L a s ă r b ă t o a r e a

Absentă nejustificată a Operei

O p e r e i R o m a n ePregătirile pentru Gala de operă prilejuită de cei 75 de ani ai Operei

Române din Cluj-Napoca au intrat în linie dreaptă. Programul a fost detaliat în cele mai mici amănunte, se cunosc deja invitaţii din ţară şi de peste hotare, titlurile spectacolelor ... Vor fi prezente colectivele Operelor Române din Iaşi şi Timişoara. Va fi absentă Opera Naţională din Bucureşti. Boicot? Indolentă? Nepăsare? Invidie? Am marşa mai mult pe ultimul termen. Invitaţiei oficiale făcute de colegii clujeni, apelurilor telefonice

d i n C l u j - N a p o c a :şi în cele din urmă cu un sec "nu venim" (!??!). La marea sărbătoare a Operei Române din Cluj-Napoca, prima scenă lirică a ţării a spus "pas", nejustificat şi nemeritat pentru melomanii clujeni şi eforturile gazdelor de a fi la înălţime într-un mare moment aniversar. 75 de ani de existenţă neîntreruptă a Operei Române din Cluj-Napoca sînt nu numai o sărbătoare a Ardealului, ci şi sărbătoarea Ţării. De la Bucureşti privite lucrurile ne convingem încă o dată că m iticii rămîn tot ...mitici.

repetate li s-a răspuns de către bucureşteni cu tăceri şi lungi pauze, fofilări, Dem. SOFRON

IUSUMARi*♦ Agenda 12♦ Roza vînturilor 13♦ Viaţa politică 14♦ Arta - cultură 15♦ Administraţia locală 16♦ Publicitate 17-11♦ Sport 112-13♦ Femeia 114♦ Eveniment 115♦ Ultima oră /16 ■

1 ■ • a; 1? 'V î i

* 4:> *s? ţi

<

"

z i a r m ă e w m ă m t

ANUL VII NR. 1386 ISSN 1220-3203

MIERCURI 10 MA11995

16 PAGINI 200 LEI

V rem e u şo r instabilă, cu deosebire în zona de munte. Cer variabil, tem porar noros după- am iază, cînd local sînt posibile averse de p loaie în so ţite de descărcări electrice. Vîntul va sufla în general slab. Maximele se vor situa între 20-23 grade. Ieri, la ora 12, erau IU grade la Cluj-Napoca, iar presiunea atmosferică măsura 729,2 mniHg, în uşoară creştere. (Silvia Mureşan, meteorolog de serviciu). ■ -______ .. ■ '

S ă r b ă t o r i n d V i c t o r i a , ..

Românit cu un octii rîd, cu celălalt plîngVaier CHIOREANU

L a Londra, Paris, Berlin şl Moscova s-a realizat, probabil, în aceste zile cea mal mare: concentrare de şefl de state şl de guverne din secolul 20, pentra a sărbători semicentenarul victoriei asupra fascismului. împreună cu el au participat la sărbătoare milioane de oameni din ţările antrenate în cel de-al doilea război planetar. Liderii adunaţi în capitalele amintite cred că s-a terminat războiul, s-a terminat şl cu perioada neagră a dominaţiei comunismului în ţările din centrul şl estul Europei, şi că a venit vremea stopării multelor conflicte Izbucnite în toate continentele şl a instaurării păcii depline. Un vis, evident.

Ce cred românii despre vremurile care i-au apăsat ş l îi apasă? Răspunsul îl aflăm din sondajul efectuat de IRSOP în perioada 21-30 aprilie, pe un eşantionde 1198 persoane, selecţionate din 78 de localităţi ale ţării. 84 la sută dintre ei consideră că germanii nu trebuie să poarte în continuare vina pentru declanşarea celui de-al doilea război mondial, doar 12 la sută fiind de părere că cel 50 de ani trecuţi nu l-au absolvit devină. , ' ,

Foarte interesante sînt răspunsurile la a doua întrebare. Ea se referă la situaţia actuală a României în context Memaţlenal. 67 la sută dintre români sînt convinşi că există pe plan Internaţional forţe oştite, caie doresc dezmembrarea României, iar 24 la sută cred că nu-1 paşte nici un pericol din această direcţie. Despre posibilitatea izbucnirii unui al treilea război mondial românii cred aşa: 53 la sută spun că esfe posibil iar 41 la sută că nu. în scblmb, 56 la sută sînt optimişti în ce priveşte posibilitatea împăcării foştilor combatanţi. Iar 44 la sută nu sîntconvinşide acest lucra. Cît despre situaţia României în contextul geopolitlc actual, 41 la sută dintre cei intervievaţi cred că ea se află în continuare în sfera de Influenţă a Rusiei, iar 47 la sută că a ieşit de sub influenţa marelui vecin. în acest context, sînt ilustrative şl răspunsurile la întrebarea dacă se poate conta pe un ajutor american în eventualitatea atacării ei - 28 la sută sînt convinşi că SUA ar sări în ajutorul României iar 60 la sută sînt sceptici. Logica răspnnsurilor de pînă acum este completată de cele la întrebarea referitoare la ţările cu care se doreşte întărirea relaţiilor în viitor. Dacă41 la su tă dintre români cred că ne aflăm în continuare în sfera de Influenţă a Rusiei, 29 la sută dintre el doresc o strîngere a relaţiilor cu SUA, 18 la sută cu Franţa, 17 la sută cu Germania, 10 la sută cu Ungaria şi abia 2 la sută cu Rusia. Cu alte cuvinte, în situaţia actuală românii plîng cu un ochi şl rîd cu celălalt.

ADRIAN SEVERIN:

“AR TREBUI St FIU FELICITAT, M ACUZAT, PENTRUn

T

A

. -D om nule A drian Severin, s-a spus că adoptarea recentă cp/normă ob liga to rie a R ecom andării' 1201 de Către A dunarea P a ria - , m en tară a ;C onsiliu lu i E uropei

' este o în frîn g e re d ip lom atică a R om ânie i. S în te ţi de aceeaşi p ă re re ? -• - r - .;

- Eu nu cred că adoptarea Recomandării 1201 este o înfrîngere

diplomatică a României pentru că România nu a avut nici un motiv > să-şi propună ca pbiectiv al diplomaţiei anularea Recomandării 1201.'

Pe de altă parte, în urmă cu două săptămîni, la Strasbourg n-a fost adoptată Recomandarea 1201. N-a' fost repusă în vigoare această recomandare pentru că ea nu ieşise din vigoare niciodată. în urmă cu două săptămîni s-a produs lin succes politic foarte important al celor care au dus o anumită bătălie şi prin tre ' cei care s-au aflat în rîndurile dintîi ale bătăliei respectivde am fost eu. Bătălia pe care am dus-o a avut ca obiectiv aplicarea unui regim egal pentru noii membri şi pentru vechii mrembri; J- A celeaşi , regu li ,dc supraveghere care sâ fie aplicare României sâ fie aplicate şi celorlalţi membri şi acesta îmi pare un lucru extrem de p o z itiv .1 1- Dacă / s e poate vorbi, dc un , insucces al diplomaţiei româneşti, şi nu este al diplomaţiei, pentru ca diplomaţii noştri sînt buni, ci este al politicii externe româneşti, acesta

este legat de eşecul în sem narea tratatului de bază cu Ungaria, care ar fi însemnat nu doar recunoaşterea într-un mod explicit •a frontierelor stabilite la Trianon, ci şi deschiderea mai largă a porţilor pentru integrarea noastră în structurile euro-atlantice. Legătura în tre acest .insucces şi 120Ie s te aceea că G uvernul a inyocat ca motiv pentru nesemnaiea tra ta tu lu i o recom andare pe care oricum sîntem siliţi să o aplicăm,- actu l prin care ne-am angajat, în1993, să respectăm Recomandarea 1201 este în vigoare.

- D a r R eco m an d a rea 1201 căzuse în u ita re după adop tarea Convenţiei-cadru pen tru protecţia m in o rită ţilo r ,* în - b ă tă l ia ca re sp u n e ţi că a ţi p u r ta tfo p e n tru revitalizarea Recomandării, n-aţi lu a t în ca lcu l fa p tu l că p u n e ţi R om ânia în tr-o s itu a ţie defavorab ilă fa ţă de U ngaria ?

. ; (con tinuare în pag ina a 4-a)

• Interviu realizat de Caius CHIOREAN

RADU BALTAZAR CERE

RETRAGEREA LUI ADRIAN

SEVERIN DIN DELEGAŢIA

ROMÂNA LA STRASBOURG :

Radu Baltazar, senator indepen- : dent provenit din Partidul Democrat,: a cerut în plenul Senatului retragerea din delegaţia română la Consiliul Europei a fostu lu i său coleg de partid, Adrian Severin.

Considerînd câ Adrian Severin .“şi-a asumat o gravă răspundere în : faţa întregii naţiuni” prin susţinerea .şi acceptarea fără mandat a Recomandării 1201 şi a excluderii ; Turciei din C.E., Radu Baltazar a afirmat că cele două camere reunite ale Parlam entului trebuie să ia - hotărîrea de retragere a deputatului P.D. din delegaţia română la StrasboUrg.”Parlamentul României are datoria să analizeze prestaţia delegaţilo r săi la organism ele5 internaţionale.; iar dacă aceştia primesc sjprijinul politic ăl partidului lor, Parlam entul va aprecia dacâ : această organizaţie mai este aptă d e ' a desemna delegaţia la organismul în cauză”, a spus Radu Bâltazar.

Menţionăm că într-o declaraţie f acordată z iarulu i “A devărul de Cluj”, Adrian Severin â precizat că el a îndeplinit la Strasbourg politica ’ partidului său. *

Rom ânia a fost a leasă ca ţară oaspete a tîrgului internaţional de bunuri de consum FIERA '95, ce se va desfăşura în perioada 9-18 iunie,, IaBologna. ■

Alegerea României a fost făcută în contextul dezvoltării accelerate a relaţiilor economice dintre România şi Ita lia , în p rezen t investiţiile italiene în ţara noastră ajungînd la aproxim ativ 100 m ilioane dolari

România - ţară oaspete la FIERA 9 5SUA, a p rec iza t în cadrul unei conferinţe de presă organizată marţi la R om expo,-dl.'D ante Ş tefani - directorul tîrgului FIERA '95.

Participarea României la această manifestare de prestigiu (FIERA este al doilea tîig ca importanţă din Italia şi a l c inc ilea în E uropa) va fi

o rgan iza tă la R om expo, care a început din acesţ an o colaborare bilaterală cu organizatorii tîrgului. StandOl ţării noastre va avea o suprafaţă de 3000 m.p., în incinta căruia va fi organizată o expoziţie cu v înzare în cadru l căre ia firm ele participante îşi vor putea prezenta şi

com ercializa produsele, vor face demonstraţii ale unor meşteşuguri ■ tradiţionale şi vor întreţine un res- i taurant cu specific românesc. Vor f i ; organizate, de asemenea, spectacole: susţinute de un ansamblu folcloric.:

Prezenţa României va beneficia deo mediatizare adecvată; organizatorii ita lien i asigurînd o pub lic ita te deosebită ce se va adresa unui număr de circa 4.000.000 de persoane.

După succesul de la Dej, "U" a efectuat duminică înainte de amiază un antrenament de recuperare în care antrenorul principal Ion Andone a alergat cot la cot cu elevii săi. Nu pentru a-l înlocui pe Brătianu II, care rămîne, indiscutabil, seniorul spaţiului aerian clujean, ci pentru câ aşa stă bine unui antrenor principal.

Foto: Ion PETCU

Cupa României la fotbal

T Cluj luptă pentru finalaAzi au loc partidele primei manşe a

semifinalelor Cupei României la fotbaL Pe stadionul "Ion Moina" din Cluj-Napoca, cu începere de la orele 17,00, T întîlneşte formaţia ploleşteană Petrolul. Iată şl formaţia probabilă pe care o va alinia ’C": Ritli,- Şandru, Brătianu II, Necula, Ortelecan,- R. Sabo, Falub, Dican, Bănceu,- M. Popescu, Predatu. Faţă de programarea Iniţială, la centru partida va fl condusă de Aron Huzu (Sibiu), în locul Ini Adrian Porumbolu. La tuşe vor oficia Vasile Avram (Vastul) şl Valeriu Argăsealâ (Bucureşti). Rezervă, Ion Danclu (Petroşani). Preţul unul bilet de Intrare: 2500 lei. Pentru elevi şl studenţi preţul este 1500 leL

în cealaltă semifinală se voi* întîlni Rapid şl Universitatea Craiova.

(V.M.)

Semicentenarul încheierii celei de a dona conflagraţii m ondiale ~

8.ZDR0BIREÂ FORŢELOR HITLERISTE DE PE TERITORIUL NAŢIONAL

A rm ata rom ână a executat operaţia insurecţională concomitent cu operaţia strategică de acoperire a frontierei şi â liniei de demarcaţie româno-ungară din Transilvania, cu 30 de divizii din zona interioară a ţării, la care se alăturau m arile unităţi de arme şi unităţi speciale, numărul diviziilor ridieîndu-se la 37, din care 16' operative şi 21 de instrucţie.

U nităţile şi m arile un ită ţi ale armatei române, însumînd un efectiv de 465.659 de m ilitari, d in .ce i 674.471 existen|i în zona interioară, au declanşat timp de opt zile_ acţiunile de luptă, începînd chiar din

noaptea de 23/24 august, în 800 de puncte.

în Bucureşti acţiunile de luptă au fost mai intense în ju ru l hotelului

-“Princiar”, care a fost blocat de câţre trupele române, pentru a imobiliza în clădire pe toţi militarii germani. Ele au co n tin u a t la clăd irea Prefecturii de Ilfov, unde era dispus comandamentul M isiunii m ilitare germane pentru aeronautică, de sub com anda generalu lu i A lfred Gerstenberg. Conoomitent au fost lichidate rezistenţele hitleriste dc la ho tel “G rand” , S ocietatea “ Schenker” şi'de la alte obiective. Regimentul de gardă călare de sub

com anda colonelulu i M arcel Olteanu a dezarmat în zorii zilei de 24 august formaţiunile germane ce se găseau în parcurile Filipescu şi Bonaparte. Tot în acele ore s-au dat lupte aprige în zona podului Băneasa.

• G eneralu l G erstenberg, care prim ise m isiunea să lichideze “puciul” de la Bucureşti, a declanşat la ora 10 un puternic bombardament aerian asupra Capitalei, lansînd pînă . la 26 august, 660 de bombe explozive şi incendiare.(continuare în pagina a 4-a)

Prof.univ.dr.* Ioan Silviu NISTOR

VftUfEUKO'mtMKG;

P A N E U R OT R A D I N G

DE ACUM Şl ÎN ORAŞUL DUMNEAVOASTRĂ! Clu], comuna Feleac - lângă Punctul de Control TraficFirma noastră vă oferă din stoc sau la comandă, o gamă largă de piese auto. Toate piesele sunt produse de cei mai renumiţi fabricanţi europeni şl mondiali, la cele mai înalte standarde ale calităţii. >

^ ____ _

A D E V Ă R U Ld e O B i j i AGENDA miercuri 10 mai 1995

- - ^ ^ " M ă r tu r is e s c , ^pun botez spre $|r

Şiertarea păcatelor"’• Azi: Sf. Ap. Simion Zilotul;

Cuv. Isihie

• M îine: Sf.M c. Mochie (Mociu), Arcadie şi Dioscur.

îi felicităm pe toţi cei care, îm părtăşind ta ina B otezului, - poartă unul din numele sacre, pomenite mai sus.

• PREFECTURA,CONSIIUL JUDEŢEAN: 19-31-21

•PRIMARIA CLUJ-NAPOCA: 19-60-30 •PRIMĂRIA DEJ: 21-17-90 - •PRIMARIA TURDA: 31-31-60■ PRIMARIACIMPIA TURZII:36-80-01• PRIMĂRIA HUEDIN: 25-15-48 •PRIMĂRIA GHERLA: 24-19-26• POLIŢIA CLUJ-NAPOCA: 955 «I■ 11-15-1»•POUŢIA FEROVIARA CLUJ-

NAPOCA: 13-49-76 •POLIŢIA DEJ: 21-21-21 •POLIŢIA TURDA: 31-21-21 •POUŢIA dMPIA TURZII: 36-82-22 •POUŢIAHUEDIN: 25-15-38 •POLIŢIA GHERLA: 24-14-14 •POMPIERII: 981C Ar Â5ASEA CIVILA CXUJ-NAPbCÂ:

11-24-71 . v• SALVAREA: 961• SALVAREA CFR: 11-85-91 •INTERNAŢIONAL: 971 •INTERURBAN: 991 •INFORMAŢII: 931 •DERANJAMENTE: 921• ORA EXACTA: 958 •REGIA AUTONOMA DE •lERMOOTCARE

DISPECERAT: 11-87.48 REGIA AUTONOMA DE APA CANAL DISPECERAT: 11-63-02

• S.C. "SALPREST" SA.DISPECERAT: 19-55-22 .COMENZI SPECIALE PENTRU TRANSPORT REZIDUURI: 11-10-12 in t 1*2

H J T R A N S P O R T i ^ C .F .R .

PLECĂRI DIN CLUJ-NAPOGA principalele direcţii

, trenuri accelerate .-.•BAIA MARE ,SATU MARE (prin Dej): 14/15•BISTRIŢA NASAUD: 15,45 •BRAŞOV (prin Dej): 1,23 •BUCUREŞTI (prin Sighişoara): 0,01; 10,25; 14,33; 22,04 (prin Slbla - Piatra Olt): 11,21 (prin Petroşani - Craiova): 9,31 v •BUDAPESTA: 0,39; 15,23 •GALAŢI (prin PIoleţti-Biizâa): 9,14 •IAŞI: 12/15; 21,06; 23,48 •ORADEA: 0,39;3,40;15,23;16£2 20,45 •SATU MARE: 14/45; 3/10 •SIGHETU MARMAŢIEL 5,44 •TIMIŞOARA (prin Alba talia): 5,52 ; 23,02; 23/13 ;(prin Oradea): 14/15 •TlRGU MUREŞ: 16^0; 20,31 •INFORMAŢII GARA: 952

AGENŢII DE VOIAJ CFR TOiFORMAŢH: U-22-12 (intern)

11-24-75 (internaţional)

ORARUL CURSELOR TAROM

Plecări din B ucurcşti:- 7,10; 13,00; 17,00 de luni pînă

vineri inclusiv P lecă ri din C luj-N apoca:8,45; 14.30; 18,30 de luni pînă vineri inclusiv . *Sîmbătâ:P lecare din B ucureşti: 13.00 Plecare din Cluj-Napoca: 14.30 Tariful: 35.000 tei Telefon TAROM Cluj: 19.49.87

CURSE INTERJUDEŢENK 'din Autogara n

• Ouj-Napoca - Sibiu: 5,45; 14,00. .• Cluj-Napoca - Tîrgu Mureş: 6,30;

14.00.• Cluj-Napoca - BÎla Mare: 6,30 (nu

circulă duminica); 17,00• Cluj-Napoca - Abrud: 6,00; 14,15.• Quj-Napoca - Zalău: 6,30 (nu dreulă

duminica); 12,30,14,30,18,30.m Cluj-Napoca - Gîrbău - Zalău: 6,40• Cluj-Napoca-Jibou: 7,00; 14,00 (prin

Gîrbou); 16,30 (prin Hida).• Cluj-Napoca - Şimleu] Sflvaniei: 8,30;

16,00 '• Cluj-Napoca - Aiud: 12,00.• Quj-Napoca - Alba-Iulia: 13,00.• Cluj-Napoca - Bistriţa: 15,30 (circuli

vineri, sîmbătă, duminică, luni). Quj-Napoca - Brad: 16,00.

m Chij-Napoca - Qmpeni: 13,15.• Quj-Napoca - Mediaş: 14,30.• Quj-Napoca - Reghin: 16,30.• Quj-Napoca -Tîmăweni: 15,15.0 Quj-Napoca • Ţîrgu Lăpuş: 15,25. :• Quj-Napoca - Topliţa: 14,15.• Quj-Napoca-Dej: 13,30 (prin Modu);

14,00 (prin Tioc).• Cluj-Napoca - Huedin: 13,15 (prin

Căpuş), 14,00 (prin Sutor).• Quj;Napoca - Turda 5,30; 6,30;6,50,

7,20, 8,15; 9,30, 10,30; 1,30, 12^0,13.20.14.00.14^0; 15,00,15,30;16,00, 17,00; 18,00; 18,30;19,00,20,00,21,00, 22^0.

Cursele judeţene pleacă din Autogara I.

» CURSE INTERNAŢIONALE d ia A u to g a ra l l :

CloJ-Napoca - Budapesta, ea plecare dinClnj-Napoca tnzilele de huil, joi şi vineri Ia ora 7,00 fi înapoierea din Budapesta tn zilele de marţi, vineri fi slmbati la ora 11,00

INFORMAŢII A u to g a ra 1 :14-24-26 A u to g a r a l l : 13-44-88

M iercuri 10 mal 1995 . 6,30- Matinal Uniplus radio;

7,15 - Revista presei;‘7,45 -Ştiri din lumea starurilor; 8,10 - Poliţia municipiului în d irect; 8,15 - Pompierii în direct; 8,20 - Program TV şi cinem atografe; 8,30 - întreruperea em isiei; 12,00 • Reluarea emisiei; 14,40 - Over- dose; 16,10 - Emisiune în direct cu ascultătorii:”Invitaţi în studio”- Emil Pop; 17,05 - “Invitaţi în shr

f e Ş U r l 't / i i lp I t t* r a d i i* «i’tJO; rii,05rI3,00; 15,00; 17,Od; 22,00;23,00.

Ş tiri BBC L o n d ra - 6,00; 14,00; 18,00; 21,00,

Program m uzical: 12,10; J3.05; 14,26; 15,05.

Pui la grătarDe ce aveţi nevoie: un pui de

1,5 kg, sare, ulei usturoi (în acest sezon este de preferat usturoiul verde).

M od de p r e p a ra re : Puiul, curăţat şi spălat, se despică în două şi se taie tendoanele de la aripi şi de la picioare, pentru a se păstra forma şi se bate cu ciocanul. Se sărează, sc unge cu ulei şi se pune la frip t, pe am bele părţi. Se stropeşte cu mujdei şi se serveşte cu cartofi natur şi, cine mai doreşte, mujdei dc usturoi.

B I B L I O T E C I

■ B.C.U. "Lucian Blaga" (strada Clinicilor 2): Zilnic: 8.00-13.45;14.30 - 21.00; sîmbătă: 8 -14.00.

■ B ib lio te ca ju d e ţea n ă "OCTAVIAN GOGA" (Piaţa ŞtefancelMare 1). Orar: luni -joi 9- 20; vineri: 9 - 1 8 ; sîmbătă şi duminică: închis..

■ Biblioteca Academiei (stra-da Kogălniceanu 12 -14). Orar: luni r sîmbătă 8 - 12.45; 14 - 18.45; duminică: închis■ Biblioteca G erm ană (strada Universităţii 7- 9) Orar: luni 10-14; marţi 12-16; miercuri 13 - 16;joi 12- 16; vineri 10 - 17; sîmbătă şi duminică: închis■ Biblioteca Americană (strada Uni vcrsităţii7 - 9). Orar: luni - vineri12 -1 6

■ Biblioteca Britanică (strada Avram Iancu 11). Orar: luni, miercuri: 14-19; marţi, joi, vi-neri:9 - .14; EÎmbăiă şi duminică: închis

■ B iblioteca "H elta i" (strada Clinicilor 18). Orar: zilnic 10-18; sîmbătă: 9 -1 3 ; duminică: închis

■ Biblioteca Clubului Studenţesc Creştin (strada Kogălniceanu7 - 9). Orar: marţi: 18- 19; joi 19- 20.■ Biblioteca Casei corpului didactic, Bulevardul 21 decembrie nr.9, camera 39; orele 8-15.■ Biblioteca Centrului Cultural Francez (strada Kogăl-niceanu 12- 14). O rar luni, marţi, miercuri, joi:10-18;- vineri: 10-16; sîmbătă şi duminică închis.

■ Biblioteca "Valeriu Bologa" a U n iv ersită ţii de M edicină şi Farmacie (Str. Avram Iancu 31); Orar: luni-vineri 8-20, sîmbătă 8- 13, duminică: închis.

.1 r ■ ■ ■ ■ " r: '"jj~ _

■ Muzeul Naţional de A rtă (Piaţa Unirii 30). Orar: zilnic 10- 17;luni şi marţi: închis■ Muzeul Naţional de Artă, Secţia "Donaţii" (strada IC Brătianu 22). Orar: miercuri T duminică 10 -17; luni şi marţi: închis -■ Muzeul Naţional de Istorie a T ransilvaniei(strada C. Daicoviciu 2). Zilnic, inclusiv duminica: 10 - 16; luni închis. - *■ M uzeul E tn o g ra fic al T ransilvan ie i (strada Memorandumului 21). Marţi - duminică: 9 -17; luni: închis■ G ale riile "B astio n " (Piaţa Ştefan cel Mare 5). Luni - vineri: 9 -17; sîmbătă şi duminică: închis■ Muzeul memorial “Emil Isac” (strada Emil Isac 23). Orar miercuri- duminică 13 -17; luni şi marţi închis.

Zilele "Lucian Blaga” la Gherla

Ieri, la Liceul ”Ana Ipătescu” din G herla au debutat m anifestări om agiale sub semnul Z ilelor "Lucian Blaga” cu evocarea, purtînd chiar numele poetului, susţinută de prof. I. D um itreşcu; au -u rm at rec ita lu l de poezie înscris sub genericul "Poem ele lum in ii” , prezentat de elevi ai clasei a VIII- a F.şi cel al elevei Simona Pop, din clasa a X -a B. A stăzi, 10 mai, manifestările continui cu o sesiune ştiinţifică în cadrul căreia vor fi susţinute com unicările: "Lucian Blaga - poezia tristeţii metafizice” {Anca S âii si -RaVucii F»lub, ţL a XI*

i&turS^SîmbflAMcAîovan «L i a B), "Universul haiku şi motivul luminii în poezia lui Lucian Blaga” (prof. I. Dumitreşcu); ”C. Noica - Privire asupra operei lui L. Blaga. M otivul - dorului” , (prof. I. Dămăcuş). ,

PROGRAMUL CANALULUI PROPRIU

M iercuri 10 mai08.00 - Program pentru tineret09.00-Seriale-RETE 411.15 - Seriale-R E TE 4 „14.30 - Teletext •14.45 - Serial - Canale 515.15 - Seriale18.00 - Revanşa i Episodul 52 18,50-Procesul etapei - emisiune de Ovidiu Ioaniţoaia p. l-a-Media Pro21.15 - Sînge în leagăn - film - RTL23.10 - Stern TV - magazin - RTL00,05 - Triunghiul de platină - film - Pro7

Canal NCN19.00-Actualităţi ,

Canal Antena 117.00 - Ştiri - reportaje17.10-O altă viaţă17,40 - Altfel de lume18,25 - Desene animate18.45 - Din lumea afacerilor19.00 - Ştiri - reportaje19.10 - Dreptul la replică19.50 - Şeriful neînduplecat 2130-Observator2230 - Poliţiştii din Miami00,00 - Cine are dreptate

P O R TA LE X P O R T - I M P O R T S . R . L .

PROGRAMUL CANALULUI PROPRIU

Miercuri 10 mal Portal 1 =183,25 MHz=

07.45 - Buletin infonnativ08.00 - Desene aminate - Cartoon Network09.30 - Buletin informativ ,09.45 - Antena 1 - Divertisment matinal '11.10- Film - Antrenorul nostru e cel mai bun-PR0713.00--Buletin infonnativ13.15 - Antena 1 - film15.00 - Buletin infonnativ15,20 - Show - Complot în familie- Canale 517.00 - Desene animate - Cartoon Netwo'tk1830 - Observator- ştiri Antena 119.50 - Buletin informativ

• 20,10 - Exploziv magazin - RTL20.40 - Antena 1 - videotonomat21,25 - Buletin informativ21.45 - Film-Hudson Hawk-Italia 123.40 - Film-Foc încrucişat-Italia 1

Portal 2 =175,25 MHz=09.45 - Buletin informativ .10,00 - Antena 1 - film11.45 - Buletin informativ12.00 - Antena 1 - film13.45 - Buletin infonnativ14.00 - Antenă 1 - Videotonomat, divertisment - teleshoping16.00 - Antena 1 - seriale, reportaje,

■ documentare17.00 - Buletin infonnativ17.15 - Antena 1 - film19.00 - Antena 1 - muzică, interviuri, reportaje20.15 - Buletin informativ 2030 - Antena 1 >• film22.15 - Buletin informativ 2 2 3 0 - Antena 1 - film00,15 - Buletin infonnativ

sx.TVCABLUsxLPROGRAMUL

CANALULUI PROPRIUMiercuri 10 mai

11.10 - Antrenorul nostru e cel mai bun-PR O 713.00-Program "AMEROM"16.00- Seriale-RETE 417.00 - Femeia misterului - RETE418.00 - Desene animate19.00 - NCN Magazin19.45 -Teletext20.10 - Exploziv magazin - RTL20.45 - Teletext21.15 - Văduva neagră - PRO 723.15-Dulci păcate-magazin-PR0700,05 -Triunghiul de platină - PR07

TV Cablu - Plus - Antena 113.00 - Deschiderea ediţiei ,13.15 - Divertisment ■>.:1435 - Reportaje, interviuri14,50 - Desene animate15,20 - Teleshoping15.25-Film17.05 - Reportaje, interviuri17.15 - Teleshoping -17.25-Film19.05 - Reportaje, interviuri19.15 - Teleshoping19.25-Film21.05 - Reportaje, interviuri21.15-Desene animate 2 1 3 5 - Dreptul la replică 22,05-Film23,45-Film

PROGRAMUL RÂDI0 CLUJ 1 0 -1 1 MAIMIERCURI, 10 M AI:6,00

BUNĂ DIMINEAŢA Actualităţi si muzică. 8,00 EMISIUNEA ÎN LIMBA MAGHIARĂ. 10,00 BULETIN DE ŞTIRI. 10,05 LA DISPOZIŢIA DUMNEAVOASTRĂ. Haina peisagistică de primăvară la Cluj- Napoca (Primărie, domeniu public, cetăţeni). 11,00 BULETIN DE ŞTIRI. 11,05 MUSIC SHOP. 12,00 RADIOJURNAL. 12, 10 - 14,00 EXCLUSIV MAGAZIN. Ancheta emisiunii, limba noastră, recomandări de lectură. 12,50 EXCLUSIV SPORT. 13,00 RADIOJURNAL. MICROFONUL ASCULTĂTORULUI. 16,00 EMISIUNEA ÎN LIMBA MAGHIARĂ. 18,00 RADIOFAX. Actualităţi si muzică. 19,00 HISTORIA MAGISTRA VITAE. Victoria de la 9 mai 1945.19,20.0 POVESTE MUZICALĂ. Armonia19,40 ACTUALITATEA ECONOMICĂ. Breviar de economie forestieră. 20,00 DU-TE DORULE ■ DEPARTE. Muzică populară la cerere. 21,55. BULETIN DE ŞTIRI.

JO I, 11 MAI:

6,00 BUNĂ DIMINEAŢA. Actualităţi si inuzică. 8,00 EMISIUNEA ÎN LIMBA MAGHIARĂ.10.00 BULETIN DE ŞTIRI. 10,05 RADIOCAFE. 11,00 BULETIN DE ŞTIRI. 11,05 MUSIC SHOP. 12,00 RADIOJURNAL. 12, 10 - 14,00 EXCLUSIV MAGAZIN. Presa sub lupă, sfatul medicului, reteta zilei.12,50 EXCLUSIV SPORT. 13,00 RADIOJURNAL. MICROFONUL ASCULTĂTORULUI. 16,00 EMISIUNEA ÎN LIMBA MAGHIARĂ.18.00 RADIOFAX. Actualităti si muzică. 19,00 EMISIUNEA PARTIDELOR POLITICE PARLAMENTARE. 19,30. TABLETA JAZZ.19,40 SALONUL ARTELOR. Turneul Teatrului Naţional Cluj- Napoca în Franţa, carnet plastic, cronica melomanului. 20,00 DU-TE DORULE DEPARTE. Muzică populară la cerere. 21,55. BULETIN DE ŞTIRI.

P ro g ra m u l f i lm e lo r s ă p tă m în a 5 >11 m a i

CLUJ-NAPOCA -Republica - Cavalerul diavolului

- SUA - premieră ( 9; 11; 13; 15; 17; 19) * Victoria - Hărţuire sexuală-SUA (9; 1.130; 14; 1630; 19)* Arta - 5-7 mai - Philadelphia\ s r ........... " “ —

OSCAR”95 pentru film străin (19); 8-11 mai - Cursă infernală - SUA (11; 13; 15; 17; 19); Luni; 8 mai - Noi, copiii secolului XX (Regia:E.KANEVSKI) Nominalizat pentru OSCAR ’95 - film străin (19) * Mărăşti - sala A - Gravidul - SUA (13; 15; 17; 19); sala B -V îrstă inocenţei - SUA ( 14; 1630; 19) * Favorit - Timecop - Răfuială dincolo de moarte - SUA (11:13;

*15; .17; 19) *Aţ>ollo - 5-7 m a i- Paraşutiştu moiţii - ŞUA( 16; 19);

Premiul

( t FARM ACII)F arm ac ii cu serv iciu p e rm a

nent: Farmacia "CORAFARM”, str.

Ion Meşter nr.4, telefon 17-51-05.G ARDA DE N O A PTE:

Farmacia nr.3 ’TIygicia Aesculap”, P-ţa Mihai Viteazul nr. 36, telefon 13-03-64, orar 20-8. -

(Iispectatori' M iercuri, 10 mai

P ro g ra m u l I: 7,00 TVM. Telematinal; 8,30 La prima iară cu ...;9.15 Film serial: "Santa Barbara”;10.00 A ctualităţi; 10,05, Ecou de primăvară; 10,20 Desene animate;10.50 Videolexicon; 11,50 Moda pe meridiane; 12,20 Film serial: "Aur şi noroi”; 13,10 - 1001 audiţii; 14,00 Actualităţi; 14,10 TVRTâşi; 15,05 TVR Cluj-Napoca; 16,00 Actualităţi; 16,10 Campionatul mondial de popice; 16,45 Alfa şi Omega ...;17.30 De la lume adunate...; 18,00 Satul ascuns (documentar); 18,30 D esene anim ate; 19,00 Sensul schimbării; 19,30 Film serial: "Fata şi băieţii”; 20,00 Actualităţi; 20,20 Film serial:-"D r.Q uinn"; 21,15 F inala Cupei Cupelor la fotbal;23.00 Actualităţi; 23,20 Interpreţi ' ai m uzicii populare; 23,35 Campionatul Mondial de bandbal m asculin: România-Danemarca;0,20 Întîlnirea de la miezul nopţii. P rog ram u l 2: 7,00 La prima ori;9.15 Ora de muzică; 10,00 Itinerar german; 11,00 Telejurnal Worldnet;11.30 Desene animate; 12,00 Gong!;12.30 Felix Mendelssolin-Bartoldy;13.00 M agazin satelit; 14,00' Actualităţi; 14,10 Serialul serialelor,15.00 De lingua latina; 15,30 Atotştiutorii; 16,00 Desene animate;16.30 Film serial: "Şi bogaţii plîng";17.00 - Mini-eco; 17,40 Film serial: ”Âur şi noroi”; 18,30 - Emisiune în limba maghiară; 20,00 Promemoria;20.30 Tradiţii; 22,00 Film serial: "Santa Barbara”;22,45 Un secol de cinema;23,45 Studioul şlagărelor;0,15 Caleidoscop.TVR CLUJ-NAPOCA:515,05 Panoram ic; O racolul şi clepsidra; General de armată dr. Paul Cheler, com andant a l A rm atei a IV-a Transilvania; Viaţa de toâte'zilele: Reforma sanitară î i judeţul Bistriţa Năsăud; Camera de gardă: Planinng- ul familial.

Joi, 11 mai

P ro g ra m u l 1: 7,00 TVM. Telematinal; 8,30 La prima oră cu...;9.15 Film serial:”Santa Barbara”;10.00 A ctualităţi; 10,05 Limbi străine: engleză . americană - germană; 11,05 Film serial: ”Aur şi noroi”; 12,45 Desene animate; 13,10 -1001 audiţii; 14,00 Actualităţi;14,10 TVR Iaşi; 14,40 Campionatul mondial de popice; 15,20 TVR Cluj- Napoca; 16,00 Actualităţi; 16,10 Divertisment internaţional; 16,40 Sub sem nul în trebării; .17,40 Milenium; 18,25 Desene animate;18.50 Tragerile super Loto 5/40 şi m ultiplă Expres; 19,00 Medicina pentru toţi; 19,30 Film serial:”Fata şi băieţii”; 20,00 Actualităţi; 20,45 Film serial:”Om bogat, om sărac";21,45 R eflec ţii rutiere; 22,00 S_tudioul economic; 22,40 Simpozion 23,25 A ctualităţi; 23,45 Campionatul, mondial de handbal m asculin: România-Franţa; 0,20 Film serial:”Familia Palliser”. P rog ram u l 2: 7,00 La prima oră;9.15 Ora de m uzică ;,, 10,00 Caleidoscop; 11,00 Telejurnal Worldnet; 11,30 Desene animate; 12,00A m intiri din exil; 12,45 Lumină din lumină; 13,45 Ritmuri muzicale; 14,00 Actualităţi; 14,10 Magazin social; 15,00 Limbi străine: engleză americană - germană; 16,00 Desene anim ate; 16,30 Film serial:”Şi bogaţii plîng !”; 17,00 Ceaiul de la ora 5; 19,00 Emisiune în lim ba germană; 20,00 C onvieţuiri; 20,30 Campionatul m ondial de box; ,23,00 Film a r t is t i^ N -a dansat deeft; 0,,3S~Coâcert*CamirfthytBi'!I, *.1994TVR CLUJ-NAPOCA: 15,20 Panoramic; Arlechin: Patru premiere la Teatrul Naţional Cluj-Napoca; Excelsior: Concursul de interpretare pianistică J.S. Bach - ediţia a 11-a, Cluj-Napoca 1995.

miercuri 10 mai 1995

"OCCIDENTUL A ABANDONAT POLONIA "

e T ’ . ‘ c a f p jPreşedintele polonez, Lech Walesa, a reproşat luni Occidentului

faptul că a lăsat Polonia sub dominaţia sovietică după cel de-al doilea război mondial şi câ în prezent o abandonează “în vidul dintre o Europă de vest izolationistă şi un imperiu care încearcă să se reconstituie”.

D upă 8 mai 1945 -”ziua pe care nu se ştie încă dacă trebuie să o considerăm ziua victoriei sau a înfrîngerii naţionale” - lupta pentru suveranitate a trebuit să fie continuată în Polonia încă o jum ătate de secol, a spus Walesa în cuvîntarea rostită în faţa celor două camere ale parlamentului cu prilejul celei de-a 50-a aniversări a victoriei asupra G ermaniei naziste. _ , •

A m intind despre sîngele vărsat de soldaţii polonezi “pe toate fronturile, ale primului şi celui de-al doilea război mondial”, Walesa i-a acuzat pe aliaţi de a fi urm ărit, la Ialta şi Teheran, “ interesele im ediate” ale celor patru mari puteri. ’

Occidentul - a continuat preşedintele polonez - a uitat nu numai contribuţia Poloniei la efortul războiului, ci şi rolul ei principal în prăbuşirea comunismului. -

“Polonia are dreptul - un drept istoric, moral şi politic - de a participa la deciziile privind soarta Europei, asupra prezentului şi viitorului ei, asupra securităţii şi stabilităţii sale” , a adăugat Walesa. “Ignorarea aspiraţiilor noastre dăunează nu numai nouă, ci şi intereselor întregului con tinen t. Polonia a fost întotdeauna şi răm îne cheia de boltă a edificiului european”. . , : ,

Victoria din 1945 s-a dovedit repede “amară”, a continuat vorbitorul, am intind de represaliile declanşate împotriva patrioţilor polonezi de către sovietici şi aliaţii lor. El a formulat critici dure la adresa Dietei actuale, dominată de stînga ex-comunistâ, reproşînd guvernului lui Jo z e f Oleksy că participă la ceremoniile din străinătate, în timp ce e l însuşi, “urmînd datoria sa de a apăra onoarea şi demnitatea Poloniei”, a decis să nu participe la ele.

•Walesa, ale cărui cuvinte au declanşat în mai multe rînduri proteste vehem en te din partea 'parlam entarilo r, a acuzat, de asem enea, m ajoritatea că “nu şi-a făcut încă un examen de conştiinţă” pentru a reglementa»contenciosul Poloniei populare. La încheierea şedinţei comune, Dieta şi Senatul au adoptat o scurtă rezoluţie denunţînd mai a les “înţelegerea criminală” dintre stalinism şi fascism în 1939 şi intrarea Poloniei “în zona de influenţă a unei puteri totalitare” în 1945.

IIN RAPORT AL SERVICIULUI SECRET CHINEZ AVERTIZEAZĂ .- ASUPRA PERICOLULUI UNOR GRAVE TULBURÂRI

( R e u te r ) ~“ Serviciul seCTet chinez a avertizat, Ţ inînd seama .de n ivelu rile

într-un raport confidenţial adresat scăzute'dc educaţie, este probabil Că unui num ăr de 200 de importanţi tendinţele naţionaliste vor găsi teren oam eni politici că, în mom entul prielnic, iarnaţionaliştii şi grupurilecînd va dispărea vechea generaţie de lid eri, China va fi ameninţată de grave tulburări, a informat revistă “Der Spiegel” în ediţia sa din 8 mai. “A tît.tim p cît Deng Xiaoping şi ceilalţi lideri sînt în viaţă, ei îşi vor fo losi influenţa pentru a preveni conflictele în partid şi în stat” , se afirm ă în raport, din care revista germ ană publică extrase. “După aceea însă crizele grave vor fi inevitabile. Va izbucni o revoltă a acelor grupuri disperate care nu au o b ţin u t nici un fel de-avantaje socia le în urma reformelor. Am văzut efectele acestui lucru în 1993, cînd în m ulte fabrici au izbucnit greve. Sloganurile protestatarilor erau ”Jos cu noua clasă aristocratică!”^ "Fabricile aparţin întregii forţe de muncă!”, continuă raportul.

Se form ează un;--grup social “prim ejdios” din şomeri, al căror număr este estimat la 100 milioane şi a le căror rînduri a r spori ca urm are a noilor legi care perm it Armelor sâ se declare falimentare.

de extrem ă stîngă ar pu tea să-şi unească forţele sub stindardul “restaurării superiorităţii sistemului socialist”. “Dar noi nu trebuie să facem greşeala ca, de team a unui nou 4 iunie (zdrob irea m işcării dem ocratice din 1989), să punem sub semnul întrebării întregul proiect de reforme”, se apreciază în rapo rt..

“Econom ia de piaţă a d istrus invu lnerab ilita tea ideo log ie i şi m oralita tea, ca şi lo ia lita tea ce tă ţen ilo r fa ţă de partidu l comunist” , se precizează. în raport se sublin iază că to t m ai >multe grupuri din provincii consideră că este ?n interesul lor să fie redusă puterea centrală a Beijingului şi că tot mai mulţi membri de partid cred că partidu l trebuie sâ renunţe la m onopolul asupra p u te rii în următorii cîţiva ani. Ei consideră că parlamentul trebuie sâ preia puterea într-un stat mai pluralist, care să permită o mai mare libertate a presei şi a op in iei, şi to to d a tă 'să aibă autoritate asupra armatei.

DUPĂ 5 0 DE ANI DE LA ÎNCHEIEREA RĂZBOIULUI, ÎN EUROPA PERSISTĂ

INTOLERANŢA ŞI CONFLICTELE(R e u te r}

D em nitari din 60 de ţări s-au adunat în C atedrala Sf. Paul din Londra pentru a aduce un omagiu victimelor celui de-al doilea război mondial şi a-şi exprima recunoştinţa pentru pacea care a domnit în cea mai mare parte a Europei începînd din 8 mai 1945. Cancelarul german, Helmut Kohl, şi premierul britanic, John M ajor, aşezaţi unul lîngă celălalt cu prilejul acestor ceremonii, au dem onstrat că, deşi altădată duşmani înverşunaţi, acum, în timp de'pace, sînt uniţi. .

După încheierea ceremoniei de la Catedrala Sf. Paul, şefii de stat şi de guvern s-au în tre ţinu t într-o atm osferă relaxată cu veterani de război şi cu oameni de rînd. Unii au p ro fita t de ocazie pentru a se fo tografia cu p rile ju l acestei ceremonii, care este puţin probabil să se mai repete curînd în Marea B ritanie. M ii de porum bei, sim boluri ale păcii,:au zburat în aplauzele mulţimii. , ' '

D ar tonu l concilia to r al ceremoniilor desfăşurate la Londra a fost tulburat de luptele din Rusia şi din Balcani şi de o nouă izbucnire de u r ă . înd rep tată îm potriva com unităţii mondiale a evreilor. Po litia germ ană a ■ anunţat d istrugerea unor monumente

funerare dintr-un cim itir al victim elor regim ului nazist şi izbucnirea a două incendii la sinagoga din Luebeck. Nu s-au în reg istra t răniţi în tim pul incendiilor, care au survenit dupâ săptămîni întregi de comemorări în memoria milioanelor de evrei ucişi în lagărele de exterminare naziste. La Postdam, mai mul{i “skinheads” au fost arestaţi pentru că au scandat salutul nazist “Sieg Heil”.

Regiunea balcanică este în pragul războiului, în tim p ce sîrb ii din K raina se pregătesc să ţină piept unui nou atac. croat, iar bom bardam entele- din Bosnia continuă. Un mare cartier din oraşul Saraievo a fost lovit de bombe, opt persoane pierzîndu-şi viaţa în cadrul prim ului atac im portant de la expirarea cu o săptămînă în urmă a unui,arm istiţiu care a durat patru luni.

fn fosta Uniune Sovietică, forţele ruse şi cele cecene s-au ciocnit din nou în mica republică separatistă, M oscova afirm înd că rebelii intenţionau să perturbe ceremoniile pentru sărbătorirea Zilei Victoriei în Europa. Aspectul actual al capitalei cecene aminteşte de cel al Berlinului din anul 1945, cu toate'clădirile în ruină dupâ repetatele atacuri ruseşti.

PARTIDUL COMUNIŞTILOR CEHOSLOVACI A AVUT PRIMUL CONGRES

(C o re s p o n d e n ţă d in P ra g a a p ă r u t ă î n c o t id ia n u l p o lo n e z “ G a z e ta W y b o rcza” n r . 9/24 a p r i l i e 3 9 9 5 )

“Reînnoirea socialismului” , reactivarea Cehoslovaciei şi “îndreptarea greşelilor după lovitura din noiembrie 1989” constituie principalele scopuri pe care şi le pune Partidul Comuniştilor Cehoslovaci, care şi-a ţinut nu demult primul congres la Praga. Şefiil noii grupări este Miroslav Stepau, fost membru al CC si şeful comitetului praghez al PC din Cehoslovacia (PCC). - J ‘ ̂ ; ... —

Partidul a fost înregistrat la 10 martie şi numără în prezent aproximativ 20.000 de membri. Face trimitere la programul PCC dinainte de “revoluţia de Catifea” din noiembrie 1989, însă, în opinia conducătorilor s ||p “mi este un partid al trecutului, ci uri partid al viitorului”. .

In zilele “revoluţiei de catifea” Stepan a fost exclus, din partid, iar în octombrie ‘ 90 a fost condamnat la doi ani şi jumătate închisoare pentru că a ordonat împrăştierea unei demonstraţii în Piaţa Vaclav din Praga. Eliberat după ce a efectuat jumătate din pedeapsă, Stepan a publicat cartea “prizonier al revoluţiei de catifea”, scrisă în închisoare, care s-a vîndut într-un tiraj de circa 100.000 de exemplare. A intrat în Partidul Comunist al Cehilor şi Moravilor, însă în 1993 a fost din nou exclus. Ulterior a pus bazele Uniunii Populare de Salvare Naţională şi Socială.

Stepan afirmă că prăbuşirea comunismului în Cehoslovacia a fost “o mare înşelătorie”, un rezultat al “conjuraţiei mondiale a secolului”, iar situaţia cetăţenilor în ultimii cinci ani “s-a înrăutăţit catastrofal”. In urmă cu un-an a înfiinţat “un comitet permanent care demonstrează crimele şi infracţiunile împotriva poporului cehoslovac după 1989”, iar Uniunea a elaborat “Programul Naţional Ceh”.

Partidul Comuniştilor Cehoslovaci, la fel ca şi Uniunea amintită, doreşte totodată, să conducă la reactivarea Internaţionalei Comuniste.

Partidul Comuniştilor Cehoslovaci este cea de-a patra formaţie, cea mai extremistă, rezultată din fostul PC din Cehoslovacia. Pînă în prezent, sub aspectul ortodoxismului, primatul îl deţine Partidul Comunist al Cehilor şi Moravilor, care are zece deputaţi în Parlamentul ceh. Aripa cealaltă o constituie Partidul Stîngii Democratice, ce evoluează în direcţia social- democraţiei, la fel ca partidele similare din Polonia, Ungaria saii Slovacia. între cele două se plasează Blocul Stîngii, cu 25 de deputaţi.

“ARMATA LUI ALLAH SE INSTRUIEŞT1

PENTRU A PROVOCA TEROARE “(“L'Unita” din 21

“Există o internaţională islamică puternică, cu reţele logistice, canale pentru livrarea armelor şi tabere de instrucţie” se arată în voluminosul raport “ top secre t” e laborat de serviciile secrete franceze asupra terorismului islamic.

Beirut, Tel Aviv, Gaza, Alger. Şi apoi Londra, B r«xelles, Paris, trecînd prin taberele de instrucţie pentru aceşti “kamikaze ai lui Allah” în Afganistan, Sudan, Liban, prin centrele de triere a armelor în Iran, Ciad, Niger, Yemen, “abâtîndu-ne” spre Riad şi capitalele bogate ale E m iratelo r din G olf, re ţeaua terorism ului fundam enta list se extinde pe toate continentele, are conturi de m iliarde depozitate în bănc i' e lveţiene şi am ericane, foloseşte valize diplomatice pentru a transmite organizaţiilor răspîndite p retu tinden i.'docum ente , . arm e, planuri operaţionale pentru declanşarea “Jihadului” împotriva “Satanei americane”, a aliaţilor săi occidentali, a “lacheilor arabi” şi mai ales împotriva duşmanului israelian. Nu lipsesc desigur nici banii, nici instructori plătiţi: aceştia sînt de regulă “a fgan ii” , voluntarii m usulm ani din războiu l din A fganistan, apăraţi de Occident, susţinuţi de Pakistan, “întreţinuţi” de Arabia Saudită atunci cînd era vorba să lupte îm potriva Armatei R oşii şi astăzi deveniţi înd îrjiţi “m aeştri ai m orţii” pentru mii de

potenţialul devastator al Islamulu înarmat.

“Hezbollah" în Liban, “Ezzedin al- Kassam” (braţul armat al mişcăr H am as) în Palestina, “Jamaj Islamja” în Egipt, “GIA” şi “F1S” î A lgeria: aceste grupuri formeaz “ coloana vertebrală” “Internaţionalei terorii” islamice, al cărei “sucursale” se află în toat capitalele mari europene (Londra Paris, Bruxelles...) sub denumire unor “ nevinovate” asociaţii di cu ltură islam ică. B ine instruiţi dotaţi cu cele mai sofisticate arme asista|i spiritual şi asiguraţi din pune de vedere economic (“salariul” luna este de 1000 dolari) “soldaţii lu Allah” (45.000, potrivit ultimelo rapoarte ale Mossadului israelian a ale serviciilor de spionaj engleze ş franceze) sînt pregătiţi pentru a intr în acţiune în orice moment, ci încărcătura lor mortală. '

!n orice moment şi în orice Ioc “ debarcarea” în Statele Uniţi confirm ă acest lucru. Mişcărei “Hamas” şi-a pus bazele în zon Washingtonului, iar “Jihadul” şi- deschis “ filia le” în Florida şi fo losit m oscheele din Oklahom: City pentru propagarea ideilor sale însuşi Abu Nidal şi-a făcut auzi glasul în Statele Unite. La Jersej City acţiona nestingherit şeicul ori Omar Âbdel-Rahman, acuzat de a f creierul sîngerosului atentat'de li W orld Trade Center. Si toat<

tineri in teg jişti gata să lupte în acestea graţie finanţărilor masive dii“numele lui Allah” . partea emirilor din Golf, protecţie

' “Este prea devreme să precizăm comunităţilor musulmane locale şcu certitud ine c ine este au to ru l sprijinului N aţiunii islam icem ăcelului din Oklâhoma, dar un organizaţia condusă odinioară d<lucru este sigur: terorismul.islamic . .Malcom X, care s-a.transformat madeţine toate m ijloacele pentru a tîrziif în .m işcarea “Pantereloiputea provoca astfel de masacre : cuvintele lui Robert Heibel, fostul şef al biroului antilerorism al FBI, defineşte cu o “rigoare ştiinţifică”

N egre", angajată ■- oficial răspîndirea principiilor culturalei ş religioase ale Islamului.

în această pagină s-au utilizat materiale furnizate de Agenţia Naţională de P resă , R O M PR E S precum şi din alte surse.

A G E N Ţ I A N A Ţ I O N A L Ă D E F R E S i

[ROMPRlSlN A T I O N A L N E W S A G E N C Y

La Budapesta a început o consfătuire, organizată în cadrul Parteneriatulu: pentru Pace şi consacrată dezbaterii unor probleme referitoare la aj civilă şi soluţionarea prin interm ediul legii a situaţiilor excepţionale. Participă 130 de delegaţi din 26 de ţări, precizează agenţia MTI.

M inistrul U ngar de in terne, G abor K unce, după ce a subliniat câ obiectivele prevăzute în programul Parteneriat pentru pace corespund intenţiei Ungariei de a se apropia de NATO şi principiilor de bază adoptate de Adunarea de Stat, a afirmat: în interesul păstrării suveranităţii firii, a linişte! cetăţenilor şi a protejării avuţiei naţionale, nici o ţară. democratică nu poate evita soluţionarea prin intermediul legii a situaţiilor excepţionale:

(A r t ic o l sem n a t d e B o g d an P .N ls to r , p o l i to lo g d in R epublica M oldova, în “ M agyar H lr la p ” d in 24a p r i l i e 1995)

- Extrase - Sc pune problema ce se va

întîmplă cu România care - ca şi contem poranele ei carc s-au destrămat - este un produs al dic- .

interne. Să ne privim cu sinceritate: c ine sîntem noi, rom ân ii, cu adevărat? Nici poporul român nu este unitar. Cei care vor sâ cuprindă în cadrul unor graniţe comune pe

ta-telor de pace de după primul toţi cei ce vorbesc româneşte îşi fac război mondial. Oare în aceste iluzii false, condiţii poate fi realizată România Mare ?

N aţiunea “rom ână” isto rică nu

prestigiu arată marile deosebiri ce există între dialectele şi graiurile româneşti din nord, din Transilvania ţi din Balcani.

Dar nici românii care trăiesc pe teritoriul României de astăzi nu sînt unitari. Nici din punctul de vedere a l trad iţiilo r is to rice , a l culturii religioase-spirituale, dar nici măcar al limbii nu sînt atît de “omogeni” pe-cît se afirmă oficial.. Pentru formarea României Mari

scufundat în provincialism după instaurarea dom inaţiei bucureş- tenilor şi numai cei care şi-au părăsit păm întul natal şi s-au m utat la Bucureşti au putut progresa, s-au putut dezvolta. D ar şi acolo se găseau în categoria celor da|i de o parte.

Ar merita făcut un studiu special, care ar putea deveni un volum gros, în care să se evalueze ce au pierdut Moldova şi populaţia ci de la unire

emigrare după prim ul şi cel de-al doilea război mondial sute de mii de saşi, evrei şi maghiari şi mulţi au pus mîna pe bunurile lor. Pe această bază a u ajuns la n ivel guvernamental naţionaliştii, cei de teapa lui Funar şi a conducătorilor Partidului România Mare al lui C. Vădim Tudor. Din această cauză a devenit acum România, la sfîrşitul secolului XX, o ţară bolnavă, cel mai greu de vindecat.

In Constituţia din 1923, şi de- atunci în toate constituţiile, chiar şi în cele comuniste pînă la Ceâiişescu dar şi m cea actuala, România s-a declarat stat naţional unitar. Istoria nu cunoaşte nici un “ stat naţional omogen” , nu dă posibilitatea formării unui astfel dc stat, mai ales astazi, cînd caracterul multicolor este tocmai un avantaj al unei ţări. Europa unita ou arc nevoie de ţâri uniformizate şi omogene, pline de contradicţii

Î N C O T R O , M O L D O V E W I L O M c peste mai unitară decît cea franceză sau germană ( vorbitori de această lim bă gâsindu-se pe te r ito riu l diferitelor ţări - Elveţia, de pildă). N ici m ăcar din punct de vedere lingvistic nu este atît de unitară pe cît îşi im aginează şi ne m in t ' propovăduitorii “ statului naţional un ita r” . 'L in g v iş ti rom âni de

au fost însăilate elemente esenţial diferite şî cu im trecut istoric diferit, în acest fel s-a format o conştiinţă naţională falsă şi - pe termen lung- nocivă şi periculoasă care la prima vedere, este nocivă numai pentru minorităţile încorporate dar de fapt este nocivă şi periculoasă de mai multe ori şi pentru noi. Totul s-a

încoace şi în urma punerii în aplicare a practicii “statului naţional unitar român” şi ce pierde şi astăzi. Se vehiculează, d rept sursă de ameninţări, problema minorităţilor şi, prin je fu irea lor, sc încearcă atenuarea tensiunilor. D rept consccinţă a acestei practici aplicate frecvent au fost constrînsi la

G uvernul român respinge orice form ă de autonom ie, iar administraţia dc stat este practicată de funcţionari numiţi de organele ccntralc. El împiedică orice fel de inifiativâ locală şi considcră ilegal to t ceea cc nu a fost aprobat de centru. Noi, m oldovenii, nu mai vrem să ajungem sub dom inaţia

celor din sud, corupţi şi care tind la putere exclusivă. Nu a-fost întîmplâtoare naşterea şi formularea la noi a ideii câ da, într-ade- vâr, vrem unitatea Moldovei, dar nu în cadrul României, cu structura de putere şi constituţia actuale, ci prin unirea Republicii Moldova cu provincia Moldova de odinioară. A ceastă idee ne-o însuşim noi, românii din Moldova, şi pentru această idee s-a pronunţat poporul moldovenesc la ultimele alegeri.

De multă vreme Moldova a fosto zoQâ marginalizată a unei alte ţâri sau a unui imperiu, un teritoriu lipsit de bogăţiile sale. România Mare care se proiectează din nou ne rezervă acelaşi viitor. R epublica Moldova U nită, suverană şi independentă, va crea posib ilitatea înaintării pc baza for)clor proprii câtrc regiunile mai fcric itc , mai prospere ale continentului. în acest spirit trebuie sâ nc planificăm noi, moldovenii, viitorul nostru.

0D R I0N SEVERIN:

„A R T R E B U I SĂ F IU FELICITAT, f tU A C U ZA T, P E N T R U C E EA CE A M F Ă C U T LA C O N SIL IU L E U R O P E I"

d e VIATA POLITICA miercuri tO mai 1995 3 1

(urm are din pagina I)- Informafia dumneavoastră este

econformă realităţii. Recomanda- ea 1201 n-a fost uitată niciodată şi -a fost respinsă de Comitetul de iiniştri a C.E., iar singura întrebare e care mi-o pot pune este cine are iteresul să mintă presa românească, ’resa a fost alimentată de anumiţi actori politici cu informaţii minci- oase pe care le-a transmis mai de- arte. Comitetul de M iniştri, prin doptarea Conventiei-cadru, n-a res- ijns Recomandarea 1201, nici mă- ar articolul 11 n-a fost respins, ’eea ce nu se ştie in România este ă textul Recomandării a fost redac- at chiar la Comitetul de Miniştri şi, lterior, a fost votat în Adunarea arlamentară.Deci, nu Ise pune problema că în

nomentul de faţă Recomandarea a ost revitalizată. Ceea ce âm solicitat u a fost ca‘ toate standardele euro- lene să fie în mod egal aplicabile utiiror. Eu n-am vorbit nimic de recomandarea 1201 Ia C onsiliul luropei, în adunarea Parlamentară fost votat un amendament care

pune că printre aceste standarde ;ste şi Recomandarea 1201. N-a fost imendamentul meu. A fost votat de oti liderii politici ai grupurilor larlamentare. A fost un acord total.

- L ideru l U .D .M .R ., M arko Bella, interpretează recom andat a ca acordînd dreptul minorită- ilor la autonom ie te r i to r ia la . Recomandarea 1201 este d e ja ’olosită de U.D.M.R. ca sprijin în ormularea unor revendicâri'con- rare legilor ţârii: Sînteţi, atunci, le acord că ea este nocivă?

- Eu nu contest faptul că unii pot ă dea interpretări abuzive Reco- □andăriil201. Nu există lege care lâ nu fie susceptibilă de interpretări. )ar punctul de vedere oficial al

în opinia lui Dinu Patriciu, Recomandarea 1201 ”este in OZN în politica românească”, deoarece "nimeni nu itie despre ce este vorba” . Deputatul liberal a susţinut ;â discuţiile privind oportunitatea , accep tării ■ Recomandării 1201 reprezintă'”o diversiune", al cărei cop este'de a sprijin i centralism ul şi a influenţa >opulaţia să respingă ideea autonomiei locale. Mai nult decît a tît, Dinu Zam fireşcu a p re tins că irevederile Recomandării 1201 au fost cuprinse, în

Consiliului Europei este că Recomandarea 1201 nu recunoaşte, în nici un caz, nici drepturile colective ale m inorităţilor, nici autonomia administrativă pe criterii etnice. Şi aşa cum am sputj cea mai bună apărare a noastră împotriva posibilelor cereri abuzive este ca şi această Recomandare, asemenea altor standarde europene,' să fie în mod egal aplicabilă tuturor. Vă asigur câ nici o ţa ţă din Europa nu va fi dispusa* să interpreteze Recomandarea 1201 ca ducînd la autonomie etnică dacă ştie că i se va aplica şi ei. Pe de altă parte, aşa cum spune Recomandarea. 1201, toate c larificările şi interpretările se vor da în conformitate cu legile naţionale. Aşa stînd lucrurile, nu cred câ există vreun risc

' pentru noi,'- Sînteţi, probabil, cel mai con

testat şi cel mai acuzat om politic a l m o m en tu lu i. C e sen tim en t încercaţi ?

-E x is tă un sentiment de anume frustrare, de nedreptate, fiindcă eu cred că ar fi trebuit să fiu nu contestat, ci felicitat pentru ce am făcut acolo. Pentru această egalizare în responsabilităţi a ţărilor eu am muncit un an şi ceva.- Şi am întîmpinat rezerve chiar din partea unor ţări puternice.

Dar sînt conştient oă se duce o bătălie mai mare. Nu e vorba doar de o intoxicare a presei. Trăim un adevărat război al dezinform ării ce-şi are rădăcinile în afara României. Mulţi dintre noi am crezut că războiul rece s-a încheiat, că Rusia şi-a pierdut ambiţiile de mare putere, că este preocupată doar de democra-

- tizarea internă. în realitate, forţele imperialiste din Rusia aii renăscut pe fondul dificultăţilor econom ice. şi sociale din aoeastă ţară, şi ele pun în prezent problem a reîm părţirii

. Sferelor de influentă: Ele nu sînt, ' deci, interesate în integrarea rapidă a României şi a altor ţări din Europa de est şi centrală în comunitatea

'.euro- atlantică şi au afirmat acest lucru. Decizia de menţinere a Armatei a 14-a în Transnistria, practic la frontierele României, ca şi inter-

-venţia militară în Cecenia, sînt semne ale pericolulu i reizbucnirii

i războiului rece.în acest context se înscrie şi cam

pania de dezinformare a opinie pu< blice româneşti cu privire la deciziile Consiliului Europei şi încercarea de compromitere a unor oameni politici români,printre care mă număr şi eu, ca şi aceea de provocare a Unor reacţii rom âneşti de natură să ne îndepărteze de Europa^ Din neferi cire, unele partide româneşti, fie din cauză unor ambiţii de putere şi inte rese e lec torale , fie pentru că au acceptat să se transforme în agenţi ai unor interese străine, acţionează

.în acest sens, încercînd să ne îndepărteze de Europa. Ei vor să demonstreze că pentru 23 de milioane de români cele 9 milioane de unguri sînt mult mai periculoase decît cele ISO milioane de ruşi. Indiferent cît de con testa t aş fi, sînt hotărît să merg pînă Ia capăt în efortul de a le spune ro m ân ilo r adevărul şi a le demon stia că integrarea eurO-atlan- tică şi reconcilierea istorică cu Ungaria, ca o premisă a acestei integrări, sînt singurele alternative de natură a ne oferi gaianfia securitâtii, stabilităţii şi prosperităţii noastre naţionale, în războiul rece care stă să izbucnească, dacă. nu vrea să se repete experienţa anului 1940, România trebuie sâ se găsească în tabăra ţărilor euro-atlanticeşi nu în cea a spaţiului^suro-asiatic.

Pl/93: Recomandapea 1201 este un OZNm are parte, în documentele, C onferinţei pentru Securitate, desfăşurate la Copenhaga, în 1990, pe care le-ar fi semnat şi guvernul rom ân..

în ceea ce priveşte declaraţiile unor membri ai UDM R, făcute recent, cu ocazia- C onsiliului rep rezen tan ţilo r, PL '93 a apreciat că dată fiind competiţia electorală determinată de apropiatul Congres al UDMR, aceste declaraţii "fulminante şi agresive” urmăresc doar cîştigarea de capital electoral.-

i Îd "Adevărul de Cluj” din 2 Nf ai 995 (pagina 4) Departamentul-He iresâ PUNR "strecoară” 6 (şase) iugestii adresate Partidului Alianţei ’ivice. ■

miercuri i O mai 1995

V a p u r t a U n i v e r s i t a t e a ^ B a b e ş -B o t y a i : ” d in C l u j - N a p o c a n u m e l e l u i L u c i a n B l a g a ? ( I )Ideea că una dintre universităţile din ţară să poarte

numele de "Lucian Blaga” a fost lansată mai demult. Se pare că Ministerul Învăţămîntului s-a orientat spre Universitatea din Sibiu. Totuşi'foarte mulţi cititori ne-au întrebat dacă nu este posibil ca acest nume să fie purtat de Universitatea din oraşul nostru. Cu prilejul sărbătoririi "Centenerului Lucian Blaga (4-6 mai 1995) am întrebat mai mulţi participanţi la lucrările care au avut loc cu această ocazie, dacă ei consideră oportună şi viabilă o asemenea idee. Ei sînt profesori sau scriitori, toţi iubitori ai spiritului marelui poet şi filosof român”.

Negoiţă Irim ie (scriitor - Cluj-Napoca): "Cred că este bine ca Universitatea noastră să poarte numele marelui nostru concitadin, marelui nostru "contimporan cu fluturii şi Dumnezeu”, Blaga, pentru că aici la Cluj este şi ”bîrlogul” lui Faust, a ic i străzile îi poartă amintirea paşilor care treceau înspre dealul Feleacului, în îndelungi solilocvii poetice. Aici poetul a trecut în- tr-un somn de bronz al statuii aparţinînd marelui său

. prieten, Romul Ladea”.T eodor Dima (u n iv e rs ita r - la ţ i ) : "D esigur nu

cunosc prea bine istoria denumirii Universităţii din Cluj, dar ideea aceasta, de a schimba anumite denumiri, care sînt de acum tradiţionale, nu cred câ este benefică în toate cazurile. Se exagerează foarte mult. Este cunoscută şi răspîndită această denumire a Universităţii din Cluj şi cred că nici Lucian Blaga, nici memoria sa nu ar cîştigă nimic în plus dacă s-ar schimba denumirea şi nici Universitatea. Mai bine este să se păstreze actuala denumire. Ea arată şi faptul că aici este această legătură strînsă între români şi maghiari, învaţă şi români şi maghiari la aceeaşi universitate. Studenţii întotdeauna s-au înţeles, cadrele didactice de asemenea. Aceasta ar stîrni discuţii şi poate chiar animozităţi nejustificate”.

Mircea Flonta (universitar - Bucureşti): "Dacă sînt întrebat cred, în general, că nu. Denumirile nu trebuie schimbate fără necesitate. Ori, Janos Bolyai, cît şi Victor Babeş-sînt nume care rămîn în istoria ştiinţei. Ei sînt potriviţi pentru a fi patronii unei universităţi. Clujul

“este centrul în care universitatea are secţii şi în limba română şi în limba maghiară. Cred că ar fi o iniţiativă nepotrivită, din punctul de vedere al considerentelor academice, cit si din punctul de vedere al bunelor relaţii între etniP

Ilîe P îrv u (u n iv e rs ita r - B u cu re ş ti) : ”D a ,'e o problemă foarte delicată: schimbarea numelui unei

undeva în lume trei nume la o universitate. Fiecare sînt reprezentative pentru o direcţie a culturii româneşti, pentru ştiinţă celelalte două, pentru literatură, filosofie cel din urmă. Sînt cam indecis. Nu ştiu să vă spun. Nu ştiu alte determinaţii, alte motive care solicită această redenumire a Universităţii. Cred că asta ţine de senatul Universităţii, el va hotărî, dacâ acceptă "Lucian Blaga”

. să dea şi o orientare strategică. Probabil că şi asta se urmăreşte: un luminism nou al Universităţii. Nu ştiu. Sincer să fiu sîn t destul de perplex într-o asemenea situaţie. Pentru că pe de-o parte mi-ar place foarte mult ca o universitate a ţării să poarte numele lui Blaga (este o personalitate copleşitoare a culturii noastre) pe de altă parte şi ceilalţi care ilustrează tradiţiile ştiinţifice ale primei universităţi din Ardeal, nu cred că pot fi ignoraţi. Nu ştiu. Probabil că se va găsi o reunire a celor trei nume pe frontispiciu. Âsta-i... un compromis iluminat”.

A ndrei M arga (rec to ru l U niversităţii din C luj- Napoca): "Deci, întrebarea dumneavoastră se referea

. la numirea unei universităţi "Lucian Blaga”. A avut loc, mai demult, cu cîteva luni în urmă, legată de pregătirile pentru "Centenarul Lucian Blaga”, o discuţie la Ministerul Învăţâmîntului în care ministrul învăţămîntului a precizat că Universitatea din Sibiu va primi numele "Lucian Blaga”. Sigur, acesta este un fapt firesc ţinînd seama de ponderea neobişnuită, de ponderea extraordinară a operei lui Lucian Blaga în literatura română, în cultura română în general. Sigur, este un moment cum nu se poate mai potrivit să se marcheze centenarul şi prin această denumire a U niversităţii din Sibiu, Universitatea "Lucian Blaga”. Acestea sînt lucrurile care îmi sînt mie cunoscute pînă la această oră. Problema nu se pune şi nu se poate pune în termeni de dorinţi (m-aţi întrebat dacă eu personal aş dori această, schimbare). Universitatea "Babeş-Bolyai” este universitatea consacrată pe plan naţional şi pe plan internaţional şi din foarte multe raţiuni, pe care eu le pot detalia, în .ce mă p riveşte am apărat ideea după care denumirea universităţii noastre, ca Universitatea "Babeş-Bolyai” eiste o denum ire acceptabilă. C ît priveşte raţiunile acestea (sînt foarte multe), voi încerca să le rezum.

Întîi de toate spus, şi numele Babeş, şi numele Bolyai onorează o universitate. În al doilea rînd, Universitatea noastră este, la ora actuală, consacrată internaţional sub accastă denumire. " •

O redenumire a unei universităţi, trebuie spus, costăinstituţii. Da, asta poate fi determinată de tradiţiile enorm sub foarte m ulte aspecte. în al tre ilea rîndinstituţiei, de profilul ei, de personalităţile remarcabile Universitatea noastră are această structurare, în sensulpecare le-a avut Ştiu şi eu? E foarte greu, de la distanţă, că ea a s ig u ră s tu d ii în limba rom ână şi în limbasă-mi pun un punct de vedere. Probabil că se va găsi maghiară, structurare care este şi în denumirea ei”.o soluţie să nu se elimine celelalte nume de tradiţie, probabil să se combine toate. Deşi nu cred că există

(Va urma)Dorin Serghie

Festivalul - concurs de interpretare violonistică ”Alexandru Ţitruş”

C în d m u rm u r d e v io r i

■ I P P g M j' ‘ &

Â

■ ¥. i .

* r xi- W * i

[•-»•/ ■ /.upnîi .i I J îEL~ o - A. < > - t I ......... --- --__

Cîstigătorul premiului I -Tiberiu Geza (Alba-lulia)Foto: I. PETCU

După cum am mai anunţat, la finele săptămînii trecute s-a desfăşurat, pe scena C asei de Cutură Studenţeşti din Cluj-Napoca, prima ediţie a Festivalului - concurs de interpretare violonistică "Alexandru Ţitruş”, organizat de Inspectoratul pentru cultură Cluj şi C entrul creaţiei populare, în colaborare cu Partida Romilor, asociaţia sociocu ltu rală ”Amaro D rom ” , Ansamblul "Cingărica” din Cluj- Napoca şi familia violonistului d e ; la a cărui dispariţie s-au împlinit recent 6 ani.

Au onorat cu prezenţa prefectul - judeţului Cluj, domnul Grigore Zanc şi preşedintele Consiliului judeţean

dom nul V ic to r R om ulus C onstantinescu,' precum şi reprezen tan ţi de m arcă ai e tn iei rom ilor: dom nii N icu Păun - preşedintele Partidei Romilor şi Ivan Gheorghe - secretar general.

Ju riu l, p rez ida t de prof.univ . Tudor Jarda şi din care #u mai făcut parte: celebrtil v io lo n is t Ş tefan Ruba, prof. T eodora Ţugui - directoarea Liceului de Muzică din Cluj-Năpoca, folcloristul craiovean I.Bîră, d-nul.Constantin Pădureami

(Partida Romilor) şi d-ra Carmen Şipoş Ţitruş (din partea familiei) a decis în favoarea u rm ăto rilo r violonişti, cărora le-au fost înmînate prem ii după cum urm ează: I. - Tiberiu Geza (Alba Iulia) 200.000 lei, II Pusztai Gruczi (Cluj’-Napoca) 150.000 lei; III Săndel Ţurcă jr .- (Cluj-Napoca) - 100.000 Iei; două menţiuni în valoare de cîte 50.000 lei lui Gherbe Iosif (Sibiu, dirijorul ansam blului "C indre lu l”) şi lui Alexiu Ţurcă sen. (Cluj-Napoca).

Doinele, haţeganele, învîrtitele de rară frumuseţe, diversitate stilistică şi tehnică din ţinutul Mureşului sau de pe Tîrnave, care sub arcuşul lui A lexandru Ţ itruş au dobîndit strălucirea nestematelor, şi-au găsit

♦ ♦ ♦

în cei 12 concurenţi interpreţi d< valoare - unii a fla ţi la vîrstf ado lescen ţe i, cum a fost, dc exemplu, Săndel Ţurcă jr ., alţii 1: cea a tîm p le lo r ninse, v irtual veterani ai viorii - Lake Aladar sai G heorghiţă A lexandru - care ai încercat, reuşind în inai mare sai mai mică măsură, să se apropie şi si transmită ceva din gîndirea artistică arta in terpre tativă şi viziunei repertorială a lui Alexandru Ţitruş Concurenţii au fost acompaniaţi dc orchestra condusă de Radu Ciprian prezentarea întregului, spectaco fiind asigurată de cunoscutul actoi clujean Petre Băcioiu. Recitalul lui Dumitru Fărcaş a punctat muzical cîteva dintre succesele realizate împreună, de către cei doi, artişti,

.parteneri de spectacole, turnee prii ţară şi peste hotare, înregistrări...

Nu încheiem fără a sublinia con tribu ţia substanţială sponsorilo r, precum şi talentul o rganizatoric al d-nei Mariana Ţitruş, fiica violonistului, - elemente substanţiale în asigurarea reuşitei unei manifestări, ce are toate şansele să devină una cu caracter anual. Şi, de asemenea, că sponsorii şi familia au mâi o fe rit in terp re ţilo r Lako A lexandru, Sfaiţ L aurenţiu şi G heorghiţă A lexandru p rem iiîn bani.

Michaeia Bocu

Mezinul festivalului, Săndel Ţurcă jr., premiul III Foto: I. PETCU

B u n v e n i t p a r t i c i p a n ţ i l o r l a

FESTIVALUL NATIONALSTUDENTESC DE FOLCLORf

« J rS k lprogramului pus la dispoziţie de către organizatori) ansamblurile folclorice: "Parîngul” al C.C.S. Petroşani, "Vatra” alC.C.S. Piteşti, "Dor Românesc” al C.C.Ş. Alba- lulia,"Doruleţul” al C.C. S. Craiova, "Mugurelul” al Universităţii "Babes-Bolyai” , "Muntenia” al C.C.S. Ploieşti, "Ardealul” al C C S. Sibiu, "Românaşul” al Universităţii Tehnice Cluj-Napoca, "Căciula Moldovenească” al C.C.S. Galaţi, "Junii Braşovului” al CC. S. Braşov, "Doina Timişului” al C.C.S. Timişoara, "Doina Carpa- ţilor” al C.C.S.Iaşi, "Mărţişorul” al C.C.S. Cluj-Napoca şi grupul folcloric "Cununiţa” al C.C.S. Tîrgu Mureş.

Astăzi, la ora 12,0Qva avea loc în Piaţa "Avram Iancu” -parada portului popular; deschiderea oficială a festivalului este prevăzută pentru ora 16,00, la Casa de Cultură Studenţească; festivitatea de premiere - în 12 mai, la ora 12,00 .

Membrii şi fadnnnătorii Ansamblului folcloric studenţesc "Mărţişorul” trăiesc în aceste zile bucuria gazdei, ce-şi primeşte cu drag şi prietenie oaspeţii veniţi de la casele de cultură studenţeşti din celelalte centre universitare ale ţării, cu o boare p lic u ti de primăvară, cu voie bună şi cu tot ce au mai de

Începînd de astăzi şi pînă vineri, 12 mai a.c., Casa de Cultură Studenţească din Cluj-Napoca va fi gazda Festivalului Naţional Studenţesc de Folclor, manifestare la organizarea căreia şi-au dat concursul Ministerul Învăţămîntului şi instituţia gazdă, împreună cu Ministerul Culturii, Inspectoratul pentru Cultură al Judeţului Cluj, Primăria municipiului Cluj-Napoca, Prefectura şi Consiliul Judeţean Cluj, Inspectoratul Şcolar, Junimea "Vatra Românească", Clubul cultural al Universităţii Tehnice Cluj- Napoca, Clubul cultural al Univer- sităţii "Babeş-Bolyai” şi Poliţia municipiului Cluj-Napoca.

Aşadar, de astăzi, în inima Transilvaniei, se vor alinia la startul unei mari întreceri a cîntecului, jocului şi obiceiurilor româneşti ansambluri de tineri care, aflaţi la cea mai frumoasă vîrstă, dăruiesc cu generozitate artei populare toată dragostea şi elanul lor tineresc.

J i- ţu anunţat participarea (potrivitpreţ, lăsat din moşi-strămoşi: folclorul românesc.

Michaeia B O C U

" E r o i i c ă r ţ i l o r c i t i t e ”Biblioteca Judeţeană "Octavian Goga” din Cluj-Napoca organizează

cea de-a XXIII-a ediţia a concursului de desene intitulat: "Eroii cărţilor citite” . Sînt aşteptaţi cu desene toţi copiii pentru Care personajele din universul lecturilor au devenit eroi îndrăgiţi. Lucrările pot fi depuse pînă în 19 mai a.c. la sediul Bibliotecii din Piaţa Ştefan cel Mare nr.l (Secţia pentru copii) şi la filialele acesteia din cartierele M ănăştur, M ărăşti, Gheorgheni şi Zorilor..

a I

M i

" T m -:!'• . M J v , i $r :

i.

d . »

H I i

Premiile ”Vetrei Româneşti” Cluj acordate în cadrul centenarului ”Lucian Blaga”

Vineri 5 m aia.c., în cadrul festivităţilor organizate la restaurantul "Someş” cu ocazia decernării premiilor centenarului "Lucian Blaga”, un moment aparte l-a constituit instituţionalizarea şi acordarea premiilor (două) "Uniunea Vatra Românească” Cluj, în semn de apreciere şi recunoştinţă'pentru activitatea depusă în slujba cunoaşterii şi răspîndirii culturii române în întreg spaţiul european şi universal. - '• După o riguroasă analiză ţ i selecţie, cu greu au putut fi detaşaţi

cîştigătorii în persoana poeţilor Arcadie Suceveanu (Chişinău) şi a poetului sîrb Adam Puslojic. v

Premiile în valoare netă de 400.000 leLau fost oferite, într-un cadru solemn, sîmbătă dimineaţa, la sediul Uniunii "Vatra Românească” Cluj, loc în care s-au pus bazele unor colaborări de şi mai mare anvergură.

Comiteturdirector al UVR Cluj. ’

ie Poa&m3 £Mxrenu^ ' fJSînnt U 1/? nniem hne 1QS7 în- nici nerainejinji fnnr#7i tiireft.

- "soldatul poeziei româneşti”-. Poetul valaho-sîrb, cum îi place Peste 50 de volume de versuri ale

poeţilor romfini traduşi în sîrbă - antologii, plachete de versuri, proză,grădean , cum l-au "poreclit1

prietenii şi critica literară sîrbească, s-a născut la 11 martie 1943, la Cobişniţa, lîngă Negotin (Iugoslavia).

Dragostea pentru poezia română şi pentru tot cc-i românesc, i-a fost insuflată tînărului poet de contactul cu Nichi ta Stănescu, aflat împreună cu Cezar Baltag la Struga, cel care i-a lăsat o "impresie fatali”.

Acest "Cbopin al poeziei”, cum l-a murit Nichita Stănescu in 1971, a făcut, cum nu mulţi o vor face de apum înainte, enorm pentru cunoaşterea literaturii române la Sud de Dunăre.

teatru, eseuri - practic, au fost traduşi de el toţi poeţii clasici ai literaturii române apdiţinînd secolului XX.

Consecvent crezului său, pe care l-au împărtăşit şi mulţi poeţi români din aceeaşi generaţie, spiritualitatea este una singură, aceeaşi peste tot, indivizibilă şi ar fi practic, imposibil să se impună artei ca elan creator specific uman, hotare, de orice natură.

In zi de sfîntă sărbătoare - de Buna Vestire a anului 1994 - la Belgrad, Adam Puslojic pune bazele Frăţiei sîrbo-ronine ca Societate de Creaţie şi Prietenie.

Născut la 16 noiembrie 1952 în - com una 'S u cev en i, reg iunea . C ernău ţi, nordu l B ucovinei, abso lven t al U niversită ţii din Cernăuţi (1974). în tre 1979-1990 redactor, apoi redactor-şef al Editurii Literartura artistică (Hyperion) din Chişinău.

Din septem brie i9 9 0 vicepreşedinte al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova.

A publicat următoarele cărţi: Mă cheamă cuvintele (1979), Ţărmul de echilibru (1982), Mesaje dc la sflrţit de m ileniu- (1987), A rhivele Golgotci (1990), Secunda care stnt eu (1993) ş.a.

A pub lica t mai m ulte că rţi de versuri pentru copii. V ersuri din lirica poetului au apărut tn limbile:

rusă, ucraineană, franceză, turcă, cazahă, le tonă, macedoneană, germană, poloneză, ş.a.

"Pentru m ine, ca de altfel şi pentru colegii mei Mihai Cimpoi, Leo Butnaru, Emilian Galaicu - Păun veniţi împreună aici la Cluj să ne închinăm primăverii limbii române, filag a este poetul care aparţine întregului spaţiu mioritic din care facem ţ i noi parte. Sunetul unic ţi inconfundabil al poeziei sale este sunetul pur al limbii române care este aceeaşi tn T ransilvania ţ i M aram ureţ, t n : Basarabia ţi Bucovina. -

Să avem credinţă! Încetul cu încetul, sufletul nostru înstrăinat «e reîntoarce tn trup."

A D E V A R U LC B m j miercuri, 10 mai 1995 (? )

P ro ie c te în a m e n a ja re a t e r it o r iu lu i

•dialog cu domnul arh. Radu Spănu, directorul Direcţiei de urbanism şi amenajarea teritoriului din cadrul Consiliului judeţean Cluj • ;

î: tn recenta şedinţă a Delegaţiei perm anente . activitatea Serviciului de urbanism s-a bucurat de o atenţie deosebită şi cred câ nu întîmplător...

R.; în practica activităţii Delegaţiei permanente a Consiliului judeţean este inclusă şi o analiză a activităţii desfăşurate, într-un an calendaristîc, a d irecţiilor vşi serv iciilo r com ponente ale executivului. Asta pe de-o parte, iar pe de altă. parte,Serviciul de Urbanism şi Amenajarea Teritoriului

' este principala piesă a Direcţiei noastre, care ţine legătura cu teritoriul şi prin care serviciu coordonăm elaborarea documentaţiilor specifice, precum şi modul de respectare a acestor docum entaţii în, teritoriu. Din necesităţi funcţionale partea de control în teritoriu am despărţit-o de acest serviciu tocmai pentru a-i lăsa libertatea de acţiune în procesul de gîndire pentru proiectele de perspectivă şi de analiză

. a documentaţiei de autorizare şi certificate de urbanism solicitate nouă de către populaţie.

, f.: Au fost p rezen ta te foarte m ulte p roiecte, Amenajarea Teritoriului, care ne comunică noua

cea cuprinsă în limitele judeţului nostru.î.:C e nc puteţi spune despre zonele protejate? R,: Iniţiativa anului 1994 s-a oglindit şi asupra

întocmirii \inor documentaţii pentru zone protejate de interes judeţean, urmare a'iniţiativei pornite de îa n ivelu l M inisterulu i L ucrărilor Publice si

unele de am ploare:.. ; • vR : în domeniul proiectării, atenţia noastră s-a

îndreptat spre proiectele globale, în special înspre Planul de amenajare a teritoriului judeţului (PATJ),

metodologie de ierarhizare a zonelor protejate, în cele de interes naţional, judeţean şi local; am trecut la studierea unor zone cum ar fi Lacul B eliş- Fîntînele, Lacul Tarniţa, Someşul Cald, Someşul

început ca documentaţie în anul 1993, şi Planul de ,‘Rece- dacă ne referim la aceste zone care atrag unamenajare a zonei M unţii Apuseni, început de asemeni în 1993 şi pentru care, în anul 1994, am efectuat studii sectoriale privind populaţia, reţeaua

" de localităţii, aşezări umane şi relaţia lor cu mediul ambiant, resurse, etnografie, zestre Istorică, practic, . toate aceste aspecte concură la constitu irea potenţialului economico-uman, a tuturor valorilor din judeţul nostru,

î.: A ţrav u t şl co laboratori?R.: Documentaţiile au foşt întocmite cu parteneri

de proiectare tradiţionali, cum ar fi Institutul de Cercetare-Proiectare, dar pentru prima oară anu l..

, trecut s-a trecut la colaborări cu o serie de societăţi de proiectare private sau cu unităţi din învăţămîntul superior, şi dau exemplul Facultăţii de Geografie din cadrul Universităţii ”Babeş-Bolyai” şi Facultăţii.

; de Arhitectură a Universităţii Tehnice, sau alţi specialişti cum a r 'f i M uzeul E tnografic, cu- cola"borarea directă a domnului director Tiberiii Graur. Aceste documentaţii sînt actualmente în curs de analiză, următorul pas fiind corelarea datelor furnizate de aceste studii sectoriale şi realizarea unei

■ sinteze. Dorim să reluăm colaborarea,.de asemenea tradiţională, cn ”Urban-Proiect” pentru a ne asambla în proiectul general al Planului de amenajare a teritoriului naţional, cu documentaţia specifică pentru teritoriul judeţului nostru cu planul de amenajare a Munţilor Apuseni, zona studiată fiind

turism de sfîrşit de săptămînâ şi de vacanţă de mari proporţii, de asemeni Cojoena, Băile Sărate Turda, Băile Someşeni. Pentru Hate acestea s-au întocmit documentaţii, pentru 1995 ar urma o a doua fază: întocmirea unui regulament cu putere de lege în zona respectivă. Din analiza delegaţiei permanente, la sugestia comisiei de specialitate, a reieşit necesitatea întocmirii unui regulam ent-eadr, general care să suplinească regulamentele specifice pînă la apariţia acestora. De asem enea, s-a re lev a t necesitatea întocmirii unui ghid care să fie difuzat la primăriile locale. J

{.: C îteva d in tre pro iectele anulu i 1995, carc a r fi?

R .: Continuăm studiul pentru zona liberă, s-a întocmit un studiu de fezabilitate, de asemeni un studiu pentru noul sediu al Consiliului judeţean şi, bineînţeles continuăm studiul ”Munţii Apuseni” şi PATJ cu finalitate în decembrie, pentru a deveni utile. Avem în atenţie şi alte proiecte globale, cum ar fi alimentarea cu apă aCîm piei Transilvaniei, în care ,vrem să atragem în colaborare şi judeţe le învecinate - Alba, Bistriţa-Năsăud, Mureş.

Ca,părere personală, acest gen de proiecte globale se integrează şi în optica forurilor internaţionale' Care-şi îndreaptă atenţia spre a finanţa o serie de acţiuni care, pas cu pas, vor duce la integrarea pe toate planurile a ţării noastre în Europa.

Şedinţa C onsiliu lu i m unic ipal Cluj-Napocaîn data de 11 mai 1995-, ora 14, în

sala de sticlă de la sediul din str. M oţilor nr. 1-3, se va desfăşura şedinţa C onsiliului local al municipiului Cluj-Napoca, avînd următorul proiect al ordinii de zi: Proiect de hotărîre privind adoptarea bugetului local pe anul 1995 •Proiect de hotărîre p riv ind modificarea organigramei « Proiect de hotărîre ' privind casarea şi demolarea unor imobile • Proiect de

. hotărîre privind restitu irea unor

construcţii expropriate şi nedemolate - pentru utilitate publică • Informare _P roiecte de ho tărîri privind

concesionarea unor terenuri • Proiect de hotârîre privind aprobarea unei mese pe zi pentru sa laria ţii

; serviciilor publice ale Consiliului local al municipiului Cluj-Napoca

;• Po iect de .hotărîre privind modificarea Hotărîrii nr.148/1994 referitoare la ch iriile , aferente spaţiilor cu altă destinaţie decît aceea de locuinţă • Proiect de hotărîre privind plata unui imobil expropiat

privind situaţia actuală a Regiei Autonome judeţene de apâ-canal • Inform are privind modul de îndeplinire a hotărîrilor adoptate si prezenţa consilierilor la şedinţele C onsiliu lu i : local în perioada trim estru lu i 1/1995 • Proiect de ho tărîre privind modificarea Hotărîrii nr.131/1994 referitoare ia spaţiile cu altă destinaţie decît aceea de locuinţă • Diverse.

« f i"Ni

- - •%

L

f i i ! El

Două dintre frumoasele clădiri aflate pe Bulevardul Eroilor, după acţiunea de cosmeticizare, iniţiativă a Primăriei municipiului Cluj-Napoca.

P ro b le m e d e a c t u a l i t a t e pe a g e n d a d e lu c r a a c o n s ilie r ilo r

Ultima şedinţă a Consiliului local b inevenite, fiindcă foarte m ulţiG herla ne-a relevat din nou consilie ri efectiv nu cunoşteaupreocuparea constantă a ed ililo r situaţia reală din teren. Chiar deoraşului de a dezbate cu prioritate aceea, discuţiile au fost deosebit decele mai urgente problem e a le aprinse, ideile 4i iniţiativele celoractiv ită ţii cotidiene, în .cen tru l" care au luat cuvîntul contribuind laatenţiei figurînd de fiecare dată rezolvare^ m ultor doleanţe aleaspecte legate de lucrările cetăţenilor, în g rijo ra ţid in cauzagospodăreşti sezoniere: Astfel, pe ordinea de zi a întîlnirii recente a celor 21 de consilieri din urbea de pe Someş a figurat, printre altele, discutarea aplicării Legii fondului funciar în satele componente ale oraşului şi a desfăşurării lucrărilor agricole de primăvară în unităţile de profil şi în gospodăriile populaţiei din localitate. E ste’ lăudabilă iniţiativa Consiliului local Gherla de a pune pe tapet aceste probleme de actualitate, avînd în vedere greutăţile întîmpinate de posesorii terenurilor agricole în cultivarea pămîntului şi în organizarea muncii. Materialele prezentate cu această ocazie aii fost

Şi, to tuşi, fn Zona Calea Turzii - Piaţa Cipariu trebuie să se intervină cumva, ca să dispară acestc "privelişti”...

Eu zic că dacă tot a rezistat "săgeata” care ne tr im ite Ia sccţia dc vo tare p înă acum , să nu nc m ai obosim să o luăm . Acuşica vin alegerile, aşa că...aviz am ato rilo r !

T a x e le d e p ă ş u n a t-în vederea asigurării fondurilor păşunatului, proprietarii animalelor

necesare executării lucrărilor de întreţinere a pajiştilor, prin Hotărîrea- nr.61 din 19 aprilie 1995 a C onsiliu lu i local, s-au stabilit u rm ătoarele taxe de păşunat pe islazurile aparţinînd municipiului C luj-Napoca: bovine şi cabaline adulte: 13.000 lei, • tineret bovin şi cabalin 1-2 a n i : 6.500 lei • tineret bovin şi cabalin sub 1 an: 3.500 lei• ovine şi caprine peste 1 an: 4.000 lei • tineret ovin şi caprin sub 1 an: 2000 lei.

-Se stabileşte ca data începerii păşunatului sâ fie 10 m ai 1995 pentru ovine şi caprine şi 20 mai pentru bovine şi cabaline. în cazul nerespectării suprafeţelor repartizate sau a term enului de începere a

sau păstorii de turme vor fi obligaţi sâ plătească taxe de gloabă: bovine şi cabaline adulte: 20.000 lei/ cap / zi; tineret bovin şi cabalin 1-2 ani:10.000 lei/cap/zi; tineret bpvin şi cabalin sub 1 an: 6.000 lei/cap/zi; ovine şi caprine peste 1 an: 6.000 lei/cap/zi: tineret ovin şi caprin sub1 an: 3.000 lei/cap/zf; pentru turm e c o n stitu ite : cirezi de bovine:200.000 lei/zi; turme ovine pînă la 150 capete: 100.000 lei/zi; turme ovine pînă la 200 capefe : 120.000 le i/z i; turme ovine peste 200 capete: 150.000 lei/zi.

Pentru animalele aduse la obor şi nerid icate de proprietari se va percepe taxa de obor pentru fiecare zi de întîrziere, după cum urmează:

recentelor scum piri ale combustibilului şi de .situaţia creată în urma acestei m ăsuri. A devărul'este că mari suprafeje din hotarul urbei au rămas nelucrate, gospodarii celor trei sate componente ale oraşului: H âşdate, S ilivaşi şi B ăiţa fiind îngrijoraţi de soarta recoltei din acest an, lipsa ban ilo r spunîndu-şi cuvîntul.

Aşa cum s-a subliniat şi la recenta şedinţă, populaţia are mare noroc cu SC ”Agricola”SA (fosta IAS), care zilnic - prin unităţile de prelucrare a cărnii şi laptelui - asigură buna aprovizionare cu diferite produse, cum şi ferm a legum icolă de la

bovine şi cabaline adulte: 5.000 lei/ zi/animal; tineret bovin şi cabalin: 3000 le i/ z i /anim al. A nim alele neridicate în termen de 30 de zile se vor valorifica prin licitaţie.

Deţinătorii animalelor vor efectua muncă contributivă pentru fiecare specie de anim al, după cum urm ează: pentru 1 bovină sau cabalină adultă: 2 zile, pentru tineret

'bov in şi cabalin: 1 z i, pentru 3 o v in e :l zi. în cazul neexecutării, contravaloarea acestora se estimează la 10.000-12.000 lei/zi.

Crescătorii de animale din Valea / Chintăului vor licita păşunea din

Lombul Mare, prin responsabilul de turme ovine şi cirezi de bovine, în fu n c |ie de spccii şi efective de animale, suprafaţa de păşune licitată, urmînd sâ fie măsurată şi predată de către personalul Camerei agricole.

m arginea oraşului desface mari cantităţi de zarzavaturi proaspete prin cele trei magazine proprii deschise în diferite cartiere ale urbei. A ceste servicii sînt deosebit de; bcnefice pentru locuitorii oraşului, care aşteap tă tot mai mujt de la această unitate agricolă cuvechi trad iţii în agricultura jufeţiilui nostru. în ultim a ^şedinţă, a Consiliului local Gherla s-a adus la cunoştin ţa celor prezenţi în sală înfiinţarea Companiei de pompieri, de fapt, a unei subunităţi militare de pompieri care va oferi mai multă siguranţă şi lin işte în rîndul populaţie i privind prevenirea şi stingerea eventualelor incendii.^ Această măsură salutară face parte dintr-un şir lung de iniţiative ale edililor locali, menite să contribuie la organizarea pe baze noi a întregii activităţi gospodăreşti. Dacă pîdâ în prezent pompierii civili au cucerit lauri.la concursurile organizate la n ivel de ţară, urm ează ca şi colaborarea cu noua formaţie militarizată să fie de bun augur.

D esigur, pe agfnda de lucru a şedinţei amintite au figurat şi alte problem e ed ilitare de interes cetăţenesc. Im portant este că Consiliul local Gherla reuşeşte sâ ţină pasul cu necesităţile şi doleanţele populaţiei, fiind mereu ”pe fază” , cînd se stabilesc priorităţile aspectelor tratate. Este un merit incontestabil al celor puşi să coordoneze administraţia locală a urbei somesene.

SZEKELY Csaba

Pagină realizată de Flavia SERGHIE

•în municipiul Cluj-Napoca trăieşte aproape 45 la sută din populaţia judeţului, lucrează 62 la sută din totalul salariaţilor, se obţine 61 la sută din produc|ia industrială şi se realizează 82 la sută din volumul total al vînzărilor de mărfuri cu amănuntul; la finele anului 1994 existau 25 dc regii autonome, 140 socictă|i comerciale cu capital majoritar de stat şi 13.799 societăţi cu capital privat.

•în anul 1994 în Cluj-Napoca s-au realizat obiective de investiţii din fondurile Consiliului local al municipiului Cluj-Napoca în valoare de 4.731,6 milioane lei din carc pe scama transferurilor de la bugetul de stat 3.089,9 milioane Ici şi dc la bugetul local 1.641,6 milioane lei, iar din alte surse constituite potrivit legii (Hotărîrea Guvernului nr.391/1993 şi Ordonanţa Guvernului nr. 19/1994) în valoare de 1.007,1 milioane lei.

•Printre obiectivele de investiţii ale anului 1995 se numără:executarea' centralei termice Govora, executarea lucrărilor tehnico-edilitare necesare blocurilor de locuinţe în curs de execuţie, finalizarea lucrărilor la blocurile dc locuinţe 12 Mărăşti, 9B Mărăşti şi F Govora însumînd un toţal de 125

' t tV A ", A/ yV*'V A "" f ţ " , Y " ‘ , ,

apartamente , începerea construcţiei do-Iocuinţe pentfu tineret (488 apartamente), demararea lucrărilor la nodul de circulaţie Aurel Vlaicu -i str. Cehoslovaciei, modernizarea Căii Mănăştur.

•Sindicatul Regiei Generale de Apă Bucureşti a organizat ieri, 9 mai, greva dc .avertism ent de tip japonez , nefiind de acord cu aplicarea

O rdonanţei de urgenţă nr. 1/1995, infortneazâ Rompres, preluînd declaraţia liderului sindical al regiei; domnul Marin Victor.■ «Federaţia sindicatelor SANITAS a înregistrat, pînă la această dată,

129 conflicte colective dc mun