9 Martie 9 Martie ZIUA DE}INUTULUI POLITIC Dup` 50 de ani de regim co- munist, instaurat sub for]a tancu- rilor sovietice, ulterior declarat de statul de drept ca fiind un regim ilegal, inuman [i criminal, care a f`cut peste 800.000 de victime în rândul de]inu]ilor politici, a venit 22 Decembrie 1989, când a c`zut dictatura, iar România s-a vrut a fi un stat democratic de tip occiden- tal, care [i-a asumat, printre altele, [i gre[elile, ororile [i crimele sta- tului comunist. Primii elibera]i \n Decembrie 1989 au fost, la cererea revolu]io- narilor, de]inu]ii politici. Personal, ca fost de]inut politic, dup` ce fusesem condamnat de dou` ori la moarte pentru „complot în vederea tr`d`rii [i submin`rii societ`]ii comuniste din Republica Socialist` Româ- nia”, am stat timp de cinci ani în închisorile politice de extermi- nare, în regim de recluziune total`, cu lan]uri de 28 kg. la mâini [i picioare, purtate permanent în aceast` perioad`. Am fost eliberat chiar în ziua de 22 Decembrie, din renumita închisoare politic` Aiud, de unde am fost luat de Armat` [i adus în conducerea Frontului Salv`rii Na]ionale, ca simbol al luptei anticomuniste [i împotriva dictaturii instaurate samavolnic în România. Imediat, în ianuarie 1990, statul român a luat ini]iativa adopt`rii unei legi a recuno[tin]ei fa]` de fo[tii de]inu]i politici, o lege prin care s-a vrut s` se fac` o recompensare moral`, dar [i s` se acorde câteva drepturi persoanelor persecutate din mo- tive politice, prin Decretul-Lege nr. 118/1990. Azi, când mai sunt mai pu]in de 2000 de supravie]uitori din- tre fo[tii de]inu]i politici [i la 26 ani distan]` din momentul c`derii “Cortineri de fier”, statul român, prin artificii perverse, a l`sat Decretul-Lege, în propor]ie de 90%, f`r` con]inut. Pur [i simplu au fost anulate sau abrogate o serie întreag` de drepturi! Este dovada c` în România anului 2016, fo[tii de]inu]i politici, în loc s` fie respecta]i, s` li se ridice statui [i s` le fie recunoscut` public constribu]ia ne]`rmurit` [i jertfa adus` pentru reinstaurarea democra]iei în aceast` ]ar` greu în- cercat`de regimul criminal comunist, actualii conduc`tori, ca [i predecesorii lor, îi ignor` pe ace[ti martiri ai neamului, dove- dind lips` de respect fa]` de suferin]ele lor, provocate de fap- tele inumane ale unor brute cu chip de om. Cum niciodat` nu este prea târziu [i acum, în ultimul ceas, facem un apel ca acest nou Guvern s`-[i reconsidere atitudinea fa]` de eroii martiri supravie]uitori ai gulagului comunist. Cerem s` li le redea drepturile care le-au apar]inut legal din 1990 [i pân` în prezent. Nu mai repeta]i erorile trecutului [i nu ignora]i adev`rurul, f`când noi abuzuri! FOST DE}INUT POLITIC Florientin SCALE}CHI Florientin SCALE}CHI PRE{EDINTE FONDATOR O.A.D.O. Publica]ie editat` de Organiza]ia pentru Ap`rarea Drepturilor Omului din România Anul XVII MARTIE MARTIE 2016 2016 Paginile 5-6 ALO, SE AUDE? ALO, SE AUDE? Coldea [i Lulu]a Coldea [i Lulu]a plâng c` plâng c` li s-a luat juc`ria li s-a luat juc`ria Pagina 3 Pagina 2 (...) “ (...) “ Este adev`rat c` guvernul \n ace[ti din Este adev`rat c` guvernul \n ace[ti din urm` ani, mai mult decât \n oricare alt` epoc`, urm` ani, mai mult decât \n oricare alt` epoc`, a dobândit drepturi mai \nsemnate, o influen]` a dobândit drepturi mai \nsemnate, o influen]` mai mare, prerogative mai considerabile; dar mai mare, prerogative mai considerabile; dar cu cât i-a crescut mai mult puterea cu atât a cu cât i-a crescut mai mult puterea cu atât a sc`zut \n propor]iune exerci]iul libert`]ii, din sc`zut \n propor]iune exerci]iul libert`]ii, din cauza proced`rilor sale administrative, din cauza proced`rilor sale administrative, din cauza am`girilor la care a supus toate poftele cauza am`girilor la care a supus toate poftele [i toate pasiunile rele, contribuind astfel a sl`bi [i toate pasiunile rele, contribuind astfel a sl`bi coarda pasiunilor celor bune \n toate inimile. coarda pasiunilor celor bune \n toate inimile. “ Mihai Eminescxu „TIMPUL” Mihai Eminescxu „TIMPUL” 4 ianuarie 1881 4 ianuarie 1881 Au ie[it sperietorile Au ie[it sperietorile s` apere ascult`rile ilegale s` apere ascult`rile ilegale Monica Macovei nu este intrigat` de faptul c` CCR a de- clarat neconstitu]ionale ascult`rile f`cute de SRI, ci c` SRI are servere de un miliard de euro pe care DNA nu le are. M` rog, ideea ar fi, dup` mintea lui Macovei, c` dac` nu l`s`m SRI-ul s` asculte, suntem buni de plat`. Da]i un mil- iard [i intr`m în legalitate. Altfel, gândi]i-v` cât pornache se poate depozita de-acum la SRi \n serverele alea care r`mân f`r` utilizare. Aa, [i \nc` ceva: serverele alea nu pot fi mutate de la SRi la DNA, c` nu te joci a[a cu bunurile institu]iilor, proprietatea e sfânt`. Evident, e o prostie ce spune Ma- covei cu serverele, dar vine pe aceea[i strategie pe care o vedem la to]i lobby[tii: s`-i \nsp`imânt`m pe oameni cu ceva pân` rezolv`m problema. (...) Mihai R Mihai R ADU ADU catavencii.ro 8 Martie 2016 F`r` F`r` c`tu[e c`tu[e \ \ n spa]iul n spa]iul public! public! RUBRICA “BLOG NOTES”: RUBRICA “BLOG NOTES”: n n REZERVA}IA ROMÂNEASC~ DE SCLAVI REZERVA}IA ROMÂNEASC~ DE SCLAVI n n ALARM~ PE UNITATE! ALARM~ PE UNITATE! n n STATUL DE DREPT VS. STATUL DE DREPT VS. DREPTURILE OMULUI? DREPTURILE OMULUI?
Transcript
9 Mart ie9 Mart ieZIUA DE}INUTULUI
POLITICDup` 50 de ani de regim co-
munist, instaurat sub for]a tancu-rilor sovietice, ulterior declarat destatul de drept ca fiind un regimilegal, inuman [i criminal, care af`cut peste 800.000 de victime înrândul de]inu]ilor politici, a venit22 Decembrie 1989, când a c`zutdictatura, iar România s-a vrut a fiun stat democratic de tip occiden-tal, care [i-a asumat, printre altele,[i gre[elile, ororile [i crimele sta-tului comunist.
Primii elibera]i \n Decembrie1989 au fost, la cererea revolu]io-narilor, de]inu]ii politici.
Personal, ca fost de]inut politic, dup` ce fusesem condamnatde dou` ori la moarte pentru „complot în vederea tr`d`rii [isubmin`rii societ`]ii comuniste din Republica Socialist` Româ-nia”, am stat timp de cinci ani în închisorile politice de extermi-nare, în regim de recluziune total`, cu lan]uri de 28 kg. la mâini[i picioare, purtate permanent în aceast` perioad`.
Am fost eliberat chiar în ziua de 22 Decembrie, din renumitaînchisoare politic` Aiud, de unde am fost luat de Armat` [i adusîn conducerea Frontului Salv`rii Na]ionale, ca simbol al lupteianticomuniste [i împotriva dictaturii instaurate samavolnic înRomânia.
Imediat, în ianuarie 1990, statul român a luat ini]iativaadopt`rii unei legi a recuno[tin]ei fa]` de fo[tii de]inu]i politici,o lege prin care s-a vrut s` se fac` o recompensare moral`, dar[i s` se acorde câteva drepturi persoanelor persecutate din mo-tive politice, prin Decretul-Lege nr. 118/1990.
Azi, când mai sunt mai pu]in de 2000 de supravie]uitori din-tre fo[tii de]inu]i politici [i la 26 ani distan]` din momentulc`derii “Cortineri de fier”, statul român, prin artificii perverse, al`sat Decretul-Lege, în propor]ie de 90%, f`r` con]inut.
Pur [i simplu au fost anulate sau abrogate o serie întreag`de drepturi! Este dovada c` în România anului 2016, fo[tiide]inu]i politici, în loc s` fie respecta]i, s` li se ridice statui [i s`le fie recunoscut` public constribu]ia ne]`rmurit` [i jertfa adus`pentru reinstaurarea democra]iei în aceast` ]ar` greu în -cercat`de regimul criminal comunist, actualii conduc`tori, ca [ipredecesorii lor, îi ignor` pe ace[ti martiri ai neamului, dove-dind lips` de respect fa]` de suferin]ele lor, provocate de fap-tele inumane ale unor brute cu chip de om.
Cum niciodat` nu este prea târziu [i acum, în ultimul ceas,facem un apel ca acest nou Guvern s`-[i reconsidere atitudineafa]` de eroii martiri supravie]uitori ai gulagului comunist.
Cerem s` li le redea drepturile care le-au apar]inut legal din1990 [i pân` în prezent.
Nu mai repeta]i erorile trecutului [i nu ignora]i adev`rurul,f`când noi abuzuri!
FOST DE}INUT POLITIC
F l o r i e n t i n S C A L E } C H IF l o r i e n t i n S C A L E } C H IPRE{EDINTE FONDATOR O.A.D.O.
Publica]ie editat` de Organiza]ia pentru Ap`rarea Drepturilor Omului din România Anul XVII
MARTIEMARTIE 20162016
P a g i n i l e 5 - 6
ALO, SE AUDE?ALO, SE AUDE?Coldea [i Lulu]aColdea [i Lulu]aplâng c` plâng c` li s-a luat juc`riali s-a luat juc`ria
P a g i n a 3
P a g i n a 2
(...) “(...) “Este adev`rat c` guvernul \n ace[ti dinEste adev`rat c` guvernul \n ace[ti dinurm` ani, mai mult decât \n oricare alt` epoc`,urm` ani, mai mult decât \n oricare alt` epoc`,a dobândit drepturi mai \nsemnate, o influen]`a dobândit drepturi mai \nsemnate, o influen]`mai mare, prerogative mai considerabile; darmai mare, prerogative mai considerabile; darcu cât i-a crescut mai mult puterea cu atât acu cât i-a crescut mai mult puterea cu atât asc`zut \n propor]iune exerci]iul libert`]ii, dinsc`zut \n propor]iune exerci]iul libert`]ii, dincauza proce d`rilor sale administrative, dincauza proce d`rilor sale administrative, dincauza am`girilor la care a supus toate poftelecauza am`girilor la care a supus toate poftele[i toate pasiunile rele, contribuind astfel a sl`bi[i toate pasiunile rele, contribuind astfel a sl`bicoarda pasiunilor celor bune \n toate inimile.coarda pasiunilor celor bune \n toate inimile.““
Mihai Eminescxu „TIMPUL” Mihai Eminescxu „TIMPUL”
4 ianuarie 18814 ianuarie 1881
Au ie[it sperietorile Au ie[it sperietorile s` apere ascult`rile ilegales` apere ascult`rile ilegale
Monica Macovei nu este intrigat` de faptul c` CCR a de-clarat neconstitu]ionale ascult`rile f`cute de SRI, ci c` SRIare servere de un miliard de euro pe care DNA nu le are.M` rog, ideea ar fi, dup` mintea lui Macovei, c` dac` nul`s`m SRI-ul s` asculte, suntem buni de plat`. Da]i un mil-iard [i intr`m în legalitate. Altfel, gândi]i-v` cât pornachese poate depozita de-acum la SRi \n serverele alea care r`mân f`r` utilizare. Aa,[i \nc` ceva: serverele alea nu pot fi mutate de la SRi la DNA, c` nu te joci a[acu bunurile institu]iilor, proprietatea e sfânt`. Evident, e o prostie ce spune Ma-covei cu serverele, dar vine pe aceea[i strategie pe care o vedem la to]i lobby[tii:s`-i \nsp`imânt`m pe oameni cu ceva pân` rezolv`m problema. (...)
M i h a i RM i h a i R A D UA D Ucatavencii.ro 8 Martie 2016
F`r` F`r` c`tu[e c`tu[e \\ n spa]iul n spa]iul public!public!
RUBRICA “BLOG NOTES”:RUBRICA “BLOG NOTES”:nn REZERVA}IA ROMÂNEASC~ DE SCLAVIREZERVA}IA ROMÂNEASC~ DE SCLAVInn ALARM~ PE UNITATE!ALARM~ PE UNITATE!nn STATUL DE DREPT VS.STATUL DE DREPT VS.
O.A.D.O. - ROM~NIAO.N.G. cu statut de membru consultativ special al Consiliului Economic [i Social
al Na]iunilor Unite - ECOSOC-ONU
D I R E C T O R G E N E R A L : P r o f . u n i v. d r . D I R E C T O R G E N E R A L : P r o f . u n i v. d r . F L O R E N T I N S C A L E } C H IF L O R E N T I N S C A L E } C H I
Ion COSTEI - Consilier [tiin]ific
Ilinca DUMITRACHE - Director administrativ Gabriel MIHALACHE - Secretar general de redac]ieColaboratori externi: Octavian ANDRONIC, Lucian AVRAMESCU, Thomas CSINTA, Ion DRAGOMAN,
Sorin Lucian IONESCU, Liviu MAN, Ion MARIN, Damian PAL, Costinel STAN, Corneliu VLAD, George VELICU, Lucian V~LCAN, Gelu VOICAN-VOICULESCU.
Adresa redac]iei: Str. Maior Bqcilq nr. 4, bloc 18, parter, sector 2, Bucure[ti - Rom`nia Adresa redac]iei: Str. Maior Bqcilq nr. 4, bloc 18, parter, sector 2, Bucure[ti - Rom`nia
PUBLICA}IE EDITATQ DE ORGANIZA}IA PENTRU APQRAREA DREPTURILOR OMULUIPUBLICA}IE EDITATQ DE ORGANIZA}IA PENTRU APQRAREA DREPTURILOR OMULUI
Tipar: Euro Info Design - ISSN 1582-0726Tipar: Euro Info Design - ISSN 1582-0726Responsabilitatea asupra articolelor revine autorilor. Publicatia se distribuie gratuit, neav`nd scopul ob]inerii de beneficii
pecuniare [i pre zintq [i materiale provenite din surse deschise (Internet) cit`nd, unde este posibil, pe autorii acestora.
Moni torul Dreptur i lor OmuluiMoni torul Dreptur i lor OmuluiPAGINA 2
Blog notesBlog notes
Ce plea[c` mai generoas` pe capulnem]ilor [i italienilor [i englezilor!
Ce bucurie, de parc` te-ar gâdila cubani la subsuoar` \ngerii [i nu te maiopre[ti din râs.
Dumnezeu le-a pus mâna-n capspaniolilor [i francezilor.
Orice hahaler` cu o leaf` medie iesela poart` [i face un semn de vino \ncoacu de[tul [i r`sar trei români, gata deorice.
Sudeaz`, zidesc, zugr`vesc, scotb`le garul din grajduri, spal` la cur ba-bele lor \n timp ce b`bu]ele noastredin sate mor nesp`late [i nespovedite,p`r`site de copii.
Ce a adus Revolu]ia? Uria[a fug` a românilor din ]ara lor
unde nu mai au nici-o [ans`. Politicapro mite de 26 de ani [anse. Ciuciu!
Satele s-au golit [i [ansele seevapor` ca vorbele politicienilor, dup`fiecare scrutin electoral [i opinteal` lavot. \i vot`m tot pe ̀ ia [i-i vom vota cât\i h`ul.
Caut un om s`-mi sudeze o balamade poart`. Vecinul Ghezuroiu e \n Spa -nia. N-are serviciu acolo, dar vâ neaz`câte o lucrare. Are doi copii care \ntretimp s-au f`cut mari aici, acas`. Nev-ast`-sa, Vali, femeie \n putere, deretic`ni[te case \n Madrid.
Gilic` e \n Africa. Are [i el spre 50 deani. Bun sudor. Sudeaz` coada mai -mu]elor \n Congo.
M` uit pe trei uli]e s` g`sesc un omdispus s` m` ajute, pe bani, la o treab`care dureaz` o or`. Nu-i.
Cârciuma mai are cinci in[i, aceia[i,care se rotesc \n cele [apte crâ[me dincentru. Beau pe datorie. Niciunul, nicitreaz g`sindu-l, nu se pricepe la ceva.
”Au r`mas \n România doar catârii!”– strig` prietenul meu, dasc`lul.
“Ce vrei s` spui?” “Ce-ai auzit! S` se pupe-n cur str` -
in` tatea c` le-am dat arga]i pe dege-aba! ~ia nu mai \mpuiaz`, nu mai aucopii, nu mai au cu ce-[i ]ine \n via]`fabricile pe care noi le-am d`râmat. Einu le d`râm` [i au nevoie de for]` demunc` ieftin`. Vineee! Ca la comandac`tre osp` tar. Zece halbe, b`iete! Vine -eee! Vin, adic`. Vin românii, cât ai poc -ni, la poart`, din dou` degete. Peale se!”
Ieri mi-a vizitat fiica de opt ani ocoleg`, premiant` [i ea, Marilena.
Pe tat`-s`u l-am botezat. \l chea m`Lucian. Are o gospod`rie frumoas` [idou` c`ru]e cu patru cai.
Face zilnic c`r`u[ie. Aduce lemne dela p`dure, pietri[ de pe gârl`, ai unporc de t`iat, ]i-l taie [i ]i-l fasoneaz`ca la m`cel`rie.
V`zându-l pe uli]`, ultimul mohican,b`rbat puternic, \nfrânându-[i caii cu ocomand` scurt`, de parc` atelajul luiar fi ma[in` japonez`, \mi cre[te inima.
Mai sunt, iat`, la Sângeru, vreo doib`rba]i care nu s-au dus afar`, dup` unban mai bun.
“Ce face t`tâne-t`u”, am \ntrebat-ope cea mic`? “Pleac`”, spune copila, cuo voce deodat` trist`.
“Cum pleac`?” “Mâine pleac`. {i-ag`sit de munc` afar`. Pleac` [i mamacu el. {i-au g`sit amândoi”...
Inutil s` continui discu]ia care sfre-
delea inima copilului. Deci [i finul Lucipleac`!
R`mân, vorba dasc`lului, catârii. Ca -târii be]ivi sau ca târii neputincio[i.
“{i tu e[ti un catâr”, i-am zis, “c` aiie[it la pensie”. “Mul]am la fel”, zice,“a[a e!”.
Românii ne fac de râs \n str`in`tate,românii-]igani ciordesc, cer[esc… Pedracu!
Românii au adus ozon \n industriilemuribunde din Vest [i [i-au abando-nat, pre] dureros, casa, p`mântul, sa -tele.
Ei sunt man` cereasc` pentru eco -nomiile din Occident. Cei câ]iva ne -ispr` vi]i care violeaz`, fur`, ucid suntpeste tot.
Marea, uria[a mas` de milioane deoameni harnici din România fac geam -ba[ii for]ei de munc` din ]`rile vestices`-[i frece palmele ca la un ghi[eft nes-perat.
Unii cona]ionali, foarte mul]i chiar,se \nsoar`, se m`rit` pe acolo, \mpu -iaz`, fiindc` natalitatea `lora tinde sprezero.
România a ajuns astfel ]ara cu ceamai mic` natalitate [i cu cea mai dra-matic` pr`bu[ire a popula]iei.
Cr`c`n`m muierile altora [i umplemgr`dini]ele lor, ale noastre, din unelesate, tr`gându-[i lac`t la u[` [i ar`tândpustietate de cavouri.
“M`i Birbirel, nu [tii pe vreunul cares` fie \n stare s`-mi sudeze o balama?”
“{tiu dom Lucian, [tiu mai mul]i.Dar nu pot s`-i chem de unde sunt, c`-s departe! Unii nu mai sunt pe aici dezece ani”.
Nu, oricât ar scrie de nevolnic presastr`in` despre români, c`-s muco[i saubandi]i, nu ne vor da afar` din ]`rile lorchiar dac` se destram` Uniunea Euro-pean`.
Pepiniera de arga]i de acas` \nc`produce. Pentru al]ii. Aici nu se mai ba -te o z`brea \n gard.
|nainte [i, o vreme, dup` ’89, for-mula magic`, mantra mesajului politicera constituit` din „drepturile omului”.
Nu drepturile economice, sociale [iculturale, ci drepturile civile [i politice.
Ele reprezentau citirea „contractuluisocial” dinspre individ spre stat. Eraueviden]iate „drepturile” individului \noglind` cu \ndatoririle statului.
Ac]iunea occidental` \ndreptat`spre schimbarea regimurilor politicedin Europa de Est s-a bazat \n marem` sur` pe ace[ti mici „viru[i” – drepdrep--turile omuluiturile omului – pentru a genera im-plozia regimului comunist.
Au trecut anii. Obiectivele par s` sefi schimbat. Drepturile omului par s`fie mai pu]in importante \n ecua]ia in-divid-stat.
Acum drepturile statului, respectiv\ndatoririle individului par mai impor-tante. O citire de la dreapta la stânga.
De aceea, nou` mantra a devenit„statul de drept”. El presupune ordine,disciplin`, stabilitate \n teritoriile „do-mesticite”.
Cu excep]ia Ucrainei, unde lucrurilenu au dep`[it \nc` faza drepturiloromului. Interesant` schimbare. Evidentc` ONG-urile, finan]ate din exterior,exe cut` nou` comand`.
|n România, B`sescu a opera]iona -lizat aceast` modificare \n ultimul de -ceniu.
Rezultatul a fost crearea unui sistemcu poten]ial periculos.
S-a pus accentul doar pe servicii deinforma]ii, pe mecanisme de control,pe procurori. Prea pu]in pe formule deconstruc]ie.
Acum, B`sescu l`crimeaz` când vor -be[te de acest sistem.
Sistemul are \ns` propria sa logic`,ba zat` pe competi]ie inter-agen]ii.
Existau, recent, comentarii laudativela adresa faptului c` procurorii nu maipot folosi \nregistr`ri din partea SRI, \nurma unei decizii CCR.
Ceea ce nu s-a \n]eles este faptul c`procurorii vor construi propriul sisprocurorii vor construi propriul sis--tem de inter cep t`ritem de inter cep t`ri, realizând o baz`de date din care s` extrag` \n func]iede „necesit`]i”.
M` \ntreb, de ani de zile, de ce estenevoie de nenum`rate autorit`]i de in-terceptare [i nu se recurge la modelulgerman – respectiv crearea unei Agen -]ii unice de intercept`ri, sub autoritateaParlamentului – agen]ie la care s` se„aboneze” to]i cei care au nevoie deintercept`ri [i s` le ob]in` pe baza uneisolicit`ri exprese.
O astfel de procedura, asociat` curesponsabilitatea cererii, ar evita abu -zurile [i ar sc`dea costurile.
Sigur c` acest lucru nu ar fi posibil,decât dac` am avea Parlament.
Adrian Adrian N~STASEN~STASE
28 Feb, 2016
Hido[enia statului anti-cet`]ean con-struit de Traian B`sescu se arat`, dinnou, \n toat` splendoarea sa, \n acestezile.
Societatea româneasc` este din noudivizat`, ca pe vremea referendumuluidin 2012.
De pe rampele propagandei b`sistese arunc` \n lupt` minciuni [i diversiunidintre cele mai toxice.
La referendum, lumea era intoxicat`cu teoria „loviturii de stat”, dat` prin vot!
Acum, abuzurile grave ale agen]ilorcar e au descins \n ni[te redac]ii – inte-rogând, legitimând, fotografiind, precumf`ceau securi[tii bol[evici de pe vremuri– se \ncearc` a fi ascunse sub minciuna„aplic`rii unei hot`râri judec`tore[ti“.
Desantul acoperi]ilor \n agen]i fiscaliasupra sediilor Antenelor n-a ap`rut dineroare, ci la ordin.
N-a fost un accident, ci un modusmodusoperandioperandi, care arat` o anume mentali-tate, proprie statelor totalitare.
Numai \ntr-un astfel de stat cei careau o anumit` putere cred c` de]in toat`puterea, asupra tuturor, cum spunea osenatoare.
B`sescu a transformat România \ntr-unastfel de stat \n care dou` institu]ii defor]` au c`p`tat pe c`i oculte puteri ple-nipoten]iare asupra tuturor – ]ar`, oa-meni, institu]ii, cet`]eni.
Binomul este pumnulde neoprit care love[te când,unde [i pe cine vrea, f`r` aavea vreo opreli[te.
Premierul Ciolo[ spu-nea, \n Senat, c` atitudinea ce -
lor care au descins la Antene nu a fostimprimat` de actuala guvernare. {i aveadreptate.
Un astfel de comportament a fost in-oculat \n administra]ie de regimul in-staurat de B`sescu. Acest personaj estepur [i simplu incapabil s` \n]eleag` de-mocra]ia.
Un om care spune despre Senat, toc-mai \ntr-un moment de lumin` al aces-tei institu]ii, c` este „o jalnic` grupare“,este el \nsu[i jalnic.
Dar [i mai jalnic este faptul c` acestom a putut s` fie pre[edinte. |n regimuls`u, toate institu]iile au fost infestate cuofi]eri ai serviciilor secrete, care ascult`de ordine, nu de voturi.
Probabil c`, \n spatele scenei dinaceste zile, ni[te laboratoare dau \n clo-cot.
S-a dat alarma pe unitate. Societateacivil` iese din garnizoane. Pentru posta-cii pl`ti]i la num`r de cuvinte s-a sunatmobilizarea.
Dar, iat`, iese la ramp` [i artileriagrea: pre[edintele CSM a dat, ieri, un co-municat halucinant, ce va intra \n istorieca o m`rturie elovcvent` a regimului ne-osecurist \n care tr`im!
Octavian {TIREANU Octavian {TIREANU
amosnews.ro 19 Feb. 2016
Rezerva]ia româneasc`de sclavi
ALARM~ALARM~PE UNITATE!PE UNITATE!
Statul de drept vs. drepturile omului?
Puiu
G`z
daru
Redactor-[ef: Florin ZAGONEANURedactor-[ef: Florin ZAGONEANU- membru UZPR -- membru UZPR -
Parlamentul European [iConsiliul Uniunii Europene auadoptat recent noi reguliprivind protejarea prezum]ieide nevinov`]ie, potrivit evz.ro.
Astfel, prin Directiva privindpre zum ]ia de nevinov`]ie [idreptul de a fi prezent la pro-ces \n cadrul procedurilor pe-nale, adoptat` \n 12 februarie,sta tele membre sunt \ndem-nate s` ia m`surile adecvatepentru ca autoritatile publicecompetente s` se ab]ina de laprezentarea persoanelor sus-pectate sau acuzate ca fiind vi-novate, \n instan]` sau \npublic.
Potrivit Uniunii Na]ionale aBa ro urilor din România, Direc-tiva cuprinde noi norme carevor garanta prezum]ia de nevi-nov`]ie a persoanelor pe carepoli]ia sau autorit`]ile judiciarele acuz` sau le suspecteaz` decomiterea unei infrac]iuni,scopul s`u declarat fiind “de aconsolida dreptul la un procesechi tabil \n cadrul procedurilorpenale prin stabilirea unornorme minime comuneprivind anumite aspecte aleprezum]iei de nevinov`]ie [iale dreptului de a fi prezent laproces.”
Printre regulile de baz`adoptate \n acest document senum`r`:
tare public` din partea au-torit`]ilor care ar putea sugera
vinov`]ia, \nainte de aflareaverdictului.
O defini]ie comun` a pre -zum]iei de nevinov`]ie va fi va -labil` pentru toate statelemembre.
“Statele membre ar trebuis` ia m`surile adecvate pentruc` autorit`]ile publice, atuncicând comunic` informa]iimass - mediei, s` nu se referela persoanele suspectate sauacuzate ca fiind vinovate atâtatimp cât nu s-a dovedit con-form legii c` sunt vinovate.
|n acest scop, statele mem-bre ar trebui s` informeze au-torit`]ile publice cu privire laimportan]a respect`rii prezum -]iei de nevinov`]ie atunci cândfurnizeaz` sau dezv`luie in-forma]ii c`tre mass-media.
Aceasta nu ar trebui s` adu -c` atingere dreptului intern ca -re protejeaz` libertatea presei[i a altor mijloace de comuni-care \n mas`”, se arat` \n textulDirectivei.
Directiva mai prevede c`:“Au to rit`]ile competente ar tre-bui s` se ab]in` de la pre zen -tarea persoanelor sus pec tatesau acuzate ca fiind vinovate,\n instan]` sau \n public, prinutilizarea unor m`suri de con-strângere fizic`, cum ar fi c` -tu[ele pentru mâini sau pentrupicioare, boxele de sticl` saucu[tile, cu excep]ia situa]iilor \ncare aceste m`suri sunt nece-sare din motive specificecauzei, fie legate de securitate,inclusiv \mpiedicarea persoa -nelor suspectate sau acuzatede a se r`ni sau de a-i r`ni pe
al]ii, ori de a distruge bunuri deorice tip, fie legate de \mpiedi-carea persoanelor suspectatesau acuzate de a se sustrageurm`ririi sau de a avea contactcu persoane ter]e, cum ar fimartorii sau victimele. Posibili-tatea de a aplica m`suri deconstrângere fizic` nu \n seam -n` c` autorit`]ile competentetrebuie s` ia vreo decizie for-mal` cu privire la utilizareaacestui tip de m`suri.”
2. Sarcina probei2. Sarcina probeirevine acuz`riirevine acuz`riiNu persoana acuzat` este
cea care trebuie s` \[i dove -deasc` nevinov`]ia.
Orice \ndoial` este \n ben-eficiul persoanei suspectatesau acuzate.
Orice \ndoial` este \n ben-eficiul persoanei suspectatesau acuzate.
“Statele membre se asigur`c` sarcina probei \n ceea cepri ve[te stabilirea vinov`]ieipersoanelor suspectate [i acu -zate revine organelor de urm` -rire penal`. Prin aceasta nu seaduce atingere niciunei obli ga -]ii a judec`torului sau a instan -]ei competente de a c`uta atâtprobe \ncriminatoare, cât [ide z incriminatoare, [i nici drep-tului ap`r`rii de a pre zenta
probe \n conformitate cu drep-tul intern aplicabil”, au decisParlamentul [i Consiliul UE.
3. Dreptul la t`cere3. Dreptul la t`cereDreptul de a t`cea [i de a nu
se auto-incrimina sunt de ase -menea protejate.
Acestea nu trebuie interpre-tate \mpotriva suspec]ilor [iacu za]ilor ca o recunoa[tere avinov`]iei pentru a ob]ine con-damnarea lor.
“Dreptul de a p`stra t`cereareprezint` un aspect importantal prezum]iei de nevinov`]ie [iar trebui s` func]ioneze cam`sur` de protec]ie \mpotrivaautoincrimin`rii. (…)
Dreptul de a nu se autoin-crimina re prezint`, de aseme-nea, un aspect important alpre zum]iei de nevinov`]ie.
Atunci când li se solicit` s`dea o declara]ie sau s` r`s -pund` la \ntreb`ri, persoanelesuspectate [i acuzate nu ar tre-bui s` fie constrânse s` fur -nizeze pro be sau documentesau s` comunice informa]iicare ar pu tea s` conduc` la au-toincriminare”, au decis foru -rile UE.
4. Dreptul de a fi prezent4. Dreptul de a fi prezentla proces \n cadrulla proces \n cadrulprocedurilor penaleprocedurilor penale
Este un drept esen]ial caregaranteaz` un proces echitabil.|nc`lcarea acestui drept vaacor da persoanelor suspectatesau acuzate dreptul la un nouproces.
“Statele membre ar trebuis` garanteze c`, la punerea \naplicare a prezentei directive,\n special \n ceea ce prive[tedreptul de a fi prezent la pro-ces [i dreptul la un nou proces,sunt luate \n considerare ne -voile specifice ale persoanelorvulnerabile.
|n conformitate cu Re co -man darea Comisiei din 27 no -iembrie 2013 privind garan]iileprocedurale pentru persoanelevulnerabile suspectate sauacu zate \n cadrul procedurilorpenale, persoane suspectatesau acuzate vulnerabile ar tre-bui s` fie considerate toateper soanele suspectate sauacuzate care nu sunt capabiles` \n]eleag` sau s` participeefectiv la procesul penal dincauza vârstei, a st`rii lor min -tale sau fizice sau oric`ror diz-abilit`]i”, se precizeaz` \nDirectiv`.
AncheteOnline.roAncheteOnline.ro20 Feb. 2016
Moni torul Dreptur i lor OmuluiMoni torul Dreptur i lor Omului PAGINA 3
Sediul mater ie iSediul mater ie i
MonitorulMonitoruldrepturilordrepturilor
omuluiomuluieste o publica]ie de analiz`
social` [i atitudine civic`, fon-dat` \n 1999, editat` de Or-ganiza]ia pentru Ap`rareaDrep turilor Omului din Ro -mânia (O.A.D.O.) [i se dis-tribuie gratuit institu]iilor gu -ver na mentale, re pre zen tan ]i -lor or ganiza]iilor inter na ]io -nale de profil, membrilorPar la mentului, partenerilordin cadrul societ`]ii civile [ioficiilor diplomatice acredi-tate \n România.
F`r` c`tu[e \n spa]iul public!
Hot`rârea C.C.R. care Hot`rârea C.C.R. care d` peste cap Justi]iad` peste cap Justi]ia
Curtea Constitu]ional` a declarat,recent, necons titu]ional un articol dinCodul de Procedur` Penal` care lepermitea procurorilor ca \n cazul in-frac]iunilor m`runte s` dispun` re -nun]area la urm`rirea penal`.
Decizia Cur]ii Constitu]ionale vaavea impact puternic asupra in stan -]elor care vor fi „bombardate” cudosare de infrac]iuni m`runte.
Intrarea \n vigoare a noilor coduriPenal [i de Procedur` Penal` a aduso serie de nout`]i menite s` simplificeactul de justi]ie.
O noutate absolut` a reprezentat-o art. 318 din Codulde Procedur` Penal`, care le permitea procurorilor ca \ncazul unor infrac]iuni m`runte s` renun]e la urm`rireapenal` [i s` dispun` anumite m`suri pentru reeducarea in-fractorului m`runt.
„|n cazul infrac]iunilor pentru care legea prevedepedeapsa amenzii sau pedeapsa \nchisorii de cel mult 7
ani, procurorul poate renun]a la urm`rirea penal` când, \nraport cu con]inutul faptei, cu modul [i mijloacele des`vâr[ire, cu scopul urm`rit [i cu \mprejur`rile concrete des`vâr[ire, cu urm`rile produse sau care s-ar fi putut pro-duce prin s`vâr[irea infrac]iunii, constat` c` nu exist` un
interes public \n urm`rirea acesteia”, pre -vede primul ali neat al articolului 318 dinCodul de procedur` penal`.
Potrivit aceluia[i articol, odat` cure nun]area la ur m`rirea penal`, procurorulputea dispune [i o serie de m`suri:
„- a) s` \nl`ture consecin]ele fap -tei penale sau s` repare paguba produs`ori s` convin` cu partea civil` o modalitatede re parare a acesteia;
- b) s` cear` public scuze persoa -nei v`t`mate;
- c) s` presteze o munc` neremu-nerat` \n folosul comunit`]ii, pe o perioad`cuprins` \ntre 30 [i 60 de zile, \n afar` de
cazul \n care, din cauza st`rii de s`n`tate, persoana nupoate presta aceast` munc`;
- d) s` frecventeze un program de consiliere”.
A l e x a n d r a PA l e x a n d r a P E T R O V I C IE T R O V I C I
www.dcnews.ro 21. Feb 2016
O directiv` european` O directiv` european` define[te clar define[te clar prezum]ia de nevinov`]ieprezum]ia de nevinov`]ie
Destine \ncarcerate Destine \ncarcerate la Târg[orla Târg[or
|n penitenciarul Târg[or din jude]ul Prahova sunt \ncarcer-ate 625 de femei. Departe de p`rin]i, de copii, de so]i, fiecarede]inut` \ncearc` s` supravie]iasc` \n spatele u[ilor z`vorâte,dar \n acela[i timp, \ncearc` s` nu piard` contactul cu lumea\n care, la un moment dat, se va \ntoarce.
|n spatele gratiilor este o alt` lume, cu alte reguli, cu altecutume, alte tr`iri [i coduri nescrise de supravie]uire.
O lume damnat` [i greu de \n]eles de cei afla]i \n afara ei.Este un loc captiv \n timp. Cei \nchi[i \[i proiecteaz` tr`irile
\n lumi de dincolo de gratii, iar cei de afar` sunt curio[i s`afle ce se ascunde \n spatele u[ilor z`vorâte, unde cred c`nu pot ajunge niciodat`.
R. Ioana, 19 ani, a fost condamnat` la \nchisoare pentrutâlh`rie. Ca to]i adolescen]ii \n c`utare de adrenalin`, ea aintrat \ntr-un joc periculos, f`r` s` se gândeasc` la con -secin]e, f`r` s` \i treac` prin cap c` lumea pe care ea o [tiava deveni un vis.
"Am ie[it de la [coal`. Eram mai mul]i [i a \nceput fiecares` spun` c` eu nu am aia, eu nu am aia [i ne-am \ntrebat cefacem [i fiecare [i-a dat cu p`rerea. Un prieten care era maimare decât noi to]i ne-a \nv`]at ce s` facem [i noi am f`cut.Am luat-o ca pe o joac`. Ne-am apucat de furat. Aveam 14ani atunci, dar m-au luat la 17 ani", a povestit Ioana.
Cu ochii \nlacrima]i [i regrete tardive, aceasta spune c` celmai mult \i lipsesc libertatea [i p`rin]ii. "Cei mai frumo[i anidin via]` i-am petrecut aici. Cel mai mult \mi lipsesc libertatea[i p`rin]ii. Aici \]i dai seama ce mult conteaz` p`rin]ii, s` fiecineva aproape de tine", a mai spus fata.
Ioana este \nchis` \n regim deschis pentru fapta ei. Chiar[i a[a, anii petrecu]i la Târg[or au trecut greu.
G. Mirela, 24 de ani, era \ns`rcinat` \n patru luni când afost arestat` pentru furt calificat. Dup` ce feti]a sa a \mplinito lun`, a fost adus` la penitenciarul Târg[or. Femeia nu avrut s` lase feti]a acas`, cu p`rin]ii ei, a[a c` s-a decis s` o iacu ea \n penitenciar. "Nu plânge, e cuminte, \i fac b`i]`, \idau s` m`nânce, m` joc cu ea, \i sp`l h`inu]ele. M` plimbcu ea prin camer`. Altceva nu am ce s` fac. Sunt singur`", apovestit Mirela.
Aceasta mai are o feti]` de cinci ani. Micu]a nu [tie undesunt p`rin]ii ei [i nu [tie c` mai are o sor`. Sunt doi copiicare tr`iesc \ntr-o lume fictiv`, creionat` de cei care le-au datvia]`, dar le-au furat copil`ria. So]ul Mirelei este [i el arestat.Cei doi au fost complici la furtul calificat.
Iul ian Iul ian TUDORTUDORwww.romaniatv.net 13 Dec. 2014
Din cele peste 19,87 milioane persoane carela 1 ianuarie 2015 aveau re[edin]a obi[nuit` peteritoriul României pentru cel pu]in 12 luni, peste10,163 milioane erau femei, reprezentând 51,1%din totalul popula]iei rezidente, transmite Insti-tutul Na]ional de Statistic`, citat de Agerpres.
„|n mediul urban, ponderea femeilor din ]aranoastr` este mai pronun]at` decât \n cel rural;5.582,9 mii locuiesc la ora[, reprezentând 52,2%din totalul popula]iei urbane. |n mediul rural,ponderea popula]iei feminine este de 49,9%.Popula]ia feminin` a avut o pondere mai maredecât popula]ia masculin` \n 40 de jude]e,excep]ie f`când jude]ele Vaslui [i Tulcea. Cea maimare pondere a femeilor vârstnice (de 65 de ani[i peste) a fost \nregistrat` \n jude]ele Satu Mare,
municipiul Bucure[ti [i Prahova, iar cea maisc`zut` \n Bistri]a-N`s`ud [i Covasna”, se arat`\n comunicatul INS.
Potrivit acestuia, cele mai multe femei vârst-nice tr`iesc \n mediul rural (53,2% din totalul fe-meilor de 65 ani [i peste).
„Contingentul fertil (femei \n vârst` \ntre 15 [i49 ani) num`r` 4.662.350 persoane, poten]ialelemame reprezentând astfel 23,4% din totalul po -pula]iei, adic` aproape jum`tate din totalul pop-ula]iei feminine (45,8%)”, informeaz` INS.
De 8 Martie, conform organismelor interna -]ionale care au decis astfel, este Ziua Femeii, deci[i a celor peste 50 la sut` din popula]ia Româ -niei, majoritar feminin`.
Publicat pe 7 martie 2018
Un studiu realizat de AmnestyInternational a relevat c` femeile[i fetele imigrante se confrunt`cu violen]e, exploatare [i h`r -]uire sexual` pe parcursul c`l` -toriei lor, inclusiv \n Europa.
Astfel, Amnesty Internationalprecizeaz` c` guvernele au e[uat\n a oferi protec]ie femeilor refu-giate din Siria [i Irak.
Organiza]ia a intervievat 40de femei [i fete refugiate, careau ajuns \n Germania [i Norvegia, dup` ce autrecut prin Turcia [i Grecia.
Toate femeile au spus c` s-au sim]it ame -nin]ate [i lipsite de ap`rare pe parcursul c`l`to-riei. De asemenea, multe dintre ele au m`rturisit
c` \n aproape toate ]`rileprin care au trecut au fostagresate, exploatate finan-ciar, pip`ite sau for]ate s`fac` sex cu trafican]i, poli]i[tisau chiar al]i imigran]i.
Femeile intervievate aureclamat condi]iile din cen-trele pentru refugia]i, undeera murdar, mâncarea eralimitat`, iar femeile \ns`rci-nate nu erau ajutate.
Amnesty International a atras aten]ia c` tre-buie luate mai multe m`suri pentru a protejaimigrantele.
CUM CUM ST~M CU ST~M CU FEMEILE FEMEILE |N ROMÂNIA|N ROMÂNIA
CumCumpreg`te[te preg`te[te Statul IslamicStatul Islamicnoua genera]ienoua genera]iede lupt`toride lupt`tori --zeci de mii dezeci de mii defemei gravidefemei gravide
|n Statul Islamic sunt zeci demii de femei \ns`rcinate, pro-vocând temeri c` viitorii copii aiacestora vor fi crescu]i ca onou` genera]ie de uciga[i ji-hadi[ti.
|n "califatul" autoproclamatal Statului Islamic exist` deja50 de copii din Marea Britanie,care cresc acolo, se arat` \ntr-un raport terifiant despre "unadintre cele mai grave situa]ii depe P`mânt", scrie Daily Mirror.
De asemenea, se estimeaz`c` \n interiorul organiza]iei seafl` 31.000 de femei \ns`rci-nate, sus]ine Nikita Malik,cerce t`tor la Funda]ia anti ex -tremist` „Qulliam”. "Faptul c`31.000 de femei sunt \ns`rci-nate \n «califat» este \ntr-adev`rfoarte \ngrijor`tor", spune Ma -lik, sus]inând c` este imperativnecesar ca membrii comunit`]iiinterna]ionale s` ia atitudine \nce prive[te ace[ti copii.
Cercet`torul mai spune c`terori[tii \i \ndoctrineaz` pe co-piii inocen]i s` le urmeze ver-siunea deformat` a islamului.
Copiii sunt de obicei r`pi]i [iobliga]i s` se al`ture StatuluiIslamic, \ns` unii "pui ai califa-tului" se al`tur` grup`rii dinfric`.
Activit`]i inocente, precumdesenatul, au fost eradicate, iarcopiii sunt \n schimb \nv`]a]icum s` trag` cu arma, s` deto-
neze bombe [i s` se implice \nlupte corp la corp.
Fetele, cunoscute drept "per-lele califatului", poart` voal,sunt ascunse [i nevoite s` stea\n case [i sunt \nv`]ate s` aib`gri j` de so]ii lor.
"Aceasta este una dintre celemai grave situa]ii de pe P` -mânt. Copiii sunt cheia viitoru-lui. |ndoctrinarea \n Statul Is -la mic \ncepe la na[tere [icre[te \n [coli [i \n taberele deantrenament.
Copiii sunt instrui]i \ntr-o in-terpretare particular` a Sharia,f`cu]i in sensibili la violen]` [i\nva]` aptitudinile specificepentru a prelua mesajul jihadu-lui", a spus Noman Benotman,pre[e dinte la „Quilliam”.
Trebuie s` mul]umim unor ju de -c`tori ai CCR, precum Daniel MariusMorar, fostul [ef al DNA care nu a uitatcum \n mandatul s`u, pentru a for]a SRIs` aloce o deriva]ie parchetului anti-corup]ie pentru c` procurorii s` \[ipoat` face singuri intercept`rile, a tre-buit s` opereze ni[te arest`ri printreofi]erii de frunte ai serviciului. SRI –de]in`torul monopolului infrastructuriina]ionale de ascult`ri a fost nevoit s`aloce DNA o deriva]ie prin care aceast`s` \[i poat` face singur` intercept`rile.
Fosta Securitate, redenumit` \n 1990Serviciul Român de Informa]ii, a fostpus` la punct. Pentru un timp.
Cât a fost [ef, procurorul DanielMorar a [tiut s` ]in` SRI la respect.
Dup` ce Laura Kovesi a preluat [efiaDNA, subit s-a \nfiripat o dragostemare-mare cu institu]ia condus` degeneralul Florian Coldea, \ncât aproapec` nu mai exista comunicat de pres`prin care DNA s` nu mul]umeasc` dininima SRI pentru sprijinul acordat \n
fiecare dosar. {i s-au jucat ani \n [ir b` -ie]ii lui Kovesi cu cei ai lui Coldea, cutelefoanele [i ambientalele, iar dra -gostea lor a \nflorit atât de tare, c` den-ar fi, nu s-ar povesti...
Norii negri au ap`rut \ns` la orizont.
Luna trecut`, decizia Cur]ii Consti tu -]ionale a tulburat lini[tea amorezilor.
Daniel Morar nu a \nghi]it-o nicioda -t` pe Kovesi, care a ajuns Procuror Ge -ne ral al României la 33 ani, nu pentruc` era vreo capacitate profesional`, cipentru c` a[a a vrut B`sescu, care a re-cunoscut public c` a ales-o pentru c`avea la activ “doar trei dosare”.
S-a zvonit, \n urm` cu ni[te ani, c` pecând era [ef la DNA Daniel Morar ar fiurm`rit s` o salte pe Laura Kovesi \ndo sarul cu recursul \n interesul legii(RIL) pe care dumneaei l-a promovatnejustificat \n favoarea afaceristului IlieCarabulea, de la „Atlassib”. Dosar \n ca -re tat`l lui Kovesi a fost prins, pe inter-cept`ri, cum spunea infractorilor mânji]i
de Cara bulea s` duc` memoriul pentruRIL la fii-sa, la cabinet, la PICCJ.
Se zvonea c` Traian B`sescu nu ar fiaprobat inten]ia lui Daniel Morar, carear fi putut ajunge Procuror Generaldac` o salt` pe Kovesi.
|n cele din urm`, dup` ce [i-a \n -cheiat cele dou` mandate de [ef laDNA peste care nu mai putea sta con-form legii, Daniel Morar a ajuns ju -dec`tor la CCR, func]ie \n care a fostpus de B`sescu ca r`splat` pentru me -ritele lui, mai ales pentru cel dinDosarul „Flota”.
Numai c` Daniel Morar, fire delocfricoas`, nu a uitat cine e Kovesi. {i nicice hram poart` SRI.
Daniel Morar este \n prezent liderulde facto al Cur]ii Constitu]ionale, el pre -zidând frecvent [edin]ele de judecat` \nlocul lui Augustin Zegrean, care se varetrage curând la pensie. {i a venit mo-mentul când binomul DNA-SRI a ajunspe mas` Cur]ii Constitu]ionale. {i a fosttaxat, pe bun` dreptate, cu interdic]iac` SRI s` mai poat` face intercept`ri \ndosarele de corup]ie.
Curtea Constitu]ional` are multe p` -cate fa]` de poporul român, dar pentruaceast` decizie trebuie apreciat`.
Judec`torii CCR nu au uitat cum afost mazilit fostul lor coleg Toni Grebl`cu f`c`tur` de dosar a DNA cu c`c` -rezele de capr` [i cele dou` rochii, pen-tru c` s-au opus legilor anti-europene“Big Brother” for]ate de SRI.
Nu au uitat amenin]`rile SRI, [i nicifaptul c` unor colegi ai lor li s-a umblatla frânele de la ma[in` spre a fi speria]i.{i luna trecut` au dat lovitura mortal`binomului.
S-a luat dreptul procurorilor de a maiface intercept`ri prin intermediul SRI \ndosare care nu ]in de siguran]` na]io -nal`.
O lovitur` cumplit` pentru institu]iageneralului Florian Coldea, despre carese aude c` pân` de Pa[te va fi dat josdin func]ie.
Binomul a turbat. Deja au ap`rut prin presa de cas`
amenin]`ri la adresa lui Daniel Morar.Iar acum, sistemul r`nit \ncearc` dinr`sputeri s` se salveze. Pritoce[te, prinintermediul macovistei ministrese aJusti]iei Raluca Prun`, o ordonan]` deurgen]` prin care s` se permit` DNA s`
asculte singur tot ce f`cea SRI \nainte. S` se aloce DNA efective suplimen -
tare pentru ascult`ri. {i s` vede]i dis-trac]ie, cum se vor c`zni s` rup` de laSRI o unitate \ntreag` de ascult`ri, a[a\n secret, iar agen]ii acoperi]i s` fie an-gaja]i la DNA \n chip de poli]i[ti.
Pe `[tia numai la d-astea \i ducemintea!
Adev`rul e c` decizia Cur]ii Consti -tu]ionale a scos la iveal`, \n mod oficial,ceea ce noi am semnalat demult. {ianume c` tot sistemul na]ional de in-tercept`ri din România este unul ana -cro nic, nedemocratic [i poten]ialabu ziv. Pentru c` este un monopol alSRI.
Unde s-a mai v`zut \n UE, vreo ]ar`\n care un serviciu de informa]ii s`poate s` asculte tot ce e de ascultat\ntr-o ]ar`?
Orice institu]ie din România, c` eparchet, c` e serviciu de informa]ii tre-buie s` se duc` la SRI s` cear` voie s`asculte - prin intermediul re]elei aces-teia care e conectat` la toate compani-ile de telefonie fix` [i mobil`. Evident,SRI poate asculta toate celelalte servicii,iar de aici [i pân` la [antajul insti tu -]ional mai e doar un pas.
Oriunde, \n statele UE, exist` institu]iiindependente care se ocup` de inter-cept`ri, la care cine ob]ine mandatmer ge s` \l pun` \n executare. Cu re-spectarea Drepturilor Omului.
La noi, fosta Securitate a vrut s` fieea vioara \ntâi.
A investit bani proste[te \n aparatur`.Totul se \nregistreaz` digital pe hard-
disk-uri direct \n serverele SRI. {i, la oadic`, nu se poate expertiza nicio inter-ceptare, \ntrucât SRI nu poate pune ladis pozi]ia instan]elor [i exper]ilor alt -ceva decât copii pe DVD. Iar \n lipsaaparatului original, cu care s-a operat\nregistrarea [i a suportului original pecare s-a fixat \nregistrarea, nu se poateefectua o expertiz` pe voce [i vorbire.O spun to]i speciali[tii \n domeniu.
Dac` instan]ele române[ti ar res-pecta Drepturile Omului, ar anula toateintercept`rile din dosare. Dar nu o facde fric`. {i pentru c` sistemul a avutgrij` ca dosarele sensibile, cu inter-cept`ri, s` fie dirijate pe culoare doarc`tre judec`torii cultiva]i de sistem.
Ace[ti judec`tori resping pretutin-deni proba cu expertiz` audio.
S-a ajuns ca \n multe cazuri – medi-atizate intens de Lumeajustitiei.ro -acuza]ii s` vin` cu expertize audio ex-trajudiciare, pl`tite din banii lor, ca s`arate c` intercept`rile DNA-SRI puse ladosar \n acuzare sunt opera unor colaje[i prelucr`ri [i c` nu constituie \nre -gistr`ri autentice [i originale.
Judec`torii sistemului,mai ales cei de la |naltaCurte resping \ns` oriceexpertiz` oficial`,
Moni torul Dreptur i lor OmuluiMoni torul Dreptur i lor Omului PAGINA 5
Coldea [i Lulu]aplâng c` li s-aluat juc`ria
Alo, se aude?Alo, se aude?
Binomul DNA - SRI a luat-o r`u peste bot. CurteaBinomul DNA - SRI a luat-o r`u peste bot. CurteaCon stitu]ional` i-a luat juc`ria preferat`: sistemul deCon stitu]ional` i-a luat juc`ria preferat`: sistemul deinter cept`ri cu care se jucau ai lui Coldea [i Lulu]ainter cept`ri cu care se jucau ai lui Coldea [i Lulu]adin zori [i pân`-n noapte. Hot`rârea prin care Curteadin zori [i pân`-n noapte. Hot`rârea prin care CurteaConstitu]ional` a declarat nedemocratic art. 142, alinConstitu]ional` a declarat nedemocratic art. 142, alin1, din Codul de procedura penal`, care permitea ca1, din Codul de procedura penal`, care permitea camandatele de supraveghere tehnic` s` poat` fi pusemandatele de supraveghere tehnic` s` poat` fi puse\n executare, cu voia procurorului, [i de “\n executare, cu voia procurorului, [i de “alte organealte organespecializate ale statuluispecializate ale statului” este una din cele mai im” este una din cele mai im--portante [i curajoase decizii pronun]ate de instan]aportante [i curajoase decizii pronun]ate de instan]aconstitu]ional`constitu]ional`
Moni torul Dreptur i lor OmuluiMoni torul Dreptur i lor OmuluiPAGINA 6
f`cându-se c` nu v`d concluziile exper-tizelor extrajudiciare!
Este incredibil, dar adev`rat! Aceasta e mizeria care se ascunde \n
sistem. Aceasta e cauza pentru care o lege
depus` \n Parlament prin 2006 , careprevedea \nfiin]area unei autorit`]i na -]ionale de interceptare a fost blocat`.
Pentru ca SRI s` \[i conserve mono -polul.
De ce nimeni nu vrea, de ani de zile,s` constate c` sistemul na]ional de in-tercept`ri - care constituie monopolulSRI - este gândit proste[te, [i poatearunca \n aer proba audio-video pentruimposibilitatea expertiz`rii ei \n cadrulunui proces echitabil, pentru c` echipa-mentele [i supor]ii originale nu pot fipredate judec`torilor, iar exper]ii pevoce [i vorbire nu pot intra \ntr-o uni-tate militar` a SRI, pentru c` li se opunesecretul de stat?
A[tept`m ziua \n care o instan]` cu-rajoas` sau cine [tie, poate chiar Curtea
Constitu]ional` s` mai dea o decizie,care s` confirme cumplita realitate,pentru c` politicieni s` se trezeasc` [is` vad` ce gre[eal` uria[` s-a f`cutatunci când monopolul intercept`rilor adevenit apanajul SRI.
PS - Edgar Hoover a fost [eful FBIvreme de 50 de ani. |n tot acest timp af`cut pe baz` de intercept`ri [i filajedosare compromi]`toare tuturor politi-cienilor de vaz` ai Americii.
A de]inut func]ia de [ef al FBI pân`la 77 ani, neschimbat de nicio legis-latur`, gra]ie [antajelor duse pân` lanivel de pre[edinte. A fost lec]ia princare SUA a \nv`]at c` [efii institu]iilor defor]` nu trebuie s` stea prea mult \nfunc]ie pentru c` puterea corupe.
La noi [efii SRI [i DNA par b`tu]i \ncuie de peste 10 ani [i, ca un f`cut, ob-serv`m c` toat` clasa politic` se \nghe-suie s` \i laude! Nu v` spune nimic?
R`zvan SAVALIUC R`zvan SAVALIUC luju.ro 3 Martie 2016
Alo, se aude?Alo, se aude?
SPARGEREA SPARGEREA BINOMULUIBINOMULUI
Decizia Cur]ii Constitu]ionale scoate \n afara legiicea mai profitabil` opera]iune desf`[urat`, de-alungul ultimelor decenii, de c`tre Serviciul Românde Informa]ii.
Mo[tenitor al Securit`]ii, SRI a fost [i \nc` maieste institu]ia care se ocup` de intercept`ri. La felcum stau lucrurile \n \nc` dou`-trei foste state to-talitare. Iar acum, s-a decis. SRI nu face parte dintreinstitu]iile \ndrep t`]ite s` fac` cercet`ri penale. Caatare, nu poate intercepta.
|n ce va consta pierderea? Cât de catastrofal`este ea? {i cine este marele câ[tig`tor?
Oficial, odat` cu aceast` decizie a CCR, faimosulbinom SRI-DNA este spart.
De acum \ncolo, SRI [i DNA vor colabora strictinstitu]ional. Nu va mai fi posibil s` apar` vreungeneral Dumbrav`, care s` declare ritos c` justi]ia- el incluzându-i aici [i pe procurori - reprezint`“câmpul tactic” SRI. Dispare astfel puterea netrans-parent`, pe care SRI o avea [i o exercita \mpotrivama gistra]ilor.
SRI nu va mai fi institu]ia care [i-a putut permites` cotrob`ie cum vrea \n vie]ile oamenilor [i s` se-lecteze ceea ce crede de cuviin]`, atunci cândcrede de cuviin]`, [i \n circumstan]ele potrivite,pentru a declan[a anchete [i pentru facerea dedosare penale.
Din aceast` perspectiv`, dar [i având \n vederealte considerente, decizia CCR este istoric` [i prob-abil nu va cunoa[te “erate”, ca urmare a unor ame -nin]`ri care deja curg, mai mult sau mai pu]invoalat, din direc]ia SRI.
Cred c` este util s` r`spundem la \ntrebarea: cef`cea, de fapt, SRI prin \nc`lcarea legii fundamen-tale?
Serviciul Român de Informa]ii a func]ionat pepost de intermediar \ntre procurori [i ope ratorii detelefonie mobile.
De fapt, procurorul este cel care solicit` o anu-mit` interceptare [i ob]ine \n acest sens acordulunui judec`tor.
Serviciul Român de Informa]ii, având ac ces latoate \nregistr`rile operate de operatorii de tele-fonie, selecta respectivele inter cept`ri [i, prin per-sonalul specializat, le redacta [i dac` era cazul letraducea. Dup` care, le punea la dispozi]ia procuro-rilor, mai mult sau mai pu]in selectiv.
Toate probele care ajungeau s` fie administrate\n dosare erau ilegale, nu doar fiindc` erau ob -]inute prin \nc`lcarea Constitu]iei. Ci dintr-un cutotul [i cu totul alt motiv.
|n cazul niciuneia dintre zecile, poate su tele demii de intercept`ri nu s-a putut face dovada auten-ticit`]ii. Acest lucru nu a fost niciodat` posibil,\ntrucât, la dispozi]ia in stan ]elor [i respectiv aexper]ilor, nu a putut fi pus suportul tehnic.
|n consecin]`, [tiind bine acest lucru, au existatnumeroase situa]ii \n care, \n mod inten]ionat sau,pur [i simplu, din neglijen]`, con]inutul inter cep -t`rilor a fost falsificat.
Aceast` posibilitate, de a administra selectiv [ideformat informa]ii \ntr-un dosar penal, a f`cut cao parte din munc` SRI, o parte \nsemnat`, s`devin` nociv`.
Puterea SRI a crescut exponen]ial pe m`sura ac-cesului din ce \n ce mai larg la via]a privat` a unorpersoane, care nu constituiau vreun pericol pentrusiguran]` na]ional`.
Aceast` putere s-a exercitat, nu numai asupracet`]enilor, prin modul invaziv de insinuare \nvie]ile lor, ci [i asupra magistra]ilor. “Servi]i” selectiv, [i ace[tia se aflau, \ntr-un fel saualtul, la mâna lucr`torilor SRI. Dar pe m`suracre[terii acestei puteri, au crescut [i suspiciunilelegate de rolul pe care \l joac` aceast` institu]ie \nangrenajul democratic al statului român.
Dac` acum, SRI nu va mai putea face decât in-tercept`ri legate de siguran]a na]ional`, \n timp, vacre[te [i \ncrederea real` a cet` ]enilor \n institu]ie,a[a cum, de altfel, [i preco niza, \n ultimele sale de-clara]ii, directorul SRI Eduard Hellvig.
Dar DNA? Iese sau nu iese câ[tigat din aceast`schimbare operat` de CCR?
|n mod cert, iese \n câ[tig. DNA dispune, de maimul]i ani, de o structur` tehnic` bine do tat`, atâttehnic, cât [i \n ceea ce prive[te personalul princare poate s`-[i efectueze toate intercept`rile care\i sunt necesare. {i, evident, aceast` structur` poatefi dezvoltat`. Fiind \ns` vorba despre intercept`ri –opera]iuni pregnant intrusive la adresa unor oa-meni – simt nevoia s` reamintesc o afirma]ie pecare am f`cut-o, \n trecut, de mai multe ori.
Aceast` parte a activit`]ii DNA ar trebui [i ea,pentru a se evita abuzurile, supus` unui control dinpartea unei alte institu]ii a statului. La fel cum, celpu]in teoretic, sunt supuse controlului toate servici-ile secrete. Cu atât mai mult cu cât nu este delocexclus ca, a[a cum a procedat [i pân` acum, DNAs`-[i dezvolte aceast` structur` tehnic` prin anga-jarea unor specialist lua]i tot de la SRI.
Ace[tia vor avea, [i \n continuare, m`car din iner -]ie, tendin]a de a privatiza, \n folos personal, in-forma]iile ob]inute pe bani publici.
Va trebui g`sit` o solu]ie [i pentru un alt bene-ficiar, poate chiar mai important decât DNA, al pro-belor ce pot rezulta din intercept`ri.
Este vorba de DIICOT. Probabil c` [i DIICOT va trebui s`-[i dezvolte o
structur` asem`n`toare. Asta, numai [i numai, dac` dorim ca \n România
lucrurile s` func]io neze a[a. Fiindc` exist` [i o alt`solu]ie la care au ajuns state democratice din Uni-unea European`. {i anume, crearea unei institu]iicu totul [i cu totul independente de vreun serviciusecret sau de vreun parchet, care s` r`spund` detoate intercept`rile [i care, la rândul ei, s` fiesupus` unui control strict, pentru a se evita abu -zurile asupra c`rora m-am referit mai sus.
M` gândesc cu mare \ngrijorare cum se va maidistra generalul cu patru stele Florian Col dea atuncicând i se va lua din mân` aceast` juc`rie pericu-loas` a intercept`rilor penale.
Asta dac` va mai fi \n post atunci când motivareaCCR va vedea lumina Monitorului Oficial.
Sor in Ro[ca Sorin Ro[ca ST~NESCUST~NESCU4 Martie 2016
Kovesi: “Trebuie s` \nt`rim serviciul tehnic al DNAdac` se decide blocarea intercept`rii serviciilor \n cauzele penale”
Procurorul [efal D.N.A., LauraCo dru]a Kovesi,a vorbit joi, 3martie, dup` bi -lan]ul D.I.I.C.O.T,des pre deciziaCur]ii Consti tu -]io nale potrivitc` reia articoluldin Codul dePro cedur` Pe na -l`, care reglementeaz` supravegherea tehnic` dispus`de procurori \n timpul cercet`rilor penale este necon-stitu]ional.
“Decizia CCR nu o pot comenta, pentru c` nu amv`zut motivarea. |n orice caz \n care CCR admite ca fiindneconstitu]ionale anumite dispozi]ii, astfel de decizii auinfluen]` \n sistemul judiciar, pentru c` din momentul\n care decizia este motivat` [i publicat`, dispozi]ia re-spectiv`, care este declarat` neconstitu]ional`, nu maipoat` fi folosit` \n sistemul judiciar, deci cu siguran]`vor fi anumite consecin]e. Impactul acestor consecin]eo s` \l evalu`m când o s` avem motivarea", a spus [efaDNA.
"Este important de spus c` \n cadrul DNA, noi avemun serviciu tehnic prin care proced`m la punerea \n ex-cutare a autoriza]iilor de interceptare. Este posibil ca \nurma acestei decizii s` fim nevoi]i s` extindem num`rulpersoanelor care lucreaz` la acest serviciu tehnic [i s`extindem acest serviciu tehnic. Am avut situa]ii \n caream lucrat [i cu alte institu]ii pentru punerea \n aplicarea acestor autoriza]ii. Din momentul \n care aceast` de-cizie ar intra \n vigoare ar trebui ca toate aceste autor-iza]ii s` fie puse \n plicare prin serviciul tehnic, ceea ce\nseamn` c` trebuie s` \nt`rim serviciul tehnic al DNA\n momentul \n care se public` aceast` decizie", a maideclarat Kovesi.
F i l ip STANFi l ip STANwww.romaniatv.net 3 Martie 2016
Moni torul Dreptur i lor OmuluiMoni torul Dreptur i lor Omului PAGINA 7
Mapa de lucruMapa de lucru
O INSPIRAT~ ALEGERE PENTRU VACAN}A DIN ORICE SEZON:
S I N A I AS I N A I A
Li Hua a disp`rut, darLi Hua a disp`rut, dara ap`rut Lucy...a ap`rut Lucy...
Urmare apelului interna -]ional, lansat prin Agen]ia depres` “AMOSNEWS”, am fostcontacta]i de un anume domn,Eduard Kryhan, din Kiev -Ucraina, care sus]ine c` a \ntâl-nit-o pe a[a-zis disp`ruta so]iea domnului Robert Ekaireb,doamna Li Hua Cao.
Iat` ce ne-a declarat acestdomn respectabil, inginer deprofesie, cunosc`tor a mai mul -te limbi str`ine, inclusiv limbaromân`, care a lucrat ca repre-zentant al emigran]ilor portu-ghezi \n Ucraina:
|n cele ce urmeaz` reprodu-cem, sintetic, r`spunsurile la \n -treb`ri, traduse din englez`
- |ntrucât vreau s` [tiu ce se\ntâmpl` \n lume, recent, do-rind s` citesc [tiri din România,am deschis site-ul: www.liber-tatea.ro, www.amosnews.ro.
La ultimul site am remarcatimaginea unei persoane de ce -t`]enie str`in`, pe care o v` -zusem la Kiev.
Un cuplu a revizitat site-ul sim-a asigurat c` aceasta esteexact Lucinda (Lucy).
- Anul trecut, cam pe la sfâr -[itul lunii august, am \ntâlnit-ola o sta]ie de taxi, nu departede showroom-ul AVEO de laKiev. Am auzit-o, \ntrebând \nlimba englez`, cum poate s`
ajung` la gar`. Din moment cenimeni nu\i d`dea aten]ie, am\ntrebat-o, \n englez`, care este
problema? |ntrucât eu aveamdrum spre gar`, am convenit s`o duc la destina]ie.
Am intrat \n conversație cuea si mi-a spus c` vine dinChina, c` are un frate \n Dane-
marca. Mi-a mai spus
c` vrea s` se c`s`to-reasc` aici, \n Ucrai -na, dar nu [tie cumtrebuie s` procedeze[i ce fel de docu-mente sunt necesarepentru asta.
Am \nceput s`\i spun tot ce [tiudespre ceea ce estenecesar [i modul \ncare trebuie s` se \n -registreze.
Când mi-aar` tat documentele,mi-a spus c` nu arecertificatul de na[ -tere. Tot atunci mi-aar`tat un pa[aportca nadian.
Nu-mi amin-tesc numele, ci doarprenumele de “Lu-cinda”. Acest lucru,
adic` sus]inerea ei c` a venitdin China dar mi-a ar`tat unpa[aport canadian, m-a f`cut
s` m` gândesc c` minte. Nupot \nțelege de ce Li Hua Caos-a prezentat cu numele de Lu-cinda (Lucy)
- |mi amintesc c` avea o ex-presie a fe]ei crispat`, parc`m`cinat` de griji [i oboseal`.
Mic` de statur`, circa 150-160 cm., cu p`r \nchis la cu-loare, tuns` scurt, p`rea, cums-ar spune, un b`iețoi.
- Da, desigur. Vreau s` ajut. - Am \ntâlnit-o doar o dat`.Din p`cate, nu [tiu unde se
afl` acum.Dac` mai aveți \ntreb`ri ori
nu s-a \n]eles ceva, v` rog s`-mi spune]i.
(...)
|ntrucât avocatul Mark Ha-slam, ap`r`tor al domnului Ro-bert Ekaireb, a considerat c`sunt necesare l`muriri supli-mentare fa]` de r`spunsuriledate de domnul Kryhan, a reve-nit cu alte patru \ntreb`ri, lacare s-au dat urm`toarele r`s -punsuri:
Av. M.Haslam:- Unde [i când a]i \ntâlnit-o
pe Li Hua Cao [i \n ce condi]ii ?E. Kryhan: - Am \ntâlnit-o pe Li Hua Cao
anul trecut la Kiev, \n stația detaxi, \n luna august 2014.
Av.M.Haslam:- |n discu]iile purtate, v-a
spus ceva despre perioada câta stat \n Anglia?
E. Kryhan:- Nu, ea nu a vorbit despre
Anglia. Mi-a spus c` a venit dinChina.
Av.M.Haslam:- V-a spus ceva referitor la fa-
milia ei, dac` are copii?E. Kryhan:- Nu [i nici nu a vorbit nimic
despre copii.Av. M.Haslam:- Concret, ce pute]i spune cu
privire la persoana ei?E. Kryhan:- Ea s-a prezentat cu numele
de Lucinda (Lucy). |n acestsens, mi-a ar`tat un pa[aportca nadian, unde figura \ntr-ade -v`r numele acesta - “Lucinda”.
Prof . Univ . dr . Prof . Univ . dr . F lorentin SCALE}CHIFlorentin SCALE}CHI
-VA URMA-
Ca urmare a re]inerii, la cernau]i, a ceta]eanuluiromân Dumitru Morhan, OADO a s-a adresat cuscrisoarea nr. 320/21 februarie 2016, prin e-mail,c`tre urm`toarele institu]ii din Ucraina:
- Poli]ia Regional` Cern`u]i- Parchetul Regional Cern`u]i- Parchetul Ora[ului Cern`u]i- Curtea de Apel Regiunea Cern`u]i- Judec`toria Sevchenko Cern`u]i
“Excelen]`,(...) Prin prezenta, O.A.D.O. a luat cuno[tin]`,
prin intermediul unui memoriu adresat orga -niza]iei noastre de doamna Domnica MORHAN,c` so]ul domniei sale, domnul DUMITRU MOR-HAN, inspector [ef \n cadrul O.A.D.O., se afl` \nstare de arest la penitenciarul din ora[ul Cern`u]i– Ucraina, re]inut pentru 40 de zile, \n vedereaextr`d`rii \n România, c`ruia de fapt i-au fost\nc`lcate \n mod abuziv câteva din drepturile fun-damentale ale omului, respectiv: dreptul la liber-tate, dreptul la ap`rare [i la un proces echitabil,re]inere ilegal`, precum [i de]inerea \n condi]iiprecare, atâta timp cât domnul Dumitru Morhannu a s`vâr[it nici o fapt` penal` pe teritoriul Ucrai-nei.
Mai mult, domnul Dumitru Morhan este \npozi]ia de refugiat politic, fiind de]in`torul legal alunui carnet de refugiat, cu valabilitate pân` \n
luna mai 2016, dat` pân` la care nu puteafi re]inut [i arestat.
Suntem indigna]i de faptul c` \ntr-o ]ar`cu un evident parcurs european mai auzimde astfel de comportament al institu]iilorputerii, \n total dezacord cu cerin]ele De-clara]iei Universale a Drepturilor Omuluisemnat` la 10 Decembrie 1948, ale Con-ven]iei Europene a Drepturilor Omului [ichiar cu noua Constitu]ie de sorginte demo-
cratic` a Ucrainei.|n consecin]`, f`r` ca acest demers democratic
s` fie considerat o imixtiune sau o interven]ie in-adecvat` \n activitatea curent` a orga nelor Justi]ieidin Cern`u]i, v` rug`m, Excelen]`, s` pune]i \naplicare normele de drept \n confornmitate cutoate cerin]ele interna]ionale, ale ONU [i CEDO,precum [i cele na]ionale \n vigoare privind respec-tarea drepturilor fundamentale ale omului [i, deci,implicit ale membrului nostru, domnul DumituMorhan.
Totodat`, folosim acest prilej, pentru a reiterastima [i considera]ia noastr` fa]` de institu]ia pecare ave]i onoarea s` o conduce]i.
|n urma interventiei OADO, la 1 martie 2016am fost informa]i, de la Biroul Regional Cern`u]ide Primul [ef-adjunct al Senior consilier de Justi]ieKirik O, despre punerea \n libertate a d-lui MorhanD-tru, cu urm`toarea specifica]ie:
“Cet`]eanul român Dumitru Morhan care,ini]ial, fusese arestat temporar pentru o perioad`de 40 zile prin decizia Tribunalului DistrictualCern`u]i, a fost pus \n libertate la data de 29 fe-bruarie a.c., \n urma apelului câ[tigat la Curtea deApel a regiunii Cern`u]i”.
O.A.D.O.O.A.D.O.
www.palace-sinaia.rohttp://radburg.ro/
UN CAZ MARCA „ELODIA”... Episodul V
Li Hua Cao, “Lucinda” Li Hua Cao, “Lucinda” sau Lucy”?sau Lucy”?
DEZBATEREBiroul de Informare al Parlamentului European \n
România a organizat vineri, 11 martie 2016, dezbaterea"Drumul spre libertate [i demnitate al femeilor refugiate"la Centrul Cultural Casa Artelor (Casa Eliad) Bucure[ti.
|n contextul unei crize umanitare excep]ionale,num`rul celor care caut` statutul de refugiat \n Europa acrescut \n ultimul an [i, mai ales, \n ultimele luni.
Un num`r din ce \n ce mai mare dintre cei care \[ip`r`sesc ]ara din cauza violen]elor [i se \ndreapt` c`trezone unde ar putea g`si protec]ie \l constituie femeile [icopiii.
Ace[tia reprezint` categoria cea mai vulnerabil`, ade-seori fiind supu[i unor discrimin`ri multiple [i viol`riidrepturilor lor fundamentale. Femeile care fug din caleaconflictelor [i a r`zboiului se confrunt` cu diferite formede violen]` de gen, fie \n ]`rile lor de origine, fie \n timpulc`l`toriei spre o ]ar` gazd` sau dup` ce au fost primite\n Europa.
Pornind de la necesitatea unei perspective de gen \ndomeniul migra]iei [i al politicii de azil, Comisia Parla-mentului European pentru drepturile femeii [i egalitateade gen preg`te[te un raport care va fi prezentat \n plenulParlamentului European la \nceputul lunii martie a.c. [icare eviden]iaz` situa]ia deosebit de vulnerabil` a fe-meilor refugiate.
Acest eveniment, organizat \n contextul Zilei inter -na]ionale a femeii, a oferit participan]ilor o privire deansamblu asupra aspectelor legate de statutul de refugiat[i solicitant de azil pentru femeile care [i-au p`r`sit ]ara\n c`utarea unor condi]ii de via]` sigure [i de a oferi unspa]iu de dialog \ntre factorii interesa]i \n acest domeniu.
La activitate, urmare a invitatiei primite, a participat [iun reprezentant al OADO.
Chris Rock s-a întors dup` o pauz` de11 ani ca prezentator al premiilor Oscar,unde a ]inut un discurs în care a r`spunscontroversei «OscarsSoWhiteOscarsSoWhite», infor-meaz` The Telegraph.
Chris Rock a salutat publicul la unshow ce "înainte era cunoscut c` pre-miul Albilor", ad`ugând c` "dac` prezen-tatorul ar fi nominalizat, eu nu a[ fiprimit slujba" [i c` nu în]elege cum "to]i[omerii î]i spun s` renun]i".
|ntrebându-se de ce diversitatea Os-carurilor nu a fost o problema în anii 50[i 60, a[a cum a fost anul acesta, come-diantul a r`spuns c` "la acel momentaveam lucruri serioase pentru care pro-test`m. Eram prea ocupa]i s` fim viola]i[i lin[a]i pentru a ne p`sa de cine câ[tig`premiul pentru cel mai bun regizor".
"Dac` vre]i nominaliz`ri ale negrilor,ar trebui s` avem categorii ale negrilor.Deja face]i asta cu b`rba]i [i femei,gândi]i-v`! Nu exist` un motiv real pen-tru a fi o categorie pentru femei [i b`r -ba]i în actorie! Nu trebuie s` fiesepa rate!" a ad`ugat Chris.
Discursul acestuia a fost pres`rat demomente amuzante, la momentul
tradi]ional de reculegere pentru ceidisp`ru]i în ultimul an, Rock cerând s`fie numi]i [i "negrii ce au fost împu[ca]ide poli]i[ti în drum spre cinematograf".
"Lucrurile se schimb`, avem un Rockynegru anul acesta! Iar asta este extraor-dinar, având în vedere c` Rocky are locîntr-un loc unde atle]ii albi sunt la fel debuni precum atle]ii negrii - este un filmScience Fiction!", sugerând înfiin]areaunei noi categorii la Oscar, "Cel mai bunprieten negru".
R`zvan R`zvan COJANCOJAN
HotNews.ro 29 Feb. 2016
Elve]ienii au respinspropunerea propunerea de expulzare de expulzare a infractorilor str`ini a infractorilor str`ini
Elve]ienii au respins duminic`, prin re-ferendum, propunerea controversat` adreptei populiste de expulzare automat`a infractorilor str`ini de pe teritoriulElve]iei, potrivit estim`rilor in- sti tutuluide sondarea opiniei publice „Gfs”, trans-mite AFP.
Astfel, circa 59% dintre elve]ieni s-auopus ini]iativei, conform estim`rilor datepublicit`]ii dup` închiderea birourilor devot, la ora local` 12:00. Estimarea Gfs areo marj̀ de eroare de plus/minus 3%.
|n 2010, elve]ienii au acceptat, cu52,9%, o ini]iativ` a Uniunii Democratede Centru (UDC), care cerea expulzareainfractorilor str`ini, îns` în martie anultrecut parlamentul a ad`ugat o clauz`
care permitea judec`torilor s` evite ex-pulzarea automat` a condamna]ilor înanumite cazuri.
Noua ini]iativ` pentru «punerea înpractic`» a caracterului automat al ex-pulz`rii extinde lista motivelor pentruaplicare acestei m`suri.
Ea prevede mai ales repatrierea auto-mat` a oric`rui str`in condamnat deja încursul ultimilor 10 ani care ar fi declaratvinovat pentru comiterea de infrac]iuniminore, precum „leziuni cor po- rale sim-ple” sau participarea la o ”înc`ierare”.
Conform primelor estim`ri, rata parti-cip`rii la acest referendum a fost mai ri-dicat` decât media înregistrat` de obiceiîn Elve]ia, respectiv pu]in peste 40%.
Fapt destul de rar, duminic` dimi-nea]` se formaser` cozi la sec]iile de vo-tare din mai multe ora[e elve]iene,printre care Lausanne [i Berna.
Tudor Tudor MARTALOGU MARTALOGU AGERPRES 28 Feb 2016
Sâmb`t`, UEtrans mitea un co-municat \n care \[iexprima \ngrijorareaprivind sta rea preseiturce.
Din postura destat candidat la ade-rare, spunea Bruxe -lles-ul, Turcia tre- bu ie s` respecte li-bertatea presei, unstandard demo cra tic.
Reac]ia venea dup` ce, cu o zi \na -inte, presa transmitea despre prelua-rea de c`tre guvern a cotidianuluiZaman, recunoscut pentru afilierea sacu clericul islamic Fethullah Gulen, exi-lat acum \n Statele Unite.
De larg` circula]ie \n Turcia, ziarul adeschis noul num`r sub administra]iastatului cu sediul, pus sub gardapoli]iei [i redactorul [ef \ndep`rtat dinfunc]ie.
Vineri, poli]ia a folosit gaze lacrimo-gene [i tunuri cu ap` pentru a-[i facedrum spre redac]ia cotidianului, ac]i -une motivat` de un ordin judec`to-resc pentru plasarea Zaman sub nouaadministrare a statului.
Ac]iunea e bazat` pe acuza]ii fa]`de Gulen privind crearea unei mi[c`ri– fa]` de care Anakara se raporteaz`ca fiind terorist` – având ca scop or-ganizarea unei presupuse lovituri destat.
Guvernul turc acuz`, de asemenea,organiza]ia lui Gulen de colaborare cuproscrisul Partid al Muncitorilor Kurzi(PKK), forma]iune care se afl` \ntr-unconflict militar deschis cu Guvernul dela Ankara, \n sud estul ]`rii. Ironia e c`actualii inamici sunt fo[ti alia]i.
La \nceputul anilor 2000, când par-tidul lui Erdogan (AKP) \[i stabilea do-mina]ia politic`, mi[carea lui Gulen adat o mân` de ajutor \n procesul deepurare a birocra]iei de stat. “Dup`care, rela]ia s-a degradat”, explic` NateSchenkkan.
“Gulen [i Erdogan erau \n dezacordprivind rela]ia Turciei cu Israelul; \n2010, premierul de atunci Erdogan adenun]at Israelul [i a rupt rela]iile di-plomatice. Cei doi s-au contrat [i maimult cu privire la modul \n care tre-buia tra tat cu Partidul MuncitorilorKurzi, for ma]iune care duce o rebe-liune armat` antiguvernamental` din1978” .
Atitudinea public` a lui Recep Erdo-gan pare, \n ultima perioad`, din ce \nce mai lipsit` de autocenzur`, cu ten-din]e v`dite de autoritarianism [i unnivel al arogan]ei politice atât de ridi-cat, \ncât presa turc`, al`turi de cea in-terna]ional`, l-a citat pe pre[edinteleturc spunând la finalul lui Februarie c`nu va respecta o decizie a Cur]ii Con-stitu]ionale a Turciei, privind eliberareaa doi jurnali[ti acuza]i de spionaj.
Can Dundar [i Erdem Gul au fostaresta]i, \n Noiembrie 2015, sub acu -za]ia de spionaj [i violarea securit`]iide stat. Trei luni mai târziu, CurteaConstitu]ional` a decis c` punereacelor doi \n regim de deten]ie le-a vio-lat drep turile.
Decizia magistra]ilor constitu]ionalinu l-a \mpiedicat pe Erdogan s` co-menteze: “Voi r`mâne t`cut \n ceprive[te decizia Cur]ii. Dar nu trebuies` o accept. Vreau s` fie clar. Nu m`supun sau nu respect decizia”, a spuspre[edintele turc, \n fa]a presei din Is-tanbul.
De altfel, punerea Zaman sub con-trolul statului e doar un episod din dis-puta regimului Erdogan cu presa.
La finalul anului trecut, mai mul]iziari[ti au fost concedia]i de la orga-niza]iile de pres` dup` ce au scris criticla adresa politicilor autorit`]ilor [i apartidului preziden]ial Justi]ie [i Dez-voltare (AKP).
Oameni de pres` au fost ataca]i, iarbirouri ale organelor de pres` pro-opozi]ie au fost luate cu asalt cu for]ede ordine [i tunuri cu ap`.
“E cea mai mare suprimare a preseidin istoria Turciei”, spunea atunci TarkiToros, redactor-[ef al postului de tele-viziune Bugün care, \n 28 Octombrie2015, a ie[it din emisie ca urmare aunui raid al for]elor de ordine.
Toros s-a refugiat \n camera de con-trol a postului \nainte de a fi scos cufor]a de poli]ie.
|n tot acest timp, Uniunea Euro-pean` se vede for]at` s` negocieze cuAnkara \n contextul crizei migran]ilor.
Oricât ar vrea Bruxellesul s` reac]io-neze la situa]ia intern` din politicaturc`, e for]at s` \nchid` ochii [i s`emit` comunicate de pres` cel multsterile.
|n aceast` perioad`, UE duce dis -cu]ii cu Ankara privind un plan comunde combatere a migra]iei. Iar Turciaare un ascendent, \n condi]iile \n careEuropa e deja divizat` din ca uza poli-ticilor pentru refugia]i, iar statul turc aprimit \n 2015 pân` apro ape de dou`milioane de mi gran]i, potrivit datelor|naltului Comisariat ONU pentru refu-gia]i.
Toat` aceast` poveste e departe dea se fi \ncheiat, \n condi]iile \n care An-kara aspir` la statutul de membru alUniunii. “UE a fost criticat` dur deopo zi]ia turc` - [i de voci din interioruls`u – pentru c` a \nchis ochii la viola-rea drepturilor \n Turcia \n schimbulunui acord privind migra]ia. Orice vaurma dup` acest acord, ultimele m` -suri \mpotriva presei din Turcia autoate [ansele s` creeze o presiune psi-hologic` asupra grupurilor media carenu au intrat \n linia guvernamental`”,argumenteaz` Murat Yetki[.
Tudor Tudor DESPINADESPINARevista 22 7 Martie 2016
APPLE{I SECRETELE SALE
Dac` Apple va fi for]at` de justi]ie s` de-cripteze iPhone-ul teroristului de la SanBernardino va fi creat un precedent peri-culos [i se va deschide o "cutie a Pando-rei" de care ar putea profit` regimurileautoritare, avertizeaz` \naltul comiar alONU pentru drepturile omului, Zeid Ra'adAl Hussein, citat de AFP. Controvers` aatins cote uria[e [i marile companii detehnologie sus]in Apple \n disput` cu FBI.
|naltul oficial ONU avertizeaz` c` \ncer-carea de a rezolva o problema ce vizeaz`datele de pe un singur telefon risc` s` aib`consecin]e negative pentru milioane deoameni [i s` deschid` o "cutie a Pando-rei"
Zeid spune c`, dac` Apple pierde aici,
se va crea un precedent prin care toatecompaniile mari de tehnologie se vor g`si\n fa]a imposibilit`]ii de a proteja oriunde\n lume datele clien]ilor. "Ar putea fi uncadou f`cut regimurilor autoritare [ipira]ilor informatici".
El mai afirm` c` FBI are alte mijloace dea anchet` [i de a descoperi dac` jihadi[tiide la San Bernardino au avut complici, ast-fel c` decriptarea unui iPhone ce ar puteaavea consecin]e negative \n toat` indus-tria, nu este atât de important`.
Apple se opune unei cereri venite dinpartea FBI de deblocare a unui iPhone 5Crecuperat de la Syed Rizwan Farook, celcare \mpreun` cu so]ia sa au deschis focul,\n data de 2 decembrie 2015, ucigând 14oameni, \n San Bernardino, California.
Vlad Vlad BARZA BARZA
HotNews.ro 4 martie 2016
|ntre dou` negocieri cuUE, Erdogan pune tunurilecu ap` pe pres`
![Page 1: Anul XVII Publica]ie editat` de Organiza]ia pentru Ap`rarea · PDF file · 2016-03-11Caut un om s`-mi sudeze o balama de poart`. Vecinul Ghezuroiu e \n Spa - nia. N-are serviciu acolo,](https://reader030.documente.net/reader030/viewer/2022030510/5aba89b77f8b9ab1118bfd21/html5/page/1.jpg)
![Page 2: Anul XVII Publica]ie editat` de Organiza]ia pentru Ap`rarea · PDF file · 2016-03-11Caut un om s`-mi sudeze o balama de poart`. Vecinul Ghezuroiu e \n Spa - nia. N-are serviciu acolo,](https://reader030.documente.net/reader030/viewer/2022030510/5aba89b77f8b9ab1118bfd21/html5/page/2.jpg)
![Page 3: Anul XVII Publica]ie editat` de Organiza]ia pentru Ap`rarea · PDF file · 2016-03-11Caut un om s`-mi sudeze o balama de poart`. Vecinul Ghezuroiu e \n Spa - nia. N-are serviciu acolo,](https://reader030.documente.net/reader030/viewer/2022030510/5aba89b77f8b9ab1118bfd21/html5/page/3.jpg)
![Page 4: Anul XVII Publica]ie editat` de Organiza]ia pentru Ap`rarea · PDF file · 2016-03-11Caut un om s`-mi sudeze o balama de poart`. Vecinul Ghezuroiu e \n Spa - nia. N-are serviciu acolo,](https://reader030.documente.net/reader030/viewer/2022030510/5aba89b77f8b9ab1118bfd21/html5/page/4.jpg)
![Page 5: Anul XVII Publica]ie editat` de Organiza]ia pentru Ap`rarea · PDF file · 2016-03-11Caut un om s`-mi sudeze o balama de poart`. Vecinul Ghezuroiu e \n Spa - nia. N-are serviciu acolo,](https://reader030.documente.net/reader030/viewer/2022030510/5aba89b77f8b9ab1118bfd21/html5/page/5.jpg)
![Page 6: Anul XVII Publica]ie editat` de Organiza]ia pentru Ap`rarea · PDF file · 2016-03-11Caut un om s`-mi sudeze o balama de poart`. Vecinul Ghezuroiu e \n Spa - nia. N-are serviciu acolo,](https://reader030.documente.net/reader030/viewer/2022030510/5aba89b77f8b9ab1118bfd21/html5/page/6.jpg)
![Page 7: Anul XVII Publica]ie editat` de Organiza]ia pentru Ap`rarea · PDF file · 2016-03-11Caut un om s`-mi sudeze o balama de poart`. Vecinul Ghezuroiu e \n Spa - nia. N-are serviciu acolo,](https://reader030.documente.net/reader030/viewer/2022030510/5aba89b77f8b9ab1118bfd21/html5/page/7.jpg)
![Page 8: Anul XVII Publica]ie editat` de Organiza]ia pentru Ap`rarea · PDF file · 2016-03-11Caut un om s`-mi sudeze o balama de poart`. Vecinul Ghezuroiu e \n Spa - nia. N-are serviciu acolo,](https://reader030.documente.net/reader030/viewer/2022030510/5aba89b77f8b9ab1118bfd21/html5/page/8.jpg)
