+ All Categories
Home > Documents > “Nu renunța, nu uita niciodată” - baylor.ro Optimism 13.pdf · această generaţie a “celui...

“Nu renunța, nu uita niciodată” - baylor.ro Optimism 13.pdf · această generaţie a “celui...

Date post: 03-Sep-2019
Category:
Upload: others
View: 5 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
16
Nr. 13 Anul 2008 Fundația “Baylor – Marea Neagră” “Nu renunța, nu uita niciodată” Sloganul Memorialului Lumânărilor Aprinse în anul 2008
Transcript
Page 1: “Nu renunța, nu uita niciodată” - baylor.ro Optimism 13.pdf · această generaţie a “celui de-al treilea val”, cum o nu-meşte Alvin Toffler. De la ei am învăţat că

Nr. 13 Anul 2008 Fundația “Baylor – Marea Neagră”

“Nu renunța, nu uita niciodată”Sloganul Memorialului Lumânărilor Aprinse în anul 2008

Page 2: “Nu renunța, nu uita niciodată” - baylor.ro Optimism 13.pdf · această generaţie a “celui de-al treilea val”, cum o nu-meşte Alvin Toffler. De la ei am învăţat că

Invitatul ediției ......................................1Info medical ..........................................2Info asistență socială ..............................3Info psihologic ......................................4Educație pentru sănătate .......................5Reflecții în oglindă ................................6Mesaje beneficiari ..................................8Centre de testare rapidă HIV ................9Actualități despre HIV-SIDA ..............10Activități ale fundației .........................11

Sumar

Memorialul Lumânărilor AprinseConstanța, 18 mai 2008

Page 3: “Nu renunța, nu uita niciodată” - baylor.ro Optimism 13.pdf · această generaţie a “celui de-al treilea val”, cum o nu-meşte Alvin Toffler. De la ei am învăţat că

1

Invitatul ediției

În urmă cu aproximativ trei ani, în traiectoria mea profesională s-a ivit o oportunitate extrem de incitantă, nu numai pentru că reprezenta un domeniu situat un-deva în postura nemeritată de Cenuşăreasă a procesului instructiv-educativ, ci şi pentru că presupunea, din par-tea mea, o schimbare majoră de atitudine.

Până atunci, probabil datorită educaţiei destul de austere pe care o primisem, adoptasem faţă de cei din jur, faţă de problemele lor, o poziţie detaşată, de neim-plicare, de izolare chiar într-un univers care îmi apar-ţinea doar mie şi, bineînţeles, celor puţini, dar foarte dragi, de lângă mine. Urma să mă “înham” cu respon-sabilitatea activităţii educative din învăţământul con-stănţean preuniversitar şi conştientizam ce presupunea o asemenea poziţie: implicare, entuziasm, creativitate, comunicare, relaţionare. Am descoperit cu încântare aceste calităţi la cei cu care am intrat în contact, copii, tineri şi adulţi entuziaşti, plini de spirit inovator, cu o atitudine pro-activă faţă de tot ce înseamnă educaţie formală şi nonformală şi, cel mai important, poate, plini de responsabilitate faţă de pericolele ce ameninţă această generaţie a “celui de-al treilea val”, cum o nu-meşte Alvin Toffler.

De la ei am învăţat că exista o opinie publică în formare, care începea să ia atitudine în problemati-ca atât de gravă a consumului de droguri, a bolilor cu transmitere sexuală, a existenţei virusului HIV. De la ei am învăţat că trebuie să identificăm, în primul rând, cauza, pentru a “vindeca” efectul, că trebuie să preţuim valorile cu care ne naştem şi, mai ales, să le păstrăm. Aşa am început să-mi schimb viziunea asupra multor lucruri cărora, până atunci, nu le prea dădusem importanţă, căci nu conştientizam rolul lor covârşitor pentru binele individual şi social.

O astfel de revelaţie am avut când am început să identific, alături de partenerii educaţionali, premisele de la care urma să iniţiez activitatea educativă. Şi, deloc întâmplător, am pornit de la dictonul latin Mens sana in corpore sano. Dacă până atunci, pentru mine, noţiunea de sănătate se limita, superficial, la starea de bine apa-rent, în care “nu te doare nimic”, implicându-mă în sfera mea de responsabilitate, am descoperit cele “şase petale” ale acestei miraculoase flori, sănătatea: 1. Sănătatea emoţională. Echilibrul emoţional este, în

opinia mea, cheia progresului personal în orice do-meniu. Viaţa este un conglomerat de oportunităţi, pe care doar o persoană echilibrată, pozitivă, animată de gânduri bune, le poate sesiza şi fructifica. A fi în ar-monie cu tine însuţi şi cu cei din jur – iată un ideal

spre care fiecare dintre noi ar trebui să tindă.2. Sănătatea fizică. Înţeleg prin aceasta un stil de viaţă

caracterizat printr-o alimentaţie sănătoasă, echilibru între activitate şi odihnă, igiena micro şi macrosiste-mului personal.

3. Sănătatea ocupaţională. Este esenţial să-ţi placă ceea ce faci, să ai satisfacţia datoriei împlinite, să te simţi util. Atâta timp cât ne petrecem la serviciu cel puţin o treime din timpul nostru, contextul profesi-onal, desemnat de relaţiile de la locul de muncă, de mediul în care ne desfăşurăm activitatea, de reguli-le şi normele de la locul de muncă, este determinant pentru binele personal.

4. Sănătatea intelectuală. Activitatea mentală susţinu-tă şi informarea permanentă asigură nu numai tonu-sul minţii, ci şi confortul intelectual al omului bine informat.

5. Sănătatea spirituală. Problemele de viaţă pot avea consecinţe negative asupra individului, pot perturba echilibrul interior prin semnalele, adesea contradicto-rii, pe care le transmit. Însă omul înzestrat cu un set de valori morale, de principii călăuzitoare, are acea “platoşă personală” care, chiar dacă nu este impene-trabilă, îţi dă tăria să înfrunţi greutăţile şi să mergi mai departe.

6. Sănătatea socială. Omul este o fiinţă socială, rela-ţionarea, comunicarea, acceptarea celor din jur fiind esenţiale. Un indice al mediului social cu adevărat sănătos o reprezintă reacţia societăţii şi comunităţilor umane faţă de anumite categorii. De exemplu, faţă de cei infectaţi cu HIV-SIDA. Atât medicina, cât şi psihologia medicală au arătat, prin numeroase studii, că singurul mijloc non-medical de a contracara stig-matul acestui tip de boală este menţinerea interacţi-unii sociale.

Dacă fiecare dintre noi am conştientiza aceste as-pecte, cu siguranţă că viaţa noastră ar fi mult mai fru-moasă. Pornind de la această premisă, am desfăşurat alături de admirabilii parteneri educaţionali o activitate de care mă simt legată cu firele nevăzute ale ataşamen-tului, ale dăruirii profesionale, ale recunoştinţei pentru tot ce am învăţat. Şi, chiar dacă viaţa mea va cunoaşte o nouă cotitură profesională, voi păstra în suflet experi-enţa unică şi extraordinară de inspector educativ, iar va-lorile acumulate în această calitate mă vor însoţi mereu, indiferent şi oriunde îmi voi derula activitatea.

Adriana Oprea, Inspector educativ

Page 4: “Nu renunța, nu uita niciodată” - baylor.ro Optimism 13.pdf · această generaţie a “celui de-al treilea val”, cum o nu-meşte Alvin Toffler. De la ei am învăţat că

2

În luna mai, a avut loc o întâlnire între reprezen-tanţii Ministerului Sănătăţii Publice (MSP) , ai Uniunii Naţionale a Organizaţiilor Persoanelor Afectate de HIV/SIDA (UNOPA) şi ai Romanian Angeal Appeal (RAA), în care s-a discutat intenţia manifestată de MSP de a modifica sistemul de management al tratamentului an-tiretroviral pentru persoanele infectate HIV.

În urma acestor discuţii, s-au stabilit următoarele:• Medicamentele se vor distribui atât prin intermediul

spitalelor de boli infecţioase (ca până acum) cât şi prin farmaciile cu circuit deschis, pacientul fiind cel care va opta pentru modalitatea de primire a trata-mentului.

• UNOPA, care a arătat că principiul care ar trebui să ghideze orice tip de demers este cel al binelui paci-entului seropozitiv, şi-a luat angajamentul de a mo-nitoriza punerea în practică a celor discutate, prin verificarea ca acestea să se regăsească în normele şi procedurile care se vor elabora pentru a se stabili mo-dalităţile de acces la tratamentul antiretroviral pentru persoanele infectate cu HIV.

Mai multe detalii puteţi găsi pe pagina de web a UNOPA, www.unopa.ro, unde puteţi citi atât comu-nicatul de presă eliberat de Ministerul Sănătăţii Publice cât şi reacţia UNOPA la acesta.

Ștefania Mihale, Director de Programe

Pfizer a anunţat aprobarea de către Comisia Euro-peană a unuia dintre medicamentele sale antiretrovirale, Celsentri, cunoscut drept Maraviroc, pentru vânzare şi comercializare în Uniuna Europeană.

Maraviroc face parte dintr-o nouă clasă de antire-trovirale care ar putea oferi o alternativă persoanelor se-ropozitive care au dezvoltat rezistenţă la mai multe me-dicamente. Tratamentul acţionează prin blocarea unei proteine numită CCR5 în celulele sistemului imunitar pe care HIV le foloseşte ca poartă de intrare şi infecta-re a celulei. Pfizer a propus folosirea medicamentului pentru tratarea persoanelor aflate în stadii avansate de infecţie HIV sau SIDA, care nu mai răspund la alte me-dicamente.

Comisia Europeană a aprobat Maraviroc ca ur-mare a rezultatelor a două studii clinice, desfăşurate pe parcursul a 48 săptămâni.

Datele au arătat faptul că aproape de trei ori mai mulţi pacienţi cu HIV, care au luat Maraviroc în com-binaţie cu schemele terapeutice tradiţionale, au atins niveluri virale nedetectabile, comparativ cu cei care au primit doar schemele terapeutice tradiţionale.

Pfizer a spus că efectele secundare înregistrate în rândul pacienţilor care au luat Maraviroc au fost simila-re celor experimentate de participanţii care au benefici-at doar de terapia tradiţională. Cele mai comune efecte secundare raportate au inclus diaree, greaţă, oboseală şi dureri de cap.

(Pfizer release, Oct. 24)Sursa:http://www.globalhealth.org/publications/article.php3?id=1751

Traducere: Cristina Vladimirov

Info medical

Noutăţi referitoare la distribuirea medicamentelor antiretrovirale

Comisia Europeană aprobă inhibitorul CCR5 Maraviroc, produs de Pfizer

Page 5: “Nu renunța, nu uita niciodată” - baylor.ro Optimism 13.pdf · această generaţie a “celui de-al treilea val”, cum o nu-meşte Alvin Toffler. De la ei am învăţat că

3

Info asistență socială

Anul 2008 a adus noutăţi şi în ceea ce priveşte criteriile medicale şi psihosociale de încadrare într-un grad de handicap pentru diferite afecţiuni, apă-rând modificări referitoare şi la infecţia HIV – SIDA. Noul act legislativ, Ordinul Ministerului Muncii, Fa-miliei şi Egalităţii de Şanse şi a Ministerului Sănătăţii Publice 762/1992/2007, aşa cum se poate vedea din titlu, îşi propune o nouă abordare a încadrării unei persoane într-un grad de handicap, împletind criterii medicale cu cele care ţin de tipul de activităţi la care persoana în cauză poate participa.

Astfel, infecţia HIV / SIDA este încadrată în ca-tegoria de funcţii ale sistemului imunitar . Criteriile sunt valabile atât pentru copii, cât şi pentru adulţi.

Criteriile medicale au fost stabilite după cele emise de Centrul de Control al Bolilor de la Atlanta în anul 1993 pentru adulţi şi 1994 pentru copii. Ast-fel, evaluarea ţine cont de:• stadiul clinico – imunologic al infecţiei HIV –

SIDA;• infecţiile specifice bolii SIDA şi intensitatea tulbu-

rărilor funcţionale;• infecţiile oportuniste care apar datorită lipsei de

apărare a organismului.

Parametrii funcţionali se referă la testul HIV, la nivelul rezultatului de CD4, la investigaţii variate în funcţie de alte diagnostice şi la investigaţii sociale. În acest sens, este important de reamintit stadializarea infecţiei HIV/SIDA în funcţie de nivelul CD4: 1. CD4 mai mare sau egal cu 500;2. CD4 cu valoare între 200 şi 499;3. CD4 mai mic decât 200, acesta fiind şi un indica-

tor celular pentru SIDA.

În funcţie de stadiul bolii în infecţia HIV-SIDA, încadrarea se poate face în 4 categorii de handicap:• UŞOR – pentru cei încadraţi în stadiul A1;• MEDIU – pentru cei aflaţi în stadiul clinico-imu-

nologic A2 şi B1 care prezintă diferite alte mani-festări clinice din cauza scăderii imunităţii orga-nismului;

• ACCENTUAT – în această categorie intră cei aflaţi în stadiile A2, B1 şi B2 la adulţi, diferenţierea fiind făcută de infecţiile oportuniste care pot apare din cauza imuno – depresiei.

• GRAV – sunt incluse stadiile clinico – imunologi-ce A3, B3, C1, C2 şi C3 la adulţi, cu toate mani-festările variate de care sunt însoţite.

Foarte important este de ştiut că stadiul C3, in-diferent de complicaţiile de care este însoţit şi de in-fecţiile oportuniste, trebuie însoţit de recomandarea unui asistent personal sau a indemnizaţiei de însoţi-tor.

Toate aceste criterii medicale sunt însoţite şi de o evaluare socială, care ţine mai mult de capacitatea persoanei în cauză de a desfăşura activităţi profesi-onale. Handicapul uşor presupune desfăşurarea de activităţi profesionale fără limitări, fiind nevoie doar de monitorizarea medicală a medicului specialist. În cazul handicapului mediu, persoana poate desfăşura o activitate profesională cu normă întreagă în anumi-te condiţii: solicitare redusă şi monitorizare medicală mai frecventă.

Handicapul accentuat presupune doar desfăşu-rarea de activităţi cu solicitare redusă, fie că sunt de normă întreagă sau nu, în condiţii de confort însoţite de o monitorizare medicală mult mai atentă.

Pentru categoria de handicap grav se face o de-osebire între cei aflaţi în stadiile A3, B3, C1 şi C2 (unde condiţiile prevăzute la categoria de handicap mediu se repetă) şi cei aflaţi în C3 (unde are loc o pierdere totală a capacităţii de a efectua activităţi de autoservire, autoîngrijire şi autogospodărire, fiind ne-voie de un asistent personal şi de supraveghere medi-cală permanentă).

Important este de reţinut că, pentru prima dată, încadrarea într-un grad de handicap se face atât pe baza criteriilor medicale cât şi sociale. Înainte de pre-zentarea la Comisia de expertiză, cunoaşterea stadiu-lui clinico – imunologic poate duce la o imagine mai clară a gradului de handicap în care o persoană poate fi încadrată, precum şi la susţinerea cauzei în faţa spe-cialiştilor din comisie.

Modul in care va fi aplicată această prevedere le-gislativă de către Comisia de expertiză medicală poa-te fi observat mai ales de cei care îi solicită serviciile, prin o bună cunoaştere a prevederilor legale, precum şi a propriei stări de sănătate.

Ștefania Mihale,Director de programe

Noutăţi legislative referitoare la Legea pensiilor

Page 6: “Nu renunța, nu uita niciodată” - baylor.ro Optimism 13.pdf · această generaţie a “celui de-al treilea val”, cum o nu-meşte Alvin Toffler. De la ei am învăţat că

4

Deşi trăim în secolul XXI şi accesul la informaţie este mult mai facil decât în urmă cu 20 de ani, deşi educaţia pentru sănătate realizată atât la nivelul tinerilor cât şi la nivelul comunităţii acordă un spaţiu important problematicii HIV/SIDA, ne lovim, în prezent, de o creştere a numărului de persoane seropozitive, majori-tatatea infectate pe cale sexuală. Printre aceştia, un pro-cent semnificativ este format din partenerii ocazionali sau stabili ai persoanelor seropozitive.

În acest sens, una dintre priorităţile noastre a fost, pe lângă asistarea psihosocială a persoanelor seropoziti-ve şi a familiilor acestora, consilierea cuplurilor în care unul sau ambii parteneri sunt seropozitivi. Acest aspect reprezintă azi o prioritate pentru noi cu atât mai mult cu cât copiii din urmă cu 20 de ani s-au tranformat în adulţi, mare parte dintre ei întemeindu-şi familii.

Câteva date statistice vă vor oferi o imagine de an-samblu asupra micii noastre reuşite în ceea ce priveşte consilierea cuplurilor în cadrul departamentului psi-hosocial al Fundaţiei Baylor-Marea Neagră Constanţa. Dacă în 2007, 30 cupluri au fost consiliate pe diverse probleme - cu accent pe prevenţia comportamentelor de risc în relaţiile intime-, în prezent, până în martie 2008, au fost deja consiliate 13 cupluri. Printre problemele aduse în discuţie în cadrul acestor întâlniri s-au numă-rat şi cele legate de a avea copii, reducând cât mai mult posibil riscul infectării partenerului/partenerei, dar şi al viitorului copil; dezvăluirea diagnosticului parteneru-lui/partenerei; stil de viaţă sănătos în cuplu – cu accent pe importanţa/necesitatea protejării în relaţiile intime. Creşterea numărului de cupluri consiliate în anul 2008, comparativ cu anul 2007, reprezintă o confirmare a faptului că relaţia dintre noi şi voi, beneficiarii noştri, se consolidează, având la bază încrederea în noi, că se centrează şi pe alte aspecte importante pentru voi, ca urmare a etapei de viaţă în care vă aflaţi. De asemenea, acest fapt pune în evidenţă şi conştientizarea de către aceste cupluri a nevoii de a – şi rezolva probleme sau de a accesa informaţii prin intermediul asistenţei psi-hologice, cât şi disponibilitatatea lor de a-şi împărtăşi nevoile, problemele, de a-şi lămuri aspecte medicale sau alte aspecte legate de ceea ce presupune un cuplu, adap-tarea la diagnostic etc. Ne bucură aceste aspecte, dar nu într-atât încât să uităm faptul că mai există, din păcate, cupluri cu numeroase comportamente de risc, care nu doresc sau evită sistematic comunicarea cu noi, fără să

conştientizeze că, adoptând un astfel de comportament, pun în pericol viaţa mai multor persoane, nu numai pe a lor.

Pentru departamentul psihosocial din cadrul Fun-daţiei Baylor-Marea Neagră, consilirerea cuplurilor se realizează fie la solicitarea acestora – cel mai adesea, acest lucru se întâmplă când partenera doreşte să rămâ-nă însărcinată, informaţiile solicitate în acest sens fiind, în principal, cele privind riscul infectării partenerului sau al copilului, prin contact neprotejat; solicitările din partea cuplului mai privesc şi aspecte de suport moral pentru partener în adaptarea la diagnostic, fie de suport psihosocial în dezvăluirea diagnosticului partenerului negativ, fie atunci când echipa semnalează comporta-mente de risc la nivelul cuplului.

Un aspect pozitiv semnalat de noi este faptul că o parte dintre cupluri sunt interesate în a avea cât mai multe informaţii în ceea ce priveşte transmiterea infecţi-ei de la mamă la făt, precum şi riscul infectării partene-rului în cazul unui contact neprotejat, înainte de a deci-de împreună cu partenerul că este momentul de a avea un copil. Asta dovedeşte maturitate şi asumarea respon-sabilă a deciziei de a avea un copil, reducând riscurile cât mai mult posibil, atât pentru partener, cât şi pentru viitorul copil. Este foarte adevărat că ne-am lovit şi de situaţii în care partenera seropozitivă/seronegativă era deja însărcinată, consilierea vizând, în aceste condiţii, fie aspecte legate de monitorizarea sarcinii şi prevenţia comportamentelor de risc pe parcursul sarcinii, fie su-port emoţional înainte sau după întreruperea sarcinii. În perioada 2007-2008, s-au născut 16 copii, dar au fost şi 14 întreruperi de sarcină. Aceste cifre vin, oarecum, să completeze afirmaţiile anterioare privind asumarea res-ponsabilă a cuplului în ceea ce priveşte aducerea pe lume a unui copil. Ceea ce ar însemna mai mult pentru noi ar fi conştientizarea mai mare de către voi, beneficiarii noştri, a faptului că existăm, că putem fi un partener de dialog pentru voi, că putem fi o sursă de informare, dar şi un sprijin real pentru voi în momentele în care con-sideraţi că putem face parte din viaţa voastră. Ne-am bucura să vă avem parteneri în lupta pentru aceeaşi ca-uză – reducerea numărului de persoane seropozitive, cel puţin la nivelul judeţului nostru.

Elena-Alina Caraveţeanu,Psiholog

Consilierea de cuplu

Info psihologic

Page 7: “Nu renunța, nu uita niciodată” - baylor.ro Optimism 13.pdf · această generaţie a “celui de-al treilea val”, cum o nu-meşte Alvin Toffler. De la ei am învăţat că

5

În România, peste 30% din populaţia activă (44% bărbaţi şi 17,5% femei) fumează şi mai mult de 33.000 de români mor, în fiecare an, din cauza ţigărilor, arată statisticile. Principalele cauze de deces la fumătorii din România sunt: bolile cardiovasculare (50%), cancerul (40%) şi bolile respiratorii. Fiecare dintre cei care mor prematur în România din cauza bolilor asociate fuma-tului ar mai fi avut de trăit în medie 21 de ani.

Din informaţiile adunate prin proiectul „Educaţie pentru sănătate” din cadrul Fundaţiei Baylor Marea - Neagră, procentajul declarat al tinerilor infectaţi HIV care fumează este de 50%. Cercetări în domeniu au ară-tat că riscul de deces şi de a dezvolta afecţiuni definitorii pentru SIDA este mai mare la persoanele infectate cu HIV care fumează decât la cele care nu fumează.

Champix, medicament descoperit şi dezvoltat de o renumită companie producătoare de medicamente, este un tratament nou şi unic, care a fost conceput pentru cei care au decis să renunţe la fumat. Pentru că cei mai mulţi fumători continuă să fumeze din cauza dependen-ţei de nicotină, Champix acţionează prin diminuarea dorinţei de a fuma şi prin ameliorarea simptomelor ge-nerate de lipsa nicotinei din organism. Mai mult, dacă o persoană fumează o ţigară în perioada tratamentului, medicamentul scade satisfacţia dată de fumat.

Medicii spun că este cel mai eficient medicament pentru fumătorii care vor să se lase de ţigări, dar pre-vin că numai 44% dintre cei care îl folosesc renunţă la fumat. Producătorii îi avertizează pe fumători să nu se aştepte la minuni: el nu elimină şi crizele de sevraj.

Champix poate fi administrat tuturor persoanelor peste 18 ani care fumează. Medicamentul este disponi-bil în farmaciile din toată ţara şi poate fi eliberat pe bază de prescripţie medicală, la recomandarea medicilor de familie sau a specialiştilor. Un tratament complet costă

peste 500 de lei. Schema de tratament durează 12 săptă-mâni. Pacienţii sunt încurajaţi să renunţe total la fumat din primele zile ale tratamentului. Chiar dacă o parte a pacienţilor continuă să mai fumeze şi după începerea acestuia, este de aşteptat ca în una – două săptămâni de la începerea tratamentului, pacienţii să renunţe total la fumat.

Champix este, în general, bine tolerat. Cele mai frecvente efecte adverse ale medicamentului sunt greaţa, tulburări de somn, agitaţie, modificări de comporta-ment şi dispoziţie. De asemenea, este bine de ştiut că au fost semnalate şi alte efecte secundare: stări de depresie, dureri de cap, oboseală, stări de slăbiciune şi, în une-le cazuri, chiar gânduri sinucigaşe. Creşterea în greu-tate după 12 săptămâni, raportată sub tratamentul cu Champix a fost de 2.4 – 2.9 kg, similar cu placebo.

Din anul 2008, în toate spaţiile publice închise şi la toate locurile de muncă din România va fi interzis cu desăvârşire fumatul. Din 1 iulie 2008, România este obligată să înceapă o campanie agresivă împotriva fu-matului. A venit timpul pentru a renunţa la acest com-portament atât de periculos pentru sănătate.

La sfatul doctorului Vasiliu Emanoil, persoanele infectate HIV care doresc să renunţe la fumat vor avea acces gratuit la un tratament cu medicamentul Cham-pix. Pentru a putea beneficia de acest tratament şi pen-tru a obţine informaţii suplimentare puteţi apela la con-silierul pe educaţie pentru sănătate, Ioana Stochiţă. În funcţie de rezultate şi de cererile beneficiarilor, progra-mul va continua.

Ioana Stochiţă, Psiholog

Un nou medicament în lupta împotriva tutunului – Champix

Educație pentru sănătate

Page 8: “Nu renunța, nu uita niciodată” - baylor.ro Optimism 13.pdf · această generaţie a “celui de-al treilea val”, cum o nu-meşte Alvin Toffler. De la ei am învăţat că

6

80 Questions

Reflecții în oglindă

Se spune că speranţa moare ultima. Este un lucru bun pentru că ea este cea care ne ajută să mergem îna-inte atunci când luminiţa de la capătul tunelului pare departe.

Majoritatea acţiunilor noastre sunt legate de o spe-ranţă, de o dorinţă ascunsă. Proiectul Picturing Hope, pe care îl desfăşurăm la clinică, îşi propune să dea oca-zia persoanelor infectate sau afectate HIV să se exprime prin intermediul fotografiei. Majoritatea mesajelor pe care doresc să le transmită se leagă de speranţa, dorinţa lor de a schimba atitudinile celor din jur faţă de infecţia HIV şi cei afectaţi de această boală. Însă, pe lângă aceste speranţe şi dorinţe, ei rămân tineri la fel ca ceilalţi care visează la o familie, la o carieră, la un viitor. Speranţele sunt la fel ca ale celorlalţi. Aşa s-a născut parteneriatul dintre proiectele Picturing Hope şi Show your Hope.

Show your Hope este un proiect desfăşurat de Fun-daţia 80 Questions din Olanda. Ei îşi propun să cutreiere lumea prezentând o expoziţie de pictură în cadrul căreia

pictori din toată lumea să îşi prezinte ideea lor despre speranţă prin intermediul unei poveşti care însoţeşte fie-care tablou. Astfel, acest proiect care cuprinde în prezent peste 350 de tablouri s-a transformat într-un spectacol de culoare, experienţe şi dorinţe diferite în care fiecare dintre cei care vin să vadă expoziţia se pot regăsi.

Până în prezent, am organizat trei expoziţii găzdu-ite de şcolile generale din localităţile Piatra şi Dorobanţu şi Muzeul de Artă din Constanţa unde ne-am bucurat de sprijinul doamnei Director Doina Păuleanu.

Pentru cei care au venit la expoziţie şi au ascultat poveştile din spatele tablourilor dar şi pentru cei care nu au avut ocazia să ajungă, iată câteva dintre ele:

Ștefania Mihale, Director de Programe

Page 9: “Nu renunța, nu uita niciodată” - baylor.ro Optimism 13.pdf · această generaţie a “celui de-al treilea val”, cum o nu-meşte Alvin Toffler. De la ei am învăţat că

7

Reflecții în oglindă

„Familie” - Sper ca noi toţi să ne putem bucura de familiile noastre. Wawa Rustamova

Fără titlu – Sper ca în ciuda fragilităţii sale lumea va continua să existe. Kees Wolfrat

Fără titlu – Eu sper ca această generaţie să dea o opor-tunitate celei viitoare. Isabelle Southwood

“De la cenuşă la praf de stele” – Eu sper ca scumpa mea mamă să poată face o ultimă călătorie în jurul lumii prin intermediul acestui proiect. Desmond Ingham

“Ştiri de seară” – Războiul şi nefericirea sunt proiec-tate în sufrageria fiecăruia de către televizor, în timp ce alţii o experimentează pe pielea lor. Victor Epuke

“Acoperişul” – Speranţa este o experienţă socială. Sper ca toată lumea să aibă un acoperiş deasupra ca-pului. Jack van Hoek

Page 10: “Nu renunța, nu uita niciodată” - baylor.ro Optimism 13.pdf · această generaţie a “celui de-al treilea val”, cum o nu-meşte Alvin Toffler. De la ei am învăţat că

8

Săptămâna Naţională a Voluntariatului

Mesaje beneficiari

Săptămâna Naţională a Voluntariatului (SNV) este un eveniment naţional menit să pună în evidenţă contribuţia voluntarilor la dezvoltarea comunităţii şi să atragă sprijinul celorlalţi pentru activitatea voluntarilor şi recunoaşterea meritelor voluntarilor.

Ediţia 2008 a Săptămânii Naţionale a Voluntaria-tului se desfăşoară sub egida Campaniei Naţionale pen-tru Promovarea Voluntariatului “E timpul să fim altfel! Faptele nobile nu sunt pe bani!”, fiind evenimentul final al campaniei.

Ediţia 2008 a SNV aduce în prim plan Banca de idei SNV, o iniţiativă menită să pună în valoare activită-ţile diverse prin care este marcată Săptămâna Naţională a Voluntariatului în România. Banca de idei va fi o sec-ţiune specială pe pagina www.voluntariat.ro, în cadrul căreia vor fi postate informaţii şi fotografii ilustrative pentru diferitele tipuri de activităţi prin care puteţi mar-ca SNV în fiecare an.

De ce se organizează SNV?• Pentru că suntem de părere că nimeni nu face ceva

fără să aştepte ceva în schimb. • Pentru că ne pândeşte pericolul materialismului şi ba-

nul devine măsura mult prea multor lucruri. • Pentru că nu suntem fericiţi şi în permanenţă căutăm

să ne înţelegem nevoile. • Pentru că lumea nu se schimbă de la sine, trebuie să

începem cu noi. • Pentru că îi întâlnim pe voluntari pe stradă, la servi-

ciu, în parc, la cumpărături şi sunt la fel ca noi, dar deja altfel.

• Pentru că avem nevoie să fim mai buni într-o lume mai bună.

Fundaţia Baylor - Marea Neagră va fi parte a aces-tor evenimente, sub coordonarea Centrului de Volunta-riat Constanţa.

Activităţile se vor desfăşura pe parcursul celor aproximativ 41 de ore, în cele 7 zile.

Scopul SNV 2008 în Constanţa este promovarea voluntariatului ca oportunitate de orientare şi practică profesională, în cel puţin 6 domenii specifice de activi-tate.

Cel puţin 400 de copii, elevi, studenţi, cadre di-dactice şi voluntari ai organizaţiilor nonguvernamentale constănţene vor fi implicaţi în ateliere practice de lucru, în 6 domenii specifice de activitate: social-tineret, edu-caţie civică, sănătate, protecţia mediului, cultură-artă-sport şi dezvoltare comunitară.

Fundaţia Baylor - Marea Neagră va participa la activitatea “Voluntariatul – resursă în lupta împotriva discriminării”, în colaborare cu voluntarii organizației ADV Constanţa.

Mihaela Mocanu,Manager Proiecte

Page 11: “Nu renunța, nu uita niciodată” - baylor.ro Optimism 13.pdf · această generaţie a “celui de-al treilea val”, cum o nu-meşte Alvin Toffler. De la ei am învăţat că

9

www.test-hiv.ro

Centre de testare rapidă HIV

Cele aproape 2000 de persoane infectate HIV înregistrate în regiunea Dobrogea sunt cele cărora li s-a efectuat un test HIV, cele care au fost nevoite să se adre-seze unui specialist pentru a face anumite investigaţii referitoare la starea lor de sănătate. Spun asta pentru că sunt mulţi alţii care nu se gândesc nici măcar să meargă la un cabinet de testare pentru a afla care este starea lor de sănănate din punct de vedere al virusului HIV.

În România accesul unei persoane la un laborator pentru a se testa HIV este de cele mai multe ori îngreu-nat. Factorii sunt sociali, culturali sau geografici.

Multe dintre laboratoarele de analize medicale ce efectuează testul HIV sunt simple unităţi de recoltare a sângelui.

Majoritatea laboratoarelor de analize din România nu efectuează consilierea pre şi post testare HIV în mod profesionist.

Tot în România, consilierea pre şi post testare HIV este obligatorie.

Există câteva tipuri specifice de consiliere în infec-ţia cu HIV:• Consilierea pre-testare este efectuată înaintea testu-

lui HIV şi are ca scop oferirea şi/sau clarificarea in-formaţiilor despre infecţia cu HIV şi SIDA, despre căile de infectare, evitarea comportamentelor de risc, precum şi implicaţiile medicale, sociale şi psihologice pe care le presupune situaţia de a fi o persoană infec-tată. Persoana consiliată este încurajată să se testeze informând-o asupra avantajelor testării şi este obţinut consimţământul pentru testare.

• Consilierea post-testare este diferită în funcţie de re-zultatul testului HIV. Astfel, consilierea post-testare după un test HIV negativ se centrează pe identifica-rea acelor comportamente ale persoanei care ar putea avea risc de infectare. Se întăresc informaţiile despre transmiterea HIV şi modalităţile de prevenire ale acesteia. Se încurajează retestarea la 3 şi 6 luni, mai ales dacă persoana are în antecedente comportamente de risc.

• Consilierea post-testare pentru un rezultat HIV pozi-tiv necesită o pregatire specială pentru a face faţă situ-aţiilor de criză. Consilierea se centrează pe susţinerea emoţională a persoanei, oferirea de informaţii încu-rajatoare, discuţia despre viitorul apropiat. Trebuie să se ţina seama de mecanismele de apărare la boala şi

durere şi să se răspundă cu empatie şi respect.• Consilierea psihologică de susţinere (suportivă) poate

avea loc în toate etapele pe care le parcurge individul până la acceptarea diagnosticului, în confruntarea cu agravarea bolii sau cu respingerea socială etc. Acest demers este mai puţin structurat, principalul său scop fiind depăşirea situaţiilor dificile din mo-mentul respectiv, oferirea de înţelegere, încura-jare, susţinere, empatie, persoana găsind astfel propriile soluţii pentru situaţia prin care trece. Aflarea statutului de seropozitivitate reprezintă un risc psihologic deosebit şi antrenează o serie de reper-cursiuni psihologice. Modul de expresie al acestor re-percursiuni depinde de mai mulți factori, dintre care cei mai importanţi sunt: personalitatea subiectului, circumstanţele diagnosticării seropozitivităţii, antu-rajul său.

Este important de ştiut că o persoană infectată cu HIV nu are nici un semn distinctiv. Nu scrie pe fruntea nimănui dacă este infectat sau nu. În plus, nu trebuie să ne bazăm pe faptul că persoana iubită îţi va spune dacă este seropozitivă pentru că, s-ar putea să se teamă să des-tăinuie un asemenea secret sau nici măcar să nu ştie.

De aceea este bine să-ţi faci testul HIV. În primul rând, pentru a afla care este starea ta de sănătate. În ca-zul în care descoperi că eşti infectat, vei putea beneficia de îngrijire medicală de specialitate şi de asemenea, vei putea preveni şi infectarea altor persoane.

Testul HIV se recomandă mai ales persoanelor care au avut un contact sexual neprotejat cu un nou partener, au avut sau au parteneri sexuali multipli, au suferit transfuzii de sânge, au fost spitalizaţi şi au fost supuşi unor intervenţii chirurgicale, femeilor însărcina-te care intenţionează să aibă un copil, celor care vor să se căsătorească sau să aibă o relaţie stabilă, persoanelor care folosesc droguri.

Centrele Baylor de Consiliere şi Testare rapidă HIV, din Constanța şi Tulcea oferă posibilitatea testării HIV – rapid, confidențial şi gratuit oricărei persoane doritoare fără a ține cont de statutul social, etnie, sex şi vârstă. Pentru acesarea on-line a servicului de testa-re HIV şi efectuarea unei programări, intraţi pe www.test‑hiv.ro

Sam ATANASIUManager Proiect VCT Dobrogea

Page 12: “Nu renunța, nu uita niciodată” - baylor.ro Optimism 13.pdf · această generaţie a “celui de-al treilea val”, cum o nu-meşte Alvin Toffler. De la ei am învăţat că

10

Actualități despre HIV-SIDA

Zimbabwe a introdus testarea HIV de rutină • Zimbabwe a trecut de la sistemul de testare HIV volun-tară la sistemul de testare HIV de rutină; astfel, cadrele medicale includ testarea HIV în examenele medicale de rutină, cu permisiunea pacienţilor. Prin consilierea şi tes-tarea de rutină se urmăreşte îmbunătăţirea programelor HIV. În acest nou sistem, testarea HIV se va efectua ca o procedură de rutină în cadrul spitalelor, iar pacienţii pot opta pentru tipul de test pe care îl doresc. Noul sis-tem menţine consimţământul, consilierea şi confidenţi-alitatea ca cerinţe ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi UNAIDS. Conform Ministerului Sănătăţii, schim-bările de procedură în testarea HIV din Zimbabwe nu vor transforma testarea într-o măsură obligatorie. ( The Herald, Oct. 27)

Opoziţia Bisericii Catolice privind folosirea pre-zervativului contribuie la răspândirea infecţiei HIV.

Opoziţia Bisericii Romano-Catolice faţă de folo-sirea prezervativului contribuie la răspândirea infecţiei HIV în America Latină, a spus coordonatorul UNA-IDS în Honduras. De asemenea, dovezile indică faptul că promovarea abstinenţei nu funcţionează. Aproape ju-mătate din cele 1,1 miliarde de catolici din lume trăiesc în America Latină, iar influenţa Bisericii Romano-Ca-tolice este covârşitoare în regiune. În jur de 1,7 milioane de oameni din America Latină trăiesc cu HIV/SIDA. Numărul noilor cazuri cu HIV din regiune a crescut la 410.000 în anul 2006, de la 320.000 în anul 2004, conform UNAIDS. (Reuters, Oct. 23)

Cercetătorii avertizează participanţii la studiile clinice cu vaccin anti-HIV de riscul crescut al infectării cu HIV • Cercetătorii în domeniul HIV/SIDA din Afri-ca de Sud au început să lanseze avertismente către cei 801 voluntari care au luat parte la un studiu clinic cu vaccin anti-HIV, realizat de Merck, despre posibilitatea riscului crescut de infectare cu HIV a acestora. Merck a anunţat că a sistat faza a doua a studiului, după ce vaccinul s-a arătat ineficient în prevenirea infectării cu HIV în rân-dul participanţilor sau în încetinirea evoluţiei infecţiei către stadiul de SIDA. Cercetătorii au spus că vaccinul nu va determina infectarea cu HIV, dar ar putea cauza schimbări ale sistemului imunitar care ar spori receptivi-tatea la virus în cadrul expunerilor viitoare. Cercetătorii intenţionează să înştiinţeze aproximativ 50% dintre par-ticipanţii la studiu că au un risc crescut de contactare a virusului HIV. (Washington Post, Oct. 25)

Incidenţa persoanelor care trăiesc cu SIDA este mai mare în mediul rural din Japonia • Procentul per-soanelor din Japonia care au evoluat către SIDA, la scurt timp după diagnosticarea cu HIV, este mai mare în zo-nele rurale, decât în cele urbane ale Japoniei, o consta-tare care evidenţiază discrepanţele cu privire la controlul HIV/SIDA la nivel naţional. Deşi sistemul de testare HIV în zonele urbane este ineficient, autorităţile locale din zonele rurale sunt şi mai puţin pregătite să gestioneze testarea HIV. Ministerul a atras atenţia asupra necesităţii creării unor programe de testare HIV, care să protejeze intimitatea persoanei testate. (Kyodo News, Oct. 13)

Irlanda va oferi asigurări de viaţă persoanelor cu HIV • Guvernul irlandez a lansat un program de furni-zare de asigurări de viaţă, protecţie împotriva ipotecilor si asigurare medicală de călătorie persoanelor care au contactat HIV sau hepatita C prin contaminare cu sân-ge infectat. În anii ‘80, aproximativ jumătate dintre cei 500 de hemofilici ai Irlandei au contactat HIV sau hepa-tita C prin transfuzare din rezerva naţională de sânge. În jur de 3300 de persoane din Irlanda au depus plângeri împotriva guvernului referitor la infecţiile dobândite, ca urmare a transfuziilor cu sânge contaminat. Oamenii care se înscriu în noul plan de asigurări- care va costa aproximativ 1,1 miliarde de lire sterline sau 2,2 miliarde de dolari – vor plăti prima medie de asigurare pentru o persoană seronegativă de aceeaşi vârstă şi sex, iar guver-nul va acoperi diferenţa. Acest program este primul de acest gen la nivel mondial. (Evening Echo, Sept. 27)

Sursa: http://www.globalhealth.org/publications/article.php3?id=1751Traducere: Cristina Vladimirov

Page 13: “Nu renunța, nu uita niciodată” - baylor.ro Optimism 13.pdf · această generaţie a “celui de-al treilea val”, cum o nu-meşte Alvin Toffler. De la ei am învăţat că

11

Ce spun angajatorii despre încadrarea persoanelor seropozitive

Activități ale Fundației

Pentru a facilita integrarea profesională a tinerilor infectaţi HIV din judeţul Constanţa şi pentru a obţine informaţii despre efectuarea testului HIV la angajare, s-au contactat câţiva angajatori şi medici specialişti pe medicina muncii.

Astfel, în cadrul întâlnirii cu angajatorii, aceştia au primit informaţii corecte despre drepturile şi responsa-bilităţile persoanelor infectate HIV care accesează piaţa muncii. S-au tipărit şi distribuit fluturaşi pentru angaja-tori, ce conţin: informaţii despre căile de transmitere a virusului, despre capacităţile mentale şi fizice ale persoa-nelor seropozitive, despre respectarea confidenţialităţii şi, nu în ultimul rând, despre susţinerea nevoii persoanei cu HIV de a se deplasa lunar la controlul medical.

Tinerilor le este teamă să acceseze piaţa muncii, deoarece se pot confrunta cu sentimenul de stigmatiza-re, cu atitudini de respingere.

S-a elaborat un ghid de interviu, prin care s-a în-cercat să se afle disponiblilitatea angajatorilor de a in-tegra în câmpul muncii persoane infectate HIV. Din fericire, până acum, au fost numai păreri pozitive, care

încurajează această iniţiativă şi care sunt de acord ca ti-nerii seropozitivi să acceseze piaţa muncii, considerân-du-i persoane normale, ce nu trebuie discriminate, cu dreptul la integrare profesională, la dezvoltare. Una din-tre întrebările adresate angajatorilor se referea la tipul de analize cerut la angajare, interesându-ne, în mod speci-al, dacă este inclus şi testul HIV, dar, din cele declarate de angajatori, tipul de analize îl stabileşte medicul de medicina muncii cu care au un contract, iar el respectă legea. Prin aceste întâlniri cu angajatorii, ne-am dorit să aflăm părerea lor cu privire la acest proiect privind inserţia persoanelor seropozitive pe piaţa muncii. Intere-sant şi bine ar fi ca, pe viitor, toate cele declarate la nivel verbal de către angajatori să fie puse in practică.

Din discuţiile cu beneficiarii a reieşit că este impor-tant să stabilim întâlniri cu medicii de medicina mun-cii deoarece ei efectuează analizele la angajare. Ele au urmărit informarea acestora despre infecţia HIV, afla-rea modului în care aceştia aplică şi respectă legislaţia şi atitudinea lor faţă de persoanele seropozitive. Tot pe baza unui ghid de interviu, le-au fost adresate întrebări ce vizau efectuarea testului HIV la angajare. S-a avut în vedere obţinerea informaţiei despre ce se va întâmpla cu persoana care aplică şi este depistată seropozitivă. Şi în rândul medicilor de medicina muncii există neclarităţi, dar credem că cel mai important lucru este să se res-pecte legea, conform căreia testul HIV este obligatoriu doar în unele domenii, în alte situaţii solicitarea testului HIV la angajare reprezentând o încălcare a dreptului de muncă. S-a abordat legea confidenţialităţii, accentul căzând pe respectarea ei. Au fost întâlniri care ne-au ajutat, am aflat răspunsuri la întrebări care ne frămân-tau, atât pe noi, cât şi pe beneficiari, am întâlnit oameni cu minte deschisă, dar şi persoane nu tocmai sigure de răspunsurile pe care le dădeau şi care, bineînţeles, ca şi noi toţi, pot învăţa.

Încurajăm tinerii care apelează la consilierea şi ori-entarea socio-profesională să se integreze profesional, deoarece nu peste tot dau de porţi închise. Important este ca şi tinerii să-şi dorească să lucreze, să se intereseze cum pot face acest lucru, să aibă iniţiativă şi să fie mo-tivaţi.

Ruxandra Diaconiţa, Psiholog

Page 14: “Nu renunța, nu uita niciodată” - baylor.ro Optimism 13.pdf · această generaţie a “celui de-al treilea val”, cum o nu-meşte Alvin Toffler. De la ei am învăţat că

12

Activități ale Fundației

PSI Romania a transferat către Fundaţia Baylor-Marea Neagră Constanţa kit-ul „Sexiest Survivors” şi cursul de instruire adresat echipei de voluntari. Acest transfer a venit într-un moment în care Fundaţia Baylor-Marea Neagră Constanţa se pregătea de o restructurare a activităţii de instruire în şcoală, datorită uzurii meto-delor folosite în ultimii aproximativ 10 ani. O schimbare din punct de vedere a metodologiei urma să îmbunătă-ţească modalitatea de motivare a participării la orele de educaţie sexuală, prin aşa numită tehnică edutainment. Tinerii, dornici să afle informaţii despre prevenirea transmiterii infecţiei HIV şi a altor infecţii cu transmi-tere sexuală, prevenirea sarcinilor nedorite şi metodele moderne de contracepţie, au intrat în contact cu o nouă interfaţă a activităţii, furnizată de voluntarii instruiţi şi cu experienţă în furnizarea de programe interactive adresate peer-ilor. Concluziile formulate de profesorul Sorin Rugină la întâlnirea consultativă din decembrie 2006 vizau ineficienţa programelor de instruire furniza-te în şcoli şi faptul că schimbările de comportament ale tinerilor sunt aproape insesizabile şi, în acest sens, am hotărât introducerea a ceva nou, atractiv, distractiv, mo-tivat de premii interesante pentu participare, implicare şi contribuţie la identificarea răspunsurilor corecte.

Programul se adresează adolescenţilor, în general. Activităţile derulate până în prezent au avut ca target ti-nerii de 14-15 ani, dar limita de vârstă poate să coboare.

La o primă scurtă analiză retrospectivă se poate lesne observa că numărul beneficiarilor pe unitatea de timp a crescut considerabil (aproximativ 350 persoane în perioada octombrie 2007-februarie 2008, în comparaţie cu aproximativ 190 în aceeaşi perioadă a anului trecut – 2006-2007). Şi interesul conducerii şcolilor a crescut, deşi derularea programului presupune existenţa unui spaţiu în care să se poată derula activităţile, independent de sălile de curs şi o implicare mai mare în mobilizarea grupurilor de elevi în serii, deoarece nu se poate lucra la standarde cu grupuri mai mari de 10-12 persoane.

Cu toate acestea, programul este solicitat şi are im-pact în rândul tinerilor. Nu negăm faptul că prezervati-vele oferite participanţilor, în semn de recompensă pen-tru participare şi implicare, deţin o pondere însemnată din motivaţia tinerilor.

Sugerăm celor ce doresc să se implice şi să aducă programul în şcoala lor să contacteze Fundaţia Baylor - Marea Neagră, mai exact departamentul de voluntari.

Mihaela Mocanu,Manager Proiecte

Educaţia prin joc – succesul sesiuni-lor de instruire ale voluntarilor Baylor

Memorialul Lumânărilor Aprinse

Memorialul Lumânărilor Aprinse, program al Global Health Council, este cel mai vechi si mai am-plu eveniment internaţional de mobilizare a societăţii civile având ca scop comemorarea persoanelor decedate de SIDA, sprijinirea persoanelor infectate ori afectate de pandemie şi, totodată, coalizarea tuturor forţelor în ve-derea luptei împotriva SIDA. Iniţiat în 1983, Memorialul Lumânărilor Aprinse are loc anual, în a treia duminică a lunii mai, şi este condus de mii de coordonatori din peste 4500 de comunităţi şi 110 ţări din întreaga lume.

Anul acesta, data de 18 mai a marcat atât cea de-a 25-a aniversare a Memorialului Lumânărilor Aprinse cât şi organizarea primei Ceremonii de Deschidere a aces-tui eveniment, în Malawi, în cadrul căreia s-a evidenţiat importanţa organizaţiilor societăţii civile în lupta împo-triva HIV/SIDA şi s-au aprins lumânări – simbol al spe-ranţei şi perseveranţei comunităţilor în lupta împotriva HIV/SIDA la nivel global.

Fundaţia Baylor Marea Neagră, Coordonator Regional al Memorialului Lumânărilor Aprinse, s-a alăturat acestei iniţiative şi a organizat evenimentul în două judeţe din România, Tulcea şi Constanţa.

La sfârşitul anului trecut, Fundaţia Baylor Marea Neagră si-a extins serviciile de testare rapidă HIV şi edu-caţie medicală continuă către judeţul Tulcea, motiv pen-tru care data de 17 mai a fost o excelentă oportunitate de a replica şi Memorialul Lumânărilor Aprinse în această nouă locaţie. Astfel, voluntari, elevi de liceu, profesionişti din domeniul sănătăţii şi educaţiei au iniţiat ceremoni-alul printr-un marş din centrul oraşului până pe faleză, unde au trecut la desfăşurarea quiltului şi crearea unei fundiţe roşii din lumânări. Participanţii la eveniment au aprins lumânări, au ţinut un moment de reculegere în memoria persoanelor care au murit de SIDA şi au benefi-ciat de informaţii despre Memorial şi HIV/SIDA.

Evenimentele din Tulcea au continuat a doua zi, 18 mai, în Constanţa. Împreună cu Societatea de Edu-caţie Contraceptivă şi Sexuală, Fundaţia Alături de Voi şi World Vision Romania – Biroul Zonal Constanţa, Fundaţia Baylor-Marea Neagră a organizat un „Marş al tăcerii”, desfăşurat pe bulevardul Tomis, între zona Da-cia – punct de plecare – şi zona Sala Sporturilor – punct de sosire. Grupul, însoţit de voluntari ai celor patru or-ganizaţii, s-a oprit în faţa Teatrului de Stat Ovidius unde au participat la acelaşi ritual. Ambele evenimente au fost sprijinite media de către ziare şi agenţii de presă locale. Cristina Vladimirov,

Coordonator Proiecte Educaţie

Page 15: “Nu renunța, nu uita niciodată” - baylor.ro Optimism 13.pdf · această generaţie a “celui de-al treilea val”, cum o nu-meşte Alvin Toffler. De la ei am învăţat că

Memorialul Lumânărilor AprinseTulcea, 17 mai 2008

Page 16: “Nu renunța, nu uita niciodată” - baylor.ro Optimism 13.pdf · această generaţie a “celui de-al treilea val”, cum o nu-meşte Alvin Toffler. De la ei am învăţat că

14

Sub egida Colegiului de Medicină Baylor,SUA

şi a Universităţii „Ovidius” - ConstanţaCentrul Clinic HIV de Excelenţă

din Constanţa organizează

Prima Școală Internaţională

“Bune practici în îngrijirea pacienţilor cu HIV”

Ateliere, comunicări ştiinţifice

1 – 4 septembrie 2008Hotel Ibis, Constanţa, România

Manifestările ştiinţifice se adresează tuturor categoriilor de medici, asistente medicale, psihologi, consilieri şcolari, asistenţi sociali şi vor fi creditate de

către CMR şi OAMMR

Lectori din SUA, Franţa, Marea Britanie şi România

Data limită pentru înscriere: 1 august 2008

Înscrieri la: 1. Cristina Vladimirov – tel. +40 788 312 221; +40 241 691 730, email: [email protected] Fundaţia Baylor Marea Neagra, str. Prelungirea Liliacului nr.10, Constanţa 2. Roxana Cernat - tel. +40 723 364 468, email: [email protected] Spitalul Clinic de Boli Infecţioase, Str, Ferdinand nr.100, Constanţa

FundațiaBaylor-Marea Neagră

Bld. Aurel Vlaicu nr. 3,Bl. D2, Et. 2, Ap. 7

900055 Constanța, RomâniaTel: +40 241 691 730 +40 788 522 492

e-mail: [email protected]

ConstanțaSpitalul Județean

Policlinica nr. 1, cabinetul 243Telefon: 0241 691 730

TulceaSpitalul Județean de Urgență

Secția de Boli Infecțioase - ParterTelefon: 0240 532 345

Centrele Baylorde Asistență şi Testare Rapidă HIV


Recommended