa este astfel, conform datelor INS, sectorul cu cele mai mici salarii din economie. În domeniu însă, salariaţii - în special ospătarii - îşi puteau dubla încasările din bacşiş.

Pentru ca angajaţii din industrie să poată ajunge la venituri lunare decente este nevoie ca autorităţile să reglementeze şi să legalizeze bacşişul, consideră Radu Dumitrescu, proprietarul grupului Stadio Hospitality Concepts, care reuneşte sub aceeaşi umbrelă restaurantele Stadio, NOR, Bistro Cişmigiu, Social 1, 18 Lounge şi Embassy Park.

„Bacşişul trebuie reglementat şi legalizat deoarece reprezintă cea mai mare parte a veniturilor angajaţilor din domeniu, cel puţin în zona de restaurante. Acesta nu trebuie impozitat şi trebuie să se poată aduna la veniturile salariale ale angajaţilor. Aşa se întâmplă în toate ţările cu tradiţie în tips, iar legea trebuie să fie una simplă, pe înţelesul tuturor şi uşor de aplicat“, a spus pentru ZF Radu Dumitrescu.

De aceeaşi părere e şi Răzvan Crişan, co-fondator al grupului Kane ce cuprinde restaurantul de fine dining cu acelaşi nume, cafeneaua M60 şi restaurantul Mamizza. El spune că acum cel mai loviţi sunt ospătarii, care

83

sunt trimişi în şomaj tehnic şi iau doar 75% din salariu. În bucătărie majoritatea oamenilor au fost păstraţi pentru livrări.

„În mod normal ospătarii îşi suplimentau veniturile din bacşiş, pe când cei din bucătărie au salarii mai mari. Bacşişul variază de la un segment al pieţei la altul şi de la un business la altul.“

În medie, un ospătar putea să ajungă ca salariul să fie doar 50% din încasări, pe când în bucătărie ajungeau sume mai mici din bacşiş dat fiind că se împart sumele.

„Sunt oameni din industrie - nu dintre angajaţii noştri - care şi-au dat demisia pentru că voiau să meargă în zona de livrări şi nu puteau face asta în şomaj tehnic. Aşa au ajuns să câştige mai bine decât cei 75% din salariu.“

El crede că după redeschidere îşi vor reveni rapid localurile mici cu brand puternic, dar va fi mai dificil pentru cele din malluri sau pentru spaţiile cu sute de locuri.

„Acestea ar putea să piardă din salariaţii care nu mai vor să se întoarcă. Legea bacşişului - blocată în Parlament - ar ajuta şi statul să încaseze bani din taxe şi angajaţii să aibă venituri legale mai mari.“

Grupul Sphera, care deţine KFC şi Pizza Hut în România, raportează pierderi de 9,5 mil. lei în T1/2020, la vânzări de 198 mil.lei, minus 7,6%, în contextul crizei COVID-19. Călin Ionescu,CEO: În prezent lucrăm pentru a recupera din pierderi Cristina Bellu 14.05.2020,

Sphera Group (simbol bursier SFG), operatorul în sistem de franciză al lanţurilor de restaurante KFC, Pizza Hut şi Taco Bell în România, a raportat pentru T1/2020 o pierdere netă de 9,5 millioane lei (excluzând impactul adoptarii IFRS 16), faţă de profitul de 5,1 mil. lei obţinut în perioada similară a anului trecut, în timp ce vânzările s-au cifrat la 198,3 mil. lei, echivalentul unei scăderi de 7,6%.

“Vânzările consolidate ale Sphera au atins in T1/2020 nivelul de 198,3 milioane lei, reprezentand o descrestere de 7,6% fata de perioada

84

comparabila a anului trecut, in special datorita crizei COVID-19, urmare a masurilor de izolare implementate global”, menţionează raportul financiar al Grupului.

Compania a reuşit să atenueze impactul măsurilor extinse de izolare impuse în România, Italia şi Republica Moldova, concentrându-şi atenţia pe canalele Delivery şi Drive-Thru, care continuă să servească mâncare prin KFC Delivery, KFC Drive Thru şi Pizza Hut Delivery.

„Cu siguranţă, acestea sunt vremuri dificile pentru industria restaurantelor, iar compania noastră nu este ferită de măsurile adoptate pentru a controla pandemia. Totuşi, avem un model de business puternic, care s-a dovedit capabil de adaptare rapidă la noul mediu, iar în prezent lucrăm pentru a recupera din pierderi. Vom continua să prioritizăm siguranţa angajaţilor şi clienţilor noştri, în timp ce, în paralel, vom asigura calitatea continuă a operaţiunilor şi vom proteja valoarea pentru acţionarii noştri”, transmite Călin Ionescu, Directorul General interimar al Sphera.

Sphera operează în prezent 82 de restaurante (dintr-un total de 154), din care 46 restaurante KFC în România, 10 restaurante KFC în Italia, 1 restaurant KFC în Republica Moldova, 20 restaurante Pizza Hut şi 5 restaurante Taco Bell.

Pe segmente de business, restaurantele KFC din România au generat în T1/2020 vânzări de 141 mil. lei, în scădere cu 9,9% comparativ cu perioada similară a anului trecut, în timp ce piaţa din Italia a adus un avans de 11,6% la vânzările înregistrate de unităţile KFC.

În ceea ce priveşte vânzările pe regiuni, compania a înregistrat în T1/2020 vânzări de 176,7 mil. lei în România, în scădere cu 9,2% faţă de perioada similară a anului trecut şi de 2,3 mil. lei în Republica Moldova, minus 7,6%. În Italia, Grupul a realizat vânzări de 19,2 mil. lei, plus 11,6%.

EBITDA normalizat a scăzut cu 77% faţă de perioada similară a anului trecut, la 3,5 milioane lei, ca urmare a scăderii vânzărilor, pe fondul măsurilor generale de izolare.

“Am întărit controlul asupra cheltuielilor noastre operaţionale, utilizând nu numai sprijinul acordat de Guvernele României şi Italiei, dar şi prin angajarea în negocieri de bună credinţă cu proprietarii de spaţii comerciale şi furnizorii de alte servicii către restaurantele noastre şi către serviciul administrativ”, explică Valentin Budeş, directorul financiar al Sphera.

85

Sphera Franchise Group şi-a restrâns operaţiunile restaurantelor din România în data de 18 martie, ca urmare a ordinului emis de Ministerul Afacerilor Interne, care a interzis servirea preparatelor în spaţii închise.

Grupul Iulius: Vânzările magazinelor din malluri vor fi la jumătate după redeschidere, dar până la final de 2020 ele vor reveni la nivelul de dinainte de pandemie Bogdan Alecu 14.05.2020,

În 2000, Iulian Dascălu a deschis Iulius Mall la Iaşi, iar ulterior a ajuns să dezvolte un portofoliu format din patru malluri sub brandul Iulius (Iaşi, Timişoara, Cluj-Napoca şi Suceava), ansamblul multifuncţional Palas Iaşi, proiectul mixt Iulius Town din Timişoara şi 146.200 de metri pătraţi de birouri.

Iulius Group este dezvoltatorul imobiliar care deţine mallurile Iulius din ţară şi Palas din Iaşi. Sunt peste 1.000 de magazine şi localuri cu activitatea suspendată în mallurile grupului Iulius. Momentan mallurile din România sunt închise şi nu există o dată oficială pentru redeschidere.

Reorientarea către online nu a reuşit să compenseze lipsa vânzărilor din magazinele fizice în cazul retailului de fashion, explică oficialii Iulius, gru-pul controlat de Iulian Dascălu, cel mai mare proprietar român de malluri de pe piaţa locală.

„Feedbackul primit din partea retailerilor ne arată că activitatea comercială online nu a reuşit să compenseze vânzările formatelor fizice. În unele cazuri, tranzacţiile online chiar au scăzut pe fondul lipsei de susţinere a magazinelor fizice. Clienţii simt în continuare nevoia experienţei interactive de shopping“, au explicat reprezentanţii companiei.

Tazz by eMAG preia o parte din echipa Uber Eats, inclusiv directorul de vânzări. Platforma vrea să atragă încă 300 de restaurante, după ce comenzile au crescut de 4 ori în ultima lună : InCont.ro, 14 mai 2020

Tazz by eMAG anunță că va coopta o parte din echipa Uber Eats, în frunte cu directorul de vânzări, cu scopul de a dezvolta rețeaua de restaurante locale partenere și piața din București. Uber Eats a și-a anunțat retragerea săptămâna trecută de pe mai multe piețe, inclusiv din România.

86

“Vrem să dezvoltăm accelerat business-ul Tazz by eMAG, astfel că îi aducem alături de noi pe cei mai buni, care au expertiza și înțelegerea mediului volatil în care operăm, pentru a ne ajuta să atingem acest obiectiv. Dorim să putem oferi în continuare clienților care comandau până acum pe Uber Eats un loc unde să găsească produsele lor favorite, atfel că așteptăm să ni se alăture cât mai multe dintre restaurantele partenere ale Uber Eats. Cererea de înrolare pe platformă a restaurantelor din București este deja foarte mare”, a spus Alin Șerban, CEO Tazz by eMAG, într-un comunicat de presă.

“Am primit cu mare bucurie propunerea Tazz by eMAG, un start-up românesc cu evoluție rapidă pe care îl urmăream și admiram deja pentru profesionalismul și dinamismul său. Sunt nerăbdător să încep un capitol nou și să continuu alături de Tazz by eMAG să ofer consultanță restaurantelor românești pentru a le susține să fie în pas cu evoluția vremurilor”, a spus Cătălin Gealapu, director de vânzări.

Cătălin Gealapu, 34 de ani, vine la Tazz by eMAG după o experiență solidă în zona de livrare de mâncare, fiind recunoscut în piață pentru parteneriatele solide pe care le-a dezvoltat cu restaurantele locale.

Oferta Tazz by eMAG este în continuă expansiune. McDonald's se alătură astfel ofertei din București, după prezența pe platformă în Timișoara, Cluj- Napoca, Arad, Brăila, Oradea, Iași, Alba Iulia, Baia Mare, Brașov, Constanța, Deva, Ploiești, Sibiu.

Până la finalul lunii iulie, Tazz by eMAG urmărește să mai atragă încă 300 de restaurante în București.

Printre partenerii din afara restaurantelor prezente pe Tazz by eMAG se numără eMAG, Mega Image, Sensiblu si Dr.Max, dm (drogerie markt).

În ultima lună, pe fondul pandemiei COVID-19, comenzile la Tazz by EMAG au fost de patru ori mai mari. Cea mai mare comandă a fost în valoare de 5.699 de lei.

Tazz by eMAG este platforma de livrare ultra rapidă, în 60 de minute, pentru mâncare gătită din restaurante, produse alimentare, bunuri de larg consum și produse diponibile în showroom-urile eMAG. 

87

Aplicația Tazz by eMAG poate fi descărcată atât din Google store cât și din App store, iar serviciile sunt disponibile și online pe www.tazz.ro.

Compania a luat o serie de măsuri de siguranță pentru clienții, curierii și partenerii săi și a implementat opțiuni de livrare care limitează interacțiunea dintre clienții care comandă online și curierii care livrează produsele. Utilizatorii pot opta pentru „Livrare non-contact”, care presupune livrarea comenzii la ușă sau într-un loc specific menționat de client în aplicație, urmând ca acesta să o ridice imediat ce este anunțat telefonic de efectuarea comenzii.

Tazz by eMAG recomandă în continuare tuturor clienților să utilizeze plata cu cardul și să elimine, pe cât posibil, plata cash.

Tazz by eMAG este numele sub care, începând din luna aprilie 2020, a ales să comunice platforma EuCeMananc, care astfel și-a extins serviciile, de la food ordering la orice produse necesare pentru casă, cu livrare rapidă, în 60 de minute. Noul brand este rezultatul parteneriatului încheiat în toamna lui 2019 cu eMAG, care a intrat în acționariatul companiei EuCeMananc cu obiectivul de a accelera dezvoltarea business-ului.

livramacasa: 3 antreprenori din horeca ne spun cum și-au adaptat meniul noilor tendințe de consum On mai 8, 2020

 Au trecut aproape două luni de când restaurantele care au decis să rămână deschise își demonstrează capacitatea de adaptare, creativitatea în găsirea soluțiilor salvatoare și rezistența la declinul economic. Pe lângă reorganizarea echipei, căutarea de soluții financiare și adoptarea măsurilor de siguranță pentru clienți și angajați, o preocupare majoră pentru antreprenorii din industrie a fost modificarea meniului pentru serviciul de livrări.

88

foodpanda, prin campania #livramacasa, ne prezintă poveștile a 3 proprietari de restaurante care și-au adaptat meniul pentru a răspunde schimbărilor în comportamentul de consum al clienților, dar și impactul acestor schimbări asupra afacerii lor.

RIBS Bar&GrillGiani Manta, proprietarul RIBS activează în industrie din anul 2009, timp în care a fondat localuri precum JAYA Cafe, Jaya Maison sau rețeua The ROOF.

Ideea unui restaurant american autentic, cu specific southwest cuisine s-a născut în 2016, în urma unei călătorii în Statele Unite și a unui stagiu de pregătire în bucătăria sudistă. Astfel, în 2017 a luat naștere RIBS Bar&Grill, singurul restaurant autentic american la vremea aceea. Din 2019, antreprenorul a decis să deschidă prima brutărie americană din România, New Yor Bakers, care în scurt timp a devenit furnizor de chifle de burger pentru 40 de restaurante din București, printre care: Grupul City Grill, Bibo Burgers sau St. Patrick Pub.

Încă de la debutul în lumea restaurantelor, Giani Manta a fost atent la toate schimbărie comportamentului de consum, a  căutat oportunități și a exploatat potențialul pieței pentru extinderea afacerilor.

Criza generată de pandemie l-a determinat să închidă temporar 2 dintre restaurantele The ROOF și să regândească modul de funcționare pentru RIBS.

”Pandemia a însemnat pentru noi, la RIBS, restrângerea meniului, păstrând doar coastele și burgerii, scăderea veniturilor cu 70% și serioase întrebări legate de viitor. Am păstrat 30% din personal, am încercat să mărim volumul de livrare, atât prin creșterea bugetului de publicitate, cât și prin deschiderea diviziei de livrare proprie. Volumul livrărilor s-a mărit față de perioada dinaintea pandemiei, dar încasarile sunt insuficiente pentru menținerea unui restaurant cu 650 de locuri”, declară Giani Manta.Poziționarea pe segmentul family pe care antreprenorul a gândit-o încă de la înființarea RIBS Bar&Grill s-a dovedit a fi benefică și în perioada de izolare, întrucât clienții fideli au continuat să comande masa pentru întreaga familie de la restaurantul amplasat lângă parcul IOR din Titan.

Bistro DorobanțiDe la Diana Stîngă, proprietară a restaurantului Bistro Dorobanți din anul 2013, am aflat că mâncarea gătită continuă să ocupe topul preferințelor clienților săi, în principal familiști. Motiv pentru care a dezvoltat meniul în direcția slow food prin lansarea campaniei promoționale ”Meniul Familiei”.

89

”În această perioadă am gândit produse potrivite pentru familie, preparate pe care publicul preferă să le comande pentru că se gătesc mai greu acasă. Chiar dacă stăm acasă. nu avem dispoziția necesară să gătim mereu”, spune Diana Stîngă.De asemenea, activitatea Bisto Dorobanți avea și o componentă de enterntainment, tot pentru familii, pe care Diana și-a dorit să nu o oprească în această perioadă, așa că a mutat-o în mediul online.

„ Atelierele de gătit pentru copii, organizate periodic la Bistro Dorobanți, se desfășoară acum LIVE pe facebook.  Mai mult decât oricând, familiile au nevoie de activități care să întrețină o atmosferă veselă în case”, Diana Stîngă.La Bistro Dorobanți, deși vânzările au scăzut cu 80% de la debutul crizei, restaurantul care livrează exclusiv prin platformele de delivery și-a păstrat toți angajații.

FurgonetaFurgoneta a pornit în 2016 ca un food truck cu burgeri și hot dog și este deținută în prezent de Mihai Ghiță și Florin Tărăbuță, doi tineri antreprenori cu experienta în piața de tehnologie și software pentru Horeca.

În 2017, Furgoneta a înființat prima bucatarie fixă în zona Buzești, fiind în același timp prezenți cu food truck-ul la principalele evenimente din țară. Înainte de criză, Furgoneta avea 3 locatii fixe, Furgoneta Piața Victoriei, Furgoneta Pipera Plaza și Furgoneta Centrul Vechi, însă locația din Centrul Vechi este acum închisă temporar.

Echipa Furgoneta a rămas activă în proporție de 80-90% pentru livrare și pick-up, iar meniul a fost adaptat și urmează să fie extins, după cum declară Florin Tărăbuță, unul din proprietari.

”Am introdus Burger Box, o cutie specială făcută de noi, care include 8 burgeri și cartofi la un preț special, într-o prezentare apetisantă. Pregătim și o extindere a meniului cu noi rețete de burger, dar și alte produse. În ceea ce privește produsele ready to cook, este un proiect vechi al nostru, dar încă în discuții și cercetare.”Tot de la Florin am aflat că Furgoneta plănuiește extinderea zonelor de livrare prin plasarea food truck-ului  în diverse locatii din Bucuresti.

Prin campania #livramacasa, platforma foodpanda își propune să susțină antreprenorii din industrie, oferind 30% reducere la comandă și transport gratuit la peste 200 de restaurante locale.

90

Livrările: reţeta de criză pentru restaurantele închise şi clienţii înfometaţi marţi, 16:00 Autor: Andra Stroe

Pandemia de COVID-19 a lovit din plin industria HoReCa. Restaurantele, barurile şi cafenelele, nevoite, în urma măsurilor luate de autorităţi, să îşi întrerupă activitatea de servire la mese şi a trebuit să se reorienteze rapid pentru a-şi păstra clienţii şi angajaţii şi pentru a supravieţui. O soluţie a venit din partea foodpanda, cea mai mare platformă online de comenzi de mâncare din România, care a iniţiat la începutul lunii aprilie #livramacasa, o campanie integrată de marketing şi consultanţă specializată dedicată businessurilor de profil din Bucureşti, pentru a le ajuta să îşi susţină echipa şi operaţiunile.

În ultimele două luni, 1.043 de restaurante noi s-au listat în aplicaţia de livrări, având astfel posibilitatea de a-i putea servi în continuare pe cei care, pentru o vreme, nu le mai pot trece pragul. În plus, într-o vreme în care mediul local de business se confruntă cu o situaţie din ce în ce mai rea pe piaţa muncii, cauzată de rata în creştere a şomajului, listarea celor peste 1.000 de unităţi în platforma foodpanda a contribuit şi la crearea a 1.500 de locuri de muncă pentru livratori.

Plata către restaurantele partenere a fost realizată săptămânal, pentru ca acestea să îşi poată utiliza eficient stocurile de materie primă şi să poată susţine salariile angajaţilor, precum şi celelalte cheltuieli operaţionale necesare.

Reprezentanţii foodpanda au integrat în cadrul campaniei şi o reducere de 30% a preţului pentru felurile principale din meniurile a circa 200 de restaurante din Capitală, dar şi gratuitate la livrare. În urma acestei iniţiative, numărul de comenzi primite de restaurantele înscrise în campanie au crescut cu 150%, cele mai multe comenzi fiind înregistrate de Trenta, Calif, Dristor Doner, Fabio si Graffiti. În ceea ce priveşte preparatele favorite ale clienţilor, acestea au fost: pizza, kebap de pui, lipie de pui, coaste de porc şi burger.

91

În ceea ce-i priveşte pe clienţi, pentru ca un număr cât mai mare dintre aceştia să se poată bucura în siguranţă de preparatele din meniurile restaurantelor preferate, foodpanda a extins ariile de livrare şi în afara zonelor în care activa înainte de pandemie, profitând de reducerea traficului.Echipa operaţională a platformei a menţinut permanent legătura cu livratorii, instruindu-i constant în legătură cu normele de igienă suplimentare aplicate şi a echipamentelor de protecţie care le-au fost puse la dispoziţie de companie pentru a preveni îmbolnăvirea lor sau a clienţilor. În plus, a fost încurajată constant plata cu cardul, atât în aplicaţie cât şi pe website, pentru a facilita livrările fără interacţiune umană, în încercarea de a maximiza limitarea răspândirii coronavirusului.  

Prin campania iniţiată, reprezentanţii platformei şi-au propus, în paralel cu oferirea unei soluţii facile şi rapide de livrare pentru restaurantele locale, şi aducerea în prim-plan a poveştilor acestora şi a antreprenorilor care le conduc. Astfel, pe site-ul businessmagazin.ro veţi putea descoperi istoria, mai lungă sau mai recentă, cu suişuri şi coborâşuri, cu provocări şi satisfacţii a unora dintre cele mai iubite branduri locale din industria restaurantelor.

Fie că au vrut să îşi facă un loc al lor, în care să îşi dea întâlnire cu toată gaşca, fie că au vrut să aducă de peste graniţe reţete originale pentru a le promova şi în România, fie că au vrut să păstreze vie amintirea bucatelor din copilărie, dar într-o notă modernă, adaptată vremurilor actual, sau că şi-au dorit să fie aproape de corporatiştii cu pauze scurte şi de cei dornici de distracţie la marile festivaluri, cu preparate à la carte sau rapide, antreprenorii din spatele acestor poveşti au descoperit pe parcurs reţeta succesului şi, până la vremuri mai bune, continuă să o „livreze” şi clienţilor, prin platforma foodpanda.

Directorul de vânzări de la UberEats, anunț important: Sunt nerăbdător Radu Andone 14 mai 2020  

O decizie importantă a fost luată de o parte dintre angajații Uber Eats. Tazz by eMAG a anunțat că va coopta o parte din echipa Uber Eats, în frunte cu directorul de vânzări, cu scopul de a dezvolta rețeaua de restaurante locale partenere și piața din București.

„Am primit cu mare bucurie propunerea Tazz by eMAG, un start-up românesc cu evoluție rapidă pe care îl urmăream și admiram deja pentru profesionalismul și dinamismul său. Sunt nerăbdător să încep un capitol nou și să continuu alături de Tazz by eMAG să ofer consultanță restaurantelor românești pentru a le susține să fie în pas cu evoluția vremurilor”, a spus Cătălin Gealapu, director de vânzări.

92

Trebuie menționat că Uber Eats a și-a anunțat retragerea săptămâna trecută de pe mai multe piețe, inclusiv din România.

Cătălin Gealapu, 34 de ani, vine la Tazz by eMAG după o experiență solidă în zona de livrare de mâncare, fiind recunoscut în piață pentru parteneriatele solide pe care le-a dezvoltat cu restaurantele locale. Oferta Tazz by eMAG este în continuă expansiune. McDonald’s se alătură astfel ofertei din București, după prezența pe platformă în Timișoara, Cluj- Napoca, Arad, Brăila, Oradea, Iași, Alba Iulia, Baia Mare, Brașov, Constanța, Deva, Ploiești, Sibiu.Până la finalul lunii iulie, Tazz by eMAG urmărește să mai atragă încă 300 de restaurante în București.Printre partenerii din afara restaurantelor prezente pe Tazz by eMAG se numără eMAG, Mega Image, Sensiblu si Dr.Max, dm (drogerie markt).În ultima lună, pe fondul pandemiei COVID-19, comenzile la Tazz by EMAG au fost de patru ori mai mari. Cea mai mare comandă a fost în valoare de 5.699 de lei.Tazz by eMAG este platforma de livrare ultra rapidă, în 60 de minute, pentru mâncare gătită din restaurante, produse alimentare, bunuri de larg consum și produse diponibile în showroom-urile eMAG. Aplicația Tazz by eMAG poate fi descărcată atât din Google store cât și din App store, iar serviciile sunt disponibile și online pe www.tazz.ro.Compania a luat o serie de măsuri de siguranță pentru clienții, curierii și partenerii săi și a implementat opțiuni de livrare care limitează interacțiunea dintre clienții care comandă online și curierii care livrează produsele. Utilizatorii pot opta pentru „Livrare non-contact”, care presupune livrarea comenzii la ușă sau într-un loc specific menționat de client în aplicație, urmând ca acesta să o ridice imediat ce este anunțat telefonic de efectuarea comenzii.Tazz by eMAG recomandă în continuare tuturor clienților să utilizeze plata cu cardul și să elimine, pe cât posibil, plata cash.Tazz by eMAG este numele sub care, începând din luna aprilie 2020, a ales să comunice platforma EuCeMananc, care astfel și-a extins serviciile, de la food ordering la orice produse necesare pentru casă, cu livrare rapidă, în 60 de minute. Noul brand este rezultatul parteneriatului încheiat în toamna lui 2019 cu eMAG, care a intrat în acționariatul companiei EuCeMananc cu obiectivul de a accelera dezvoltarea business-ului.

Mai întâi încălzirea și apoi petrecerea – Webinar Last updated mai 14, 2020

Suntem obișnuiți să fim asimilați altor popoare latine atunci când vine vorba de distracție, dar atunci când e nevoie știm să ne arătăm

93

cumpătarea. De mai bine de două luni e liniște în orașul plin de viață surprins de primăvara anului 2020. Nu ascundem din calendar lunile de vară, oportunități de „ieșeală” cu muzică, dans și multă voie bună.

Webinar-ul Horeca Insight intitulat LET THE PARTY BEGIN! ne aduce aminte că suntem ființe extrem de sociale și pe termen lung distanțarea nu ne priește. Ca antreprenori Horeca însă, trebuie să privim extrem de obiectiv ocaziile care până acum ne încurajau să ne relaxăm și să uităm de griji. Din această perspectivă vrem să clarificăm alături de invitații webinarului:

Unde ne vedem? Sunt avantajate localurile cu spații generoase în aer liber?

Când ne putem revedea în locuri dragi? Noile reglementări nu vor afecta vibe-ul petrecăreților?

În ce condiții ne va fi permis să petrecem?  Cu mască, fără mască, la distanță rezonabilă?

În ce formație vor fi agreate evenimente de ieșit în oraș? Ce va constitui o mulțime de oameni și cum îi servim în condiții de igienă și siguranță?

Multe întrebări de la care așteptăm răspuns și de la autorități, dar nu putem să ascundem felul în care suntem afectați la nivel de business și personal, ca antreprenori care au investit eforturi și resurse. Am spus-o și cu alte ocazii, vom asista la o perioadă în care supraviețuirea celui mai puternic va fi determinată și de răspunsul la schimbare, poate vom fi martorii unei înfloriri a celor adaptați.

Se pare că oricum tema determinantă a zilelor următoare este curajul în toate formele sale. Curajul de a deschide localurile care ne strângeau în jurul unor beri reci ca gheața sau a unor cocktailuri vesele, curajul de a ne asuma responsabilitatea de a-i proteja pe ceilalți, curajul de a ne adapta și de a privi doar înainte. Invitații webinarului cu numărul 7 sunt antreprenori al căror cuvânt atârnă greu când vine vorba de evenimente și viață de noapte în frumoasa noastră capitală:

Costin Gache, co-proprietar Interbelic, are o experiență în bartending care se apropie de două decenii, iar aceasta se reflectă în formală atât pe plan național, cât și internațional – câștigător Diageo

94

Reserve World Class. Este un reprezentant al unei generații care a crescut în domeniul Horeca și care și-a construit reputația de astăzi prin eforturi susținute, ducând la comunitatea semnificativă strânsă în jurul Interbelic;

Alin Negulescu, Jean Sasu și Alexandru Nanu sunt cei trei antreprenori care din anul 2015 stau în spatele conceptului fenomen Nuba. Felul în care a crescut grupul Nuba este demn de a sta alături de exemple de succes ale faimosului vis american ca aplicație practică pe plai mioritic. Antreprenorul Alin este o prezență extrem de discretă în spațiul public, dar conceptele susținute de el s-au dezvoltat firesc pe baza unei experiențe extinse în domeniu, începută în 2002 cu o cafenea;

Valentin Vernea este proprietar Curtea Berarilor și în urmă cu nu mai mult de un an, la inaugurarea noii terase, declara că cea mai mare provocare a industriei pare să fie personalul. Este clar că deja vorbim de noi provocări ale domeniului și Valentin cu siguranță ne va vorbi din noua perspectivă a managerului care conduce un business emblematic pentru București și evident despre adaptare creativă.

Miercuri, 20 mai 2020, de la ora 17, ne vedem pe Zoom, în cadrul deja familiar, iar înscrierile se pot face completând formularul din următorul link https://us02web.zoom.us/webinar/register/2115853073911/WN_B6nY6aBqQ-igJuCfJNhdtg

Webinariile dedicate de Horeca Insight redeschiderii și relansării industriei sunt susținute cu sprijinul următorilor parteneri: Schweppes, Bulldog si Snick Ambalaje cărora le mulțumim și pe această cale că sunt alături de noi.

O nouă măsură inovativă în contextul pandemiei, în premieră în România: Lampa UV în automatele O’Fresh și SaniStation SOCIAL Parteneri Profit.ro scris astăzi, 09:48 Compania Vending ZONE, având în portofoliu brandul O’Fresh, lansează o nouă măsură inovativă în

95

contextul pandemiei de coronavirus, introducând în premieră pentru piața din România lampa UV care asigură dezinfecția și sterilizarea produselor din vendomat.

Luna trecută, Vending ZONE a lansat inițiativa SaniStation Vending - stația de sanitizare, un concept util și adaptat nevoilor fiecăruia dintre noi pe timp de pandemie: comercializarea produselor recomandate de medici și necesare prevenției prin intermediul unui vendomat. Prin intermediul automatelor se pot achizitiona deja mănuși și măști de protecție, spirt și dezinfectant. Acum, compania vine cu o nouă măsură în sprijinul consumatorilor, o soluție de protejare a sănătății disponibilă doar în automatele O’Fresh și SaniStation.

O’Fresh este furnizor de automate de snack-uri si băuturi, aparate de cafea, dozatoare de apă purificată, abonamente de fructe și alte proiecte particularizate pe nevoile clienților, având o experiență de peste 10 ani pe piața de vending și ajungând lider pe segmentul de operare automate snacks & drinks.

Practic, prin noua soluție, automatele O’Fresh și SaniStation se diferențiază de produsele concurente, lampa UV făcând diferența atunci când este vorba și de asigurarea dezinfecției și sterilizării produselor din automat. În cazul vendomatelor O’Fresh și SaniStation, la noua soluție se adaugă și faptul că plata se face contactless (cu cardul), iar aparatele sunt igienizate și dezinfectate regulat, ceea ce crește gradul de siguranță a cumpărătorului, mai ales în actuala perioadă de pandemie cu coronavirus.

“Vrem să arătăm că ne pasă de clienții și partenerii noștri. Credem cu tărie că suntem o alternativă sigură prin oferirea acestui serviciu de proximitate foarte util pentru această perioadă”, spune Mihai Ungureanu, CEO Vending Zone, compania care deține brandurile O’Fresh și SaniStation.

DIVERSE

ANSVSA: TONE DE CARNE IMPORTATE DIN POLONIA, INFESTATE CU SALMONELLA! Agroinfo 14 mai 2020

96

OFICIAL. Tone de carne de pasăre importate din Polonia de societăți comerciale din Ilfov și Bihor au fost sechestrate de inspectorii sanitar veterinari după ce probele au arătat că este infestată cu salmonella, a anunțat joi Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), într-un comunicat transmis pentru AGROINFO.

În perioada 31.03 –30.04.2020, inspectorii din cadrul Direcțiilor Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor județene și a municipiului București au efectuate la nivel național o serie de controale tematice pentru verificarea modului în care sunt respectate, de către operatorii din sectorul alimentar, condițiile sanitare veterinare si pentru siguranța alimentelor referitoare la producerea, depozitarea și comercializarea cărnii de pasăre și ouălor de consum provenite din comerțul intracomunitar (cu precădere Polonia și Ungaria), dar și din țări terțe (în special Ucraina).

Verificările s-au efectuat la nivelul unităților de destinație (unități independente de depozitare a cărnii de pasăre/ouălor, unități de reambalare a cărnii de pasăre, centre de ambalare ouă, centre logistice de distribuție) și unităților de tip catering, controalele având ca scop, pe de o parte stabilirea originii cărnii și ouălor pentru a ne asigura că nu provin din zone aflate sub restricții sanitare veterinare ca urmare a evoluției influenței aviare (gripa aviară), iar pe de altă parte, cu ocazia controalelor documentare, de identitate și fizice, au fost prelevate probe în vederea verificării prin analize de laborator a respectării criteriilor microbiologice și de siguranță alimentară în carnea proaspătă de pasăre, precum și în loturile de ouă provenite din schimburi intracomunitare, posibil contaminate cu Salmonella.

Cu ocazia controlului tematic, au fost recoltate un număr de 138 de probe de carne de pasăre, fiind efectuate un număr de 690 de analize în vederea verificării respectării criteriillor microbiologice de siguranță alimentară. Carnea testată provenea din Polonia, Ungaria, Germania, Marea Britanie, Finlanda, Franța, Slovacia, Olanda, Italia, Bulgaria, Spania, Ucraina, Brazilia.

În urma analizelor de laborator au fost detectate 2 probe de carne cu rezultate nesatisfăcătoare (contaminare cu bacteria Salmonella Enteritidis), recoltate de la societăți comerciale din județele Bihor și Ilfov.

În ambele cazuri carnea provenea din Polonia. Întreaga cantitate de 21 de tone (1 tonă carne pasăre din județul Bihor și 20 de tone din județul Ilfov) de carne infestată cu Salmonella a fost reținută oficial sub sechestru sanitar veterinar, urmând a fi dirijată spre neutralizare.

97

Rezultatele analizelor de laborator în cazul celor două loturi neconforme pe criteriul microbiologic de siguranță alimentară pentru carnea proaspătă de pasăre au fost notificate de   A.N.S.V.S.A. autorităților veterinare din Polonia și producătorilor prin Sistemul Rapid de Alertă Alimente și Furaje (RASFF).

Cu ocazia controalelor, au mai fost identificate în urma analizelor de laborator alte 7 loturi de carne de pasăre proaspătă provenită din schimburi intracomunitare, la care s-a detectat prezența altor serotipuri de Salmonella cu patogenitate scăzută. În cazul acestor loturi de carne reprezentanții A.N.S.V.S.A. au aplicat măsurile legale, toate aceste situații neconforme fiind notificate de A.N.S.V.S.A.  statelor membre U.E de origine și unităților producătoare prin Sistemul de Asistență și Cooperare Administrativă (AAC).

În cadrul controalelor oficiale care vizau verificarea calitații ouălelor de consum provenite din statele membre UE (Polonia și Grecia) au fost prelevate 46 de probe, fiind efectuate un număr de 92 de analize de laborator microbiologice  pentru detectarea prezenței Salmonella. Toate probele de oua analizate au fost conforme cu criteriile  microbiologice ale legislatiei in vigoare.

GLOBAL

Ion Jinga: ONU încearcă să evite o criză alimentară în țările în curs de dezvoltare De Food Biz Ultima actualizare mai 14,

Security Council meeting on Protection of civilians in armed conflict. Letter dated 9 May 2018 from the Permanent Representative of Poland to the United Nations addressed to the Secretary-General (S/2018/444) Report of the Secretary-General on the protection of civilians in armed conflict (S/2018/462). Romania

98

Ambasador al României la ONU de aproape cinci ani, argeșeanul Ion Jinga este la ora actuală diplomatul român cu cea mai spectaculoasă și apreciată carieră ca ambasador.

Născut pe 1 septembrie 1961 la Câmpulung Muscel, Ion Jinga lucrează în diplomaţie din 1992, este absolvent a două facultăţi (Fizică şi Drept), doctor în Drept şi cu master la Colegiul Europei din Bruges. Ion Jinga a fost ambasadorul României în Regatul Belgiei între 2003 şi 2008, iar între 2008 si 2015 a fost ambasadorul României în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord. Din 4 august 2015, Ion Jinga este ambasador extraordinar şi plenipotenţiar, reprezentant permanent al României la Organizația Națiunilor Unite în New York.

Într-un interviu acordat în exclusivitate pentru România Actualități, ambasadorul Ion Jinga a vorbit despre criză globală fără precedent, care afectează 195 de state și teritorii.

Având în vedere amploarea crizei și consecințele ei globale, Organizația Națiunilor Unite a reacționat imediat pentru evitarea unei crize alimentare, a conflictelor și a unei căderi economice în țările mai puțin dezvoltate.

În luna martie,  Organizația Națiunilor Unite lansa un plan global de răspuns umanitar la COVID-19, care avea ca obiectiv să adune din donații două miliarde de dolari pentru combaterea pandemiei în țări care nu au resurse proprii.

“Ținta ONU o reprezintă lumea în curs de dezvoltare, pentru că acolo îngrijorează cel mai mult impactul virusului, vorbim de țările cele mai sărace unde se  așteaptă ca punctul culminant al pandemiei să fie atins peste trei, șase luni. Şi toate alertele care ne vin de la ONU sunt în sensul că trebuie să ne pregătim pentru o creștere a nivelului foametei, a conflictelor, sărăciei, bolilor, economiile vor scădea și va fi o mare presiune pe sistemele de sănătate”, a spus ambasadorul României la ONU, Ion Jinga, la emisiunea Serviciul de noapte cu Maria Țoghină.Aceste amenințări serioase aduse de criza de COVID -19, care fac ca țările sărace să fie o țintă sigură, au determinat  Națiunile Unite să tripleze suma destinată ajutorului, astfel că de la două miliarde de dolari, luate inițial în calcul, suma a ajuns la 6,7 miliarde de dolari. Iar numărul de state beneficiare se ridică acum la 63, amintește ambasadorul Ion Jinga.

“În țări din Asia de Sud, din Africa, din zona Caraibelor, America de Sud, numărul de cazuri crește și Programul Mondial Alimentar, de exemplu, oferea asistență și avea în evidențe, până în debutul pandemiei, cam 135 de milioane de oameni pe glob, se afirma că sunt la limita foametei, deci înainte de pandemie. Acum cifra s-a dublat și în acest moment 30 de milioane de

99

oameni pe glob primesc mâncare doar de la Programul Mondial Alimentar. Imaginați-vă că dacă acest lanț de aprovizionare va fi întrerupt, vom avea de-a face cu o catastrofă. Este de altfel, cred, și motivul pentru care directorul executiv al Programului Mondial Alimentar spunea, că există riscul unei foamete de dimensiuni biblice“.

Fonduri pentru taberele de refugiațiDin cele 6,7 miliarde de dolari pe care ONU și-a propus să le strângă din donații, peste un miliard va merge la refugiați, pentru a limita răspândirea noului virus în taberele în care viața se desfășoară  la limita sărăciei, fără apă curentă și servicii medicale.

“Din această sumă, un miliard și jumătate sunt destinați refugiaților, iar Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiați a reușit până acum, slavă Domnului, să asigure servicii sanitare de bază, servicii medicale, acces la apă curată, măsuri de igienă, în comunitățile de refugiați și din acest motiv, răspândirea virusului în aceste comunități este deocamdată limitată. Vorbeam de acces la apă curată. Aș vrea să vă spun că din cele 7, 8 miliarde de locuitori ai planetei, 3 miliarde nu au acces la apă curentă, deci vorbim de măsuri de prevenire, spălare cu apă și săpun, dar 3 miliarde de oameni nu au acces la apă.

Actuala criză schimbă profund lumea: va fi un deşert de parcursAmbasadorul Ion Jinga estimează că în următoarele câteva decenii lumea va fi schimbată profund de criză, iar țările în curs de dezvoltare vor avea cel mai mult de suferit.

Consecințele vor fi pe mai multe planuri: politice, economice, sociale, tehnologice.

“Fondul Monetar Internațional estimează, pe scenariu optimist, că relansarea economică ar putea începe în anul 2021, însă vreau să vă spun că Banca de Investiții JPMorgan vorbește o scădere de 20% a profitului companiilor la nivel global și de o revenire la nivelul pre-criză abia în anul 2023. Deci va fi un deşert de parcurs. Pe de altă parte, cred că lecția acestei perioade nu este că globalizarea de care am mai vorbit de câteva ori până acum a eşuat, ci că pur şi simplu că este fragilă și că probabil pe termen mediu, ne putem aștepta, la un anumit fenomen de retracție“.

Statele cu un sistem de protecție socială bine pus la punct vor trece mai ușor peste  criză dar, după trecerea pandemiei, este nevoie ca statele să își recapate rolul strategic în societate, continuă analiza ambasadorul României la ONU.

100

“Practic, mă aștept ca o prioritate post-criză să fie aceea ca statele să își recapete un rol strategic în societate sau oricum, să fie mult mai prezente în economie, pentru că este posibilă o reducere semnificativă a capacităților de producție, datorită închiderii unui număr important de firme. Şi atunci s-ar putea să fie necesare scheme noi de protecție socială“. Continuarea articolului pe România-Actualitati.ro

UNIUNEA EUROPEANA

DECIZIE ASTĂZI: REUTILIZAREA APEI REZIDUALE pentru IRIGAȚII! Agroinfo 14 mai 2020 - DECIZIE. Adoptarea de către Parlamentul European a Regulamentului privind reutilizarea apei, propus de Comisie în mai 2018 marchează ultima etapă înainte de intrarea în vigoare a noilor norme. Acestea definesc criterii minime armonizate privind calitatea apei pentru reutilizarea în condiții de siguranță a apelor urbane reziduale tratate în rețelele de irigații agricole, anunță un comunicat transmis de Reprezentanța Comisiei Europene în România, pentru AGROINFO.

Noile norme dau utilitate apelor reziduale nepotabile, contribuind, de asemenea, la reducerea costurilor economice și de mediu legate de crearea de noi surse de apă.

Comisarul pentru mediu, oceane și pescuit, Virginijus Sintevičius, a declarat: Datorită Regulamentului privind reutilizarea apei, fermierii noștri vor putea să se bazeze nu numai pe surse de apă mai previzibile, iar furnizorii de tehnologii vor avea noi oportunități de investiții. Aceasta este o ilustrare perfectă a modului în care economia circulară funcționează în practică și acționează în beneficiul tuturor.

Noile norme vor facilita și vor stimula adoptarea acestei practici benefice, garantând, în același timp, că acest lucru se face într-un mod sigur și ecologic. Pe timp de criză, importanța asigurării rezilienței lanțurilor de aprovizionare cu alimente devine din ce în ce mai evidentă. Reutilizarea apei le poate garanta fermierilor noștri accesul la o aprovizionare mai previzibilă cu apă curată și îi poate ajuta să se adapteze la schimbările climatice.

După adoptarea în Parlamentul European ieri, noul Regulament privind reutilizarea apei va fi publicat în Jurnalul Oficial și va intra în vigoare în termen de 20 de zile.

101

Noua politică alimentară a UE va fi prezentată pe 20 mai  meatmilk  14 mai 2020

După ce a fost întârziată de două ori, Comisia Europeană este gata să prezinte, la 20 mai, politica alimentară mult așteptată, Strategia Farm to Fork (F2F), în conformitate cu agenda săptămânală „indicativă”.Strategia de biodiversitate, la fel de crucială pentru sectorul agroalimentar, este așteptată să fie prezentată împreună cu F2F în aceeași zi, anunță Comisia Europeană.

Data urmează să fie confirmată și poate fi modificată, întrucât programul nu are caracter obligatoriu, însă vicepreședintele Comisiei, Frans Timmermans, intenționează să își păstreze promisiunea de a prezenta cele două strategii cu doar o scurtă întârziere după ce trebuiau lansate pe 29 aprilie.

Un purtător de cuvânt al UE a declarat pentru EURACTIV că „liste des point prévus” rămâne o agendă tentativă și că programul final pentru fiecare ședință a colegiului este stabilit doar luni înainte de acea ședință a colegiului de către șefii cabinetelor.

„Va fi o propunere puternică”, a declarat Timmermans recent în cadrul unei audieri cu europarlamentarii din cadrul comitetului de mediu al Parlamentului European.

Comisarul a adăugat că propunerea va clarifica legătura intimă, atât între strategia de biodiversitate, cât și F2F, pe teme precum pesticidele.

Deputații vor fi audiați joi (7 mai) de către eurodeputații din cadrul Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală a Parlamentului cu privire la modalitățile de a asigura sustenabilitatea agriculturii UE după pandemia coronavirusului.

Parlamentarii, în special, sunt așteptați să facă observații vicepreședintelui Comisiei, cu privire la modul de conciliere a obiectivelor celor două strategii cu nevoia de a stabiliza sectorul agroalimentar al UE după pandemie.

102

Strategia „Farm to Fork” (F2F) va fi inclusă în politica de mediu a UE, Green Deal, și are drept scop ca întregul lanț alimentar de la producție la consum să fie mai durabil și mai neutru în impactul său asupra mediului.

Timmermans coordonează strategia, implicând comisarul Stella Kyriakides pentru aspectele de siguranță alimentară, precum și Janusz Wojciechowski din Polonia și Virginijus Sinkevičius lituanian pentru agricultură și produse din fructe de mare.

F2F va cuprinde acțiuni legislative și va avea obiective specifice pentru reducerea riscurilor și a utilizării pesticidelor, precum și a îngrășămintelor, în timp ce strategia de biodiversitate este de așteptat să introducă o țintă a UE de creștere a terenurilor organice în UE.

Întrebarea dacă amânarea F2F a fost puternic dezbătută în ultimele săptămâni, asociația de fermieri COPA-COGECA solicitând amânarea și dezbaterea în continuare a strategiei datorită presiunii crescute de către fermieri asupra focarului COVID-19.

În mod similar, grupul European People’s Party (PPE) a solicitat și o amânare suplimentară până cel puțin după vară, invocând „criza cauzată de pandemia coronavirusului”.

Principala asociație de alimente și băuturi din UE, FoodDrinkEurope, a declarat că întârzierea ar putea fi o oportunitate de a ține cont de schimbarea peisajului cauzat de COVID-19.

Pentru Mella Frewen, directorul general al FoodDrinkEurope, întârzierea strategiei nu a fost o mare surpriză, deoarece COVID-19 a aruncat întreaga economie globală în criză, iar sistemul alimentar este testat ca niciodată.

„Este important ca această perioadă să folosească Comisia pentru a se asigura că strategia sa poate reflecta noua lume în care trăim”, a spus ea.

..........................................................

GERMANIA

„Sclavia modernă“ din abatoarele germane devenite focare de Covid, expusă de presă ani la rând şi ignorată de autorităţi, este preţul real al cărnii ieftine din magazinele Germaniei Bogdan Cojocaru 14.05.2020,

Abatoarele germane devenite focare de COVID-19 în plină pandemie au adus în atenţia lumii condiţiile precare de lucru şi cazare pe care le gă-sesc acolo angajaţii, în marea lor majoritate veniţi din Europa de Est,

103

inclusiv din România. Un reportaj realizat de Deutsche Welle a expus „sclavia modernă“ din industria cărnii din Germania.

Însă această „sclavie“ a fost adusă la cunoştinţă publicului şi autorităţilor germane şi acum trei ani, şi acum şapte ani, românii fiind actori principali.

În 2017, tot Deutsche Welle, una dintre cele mai cunoscute instituţii de media din Germania şi Europa, scria despre condiţiile de lucru şi de viaţă ale străinilor care muncesc în industria cărnii, importantă pentru economie - Germania este cel mai mare producător de carne de porc din Europa şi al doilea cel mai mare exportator de carne de porc din UE pe pieţele din afara UE. Atunci, dintre aceşti lucrători aproximativ 20.000 erau români, potrivit estimărilor sindicatelor. DW scria despre chiria exorbitantă de aproape 2.000 de euro pe lună pe care est-europenii erau nevoiţi s-o plătească pentru cazarea furnizată de firma care i-a angajat. Unii dintre ei le-au spus jurnaliş-tilor că împart apartamente de două dormitoare cu până la nouă alte persoane, că mai plăteau şi între 50 de euro şi 100 de euro pe lună pentru echipamentul de lucru, cum ar fi uniforme şi cuţite, şi că nu li se oferea oportunitatea de a învăţa germana. Astfel, ei nu se puteau plânge autorităţilor când acestea făceau verificări. Nu beneficiau nici de asigurare medicală şi nici de ajutor de şomaj deoarece firma care i-a angajat, un sub-contractor, anula şi schimba tot timpul contractele. Prin urmare, lucrătorii nu figurau ca plătitori de contribuţii la sistemul de asigurări sociale al Germa-niei.

„Sclavi cu salarii în abatoarele germane“, titra în iunie 2013 ziarul Suddeutsche Zeitung. „Industria cărnii exploatează sistematic muncitorii est-europeni“, scria în anul următor Die Zeit.

În vara anului 2012 o altă dramă atrăgea atenţia lumii asupra muncii în abatoarele germane: în iunie falimenta firma de subcontractare Global Dienstleistungs, care angajase în condiţii dificile 170 de nemţi, români, cehi, slovaci, polonezi, unguri şi brazilieni la abatorul Waldkraiburg din Bavaria. Oamenii au fost preluaţi de două firme noi, care le-au oferit doar

24 de ore pentru a semna noi contracte. Unul dintre lucrători a povestit că altenativa era să plece de acolo, să rămână fără loc de muncă şi venit pentru familia adusă în Germania. Abatorul Waldkraiburg aparţinea grupului olandez VION, care avea ca motto „Pasiune pentru mâncare mai bună“.

Drama a expus faptul că în Germania era o practică comună în anumite industrii folosirea subcontractorilor pentru recrutarea personalului în UE, preferabil din Europa de Est, mai ales pentru munci sezoniere, potrivit UEbusiness. Muncitorii erau angajaţi în ţara de origine şi transferaţi în

104

Germania, care abia în 2015 a introdus salariul minim pe economie. Sub regulile UE, lucrătorii detaşaţi ar fi trebuit să primească salarii comparabile cu cele din ţara unde muncesc, iar asigurările sociale să fie plătite în ţara de origine. În realitate, salariile erau mult mai mici. Acum, în contextul pandemiei, numărul de abatoare germane devenite focare de COVID-19 s-a mărit la trei, majoritatea celor infectaţi fiind români şi bulgari. Unul aparţine grupului VION. Ministerul muncii din Germania a explicat că principala cauză sunt condiţiile de muncă şi înghesuiala din spaţiile de cazare în care locuiesc lucrătorii sezonieri, notează Bloomberg. Autorităţile din landurile Saxonia Inferioară, Schleswig-Holstein şi Rinul de Nord Westphalia au cerut testarea muncitorilor din abatoare. Jurnaliştii de la DW s-au dus zilele trecute la primul abator devenit focar, fabrica Coesfeld a companiei West-fleisch, închisă temporar pe 8 mai la ordinul autorităţilor, pentru a vedea ce se întâmplă acolo. O instanţă de judecată care a respins o cerere de urgenţă din partea companiei pentru menţinerea abatorului în funcţiune a menţionat probleme în a ţine o distanţă de cel puţin 1,5 metri între angajaţi şi folosirea incorectă a măştilor de faţă. Până luni, aproape 250 de lucrători de la Coesfeld au fost testaţi pozitiv pentru SARS-CoV-2. Când echipa DW a ajuns la faţa locului, nimic nu arăta că spaţiile de cazare pentru muncitori ar fi fost puse în carantină.

„Nicio notificare oficială, niciun semn, nici măcar scris de mână, nimic.“ Oamenii circulau liber. Anne-Monika Spallek, purtătoare de cuvânt a Partidului Verzilor din Coesfeld, a explicat că nimeni nu şi-a asumat responsabilitatea pentru condiţiile de sănătate şi securitate pentru angajaţi. „Problema a fost împinsă înainte şi înapoi între autorităţile locale, regionale şi statale“, nimeni nefăcând nimic. Unul din motive, suspectează ea, este faptul că lucrătorii est-europeni de la Westfleisch sunt angajaţi oficial de un subcontractor, autorităţile de sănătate publică intervenind doar după ce au apărut primele infecţii. Spallek nu crede că firma subcontractoare a luat măsuri pentru prevenirea infectării în spaţiile de cazare ale muncitorilor. „Aceia forţaţi să trăiască în carantină ar fi trebuit să primească mâncare şi alte bunuri esenţiale şi nu să fie nevoiţi să se ducă la cumpărături“, a explicat Spallek. Pe site-ul web al Westfleisch scria la acea dată că tuturor muncitorilor infectaţi cu SARS-CoV-2 şi celor care au intrat în contact cu ei li s-a cerut să se autoizoleze în locuinţe. În timpul reportajului au ajuns la căminele lucrătorilor şi autorităţile, cu costume de protecţie şi tot tacâmul, pentru a testa oamenii.

O femeie care locuieşte peste drum de căminele muncitoreşti a spus că autorităţile au reacţionat lent şi că simte simpatie pentru străinii care lucrează la fa-brica de carne. „Sunt oameni săraci, aduşi să stea în condiţii sărăcăcioase şi exploataţi.“

105

Preţurile cărnii din Germania erau în scădere înainte de pandemie, atât de mult încât producătorii s-au scandalizat. În statisticile UE, indicele de preţ al cărnii din Germania, raportat la paritatea puterii de cumpărare, este apropiat de media UE, dar el nu diferenţiază între diferitele tipuri de carne. În statisticile privind preţurile la producătorii de carne de porc, cele din Germania sunt comparabile cu cele din România. Preţurile mici reflectă o TVA redusă, dar şi costurile reduse de producţie „ adică cu forţa de muncă. „Sclavia modernă“ despre care scrie DW este preţul real al cărnii ieftine din magazinele germane.

AUSTRIA

ÎNCEPÂND DE VINERI: Vienezii vor primi vouchere de 50 de euro pentru a merge la restaurante şi cafenele M.A.Internaţional / 14 mai

Primăria din Viena a decis să acorde fiecărei familii vouchere în valoare de 50 de euro, care vor putea fi cheltuite în restaurantele şi cafenele din capitala Austriei începând de vineri, când aceste localuri se vor redeschide, transmite Bloomberg.Primarul social democrat Michael Ludwig, care vrea să fie reales la alegerile municipale din 22 octombrie, a anunţat această măsură în valoare de 40 de milioane de euro printr-un mesaj publicat miercuri pe Twitter.

Renumitele restaurante şi cafenele au fost închise în data de 16 martie, când a fost introdusă o măsură de carantină la nivel naţional pentru a opri răspândirea noului coronavirus.

Decizia edilului Vienei vine să suplimenteze un plan naţional al guvernului federal, care vrea să ajute restaurantele prin reducerea unor taxe precum Taxa pe Valoarea Adăugată, taxa pe băuturi non-alcoolice şi o taxă specială pentru vinul spumant. Sectorul restaurantelor şi cafenelelor este unul din cele mai grav lovite de măsurile de izolare, al căror impact a fost agravat de colapsul turismului.

106

Reprezentanţii primăriei din Viena au precizat că locuitorii capitalei vor primi vouchere via mail. Persoanele singure vor primi un voucher în valoare de 25 de euro. De asemenea, restaurantele şi cafenelele pot schimba voucherele pentru bani gheaţă, informează Agerpres.

BULGARIA ŞI ROMÂNIA

Bulgaria şi România, printre ţările cu cei mai mulţi angajaţi în companii de mărime medie C.B.Miscellanea / 14 mai

Procentajul cetăţenilor care lucrau în 2017 în companii de mărime medie din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene era de 16,9%, cel mai ridicat nivel fiind în Luxemburg (25%), Lituania (23%), Estonia şi Letonia (ambele cu 22%), Bulgaria (21,2%) şi România (20,5%), arată datele publicate marţi de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

De asemenea, procentajul celor care lucrau în mici întreprinderi era de 50% în 2017, cel mai ridicat nivel fiind în Portugalia (61%), Spania (58%), Letonia şi Estonia (ambele cu 57%) şi Slovacia (56%). În România, procentajul este de 44,4%.

Întreprinderile mici şi mijlocii cu mai puţin de 250 de angajaţi sunt văzute ca pilon al economiei europene, furnizând locuri de muncă şi oportunităţi de creştere. Totuşi, din cauza crizei provocate de pandemia de coronavirus (COVID-19), ele ar putea fi cele mai afectate de încetinirea activităţii economice.

În 2017, cele mai multe companii (98,9%) din sectorul întreprinderilor nefinanciare din UE aveau mai puţin de 49 de angajaţi (firme mici), urmate de companiile medii (cu 50-249 de angajaţi), reprezentând 0,9% din totalul întreprinderilor. În contrast, doar 0,2% din totalul întreprinderilor aveau 250 de angajaţi sau mai mulţi, fiind clasificate în categoria marilor companii.

În 2017, existau 22,2 milioane de IMM-uri în sectorul întreprinderilor nefinanciare din UE, contribuind la peste jumătate (56%) din valoarea adăugată totală (3,5 miliarde de euro).

De asemenea, în 2017, în IMM-uri lucrau 83,9 milioane de persoane, reprezentând 67% din totalul angajaţilor. Peste jumătate lucrau în trei domenii de activitate: comerţul distributiv (20,7 milioane de persoane), industrie (15,8 milioane de persoane) şi construcţii (10,2 milioane de persoane).

107

ITALIA

Agricultorii italieni cer activarea coridoarelor verzi pentru sezonierii români după modelul Germaniei și Marii Britanii: O treime din forța de muncă vine din România 14 MAI 2020 

Așa cum s-a întâmplat în Germania și Anglia, și Italia activează coridoarele verzi pentru muncitorii sezonieri din agricultură, transmite tgverona.it, citată de Rador.

Zeci de mii de muncitori români au reușit să se întoarcă la muncă pe câmpurile agricole germane și engleze datorită acordurilor dintre diferitele țări care s-au folosit de coridoarele verzi pentru libera circulație a sezonierilor agricoli în Uniunea Europeană: astfel, producția și alimentele pentru familii în timpul crizei de coronavirus au fost garantate, afirmă Asociația Coldiretti.

Asociația agricultorilor italieni subliniază că este o soluție care permite să garanteze profesionalismul și experiența întreprinderilor agricole în timpul carantinei, datorită implicării temporare a persoanelor care traversează granița în fiecare an pentru muncă sezonieră, iar apoi revin în țara de origine.

O soluție care vizează și Franța, dar care reprezintă o cale obligatorie și pentru Italia. Doar în regiunea Veneto, aproximativ 70.000 de români sunt angajați la culesul fructelor și legumelor, la atelierele mecanice, la îngrijirea animalelor și la sezonul culesului viilor, în fiecare an, amintește Coldiretti.

„Trebuie deschis imediat un canal de colaborare cu România, de unde vin aproximativ 1/3 dintre lucrătorii sezonieri angajați în agricultură, care de-a lungul timpului au construit relații de încredere cu întreprinderile”, spune președintele Coldiretti Ettore Prandini, care subliniază că în acest moment de criză națională este, însă, important să se deschidă pe cât posibil și piața

108

oportunităților de muncă pentru italienii care riscă impactul sever al ocupării forței de muncă în urma crizei economice declanșate de coronavirus.

Din acest motiv, „la nivel național este necesară acum o simplificare radicală a voucherului „agricol”, care să poată permite italienilor disponibilizați, precum și studenților și pensionarilor să desfășoare muncă pe câmpurile agricole, într-un moment în care școlile, universitățile, activitățile economice și companiile sunt închise, iar mulți muncitori care au fost concediați sau se află în șomaj ar putea avea o oportunitate de a-și integra veniturile în activitățile de cules de fructe și legume în mediul rural „, concluzionează Prandini.

Problema forței de muncă în agricultură privește întreaga Uniune Europeană, unde Coldiretti estimează că lipsesc aproape un milion de lucrători agricoli sezonieri pentru campaniile de cules în principalele țări agricole, din Germania până în Anglia, din Franța până în Spania, dar și în Austria, Danemarca , Finlanda și Norvegia, care au solicitat oficial din partea guvernului ucrainean un coridor aerian pentru muncitorii agricoli. Sursa: tgverona.it/ Rador/ Traducerea: Oana Avram

 SANATATE si GASTRONOMIE

11 motive pentru care ar trebui să bei ceai  Draghici Sorin 14 May 2020

Cercetările științifice au demonstrat că un consum frecvent și regulat de ceai poate avea efecte benefice asupra organismului uman, așa că iată 11 motive pentru care ar trebui să bei zilnic o ceașcă cu ceai sau cu infuzii de plante.1. Bun înlocuitor pentru cafeaCafeaua este absolut delicioasă, însă, uneori, e indicat să faci o pauză de la cofeină. Înlocuiește cafeaua cu ceai negru sau verde, pentru doza de energie zilnică.2. Ceaiul verde susține sănătatea pieliiCeaiul verde este plin de antioxidanți, care protejează pielea de razele UV, dar și de alți factori poluanți. În plus, ceaiul verde ameliorează manifestările clinice ale psoriazisului sau a altor afecțiuni cutanate.3. Ceaiul negru combate halitozaCeaiul negru te scapă de respirația urât mirositoare, omorând bacteriile din cavitatea bucală. Fă gargară cu ceai negru sau, pur și simplu, bea-l regulat.4. Are efect calmantCeaiul de tei sau de valeriană reduce stările de agitaţie şi anxietate și combate insomnia. Două sau trei căni cu astfel de infuzii pe zi sunt ideale pentru a menţine starea de bine şi relaxare.

109

5. Ceaiul protejează danturaCeaiul verde distruge bacteriile din cavitatea bucală, păstrând dinţii puternici şi sănătoşi. Această caracteristică a ceaiului verde poate fi atribuită prezenţei antioxidantului numit catechină.6. Crește rezistența la efort fizicCeaiul verde este băutura perfectă pentru persoanele care fac sport, întrucât contribuie la energizare, hidratare și la o mai bună rezistență musculară.7.  Ceaiul verde reduce riscul bolilor cardiovasculareCeaiul verde îmbunătăţeşte nivelul de grăsimi din sânge, protejează sănătatea inimii și, datorită antioxidanților conținuți (catechine), ajută la reducerea tensiunii arteriale.8.  Te ajută să te menții în formăCeaiul nu are calorii, așa că poate fi consumat fără probleme, indiferent de dietă. De asemenea, polifenolii din ceaiul verde ajută la arderea caloriilor și la scăderea colesterolului, conducând astfel la reducerea greutăţii corporale.9. Încetinește îmbătrânireaCeaiul verde luptă împotriva radicalilor liberi, produşi de diverse surse de poluare, cum ar fi fumul de ţigară sau razele ultraviolete, care îmbătrânesc prematur organismul.10. Are efect detoxifiantCeaiul ajută la o bună funcţionare a rinichilor şi previne retenţia de apă. În plus, reglează tranzitul intestinal, stimulează ficatul şi întregul sistem digestiv, asigurând astfel detoxifierea organismului.11.  Te ferește de efectele fumatuluiSubstanțele nocive din țigări pot avea un efect negativ asupra organismului, însă consumul de ceai va contracara o parte din efectele adverse ale acestui viciu.Așadar, ceaiul este o băutură sănătoasă, care poate fi servită atât caldă, cât și rece, indiferent de anotimp. Acum te poți bucura de o mulțime de sortimente de ceai din supermarket,  pe care le poți prepara acasă în diferite combinații.

DOSAR

Deloitte România încheie parteneriate pentru soluții digitale și automatizate administrative meatmilk  14 mai 2020

Conform comunicatului transmis la redactie, Deloitte România și Reff & Asociații | Deloitte Legal România încheie parteneriate cu Druid, FutureWorkForce și RPAbox, lideri locali în domeniul transformării digitale, pentru crearea unor soluții de tehnologie dedicate departamentelor juridice, financiare și resurse umane, cum ar fi

110

chatboți și soluții pentru automatizarea proceselor repetitive și manuale prin tehnologie RPA și algoritmide procesare a limbajului natural.

„Domeniul juridic a început să se transforme cu ajutorul tehnologiei, care permite departamentelor juridice să își sporeascăeficiența, să reducă costurile și riscurile și, cel mai important, să degreveze avocații de sarcinile repetitive, astfel încât aceștia să se poată concentrape aspectele strategice. Deloitte și Reff & Asociații au creat un ecosistem de soluții tehnologice carefacilitează această transformare.

Cele trei noi parteneriatene permit să extindem acest ecosistem și să combinăm expertiza profesioniștilorîn domeniul juridic și în tehnologie pentru dezvoltareade asistenți virtuali inteligenți și desoluții de automatizarea proceselor de business”,a spus Simina Mut, Director al Centrului de Excelență Deloitte Legal.

Soluțiile vor fi create și personalizate de către experții Reff &Asociații | Deloitte Legal România și echipa de tehnologiedin cadrulpracticii de consultanță în management, alături de Druid, FutureWorkForce și RPAbox.

„Deloitte este recunoscut drept lider global în domeniul transformării digitale și al consultanței în tehnologie, datorităcompetențelor distinctive și alianțelor globale cu companii specializate în tehnologie.Echipa din Româniaare aceeași abordare, care includeîncheierea de parteneriate cu companii care sunt lideri localiîn domeniile lor de activitate, pentru a crea soluții inovatoare ce sprijină mediul de afaceri românesc în procesul de transformarea digitală, proces absolut necesar în contextul pandemiei de COVID-19”,a spusAndrei Ionescu, Partener coordonator Consultanță și Managementul Riscului, Deloitte România.

Druid este una dintre companiile de top din România specializate în dezvoltarea de asistenți virtuali inteligenți dedicați proceselor complexe din companii. Prin intermediul platformei Druid, Deloitte România va sprijini companiile private și publicesă proiecteze și să implementeze fluxuri pentruchatboți și programe de guvernanță, prin soluții completepentrugestionarea măsurilor de instituirea moratoriului bancar, chatboțipentru departamentele juridice și de resurse umane, ușor de implementat și accesibile prin numeroasecanale de comunicare, cum ar fi MS Teams, Skype, Facebook Messenger, Slack sau pagini web ale corporațiilor.

De asemenea, echipa Reff &Asociații | Deloitte Legal România va colabora cu FutureWorkForce, una dintre primele companii care a dezvoltat un algoritmpropriu de procesare a limbajului natural pentru limbile din Europa

111

Centrală și de Est, pentru a crea soluții automatede revizuire a documentelor și textelor legislative. Echipa de avocați va ofericompaniilor expertiza și cunoștințele necesare pentru adaptarea soluției la propriile nevoi.

În cadrul parteneriatului cu RPAbox, una dintre companiile liderînautomatizarea proceselor robotizate, Deloitte România va oferi consultanțăprivindprocesele de businesspentruimplementareaunei soluții care poate automatiza procesele repetitive și manuale în domeniul juridic și de guvernanță.

Aceste noi parteneriate contribuie la ecosistemul de soluții tehnologicecreat de Deloitte pe plan local, care include platforma de automatizare Processo, o soluție creată de experții Deloitte ce permite companiilor să creeze modele de afaceri și de decizieși să le integreze cu sistemele pe care le folosesc deja, precum și soluțiile digitale pentru instituțiile financiare dezvoltate în cadrul parteneriatului strategic cu FintechOS. În ultimii ani, echipa de tehnologiedin cadrul practicii de consultanțăa Deloitte Româniași-a extins competențele în domeniul automatizării proceselor robotizate(Robotic ProcessAutomation – RPA), data analytics și în arhitectura de sisteme.

Pe plan regional, se remarcă soluțiile în domeniul juridiccreatede Centrul de Excelență Deloitte Legal, o echipă globală cu sediul în București, care oferă soluții inovatoare pentru clienții și profesioniștii Deloitte Legal din întreaga lume.

La nivel global, Deloitte este recunoscut de mai mulți ani drept lider în consultanță în tehnologie și în transformare digitală – acoperind toate domeniile, de la strategie și inovație la operațiuni de IT -, inclusiv prin intermediul parteneriatelor cu Apple, Facebook, Amazon, SAP, Salesforce, UiPath și alți giganți în tehnologie.

* * *

„Profesioniștii rapiței” este cartea de vizită a companiei Rapool Ring România – Catalogul de rapiţă 2020 14 mai 2020 Cotidianul Agricol 

Sloganul „Profesioniștii rapiței” este cartea de vizită a Rapool Ring România iar misiunea companiei este aceea de oferi fermierilor români sprijinul necesar în vederea dezvoltării unor culturi bogate și productive.

112

Genetica performantă oferită fermierilor colaboratori, parte a sistemului de hibrizi clasici, dar și a sistemului Clearfield, asigură o productivitate de invidiat și o toleranță deosebită la diverși factori climatici și tehnologici. Detalii despre catalogul de rapiţă 2020 puteţi obţine accesând link-ul: https://www.rapool.ro/index.cfm/nav/282/article/4802.html

Vinul de azi: Villa Antinori Bianco Toscana 2019 Profit.ro scris astăzi,

Familia Antinori s-a dedicat producției de vinuri de mai bine de 6 secole, incă din 1385, atunci când Giovanni di Piero Antinori a devenit membru în Breasla Producătorilor de Vin Florentini. Vinul de astăzi, Villa Antinori Bianco Toscana 2019, este unul dintre vinurile istorice ale ale familiei Antinori, realizat din soiurile de struguri Pinot Bianco, Pinot Grigio, Riesling, Trebbiano Giallo și Malvasia. Galben pai, cu tente verzui, vinul prezintă note olfactive de banane, ananas, flori albe și fructe confiate. Pe palat, vinul este bine structurat, cu note minerale și final persistent. Se recomandă degustarea acestui vin la 8-10 grade Celsius, alături de aperitive, paste, fructe de mare sau preparate cu pește.   Vinul poate fi cumpărat de AICI.

* * *

Catalogul anului 2020 pentru cereale păioase şi culturi verzi – Portofoliul Saaten Union România 14 mai 2020 Cotidianul Agricol  Genetica de cereale SAATEN UNION România oferă un plus de producţie pentru fermieri. La ora actuală când discutam de genetică performantă, discutam de câteva atuuri importante şi anume: productivitate ridicată, calitate şi toleranţă la boli şi dăunători. Pentru detalii accesaţi catalog pe: https://www.saaten-union.ro/index.cfm?m=downloadcenter

113

Combaterea buruienilor cu... abur Liviu GORDEA14 mai 2020 Compania franceză Simon a creat Steam'R, o maşină autonomă care distruge buruienile şi sterilizează suprafaţa solului folosind aburi supraîncălziţi.

După cum susţine producătorul, Steam'R se adresează în special cultivatorilor din sistemul ecologic, precum şi celor care au culturi convenţionale, în cazul în care nu este posibil prăşitul mecanic pe rânduri. Mai mult decât atât, Steam'R funcţionează complet automat. Scaunul şi volanul şoferului sunt acolo numai pentru mutarea maşinii de la un câmp la altul. După ce a început activitatea pe o anumită parcelă, maşina acţionează în mod autonom şi trimite operatorului pe telefonul mobil un semnal atunci când a terminat treaba sau în cazul în care are nevoie de ajutor.

De asemenea, ea se opreşte de fiecare dată când este detectată o problemă. Plăcile cu aburi măsoară 3 m lungime şi 1,5 m lăţime iar maşina poate fi echipată cu până la 5 astfel de plăci, în condiţiile în care distanţa dintre roţi este de 1,8 m.

Aburi încălziţi la 180 grade

Principiul de funcţionare este destul de simplu. Motorul diesel încălzeşte apa şi o transformă în abur la o temperatură de 180 grade C. Plăcile apoi injectează aburul în pământ. În acel moment, temperatura este încă de 165 grade. Pentru cele mai bune rezultate, solul trebuie încălzit cel puţin la 80 grade C până la 8-9 cm adâncime. În acest fel, buruienile şi seminţele lor vor fi distruse fără a afecta structura solului. Temperatura ridicată a aburului anihilează şi o serie de dăunători, cum ar fi germenii ciupercilor patogene şi nematozii.

Un hectar este acoperit în circa 40 de ore. Simon se laudă că Steam'R este cu până la 25% mai rapidă decât concurenţa, dar vine la pachet şi cu economii semnificative în ceea ce priveşte consumul de combustibil. Designul unic al plăcilor cu abur optimizează distribuţia aburului pe întreaga suprafaţă de tratat şi la adâncimea optimă. Maşina nu este însă echipată cu rezervor, apa fiind transportată de la o sursă printr-un furtun.

114

Nu este o tehnologie tocmai nouă, însă foarte rar este aplicată la o scară atât de mare. Este considerată o metodă nepoluantă de combatere a dăunătorilor, fiind utilizată cu precădere în sistemele de agricultură biologică şi biodinamică.

 Cât costă tehnologia Steam'R?

Sterilizarea cu abur supraîncălzit este foarte eficace, dar prezintă dezavantajul unui preţ de cost ridicat. Spre exemplu, Steam'R în varianta de bază, adică modelul 600, costă circa 130.000 de euro şi include trei plăci, care generează 600 kilograme de abur pe oră, dar poate ajunge şi la 175.000 de euro, în funcţie de nivelul de echipare şi puterea de evacuare a aburilor.

Nu este însă luată în considerare eventuala investiţie într-o staţie de tratare a apei, pentru zonele în care alimentarea se face cu apă dură, bogată în minerale precum calciu şi magneziu.

* * *

* * *

115