" A D E V à R U L n u e s t e d i n c o l o d e N O I ! " Director, Teodor Abagiu * Informaþii * Opinii * Atitudini * * Anchete * Dezvãluiri * O b i e c t i v m e h e d i n þ e a n Scaneazã codul QR ºi descarcã GRATUIT Obiectiv mehedinþean în format electronic www.obiectiv-mehedinean.ro Anul XVIII Nr. 845 15 septembrie 2016 16 pagini * 1,00 leu Pentru al cincilea an consecutiv, cora ºi partenerii sãi sprijinã ºcolile din mediul rural, prin campania “ªcolile de la þarã” Liceul din Baia de Aramã, modernizat complet Noul an ºcolar 2016-2017 a început, în oraºul Baia de Aramã, într-o unitate de învãþãmânt complet modernizatã cu ajutorul fondurilor europene, câteva milioane de euro, bine gestionate, reuºind sã transforme un vechi liceu de provincie într-un campus ºcolar modern. Copii pot fi aduºi aici de la vârsta de 3 ani, la Grãdiniþã, ºi pot urma apoi toate treptele din sistemul educaþional, dupã Liceu putând sã se înscrie la ªcoala Postlicealã cu profil Sanitar înfiinþatã tot în cadrul Colegiului Tehnologic “Constantin Brâncoveanu” din Baia de Aramã. Viorel Nicolescu, administratorul Liceului, are motive de mândrie pentru cum a arãtat unitatea de învãþãmânt în prima zi a noului an ºcolar: Continuare în pag. 8 P A G I N A 5
Pentru al cincilea an consecutiv, cora ºipartenerii sãi sprijinã ºcolile din mediul rural,
prin campania “ªcolile de la þarã”
Liceul din Baia de Aramã, modernizat completNoul an ºcolar 2016-2017 a început, în oraºul Baia
de Aramã, într-o unitate de învãþãmânt completmodernizatã cu ajutorul fondurilor europene, câtevamilioane de euro, bine gestionate, reuºind sã transformeun vechi liceu de provincie într-un campus ºcolar modern. Copii pot fi aduºi aici de la vârsta de 3 ani, la Grãdiniþã, ºipot urma apoi toate treptele din sistemul educaþional, dupãLiceu putând sã se înscrie la ªcoala Postlicealã cu profilSanitar înfiinþatã tot în cadrul Colegiului Tehnologic“Constantin Brâncoveanu” din Baia de Aramã. Viorel Nicolescu, administratorul Liceului, are motive demândrie pentru cum a arãtat unitatea de învãþãmânt în primazi a noului an ºcolar: Continuare în pag. 8
PAGINA5
social - politicOBIECTIV mehedinþean 15 - 21. 09. 2016pag. 2
Editorial de Sorin Vidan
Pentru severineni, în acestemomente de toamnã incipientã, vagmelancolicã ºi cam cãlduroasã,problema numãrul unu, imediatã, oreprezintã de fapt trecerea cu bine aiernii. Nu pentru toþi, desigur. Nupentru cei care, locuind la case, aualte sisteme de încãlzire. Dar pentrumarea majoritate a severinenilor –
Ieºirea din impasnu mai vorbim de instituþii, de ºcolisau spitale racordate la vechiulsistem ºi dependente de celebrulagent termic – chestiunile acestealegate în mod specific de iarnã aufost ºi mai sunt poate motive deîngrijorare, justificate. Tot anul acesta am trãit cu aceastãteamã difuzã impregnând mentalulcolectivitãþii noastre. Tocmai de aceeae demnã de salutat solidaritateatranspoliticã ce s-a þesut uºor darsigur în jurul primarului MariusScreciu pe aceastã temã sensibilã. Nus-a mai vãzut de multã vreme pe lanoi o coagulare de politicieni altfelantagonici, un unison bine intenþionatºi, se pare, eficient, pentru a serezolva o problemã a comunitãþii. Poate fi începutul unei noi abordãri
în politica noastrã provincial, de bunaugur, cu atât mai necesarã cu cât nuprea mai avem mari “intrãri” pe laministere, de ani buni. Criza enormãdeclanºatã de disoluþia combinatuluide apã grea ºi a relaþiei cutermocentrala trebuia sã fie pusã într-o ecuaþie raþionalã înainte de toate,nu sã laºi o întreagã comunitateperplexã ºi neajutoratã, ºi, în plusdestul de lipsitã de exerciþiulsolidarizãrii la greu, din pãcate. Cãciacesta este adevãrul, trist în esenþalui, cã parcã ne încearcã tot mai desdezbinarea, aversiunea, atomizarea,individualismul obuz, când sunt înjoc cauze comune, probleme comune.
Am observat acest fenomenobscur cu ceva vreme în urmã, parcãun an sau doi, când aveau loc
proteste stradale ale salariaþilorR.A.A.N. – erau destui care nusimþeau nicio solidaritate curevendicãrile lor, cu nemulþumirilelor, considerând cã ani de zile aceºtiaau avut salarii mari, nu ca... restul.Era vorba, desigur, de frustrãri, uºorde înþeles, dar pe care trebuie mereusã le depãºim în numele anumitorvalori sau cauze generale.
Severinul poate cã nu se aflã încea mai bunã epocã a sa din punctde vedere economic, dimpotrivã,însã toate aceste obstacole, toateaceste dificultãþi – care nu sunt delocpuþine – ar trebui tratate cum amvãzut zilele acestea: cu solidaritate,stãruinþã ºi încredere.
E singura noastrã cale de a ieºidin impas.
Începutul anului ºcolar2016-2017 a fost marcat luni, 12septembrie, în toate unitãþile deînvãþãmânt din judeþ, prinorganizarea unor festivitãþi la carealãturi de profesori, elevi ºi pãrinþi,au participat reprezentanþi aiautoritãþilor publice locale ºi aiInspectoratului ªcolar Judeþean.Nu au lipsit nici poliþiºtii ºijandarmii, care i-au asigurat pecopii ºi pãrinþi de tot sprijinul lor. Prefectul judeþului Mehedinþi,Cristian Pavel, a participat lunidimineaþã la festivitatea de deschiderea noului an ºcolar la Colegiul NaþionalPedagogic „ªtefan Odobleja” dinDrobeta Turnu Severin. Dupã intonarea imnuluinaþional, prefectul Crist inelPavel a transmis un mesaj
elevilor ºi profesorilor: „Cu toþii ne amintim emoþiaprimei zile de ºcoalã, momentulreîntâlnirii colegilor, iar acum esterândul celor mai tineri dintre noi sãtrãiascã aceste experienþe minunateºi sã îºi croiascã propriul drum înviaþã. Pãrinþii, profesorii, autoritãþilepublice trebuie sã facã tot posibilulca experienþele acestor tineri pebãncile ºcolii sã fie dintre cele maiutile. Dragi elevi, am convingereacã sârguinþa ºi stãruinþa laînvãþãturã vor înscrie ºi acest anºcolar în bogata tradiþie a ºcoliimehedinþene. Tuturor vã dorescsã aveþi parte numai de bucuriiºi succese în anul ºcolar ce îºideschide porþile astãzi!”
Cancelaria PrefectuluiJudeþului Mehedinþi
Prefectul Cristian Pavel, a participat lafestivitatea de deschidere a noului an ºcolar laColegiul Naþional Pedagogic „ªtefan Odobleja
ABONAMENTE - prin Oficiile Poºtale. Poziþie de catalog: 12203
Cost abonament lunar: 4,00 lei + taxe poºtaleDIFUZARE prin DISTRIBUITORII
PARTICULARI
Drobeta Turnu - Severin,str. Orly nr. 82A
Mobil: 0722351161
Obiectivmehedinþean
www obiectiv-mehedintean.ro
Odata cu începerea noului anºcolar a avut loc ºi inaugurareaCampusului ªcolar din Baia deAramã. La eveniment au participatatât oficialitãþile locale,reprezentanþi ai Inspectoratuluiªcolar Mehedinþi, cât ºi
Campus ªcolar în Baia de Aramã
Biroul de presã
oficialitaþile judeþene. Subprefectuljudeþului dl. Andrei Stãniºoarã,prezent la eveniment, a declarat: “În prima zi de ºcoalã a fiecãruian, trãim bucuria ºi emoþia unuinou început, plin de speranþe ºiprovocãri. Începe, astãzi, un nou ande muncã susþinutã pentru elevi ºidascãli. Tuturor vã doresc un anºcolar plin de realizãri, sãnãtate,spor la toate, aºa încât peste un an,când, cu ajutorul BunuluiDumnezeu, vom fi iarãºi într-unastfel de moment, sã fim cu toþiimult mai bogaþi din punct de vederecultural ºi spiritual. Vã asigur,totodatã, cã Instituþia Prefectului vaveghea în permanenþã la bunulmers al procesului de învãþãmântdin judeþul Mehedinþi, pentru catoþi elevii sã beneficieze desiguranþã în ºcoli ºi de ºanseegale la educaþie”.
Marþi, 13 septembrie a.c., ca în întreaga þarã, ºi laDrobeta Turnu Severin s-a desfãºurat ceremonialul dedicatZilei Pompierilor din România, organizat de InspectoratulSituaþiilor de Urgenþã “DROBETA” Mehedinþi. Autoritãþile locale ºi judeþene, prezente la eveniment, auadresat cuvinte de apreciere la adresa pompierilormehedinþeni pentru devotamentul dovedit în acþiunideosebite. La rându-i, Comanda Inspectoratului i-a avansatîn grad pe ofiþerii ºi subofiþerii merituoºi, ºi a înmânat
certificate ºi diplome voluntarilor pomperi, dar ºireprezentanþilor Crucii Roºii Mehedinþi. La final, cei prezenþi pe esplanada Palatului CulturiiTeodor Costescu au urmãrit parada militarã ºi defilareatehnicii din dotare a Pompierilor mehedinþeni.
Prilej de bucurieduhovniceascã pentru credincioºiiparohiei Nicolae Bãlcescu dinEpiscopia Severinului ºi Strehaiei.Dupã o aºteptare de 117 ani înduminica dinaintea Înãlþãrii SfinteiCruci a avut loc slujba de sfinþire aprimei Biserici construite în acestsat. Biserica poartã hramulAdormirea Maicii Domnului ºi Sf.Irodion de la Lainici.La primele ore ale dimineþiicredincioºii satului NicolaeBãlcescu alãturi de pãrintele lorduhovnicesc Pãrintele Eliade Gãinãau întâmpinat pe PreasfinþitulPãrinte Nicodim care a oficiat aicialãturi de un sobor ales de preoþiºi diaconi Slujba de Sfinþire abisericii iar la finalul acesteia Sfântaºi Dumnezeiasca Liturghie înpridvorul Bisericii Nou sfinþite. Dupã mai multe încercãri deconstrucþie a bisericii eºuate, lainiþiativa IPS Nestor VornicescuMitropolitul de atunci al Olteniei,piatra de temelie a fost pusã la datade 21 octombrie 1991 de cãtrePreasfinþitul Pãrinte DamaschinSeverineanul, Episcop Vicar alArhiepiscopiei Craiovei. În anul1992 prin grija PC Pr. ParohGurbinã Virgil s-a turnat fundaþiaºi elevaþia sfântului lãcaº. Lucrãrileau sistat pânã în anul 2002 cândau fost continuate de cãtre actualulpreot Paroh Gãinã Eliade. Bisericas-a ridicat din cãrãmidã arsã, s-apus acoperiºul de lemn de brad cu
Sâmbãtã 10 septembrie2016 a fost sfinþitã Biserica cuhramul Sf. Ioan cel Nou de laSuceava din satul Runcºor comunaBala Judeþul Mehedinþi. SatulRuncºor este o filie a parohieiDîlma. Piatra de temelie a fost pusãla 1 iunie 2006 preot paroh fiindpãrintele Luca Diaconescu cel cares-a îngrijit de lucrãrile ce s-audesfãºurat la aceastã Sfântã Bisericã. Terenul pe care s-a construitsfânta Bisericã a fost donat defamiliile Mãrgeanu ºi Cerbulescuiar materialele pentru construcþieau fost donate de doamna NicolinaFlorescu din Târgu Jiu. Picturabisericii s-a realizat între anii 2014-2016 de cãtre pictorii Niculae ºiFlorica Vâlcu în tehnica Alseco cusprijinul familiei Cerbulescu dinsatul Rudina Comuna Bala. Întreaga suflare creºtineascã atrãit atmosfera de sãrbãtoareprilejuitã de popasul pastoral peaceste meleaguri al ÎntâistãtãtoruluiEparhiei Severinului ºi Strehaiei,Preasfinþitul Pãrinte Nicodim. Dis-de-dimineaþã, slujitoriiSfântului Altar, prezenþi la eveniment,au fãcut ultimele pregãtiri, subcoordonarea pãrintelui LucaDiaconescu. Astfel, a fost preparatãcompoziþia specialã numitãtârnosealã, a fost adusã apa detrandafir ºi s-au pus în rânduialãcele necesare sfinþirii. La venireaierarhului, preoþii ºi credincioºii auîntâmpinat arhipãstorul cu
A fost sfinþitã bisericadin localitatea
Nicolae Bãlcescu
A fost sfinþitã bisericade la Runcºor
învelitoare de þiglã, s-a tencuit ºifinisat interiorul ºi exteriorul, s-amontat pardoseala din marmurã,tocãrie din lemn ºi aluminiu cugeam termopan, s-au turnat aleiexterioare, s-a executatcatapeteasma de lemn de stejar decãtre meºteri de la SighetulMarmaþiei, s-a construit clopotniþãîn curtea Bisericii, s-au procurattoate cele necesare sfintelor slujbeºi s-a realizat împrejmuirea cu gardde piatrã ºi plasã metalicã.Pictura a fost realizatã între anii2008-2016 de cãtre pictorulNiculae Vâlcu în tehnica Fresco. La finalul slujbei a fost citit în faþacredincioºilor Actul de Sfinþire alBisericii de cãtre pãrinteleProtoiereu Constantin Brumar. La aleasa bucurie din ziua sfinþiriiau participat ºi preoþi fii ai satuluiNicolae Bãlcescu. Dintre aceºtiaamintim pe pãrintele ConstantinPãtuleanu profesor la Facultatea deTeologie din Bucureºti. Au fost acordate Hrisoave derecunoºtintã pentru ctitori ºidonatorii Sfintei Biserici. Pentru munca depusã în ogorulDomnului Pãrintele Eliade Gãinã aprimit rangul de Iconom Stavrofor. La final, toþi cei prezenþi autrecut prin sfântul altar pentru ase ruga ºi a sãruta cu evlavieSfânta Evanghelie, Sfânta Cruceºi Sfânta Masã.
tradiþionalul imn chiriarhal, primindfiecare alese binecuvântãri. Dupã slujba de sfinþire s-asãvârºit Sfânta ºi DumnezeiascaLiturghie, sãvârºitã în interiorullãcaºului de închinare. În cuvântul de învãþãturã,Preasfinþitul Pãrinte Nicodim amulþumit tuturor celor ce s-auimplicat în construcþia caseiDomnului, arãtând cã sfinþirea uneibiserici este unul dintre cele mai rareevenimente de la care nu trebuie sãlipseascã nici un creºtin. ,,...Bisericade aici s-a zidit în primul rând ladorinþa credincioºilor de a avea onou lãcaº de închinãciune. Aceastãdorinþã s-a împlinit acum. Bisericaaceasta va dãinui în acest locminunat ºi va sta mãrturiecredincioºilor ºi slujitorilor sfinteloraltare ºi nevoitorilor din stranelenoastre bisericeºti. Este moment debucurie în care se uitã toate greutãþileinerente unui astfel de demers. Acestsentiment anima acum sufleteletuturor…”, a spus PreasfinþitulPãrinte Episcop Nicodim. Târnosirea noii case a Domnuluiva rãmâne cu siguranþã înconºtiinþa credincioºilor. Pentrumunca depusã în ogorul DomnuluiPãrintele Luca Diaconescu a primitrangul de Iconom Stavrofor iarctitorilor ºi donatorilor li s-au oferitgramate de recunoºtinþã. La final, toþi cei prezenþi autrecut prin sfântul altar pentru ase ruga ºi a sãruta cu evlavieSfânta Evanghelie, Sfânta Cruceºi Sfânta Masã. paginã realizatã de pr. Viorel Vlãducu
Sãtenii din satul Menþii din Faþã, o aºezarela aproximativ 7 km de oraºul Strehaia, trãiesc deani buni un adevãrat coºmar. Este vorba desprepuntea care leagã satul de ºoºeaua principalã. Singura cale de acces cãtre localitate este o puntede lemn destul de fragilã ºi cu scânduri lipsã, careconstituie un pericol real pentru copiii ºi bãtrâniicare sunt nevoiþi sã ajungã la ªcoala generalã dincomuna Comanda ºi în oraºul Strehaia. Pãrinþiicopiilor sunt nevoiþi sã vinã cu ºcolarii de mânãpentru a traversa aceastã punte, deoarece mulþi copiiau cãzut de pe punte în râul Motru. Puntea devine impracticabilã atunci când suntinundaþii, pentru cã datoritã stãrii sale ºi apelorumflate ale râului Motru este imposibil sã fietraversatã, existând un pericol de înecare. Toatedemersurile pe care locuitorii satului Menþii din Faþãle-au fãcut cãtre fosta administraþie publicã localã aoraºului Strehaia, condusã de primarul SâmionBurcu, unitate administrativ-teritorialã de care
Pentru al cincilea an consecutiv, cora ºi partenerii sãi sprijinãºcolile din mediul rural, prin campania “ªcolile de la þarã”
În septembrie 2016, pentru al cincileaan consecutiv, cora ºi partenerii sãi deruleazãcampania «ªcolile de la þarã» cu scopul de asprijini instituþiile de învãþãmânt defavorizatedin mediul rural. La fel ca în anii trecuþi, 2% din veniturileîncasate din vânzarea produselor marcã proprie,alãturi de sumele oferite de partenerii cora vorfi folosiþi pentru achiziþionarea de rechizite ºimateriale didactice pentru copii. Prin acest program, cora susþine dreptulegal la educaþie al tuturor copiilor, indiferentde mediile ºi regiunile din care provin. «Astãzi a sunat clopoþelul, atât în unitãþile deînvãþãmânt cât ºi la cora Drobeta pentru a dãruighiozdane ºcolarilor din comunele Bala, ªiºeºti,Cãzãneºti ºi Bâlvãneºti. Bucuria ne-a fost maimare putând acoperi ºi nevoile elevilor din sateleunde greu poate ajunge o maºinã, zonele fiindde multe ori izolate, iar pãrinþii sunt deseorinevoiþi sã croiascã poteci micuþilor pânã la ºcolileunde strãbat distanþe lungi pe jos. Prin acþiuneanoastrã vrem sã încurajãm copiii sã meargã laºcoalã, sã înþeleagã cât de importante sunt studiileºi suntem siguri cã vor conºtientiza importanþaefortului depus pentru împlinirea viselor», adeclarat Gina Ofrim, directorul cora Drobeta. Astfel, în prima zi de ºcoalã, echipahipermarketului cora Drobeta a mers în ªcoliledin comunele Bâlvãneºti (Bâlvãneºti, Pârlageleºi Bâlvãneºtii de Jos), Cãzãneºti, ªiºeºti(inclusiv Noapteºa), Bala (cuprinde Rudina,
cora România, parte a grupului Louis Delhaize, este unul dintre cele mai dinamice branduri deretail. Prezent pe piaþa româneascã din 2003, grupul opereazã în prezent 11 hipermarketuri înBucureºti ºi în marile oraºe. În 2013, cora a lansat platforma cora.ro, fiind primul mare lanþcomercial cu livrare tip drive din România. Astãzi, reþeaua punctelor coradrive a fost extinsã lanivelul tuturor celor patru magazine din Capitalã. www.cora.ro e activ atât în Bucureºti cât ºi înConstanþa cu livrare în cele douã oraºe ºi în zonele limitrofe acestora. Filosofia cora România îiare în centru pe consumatori, cãrora le oferã produse ºi servicii de calitate, la preþuri accesibile.
Dâlma, Bala de Sus, Comãneºti, Crainici, Bala,Iubca) ºi a împãrþit 364 ghiozdane echipateelevilor din clasele primare. Hipermarketurile cora oferã în total 4.200de ghiozdane complet echipate ºcolilor
din mediul rural. Acþiunea «ªcolile de la þarã» face parte dinangajamentul companiei pe termen lung faþãde comunitãþile locale în care hipermarketurilecora îºi desfãºoarã activitatea.
Coºmarul locuitorilor satului Menþii din Faþãaparþine localitatea, pentru a se construi un pod stabil,au rãmas doar la nivel de promisiuni. Sãtenii sperãca, odatã cu alegerea unui nou primar al oraºuluiStrehaia, Giura Ion, problema acestei punþi descânduri instabile sã se rezolve, întrucât constituieun adevãrat pericol pentru cei care, zi de zi, suntnevoiþi sã o traverseze. O altã problemã a locuitorilor acestei localitãþiizolate o constituie transportul. Sãtenii ar dori ca laºosea sã existe posibilitatea creãrii unei staþii, pentruca aceºtia sã nu fie nevoiþi sã mergã fie pe jos 7 km,fie sã aºtepte ca cineva sã se îndure sã-i ducã cumaºina personalã la Strehaia. O posibilitate ar fi, înopinia sãtenilor, microbuzul ºcolar, care ar putea sãtransporte cel puþin oamenii bãtrâni ºi bolnavi. Deasemenea, locuitorii din satul Menþii din Faþã, carebeneficiazã de ajutorul social de alimente, ar dori caaceste alimente sã fie depozitate într-o comunã maiapropiatã, sau chiar în sat, pentru a nu se mai deplasapânã în oraºul Strehaia sã ridice aceste ajutoare.
* La debutul anului deînvãþãmânt 2016/2017, nu putea sãlipseascã, vorba aia, martie din post.Politicienii, adicã, aleºi sau numiþi,în fine, oameni croiþi, în mod serios,pe carierã, pe imagine, pe parvenirefacilã, în multe situaþii. Pânã la unpunct totul este de înþeles.Reprezentanþii autoritãþilor locale,care trebuie sã asigure - material,financiar – buna funcþionare aunitãþilor de învãþãmânt au tot dreptulsã fie prezenþi la festivitãþile ºcolaretradiþionale. Problemele apar atuncicând începe sã-i... mãnânce talentulde speach-man- i (am scris corect?).Adicã atunci când încep sã le deatârcoale veleitãþile retorico - oratorice.ªi nici cu astea nu ar fi o problemã,dacã speach-urile distinºilor nu s-arumfla precum pãsatul ºi n-ar ieºi dinlimitele strâmte ale evenimentului,când totul nu ar trebui decât sã sereducã la un repertoriu de urãri, dacãmã înþelegeþi ce vreau sã zic. Dacãoficialii s-ar opri aici, totul ar fi înregulã. Dar ce te faci când respectiviise erijeazã în îndrumãtori spirituali,dãtãtori de înþelepte sfaturi, înemiþãtori de maxime sau chiar încomentatori de politicã internã extremde prost mascaþi de încercãrilestângace, ºchioape, dar insistente dea deveni... subtili? Ei, ce te faci? Cumpoþi zdrobi între dinþi, de jenã, un
sictir încãrcat de scârbã? Cum, dacãbunul simþ elementar îþi impune sãnu strici emoþia evenimentului? * Ei, dar ai noºtri ca brazii adoptã,ca sã-i citãm pe rapsozii de peMureº ºi de pe Târnave, filosofiaextrem de eficientã a lui „mie, mie,mie, mie, mie nici cã-mi pasã,/ c-amea-i mai frumoasã ºi maidrãgãstoasã,/ mãi, mãi!” ºi bagãfãrã milã plugul retoric în urechileasistenþei. Astfel, îl poþi auzi peJulien Dacien Cioloº recomandândelevilor de primarã ºi de gimnaziusã nu vâneze neapãrat nota 10 ºi„titlurile” (aluzie mai mult decâtstrãvezie la amatorii de doctoratefãcute la repausul de searã, un felde „gura pãcãtosului...”) sau perecentul iubitor de capre negre dinMunþii Carpaþi dând pe gaura gurii,ca ºi cum nici usturoi n-ar fimâncat ºi nici gura nu i-ar miroside slanã râncedã, „cred cã dupãalegeri nu putem discuta decât deun guvern politic”. I-auzi brâul! Pãicine a venit, maistre, luat de þâfnade a avea „guvernul meu”, cuformula de maximã inspiraþietehnocratã, ca unicã soluþie desalvare a unei patrii, nu-i aºa,rãtãcite, dupã nu ºtiu ce dezastru...colectiv? Ghici cipercã (otrãvitoare)ce-i! Altminteri, omul urmãrea,prin aceastã manevrã, sã parã ca
nãscut din spuma mãrii, neatins devirusurile ucigãtoare ale politiciidâmboviþene ºi, prin urmare, sã iadistanþã, mãcar temporar, ºi de ceicare-l susþinuserã în alegeri. Dupãce toatã suflarea româneascã astrigat contra criminalei imposturitehnocrate, vine ºi dumnealui cu oopinie, nu-i aºa, de om simplu,„cred cã dupã alegeri nu putemdiscuta decât de un guvern politic”.Tehnocratizãm politica saupolitizãm tehnocraþia? Ei, da, cumsã nu! Acuzat de tot mai multe vocicã vrea sã eternizeze la putereguvernul tehnocrat dupã alegeriledin 11 decembrie, Iohannis, fãrã a-ºi asuma cumva vreoresponsabilitate, vrea acum sã nesugereze cã tot el vine cu soluþiasalvatoare ºi, pe deasupra,democraticã, altfel spus cã tot dela el va trebui sã luãm luminã. Oh,Doamne! Dar dacã asta este doar omanevrã a Dulapului Sãsesc de a-i politiza, pe ultima sutã, pe JulienCioloº ºi pe ai sãi tehnocraþi ºi ase „acoperi” astfel din toatepunctele de vedere? Bine, bine, dardumnealui, dupã o asemeneastratagemã este sigur cã-ºi vaputea duce la bun sfârºit mandatulla Cotroceni? Întrebãm ºi noi... * Preºedintele Francois Hollandea venit în vizitã de stat la Bucureºti –
prima dupã mai bine de 25 de ani, aunui ºef de stat francez - ºi a dat, laCotroceni, peste un vorbitor de limbãgermanã (subdialectul Mãrginime)nu de un, cum îi zice, aborigen. Nuºtim dacã, având în vedere, opiniageneralã a francezilor despre români,omul s-a bucurat sau nu. Pentru cã,pe de altã parte, cred, liderul francezcã s-a cam sãturat sã exersezegermana, date fiind vecinãtatea cueterna þarã vecinã ºi, de atâtea ori,adversarã, ºi convorbirile „cap încap” tot mai frecvente cu frau Merkel.Dincolo de declaraþiile amabildiplomatice, prin care, e drept,Hollande se detaºeazã de mârlãniilepredecesorului sãu cu urme de sângenomad, Sarkozy, este de subliniat cãaccentul acestei vizite importante acãzut pe interesele economicefranceze din România ºi destul depuþin asupra unor aspecte care ar fiinteresat în mod deosebit partearomânã. De pildã, în problemaadmiterii þãrii noastre în spaþiulSchengen. Aceste aspecte au fostdiscutate, cãpãtând finalmente formaunor promisiuni cât se poate de...diplomatice, dacã e sã ne raportãmla atitudinea consecvent ostilã aFranþei de pânã acum în aceastãsensibilã problemã. În rest? A maicãzut un motociclist din coloanaoficialã a preºedintelui francez (binecã n-a pãþit mare lucru ºi, mai ales,bine cã nu s-a aflat la comanda luiGabriel Oprea, cãci altfel cine ºtie ce-ar mai fi pãtimit Înaltul Beneficiar!),Holland l-a luat niþel în balon,(amical, desigur, cât se poate deamical) pe profesorul de fizicãIoihannis ºi... cam atât. * Duduia Clotilde Armand apoposit, la sfârºitul sãptãmâniitrecute, la Severin, pentru a fixa ºi aiciun nucleu al formaþiunii „pure ºidure” Uniunea Salvaþi România. Amauzit cã între fondatorii drobetani aiUSR s-ar afla numai persoane curatepolitic ºi care ºi-au probat curãþeniaprin tot felul de partide de buzunar,din care au plecat repede fiindcã nuau primit funcþii demne de curãþenialor. Ce sã mai zicem, România esteca ºi salvatã! Sã ne bucurãm...
Tehnocratizarea politicii sau politizarea tehnocraþiei?
INVITAÞIECu ocazia celei de-a XXIV-a ediþie a “Zilelor Europene
ale Patrimoniului”, Muzeul Regiunii Porþilor de Fier organizeazãvineri, 16 septembrie 2016, orele 1200, în cadrul PavilionuluiMultifuncþional din Str. Independenþei nr. 2, un colocviu avândca temã “Rolul determinant al comunitãþilor locale înactivitatea de definire ºi protejare a patrimoniului cultural”. Þinând cont de preocupãrile dumneavoastrã în acestdomeniu, vã invitãm sã participaþi la acest evenimentcultural, în cadrul cãruia vor fi abordate teme legate deimportanþa acestei zile, care oferã tuturor cetãþenilor apropiereafaþã de patrimoniul cultural, de apartenenþã a locuitorilor lavalorile þãrii, regiunii, oraºului ºi îmbogãþirea cunoaºteriidiversitãþii societãþii noastre, contribuind la o mai bunãînþelegere mutualã între cetãþeni. Prin aceastã acþiune dorim sã aducem în prim-planarhitectura ºi arta localã, meºteºugurile ºi tradiþiile, dar ºiapropierea cetãþenilor faþã de patrimoniul cultural.
Ionuþ Sibinescu s-a înscrisnu cu mult timp în urmã în ALDEMehedinþi. Dupã o perioadã de timpîn care a activat ca independent, IonuþSibinescu a decis sã se implice înpolitica localã. Spune cã a ales ALDEMehedinþi, deoarece acesta estepartidul în care crede cã se poateafirma, cã-ºi poate pune în valoarepotenþialul politic acumulat în toþi aniide când face politicã în judeþulMehedinþi. Înscrierea lui IonuþSibinescu în ALDE Mehedinþisurvine într-un moment în careaceastã formaþiune politicãtraverseazã o perioadã nu tocmaifastã. Insuccesul lamentabil de laalegerile locale din Drobeta TurnuSeverin a creat o mare nemulþumireîn cadrul celei mai importanteorganizaþii locale a partidului.Candidatul ALDE Mehedinþi pentru
funcþia de primar al municipiuluiDrobeta Turnu Severin a fostRomulus Vâlcu, care era ºicopreºedintele organizaþieimunicipale. ALDE a ratat intrarea înConsiliul Local Drobeta TurnuSeverin, iar în organizaþie a fostceva deranj, ca urmare a acesteiînfrângeri oarecum neaºteptate,întrucât atât Romulus Vâlcu, dar ºiîntregul partid erau convinºi cãpartidul nu va rata intrarea înlegislativul local. Înscrierea luiIonuþ Sibinescu în ALDE Mehedinþiar putea fi un real câºtig pentrupartid în municipiul Drobeta TurnuSeverin, pentru cã, practic,formaþiunea a rãmas descoperitã lanivelul liderului organizaþiei
municipale. Cât de mult însã se vaîntãri ALDE Mehedinþi cu IonuþSibinescu? Este o întrebare al cãreirãspuns este greu de apreciat înmomentul de faþã, deoarece depindece poziþie va ocupa în partid ºi cât demult se va implica în activitatea departid. Teoretic Ionuþ Sibinescu vinecu anvergura unui politician cuexperienþã, dar ºi cu zestrea celor3.000 de voturi obþinute ca ºi candidatindependent pentru ConsiliulJudeþean Mehedinþi la alegerile localedin vara acestui an. De asemenea,Ionuþ Sibinescu ar putea fi o piesãimportantã ºi în angrenajul organizaþieijudeþene, mai ales în perspectivaalegerilor parlamentare din lunadecembrie. Cu toate cã a înregistrat unscor slab la alegerile locale din datade 5 iunie, ALDE Mehedinþi a obþinutfuncþia de vicepreºedinte al Consiliului
Cât de mult se va întãri ALDE Mehedinþi cu Ionuþ Sibinescu?Judeþean prin Renata Nanciu, acest faptfiind posibil doar datoritã uneiînþelegeri cu PSD Mehedinþi, partidcare câºtigase majoritatea consilierilorjudeþeni. ALDE Mehedinþi a obþinut înurma votului doar doi consilierijudeþeni ºi trei primari comunali.
ªi-a asumat o candidaturãindependentã
Ionuþ Sibinescu era consilierjudeþean în funcþie în momentul în carea decis sã candideze pentru un noumandat. A avut însã proasta inspiraþiede a candida ca independent, crezândcã poate sã obþinã numãrul de voturinecesar pentru a-ºi pãstra mandatul.A desfãºurat o campanie electoralãsuficient de insistentã, bazându-seîndeosebi pe sprijinul tinerilor ºi penemulþumirile oamenilor faþã departidele politice. În cele din urmã apierdut, chiar dacã a primit foarte multevoturi pentru un candidat independent,aproximativ 3.000, ºi a devansat multepartide locale. ªi-a asumat cu toatã
Mircea Popescu
convingerea candidatura caindependent ºi, totodatã, riscul care adecurs din aceastã opþiune. Îi maitrebuiau câteva sute de voturi pentru arãmâne în continuare consilierjudeþean, însã a pierdut. IonuþSibinescu s-a afirmat politic în PDMehedinþi ºi a deþinut funcþia deconsilier judeþean în mai multemandate. În anul 2012 a fost alesconsilier judeþean pe lista M N MH,însã la puþin timp dupã alegeri a pãrãsitPDL Mehedinþi, alãturându-se PSDMehedinþi. Eºecul de la scrutinullocal, pe care de altfel ºi l-a asumat,putea avea consecinþe directeasupra carierei politice a lui IonuþSibinescu, un politician local carea crezut în capacitatea sa de aproduce o schimbare în politicamehedinþeanã. În ALDE Mehedinþi,Ionuþ Sibinescu îºi poate construio carierã politicã în mãsura în caredevine un lider, iar formaþiunea pecare o reprezintã are rezultate.
La începutul acesteisãptãmâni, în localitãþileSzazhalombatta ºi Budapesta dinUngaria a avut loc un importanteveniment cultural, în urma cãruiaa luat fiinþã „Asociaþia PatrimoniuluiPreistoric dunãrean”, acþiune la careau participat reprezentanþi aiautoritãþilor locale ºi ai unor instituþiimuzeale din România, Ungaria,Serbia ºi Croaþia.
În Ungaria s-a înfiinþat Asociaþia Patrimoniului preistoric dunãrean
La acest eveniment, din parteadelegaþiei judeþului nostru auparticipat reprezentanti aiConsiliului Judeþean Mehedinþi ºiMuzeului Regiunii Porþilor de Fier,instituþii care au devenit membrifondatori ai Asociaþiei. În urma alegerilor din cadrulAsociaþiei nou înfiinþate domnulNeagoe Marin Iulian, reprezentant alMuzeului Regiunii Porþilor de Fier a
fost desemnat a face parte dinConsiliul ºtiinþific al Asociaþiei. Principalul obiectiv al acestuieveniment a fost semnareaMemorandumului de Înþelegereprivind înfiinþarea „AsociaþieiPatrimoniului Preistoric dunãrean”. Asociaþia este o organizaþie non-profit pentru promovarea ºivalorificarea turisticã a patrimoniuluipreistoric danubian. Scopul
asociaþiei este cercetarea,conservarea ºi valorizareapatrimoniului culturilor preistoricedin regiunile partenere, precum ºipromovarea acestui patrimoniucultural în rândul publicului larg, prinintermediul unor programeeducaþionale, artistice ºi turistice. În plus, asociaþia sprijinãactivitãþile pentru cercetarea ºiconservarea siturilor arheologice. Managerul Muzeului RegiuniiPorþilor de Fier, doamna prof. drd.Doiniþa Mariana Chircu a subliniatimportanþa acestei iniþiative,concluzionând cã parteneriatulîncheiat între instituþiile muzeale dincele patru þãri amintite va contribui ladezvoltarea unei reþele culturale prinintermediul cãreia vor fi promovateactivitãþile de cercetare, conservare ºivalorizare a patrimoniului culturalpreistoric, precum ºi iniþierea deprograme educative ºi de promovarea turismului.
„Totul este schimbat ºi modernizat.Campusul ºcolar de aici e cel maimare din Mehedinþi, iar condiþiile pecare le oferim copiilor sunt unelefoarte bune. Ne-am ocupat deamenajarea laboratoarelor de chimie,fizicã ºi biologie, a celor deinformaticã, de amenajarea unuicãmin internat în care sã putem caza60 de elevi. Avem cantinã care sã îideserveascã ºi le asigurãm tuturorcondiþii moderne ºi civilizate pentrua învãþa. A fost o muncã uriaºã ca sãterminãm aproape totul la timp ºi sperca pãrinþii care îºi trimit copii aici sãaprecieze eforturile fãcute. Nu vã maispun cã în curtea liceului era o baltãuriaºã ori de câte ori ploua. Acum nuveþi mai vedea aºa ceva pentru cã amamenajat ºi acel spaþiu. Nu amreabilitat doar clãdirile, ne-am ocupatde tot ce trebuia pentru a schimba faþainstituþiei. Avem o Grãdiniþã cuprogram prelungit ºi o ªcoalãPostlicealã Sanitarã, aºa cã putemspune cã un elev care vine la noi lagrãdiniþã la 3 ani poate mult mai târziusã urmeze toate formele de
Liceul din Baia de Aramã, modernizat complet
învãþãmânt pânã la postlicealã,inclusiv”, spune administratorulViorel Nicolescu.
Pe lista investiþiilor realizate la Baiade Aramã se numãrã ºi un bloc cuzece garsoniere care sunt oferitegratuit dascãlilor care vin sã profesezeaici. Unii dintre ei fac naveta tocmaide la Drobeta Turnu Severin, adicãde la zeci de kilometri, iar vestea cãacum vor putea sã stea chiar în curtealiceului i-a bucurat nespus.
„E o oportunitate extraordinarã
pentru cã eu stau aici cu soþul meu.Eu predau limba ºi literatura românã,iar soþul meu este învãþãtor. Neplãteam naveta din banii noºtri, aºaputem sã stãm aici în timpulsãptãmânii ºi sã scãpãm de o mulþimede griji, iar condiþiile sunt foarte bune.Trebuie sã ne amenajãm singuribucãtãria ºi dormitorul, dar asta nue o problemã, suntem mulþumiþi cãscãpãm de navetã”, a spus IulianaSemenescu, unul dintre dascãlii cevor sta în garsonierele liceului.
Începând de luni PrimãriaBaia de Aramã le asigurã transportgratuit tuturor celor aproape 1.400 deelevi care frecventeazã diferitele formede învãþãmânt de aici, pãrinþii fiindscutiþi astfel ºi ei de grija banilorpentru navetã. Elevii sunt preluaþi dintoate satele ce aparþin de oraºulmehedinþean ºi aduºi la ore fixe laºcoalã, motivele de chiul dinpartea acestora fiind tot mai puþinede acum încolo.
Klaus Iohannis pare maiverde dupã vacanþa din aceastãvarã. Nu ºtiu de ce senzaþia este cãde multã vreme este în vacanþã, maiales dacã îi place sã cãlãtoreascã.Încã de când era primar de Sibiu,pentru cã dacã nu îþi place sãcãlãtoreºti ºi eºti ºi tipul leneº,atunci postul de preºedinte alstatului este cu adevãrat o povarã.L-am vedea pe Iohannis închistoatã ziua în biroul sãu de laCotroceni. Tot e bine cã umblã decolo - colo ºi nu rateazã nicio zi deconcediu, nicio vizitã oficialã,niciun dineu, cocktail sau Floridã.Este un preºedinte umblãtor ºi astae bine pentru familia sa, adicãpentru nevastã, pentru cã o sã vadãºi ea cât mai multe þãri ale lumii ºiAsia i-ar fi tare dragã, din câte sevorbeºte prin presa de cancan. Zilele trecute Klaus cel în Vacanþãl-a primit ºi pe preºedintele Franþei ºiau mâncat împreunã, au discutatdiscuþii ºi nu ne dãm seama ce câºtiga avut România de pe urma viziteirespective. Nu am auzit decât de cevacu Schengen. De parcã mai are vreovaloare Schengen-ul ãsta, de cândimigranþii intrã când vor ºi unde vor.Chestii flasce la preºedintele þãriinoastre. Nu am auzit de investiþii, deinvestitori, de ridicarea vizelor cu
Cine îi întrerupe vacanþa de cinci ani lui Iohannis?SUA ºi Canada, de vreun proiecteconomic sau politic împreunã cuFranþa, ceva durabil. Nimic. Româniae un fel de flaºnetã stricatã a UE. Edepãºitã, nimeni nu o ascultã. Dincând în când câte unul din Vest spunecã avem o þarã frumoasã, dar e ºi maifrumoasã cu mall-urile din Occident.ªi alte chestii de genul acesta. Klaus Iohannis s-a întors pentruscurt timp din vacanþã sã îlprimeascã pe preºedintele Franþei.Te ºi întrebi cum îºi întrerupeserviciu, pardon, vacanþa ºefulstatului nostru. Chiar este ºef destat, cã stã bine pe unde stã. A venitºi Hollande, a pãpat ceva ºi a plecat.Pânã la urmã trebuia sã mai aparãun ºef de stat mare ºi prinRomânia, cãci în ultimii ani au camocolit þãriºoara. Pânã la urmã,Franþa e pe primul loc la investiþiiîn România sau care o mai fi. Eprintre primele. Problema esenþialãnu o reprezintã faptul cã a venitºeful Franþei, ci drama prin care atrecut Klaus, când a fost obligat sãîºi întrerupã vacanþa de cinci ani ºisã îndeplineascã atâtea formalitãþiºi lucruri de corvoadã. Era mai binesã fi plecat neamþul în vizitã înFranþa. Dar poate cã în Franþa a maifost. Mergea un Madagascar, unBali, o Guinee, un Hawaii.
Te mai gândeºti oare prin cedramã o sã treacã ºeful statuluicând dupã cinci ani de vacanþãva trebui sã se despartã deCotroceni ºi de excursiile gratispe banii statului?Unde mai pui cãva beneficia ºi deo aeronavãproprie ºi SPP îiva amenaja unculcuº zburãtorpe cinste. Vomtrage cu toþii timpde un an, sã neachitãm taxele, sãachitãm costurilecu aeronavaprezidenþialã. Pânã acumIohannis nu are alte obiective, înafara faptului de a-ºi plimbanevasta pe banii statului timp decinci ani. Iar în cinci ani cam ai cevedea la nivel mondial. Klaus chiareste unul dintre cei mai fericiþipãmânteni, care vor avea ocazia sãvadã cum aratã planeta ºi sã ia ºisalariu pentru asta. Ca sã fim sinceri pânã la capãt,Guvernul tehnocrat i-a venitmãnuºã lui Iohannis pentru cã afost la fel de insipid ca el. Nu aieºit de pe autostradã, nu aderanjat somnul preºedintelui.PNL ºi PSD au mers ºi ele în
acelaºi trend: au luat o vacanþã deun an ºi au dormit liniºtite înparlament, cu þara pusã pe unpilot automat, dar incompetent.Poate cã Dacian era bun de expert
pe undeva, în niciun caz depremier. Poate cã i se potriveºteun post de ministru de externe,decât ce a fãcut pânã acum. Chiarar putea fi utilizat pe poziþiarespectivã în orice guvern. Ar fibun pe zona UE, mai ales dacã arreprezenta interesele României,sigur dacã i le va indica cinevasau le va stabili singur. Iohannisnu e capabil sã treacã dincolo devacanþa personalã de cinci ani ºisã deceleze interesele þãrii care l-a angajat ca preºedinte. Cine îiîntrerupe vacanþa de cinci ani luiIohannis? ªtefan Bãeºiu
VII-a, Sâmbãtã 17 septembrie 2016, ora 17.00 la Hotel «VENUS» din Slãnic Moldova, judeþul Bacãu
PROGRAM:Ora 17.00 – Deschiderea simpozionului / Întâlnire cu mass-media ºiprezentare de lucrãri / Ora 19.30 – Alocuþiuni / Închiderea lucrãrilor.CONTACT: [email protected][email protected] sau tel. 0332 437 107INTRAREA ÎN SALà ESTE LIBERÃ!SE TRANSMIT DIPLOME DE PARTICIPARE PERSOANELOR DINAUDITOR.(Trimiteþi fiºa de auditor ca sã putem scrie diplomele dinainte)Detalii: Invitaþia + regulamentul + toate documentele privinddesfãºurarea activitãþii.DAÞI CLIK-URI pe link-ul urmator / descãrcare prin wetransfer:https://we.tl/isuqx8BCx5SAU DE PE LINK: http://www.facebook.com/asociatia.vasilepogorVom confirma primirea lucrãrilor dupã descãrcarea de pe e-mail.Opþional, puteþi semna ºi parteneriatul la aceastã activitate.Nu trimiteþi nimic fizic: chitanþe, parteneriate, lucrãri printate, altele.Puneþi întrebãri înainte de a expedia plicuri, colete, altele. Mulþumim!Pentru orice situaþie vã rugãm sã vã adresaþi colectivului de organizarepe adresa de e-mail: [email protected][email protected] sau tel. 0332 437 107Vã aºteptãm cu drag !Cu multã stimã, Comitetul de organizareAsociaþia Cultural – ªtiinþificã „Vasile Pogor” Iaºi
“Frumoasa de pe apã”, aºacum mai este numitã capitala suedezã,se întinde pe 14 insule. Oraºul estemângâiat de briza uºoarã a mãrii, iarsoarele face sã strãluceascã într-un felaparte acoperiºurile de cupru înverzitede vreme... Arhitectura modernã ºicea clasicã, o mulþime de atracþii facdin Stockholm o destinaþie favoritãpentru iubitorii de frumos. Unul dintre cuvintele pe care veþiavea ocazia sã-l auziþi foarte des înSuedia este “tack” – mulþumesc.Suedezii sunt un popor extrem depoliticos, iar locuitorii Capitalei chiarexagereazã în aceastã privinþã. Cele mai multe clãdiri din parteaveche a oraºului, din Gamla Stan, aflatãpe insula Stadsholmen, dateazã încãde la începutul secolului al XIII-lea. Giganticul palat regal nu poate filocuit, acesta având mai mult un rolsimbolic. Familia regalã suedezãlocuieºte în castelul Drottningholm,situat ceva mai departe de centru. Storkyrkan este numele domului dinStockholm unde au loc încoronãrile; esteuna dintre cele mai vechi biserici ale oraºului.De asemenea, poþi face o vizitã la Tyskakyrkan – biserica comunitãþii germane, oclãdire reprezentativã pentru stilul baroc. O atracþie deosebitã asupra turiºtiloro reprezintã insula Riddarholmen! Aicivei avea plãcerea sã poþi privi ºi vizitapalatele nobililor, vechea clãdire aParlamentului, precum ºi o superbãbiserica ce poartã numele insulei. De aici, trecând peste podulStallbron, ajungi destul de uºor peinsula Helgeandsholmen. Incontestabil, atracþia acesteiinsule o reprezintã noua clãdire aParlamentului suedez. Cartierul Horrmalm este situat exactîn partea opusã centrului istoric aloraºului. Dacã îndrãgeºti stilulmodern, aici este locul în care te veisimþi minunat. Pe Dorttninggatan, înzona destinatã exclusiv traficuluipietonal, îþi poþi petrece timpul privindla tarabele colorate situate în jurul unuialt obiectiv turistic remarcabil:Sergels Torg. Aceastã piaþã este unloc preferat atât de tineri, cât ºi devârstnici. Spre sud, drumul te va duce spreparcul Kungstradgarden, iar dacã-l
Stockholm, oraºul celor 14 insulevei urma, spre impozantul GrandHotel. De aici, la numai o azvârliturãde bãþ se aflã Muzeul Naþional, unloc pe care ar fi pãcat sã-l ratezi. În Strommen, superbul golf aloraºului, vasele ancorate îþi dau unsentiment de vacanþã chiar dacãvremea nu este foarte plãcutã. Deasemenea, golful este ºi un excelentpunct de plecare spre insuleleSkeppsholmen ºi Kastellholmen. Peprima se gãseºte Muzeul de ArtãModernã, iar cea de-a douã este unadevãrat paradis natural. Casele burgheze de peStrandvagen ºi Dramaten – unuldintre cele mai renumite teatresuedeze, sunt principalele destinaþiipe care trebuie sã le ai la o plimbareprin elegantul cartier Ostermalm. Aicam obosit, nu-i aºa? Atunci credcã cel mai bine ar fi sã mergi peinsula Djurgarden. Este locul idealpentru odihnã ºi recreere. Dacã aide ales, alege varianta drumului cuferibotul care pleacã de laNybroplan. De ce tocmai rutaaceasta? Foarte simplu, pentru cãnumai aºa vei avea parte de cele maifrumoase imagini ºi cred cã þi-arpãrea tare rãu dacã le-ai pierde... maiales faþada cu totul specialã aMuzeului Vasa.
Cumpãrãturi În oraºul vechi din Gamla Stangãseºti o mulþime de ocazii de acumpãra suveniruri. În zona pietonalãde pe Drottningatan gãseºti osumedenie de magazine, buticuri, darºi tarabe. Incontestabil, cea mai maredintre toate, un soi de templu alcumpãrãturilor, este NordiskaKompaniet. Iar dacã doreºti sã aduciacasã specialitãþi suedeze, cred cã celmai nimerit loc este Markthalle depe Ostermalmstorg.
Gastronomie Specialitatea gastronomicãsuedezã este Gravad Lax, cu altecuvinte: somon marinat. Acesta,alãturi de Smorgasbord, un soi debufet foarte bogat în preparate dinpeºte ºi carne, sunt specialitãþilenaþionale ale suedezilor ºi þi lerecomandãm cu cãldurã. Dacã îþi doreºti sã vizitezi Stockholm,noi îþi propunem un city break în
perioada 21-24 octombrie, cu tarifeîncepând de la 225 euro de persoanã,tarif ce include biletul de avion dus-întors cu plecare din Bucureºti,compania Wizzair ºi cazarea într-ocamera dublã la superbul hotel
Courtyard by Marriott Stockholm 4*. Pentru a solicita oferta completã, vãrugãm sã ne scrieþi pe pagina oficialãde Facebook – Ava Travel sau vizitaþi-ne la sediul nostru din Str. Traian nr.85,lângã Banca Transilvania.
Parcursul leului dinperioada analizatã a fost unul deapreciere faþã de principalele valute,investitorii fiind interesaþi de activelecare oferã randamente ridicate. La sfârºitul perioadei marile burseale lumii ºi preþurile materiilor primeau cunoscut scãderi consistente, laaceastã contribuind ºi decizia BCEde a nu lua mãsuri suplimentare derelaxare monetarã, care permitobþinerea de „bani ieftini”. Raportul euro/leu a începutintervalul cu un curs al euro de4,4515 lei. Maximul atins a fost de4,4526 lei, iar la finalul perioadeimedia a fost anunþatã la 4,4501 lei,într-o ºedinþã în care tranzacþiile s-au realizat între 4,4450 ºi 4,4530 lei. În urmãtoarele zile este de aºteptatca euro sã se menþinã în jurul nouluiprag suport de la 4,45 lei. Totuºi,este posibil ca unii dintre strãiniicare au investit în titlurile de statromâneºti sã decidã sã iasã dinpiaþa specializatã, ceea ce ar puteareaduce euro la 4,46 leiUn raport al analiºtilor de la ING Bankestimeazã cã leul se va aprecia pânãla finalul acestui an în raport cu euroiar cursul ar putea scãdea pânã la 4,4lei, tendinþã care va continua ºi anulviitor. Aceºtia anticipeazã, deasemenea, creºterea economieiromâneºti în acest an, de la 4,2 la5,2%, ca urmare a cifrelor pesteaºteptãri privind evoluþia economieidin primele ºase luni ale anului. Cursul dolarului american a Radu Georgescu
Leul puncteazã în faþaprincipalelor valute
fluctuat între 3,9486 ºi 3,9601 lei iarla sfârºitul intervalului media a foststabilitã la 3,9669 lei, într-o ºedinþãîn care cotaþiile au fost cuprinseîntre 3,949 ºi 3,97 lei. Media monedei elveþiene, care a fosttranzacþionatã pe pieþele internaþionaleîntre 1,089 ºi 1,098 franci/euro, afluctuat între 4,0587 lei, minim alultimelor aproape patru luni, ºi 4,0862lei. Perioada s-a încheiat la 4,0661 lei,în condiþile unei creºteri a cererii defranci pe pieþele internaþionale. În perioada analizatã perecheaeuro/dolar a crescut cu 0,5%,cotaþiile fluctuând între 1,1141ºi 1,1313 dolari. Aprecierea euro a fost datoratãscãderii interesului investitorilorpentru dolar, în condiþiile în careaceºtia considerã cã Rezerva Federalãamericanã nu este interesatã sãmajoreze dobânda sa de politicãmonetarã în cursul acestei luni. La rândul ei, BCE a menþinut înºedinþa sa de politicã monetarãdobânda-cheie iar preºedintele ei,Mario Draghi, nu a lãsat de înþeles cãar urma o extindere a programului derelaxare cantitativã, ce ar urma sã seîncheie în martie viitor. Acesta aafirmat cã „politica noastrã (a BCE,n.red.) a fost extrem de eficientã.Transmiterea politicii noastremonetare n-a fost niciodatã mai bunã- când BCE schimbã dobânzile,efectele se propagã rapid în economie”. Analiza cuprinde perioada 6 – 13septembrie.
Sãptãmâna trecutã o partedin grupa de avansaþi ai cerculuide Judo s-au întrecut cu judoka din14 cluburi: 10 din România ºi 4 dinVidin, Montana, Niss ºi Serbia. Concursul s-a desfãºurat pe osingurã categorie de vârstã U12,masculin ºi feminin. Cei nouãjudoka strehãieni au avut oprestaþie bunã, reuºind sã urce pepodium, astfel: medalii de argint auobþinut: Rãducan Ana-Maria(cat.+57) ºi Crãcanã Alex ((27kg).Medalii de bronz au obþinut:
Judoka de la Palatul Copiilor - filiala Strehaia pepodium la cea de-a VII-a ediþie a concursuluiinternaþional de Judo - Cupa Calafatului
Ceaucã Maria -Liliana (32kg),Stîngã Andreea (29kg), VolosciucIulian (30kg), Marghescu Andrei(34kg), Filip Mihnea (46kg),Bologa Lucas (+50kg), AldescuMarian (50kg). Concursul a fost o bunãverificare înaintea desfãºurãrii laStrehaia a concursului de judoMemorialul “ConstantinGavrilescu”- ediþia a XVII-a, unconcurs dedicat micuþilor judoka ºicare va avea loc în luna octombriea anului curent. I.G.M.
Mircea Dumitru, a aprobat prinordin, metodologia privind
organizarea ºi desfãºurareaconcursului pentru ocuparea
funcþiilor de director ºi directoradjunct din unitãþile de
învãþãmânt preuniversitar. Documentul reglementeazãcondiþiile de ocupare a funcþiilor dedirector ºi director adjunct dinunitãþile de învãþãmântpreuniversitar, organizarea ºidesfãºurarea propriu-zisã aconcursului, respectiv numirea ºieliberarea din funcþie a directorilorºi directorilor adjuncþi din unitãþilede învãþãmânt preuniversitar. Pelângã unitãþile publice deînvãþãmânt preuniversitar,prevederile acestei metodologii seaplicã ºi unitãþilor de învãþãmântpreuniversitar particular autorizate/acreditate, respectiv centrelorjudeþene de resurse ºi asistenþãe d u c a þ i o n a l ã / C e n t r u l u iMunicipiului Bucureºti de Resurseºi Asistenþã Educaþionalã (CJRAE/CMBRAE) unitãþilor de învãþãmântspecial, centrelor ºcolare pentrueducaþie incluzivã, centrelorºcolare, centrelor de excelenþã,palatelor ºi cluburilor copiilor,cluburilor sportive ºcolare ºiPalatului Naþional al Copiilor. Concursul are douãcomponente: una naþionalã ºi unalocalã. Prima componentãpresupune susþinerea unei probescrise, care constã în rezolvareaîn maximum 120 de minute a unuitest-grilã cu itemi elaboraþi deMinisterul Educaþiei Naþionale ºiCercetãrii ªtiinþifice. Cu acestprilej vor fi evaluate aptitudinilecognitive ºi competenþelemanageriale ale candidaþilor,ambele cu o pondere de 50%.Ulterior, la nivelul comisiilorjudeþene ºi cu monitorizareaobservatorilor desemnaþi deminister, candidaþii vor susþinealte douã probe: analiza CV-ului(realizatã în plenul comisiei de
Startul concursului pentru ocuparea funcþiilor dedirector ºi director adjunct în ºcoli
concurs, în prezenþa candidatului,prin acordarea de puncte potrivitcriteriilor ºi punctajelor prevãzutede metodologie ºi pe bazadocumentelor din dosarul deînscriere care dovedesc celeafirmate în CV), respectiv interviuîn faþa comisiei de concurs, în carese apreciazã scrisoarea de intenþie,calitatea ºi susþinerea de cãtrecandidaþia ofertei manageriale ºi aunui plan operaþional pentru un an,cu o duratã de maximum 30 deminute, conform criteriilor ºipunctajelor din metodologie. Toateprobele sunt obligatorii.Pentru fiecare probã de concurspunctajul maxim este de 50 depuncte, iar punctajul minim depromovare a probei este de 35 depuncte. Sunt declaraþi „admiºi”candidaþii care au realizat unpunctaj de cel puþin 35 de punctepentru fiecare probã ºi dincumularea punctajelor celor treiprobe de concurs, un punctaj totalde cel puþin 105 puncte.Este declarat „promovat” laconcurs, candidatul „admis” carea obþinut cel mai mare punctaj total.În cazul egalitãþii de punctaj, estedeclarat „promovat” candidatul carea realizat cel mai mare punctaj laproba scrisã. Dacã ºi în aceastãsituaþie egalitatea se pãstreazã,pentru unitãþile de învãþãmânt cufiliera tehnologicã, este declarat„promovat” candidatul care este despecialitate: inginer, economist,medic etc., dupã caz, iar la filieravocaþionalã, cel care arespecialitatea corespunzãtoareprofilului predominant al unitãþii deînvãþãmânt, iar pentru celelalteunitãþi de învãþãmânt este declarat„promovat” candidatul care a realizatcel mai mare punctaj la proba deinterviu. Dacã ºi în aceastã situaþieegalitatea persistã, este declarat„promovat” candidatul care a realizatcel mai mare punctaj la proba deevaluare a Curriculumului Vitae. Funcþiile de director ºi dedirector adjunct vacante pentruconcurs vor fi anunþate de
inspectoratele ºcolare judeþene înpresa localã ºi centralã, precum ºipe site-ul propriu, cu cel puþin 30de zile calendaristice înainte deprima zi a sesiunii de concurs.Dacã o persoanã doreºte sãcandideze pentru funcþia dedirector sau de director adjunctla mai multe unitãþ i deînvãþãmânt, aceasta trebuie sãdepunã cereri distinct pentrufiecare funcþie, respectiv pentrufiecare unitate de învãþãmântpentru care candideazã.Se pot înscrie la concurscandidaþi i care îndeplinesccumulativ urmãtoarele condiþii:a) au absolvit cu diplomã delicenþã/absolvire studiiuniversitare, respectiv, în cazulconcursului de ocupare a funcþieide director în grãdiniþe sau dedirector adjunct din unitãþi deînvãþãmânt, studii universitarepedagogice/de institutori ori auabsolvit cu diplomã de licenþã/absolvire studii universitare;b) fac parte din Corpul naþionalde experþi în managementeducaþional;c) sunt titulari în învãþãmântulpreuniversitar, având încheiatcontract de muncã pe perioadãnedeterminatã, au cel puþin graduldidactic II sau titlul ºtiinþific dedoctor în domeniul în care îºidesfãºoarã activitatea;d). dovedesc calitãþi profesionale,manageriale ºi morale, reflectateprin calificativele „Foarte bine”,primite în ultimii 4 ani ºcolarilucraþi efectiv la catedrã în funcþiididactice sau în funcþii deconducere din unitãþi deînvãþãmânt/inspectorate ºcolare/casele corpului didactic/PalatulNaþional al Copiilor/MinisterulEducaþiei Naþionale ºi Cercetãriiªtiinþifice ori în funcþii deîndrumare ºi control dininspectorate ºcolare/ funcþii despecialitate specifice MinisterulEducaþiei Naþionale ºi Cercetãriiªtiinþifice, indiferent de perioadaîn care ºi-au desfãºurat activitatea;
e) nu au fost sancþionaþi disciplinarîn ultimii 4 ani ºcolari anteriori anuluidesfãºurãrii concursului, lucraþiefectiv la catedrã, în funcþii didacticesau în funcþii de conducere dinunitãþi de învãþãmânt/inspectorateºcolare/casele corpului didactic/Palatul Naþional al Copiilor/Ministerul Educaþiei Naþionale ºiCercetãrii ªtiinþifice ori în funcþii deîndrumare ºi control dininspectorate ºcolare/funcþii despecialitate specifice în MinisterulEducaþiei Naþionale ºi Cercetãriiªtiinþifice, indiferent de perioada încare ºi-au desfãºurat activitatea;f) nu au fost lipsiþi de dreptul de aocupa o funcþie de conducere înînvãþãmânt prin hotãrârejudecãtoreascã definitivã decondamnare penalã;g) sunt apþi din punct de vederemedical pentru îndeplinireafuncþiei;h) nu au avut statutul de „lucrãtoral Securitãþii” sau „colaboratoral Securitãþii”. Conform deciziei MinisteruluiEducaþiei, dosarele de concurs vorfi depuse electronic pe platformainformaticã dedicatã, în perioada 13septembrie - 2 octombrie, potrivitProcedurii de înscriere electronicã,disponibilã pe site-ulinspectoratului ºcolar judeþean.Proba scrisã va avea loc în data de12 octombrie. Interviul ºi evaluareaCV-ului se vor desfãºura în perioada17 octombrie - 17 noiembrie.Afiºarea rezultatelor concursuluieste programatã în data de 18noiembrie , fiind urmatã de operioadã alocatã depuneriicontestaþiilor: 21-23 noiembrie.Soluþionarea contestaþiilor ºi afiºarearezultatelor finale sunt prevãzutepentru intervalul 24 noiembrie - 9decembrie 2016. Ultima etapã aconcursului - validarea în consiliulde administraþie al inspectoratuluiºcolar a rezultatelor finale ºitransmiterea acestora la minister –este programatã în data de 16decembrie 2016.
BIROUL DE COMUNICARE
Zodia Berbec(21 Martie - 20 Aprilie)
Este o sãptãmânã extrem de solicitantã atât fizic,cât ºi mental. Te implici foarte mult la serviciu ºiîþi dedici tot timpul pentru a duce la bun sfârºitniºte proiecte. Totuºi, dacã nu ai un termen limitã,încearcã sã adopþi o atitudine mai detaºatã pentrucã altfel vei ajunge epuizatã la final de sãptãmânã.Primeºti vizita unei rude apropiate, care are nevoiede sfatul tãu în luarea unei decizii.
Zodia Taur(21 Aprilie - 20 Mai)
Te bucuri în aceastã sãptãmânã de o tandreþereconfortantã. Partenerul de viaþã e decis sã te asculteºi sã te rãsfeþe cât mai mult. Profitã de aceste momente.Astrele îþi pregãtesc mai multe surprize plãcute în planfinanciar, unde ai putea primi o suplimentare salarialãsau un venit neaºteptat dintr-o tranzacþie. Spre sfârºitulsãptãmânii vei primi numeroase invitaþii la petrecerisau la evenimente de galã.
Zodia Gemeni(22 Mai - 21 Iunie)
Încearcã în aceastã sãptãmânã sã vezi parteaplinã a paharului. Ocupã-te mai mult de lucrurilecare þine de munca de creaþie. Altfel, riºti sã încurciborcanele, pentru cã eºti foarte liberã în limbajiºi poþi spune lucruri pe care sã le regreþi. Oproblemã de sãnãtate mai veche îþi dã bãtãi decap, dar nu sunt motive sã te alarmezi. În weekend,faci o vizitã unui rude sau unei prietene.
Zodia Rac(22 Iunie - 22 Iulie)
Familia îþi va cere sã te implici mai mult, sã teocupi de anumite obligaþii pe care le-ai tot ignorat.Asta deºi ºi la serviciu ai multã treabã ºi eºti stresatãcã nu apuci sã îþi pui la punct o prezentare de caredepinde viitorul tãu profesional. Vei avea tendinþãsã cheltui foarte mulþi bani pe parcursul acestorzile. Încearcã sã gãseºti ºi activitãþi ceva mairelaxante, pentru cã altfel ai sã clachezi.
Zodia Leu(23 Iulie - 22 August)
Nu e o sãptãmânã uºoarã. Te vezi forþatã deîmprejurãri sã iei asupra ta mai multe sarcinidecât þi-ai fi dorit. Tu continuã în acelaºi ritmsusþinut ºi în curând se vor vedea ºi rezultateleconcrete! Financiare. Poate chiar la sfârºitulsãptãmânii vei culege roadele. O persoanã pecare nu ai mai vãzut-o de ceva vreme apare prinpreajma ta, iar prezenþa ei îþi dã fiori. Nu ºtiidacã sã îi faci sau nu loc iar în viaþa ta.
Zodia Fecioarã(23 August - 22 Septembrie)
Flirtezi din greu sãptãmâna aceasta, dar nu preapot rezista farmecelor tale. Atenþie, totuºi, cãciaceastã atitudine þi-ar putea aduce ºi necazuri.Visezi la o vacanþã de vis, însã trebuie sã te trezeºtila realitate, cãci programul încãrcat pe care îl veiavea la muncã te va impiedica sã îþi faci ºi alteplanuri. Când nu mai faci faþã unor situaþii nuezita sã ceri ajutorul cuiva apropiat.
Zodia Balanþã(23 Septembrie - 22 Octombrie)
Cele mai importante evenimente se vorpetrece în familie ºi vor fi legate de casa. Þi-aiputea negocia sãptãmâna aceasta ºi o creºteresalarialã, însã banii nu îi vei primi prea curând,aºa cã va trebui sã te pui la punct cu situaþiafinanciarã. Începe sã reduci din cheltuieli. Suntmomente în care îþi pierzi concentrarea, dartrebuie sã îþi revii rapid cu picioarele pe pãmânt.
Zodia Scorpion(23 Octombrie - 21 Noiembrie)
Vei avea destul de mult de lucru în aceastãsãptãmânã, dar creativitatea ºi intuiþia taproverbialã vor funcþiona la cote înalte, aºa cã nutrebuie sã îþi faci niciun fel de probleme. Insistãmai ales în finalizarea proiectelor mai vechi. Doarla colegii intriganþi, care cautã nod în papurãpentru orice, va trebui sã fii foarte atentã. Acasãapar unele tensiuni ºi totul pleacã de la bani.
Zodia Sãgetãtor(22 Noiembrie - 21 Decembrie)
Cu entuziasmul ºi ambiþia la cote înalte, simþi cãnimeni ºi nimic nu te poate opri din ceea ce þi-aipropus. ªi pentru cã întrevezi posibilitãþi de a avansaîn carierã, plusezi. Vei avea de lucru cu instituþiile,vei face multe drumuri în interes personal. Este posibilsã fie vorba despre clarificarea unor probleme legatede niºte documente personale. Comunicareaexcelentã cu partenerul, rudele ºi vecinii.
Zodia Capricorn(22 Decembrie - 19 Ianuarie)
Te strãduieºti sã pui bazele unei noi colaborãri,însã problemele personale te împiedicã sã vezilucrurile limpede. Nu este o sãptãmânã bunã pentrua lua decizii importante sau pentru a semnadocumente. De niciun fel. Zilele acestea este unmoment prielnic sã-þi faci planuri de vacanþã ºi sã-þistabileºti prioritãþile pentru perioada urmãtoare. Poþiface deja niºte rezervãri pentru vacanþa de iarnã.
Zodia Vãrsãtor(20 Ianuarie - 18 Februarie)
Deºi nu este o perioadã foarte bunã pentru tinedin punct de vedere financiar, se pare cã vei primitot felul de invitaþii pe care nu le vei putea refuza.Mãcar de starea de spirit nu te poþi plânge.Intuiþia te va ghida cãtre momentul ºi locul încare poþi beneficia de o oportunitate financiarãnesperatã. Compania unor persoane mai tineredecât tine te face sã te simþi mai bine ºi s-arputea sã întâlneºti pe cineva interesant.
Zodia Peºti(19 Februarie - 20 Martie)
E o sãptãmânã în care nu ai nicio ºansã sã teplictiseºti. Te deplasezi în interes de serviciu,pleci în delegaþii, la cursuri de formareprofesionalã, numai acasã nu stai. Chiar ºi aºa,este o perioadã propice pentru a face planuri deviitor cu persoana iubitã. Evitã însã discuþiileaprinse, acestea ar putea duce la rostirea unorcuvinte pe care sã le regreþi mai târziu.
La propunerea Senatelor universitãþilor deactualizare/reorganizare a programelor de studiide master în concordanþã cu cerinþele angajatorilorºi solicitãrile beneficiarilor, Guvernul a completatHG 402/2016 privind domeniile ºi programele destudii universitare de master acreditate ºi numãrulmaxim de studenþi ce pot fi ºcolarizaþi în anuluniversitar 2016 – 2017, cu domenii ºi programede studii universitare de master acreditate înperioada ianuarie-august 2016. Potrivit actului normativ, în cazul a 31 deuniversitãþi din sistemul naþional de învãþãmântsuperior au fost aprobate urmãtoarele modificãri:
64 de programe de studii de master noi, acreditate în anul universitar 2016-2017- 64 programe de studii universitare de master noi;- modificarea denumirii a 3 programe de studiiuniversitare de master;- modificarea capacitãþii de ºcolarizare pentru 1domeniu de studii universitare de master. Hotãtârea adoptatã astãzi de Guvern respectãangajamentele asumate de România în cadrulStrategiei Europa 2020. De asemenea, actulnormativ respectã recomandãrile Cadrului strategic- Educaþie ºi formare profesionalã 2020 referitoarela asigurarea accesului ºi participãrii înînvãþãmântul superior, îmbunãtãþirea calitãþii ºieficienþei educaþiei ºi formãrii universitare,
dobândirea de competenþe necesare pentruocuparea unui loc de muncã, stimularea creativitãþiiºi inovãrii, asigurarea competitivitãþii ºi promovareaexcelenþei, încurajarea mobilitãþilor studenþeºti etc. Totodatã, documentul a fost discutat cuinstituþiile de învãþãmânt superior ºi Comisia deDialog Social ºi a fost înaintat spre analizã ºi avizarela Consiliul Naþional al Rectorilor, Agenþia Românãde Asigurare a Calitãþii în Învãþãmântul Superior ºiministerele implicate: Ministerul Muncii, Familiei,Protecþiei Sociale ºi Persoanelor Vârstnice ºiMinisterul Justiþiei.
În perioada 09-11.09.2016 la Sibiu s-a desfãºurat a - XXII –a ediþie a TurneuluiInternaþional “Cupa Temerarul’’ care a adunatla start 223 sportivi cadeþi U18 ºi juniori/seniori de la 40 de cluburi din: ROU, CRO,HUN, ITA, POL, UKR, ARM, Rep. MLD. CSM Drobeta a participat la aceastã competiþiede verificare cu sportivii consacraþi pe acestevârste care au confirmat cã sunt în graficul depregãtire ºi s-au clasat dupã cum urmeazã: Loc I- COVACIU Iasmina -44 kg U18- NECULA Lorena -70 kg U18 Loc II- MICULA Ramona -57 kg U18-TÃTAR Krisztina -48 kg Jun/sen Loc III- STROE Ana Maria -44 kg U18- BORTOª Andreea -57 kg U18 Loc V- CHICIN Alexandru -66 kg U18 Loc VII- SUCILà Cristian -46 kg U18 Rezultatele de la individual au strâns puncteîn clasamentul pe echipe ºi la sfârºitulcompetiþiei CSM Drobeta s-a clasat pe loculV din cele 40 echipe participante. Competiþie reuºitã cu meciuri strânse ºi de folosîn pregãtirea cadeþilor care vor avea de înfruntatFinala Campionatului Naþional de Ne-Waza(lupta la sol din Judo) din urmãtoarea perioadã.
Lena STEREA,Purtãtor de cuvânt al CSM
Drobeta Turnu Severin
La Sibiu s-adesfãºurat
“Cupa Temerarul’’
Pe data de 10 septembrie 2016 a avut locîn Drobeta Turnu Severin, la Sala Polivalentã,concursul memorial „Dan Cãtãlin Puicea” laKarate, comemorând astfel un an de la dispariþiamaestrului emerit, antrenorului ºi omului DanCãtãlin Puicea, creatorul a mai multor generaþiide sportivi ce au reprezentat Drobeta TurnuSeverin ºi România cu cinste. Competiþia a adusla start 130 de sportive din mai multe oraºe aleþãrii, practicanþi de Karate, stilul Wado-Ryu ºiShotokan, acest memorial fiind unul interstiluri,sportivi din Drobeta Turnu Severin (cluburileGrifonis Wadokai, ªtiinþa, Renkikai), Petroºani(Sport Club Masibo), Craiova (Teuro Kono, Liceulcu Program Sportiv “Petrache Triºcu” ºi Bushi).Din partea Federaþiei Române de Karate, organismafiliat World Karate Federation, singura federaþiemondialã afiliatã C.I.O., au participat domniiOctavian Amzulescu (preºedinte) ºi Adrian Ghinea(director sportiv al Federaþiei), care au þinut sãomagieze memoria ºi activitatea celui ce a fostSensei Dan Cãtãlin Puicea, pionier al stilului deKarate Wado-Ryu în România. Din partea Direcþiei
Sala Polivalentã a gãzduit concursulmemorial „Dan Cãtãlin Puicea” la Karate
Judeþene pentru Tineret ºi Sport a fost prezentãdoamna Doina Dobre, DJTS fiind, alãturi dePrimãria Drobeta Turnu Severin sprijinitoriiacestei competiþii ce se vrea continuatã, cea din2016 fiind doar prima ediþie. La aceastã competiþie sportivii severineni au avuto comportare exemplarã, cinstind memoria luiSensei Puicea cu numai puþin de 72 de medalii:Grifonis Wadokai (antrenor Sensei Ion Popa) -14 aur, 15 argint, 11 bronz;ªtiinþa Drobeta Turnu Severin (antrenorGabriel Dobrescu)- 3 aur, 8 argint, 19 bronz;Renkikai Drobeta Turnu Severin (antrenor JanBlujdea)- 1 aur, 1 argint. Organizatorul acestui concurs memorial,clubul Grifonis Wadokai Drobeta Turnu Severin,sperã cã frumoasa tradiþie începutã de SenseiDan Cãtãlin Puicea va fi continuatã, cã, înperspectiva J.O. Tokyo 2020, acolo undeKarate-ul a fost introdus în programul acestorjocuri, Drobeta Turnu-Severin va putea sã ofereloturilor olimpice sportivi de valoare.Mulþumim tuturor celor ce s-au implicat, mass-
mediei severinene pentruatenþia acordatã, Primãriei ºiD.J.T.S. pentru sprijinul acordat,Consiliului Judeþean ºi celLocal din Drobeta TurnuSeverin, precum ºi sponsorilorce au fost alãturi de noi, sperândcã ne vom putea întâlni an dean pentru a ne aduce aminte deceea ce ne-a lãsat moºtenireSensei Dan Cãtãlin Puicea.
Biroul de presã ºi relaþia cumass-media al clubului GrifonisWadokai Drobeta Turnu Severin
Coordonator: Cristian Isop
Universitatea din Craiova,Facultatea de Mecanicã, Departament IMST
din Drobeta Turnu SEVERIN organizeazã admitere înseptembrie 2016 la ciclu de Licenþã la 4 specializãri ºi la ciclude Master la trei specializãri.
Ciclu Licenþã: Ingineria ºi Protecþia Mediului în Industrie,Inginerie Economicã Industrialã, Ingineria Sudãrii, Navigaþie ºiTransport Maritim ºi Fluvial pe un numãr de 100 de locuri dincare 27 fãrã taxã. Înscrierile se fac în perioada 02 – 17 septembrie 2016 pebazã de dosar.
Ciclu Master: Ingineria ºi Managementul Calitãþii,Managementul Sistemelor Logistice, Managementul Mediuluiºi Energie Durabilã, pe un numãr de 150 de locuri din care 64fãrã taxã. Înscrierile se fac în perioada 04 – 20 septembrie 2016.
Echipele municipiilorDrobeta Turnu Severin ºi Orºovanu s-au ridicat la nivelulaºteptãrilor, în prima etapã a Ligiia IV-a Mehedinþi. Pe StadionulTermo, ACS Drobeta a remizat cuCS Dunãrea Pristol, scor 0-0.Echipa severineanã putea câºtiga
pe final, dar a trimis balonul înbarã, spre dezamãgirea celor 100de spectatori aflaþi în tribune. ”Eun nou început pentru fotbalulseverinean. Avem o echipã
Orºova n-a mai fãcut valuri Campionatul Balcanic de canotaj pentru juniori, desfãºurat la Kastoria,în Grecia, a adus 20 de medalii, dintre care 12 de aur, pentru România.Rezultatele au plasat delegaþia þãrii noastre pe primul loc în clasamentulgeneral, podiumul fiind completat de Grecia (7 medalii de aur, 10 de argintºi 4 de bronz) ºi Turcia (2 medalii de aur, 1 de argint ºi 7 de bronz).România a deplasat la Kastoria un lot format din 42 de juniori, 17 lafeminin ºi 25 la masculin. Dintre aceºtia, 7 sunt legitimaþi la CSS Orºova:Ancuþa Bodnar, Roxana Anghel, Mãdãlina Moroºan, Mihai Þigãnescu,ªtefan Berariu, Alexandru Mihai ºi Andrei Maliº. Aceºtia s-au regãsit în 4dintre ambarcaþiunile care au urcat pe prima treaptã a podiumului. Aurula fost aduºi de sportivii de la Orºova în probele de 4 rame ºi 8+1, atât lamasculin, cât ºi la feminin. “România a dominat clar Balcaniada din acestan. Din pãcate, CSS Orºova n-a avut decât 7 sportivi în lotul naþional, iaranul viitor vor fi ºi mai puþini, fiindcã nu s-au mai fãcut selecþii riguroase.Mã bucur cã toþi elevii de la Orºova au luat medalii: 4 au fost de aur ºi unade argint. În anii trecuþi, majoritatea medaliilor erau obþinute de junioriide la Orºova”, a spus antrenoarea Mariana Maliº.
Pandurii cautã un nou succes Dupã victoria cu 3-1, de la Mediaº, CS Pandurii Târgu Jiu întâlneºteASA Târgu Mureº, vineri, de la ora 20:30, pe Stadionul Municipal dinDrobeta Turnu Severin. Runda precedentã, ardelenii au obþinut primulsucces din acest sezon, scor 2-1 cu Dinamo Bucureºti. Pentru echipaantrenatã de Ioan Andone, a fost primul eºec stagional. Dupã acesterezultate, CS Pandurii Târgu Jiu (locul 5) ºi CS Dinamo Bucureºti (locul4) au devenit vecine de clasament, ambele având 12 puncte.
Inter Crãguieºti, Unirea Gârla Mare ºi AS Corlãþel au marcatcâte ºapte goluri în partidele disputate în etapa a II-a a Ligii a V-aMehedinþi. La Floreºti, Inter Crãguieºti s-a impus cu scorul de 7-0 ºiare punctaj maxim dupã 2 runde. Oaspeþii au condus cu 3-0 lapauzã ºi au mai marcat de încã patru ori în ultimele 20 de minute,dupã ce portarul echipei-gazdã a fost eliminat pentru fault în posturã
de ultim apãrãtor, iarîntre buturi a intratunul dintre jucãtoriide câmp. Tot cu 7-0 de trecut,dar pe propriul teren, atrecut ºi Unirea GârlaMare, de debutanta ASObîrºia de Câmp.Victoria s-a conturatîncã din minutul 25,când gazdeleconducea deja cu 4-0. Cele mai multegoluri s-au marcat înpartida AS Corlãþel -Voinþa Opriºor, scor 7-3. La pauzã, rezultatulera 5-2!
Restart greºit pentruDierna ºi Drobeta
formatã din mulþi juniori, mulþidintre ei fiind elevi la Liceulªerban Cioculescu, dar avem înlot ºi 3-4 jucãtori cu experienþã.Sperãm sã îi ajutãm sã creascãîn valoare pe aceºti copii. Ca oriceînceput, a fost mai greu, dar, uºor-uºor, încercãm sã formãm o chipã
competitivã”, a spus antrenorul-jucãtor Relu Þurai.
Revenitã, dupã o pauzã de 6 ani,în campionatul judeþean de fotbal,AS Dierna Orºova a fost învinsã cu
2-0 în deplasarea de la Strehaia.Claudiu Topalã (’51) ºi Andrei
Mãtuºoiu (’86) au marcat pentruechipa preluatã de Mircea Danciu,care a devenit primul lider al Ligii aIV-a. Cu 1-0 a dispus AS Corcovade Viitorul Cujmir, prin golul luiEduard Tiþa, din prelungirile partidei.Din minutul 8, gazdele au jucat în
inferioritate, dupã eliminarea luiGheorghiþã Truºconiu, pentru atac
periculos. Tot la diferenþã de ungol, dar cu 3-2, a trecut Viitorulªimian de Recolta Dãnceu, prinreuºitele lui MãdãlinMãtãsãreanu (‘8) ºi Eusebiu Firu(’51, ’74), respectiv Robert Þogoe
(’82) ºi Cristian Boboescu (’87). Întãritã cu câþiva jucãtori de ladefuncta Panduri i Cerneþ i ,echipa din ªimian sperã într-oclasare pe podium, dupã ce aîncheiat sezonul precedent pelocul al VI-lea.
Sub spectrul cifrei 7
AS Dierna Orºova
ACS Drobeta
M. O.
M. O.
M. O.
M. O.
Liga a V-a - Etapa a II-aViitorul Floreºti - Inter Crãguieºti 0-7Unirea Gârla Mare - AS Obîrºia de Câmp 7-0AS Corlãþel - Voinþa Opriºor 7-3AS Ghiciulescu Hinova - ªtiinþa Broºteni 3-0Voinþa Vrata - Dunãrea Hinova 0-1Real Vânju Mare - Inter Salcia 3-0
Mã nepoate, acuma mãliniºtii, cã cicã sã cam rezolvã cu apacaldã, cu cãldura, chiar ºi iarna asta,cã ne gândeam sã plecãm la naºuPantelicã cu cãþel, cu purcel ºi sã maivenim dupe Anu Nou, sã mai vedemce e pe acasã. ªi dacã totu era bine,ne gândeam sã luãm trinu urmãtor ºisã mai stãm pânã dã colþu ierbii, cânde rost de revenealã, ca sã nu degerãmtoatã iarna. Acuma, mai în glumã maiîn serios, dacã severinenii vor aveacãldurã ºi apã caldã la iarnã vor trebuisã þinã cont de opþiunea politicã a lu’nea Borza în pixul cãruia se aflãrezolvarea situaþiei. Acu nu cã neaBorza, proaspãt înscris la ALDE, vacandida pe un post de parlamentarla Mehedinþi, da sigur va avea opupilã pe care sã o susþinã pentru...promovare. Asta chiar dacã zileletrecute a zis: „Nþþþ” când a fostîntrebat dacã doreºte sã ajungã înParlament. Ce mai, are dejacomportament de politician! Mã fraþilor, da cât s-au bucuratunii mehedinþeni când s-auschimbat primarii ºi componenþaconsiliilor locale! Da unii au dat-ocu oiºtea-n gard. Adicã de la uniiedili ºefi care n-au fãcut nimic, sauau fãcut doar pentru buzunarul lorºi al unor apropiaþi, au ajuns la niºteprimari care în afarã de rãzbunãri ºicirc n-au dovedit cã pot face, diniunie încoace, ºi altceva.
Pãi iote, la Strehaia de la un primaracuzat cã n-a miºcat nimic înmandatele sale, sã ajunsã la unulcare în afarã de þipete prin Primãrieîn speranþa cã oamenii fostului vorpleca sã ºi-i aducã pe ai lui, nu sã
Sucã ºi promisiunile unor primari, cãldura ce stãsã vinã ºi moºtenirile lu’ nea Gherghe
prea vede nimic. Mai ales cã încampanie promitea marea cu sarea... La Orºova, ditamai municipiul cumari posibilitãþi turistice, de la unprimar care nu sã bãga ºi îi lãsa pealþii sã facã afaceri, s-a ajuns la unulcare bagã joarda printre gard ca sãmenþinã aceeaºi stare de circ ºi descandal în consiliul local, sperândcã, aºa peste noapte, va afla cum estecu þinuta elegantã ºi nu de circar ºiva deveni un leader important. Basã nu vorbim cu pãcat: a pusembargou presei care-i aratãadevãrul în faþã. A fãcut, totuºi, ceva! Nici pe la alte primãriimehedinþene nu prea e de falã! Dadespre alta om mai vorbi. Acuma, îmi reaminti Sucã, cã asemnalat autoritãþilor locale stareajalnicã în care se aflã zona turisticã amunicipiului reºedinþã de judeþ, iarunii cetitori de Obiectiv atenþi ne-auatras atenþia cã nu am spus nimic demizeriile de pe trotuarele strãzilor dinzona respectivã. Pãi sunt uniiconorãºeni, proprietari de animale decasã ºi de curte, care scotpatrupedele în stradã seara ºi le invitãla culcuº dupã ce-ºi fac... toaleta. Iardacã dimineaþa eºti grãbit ºi nu eºtiatent poþi avea parte de o surprizã,nu tocmai plãcutã, în talpã. Da pentruunii e greu cu educaþia, nu doar apatrupedelor. Aia e, trecem ºi iarnaasta, probabel cu bine ºi dupe aia neapucãm de altele, cã la câte sunt defãcut în oraºu ãsta, mai avem multpânã sã ajungem unde trebuie! ªiunde meritã Severinul, cã la ce a lãsatîn urmã predecesoru, e cale lungãpânã lucrurile vor ajunge cum trebe!
Iar pe final arãtãm ceva ce s-a totîntâmplat pe la noi, pin Severin, aºacum ne-a sesizat un cetitor de
obiectiv: de câteva zile, pe Smîrdan,curge apa plãtitã de noi, de mai era
un pic ºi inunda instituþiile din zonã.Auzi explicaþie: nu s-a putut reparadefecþiunea din lipsa aprobãrilor carevin mai greu decât curge apa din nea Mãrin
motive de... birocraþie. V-aþi prinscum stau treburile “severineniimei”?!, cum ar fi spus irefutabilul,
ºi de ce plãtiþi mai multã apã decâtconsumaþi, baºca apa de ploaie!?
Da, pânã data viitoare, când vãspune Sucã ce a rãmas în urmã,hai sã fiþi iubiþi ºi optimiºti!
![Diametru Ma rca uneï bare 895 845 789 200 140 102 104 180 ......Diametru Ma rca uneï bare 895 845 789 200 140 102 104 180 182 158 240 140 EXTRAS DE ARMÅTURÅ [m] 31,56 110, 96 2,466](https://static.documente.net/doc/80x56/5ea331ac69be8a73246c7d09/diametru-ma-rca-une-bare-895-845-789-200-140-102-104-180-diametru-ma-rca.jpg)
