V R E O D A T ~ V R E O D A T ~ | N R O M Â N I A | N R O M Â N I A ??

Nu c` a[ fi vreun pesimist, nuc` nu a[ vrea, nu c` a[ fi vreun fa-talist, nu c` nu a[ avea \ncredere \nacest popor [i \n institu]iile statului,\n poten]ialul lor de mobilizareexemplar`, dar nu am s` accept ni-ciodat` c` ceea ce timp de 27 deani nu a fost posibil s` se fac` \nsistemul penitenciar românesc, vafi f`cut \n 3-6 luni, atât cât ne-aacordat deun`zi Curtea European`a Drepturilor Omului, prin Con-damnarea-pilot dat` României!

Le mul]umim celor de la CEDOc` au \n]eles cam cât de s`raci sun-tem [i ce ar fi \nsemnat pentru

acest popor s` pl`teasc` 80 de milioane de euro drept amend`pentru starea dezastruoas` \n care se afl` sistemul penitenciardin România.

CEDO a pronun]at decizia-pilot in cazul României privindcondi]iile din penitenciare ! Statul român are 6 luni la dispozi]ies` prezinte un plan de m`suri!

CEDO nu cere gra]ieri sau relax`ri ale politicii penale [i nicinu d` amenda de 80 milioane de euro!

Un judec`tor CEDO atrage aten]ia c` m`suri precum OUG 13au provocat "proteste de mas`"!

Curtea European` a Drepturilor Omului (CEDO), \n 24 aprilie2017, a pronun]at decizia - pilot privind condi]iile din peniten-ciarele din România. Decizia statueaz` c` statul român are 6 lunila dispozi]ie ca s` prezinte un plan de m`suri care s` rezolve su-prapopularea [i condi]iile din penitenciare.

CEDO nu a amendat România \n aceast` decizie-pilot decâtcu circa 17.850 de euro, \n cazul Rezmives (cel judecat [i careeste punctul de plecare al deciziei-pilot).

|n decizie, CEDO nu impune României nici o m`sur` anume[i nu spune nimic despre gra]iere sau relaxarea politicii penale.Mai mult, \ntr-o opinie concordant`, judec`torul CEDO KrzysztofWojtyczek avertizeaz` România cu privire la faptul c` m`suri derelaxare a politicii penale, precum cele din OUG 13, au dus laproteste masive \n România.

CEDO a decis c` s-a \nc`lcat articolul 3 din Conven]ia Dreptu-rilor Omului, care interzice tratamentele inumane [i degradante.

De remarcat c` CEDO nu a avansat un termen-limit` pentruadoptarea m`surilor pentru \mbun`t`]irea condi]iilor din peni-tenciare, ci doar un termen de 6 ([ase) luni pentru ca Rom`nias` prezinte un plan de m`suri.

CEDO a decis ca, \n [ase luni de la intrarea \n vigoare a decizieisale, România, \n cooperare cu Comitetul Mini[trilor din ConsiliulEuropei, trebuie s` prezinte un "calendar precis" pentru punerea\n aplicare a m`surilor generale potrivite s` rezolve problema su-prapopul`rii penitenciarelor, precum [i a condi]iilor necores-punz`toare de deten]ie.

|n decizia sa CEDO nu face nici o referire la vreo sanc]iune fi-nanciar` pentru România [i nu sugereaz` nici un moment c`acesta este modul \n care statul român poate rezolva problemelesistemice din \nchisori. Reamintim c` suma de 80 de milioanede euro, ca posibil` sanc]iune pentru România, a fost avansat`\n premier` de fostul ministru al Justi]iei din guvernul tehnocratCiolo[, doamna Raluca Prun`, care a f`cut un calcul plecând dela exemplul Italiei, ]ar` ce \[i asumase singur` plata unordesp`gubiri pentru de]inu]i, f`r` s` fie obligat` de CEDO.

|n decizia CEDO se arat` c` hot`rârea Cur]ii r`mâne definitiv`\n 3 (trei) luni de aici \nainte, dac` România nu cere retrimitereala Marea Camer`, dup` care curg cele [ase luni pe care Româniale are la dispozi]ie s` prezinte planul de m`suri.

A[adar, România are la dispozi]ie 9 (nou`) luni \n total, pentrua prezenta planul cerut de CEDO.Judec`torii CEDO au mai decis s` suspende judecarea altor plân-geri similare depuse \mpotriva României pân` când statul va pre-zenta planul de m`suri.

Curtea a dat decizia-pilot \ntr-un dosar plecat de la plângereaa patru cet`]eni români (Daniel Arpad Rezmive[, Laviniu Mo[ -monea, Marius Mavroian [i Iosif Gazsi) din anul 2012.

F l o r e n t i n S C A L E } C H IF l o r e n t i n S C A L E } C H IP r e [ e d i n t e P r e [ e d i n t e

f o n d a t o r O A D Of o n d a t o r O A D O

Publica]ie editat` de Organiza]ia pentru Ap`rarea Drepturilor Omului din RomâniaPublica]ie editat` de Organiza]ia pentru Ap`rarea Drepturilor Omului din RomâniaAnu l XV I I IAnu l XV I I I

MAIMAI 20172017

P a g . 4 - 5

P a g . 3

Dan Radu Ru[anu, finan]ist [i om politic,membru al Partidului Na]ional Liberal din ia-nuarie 1990, „eminen]a cenu[ie“ a partidului[i negociatorul desemnat de toate conducerilePNL în rela]ia cu celelalte partide.

În mai 2013, s-a autosuspendat din partid,ca urmare a nominaliz`rii sale de c`tre Parla-ment în func]ia de pre[edinte al Autorit`]ii deSupraveghere Financiar` (ASF).

În 2014, printre alte m`suri, ASF a in trodusadministrarea special` la S.C. Astra Asigur`ri,prilej cu care pre[edintele României la aceavreme, Traian B` sescu, a afirmat: „Dac` au in-trodus Astra într-o astfel de procedur` în modnejustificat, cred c` ar trebui s` fie con se -cin]e...“

„Consecin]ele“ au urmat la numai cinci ziledup` acuza]ia de incompeten]` adus` dec`tre pre[edintele României lui Dan RaduRu[anu: pe 25 feb. 2014, acesta a fost arestat.

Prilej cu care [i-a propus s` de vin` nuneap`rat scriitor de închisoare, ci autorul aces-tei c`r]i despre ceea ce înseamn` culisele pu-terii în România postdecembrist`, scris` cu unreal talent de povestitor.

O carte cât un bun roman politic contem-poran. - Constantin Munteanu

http://www.libris.rohttp://www.libris.ro

A{A, V~ PLACE EUROPA?A{A, V~ PLACE EUROPA?

Continuare \n pagina 6Detali i \n pagina 6Detali i \n pagina 6

B`sescu, [p`guit cu milioane de dolariB`sescu, [p`guit cu milioane de dolaride ”Rde ”REGELE TUTUNULUIEGELE TUTUNULUI””

D O S A R U LD O S A R U L„ S m i c a l ` ”„ S m i c a l ` ”

Scrisoare de pe t`râmul groazeiScrisoare de pe t`râmul groazeiDEZV~LUIRI DINDEZV~LUIRI DINPU{C~RIILE ROMÂNE{TIPU{C~RIILE ROMÂNE{TI

Codru]aCodru]a pepeacoperi[ul fierbinteacoperi[ul fierbinte

Lupta dintre bani [i suferin]` a fost tran[at` demult, din epoca pietrei cioplite, c\nd omul de Cro-Magnon a ales s` fure prada semenilor s`i [i s` fug`cu \ntregul trib pe urme, [tiind c`, dac` e prins, s\ntm\nca]i pe loc, el [i ce-a mai r`mas din iepure.

Libertatea n-a putut concura niciodat` cu adev`ratl`comia, iar `sta a fost, poate, norocul rasei umane.Altminteri, \n locul unei civiliza]ii \ntemeiate pe pro-prietate [i bunuri, am fi avut azi o planet` s`lbatic`[i oameni liberi ad`postindu-se prin p`duri.

Dorin]a de a avea cu orice pre] a fost, poate, mu -ta]ia genetic` major` a Antropocenului, minuneacare ne-a salvat, transform\ndu-ne dintr-o specieneajutorat`, cu inteligen]` moderat`, \n fiarelesupravie]uitoare de azi.

Libertatea [i umbra ei existen]ial`, pu[c`ria, aufost doar \mbun`t`]iri dialectice ale societ`]ii, para-metri de reglaj ai confortului public, tendin]e minorecare ]in de istoria evenimen]ial`, [i nu de evolu]iamasiv` [i anonim` a speciei.

Mita, furtul, corup]ia, jaful, prada – sau economianeagr`, cum li se spune azi – au existat din clipa \ncare primii v\n`tori-culeg`tori au p`r`sit CornulAfricii.

Ele n-au dat vreun semn, \n nici una din epocilepe care le-a str`b`tut omenirea, c` ar avea de g\nds` dispar`. Prin urmare, economia neagr` nu e doartendin]` social`, ci [i natur` uman`.

Contribu]ia ei la progresul societ`]ii e m`surabil`,iar contribu]ia ei la dezvoltarea economiei e funda-mental`. Nu s-a inventat \nc` un DNA care s` ares -teze \ntreaga specie, iar `sta, se poate spune, a fostal doilea noroc.

S\nt laurea]i ai premiului Nobel care ridic` \n sl`vieconomia neagr` [i v`d \n ea supapa de expansiunea economiei albe.

Toate teoriile economice iau \n calcul economianeagr` [i o consider` un vaccin extras din otr`vuri,f`r` de care economia alb` poate paraliza.

Exist`, deci, o con[tiin]` avizat` care admite nece-sitatea crimei. Exist` o experien]` istoric` [i filozofic`\n favoarea ei. [i, cu toate astea, oamenii continu` s`cread` c` pu[c`ria va \mpiedica pe cineva s` fure sauc` libertatea c\nt`re[te mai mult dec\t banii.

Sigur, ceea ce numim “justi]ie” ]ine demonii ho]ieila un nivel moderat, dar niciodat` zero.

Exist` un epsilon pozitiv sub care ho]ia nu vasc`dea nicic\nd, oric\t efort ar depune procurorii. Iarde aici se degaj` o moral` a decen]ei [i risipei. Nu-iprea inteligent s` aloci resurse dispropor]ionate cas` atingi un prag imposibil de atins.

De ce s` arestezi, cu alte cuvinte, nearestabilul?

De ce s`-]i irose[ti energia \ntr-o cauz` care [i-aatins limitele?

De ce s` ratezi direc]ia unei ]`ri cu o obsesie? Dece s` pui anticorup]ia s` refac` traseul Bumbe[ti-Livezeni?

Din prejudiciile fluturate de Laura Codru]a Kövesipeste groapa comun` a condamna]ilor s-a recuperatsub 10%.

Asta arat` c` interesul a fost organizat \n jurulpu[c`riei, nu al banilor. Bani care, \n 90% din cazuri,au c\[tigat b`t`lia cu suferin]a [i stau acum \ngropa]i,a[tept\nd s` li se elibereze st`p\nii.

Campania anticorup]ie a scos din peisaj personajetoxice, e adev`rat, dar umflarea ei politic` [i propa-gandistic` a blocat o ]ar` \ntreag` \n detalii costisi-toare.

|ntre nevoile României, prima e economia. Nu[efia parchetelor, nu r`zboiul politic, nu deghizarealuptei pentru putere sub sloganuri care scot tineri \nstrad`.

Infrastructura, capitalul, comenzile de stat, for]areadeficitului [i protec]ionismul au ridicat marile eco -nomii din Vest, iar economia neagr` a uns mecanis-mul.

Ca s` reduc` decalajul fa]` de Occident, Româniatrebuie s`-i reproduc` metoda.

E nevoie, poate, de \ntrebarea lui Adenauer, c\ndGermania a fost pus` s` aleag` \ntre cultur` [i unt.România are o dilem` actualizat`: autostrad` saupu[c`rii?

|n Occident, frauda, mita [i evaziunea tr`iesc \ncompaniile-fanion. Apple nu pl`te[te taxe, Volkswa-gen fraudeaz`, EADS mituie[te, Microsoft umfl` fac-turi.

Capitalismul prosper` prin decen]` judiciar` [iho]ie corporatist`, \ntr-o combina]ie sindical` culegea, cu statul [i cu poporul. Judec`torii cunosclimita binelui public [i urm`rile excesului de rigoare.

M\nuitorii de bani s\nt aresta]i doar \n culturileprimitive, la periferia Europei, unde \napoierea pares` fie o condi]ie de aderare.

|ntre bani [i libertate, ho]ii vor alege mereu banii[i vor continua s` fure. |n Est, \n Vest, pretutindeni.

E o problem` de genotip, nu de corup]ie, [i e inutils` insi[ti cu procurorii acolo unde nici biologii nu potface nimic. Iar acest uria[ zgomot gol pe care-l faceduba masca]ilor veni]i s` aresteze, de fapt, economianu e dec\t numele, rostit cu voce tare, al \napoieriinoastre.

Justi]ia \[i vinde marfa scump, atrage costuri pecare pu]ine state [i le permit.

Dar noi, românii, vrem s` cump`r`m de la restau-rant, \n timp ce lumea civilizat` ia de la supermarket,la un sfert de pre].

Doru Doru BU{CUBU{CU

11 Aprilie 2017

MONITORUL MONITORUL DREPTURILOR OMULUIDREPTURILOR OMULUI

O.A.D.O. - ROM~NIAO.N.G. cu statut de membru consultativ special al Consiliului Economic [i Social

al Na]iunilor Unite - ECOSOC-ONU

D I R E C T O R G E N E R A L : P r o f . u n i v. d r . D I R E C T O R G E N E R A L : P r o f . u n i v. d r . F L O R E N T I N S C A L E } C H IF L O R E N T I N S C A L E } C H I

Ion COSTEI - Consilier [tiin]ific

Ilinca DUMITRACHE - Director administrativ Gabriel MIHALACHE - Secretar general de redac]ieColaboratori externi: Octavian ANDRONIC, Lucian AVRAMESCU, Mircea CHELARU,

Delia CORNEA, Thomas CSINTA, Liviu MAN, Adrian NQSTASE, Monica NI}ESCU, Damian PAL, Octavian {TIREANU, Marian TUDOR, Corneliu VLAD, George VELICU

Colectiv de redac]ie: Cristina Doriana CÎMPAN, Dan NI}ESCU, Flori POPA, Mariana STQNICI

Adresa redac]iei: Str. Maior Bqcilq nr. 4, bloc 18, parter, sector 2, Bucure[ti - Rom`nia Adresa redac]iei: Str. Maior Bqcilq nr. 4, bloc 18, parter, sector 2, Bucure[ti - Rom`nia

Tel/fax: 021.240.74.82, 021.240.74.55, 021.240.61.30Tel/fax: 021.240.74.82, 021.240.74.55, 021.240.61.30 Mail: monitor.oado@gmail.com sau oado_oado@yahoo.comMail: monitor.oado@gmail.com sau oado_oado@yahoo.com

PUBLICA}IE EDITATQ DE ORGANIZA}IA PENTRU APQRAREA DREPTURILOR OMULUIPUBLICA}IE EDITATQ DE ORGANIZA}IA PENTRU APQRAREA DREPTURILOR OMULUI

Tipar: Euro Info Design - ISSN 1582-0726Tipar: Euro Info Design - ISSN 1582-0726Responsabilitatea asupra articolelor revine autorilor. Publicatia se distribuie gratuit, neav`nd scopul ob]inerii de beneficii

pecuniare [i pre zintq [i materiale provenite din surse deschise (Internet) cit`nd, unde este posibil, pe autorii acestora.

Moni tor u l Dreptur i lo r Omulu iMoni tor u l Dreptur i lo r Omulu iPAGINA 2

B l o g n o t e sB l o g n o t e s

Pa[tii ne fac, ne-au f`cut, cic`, ”mai buni”. Aiurea! Starea natural` de gâlceav`, a noastr` [i a omenirii,

a continuat [i-n lumea cre[tin` [i-n altele. Dac` Iisusar mai fi judecat din nou, tot la r`stignire ar merge [itot Baraba ar fi preferatul mul]imii.

Cât au butonat ai mei televizorul, cea mic` maiales, c`utând ceva care se cheam` „Soy Luna”, au trecutpeste câteva emisiuni de dezbateri care ar`tau ca-nnoaptea cu]itelor electorale.

Unul a \nceput cu Hristos a \nviat! [i a terminat cu”escrocul `la”, indicând un adversar politic, c` doarnu pe el \n oglind`.

Vremea, \ntre timp, dup` ce ne-a am`git cu str`lu-cirea ei de tingire frecat` cu detergent solar, s-a\ntunecat ca un tuci [i adun`, la ]ar`, familia \ntr-oodaie. Cea cu foc \n sob`.

Am fost la |nviere, scurt, pentru lumin`, cu care amfugit la mor]ii din cimitir [i apoi acas`, pentru desf`t`riculinare.

Vecinul, pop`, mi-a confiscat un copac uria[, pecare l-am cump`rat de la alt vecin [i, fiind pe n`sad`,a c`zut \n gr`dina sfin]iei sale unde cultiv` buruieni.

N-a vrut s` mi-l mai dea. ”A c`zut la mine, e almeu!”. Copacul e \nalt cât dou` clopotni]e puse unapeste alta [i cu o circumferin]` c` abia \l cuprind dou`persoane.

|ntre dou` slujbe, popa l-a t`iat buc`]i, cu drujba,aducând trei enoria[i zdrahoni \n ajutor, [i l-a c`ratsub polata lui pentru iarna care vine.

Dac`, zic eu, \]i zboar` o g`in` a ta la mine \n curte,devine a mea, nu ]i-o mai dau?

Cu g`ina e altceva, mi-a r`spuns, mimând \n]elep-ciunea regilor din Vechiul Testament, omul bisericii:Mi-o dai \nd`r`t, c`-i pas`re!

A[a o fi. Doar copacul meu nu s-a nimerit pas`re,ca atare va \nc`lzi, iarna care vine, sobele omului \nsutan`!

|n rest, ce s` zic? |n noaptea de Pa[ti, americanii au c`rat un por-

tavion \n zona Coreei de Nord, dup` ce regimul de laPhenian a mai \ncercat s` dea cu pra[tia atomic` obombi]` de câteva tone, care a c`zut iar aiurea, ceeace arat` c` nu to]i se pricep s` dea cu atomica.

Enervat, Unchiul Sam le-a transmis c` \i face Irakdac` nu se potolesc, iar liderul `la gr`su], Kim al nu[tiu câtelea, a r`spuns c`-i gata de r`zboi [i a mai trasun pas de defilare cu toate muierile [i b`rba]ii na]iei,s` se afle ce putere la unison au.

Da, n-am devenit mai buni, nici m`car cât ]ine o|nviere. Vorba `luia care se certa [i se ciom`gea de ovia]` cu altul, nimeri]i um`r la um`r lâng` icoane. M`,eu nu \]i… Cristosu m`-tii, c` suntem \n Sfânta Bis-eric`, dar când om ie[i afar` o s` vezi tu!

Doamne, ajut`! Hristos a |nviat! – zic [i eu, \ncer-când o smerenie care sper s` fie real` [i s` m` ]in`.

Pe mine [i pe Domniile voastre, c` pe al]ii nu con-tez!

Lucian AVRAMESCULucian AVRAMESCU

Ampress.ro 18 Aprilie 2017

Noroc cu Pa[ti i , Noroc cu Pa[ti i , c` am devenit c` am devenit

”mai buni””mai buni”

Redactor-[ef: Florin ZAGONEANURedactor-[ef: Florin ZAGONEANU- membru UZPR -- membru UZPR -

Octa

via

n A

ND

RO

NIC

nn Presiunile finlandezilorPresiunile finlandezilorasu pra Cameliei Smical`: asu pra Cameliei Smical`: „Nu„Nuam voie s` le spun copiiloram voie s` le spun copiilornimic despre România [i denimic despre România [i de--spre românii care se lupt`spre românii care se lupt`pentru ei!”pentru ei!”nn Cazul româncei ajungeCazul româncei ajunge

\n Comisia juridic` a Camerei\n Comisia juridic` a CamereiDeputa]ilorDeputa]ilor

Doctori]a Camelia Smical`, ai c`reicopii au fost lua]i abuziv de statul finlan-dez, caut` sprijin \n România, iar printrecei care \ncearc` s` fac` ceva se num`r`deputatul PMP Doru Coliu.

|n cea mai recent` postare de peFacebook, Camelia Smical` vorbe[te de-spre presiunile la care e supus` de c`treautorit`]ile finlandeze, care i-au mutatunul dintre copii \ntr-un fel de centru dereeducare [i care o oblig` s` nu suflecopiilor niciun cuvânt despre faptul c`oamenii din România au ie[it \n strad`,\n semn de solidaritate cu acest caz.

Acesta este textul postat de CameliaSmical` pe Facebook:

«Ast`zi trebuia s` v`d copiii. Le-ampreg`tit mâncare, am luat-o pe Andreeadirect de la [coal` (chiar daca Andreeaare examene nu i s-a permis s`-[i vad`fra]ii decât \n condi]iile puse de ei, f`r`s` le pese de Andreea) [i am plecat laCasa de copii. Acolo am fost informat`c` nu am voie s` le spun copiilor nimicdespre faptul ca România [i românii selupt` pentru ei, nu am voie s` le ar`tcopiilor nici o poz` [i nici un mesaj de\n curajare.

Având \n vedere faptul ca Mihai a fost\n[tiin]at ast`zi c` va fi mutat \ntr-un„LAITOS”, un fel de centru de reeducare,a[a c` a \ncercat s` ia leg`tura cu profe-sorul de sociologie care ne-a ajutat darnu a fost l`sat s` vorbeasc` decât dou`minute (mi s-a transmis c` Mihai eradisperat), nu am avut alt` solu]ie decâts` plec de acolo [i s` cer ajutorul au-torit`]ilor române.

Cei de la „social” au spus c` nu este\n interesul copiilor s` [tie c` suntsus]inu]i [i c` nu sunt singuri. Au spusc` un alt stat (România, ai carei cet`]enicopiii sunt) nu le d` lor indica]ii ce s`fac`.

„Socialul” a refuzat s` \mi dea o de-cizie scris`, dar la \ndemnul domnuluiDoru Coliu, (care a r`spuns la telefonulmeu disperat chiar dac` se preg`tea s`intre \ntr-o [edin]` [i c`ruia \i mul ]u -mesc) am \nregistrat "indica]iile" ad-hocdate de „social”. Având \n vedere situa]iapsihic` \n care au fost adu[i copiii, com-plet izola]i, f`r` nici un sprijin de nic`ieri,f`r` alte informa]ii decât cele furnizatede c`tre „social”, nu [tiu cât or s` maireziste», a scris românca.

|n paralel, deputatul PMP Doru Coliuprecizeaz`, tot pe Facebook, c` la o \n -tâlnire cu o delega]ie parlamentar` fin-landez`, condus` de ambasadoareaFinlandei, a prezentat din nou cazulCameliei Smical` „[i mi-am ar`tat in-dignarea fa]` de autorit`]ile din Finlandacare nu respect` cet`]enii României [i i-am asigurat c` o s` fac tot ce este posi-bil pân` se rezolv` problema!”.

Deputatul precizeaz` c` a trimis acestcaz [i la Comisia Juridic` a Camerei De -puta]ilor, iar pe 31 Mai se va afla \n Fin-landa, \ntr-o delega]ie a ComisieiRo mânilor de Pretutindeni din CameraDeputa]ilor, pentru a discuta cu parteafinlandez` posibilitatea rezolv`rii acestuicaz.

{tefania {tefania BRÂNDU{~BRÂNDU{~

activenews.ro 9 Mai 2017

nn Arhipelagul Gulag dinArhipelagul Gulag dinFin landa unde sunt prizonieriFin landa unde sunt prizoniericopiii doctori]ei Camelia Smicopiii doctori]ei Camelia Smi--cal` – o afacere de 1 miliardcal` – o afacere de 1 miliardde euro \n care este b`gat [ide euro \n care este b`gat [ipatronul filo-nazist al IKEApatronul filo-nazist al IKEA

Na]ional-socialismul n-a murit, cidoar e \n stare de conserv` [i se mani-fest` sub forma unui nazism \ntârziat \nunele state din nordul Europei, care audezvoltat un adev`rat Arhipelag Gulag alcopiilor, prin sistemele de tip Bernever-net.

Cel pu]in a[a pare s` fie dac` lu`m labani m`run]i cazurile familiilor Nan [iBodnariu [i acum cel al dnei dr. CameliaSmical`, ai c`rei copii sunt r`pi]i [iabuza]i fizic [i psihic de sistemul de"protec]ie a copilului” din Finlanda.

|n exclusivitate, dup` ce a fost con-damnat` la [ase luni de \nchisoare cususpendare pentru "denigrarea” siste -mului, românca a acceptat s` ne acordeun interviu despre presiunile extraor-dinare la care este supus` [i chinul pecare l-a \ndurat familia ei \n ultimii ani,povestind \n premier` cum un fost am-basador român, pe care nu ne sfiim s`\l numim drept o jigodie penal`, i-a\nchis \n nas por]ile ambasadei – la pro-priu – atunci când i-a cerut sprijinul, cucopiii mici \n bra]e.

|n prezent, societatea civil` cre[tin`preg`te[te mar[uri de protest [i solidar-itate \n principalele ora[e ale ]`rii pentrudata de 21 mai, de Sfin]ii |mp`ra]i Con-stantin [i Elena. Despre toate aceste [imulte altele ve]i afla, \n exclusivitate, peActiveNewsActiveNews.

Ast`zi, câteva date despre mizele afa -cerii de circa 1 miliard de euro anual.

Cu adev`rat, ceva e putred r`u de tot\n Danemarca; [i \n Suedia [i \n Norve-gia [i \n Finlanda – unde zeci de familiide români au copiii r`pi]i de „Bernever-net”-urile locale.

Dac` dna Alina Mungiu Pippidi ne ex-plica, pe m`sura sponsoriz`rilor de sutede mii de euro primite din Norvegia, c`românii care au ie[it \n \ntreaga lume \nap`rarea drepturilor copiilor [i p`rin]ilorfamiliei Bodnariu sunt agen]i pl`ti]i deru[i, ne \ntreb`m ce va mai g`si acum,\n cazul Familie Smical`, când Finlanda,de[i ]ar` UE, se afl` \n cele mai bunerela]ii cu Rusia, ]arul Putin fiind a[teptatca oaspete de vaz` la aniversarea a 100de ani de independen]` a republiciinordice, \n timp ce pre[edintele Sauli Ni-inistö urmeaz` s` viziteze Kremlinul.

Hai s` sper`m c` suntem agen]i ame -ricani, poate a[a va interveni [i statulromân pe lâng` cel finlandez, pentrueliberarea celor doi copii ai dnei dr. Smi-cal`, Mihai [i Maria, din Gulagul copiilordin Finlanda, o "insul` a pl`ce rilor” \ncare sistemul de reeducare finlandez]inte[te s` transforme orice suflet decopil \ntr-un patruped docil, conform ex-perimentelor antiumane la care suntsupu[i mai ales copii din familii mixtesau chiar complet str`ini, cu prec`derecei din Europa de Est.

C` a[a stau lucrurile o dovede[te to-tala lips` de \n]elegere [i transparen]`\n acest caz revolt`tor – despre care AcAc--tiveNewstiveNews a relatat \n mai multe rânduri-, \n care cei doi copii cu cet`]enieromân` au fost smul[i violent dinbra]ele mamei lor, \n baza unor re -clama]ii false, [i apoi \ncarcera]i separat\n case de copii, dup` ce mai fuseser`deja supu[i unor abuzuri, din parteatat`lui finlandez dement, de care mamaa divor]at \n urma mai multor tentativede ucidere a ei cât [i a copiilor.

La baza problemei st` \ns`[i "tradi]ia”finlandez`. Sec]ia interna]ional` a Tele-viziunii finlandeze ne informeaz` c`, \n2014, un studiu major efectuat asupra a42.000 de femei din 28 de ]`ri ale Uni-unii Europene a demonstrat c` 47%dintre femeile finlandeze au fost supuseviolen]elor psihice sau sexuale, ceea ceface ca Finlanda s` ocupe locul 2 \n Eu-ropa \n acest top al ororii, fiind dep`[it`,pe locul 1, de alt stat nordic: Dane-marca. Un alt studiu, din 2012, plasaFinlanda \n vârful listei negre cu cele maimulte ucideri de copii din Europa.

Organiza]ia finlandez` pentru drep-turile omului „October Movement” (Lo -kakuun Liike) a documentat torturi [iatrocit`]i \nfior`toare la care au fostsupu[i copii din centrele de plasamentsau dintre cei afla]i \n custodia unorp`rin]i de \mprumut, \n timp ce p` rin -]ilor reali le era interzis` vizitarea co -piilor: b`t`i, [trangul`ri, pedepse prinb`i \n ap` \ncins` sau \n z`pad`, izolare,\nfometare [i chiar [i [ocuri electrice.Anul trecut, \n luna noiembrie, Juha Re-hula, ministrul Afacerilor Familiei [i alServiciilor Sociale, [i-a cerut scuze publicpentru oribilit`]ile sistemului pe care \lp`store[te, dup` cum raporteaz` „Fin-land Today”.

Violen]e, abuzuri sexuale, violuri, mal-trat`ri psihice [i munc` for]at`, au fostmotive pentru care ministrul [i-a cerutiertare \n fa]a a zeci de victime ale sis-temului. Degeaba \ns`. Ororile continu`.

Scuzele publice au fost doar o ope -ra]iune de PR.

Care este miza? Pe lâng` experimentele mengeliene

desf`[urate asupra copiilor, o miz` ime-diat` este cea material`: afacerea. Afac-erea plasamentului [i afacerea adop- ]iilor, unde sunt pre fera]i copii albi (du -p` cum afirm` chiar un parlamentar bri-tanic), sunt doar dou` dintre ele.

Conform aceleia[i organiza]ii finlan-deze „October Movement” (LokakuunLiike), institu]iile de plasament primescde la stat \ntre 80.000 [i 150.000 pe ande cap de copil iar familile adoptiveprimesc circa 30.000 de euro anual, din-tre care o treime este neimpozitat`.

Costurile pentru un copil institu]ion-alizat pot ajunge pân` la 600 de euro pezi, \n acest moment fiind \nchi[i sautrimi[i spre adop]ie, \mpotriva voin]ei lorsau a p`rin]ilor, circa 20-25.000 decopii, aproximativ 100.000 de copii dinFinlanda aflându-se \ntr-o rela]ie cu in -stitu]ia de "protec]ia copilului”.

ONG-ul finlandez de drepturile omu-lui estimeaz` c` afacerea „Gulagul copi-ilor” se ridic` la circa 1 miliard de euroanual.

Presa interna]ional` a revelat de-alungul anilor c` „lucr`torii sociali” suntstimula]i prin bonus-uri pentru „dep` -[irea planului” la copii institu]ionaliza]i[i adopta]i.

Cine sunt beneficiarii afacerii? Firmeimense ale industriei farmaceutice [iserviciilor sociale [i medicale.

|n Finlanda, contractele pentru prelu-area copiilor sunt \mp`r]ite \ntre„MedOne-Attedo” – companie suedez`

cu filiale \n Norvegia, Danemarca [i Fin-landa, „Dextra-Pihlajalinna” [i „Mehiläi-nen”.

|n 2016, „Attendo” Finlanda a avut ocifr` de afaceri de 441 milioane euro,„Dextra” a avut venituri de 399,1 mil-ioane euro iar „Mehiläinen” a raportat \n2015 venituri de 590,1 milioane deeuro. Proprietarii unor asemenea in-stitu]ii monstruoase se ascund de celemai multe ori \n spatele unor fonduri deinvesti]ii cu zeci de filiale.

De exemplu, „Mehiläinen” e de]inut`\n procent de 41 % de o asemeneacompanie pe numele ei „KKR”, respectivKohlberg Kravis Roberts, cu venituri an-uale de circa 9 miliarde de euro, alte41% fiind de ]i nute de o supra-com-panie multi-na]io nal` numit` „Triton”.

Umbrela „Triton Partners” – care ra-porteaz` vânz`ri de 13,9 miliarde euro– e foarte zgârcit` \n a-[i prezenta pa-tronii reali. Presa de specialitate a aflat\ns` o serie dintre ace[tia. Printre ei, fos-tul membru al partidului Unit`]ii So-ciali[te Suedeze, succesorul PartiduluiNa]ional Socialist Muncitoresc Suedez,filo-nazistul Ingvar Feodor Kamprad,multi-miliardarul patron al lan]ului IKEA.

Sec]ia interna]ional` a Televiziunii fin-landeze a \ncercat anul trecut s` aflecare este exact profitul firmelor carederuleaz` afacerea "sistemului de dis-criminare a copiilor”. Nu a reu[it.

Ministerul de resort a r`spuns Televi -ziunii ca nu [tie, dar c` [i-ar dori s` afle[i probabil o s` o fac` \n viitor.

THL a ob]inut totu[i sumele pentru[ase ora[e ale Finlandei, inclusiv Helsin -ki.

Conform sursei, pentru a ]ine copii \ncase de copii sau familii adoptive, \n2014, s-au cheltuit 329.878.580 euro,dintre care Helsinki a pl`tit 126 de mil-ioane de euro. Sursa citat` ne in-formeaz` c` Finlanda are 89 de institu]iide "protec]ia copilului” conduse de stat,615 de firme private [i 4.290 de familiiadoptive care primesc ajutor de la stat.\n Finlanda tr`iesc doar 5,4 milioane deoameni.

Victor Victor RONCEARONCEA

activenews.ro 10 mai 2017

Moni tor u l Dreptur i lo r Omulu iMoni tor u l Dreptur i lo r Omulu i PAGINA 3

Po[ta special`Po[ta special`D O S A R U LD O S A R U L„Smical`”„Smical`”

Organiza]ia pentruAp`rarea Drepturilor Omuluipreg`te[te pentru tipar RAPORTULRAPORTULPRIVIND STAREAPRIVIND STAREANA}IUNII NA}IUNII |N ANUL |N ANUL 2016,2016,edi]ie bilingv`.

Sistemul penitenciar este descris \n con-tinuare ca un loc de tortur`, de[i condi]iileinumane de deten]ie au adus României130 de condamn`ri la Curtea European` aDrepturilor Omului \n ultimii [ase ani(2010 – 2016), cea mai recent` fiind de-cizia-pilot pronun]at` \n data de 25 aprilie2017 de judec`torii CEDO \n cauza „Rez -mives [i al]ii contra României”.

Bogdan Bujor, un de]inut care \[i exe-cut` pedeapsa la Penitenciarul Arad atrimis pe adresa redac]iei „Lumea „Lumea --justitiei.rojustitiei.ro” o lung` scrisoare cu una din-tre pove[tile de groaz` din interiorulpu[ c`riilor române[ti.

Bujor relateaz` cum sunt \nc`lcate drep-turile de]inu]ilor, care nu primesc permisiepentru a-[i \ngropa p`rin]ii, fra]ii sau so]iile,f`când referire la cazul recent mediatizat alunui de]inut care s-a spânzurat dup` cecomisia de eliberare condi]ionat` i-a re-fuzat o permisiune pentru a-[i conduce peultimul drum so]ia [i copilul.

De]inutul mai aminte[te alte dou` ca -zuri cutremur`toare de sinucidere la peni-tenciarul Slobozia, ad`ugând c` esteposibil s` existe multe altele despre carenu se va auzi niciodat`.

Statisticile ANRP arat`, de altfel, c` 13%dintre cazurile de deces \n penitenciar sunt\n urma sinuciuderii.

Bujor mai poveste[te despre trata-mentele inumane [i degradante la caresunt supu[i de]inu]ii \n timpul transferuluide la un penitenciar la altul, ar`tând c`este una dintre cele mai la \ndemân`metode de ”tortur`” pentru cei care \n -dr`znesc s` vorbeasc` despre ce se\ntâmpl` \n interiorul pu[c`riilor, amintindde ”camerele mor]ii”, respectiv camerelede tranzit de la Aiud.

Aceste curse ar putea fi \nlocuite simplu,\n opinia semnatarului scrisorii, cu video-conferin]e, penitenciarele fiind deja dotatecu echipamentul tehnic necesar.

De]inutul mai relateaz` o conversa]ie cuun supraveghetor despre supraaglomer-area din pu[c`rii, care i-ar fi r`spuns cusub\n]eles, insinuând c` nu se dore[te re-zolvarea acestei probleme, dar [i despremodul \n care sunt distru[i oamenii \n cab-inetele medicale din deten]ie, unde oriceproblem` se trateaz` cu Paracetamol.

Iat` fragmente din scrisoarea transmis`pe adresa redac]iei de c`tre de]inutul Bog-dan Bujor:

«Numele meu este Bogdan Bujor [i suntcondamnat la o pedeapsa de 15 ani de\nchisoare cu executare, pentru in frac -]iunea de instigare la omor, de[i nimeni nua fost r`nit [i mai ales nimeni nu [i-a pier-dut via]` Dup` ce ,,mortul”a venit \n in-stan]` sau mai bine zis, a fost adus cu unmandat de aducere (...)

Pentru c` pe lâng` condi]iile de co[mar,adev`ratele probleme sunt de fapt oa-menii care conduc acest sistem, de la mi -nistrul Justi]iei [i pân` la ultimul directorcorupt (...)

|n mod normal, penitenciarele ar trebuis` func]ioneze dup` legea 254/2013, olege special` pentru executarea pedep -selor privative de libertate.

S-a vrut a fi o lege mult \mbun`t`]it`fa]` de vechea Lege 275/2006; s-a vrut afi o lege european`. Ei bine nu este, chiardac` pe alocuri ar putea fi.

Din p`cate, acele persoane care ar tre-bui s` o aplice refuz` s` fac` acest lucru [inu \nceteaz` \n a o \nc`lca [i a face \n con-tinuare abuzuri (...)

|n cele ce urmeaz` v` voi da [i câtevaexemple: potrivit legii to]i cei care au uncomportament adecvat, adic` f`r` rapoartede pedepsire, pot beneficia de o permisieafar` din penitenciar (excep]ie f`când doarcei din regimul de maxim` siguran]`).

Pentru cei de la sistemul \nchis, legeapermite o permisie de 24 de ore dar numai mult de 15 zile pe an, deci… teoretic\n fiecare lun`, o zi a[ putea pleca acas`,eu fiind \ncadrat la acest regim \nchis.

Ei bine, de când sunt la penitenciarulArad, eu nu am auzit pe nimeni s` plecenici m`car o zi, de[i suntem \n jur de 800-1000 de de]inu]i.

Tot dup` lege, la regimul semi-deschis[i deschis, permisiile de ie[ire din peniten-ciar sunt de la 1 la 5 zile la semi-deschis,dar s` nu dep`[easc` 25 de zile/an iar ladeschis de la 1 la 10 zile dar nu mai multde 30 de zile pe an.

Niciunele din aceste drepturi nu sunt re-spectate decât dac` pl`te[ti mit`, dac` tefaci informatorul lor sau dac` ai avoca]i [ite judeci, pentru fiecare drept \n parte. Numai spun c` la Arad [i la Timi[oara nu telas` nici dac` ]i-a murit o rud` de gradul I:mam`, tat`, frate sau sor`.

De[i legea \i oblig`, singurul caz care afost la Arad unde s-a permis unui de]inut,a fost cazul Bejan când i-a murit copilul saul-a n`scut mort nu mai re]in, atunci i-aupermis, dar numai dup` interven]ia presei[i apari]ia cazului la Tv.

A fost singurul caz; cunosc personal celpu]in 7-8 de]inu]i pe care nu i-au l`sat s`\[i \nmormânteze p`rin]ii, de[i mai aveaufoarte pu]in de executat, unii care se aflaula a ll-a, a lll-a amânare de libertate con -di]ionat` (...)

Vorbeam de drepturi \nc`lcate: un altdrept este dreptul la vizit` intim`, o dat` latrei luni, iar dac` strângi suficiente creditede la munc` sau diverse activit`]i sau cur-suri, mai po]i beneficia de o vizit` \n plusc` [i recompens` deci, dou` vizite la treiluni. Bine\n]eles [i acest drept este doar pehârtie (...)

Acum c` v-am povestit cum decurge o,,curs`” (a[a \i spunem noi) \n]elege]i de cese tem de]inu]ii s` fac` plângeri [i re -clama]ii, asta fiind cea mai la \ndemân`metod` de tortur`.

Gândi]i-va c` de la Arad te poate trimitela Rahova, la Ia[i, la Aiud, oriunde vor ei [icu cât faci mai multe astfel de curse cu atâtsl`be[ti [i te \mboln`ve[ti mai r`u.

Pe lâng` faptul c` te sl`be[te cursa \nsine, \n orice pu[c`rie nou` ajungi, trebuies` a[tep]i dup` banii t`i.

Legea spune c` banii trebuie s` ajung`\n maxim cinci zile dup` ce ai ajuns \n loculnou de deten]ie, dar bine\n]eles c` legeanu se respect` [i s` va dau un exemplu:poate s` te trimit` de la Arad la Aiud, laAiud stai o s`pt`mân`, dou`… bine\n]elesc` banii nu \]i ajung. Pe când crezi c` baniior s`-]i ajung`, te trimit la Rahova. Din noustai o s`pt`mân`-dou` pân` te trimite\napoi la Aiud, Aiudul \napoi la Rahova. Ra-hova te poate ]ine [i ea la fel o s`pt`mân`,dou` [i te trimit la Arad din nou [i ciclul sepoate repeta luni de zile (...)

Abuzurile sunt multe, inegalit`]i la fel demulte [i ocazional, dintre ei mai suntaresta]i dar num`rul e mult prea mic [i nureflect` realitatea nici pe departe.

Pentru c` a venit vorba de condamnareo s` v` povestesc cum un director adjunct

de la penitenciarul Arad a fost condamnatdup` ce, \mpreun` cu un subaltern, o teri-oriza pe mama unui de]inut.

Numele fostului director adjunct eraBerezan. Spun „a fost” pentru c`, dup`câteva luni de \nchisoare la Timi[oara(regim semi-deschis), a decedat.

Nu [tiu sigur dar cred c` suferea de oboal` cronic` [i nu i-a "priit" deten]ia.

S-a lovit din plin de nep`sarea criminal`din sistemul penitenciar, unde totul se re-zolva cu un Tador sau o aspirina.

Indiferent c` te doare capul, inima, ]i-airupt piciorul, e[ti t`iat sau ai o depresiesever`, tratamentul e acela[i… mai schim -b` cu Paracetamol (...)

V` spuneam mai devreme c` un an [ijum`tate am fost \nso]itor la o persoan` cudizabilit`]i (Ciorda[ Leontin), Leo cum \i zicprietenii. Leo a fost un om normal ca ori-care altul, a intrat \n pu[c`rie perfects`n`tos, pe picioarele lui [i cu o dantur`perfect` f`r` nicio carie. Leo vine dintr-ofamilie el fiind un om cu educa]ie, atuncicând a fost arestat fiind patronul unei firmede publicitate el fiind specializat \n grafic`[i web design.

Una peste alta, atunci când a fost \nchis\n urm` cu 10 ani, nu s-a gândit nici o clip`c` va ie[i mutilat pe via]`.

Acum vreo doi ani [i ceva, \nainte s` semonteze camere de luat vederi pe holuriledin penitenciarul Arad, doi supraveghetoril-au b`tut pe Leo pentru c` a cerut s` vor-beasc` cu un superior \n rezolvarea uneiprobleme.

L-au b`tut \n a[a fel \ncât pe lâng` ce -lalalte vân`t`i, i-au distrus degetul doi dela piciorul drept, nu c` ar fi f`cut-o in -ten]ionat dar dup` ce l-au b`tut [i l-auc`lcat \n picioare cu boncancii, asta a fostrezultatul.

Dup` ce i-au t`iat degetul de la picioruldrept nu au f`cut nimic pentru a nu se in-fecta a[a c` dup` câteva luni de nep`saretotal` problema s-a agravat [i a trebuit s`\i taie [i jum`tate din laba piciorului.

La vremea aia Leo \[i \mplinise frac]ia [ia intrat \n comisia de liberare condi]ionat`;când s-a prezentat \n fa]` comisiei de li -berare situa]ia era atât de grav` \ncât Leo

P U N C T E D E V E D E R EP U N C T E D E V E D E R E

Moni tor u l Dreptur i lo r Omulu iMoni tor u l Dreptur i lo r Omulu iPAGINA 4

De]inutul Bogdan Bujor, care execut` o pedeaps` la PenitenDe]inutul Bogdan Bujor, care execut` o pedeaps` la Peniten--ciarul Arad, ofer` detalii cutremur`toare despre via]a de dup`ciarul Arad, ofer` detalii cutremur`toare despre via]a de dup`gratii: gratii: „Problemele medicale sunt tratate doar cu Paracetamol...„Problemele medicale sunt tratate doar cu Paracetamol...Nu prime[ti permisie nici dac` ]i-a murit mama, tata sau sora...Nu prime[ti permisie nici dac` ]i-a murit mama, tata sau sora...Drepturile nu sunt respectate decât dac` pl`te[ti mit`, dac` teDrepturile nu sunt respectate decât dac` pl`te[ti mit`, dac` tefaci informatorul lor... Costul vie]ii dup` gratii ajunge la 4700 leifaci informatorul lor... Costul vie]ii dup` gratii ajunge la 4700 leidin cauza adaosurilor”din cauza adaosurilor”

DEZV~LUIRI DIN PU{C~RIILDEZV~LUIRI DIN PU{C~RIILEROMÂNE{TIROMÂNE{TI

PUBLICITATEmonitor.oado@gmail.com

a fost dus la semi-deschis dup` un pumnde sedative. Nu putea s` vorbeasc`, nuputea s` se apere, putea doar s` zac` \ntr-un c`rucior cu rotile \mpins de un ne-cunoscut.

Comisia \n loc s` fac` ce se a[teapt`toat` lumea [i anume s`-l elibereze dup`ce l-au nenorocit, s` mearg` s` se tratezeafar` \ntr-un spital bun, ce crede]i c` auf`cut cei din comisie? V` spun: i-au dat unan de amânare, adic` maximul de amâ -nare pe care \l poate primi un de]inut din -tr-o bucat`.

Dup` toate astea Leo nu a mai vrut s`tr`iasc`, eu l-am g`sit \ntr-o camera de izo-lare singur [i \ntr-un refuz de hran` caredura de circa trei s`pt`mâni.

De[i specialistul de la un spital civil la oconsulta]ie, a recomandat interven]ie chi -rurgical` de revascularizare, cei de la peni -tenciar au hot`rât s`-i mai taie \nc` o dat`piciorul, de data asta de sus din coaps`, dedeasupra genunchiului. |ntre timp a trecutanul de amânare [i a venit din nou comisiade eliberare.

Dosarul lui Leo era f`r` gre[eal` de laultima amânare [i pân` la momentul re-spectiv din punct de vedere moral [i legal.

|n timpul amân`rii a fost la toate ac-tivit`]iile [i cursurile posibile pentru reed-ucare, de[i starea de s`n`tatea \l \ncercadin nou, boal` amenin]ându-i [i cel`lalt pi-cior (circula]ia sanguin` periferic` \i eradeficitar`), iar cei de la Arad [tiau despreacest lucru (...)

Leo a mai primit \nc` 10 luni de amâ -nare, motivele fiind doar de ei [tiute....

Condi]iile u[or, u[or, se \nbun`t`]escdar mentalitatea [i oamenii din p`cate nu.

Cam asta ar fi o mic` parte pe care ampus-o \n pagin`, \n aceast` scrisoare.

Ar mai fi multe de zis mai ales desprecum s-au purtat cei din ANP \n timpul re-voltelor, cum la Arad au murit doi oameni,cum d-nul Dobrescu, director adjunct (pa -z` [i regim) a dat ordin masca]ilor s` calce\n picioare de]inu]ii, iar pe doi care erau dela Ia[i veni]i la Arad cu afaceri juridice i-aub`tut f`r` \ncetare o jum`tate de or`, pân`ace[tia au decedat.

Noaptea când s-a l`sat \ntunericul i-auluat \n paturi [i i-au c`rat ca pe ni[te ani-male ca s` nu \i vad` ceilal]i de]inu]i, s`\nceap` revolta din nou.

Nu mai spunem de cei patru mor]i de laIa[i, nu mai spunem c` cel care e cel maimare tor]ionar al zilelor noastre (d-nulVulpe) a ajuns [eful ANP-ului, dup` ce lael \n \nchisoare au fost cele mai mari pro -bleme cu mor]i, r`ni]i, proteste, abuzuri [icondi]ii rupte din secolul trecut. (...)

Cam desprea asta e vorba \n \nchisoriledin România [i condi]iile sunt mizerabiledar nici nu se compar` cu mentalitatea,caracterul celor din sistemul ̀ sta comunist.

Pe hârtie avem drepturi, avem chiar [iun judec`tor care, chipurile ar trebui s` fieimpar]ial, s` fie corect dar realitatea e alta,realitatea e c` dac` le faci plângeri celordin sistem sau reclami drepturi \nc`lcateri[ti s` se \ntoarc` totul \mpotriva ta [i,oricum, de la judec`torul de supravegherea priv`rii de libertate (fostul judec`tor del-egat) vei primi “respins” pe band` rulant`.

Deocamdat` dnul Vulpe este directorulgeneral al ANP-ului, s` sper`m c` din in-termediar nu se v-a transform` \n perma-nent.

Dac` vor continua pe aceea[i filiera cuace[ti oameni, de]inu]ii vor continua s`moar` \n \nchisori [i nu doar din cauza vi-olen]elor, a bolilor de cele mai multe oridobândite \n \nchisoare pe baz` de stres [ivor continua acele decese care nu depu]ine ori, sunt din p`cate sinucideri \nurma terorii administrate zi dup` zi, dup`zi.

Tot anul acesta la Slobozia, doi tineri (18respectiv 21 ani) s-au spânzurat amândoi\n aceia[i camer` [i din p`cate au murit(...)

Un alt b`iat, pe acesta l-am cunoscutpersonal, de[i era pu]in cleptoman avea unsuflet extraordinar, s-ar fii l`sat pe el ca s`te ajute, s-a eliberat acum vreo câteva luni,\n var` [i acum vreo dou` luni a furat oma[in`. Era o fapt` u[oar`, cu posibilitatede mediere [i \mp`carea p`r]ilor [i cu toateastea, atât de \ngrozit a fost gândul c` vaveni din nou la \nchisoare \ncât, pe arestulde la Drobeta Turnu Severin, s-a spânzurat[i a murit c` un câine dup` gratii, b`iat la34-35 de ani cu copil mic acas`.

Astea sunt doar câteva cazuri \n câtevaluni de zile pe care le [tiu eu…

Gândi]i-v` c` astea s-au \ntâlnit \n 2-3penitenciare, dar s` nu uit`m c` \n ]ar`sunt 44 de penitenciare unde sunt \nchi[inu doar b`rba]i ci [i femei care sunt tratatela fel [i tineri (18-21 ani) [i minori.

De spus ar mai fi multe, a[ putea dez-volt` despre camerele de tranzit de la Aiud,sau cum mai sunt cunoscute: ,,camerelemor]ii“, unde \ntr-o suprafa]` de 1,80 ml`]ime pe 4 m lungime ai trei paturi, otoalet`, câ]iva [obolani care te viziteaz`noaptea pe sub pat pu]in` mâncare (grâuroz) pentru animale de companie... a[putea vorbi de faptul c` la pu[c`rie dint\icu probleme nu se trateaz`, se scot, etc.

Eram, anul trecut, \n tranzit câteva ore laTimi[oara [i vorbeam cu un supraveghetordespre supra-aglomera]ia din pu[c`rii [iomul spunea: ,,La Timi[oara sunt 1000 sau1100 de de]inu]i din care 520 sunt \namânare” [i a râs. ,,Tu crezi c` vrea cinevas` goleasc` pu[c`riile?” {i a plecat râzândcu subân]eles. Solu]ii sunt, dar nu e voin]`la fel cum nu e voin]` nici pentru\ndreptarea [i reglarea pre]urilor de lamagazinul penitenciarului. Spun magazinpentru c` \n fiecare penitenciar exist` doarun magazin [i dac` sunt dou` (au acela[ipatron, nu exist` concuren]` [i de[i amv`zut la televizor c` se pune adaos comer-cial de 300%, eu v` spun c` \n anumite\nchisori (Rahova) se practic` [i adaosuride pân` la 700 % la unele alimente.

De[i s-au f`cut plângeri peste plângeri[i legea 254/2013 reglementeaz` clarproblema magazinelor (s` nu sedep`[easc` media pre]urilor marketurilordin jur), aceast` bine\n]eles nu este re-spectat`, iar magazinele din penitenciarefunc]ioneaz` f`r` probleme sau contoalereale...

La \nchisoare cu mici excep]ii doctorii,

stomatologii sunt m`celari care nu au nicicea mai vag` idee despre jur`mântul luiHipocrate. {tiu c` \n România \n generalsunt probleme dar s` fii \n România la\nchisoare e[ti b`tut de Dumnezeu, e ca [icum ai juca la o rulet` ruseasc` cu dou`gloan]e (...)

Orice problem`, cât de mic`, are unpoten]ial fatal crescut…

S` vorbim pu]in de costurile unui omdin \nchisoare [i \n ce m`sur` \l poatesus]ine familia cu venit mic sau mediu, a[acum sunt majoritatea celor de aici. Dac` num` \n[el legea de executare 254/2013prevede c`, s`pt`mânal, ai voie s` chel-tuie[ti ¾ din salariu minim pe economie,asta s-ar traduce \n cifre, cam aproximativ900 de lei s`pt`mânal, aproximativ 3600de lei. Unde mai ad`ug`m [i costul tele-fonului pentru c`, dac` nu vrei s` te izolezide tot fa]` de societate, trebuie s` men]iileg`tur` cu so]ia, p`rin]ii, copiii,neamurile,prietenii, \n general cu oamenii de afar`.

Aici ne este permis s` vorbim 60 deminute/zi , pot p`rea multe dar crede]i-m`c` atunci când e[ti aici, cele 60 de minutetrec aproape f`r` s` \]i dai seama. Dac` \nmod normal afar` pentru 60 de minute pemobil ai cheltui 4-5 euro reprezetand cos-tul unui abonament cu minute na]ionale,la noi, de[i \n lege este specificat: telefonpublic pe care am vorbi [i noi mult maiavantajos, \n realitate nici vorb` de a[aceva.

Sunt dou` firme private „Paytel” [i„Bvfon România” care au ni[te tarife spe-ciale pentru de]inu]i: 60 de bani/minutmobil \n România, 20 de bani/minut pen-tru telefon fix \n România, iar pentru cei dinafara ]`rii costurile cresc [i mai mult,\ntruncât marea majoritate vorbesc pemobil costul doar pentru telefon \n fiecarelun` se ridic` la aproximativ 1050 de ron,cu posibilitatea s` creasc` dac` vorbim [i\n afar` ]`rii, [i de regul` vorbim (atuncicând avem bani bine\n]eles).

S` recapitul`m: pentru a tr`i decent \n\nchisoare, ca s` \]i cumperi mâncare [iproduse de igien` la suprapre], ai nevoielunar de 3600 lei pentru cump`r`turi [i\nc` 1100 lei pentru telefon, \n total aprox-imativ 4700 de lei/lun`. Câte familii crede]ic` \[i permit acest lux, câ]i din zecile de miicare sunt \nchi[i ?!? V` spun eu, poate 1-2% iar restul sunt nevoi]i s` m`nânce ,,mân-carea“ lor plin` cu f`in`, care consumat`constant unul sau doi ani \]i garanteaz` oafec]iune la stomac (gastrit`, ulcer) de caregreu mai scapi, dac` mai scapi.

Po]i mânca lini[tit oase cu pu]in` carne,care \]i vor face dantura praf sau po]i folosiprodusele lor de igien`: o past` de ras, uns`pun, o hârtie igienic` de trei metri lun -gime [i un aparat de ras de unic` fo losin]`,toate de cea mai proast` calitate, câte obucat` pentru o luna \ntreag`(....)

Am vorbit de lucruri rele care se \n tâm -pl` \n penitenciarele din România dar nuar fi corect...

Pe lâng` oamenii de doi bani, ace[ti de-moni din acest infern s` ni-i amintim [i pecei câ]iva care conteaz` (cei buni, cu suflet)

La oameni extraordinari a[ putea s`-ienumerez pe urm`torii: d-nul Zurb`u, edu -catorul de la Arad pe sec]ia 1A [i 2A, unom care \[i da tot interesul, d-na medic [efde la Arad, dr. Gligor Ancu]a (este nouldoctor, nu cel care l-a nenorocit pe Leo,acela era be]ivul de dr Ungureanu).

Aceast` d-n` doctor este ceva incredibil,are o c`ldur` \n voce [i o r`bdare extraor-

dinar`, este c` o mam` pentru de]inu]i. De[i nu reu[e[te s` rezolve tot timpul o

problem` se vede c` \[i d` tot interesul. D-na Diana, fosta [ef` de pe sec]ia me -

dical` 2A de la Arad, la fel ca [i dna Gligorera ca o mam` pentru noi. Spun era pentruc` a suferit un accident [i \n prezent nu maieste pe sec]ie nemaiavând voie la munc`care implic` stres.

Tot de la Arad domnul }\r`, din nou unom bun. S` nu \i uit [i pe d-nul Marius, su -pra veghetor pe sec]ia medical` al`turi ded-nul Florin tot supraveghetor pe aceia[isec]ie. Ace[tia sunt cei mai buni [i cele maiminunate persoane, iar cei r`i sau cei careau mentalitatea ,,ho]ul trebuie s` sufere“,sunt restul dar \i voi enumera doar pe ceir`i dintre cei r`i: d-nul director adjunct peordine [i paz`, Dobrescu Elvis, un demoncu chip de om pus de curând \n func]ievenit de sub tutela d-nlui Bala de la Ti -mi[oara (fost director ANP, penitenciarulTimi[oara) [i actualmente cercetat de DNApentru corup]ie, \n prezent pensionat pestenoapte (...)

Pân` acum am vorbit doar de probleme,dar haide]i s` vorbim pe câteva rânduri [ide cum am putea rezolva aceste probleme,de exemplu cursele \ngrozitoare pe care v-am povestit deja ar putea fi \nlocuite de osimpl` videoconferin]`.

De ce s` plimbi sute de de]inu]i printoat` ]ara pentru diverse instan]e, contes -ta]ii zi de zi pe banii statului când ai puteapur [i simplu s`-i audiezi prin video-con-ferin]`? Aparatura exist`, este instalat` \ntoate instan]ele din ]ar`. De asemeneaexist` suportul tehnic deci, de ce nu seface?

Fiecare penitenciar din ]ar` are o astfelde camer`, echipat` cu tot ce trebuie dinianuarie 2016. Ele sunt folosite extrem derar deoarece procedura implic` o cererec`tre instan]a respectiv` [i c`tre peniten-ciar pentru a fi audiat prin aceast` metod`[i de regul` timpul de r`spuns la o cerereeste de 30 de zile, iar tu afli de instan]a cu20-25 de zile \nainte. Deci faci cererea darnu mai prime[ti r`spuns decât mult preatârziu, când e[ti deja transportat pe curs`,departe de familie, de to]i ai t`i.

Asta ar fi o solu]ie; ar mai fi câteva darasta ar \nsemna s` nu mai termin aceast`scrisoare. Referitor la problema ,,mânc`rii”,a l`turilor ,din nou ar fi o rezolvare foarterapid` [i bun`. Pentru de]inu]i ar putea an-gaja o firm` de catering, a[a cum au f`cutde la arestul Re[i]a [i toat` lumea e mul -]umit`; restaurantul c` are un contract sta-bil, de]inu]ii c` primesc mâncare decent`,proasp`t` [i variat`, iar penitenciarele numai pierd procese la CEDO».

Gilda PGilda POPAOPA

7 Mai 2017

Moni tor u l Dreptur i lo r Omulu iMoni tor u l Dreptur i lo r Omulu i PAGINA 5

Subiecte fierbin]iSubiecte fierbin]i

EE

UNIUNEA ZIARI{TILOR PROFESIONI{TI

Moni tor u l Dreptur i lo r Omulu iMoni tor u l Dreptur i lo r Omulu iPAGINA 6

L a i n d e xL a i n d e x

V R E O D A T ~ V R E O D A T ~ | N R O M Â N I A | N R O M Â N I A ??

- u r m a r e d i n p a g 1 -- u r m a r e d i n p a g 1 -

Ce \nseamn` hot`rârea-pilot?Ce \nseamn` hot`rârea-pilot?

Multe dintre cele aproximativ 64.000 de dosareaflate pe rol la Curtea European` pentru DrepturileOmului sunt a[a-numitele "dosare repetitive", cederiv` dintr-o disfunc]ie comun` la nivel na]ional, searat` \ntr-un material explicativ al CEDO din iulie2015.

Procedura de hot`râre-pilot a fost dezvoltat` catehnic` prin care s` fie identificate problemele struc-turale care stau la baza dosarelor repetitive \mpotrivamultor ]`ri [i prin care statele s` fie obligate s`solu]ioneze acele probleme.

|n momentul \n care Curtea prime[te mai multeplângeri ce au o cauz` comun`, ea poate selecta unasau mai multe dintre acestea, c`rora s` le aplice tra-tament prioritar pe baza procedurii pilot.

|n hot`rârea-pilot, sarcina Cur]ii nu este de doars` decid` dac` \ntr-un anume caz a avut loc o\nc`lcare a Conven]iei Europene pentru DrepturileOmului, ci [i s` identifice problema sistemic` [i s`dea guvernului indica]ii clare asupra tipului dem`suri reparatorii necesare pentru rezolvarea ei. Unaspect-cheie al procedurii-pilot este posibilitatea sus-pend`rii sau "\nghe]`rii" cazurilor similare pentru oanumit` perioad` de timp, cu condi]ia ca respectivulguvern s` ac]ioneze prompt pentru adoptarea lanivel na]ional a m`surilor care s` dea curs hot`rârii.

Curtea poate, totu[i, s` reia examinarea dosarelorsuspendate oricând o cere interesul judiciar.

Singurul efect concret al deciziei este c` toate cau-zele similare referitoare la condi]iile de deten]ie nuse mai judec` la CEDO pân` când statul român nuremediaz` problema. CEDO a mai pronun]at o deci-zie pilot \n cazul României \n cazurile de retroced`ri[i n-au mai fost judecate acest tip de cauze pân`când, dup` marea afacere ANRP, a fost pus la punctun sistem efectiv [i previzibil de desp`gubiri.

Ministerul Justi]iei [i \ntregul sistem al PuteriiJudec`tore[ti trebuie s` \n]eleag` c` a venit momen-tul unor schimb`ri de substan]`, atât \n zona modi-fic`rilor din Codul Penal [i Codul de Procedur`Pe nal`, a modific`rii pedepselor \n sensul de a fi datemult \n jos [i a da instan]elor de judecat` lejeritatea[i confortul de a aplica [i pedepse alternative, pre-cum munca \n folosul comunit`]ii.

De asemenea, trebuie s` se \n]eleag` [i obligati-vitatea statului de a fi de acord cu m`sura \nchisoriila domiciliu, a[a cum se practic` \n multe ]`ri euro-pene

{i modul de executare a pedepselor ar trebui re-laxat prin noi forme [i instrumente de punere \n apli-care.

Trebuie obligatoriu s` fie schimbat modul de fi -nan]are a penitenciarelor, trecându-se de la finan]arepe de]inut, la finan]are pe loc de deten]ie, ceea ceva duce obligatoriu la decongestionare, iar cei pentrucare nu este loc vor putea r`mâne \n libertate, pe olist` de a[teptare, pân` când se vor crea locuri prineliber`ri la termen sau condi]ionate.

De asemenea, referitor la eliberarea condi]ionat`,aceast` problem` trebuie rezolvat` la nivel de peni-tenciar, desigur, acolo unde avem deja judec`tor de-

legat, [i nu la o nou` instan]`, unde exist` un Com-plet de judecat` care nu cunoa[te cauza [i nici acti-vitatea, bun` sau rea, a de]inutului propus depenitenciar pentru a se elibera condi]ionat.

Am scris acest articol \n calitate de expert, care acunoscut foarte bine sistemul [i din interior, [i dinexterior, \n cele dou` sisteme – comunist [i capitalist,dar [i ca Pre[edinte Fondator al Organiza]iei pentruAp`rarea Drepturilor Omului (OADO), organiza]ie ne-guvernamental` de interes na]ional [i utilitate pu-blic`, specializat` \n problematica complex` a ceeace \nseamn` cunoa[terea, promovarea [i ap`rareadrepturilor fundamentale ale omului, a[a cum suntele stipulate \n Declara]ia Universal` a DrepturilorOmului de la 10 decembrie 1948. O.A.D.O a fost\nfiin]at` imediat dup` Revolu]ia din 1989, \n aprilie1990, [i are ca scop promovarea principiilor CarteiONU [i Declara]iei Universale a Drepturilor Omului\n procesul de restaurare democratic` [i de reformeeconomice [i sociale post-totalitare din România

Am scris \n cei 27 de ani de democra]ie probabilsute de articole [i chiar o carte – „Jertfele uit`riiJertfele uit`rii” –despre acest sistem, aflat permanent \n situa]ii denefinan]are [i lipsit de interesul Guvernelor care s-auperindat la conducerea ]`rii, fiind considerat „oaianeagr`” a ministerelor din subordinea c`rora au f`cutparte de-a lungul timpului, fie c` vorbim de Ministe-rul Afacerilor Interne, fie de Ministerul Justi]iei.

F l o r e n t i n S C A L E } C H IF l o r e n t i n S C A L E } C H IP r e [ e d i n t e P r e [ e d i n t e

f o n d a t o r O A D Of o n d a t o r O A D O

|nc` un episod care va r`mâne \n analele istoriei mitei \n România

Ru[anu face afirma]ii pe care B`sescuo s` le nege cu mânie proletar`, dându-leventual \n judecat` pentru calomnie.

Faptele s-au petrecut \ns`, dar r`mâneviden]iate doar de probe circum stan -]iale: afirma]iile lui Ru[anu, apari]ia so -]iei mituitorului \n anturaj preziden]ialinstitu]ional, sinuciderea actorului prin-cipal... sau cine [tie!? (M.P.)

Fostul secretar de stat liberal al Fi -nan]elor, Dan Radu Ru[anu, face dez v` -luiri-bomb` \n cartea de memorii ”Mai”Maisunt judec`tori la Berlinsunt judec`tori la Berlin”, pe ca re ova lansa luna viitoare, \ntre ele ceapotrivit c`reia Traian B`sescu a \ncasat\n campania electoral` din 2004 c\tevamilioane de dolari, bani murdari, de lacontroversatul afacerist Florin Anghe-lescu, a c`rui so]ie a devenit apoi con-silier preziden]ial. Ulterior, pentru c`An ghelescu nu a beneficiat de protec]iascontat` din partea noului pre[edinte,acesta, cum se [tie, s-a sinucis.

„|n prim`vara anului 2004, un colegde partid m-a anun]at c` vrea s`-mi fac`o vizit` cu un prieten, care s` poarte odiscu]ie cu mine, \n calitatea de vi-cepre[edinte al PNL; \n]elesesem c` eravorba de cineva care voia s` fac` osponsorizare pentru Alian]a DA. Eramatunci \n campania pentru alegerile lo-cale [i, toate pârghiile de putere aflân -du-se \n mâinile PSD, care era lagu vernare, situa]ia financiar` a Alian]eiDA era precar`. Am acceptat.

|n ziua \ntâlnirii, a venit la mine, la bi -rou, un domn cam la 50 de ani, cu op`l`rie texan` pe cap, pu]in cam extra -vagant pentru vârsta lui, plin de sine [icare avea ceva ce-mi displ`cea, f`r` s`\n]eleg prea bine despre ce-i vorba –oricum, nu-mi inspira \ncredere.

S-a prezentat: Florin Anghelescu, fa -bricant de ]ig`ri, om de afaceri \n indus-tria tutunului, simpatizant al «dreptei» [i

care zicea c` sprijin` din tot sufletulAlian]a DA.

M-a \ntrebat dac` am auzit de el.«Nu» – i-am r`spuns. Dânsul m` cu no[ -tea; [tia c` lucrasem \nainte la Finan]e.Zicea c` are mai multe afaceri, dar ceamai important` era o fabric` de ]ig`ri.

{i – a continuat el dest`inuirea – tottimpul sunt controlat de Garda Finan-ciar`, care, abuziv, \mi d` tot felul deamenzi, ba pentru accize, ba pentru TVA,ba pentru neplata impozitului pe profit.Ca s` scap de amenzi, trebuie s` dau[pag` celor din Garda Financiar`.

Dup` reac]ia mea, Anghelescu [i-adat seama c` nu \n]elesesem prea binedespre ce era vorba [i care-i scopulvizitei sale. A \nceput s`-mi explice.

Dup` vreun sfert de or`, p`ream s` fi\n]eles problema pe care o avea. S-aavântat \n a-mi spune c` sper` caAlian]a DA s` câ[tige alegerile, s` numai fie aceast` teroare a guvern`riiN`stase [i a PSD, iar el s` nu mai fienevoit s` \i mituiasc` pe cei de la«gard`», ca s` \l lase \n pace.

Sus]inea c`, fiind un om de afaceri,avea convingeri de dreapta [i c` nu«sim patizase» niciodat` cu stânga. \ntr-un cuvânt, voia s`-i \nlesnesc o \ntre -vedere cu Theodor Stolojan, \n scopulde a face o sponsorizare – una foartemare – pentru alegerile locale ce urmaus` aib` loc peste o lun`, o lun` [i ju -m`tate” scrie fostul parlamentar.

Ru[anu relateaz` c` nu a primit cuprea mult` \ncredere personajul, daracesta p`rea foarte hot`rât:

”La un moment dat, plin de emfaz`,a b`tut cu palma \n geanta-diplomat cucare venise, spunându-mi: «Vreau s` facAlian]ei DA, pentru alegerile locale, odona]ie de un milion de dolari». M-amuitat la el mirat [i oarecum surprins deaceast` declara]ie, precum [i de m` -rimea sumei; era o sum` absolut uria[`,\n condi]iile \n care majoritatea do na -]iilor mai mari pe care Alian]a DA le pri -mea la acea dat` ajungeau la câteva miide do lari. {i, dintr-odat`, iat` un om ca -re vrea s` fac` o do na ]ie de un mili on.

V ` z â n dne \ncrede -rea ce mi secitea pe fa]`la auzul su -mei propu -se, mu sa fi -rul a insistat,lo vind iar cup a l m agean a - di -plomat: Dispun deaceast` sum`. Vreau s` merg la Stolo-jan, s`-i fac aceast` do na ]ie”.

O dona]ie penal` din capul locului,dat fiind c` legea reglementeaz` strictsumele maxime pe care le poate cinevadona \n campanie.

Ce a urmat? ”I-am spus: Domnul Stolojan nu se

ocup` cu aceast` problem`. {eful decampanie este domnul Traian B`sescu,copre[edintele Alian]ei DA [i primarulgeneral al Capitalei; \n mod normal,dânsul se ocup` de aceste probleme.

Nu a]i vrea s` ave]i o \ntâlnire cu el,dânsul fiind [eful de campanie? Dup`un moment mai lung de cump`nire,Florin Anghelescu a r`spuns: Da, accepts` m` \ntâlnesc [i cu dânsul, s` am odiscu]ie, dar dup` aceea vreau s` m`v`d [i cu domnul Stolojan”.

O ”tranzac] ie” de succesO ”tranzac] ie” de succesRu[anu continu` dezv`luirile [ocante:”Dup` circa trei s`pt`mâni, am avut o

[edin]` de campanie pentru alegerile lo-cale. Traian B`sescu era cel care condu -cea [edin]a. Mai participau Stolojan [ial]i lideri PNL [i PD din Capital`.

La finele [edin]ei, când s` ne desp`r -]im, Traian B`sescu mi-a \ntins mâna,spunându-mi: – Mi-a pl`cut b`iatul `la.E un om foarte serios. Dac`-l mai vezi,spune-i s` mai treac` pe la mine. |la[tept; e oricând bine- venit. E un omserios, mi-a pl`cut de el – mi-arepetat”(…)

La dou` s`pt`mâni dup` instalarealui B`sescu la Cotroceni, am v`zut pe

lista de consilieri preziden]iali numeleAnghelescu Stana, consilier de stat \ncadrul Administra]iei Prezi den ]iale – eraso]ia celui care venise la mine cugeanta-diplomat \n care sus ]inea c` areun milion de dolari.

Prin ianuarie 2005, la s`rb`torirea vic-toriei \n alegeri a Alian]ei DA, l-am re -\ntâlnit pe Florin Anghelescu; era acumun om important, un apropiat al Palatu-lui Cotroceni; avea u[a deschis` la pre -[edintele B`sescu, dup` cum se l`uda.Ne-am dat mâna. L-am \ntrebat ce maiface. – Bine, mul]umesc! Vede]i – mi-aspus plin de sine –, chiar nu credea]iatunci c-o s` fac sponsoriz`rile pe carele-am promis. Acum e altceva…

Spunea peste tot c` a sponsorizat cupeste trei milioane de dolari alegerile lo-cale [i preziden]iale. Nu [tiu dac` eraadev`rat, dar faptul c` so]ia lui fusesenumit` imediat consilier preziden]ialdup` instalarea lui Traian B`sescu laCotroceni spunea ceva”.

Din p`cate pentru afacerist, pun c -teaz` Ru[anu \n carte, lui B`sescu nu-ipl`cea s` i se reaminteasc` obliga]iile,astfel c` afaceristul s-a trezit executatf`r` mil`, la un moment dat, de c`tre or-ganele financiare, \ntr-un moment deli-cat pentru evolu]ia businessului s`u,astfel c`, \n 2006, [i-a pus [treangul degât, o sinucidere r`mas` pân` azi cu nu-meroase semne de \ntrebare. (B.T.I.)

http://inpol i t ics . rohttp://inpol i t ics . ro

18 Aprilie 2017

Bomba lui Ru[anu: B ` s e s c u , [ p ` g u i t B ` s e s c u , [ p ` g u i t c u m i l i o a n e d e d o l a r i c u m i l i o a n e d e d o l a r i d e d e ”R”REGELE TUTUNULUIEGELE TUTUNULUI””

Moni tor u l Dreptur i lo r Omulu iMoni tor u l Dreptur i lo r Omulu i PAGINA 7

M a p a d e l u c r uM a p a d e l u c r u

- urmare din nr trecut -

O condamnare pe via]`O condamnare pe via]`mai grea decât omai grea decât ocondamnare la moartecondamnare la moarteMi-am propus \n acest epi-

sod s` v` prezint, \n totalitate,declara]ia instan]ei de judecat`\n cazul domnului Robert Ekai-reb, care a primit o sentin]a pecât de dur`, pe atât de pu]injustificat`, declara]ie cu acuza]iigrave, neacoperite de probeper tinente [i bine motivate.

O condamnare pe via]`, spuneu, mai grea poate decât o con-damnare la moarte, atâta timpcât personajul nostru, Robert,este nevoit s` suporte concomi-tent dou` \nchisori, prima ceapropriu-zis` de condamnat pevia]` \n regim de recluziune to -tal`, cu drept de eliberare con -di]ionat` dup` 22 de ani,de sigur, pe baza proba]iunii, [icea de a doua, \nchisoarea pro-priei min]i, care \l macin`, \l chi-nuie [i \l degradeaz` psihic [ifizic \n fiecare clip` a existen]eilui, atâta timp cât [tie sigur c`nu este autorul unei crime, pen-tru c` el nu [i-a ucis so]ia, pedoamna Li Hua Cao.

{i pentru a fi corect [i rigurosfa]` de cititori, voi prezenta de-clara]ia de \nvinuire a instan]ei

\n forma ei original`, necenzu-rat`:

„Judec`tor: Este valabil faptulc` acuzarea a recunoscut \n fa]ajuriului c` nu a putut dovedi in -ten]ia de a ucide, conform stan-dardelor judiciare ale probelor.Cu toate acestea, ca o conse-cin]` a reu[itei dumitale de adezmembra sau de a sc`pa decadavrul lui Li Hua Cao, nimeninu poate ghici ce inten]ie aiavut când ai comis crima. Elimi-narea cadavrului este o circum-stan]` agravant` legat` depro nun]area sentin]ei, aspectasupra c`ruia voi reveni.

Totu[i, este important pentrumine s` subliniez faptul c` nicio crim` nu este sau nu ar trebuis` fie v`zut` ca oferind avantajeprivind termenii sentin]ei dato-rit` manierei \n care a dost con-stituit` sentin]a care nu vizeaz`\n mod specific crimele \n carenu s-a g`sit cadavrul.

Din acest motiv, printre al-tele, dezmembrarea ori arunca-rea corpului victimei va fi\ntotdeauna tratata ca o circum-stan]` agravant` serioas`.

Mai sunt [i alte motive pen-tru care debarasarea de cadavrureprezint` o circumstan]` agra-vant` atât de serioas`. |n acestcaz, ele pot fi sintetizate astfel:

\n mod inevitabil, atunci cândnu se g`se[te cadavrul, rudele\ndurerate sunt sfâ[iate de falsesperan]e.

Sunt mul]umit \n acest caz c`ai \ncurajat aceast` stare de lu-cruri. Familia \ndurerat` va tr`i\ntr-o stare de incertitudine.

Ei sunt \n situa]ia po ten]ialpermanent` de a nu putea s`-lplâng` pe cel decedat, a[a cumo pot face aceia care care aucorpul celui iubit.

Declara]ia fratelui lui Li HuaCao subliniaz` toate aceste fr` -mânt`ri.

Mai exist` un factor agravantserios aici. Este vorba de ucide-rea unei femei \ns`rcinate, \n -s`r cinat` cu f`t viabil atuncicând ai ucis-o.

Din acest punct de vedere, aicurmat dou` vie]i. Accept faptulc` este un caz \n care nu exist`dovezi ale premedit`rii.

Cu toa te acestea, este clarfaptul c` a fost un caz de vio-len]` domestic` extrem`, \ncontextul \n care eu consider c`a fost o rela]ie bazat` pe terori-zare [i control.

Chiar [i \n cazurile de crim`,cur]ile penale trebuie s` subli-nieze faptul c` violen]a domes-tic` este similar` cu orice alt tipde violen]`.

M` gândesc la faptul c` aidoar o singur` condamnare an-terioar` [i nu ai mai f`cut \nchi-soare.

Acestea fiind spuse, do veziledin acest dosar, dar [i procesulde judecat`, te-au \nf`]i[at cape un ipocrit egoist, manipula-tor [i dur. De[i s-au f`cut referirifrecvente la problemele tale des`n`tate mintal`, nu mi s-a pre-zentat nicio dovad` pe aceast`zon` care s`-]i reduc` din vin`.

}inând cont de to]i ace[ti fac-tori, subliniez c` perioada \ncare vei fi \nchis \nainte de a selua \n discu]ie posibilitatea deeliberare s` fie de 22 ani, mai

pu]in zilele petrecute \n arest,iar reducerea corespunz`toares` ]in` cont de timpul petrecutpe cau]iune.

Acestea fiind zise, cred c` aufost atinse toate chestiunile ne-cesare \n aceast` etap`. Ave]idatele la zi?

Avocatul acuz`rii: Dup` cal-culele acuz`rii, ]inând cont [i deperioada arestului, num`rultotal de zile de care se va ]inecont este de 209.

Judec`tor: Voi lua not`. Pe-rioada poate fi ajustat` adminis-trativ dac` e nevoie, ]inându-secont de indica]iile pe care le-amdat. Aceasta concluzioneaz` totce am avut de f`cut pe ziua deazi?

Acuzatul poate merge \narest.

Confirm`m prin prezenta c`textul de mai sus reprezint` o\nregistare corect` [i complet`a procedurilor sau a unor p`r]idin acestea.

Semnat: Wordwave Intl. Ltd.”

Dezv`luiri cu totul senza]io-nale, \n num`rul urm`tor.

Prof .Univ . dr .Prof .Univ . dr .F lorentin SCALE}CHIFlorentin SCALE}CHI

MEMORIA DURERII

Postul na]ional „B1 TV” a difuzat la\nceputul lunii Mai o emisiune, intitulat`„Via]a unui condamnat la moarte„Via]a unui condamnat la moarte”, alc`rei invitat a fost domnul profesor univ.dr. Florentin Scale]chi, pre [edinte fonda-tor al OADO.

Pe parcursul emisiunii, domnul Flo-rentin Scale]chi a rememorat o parte dinvia]a sa dup` ce a luat o decizie careurma s`-i total destinului: schimbareacursului navei „Uricani” (mineralier de12.500 tdw), al c`rei comandant era, dela destina]ia ini]ial` (Gala]i) c`tre Istan-bul...

Acest demers nu era determinat dedorin]a de a p`r`si ]ara, de[i anteriorocazii au fost nenum`rate, ci pentru ade nun]a regimul de teroare \n care po-porul român era obligat s` tr`iasc` \n ca-drul societ`]ii a[a-zis comuniste (sau, \nfine, pe drumul c`tre aceast` „des ti -na]ie”), scop \n care au fost confec]io-nate din timp dou` bannere uria[e, decâte o sut` de metri fiecare, care urmaus` fie afi[ate pe bordajele navei, la intra-rea \n apele teritoriale turce[ti. Inscrip]iilecon]ineau sloganul „Jos comunismul!” [ise doreau un protest public adresat co-munit`]ii interna]ionale, referitor la ideo-logia otr`vit` pe care era nevoit` s` osuporte \ntreaga na]iune român`.

|n aceast` aventur`, comandantul decurs` lung` Scale]chi nu a fost singur, i-aufost al`turi Lucian Iancu, pe atunci direc-torul Teatrului de Stat Constan]a dar [ideputat al Marii Adun`rii Na]ionale, [i ti-monierul Alexandru Mateescu. Nici dataaleas` nu a fost deloc \ntâmpl`toare\ntrucât, exact atunci, urmau s` aib` localegeri pentru M.A.N.

Cu toate acestea, printr-o nefericit` \n -toarcere a sor]ii, exact când se vedeau laorizont coastele Bosforului, echipajul,\n]elegând, \n fine, care era destina]iareal` a vasului [i temându-se de repre-saliile la care urmau s` fie supu[i mem-brii familiilor r`mase \n ]ar`, s-a revoltat[i i-a \nchis pe cei trei \n cabine, punândcap compas c`tre Constan]a.

La sosirea \n port, cheurile erau \m -pân zite de o mare de oameni, anima]i fiede curiozitate, fie de un regretul c` teme-rarii au e[uat \n \ncercarea lor de a ar`talumii fa]a hâd` a regimului care sufocaRomânia.

Procesul public, desf`[urat \n cantina„NAVROM”, la care au participat to]i co-mandan]ii de nave [i s-a dorit un exem-plu de ce \i a[teapt` pe cei care vor mai\ndr`zni s` se gândeasc` la a[a ceva dar[i un mijloc de a sem`na teroarea psi-hic` [i spaima.

Pedepsele au fost extrem de severe,Florentin Scale]chi primind cea mai grav`pedeaps`, condmanarea la moarte (dedou` ori ! – fapt de neimaginat \n justi]iaromân` de atunci) pentru complot, tr` -da re [i subminarea economiei na]ionale.

|nchisorile prin care a fost purtat –Poarta Alb`, Fortul 13 - Jilava, Rahova -corpul H (unde erau con dam na]ii lamoarte) [i-au pus definitiv pecetea asu-pra a ceea ce urma s` devin` ]elul \n

via]` a celui ce urma s` de -vin` pre[edintele OADO:pro tejarea [i promovareadrepturilor [i libert`]ilor fun-damentale ale omului.

|nchis \n celul` cu al]i11 de]inu]i de drept comun,condmna]i la moarte, elfiind singurul de]inut politic,a asistat la scene cutre mu -r`toare, când cei ce urmaus` fie du[i \n fa]a plutonului

de execu]ie, sesizau cu brutalitate c` ace-lea erau ultimele clipe de via]`. Nici de -]inutul politic Scale]chi nu a fost scutit deastfel de traume fiind dus DE DOU~ ORI\n fa]a plutonului [i tot de atâtea ori dus\napoi \n celul`. Cel mai cumplit era fap-tul, din relat`rile domniei sale, c` nu [tiaicu precizie când urma s` fie \ndeplinit`sentin]a.

|n fine, este mutat la Aiud, pe cumplitaZarc`, unde, \n 1987, a aflat c` i s-acomu tat pedeapsa \n \nchisoare pe via]`,aflând motivul mul]i ani mai târziu: inter-ven]ia [i presiunile factorilor externi , cao recunoa[tere a curajului de a denun]aun regim criminal.

Schimbarea dramatic` din Decembrie1989 l-a g`sit pe Fl. Scale]chi la Aiud, \nsectorul „politicilor”, dup` un regim deizolare de doi ani. |n 22 decembrie, a fosteliberat [i cooptat \n ceea ce urma s` de -vin` Par lamentul ]`rii, \n calitate de pre -[e din te al comisiei legislative [i pentrudrepturile omului a conceput proiectulde lege privind abolirea pedepsei cumoa rtea.

Ulterior, OADO, \nfiin]at` \n 1990, ac`p`tat statut de utilitate public` \n anul2000, prin Hot`râre de Guvern [i, maiapoi, a devenit membru cu statut specialconsultativ al ONU - ECOSOC.

G. MIHALACHEG. MIHALACHE

SINAIA V~ A{TEAPT~!SINAIA V~ A{TEAPT~!

UN CAZ MARCA „ELODIA”... Episodul XIX

Robert - condamnatulRobert - condamnatul

R E U N I U N E R E U N I U N E

Cu prilejul celei de-a XVII-a Con-ferin]e a sec]iilor Asocia]iei Interna -]io nale a Poli]i[tilor (IPA) din Eu- ropa Cen tral` [i de Est, des f`[urat`în perioada 18-21 mai 2017, la Ac-ademia de Poli]ie „A. I. Cuza” dinBucure[ti, pre [edintele fondator alOrganiza]iei pentru Ap` rarea Drep-turilor Omului, domnul profesoruniversitar doctor Florentin Sca -le]chi, a prezentat un material cutema „Inciden]a respect`riinciden]a respect`riidrep turilor omului prin insti drep turilor omului prin insti --tu]ia Poli]iei în statul de drepttu]ia Poli]iei în statul de drept”.

Totodat`, cu aceast` ocazie, aavut loc definitivarea Protocoluluide par teneriat dintre Organiza]iapentru Ap` rarea Drepturilor Omu-lui [i Sec]ia Austria a IPA, prin sem -narea documentului de c`trepre [edintele fondator OADO [i pre -[edintele organiza]iei austriece,domnul Reinhard MOSER.

Acordul vizeaz` dezvoltarea re -la]iilor dintre aceste entit`]i, respec-tându-se principalul obiectiv [ianu me: promo varea [i protec]iadrepturilor fundamentale ale omu-lui.

C r o n i c a rC r o n i c a r

Re vista noastr` apa -re lunar, dar pa gina sade pe Facebook es teactualizat` zilnic cuinteresante artico le.

Accesa]i, MONITORULDREPTURILOR OMULUIpe aceast` platform` de socializare.

R e ] e a u a h o t e l i e r ` R e ] e a u a h o t e l i e r ` „ | m p ` r a t u l R o m a n i l o r ”„ | m p ` r a t u l R o m a n i l o r ”v` st` la dispozi]iev` st` la dispozi]ie

PUBLICITATEmonitor.oado@gmail.com

PiromanPiroman pus [efpus [efpeste pompieri!peste pompieri!

|ntr-una dintre cele mai ciudate mi[c`ri aleONU din istoria recent`, Arabia Saudit`, re-numit` pentru \nc`lcarea drepturilor omului,a fost aleas` recent \n Consiliul ONU pentruDrepturile Femeilor, prin votsecret.

Pe lâng` Arabia Saudit`,alte 12 ]`ri au fost alese deacest Consiliu, \n Geneva,pentru un mandat de patruani, care se \ncheie \n 2022.

Cele 12 ]`ri sunt: Algeria,Comore, Republica Demo-crat` Congo, Ghana, Kenya,Irak, Japonia, Coreea de Sud,Turkmenistan, Ecuador, Haiti[i Nicaragua, conform Reu-ters.

{tirea a declan[at un valde ironii [i critici. „UN Watch”, o organiza]iepentru drepturile omului care monitorizeaz`performan]a ONU, a condamnat vehementnumirea Arabiei Saudite \n Consiliu, invo-când situa]ia proast` a drepturilor omului [iinegalitatea dintre sexe \n aceast` ]ar`.

"A alege Arabia Saudit` pentru protejareadrepturilor femeilor este la fel precum numi-rea unui incendiator la conducerea sec]iei depompieri a ora[ului. Este absurd”, a declaratHillel Neuer, seful UN Watch.

|n Arabia Saudit`, partener strategic al SUA\n zon`, domne[te un regim autoritar, domi-

nat de aripa Wahhabist` a Islamului. Aceast` ramur` a Islamului este conside-

rat` cea mai extremist` dintre toate, dinaceast` ideologie inspirându-se Osama binLaden, Talibanii din Afganistan [i mai recent,Organiza]ia Statul Islamic.

Arabia Saudit`, renumit` [i pentru nu -m`rul record de execu]ii din ultimele decenii,se mândre[te c` este singurul stat „creat prin

jihad, singurul care ]ine Coranul drept Con-stitu]ie”.

Fiecare femeie saudit` "trebuie s` aib` unprotector b`rbat care ia toate deciziile impor-tante \n numele ei, controlând via]a uneifemei de la na[tere pân` la moarte. ArabiaSaudit` interzice, de asemenea, femeilor s`conduc` automobile”, a ad`ugat Neuer.

{tefania {tefania BRÂNDU{~BRÂNDU{~

30 Aprilie 2017

Jurnalist arestatpentru instigare,pe Facebook, laasasinarea unui oficial UE

Poli]ia albanez` a anun]at c` aarestat un jurnalist care proferaseamenin]`ri, pe Facebook, la adre -sa unui \nalt oficial al UE.

Jurnalistul Kastriot Myftaraj, 51de ani, afiliat unui grup`ri de cen-tru-dreapta, de opozi]ie, a scris,pe Facebook, un mesaj de ame-nin]are la adresa Romanei Vlahu-tin, ambasadoarea UE la Tirana,pe care a f`cut-o „terorist`”.

Postarea sa a fost considerat`

un \ndemn clar la violen]`, jurna-listul ad`ugând c` „Orice albanezcare \[i iube[te ]ara o poate ucidepe Romana, iar asta va fi un atacanti-terorist, nu unul terorist”.

Ziaristul o acuz` pe ambasa-doarea UE c` „lucreaz`” pentruguvernul de la Belgrad, care, pre-tinde el, \ncearc` s` pun` \n prac-

tic`, cu sprijinul premieruluialba nez Edi Rama, anexarea Alba-niei la Serbia, ca parte a unui pro-iect ce urm`re[te refacerea fosteiIugoslavii.

Myftaraj risc` acum trei anidup` gratii, scrie Fox News.

Act ivenews.roAct ivenews.ro11 Aprilie 2017

Cur]ile de judecat` se foloCur]ile de judecat` se folo--sesc de sesc de inteligen]a artificial`inteligen]a artificial`pentru a condamna infractoriipentru a condamna infractorii

Algoritmii pe baz` de inteligen]` artificial` devin o parte important`a sistemelor de judecat` [i deja \ncep s` fie folosi]i \n cur]i de judecat`[i \n departamentele de corec]ie pentru a determina riscul pe care \lreprezint` acuzatul.

Inteligen]a artificial` [i mecanismele de \nv`]are automat` au rolulprimordial de a \mbun`t`]i acurate]ea procesului de decizie, per -mi]ând astfel o mai bun` alocare a resurselor finite. \n prezent, cur]ilede judecat` [i departamentele de corec]ie din Statele Unite se folo-sesc de algoritmi pentru a determina pericolul pe care \l reprezint`inculpatul pentru societate, potrivit „Wired”.

|n mod tipic, agen]iile de guvern`mânt nu \[i creeaz` proprii algo-ritmi, ci \i achizi]ioneaz` de la companiile private care se ocup` cu a[aceva. Asta \nseamn` c` doar creatorii [i, \ntr-o m`sur` limitat`, [icump`r`torii au habar despre modul \n care iau decizii sistemele deinteligen]` artificial`.

Astfel, exist` un risc care provine din faptul c` nu exist` standarde[i m`suri stabilite pe care aceste mecanisme trebuie s` le respecte.\n acest sens, devine periculoas` integrarea lor \n sistemele de justi]ie.C`ci aceste unelte risc` s` nu se supun` legilor, diminuând respecta-rea drepturilor individuale.

Re]elele neurale au la baz` un algoritm de \nv`]are care func]io-neaz` \ntr-un mod asem`n`tor creierului uman. Din acest motiv,modul \n care ele func]ioneaz` este opac.

Acest lucru se datoreaz` faptului c` ele nu pot fi programate cuexactitate [i realizeaz` conexiuni proprii. \n acest context, e de la sine\n]eles c` e dificil de determinat criteriile pe care le iau \n calcul [i de-vine astfel dificil de stabilit dac` decizia pe care ele o dau este unajustificat`, corect`.

Acest fapt \ngreuneaz` munca judec`torilor care trebuie s` ia o de-cizie informat` [i s` se bazeze [i pe rezultatele acestor mecanisme.Integrarea sistemelor de inteligen]` artificial` \n cur]ile de judecat` nueste un lucru prea \ndep`rtat [i prezint` dou` posibile c`r`ri pentrujusti]ia criminal`: fie permit orbe[te implementarea tehnologiei, fie seg`se[te o modalitate de a analiza [i evalua algoritmii, astfel \ncât pro-cesele [i procedurile vor permite examinarea acestor unelte cu carejudec`torii trebuie s` lucreze cot la cot.

Ioana Ioana B|RSANB|RSAN

https://playtech.ro 18 Aprilie 2017

Mondo CaneMondo Cane

MONITOTULMONITOTULDREPTURILOR OMULUIDREPTURILOR OMULUI

Arestarea fondatorului „WikiLeaks”, JulianAssange, este o „prioritate” pentru adminis-tra]ia Trump, care \ncearc` s` lupte \mpo-triva divulg`rii de informa]ii sensibile, adeclarat joi ministrul american al Justi]iei,Jeff Sessions, potrivit AFP.

Mijloacele mass-media locale, care ci-teaz` responsabili americani, vorbesc despreinforma]ii ce ar indica faptul c` Washingto-nul ar fi pe punctul de a stabili capete deacuzare \n vederea arest`rii lui Assange.

„Ne vom intensifica eforturile [i am luatdeja m`suri \n privin]a scurgerilor" de in-forma]ii, a declarat Sessions \ntr-o conferin]`de pres`.

„Este un caz care dep`[e[te tot ceea cecuno[team eu", a spus ministrul Justi]iei,vorbind despre num`rul ridicat de scurgeride informa]ii.

„Avem profesioni[ti care sunt \n sistemulde securitate al SUA de mul]i ani [i care sunt[oca]i de num`rul scurgerilor, unele dintreele fiind extrem de grave", a ad`ugat el.„Vom \ncerca s` trimitem la \nchisoare anu-

mite persoane", a spus Sessions.ConformWashington Post, procurorii au redactat \nultimele s`pt`mâni o not` privind acuza]iile\mpotriva lui Assange [i \mpotriva unormembri ai WikiLeaks, care ar putea includecomplot, furt de bunuri ale statului [i\nc`lcarea legii federale privind spionajul.

|n vârst` de 45 de ani, Julian Assange esterefugiat \n Ambasada Ecuadorului de la Lon-dra din 2012, \n speran]a c` va sc`pa de unmandat de arestare european pentru unpresupus viol \n Suedia, acuza]ie pe care elo neag`.

Assange se teme c` va fi extr`dat \n SUA,unde risc` pedepse grele pentru publicarea\n 2010 de documente confiden]iale mili-tare [i diplomatice, \n special asupra r`zboa-ielor din Irak [i Afganistan.

Australianul a fost interogat la ambasad`la 14 [i 15 noiembrie \n acest caz de presu-pus viol care dateaz` din august 2010.

R`zvan R`zvan MARINESCUMARINESCU21 Aprilie 2017

ARESTAREA LUI JULIAN ASSANGEARESTAREA LUI JULIAN ASSANGE , , O PRIORITATE O PRIORITATE PENTRU ADMINISTRA}IA TRUMPPENTRU ADMINISTRA}IA TRUMP