UNIVERITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA VETERINARAION IONESCU DE LA BRAD,, IASI Facultatea: HorticulturaSpecializarea: Ingineria mediuluiGrupa:466

AMENAJAREA UNEI GRADINI INDIVIDUALE IN jud. BOTOSANI com. VORONA

Coordonator: Sef lucrari. Dr. BERNARDIS Roberto Student: Ancuta APACHITEI CUPRINSCAPITOLUL I CONDITII NATURALE1.1 Asezarea terenuluipag 41.2 Conditii geologice..pag 61.3 Conditii geomorfologice................................ pag 71.4 Conditii pedologice.......pag 81.5 Conditii hidrologice............................pag 91.6 Conditii climatice..pag 111.7 Vegetatiapag 13CAPITOLUL IICONDITII SOCIAL ECONOMICE2.1 Amplasarea in intravilan....pag 14 2.2Justificarea amenajarii.......pag 14 2.3Marimea localitatii.............pag 15 2.4Posibilitati materiale de executie.......pag16CAPITOLUL IIIMEMORIU JUSTIFICATIV3.1 Justificarea principiilor de proiectare si a solutiilor propuse.....pag17 3.2Justificarea vegetatiei propuse....pag 18 CAPITOLUL IVCALCULUL TEHNICO-ECONOMIE4.1 Lista materialelor necesare..pag 20 4.2 Deviz de infiintare si intretinere..pag 22CAPITOLUL VPIESE DESENAT 5.1 Schita de amenajare CAPITOLUL ICONDITII NATURALE 1.1 Asezarea terenului

Judeul Botoani, este situat n zona de nord est a rii, nvecinndu-se la sud cu judeul Iai, la vest cu judeul Suceava, la nord, limita este marcat de grania dintre Romnia i Ucraina iar la est de cea cu Republica Moldova. Partea de nord este grani conveional, cu raioanele Novoselia, Hera i Hiliboca din regiunea Cernui a statului Ucraina pn n dreptul localitii Oroftiana, dup care, partea de nord-est i est, grania este natural, format de rul Prut, vecini fiind raioanele Briceni, Glodeni i Ricani din Republica Moldova. ntre aceste limite judeul are o suprafa de 4965 kmp, ceea ce reprezint 2,1% din teritoriul rii. Municipiul Botoani este situat n partea de sud-vest a judetului, n Cmpia Jijiei, la confluena dintre rurile Sitna si Dresleuca, spre vest, ntre Dresleuca si Siret, apoi coboara ntre dealurile: Crivat, Agafton, Baisa, iar n adncime st Platforma Moldovei. Spre miaz-noapte este marginit de dealurile Botoanca si Costeti. Suprafaa municipiului este de 4.135 ha din care 1.910 ha n intravilan si 2.225 ha n extravilan. Pe Glob poziia geografic a municipiului este marcat de intersecia paralelei de 47 44 latitudine nordic i a meridianului de 26 41 longitudine estic.

Harta judetului Botosani

1.2 Conditii geologice

Din punct de verede geologic, teritoriul judetului Botosani cuprinde doua serii de formatiunisuprapuse, cu caractere diferite:unfundament cristalin cutat de varsta precambrianasiostiva de sedimente de varsta paleozoica, mezozoica si neozoica necutate. Depunerile neogene care acopera intreg teritoriul judetului apartin miocenului si cuprind doua orizonturi, si anume:tortonianul, care apare la zi doar in malul Prutului intre Oroftiana si Liveni, fiind alcatuitdintr-un facies marno-calcaros sisarmatianul, ce constituie formatiunea de suprafata care are raspandirea cea mai mare.Formatiunile sarmatiene sunt reprezentate printr-un facies calcaros recifal in Valea Prutului, intre Crasnaleuca si Stefanesti si un facies argilo-nisipos care apare pe vaile unor afluenti aiPrutului. De varsta sarmatiana sunt si argilele, nisipurile si gresiile ce apar in zonaDorohoi, Botosani, Copalau si Frumusica.In partea de sud a judetului, la sud de aliniamentul localitatilor Copalau-Sulita-Albestisi Santa Mare, sunt raspandite argilele cenusii cu intercalatii de nisipuri, in zona dealurilor maiinalte sunt raspandite calcarele si gresiile oolitice, iar deasupra tuturor acestor formatiuni, pe culmile dealurilor, apare o cuvertura dedepuneri leoessoide de varsta cuaternara.

1.3 Conditii geomorfologice

Relieful are un aspect predominant deluros, larg valurit si cuprinde doua unitati distincte: - una mai inalta, alcatuita din partea de est a Podisului Sucevei (Culmea Siretului); situata la est de Culoarul Siretului, ocupa 21% din suprafata judetului si este reprezentata printr-o succesiune de dealuri, cu altitudini cuprinse intre 200 si 593 m (Dealurile Bour - 472 m, Mesteacan - 491 m, Agafton - 330 m, Dealul Mare Tudora - 587 m -altitudinea maxima a judetului si Dealul Holm - 556 m), despartite de cateva zone coborate, denumite sei (Seile Bucecea - 264 m, Vorona 260 m, Dersca-260 m, Lozna-300 m si Hriscani-280 m. - Campia Jijiei Superioare, componenta a Campiei Moldovei, extinsa la est de Podisul Sucevei; ocupa 79% din suprafata judetului si este formata din coline joase, cu aspect de platouri, de 200 - 350 m altitudine, separate de numeroase vai largi. Denumirea de campie este atribuita acestei unitati atat din cauza altitudinii reduse a reliefului, cat mai ales a specificului predominant agricol.Dealurile sunt de obicei asimetrice, cu versanti mai abrupti spre nord si nord-vest (relief de cueste) si cu cline domoale spre sud si sud-est. Vaile care brazdeaza Campia Jijiei Superioare pe directie generala nord-vest - sud-est sunt puternic adancite (60-100 m), prezentand sesuri aluviale si 3 - 4 niveluri de terase.

1.4 Conditii pedologice

Pe teritoriul judetului Botosani, intalnim mai multe tipurile de soluri. Cernozimurile se gasesc de-a lungul Prutului la nord de Stefanesti pana aproape de Mitoc, de o parte si alta a Baseului intre Mihalaseni si Saveni, iar mai la nord intre Havarna si Dumeni; pe Jijia de o parte si alta a vaii intre Corlateni si Ungureni si in aval de Dangeni cu deosebire pe stanga vaii. Cernoziomurile levigate sunt foarte raspandite, ocupand o mare parte din zona de campie, incepand cu interfluviile Prut Volovat Baseu, mari intinderi la nord si est de Jijia, coborand de pe culmi pe pantele slab inclinate. O larga raspandire in zona de campie o au si cernoziomurile levigate zlotoase care sunt dezvoltate pe argile ori pe marne nestructurate chiar de la suprafata. Pratoziomurile sau solurile cernoziomide levigate in zona umeda, fac trecerea spre solurile de padure, caracterizand locurile cu umiditate mai pronuntata; ele se gasesc in Dealurile Cozancei si la est de Trusesti, pana aproape de Mihalaseni. Solurile cenusii de padure insotesc adesea pratoziomurile in dealurile inalte dinspre Siret, unde ajung dominante, dar apar si in Dealurile Cozancei si la est de Jijia, in Guranda si in nordul judetului in Dealurile Ibanestilor. Solurile silvestre podzolite brune si brune-galbui sunt caracteristice in sectoarele mai inalte din Dealul Mare si din Dealul Bour.Pe langa solurile zonale, pe suprafete reduse apar si solurile intrazonale: solurile turboase, eutrofe, cu reactie neutra slab alcalina sunt localizate pe lunci lunca Loznei la Dersca), lacovistile situate pe versantii dealurilor Jijiei. Acestea sunt caracterizate printr-o intensa acumulare de humus.

1.5 Conditii hidrologice

Oraul Botoani este ncadrat de dou ruri principale: Sitna (ce se adun n sistem dentritic- 65 km), cu afluentul su Luizoaia i Dresleuca, cu afluentul su Teascul. Sitna este un afluent al Jijiei ce izvorte din dreptul localitii Dersca i are o lingime de 307 km. Sitna izvorte din apropierea eii Bucecea(240m), deversnd Jijia n dreptul localitii Todireni. Din cauza acumulrii de la Ctmreti, rul Sitna are un debit mic n dreptul oraului Botoani - 0.396 m3/s. n apropierea oraului mai sunt cteva acumulri mai mari de ap (sub form de lacuri) i mai multe acumulri mici (gen iazuri). Reeaua hidrografic are valori cuprinse ntre 0,43-0,64 km/kmp.Lacurile i apele curgtoare cuprind 1383 kmp din suprafaa judeului( 28% ). Apele curgtoare sunt formate din Siret ( 107 km ), Prut ( 194 km ),Baeu i Jijia, iar cele mai mari iazuri sunt cele de la Negreni i Suliacunoscute i ca importante centre piscicole.. Aceast acoperire de ape situeazjudeul Botoani pe locul al 16-lea ntre judeele Romniei ca proporie de apfa de uscat. n zona Stnca Costeti exist un important nod hidrotehnic,reprezentnd una din cele mai mari acumulri din ar, cu un volum de 1,5miliarde mc ap, cu o suprafa de 6.000 ha i o lungime de 70 km. Scopul3acestei acumulri este acela de prevenire a inundaiilor, irigarea terenuriloragricole i alimentarea cu ap potabil a localitilor din zon.Rurile, praile, blile i iazurile sunt puternic influenate de caracteristicile climatului temperat continental. Ploile abundente de scurt durat n special cele toreniale provoac frecvent creteri brute de nivel cu efecte negative ndeosebi n lunile de var. n cazul unei ploi normale pe suprafaa de 1.146 ha a municipiului Botoani i a zonelor aferente, se estimeaz un debit de : - 64.176 dmc/s (ploaie normal); - n cazul unei ploi toreniale se estimeaz 89,846 dmc/s. Pe suprafaa studiat exist pericolul eroziunilor areale i eroziunilor patului albiilor cursurilor de ap. Lacuri artificiale i heleteie: pe prul Sitna exist iazul Ctmrti supraf. 164 ha; pe prul Luizoaia exist iazurile Lipca, Jalba i Luizoaia supraf. tot. 15 ha; pe prul Dresleuca exist iazul Curteti supraf. 39 ha, pe prul Teascu exist iazul Gavril cu supraf. 10 ha. Blile, smrcurile i tufriurile ocup 23 ha din albia major a prului Luizoaia. Apele subterane libere sunt reprezentate de stratele acvifere lipsite de presiune la care se remarc o zon de alimentare i unele de descrcare. Nivelul hidrostatic este situate ntre 0,50-1,50 m n zonele joase,cu exces de umiditate pn la 4 m n zonele de racord. n zonele colinare, nivelul apei subterane variaz ntre 2,0 i 15 m. Versanii limitrofi localitii prezint fenomene de alunecri active sau poteniale. Apele suprafreatice au caracter lenticular i sunt cantonate n toate categoriile de sedimente. Ele au debite mici (sub 0,1/s) i sunt influenate puternic de variaiile sezoniere ale climei. Factorii principali care pot influena calitatea apelor sunt : - reeaua nvechit de colectare i transport, evacuarea apelor uzate menajere i industriale din municipiu care prezint pierderi; - existena unor zone ntinse din municipiu care nu beneficiaz de servicii de canalizare; - tehnologia nvechit de tratare a staiei de epurare; -folosirea necorespunztoare a metodelor i mijloacelor de administrare a ngrmintelor chimice sau a substanelor fitosanitare.

Raul Siret

1.6 Conditii climatice

Teritoriul municipiului Botoani este supus influenelor climatice continentale ale Europei de est i mai puin celor din EUROPA Central ori de Sud sau Sud Vest, dei majoritatea precipitaiilor sunt provocate de masele de aer care se deplaseaz dinspre vestul i nord-vestul Europei. Clima municipiului Botoani se caracterizeaz printr-un regim al temperaturii aerului i al precipitaiilor cu valori caracteristice climatului continental excesiv, datorat vecintii cu marea cmpie Euro-Asiatic. Caracteristica climei oraului Botoani, ca pretutindeni pe suprafaa Pmntului, rezult din interaciunea factorilor climatogeni (radiativi, geografici i dinamici). Dintre factorii climatogeni, o importan deosebit o are radiaia solar, sub forma global, deoarece constituie sursa energetic primar care sta la baza tuturor proceselor i fenomenelor climatice. Radiaia solar total la Botoani are valoarea de 108,64 kcal/cm2, dar datorit circulaiei maselor de aer i caracteristicilor termo-hidrice aceasta prezint variaii importante n fiecare an. Dintre elementele climei, temperatura aerului este parametrul cel mai important; ea nregistreaz, n timp, un grad mare de variabilitate determinnd, astfel i modificarea celorlalte elemente climatice. Temperatura aerului dintr-un loc sau o regiune, ca i regimul ei anual, este determinat de un complex de factori, n care rolul principal l are radiaia solar i circulaia general a atmosferei, la care se adaug i particularitile pe care le au condiiile fizico-geografice regionale i locale. Temperatura medie anual, rezultat din analiza datelor meteorologice, efectuate n perioada 1896-2010, este la Botoani de 8,6 C, cu un grad mai sczut dect la Iai n sudul Cmpiei Moldovei (9,6C) i cu peste doua grade mai sczut dect la Bucureti Filaret (10,9C). Pe fondul unei dinamici atmosferice cu un grad mare de variabilitate n timp, n anii cei mai reci temperatura medie a aerului la Botoani a cobort pn la aproape 6C (6,8C, n anul 1940), iar n cei mai clduroi ani a urcat pn la 12 C. n cecea ce privete temperatura medie anual, aceasta prezint o traiectorie normal descriind o curba ascendent n prima parte a anului, cu un maxim n luna iulie (20,1C), dup care curba de variaie devine descendent cobornd pn la un minim din luna ianuarie (-3,7C). Linia de evoluie a temperaturilor medii lunare este dispus aproape simetric de o parte i de alta a unei axe imaginare ce ar traversa prin mijloc luna iulie, n aa fel nct regimul temperaturii din ianuarie-iulie reprezint opusul celei din perioada iulie-ianuarie. Din toate acestea se desprinde ideea ca luna ianuarie este cea mai rece, iar luna iulie, datorit temperaturii ridicate (de peste 20C), este cea mai cald. n ianuarie media termic n aer la Botoani a cobort pn la -12,2C n anii 1963 i 1942, dar a urcat pn la 2,4C n anii 1983 i 1994 (amplitudinile termice medii ale acestei luni urcnd la 9,8C). i n iulie, mediile termice din aer suntfluctuante, ajungnd la 22,8C n anii 1959 i 1946, dar au cobort la 17,7C n 1945 (rezultnd amplitudini medii lunare de 5,1C). Micarea dinamic a maselor de aer face ca temperaturile minime i maxime medii s nu se nregistreze totdeauna n lunile iulie i ianuarie. Precipitaiile moderate (548,5 l/mp media anual, maxima n luna iunie 88,7 l/mp i minima n luna februarie, cu 22,6 l/mp), ceva mai abundente n zona pdurilor i apelor. Cantitatea maxim de precipitaii czut n 24 de ore de 148,4 l/mp a fost nregistrat n luna august 1983. Numrul anual de zile cu precipitaii lichide este de 110,9 iar numrul anual de zile cu precipitaii solide a fost de 27,5. Numrul zilelor cu soare este de 288. Vnturile mai frecvente sunt cele din nord-vest i sud-est, cu un calm atmosferic medie multianual de 28,2% i cu o vitez maxim mai mare de 40 m/s. Numrul de zile de nghe calculat pentru o perioad de 41 de ani este n medie de 127,9, iar grosimea medie decadic a stratului de zpad are un maxim de 14,6 n luna februarie, decada a II-a. Valoarea medie anual a nebulozitii (gradul de acoperire a cerului cu nori, se msoar n zecimi din bolta cereasc i este un element climatic important, n special datorit influenelor pe care aceasta le exercit asupra proceselor radiative i termice ce se produc n atmosfer i la suprafaa terestr.) la Botoani este de 6,2, dar aceasta prezint variaii de la un an la altul, de exemplu, n anii 1963, 1970, 1975 s-au nregistrat valori sub media multianual, iar peste aceasta medie n anii 1968, 1974, 1984 etc. Dintre variaiile cele mai mari ale nebuluzitii de la Botoani amintim cele dou extremiti: - cea mai ridicat valoare ce s-a nregistrat n luna februarie a anului 1984 i a fost egal cu 9,2 zecimi - i cea mai redus n luna septembrie a anului 1975. - iar amplitudinea maxim anual a nebulozitii atinge valoarea de 7,5 zecimi.

1.8 Vegetatiea Vegetaia natural a zonei de est oraului Botoani este caracteristic zonei de silvostep, fiind format n special din terenuri agricole i pajitile seculare ce ocup locul fostelor pduri. n nord-vest se ntind pduri de gorun, terenuri agricole i pajiti stepizate, iar n sud-vest fgete de deal i pduri amestecate de fag i gorun. n rest, vegetaia natural este caracteristic solurilor de pdure, cu fnee i izlazuri pe care cresc ierburi perene. Culturile tradiionale constau din: gru, secar, orz, porumb, cartofi, sfecl de zahr, floarea-soarelui. Livezile ocup suprafee relativ mici i predomin prunul i viinul, cireul i prul, gutuiul i nucul.Fauna este format din cprioar, iepuri, vulpi.Rezervatii naturale existentein orasul Botosani-Stanca - Stefanesti (langa Stefanesti exista o rezervatie geologica si floristica), 1 ha -padurea Ciornohol, rezervatie forestiera, 77 ha; -padurea Vorona - rezervatie floristica si faunistica (150 ha, langa Vorona); - padurea Tudora cu rezervatia de tisa. Aceasta rezervatie, intinsa pe o suprafata de 117 ha, Localizata in regiunea Dealul Mare - Tudora, la o altitudine de peste 550 m, prezinta specii de arbori de tisa - specie rara pentru tara noastra (lemn de esenta foarte tare). Acest arbore de climat subarctic este specific taigalei siberiene. Rezervatia de tisa este situata pe un canion, numit canionul Bahluiului, sapat in calcare si gresii biogene pe eroziune verticala.- fagetul secular Stuhoasa, com. Suharau, 60 ha ;- arinisul de la Horlaceni (rezervatie forestiera), com. Sendriceni, 5 ha;- rezervatia floristica - Turbaria Dersca 10 ha;- rezervatia floristica Baltile Siretului, 2 ha;

Barajul STANCA COSTESTI

Padurea de Tisa din localitatea Tudora jud Botosani

CAPITOLUL II

Conditii social-economice 2.1 Amplasarea in intravilan

Situl amenajat este amplasat pe teritoriul comunei Vorona aceasta fiind situat n partea de sud vest a judeuluiBotoani, la 20 de Km de reedina de jude, Vorona arecavecini: la sud - Tudora , la nord - Corni, la est - Cristeti, la vest - Liteni - Suceava. Spatiul este amplasat intr-o zona intravilana in apropierea unor importanteiindustrii alimentare si nu numai, cum ar fi: societatea Prodalcom care produce i mbuteliazalcool. A reuit s impun pe piaa un sortiment variat de buturi n mod deosebit ca Voronskaya , S.C. Crescendo i S.C. Aurora n domeniul comerului, S.C. Tomicom n panificaie, Stas Mobila n prelucrarea lemnului, S.C. Argus furnizor de televiziune prin cablu i de internet. Forma terenului este trapezoidala, cu o suprafata de . Insa compozitia totala a proiectului, atat cea vegetala cat si cea arhitectonica exterioara se combina perfect cu formele existente ale cladirii intr-un stil cat mai naturist. Amenajarea este rationala, complementara constructiei sitului, valorificand intr-un mod economic, si estetic spatiul delimitat de imprejmuirile terenului. Terenul este situate in apropierea drumului de acces principal aflandu-se in centrul Voronei astfel incat area acces la toate utilitatile necesare.

2.2 Justificarea amenajarii

Amenajarea gradinii dispune la exteriorul cladirii personale de locuit, decoratiunile exterioare care refecta modul in care proprietarul doreste sa personalizeze acest spatiu.Spatiile verzi au rolul de a imbunatatii si de-a armoniza peisajele artificiale cu cele naturale, prin interpunerea vegetaiei, n vederea realizrii ambianei favorabile desfurrii multiplelor activiti sociale ct i a sntii umane. Importanta spatiilor verzi este multipla si se poate concretiza in 3 functii: funcia sanitar - influeneaz pozitiv starea general a organismului; ajut la reducerea valorilor de temperatur n zilele clduroase de var; micoreaza viteza de deplasare a aerului (protecie mpotriva vntului); producerea oxigenului i consumarea bioxidului de carbon; mbuntirea evident a compoziiei aerului. 2. funcia recreativ - influeneaz pozitiv starea de sntate fizic i psihic a oamenilor; creaz cadrul adecvat practicrii sportului, turismului i a altor ndeletniciri recreative;3. funcia decorativ - spaiile verzi imprim acestuia o deosebit valoare decorativ, apreciat prin satisfacia ce o realizeaz omul fa de vegetaie; d impresia unui lucru bine organizat i aerisit.n cadrul zonei de locuit aceste spaii verzi sunt de dou tipuri: de folosin general ( n care sunt cuprinse i amenajrile necesare odihnei, recreerii i sportului) i de folosin limitat ( terenurile din interiorul complexului de locuit, neafectat altor destinaii).Conform dorintelor proprietarului s-a realizat o amenajare minimalista, ingrijita care indeplinesc toate cele trei functii de mai sus, te relaxeaza si nu-ti incarca ochiul cu elemente artificializate de ornamentare. Amenajarea este conceputa astfel incat sa cuprinda o varietate mai larga de specii atat floricole cat si pomicole. 2.3 Marimea localitatii

Voronaeste ocomunn judeulBotoani, Moldova, Romnia, i un sat care este reedinacomuneicu acelai nume. Comuna Vorona este situat n partea de sud-vest a judeului Botoani,ntr-o zon binecuvntat, cu locuri minunate i oameni vrednici,n apropierea confluenei Rului Siret cu Rul Suceava. Comunitatea rural are o bun accesibilitate, att rutier ct i feroviar prin gara situat la 14 km distan n Liteni (judeul Suceava) Comuna Vorona se nvecineaz: la nord - cu comuna Corni, la sud - cu comuna Tudora, la est - cu comuna Cristeti, la vest - cu judeul Suceava i rul SiretCoordonatele geografice ale comunei sunt: paralela 4735'latitudine nordic i meridianul 2635'longitudine estic. Din punct de vedere matematic comuna Vorona este delimitat de traversarea paralelei 473637, latitudine nordic i a meridianului de 264128 longitudine estic. Limita nordic este dat de linia aproximativ cuprins ntre albia minor a rului Siret i versantul vestic al dealului Gordaloaia, ce desparte comuna Vorona de comuna Corni. Limita de vest este dat de Rul Siret care desparte comuna Vorona de comuna Fntnele, din judeul Suceava. Limita de sud cuprins ntre albia minor a Siretului - la vest i pn n apropiere de Dealul Mare, la est, desparte aceast zon de comuna Tudora. Limita de est se afl n apropierea liniei de contact dintre Podiul Sucevei i Cmpia Colinar a Jijiei, paralel cu oseaua asfaltat Botoani-Vorona-Flticeni, apoi prin plin zon forestier (dealurile Gordaloaia, Sihastria) desprind comuna Vorona de teritoriul comunei Cristeti Vetrele de sat sunt dezvoltate de-a lungul principalelor ci de comunicaie rutierLocalitile s-au format la intersecia drumului DJ 208C care face legtura cu drumul naional DN 28B, cu DJ si 208H.Zona de nord a comunei face parte din Platoul Mndreti, centrul comunei este situat ntr-o microdepresiune dezvoltat la confluena praielor Poiana, Vorona i Rou.

1. Suprafata:8656 ha2. Intravilan:1207 ha3. Extravilan:7449 ha4. Populatie:73225. Gospodarii:26076. Nr. locuinte:29307. Nr. gradinite:118. Nr. scoli:109. Nr. licee:1Conformrecensmntului efectuat n 2011, populaia comunei Vorona se ridic la 7.492 delocuitori, n scdere fa derecensmntul anterior din 2002, cnd se nregistraser 7.999delocuitori. Majoritatea locuitorilor suntromni(96,65%). Pentru 3,32% din populaie, apartenena etnic nu este cunoscut.[2]Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor suntortodoci(95,15%). Pentru 3,4% din populaie, nu este cunoscut apartenena confesional. 2.4 Posibilitati materilae de executieUn capitol important in conceperea amenajarii il are gama variata de materiale utilizate pt a construi diferite zone de relaxare. Materialul necesar a fost procurat din mai multe surse precum pepiniera S.C. Lebada S.R. L pentru procurarea materialului pomicol si pepiniera Grdina Verde pentru administrarea materialului floricol. In aceasta etapa a procurarii materialului vegetative si semicer,arboricol si floricol, s-a avut in vedere calitatea evidenta a materialelor, iar preturile atragatoare au reprezentat un criteriu important de selectie a punctelor de cumparare.

CAPITOLUL IIIMemoriu justificativ3.1 Justificarea principiilor de proiectare si a solutiilor propuseTrasaturile elementelor majore ale peisajului au fost respectate iar amenajarea s-a adaptat acestora prin proiectarea peisajistica. Profilarea planului a reusit sa determine efectul potential al gradinii rezultand o compozitie alcatuita in deplina armonie.Compunerea peisajului s-a facut intr-o maniera bine definita prin respectarea proportionalitatii si unitatii intre cladire, partea utilitarista si partea deconectanta a gradinii individuale. Situl ales este conform unei noi dimensiuni estetice si recreative, impuse de nevoia apasatoare a proprietarului de a trai intr-un mediu propice dezvoltarii personale, fizice si intelectuale. Prin utilizarea vegetatiei de diferite forme si culori care inconjoara cladirea, gradina devine un spatiu in al recreerii, creand astfel o tratare armonioasa a constructiei si a spatiului exterior in maniere de compunere asemanatoare. La intrarea in casa, a proprietarului sunt intampinati de o alee crealizata din pavele, infrumusetata deoparte si de alta cu Picea globosa glauca si cornus sanguinea dupa care poate intra in casa sau poate opta pentru a alerga pe terenul de sport amenajat iar dupa cateva ore de alergat te poti relaxa pe terasa aceasta fiind prevazuta cu o pergola acoperita cu plante agatatoare care ofera umbra si culoare spatiului sau poti allege soarele din preajma piscinei. Gradinile utilitare, de pomi, respectiv taxus baccata s-au amplasat marginal pentru a nu intervene dominant in estetica generala a peisajului.

3.2 Justificarea vegetatiei propuseConstienti de valoarea spirituala a plantelor care aduc si o satisfactie de ordin estetic, oamenii se simt fericiti atunci cand traiesc inconjurati de verdeata. Florile, prin tot ce le apartine (forma, culoare, parfum), au constituit izvoare de inspiratie pentru artistii tuturor timpurilor. Frumuseea i gingia florilor si a pomilor l-a ndemnat pe om s le ndrgeasc is le cultive din cele mai vechi timpuri. Datorit frumuseii unanim recunoscute, florile sunt nelipsite din viaa omului, nsoindu-l la tot pasul, la toate manifestrile i evenimentele din via, fiind adevrate bunuri de larg consum.Astfel speciile selectionate sunt:Picea orientalis denumirea populara Molid oriental este o planta de exterior, ramificata la baza, de culoare verde poate fi amplasata semiumbra si soare, viteza de crestere este lenta si ajunge la inaltimi de 800-1000 cm. Taxus baccata denumire populara Tisa este un arbore puin nalt (cca. 12 m). Se aseamn cubradul, de care se deosebete prinfrunzelede o culoare mai verde, iar pe faa inferioar verzi palide. Elesunt dispuse discret pe ramurile laterale. Spre deosebire de celelalte conifere, tisa este oplant dioic. nflorete dinmartiepn naprilie. Crete ncet, putnd s ating chiar i 14 metri i un diametru de 6 metri sau chiar mai mult. Este un arbust cu ramuri cztoare i frunze lucioase, verde-nchis, plate, aranjate n spiral i lungi de 2-3cm. Florile mascule sunt aezate n axila frunzelor anului precedent i constau din 8-10 stamine, n form de scut (peltate), pedunculate, pe faa inferioar cu 5-9 saci polinici. Grunciorul depoleneste lipsit de saci aeriferi.Mahonia aquifolium denumire populara holy grape creste in padurile de conifere din America de Nord, din Colorado si vest Idaho pana in Oregon, si in nordul Canadei. Arbust sempervirescent. Tulpina erecta, 0.8-2 m inaltime. Frunze imparipenat-compuse, 5-11 foliole, ovat-lanceolate, 3-7 cm lungime, margini dintat-spinoase, verde inchis stralucitor pe fata superioara si verde pal pe dos. Racem 4-8 cm lungime; flori galbene, fragrante. Infloreste in aprilie-mai. Fruct baca albastu-glauc, pedicel 10-15 mm lungime. 2-5 Seminte, lucioase, rosu-maro. 2n = 28. Canna indica denumire populara cana.Planta vivace, originara din zonele tropicale si subtropicale ale Americii, ce dezvolta un rizom carnos. Este decorativa prinfrunzelemari,ovalede culoare verde sau purpurie siflorilemari, stralucitoare,terminalecu staminele transformate in petale frumos colorate. Au culoarea alb, roz, galben portocaliu, corai, rosu. Plantele pot ajunge pana la 2 m inaltime. Prefera pamanturile bogate, usoare. Un plus de umiditate in sezonul estival contribuie la o inflorire mai abundenta. Are temperamentde lumina. Se foloseste izolat, grupuri sau in amestec cu alte plante.Cornus sanguinea denumire populara Sanger, este unarbustcu frunze cztoare, care atinge 26 metri nlime, cu ramuri i crengi verzui-brun. Frunzele sunt opuse i au 48cm lungime i 24cm lime, au o form oval alungit, sunt verzi pe partea superioar i mai palide pe partea inferioar, ele sunt acoperite de puf. Florile sunt hermafrodite i mici, ele au 510 milimetri n diametru, cu patru petale alb-crem, produse n grupuri de 35 centimetri n diametru, i sunt polenizate de insecte. Floarea are patru stamine care sunt doar puin mai scurte dect petalele i ies puin mai sus. Ovarul este situat n interior.Fructul este sferic i negru i are 58 milimetri n diametru, acesta conine o singursmn. Malus floribunda denumire populara mar japonez sunt cultivate numai ca plante ornamentale.Arborii i arbutii din acest gen sunt de mrime mic i medie, nedepsind12 - 14 m nlime. Sunt arbori cu frunza cztoare. Polenizarea este ncruciat. Pot rezista temperaturilor foarte joase. Florile sunt albe, cu 5 petale, simetrice, cu un diametru de 3 cm. Fructele sunt sferice, cu o marime variabil. Platanus orientalis denumire populara salcam japone,are frunzele penate, florile albe sau palid-glbui, dispuse n raceme mari i laxe, cu stamine indehiscente libere. Pstile sunt articulate i mucilaginoase. Este plant lemnoas, ornamental i n acelai timp melifer.

CAPITOLUL IV Calculul tehnologic-economic4.1.Lista materialelor folosite SPECII DENDROLOGICE UTILIZATE

Nr.Cr.SpeciaDenumirea popularaNr. exemplareaPret unitar(RON)Pret total(RON)

1 Picea orientalisMolid oriental 944,46400,14

2Taxus baccataTisa5327,741470.22

3Juniperus mediaIenuperi1172,20794,2

4Platanus orientalisPlatan oriental440640

5Acer platanoidesPlatin de camp515, 5677,8

6Mahonia aguifoliumMahonie1715255

7Picea globosa Molid argintiu3520700

8Cornus sanguineaSanger1012120

9Malus floribundaMar ornamental33399

10Sophora japonicaSofora53001500

11Corylus maximaAlun cu Frunze rosii21224

12Pinus sp.Jneapan249,498,8

Total RON 6080,36 RON

SPECII FLORICOLE UTILIZATE

Nr.Cr.SpeciaDenumirea popularaNr ExemplarePret unitar(RON)Pret total(RON)

1Canna indicaCana 9872

2Hosta plantagineaCrin de toamna1010100

4Hedera hellixIedera 21224

4Partenocisus insertaVita ornamentala32369

TOTAL PRET 265 RON

Nr.Cr.SpeciaNr ExemplarePret unitar(RON)Pret total(RON)

1Gazon 68 kg201360

4.2 Deviz de infiintare si intretinere a plantatiilorNr. CrSimbol pretDenumirea lucrarii U.MCantitatea Valoare manopera

UnitaraTotala

1TSH041D1Mobilizarea manuala a solului in teren tare, nivelare si finisarem.p14500,532771,4

2TSH12A1Semanat gazon pe suprafetele orizontalebsau cu panta80m.p12,213,72167,384

3TSH14A1Udarea suprafetelor cu furtunul de la hidranti80m.p151,7325,95

4TSH14A2Cosirea gazonului cu cositoarea 80m.p13,20.658,58

Total 973.314

Deviz de infiintare a peluzelor

Deviz pentru plantari de arbori si arbusti

Nr. CrSimbol pretDenumirea lucrarii U.MCantitatea Valoare manopera

UnitaraTotala

1TSH17C1Sapat gropi poligonalem.c427,2302,4

2TSH27A1Udat plantatii cu furtunulm.c4713,5634,5

3TSH124C1Plantat arbori foiosiBuc.262,770,2

4TSH24A1Plantat arbusti rasinosiBuc. 730,9468,62

5TSH30B1Plantat flori de talie mijlocie si mare>15 cm73 Buc.0.3103

6TSH30A1Plantat flori de talie mica37 Buc0,361,70,612

TSH12A1Udat suprafete floricolem.p707,2504

Total pret 1583,332

Deviz pentru lucrari de intretinere

Nr. CrSimbol pretDenumirea lucrarii U.MCantitatea Valoare manopera

UnitaraTotala

1SvClalAdministrarea incrasamintelor chimice:in teren lucratha0,1713,8937,79

2SvC3lalAdministrarea substantelor chimice pe peluze sir abate folosind aparate de mana adaugandu-se costul prin prafuirear180,9717,46

3SvC4Plivirea gazonuluiar233,8588,55

4SvC5Plivirea si sapalugirea rabatelor cu floriar0,213,582,71

5SvC12Taierea de corectie la arbori si arbustiBuc.781,185,8

a 1

Total pret 232.31

BIBLIOGRAFIE

1 BERNARDIS Roberto 2011- Arboricultura ornamental Vol II, Ed. Ion Ionescu de la Brad, Iasi2 www.gradinameadevis.ro

1