Anul XV. Arad, Marţi, 29 Noemvre v. (12 Decemvre n.) 1911 Nr. 261 ABONAMENTUL

h m an . 2 8 Cor. Pc un jum. . 14 < ft o lună . 2.40 t Numărul de zi pentru Ro­mânia si străinătate pe

an 40 franci. Telefon pentru oraş şi

I comitat 582. TRIBUNA IREDACŢIAl ţi ADMINISTRAŢIA i

Strada Deák Ferenc Nr. ЯѲ INSERŢ1UNILE

se primesc la administraţie. Mulţumite publice şi Loc deschis costă fiecare şir

30 fileri. Manuscripte nu să înapo­

iată.

0 BROŞURĂ TENDENŢIOASA. D e Dr. Ioan Lupaş.

Canonicul Dr . I. Karácsony i din Ora-dea-mare. a publicat, a c u m de curînd o bro­şură quasi i storică, dar cu văcţite tendinţe politice, sub spăimântătorul titlu : „Száz ier baj, millió jaj egy tévedés miatt". | 0 sută de mlti de necaizuri şi mi l ioane de vaiete pentru o greşală") .

Autorul aces te i broşuri crede, că toa te neînţelegerile dintre R o m â n i şi Ungur i iz-Toresc numai clintr'o greşală a cronicari lor şi istoricilor, cari au acceptat şi au dove­dit adevărul tradiţiei istorice despre des­cendenţa traco-romană a poporului nos­tru şi despre stăruinţa lui neîntreruptă în

iDacia Trai ană. j Pentru această , ,straşnică greşală" ;<LKarácsonyi se năpusteş te cu mult n e c a z • asupra italianului Bonfiniu — istoriogra-Bul regelui Mafia — învinuindu-1, că a fost [un scriitor ameţ i t de predi lecţ iuni le cla­

use ale epocei sale şi. c a atare, deşţi n'a văzut niciodată v r e - u n R o m â n adevărat „cu o nesocotinţă fără margini a aruncat

irmaţiunea, că Românjii (Valahii) sunt Amendent ii populaţ iunei romane de odi­nioară áin Dacia Trăda nă".

Aţia da)- d. Karácsonyi s e face a nu şti, tradiţia istorică despre or ig inea R o m â -

iilor o cu mult m a i veche , decât t impul, bare a trăit ş i a sedis italianul Bonfiniu. |ă urmele aceste i tradiţii s e găsesc la •carii Uizantini din secolul X I şi X I I • M i m e n o s şi Kinnamos) şi în toa te cro-cele ungureşti anterioare scrieri lor lui Bitiniu.

Par nu numai cronicarii bizantini şi fireşti dinainte de Bonfniu cunoş teau "«eastă tradiţie i s tor ică , ci şi scriitorii a-•fti şi papii delà l iuma. Papa lnoeenţ iu

ікгіа la anul 1199 cătră ţ.arul Ioani ţ iu •xannes) : , ,audito, quod de nobili

hunae prosapia progenitores tui ori-ţmiraxerint" i a r la 1 2 0 2 : et po-m terrae tune, qui de sanguine Roma-Wlim ÎC nsserit descendisse"... Al t papă «mnat Іуш* a l 11-lea (Aeneas Sy lv ius Цотші,. care a murit la 1464, deci cu

ani înainte de venirea lui Bonfiniu Шдапа, deasemenea are cunoşt inţă

w tradiţia istorică privitoare la origi-Românilor. ceea ce rezultă din urmă-

sarele rînduri scrise de el : , ,Dac iám vero Danubium, quae nune Hungár iáé

Wo est, Traàanus imperátor edomui t et tsolo barbarico provinciám focit... E t co-Wthmanorum, quae D a c o s coaerceret , ideducta duce quondam Flaoco , a quo iccia nuncupata... et pro Flaoi is Vala-iappWion'. Sermo adhuc gent i R o m a n u s iquamvis magna, ex parte mu ta tus . e t mini Italico vix intelligibilis". D. Karácsonyi face deci mare nedrep-! bietului Bonfiniu, cercând să-1 facă

pe el vinovat de un lucru, care e-

xista cu mul t îna intea lui, de o părere, care j de 5 pagini (2—6) vrea să dea g a t a istoria a fost din v e c h i m e răspândită atât printre I Români lor dintre anii 3 0 0 — 1 1 8 6 . Ş i se a-scriitorii din Răsărit , cât şi printre cei din I mes tecă în discuţi i f i lologice, la cari nu se Apus . Şi astfel nu era trebuinţă să v ină din Italia un humanis t ca Bonfiniu, ca să născocească el aceas tă teorie despre ori­gini 1 9 Roi n anilor.

Tot co а făcut Bonfiniu în aceas tă pri­vinţă, e că a înregistrat în cărţi le sale de istorie ce a auzi t delà alţii .sau ce a citit în scrieri m a i vechi , între altele în scrierile lui P i u s II, pe care îl ş i c i tează . A dat deci tradiţiei i s torice o formă literară mai sim­plă şi mai atrăgătoare .

Că izvorul celor scrise despre Români în legătură cu famil ia I luniadeşt i lor , es te tradiţia istorică, iar nu fantázia, lui Bon­finiu, ar fi putut s ă afle d. Karácsony i şi din lucrarea lui I l e lmár Agost , oare arată, că aces te afinmaţiuni ale lui Bonf in iu se bazează pe tradiţie.*)

Dar nu numai lui Bonfiniu îi face d. Karácsonyi nedreptate , ci şi Români lor , despre cari afirmă cu mul t dispreţ şi cu t o t a tâ ta ignoranţă, că până la 1740 n'au pu­tut să cunoască cele scrise d*e Bonfiniu, deoarece „nu ştiau nici măcar să, citească latineşte".

Aceasta, im e adevărat . Vest i ţ i i cro­nicari români din secolul X V I I ş t iau lati­neşte şi cunoş teau lucrarea lui Bonfiniu.

pricepe. Astfe l afirmă, că R o m â n i i ar fi primit religia creşt ină prin intermediarea Jimbei greceşt i . Ori cine se pricepe câ t de puţin la fi lologia romanică , агі trebuie să ştie, că l u c r u l a ce s ta nu e adevărat .

•Românii, au primit creşt inismul prin intermediare latină, ceea ce s e vede clar :d$b, lfaptul, că toţi t e n n e n i i privitori la noţ iuni le f u n d a m e n t a l e ale v ie ţe i creşti­neşt i sunt de origine lat ină, iar n u greceas­că. D u m n e z e u , bislerica, credinţă, cruce, tâmplă, altar, m o r m â n t , închinare ş. a. A-proape toa te cuvinte le din rugăciuni le „Ta tăi ïiostrû" şi din „Credeu" sunt de origine lat ină.

D . Karácsonyi afirmă, că cuvântul bi­serică ar fi din grecescul basilika. D a r a-ces ta ar fi dat după legi le fonet ice ale l im bei române f o r m a : văselică şi nici decum biserică, deoarece grecescul b ar trece în V, iar I dintre două voca l e nu se sch imbă în r precum se sch imbă la cuvinte le de ori­gine lat ină (dovadă arhanghelul din gre­cescul arhangellos ş i ânger din lat inescul angellus).

Spre a dovedi , c ă în secolul X erau mulţ i R o m â n i în sudul Dunărei , D . Kara

Astfel Miron Cost in (f 1692) scria despre I csonyi ne îndrumă la pag. 183 a istoriei începutul Români lor , ut i l izând între alţii I Bulgari lor de Constant in Jirecek. unde ar şi pe Bonf in iu 1 ) Constant in Sto ln icu lCan- I fi înşirate numiri de local i tăţ i curat ro-tacuz ino , care a studiat în a 2-a jumăta te I mâneş t i ( t iszta r u m u n helynevek) . Deschi -a secolului al X V I I în Ital ia , ş t ia lat ineşte I zând cartea lui J irecek la n u m i t a pagină, şi întrebuinţa la scr ierea istoriei Ţării Ro- I găs im numiri ca Bdyn, Skopje, Strymon, mâneşti, pe Toppel t in , Bonfinius , Nico laus I Nestoriţa, Strunită şi Belaşiţa. (hi c e drept Olahus ş. a. 2 ) T o t a s e m e n e a a cunoscut pe Bonfiniu şi N ico iae Cost in . 3 )

Evident deci că d. canonic din Oradea-mare aruncă, în broşuna sa tendenţ ioasă , afirmuţiuni n e î n t e m e i a t e pe adevăr şi ne-o o n t r o ' l a i t e în m o d suficient.

In afară de inexact i tă ţ i l e re levate m a i sus, chiar în cele c â t e v a rînduri scrise des­pre Bonfiniu m a i g ă s i m şi altă greşală. D . Karácsony i afirmă anume, că lucrarea lui Bonfiniu ar fi apărut în Ardeal, pentru în-tâ iaş dată l a anul 1574, t ipărită de croni­carul l l e l t a i . In amint i ta lucrare a lui l le l-

poate d. Karácsonyi s ă afirme, că aces te numiri ar fi „curat româneş t i" — n u m a i D e a şt ie !...

Ca o dovadă de superficial itate neier­ta tă vo i c i ta însă cazul delà pag . 8 a, bro-şurei dlui Karácsonyi , unde autorul aduce în sprijinul afirmaţiunilor sale publicaţia, de documente „Urkundenbuch zur Ge­schichte der Deutschen în Siebenbürgen" spre a, dovedi , că la 1291 .satul Pischinţi din comita tu l Hunedoare i nu exista , iar sate le Răşinari şi P o p l a c a s'au înfiinţat, nu­mai după anul 1233, şi sate le Sălişte şiCiu-

mâr A g o s t c i t im însă, că ea a apărut l a i rila (Szelistye és Csürüllye) din comitatul. 1565 în Cluj sub t i t lu l : „História integral Si'biiului s'ar fi înfiinţat numai după anul Matthiae Hunyadys. Claudiopoli in Trans- I 1297. silvania 1565 die 1 Deccmb.*)k\ï cu 10 ani I D o c u m e n t e l e , la cari se provoacă d. mai târziu, la 2575, a apărut prelucrată în I Karácsonyi cu privire la sate le P i şch inţ , l imba maghiară de l l e l t a i Gáspár, sub tit- I Răşinari şi Popkvoa nu pot servi ca argu-1 nI : . .Chronica az m a g y a r o k n a k dolgairól.

E uimitoare superficial itatea dlui Ka­rácsonyi şi în alte, privinţe. P e o extens iune

*) TI elmar Ágost: „Bonfinki»nafá mint tör­ténetírónak jellemzése és műve kútfőinek kimuta­tása. Budapes t 187(5. p g 87.

1) cf Onciul: „Tradiţia istorică în chestiu­nea originilor române". Bucureş t i 1907 p g 13.

2) of. N. Iorga: „Istoria literaturii române 16S8—1821". Bucureş t i 1901 vol. 1. pg 16:3.

3) N. Iorga: Ibidem I . p g 82. 4) Ilelmár Ágost o. e. pg 7, no ta 1 şi pg S. ,

m e n t e peremptori i pentru c e e a ce, ar voi să dovedească autorul broşurei. Din fap­tul, că în respect ivele documente de ho­tărnicie nu sunt indicate şi n u m e l e acestor sate nu urmează, n u m a i decât , că ele nu ar fi ex i s tat în acel t imp . Ori „quod non est in actis, non est in mundo" ?

In special însă în afirmaţiunile privi­toare la Săl iş te şi Ciurila din comitatul Si-biiului, autorul rătăceşte într'o complectă şi de deplorabilă confuzie . S a t cu numele

Pag. 2 „ T R I B U N A " 12 Decemvre n 191!

Ciurila se ştie, că nici nu exis tă în comita­tul Sibiiului .

D u p ă cuprinsul documentului , pe care îl c i tează d. Karácsonyi (Urkundenbuch I. pg. 207) se vede clar, că aci n ic i nu este vorba de Săl iş te de lângă Sibiiu, ci de un fsat din comitatu l Turda-Arieş : Sălicea (Szelicăe) în document Zeleche. Se m a i a-mintesc în aces t d o c u m e n t numiri de loca­lităţi c a : Monusiur, Cluswar, Banabyk, Zylvas, Zentbeneduk, Zaasfenes, precum şi fluvius Nadas şi f luvius Zamus (Some-şul-mic), pe cari autorul broşurei dacă ar fi ce t i t documentu l întreg, poate n'ar m a i fi os teni t zadarnic, căutându-le prin comita­tul Sibiiului şi scriind o broşură atât de superficială şi t endenţ ioasă .

Din cele înşirate până aci s e poate cu­noaşte va loarea şti inţif ică a broşurei dlui Karácsonyi .

In ce priveşte tendinţa dsale şi tonul dispreţuitor, în care îi place s ă vorbească despre poporul nostru, ne v o m mărgini a spune, că e atât de obişnuit şi deochiat în­cât nici nu ne m a i surprinde. P u t e m repet-a şi noi cuvinte le înţe leptului Constant in Stolnicul Cantacuzino , că , , încă n u de to t uitaţi din tablele lumii suntem, c e oareşce do cele ce oare când au fost şi într 'această ţară nu tace , ce spune şi scrie. Măcar că unii dintr'aoei ce scr iu de dânsa ca nişte străini ce sunt şi şi voitori de rău, unii nu adevărul scriu, ce-i micşorează lucrurile şi pe lăcuitori i ei rău defă ima şi mul te hule le g ă s e s c : şi pot a avea şi dreptate, . . . pen-trucă în ş t epenea ce astăzi se află, în care t ică loasă şi jalnică este, c ine cuim îi es te voia poate şi z ice şi scrie, căc i nu este ni­meni , nici cu condeiul , nici cu palma a-i s t a împotr ivă şi a-i răspunde. L ă s ă m dară fieşte căruia a z ice c u m vrea şi a rîde c u m va pohti . de vreme ce nici le este sfială, nici Rumâni i de ruşinile lor nici nu gân­desc. Că lumeşt i le supuse sunt mutări lor şi toate câte sunt umblă cu soroc , şi c u m c ă

de obş te este orbul noroc şi v i i toarele lu­cruri n e v ă z u t e sunt". 6 )

D e încheiere v o m constata , că prin astfel de broşuri superficiale., ş i tendenţ ioa­se n u se c lăt ină câtuş de puţ in adevărul tradiţiei istorice, izvorul de căpetenie al ori cărei istoriografii , câ tă vreme cei ce vor să prezinte lucrurile altfel, nu aduc probe convingătoare în sprijinul afirmaţi i lor lor.

Ş i probele, cari le-au adus până a c u m contra tradiţiei istorice Roeslerieni i şi N e o -roeslerienii , nu sunt nici d e c u m convingă­toare. Nic i cele istorice, nici cele filolo­g ice .

D in punct de vedere m e t o d i c — după c u m accentu iază d. Sext i l Puşcar iu într'o lucrare a sa e ) — nu e corect a susţ inea, că patria s trăveche a Români lor ar f i . fost în Sudul Dunărei , f i indcă în l imba r o m â n ă s e pot arăta unele influenţe a lbaneze şi f i indcă Albanezi i locuiesc astăzi în Sudul Dunărei . Nu se şt ie aproape n imic sigur desţ>re orfginoa Albanezi lor , nici despre aşezările lor în cursul veacuri lor de mij loc . D e c i cu aceeaş dreptate se poate afirma, că Albanezi i au fost a şeza ţ i în v e c h i m e în Nordul Dunărei , unde l imba lor a putut fi inf luenţată de l imba străveche, daco- ro­m â n ă .

Sunt şi istoriografi maghiar i de frunte, c a i i au a c c e p t a t adevărul tradiţiei istorice (Horváth, Sza lay ş. a.) Iar dintre apuseni vest i tul L. Ranke îşi prec izează părerea sa în aceas tă chest iune, după c u m ur­m e a z ă : „ D a c i e n ward nun als Prov inz ein­gerichtet . N o c h nennen die Eingeboren die Strasse , die durch die W a l a c h e i nach Sie­benbürgen führt, K a l e a Traianului , und das Tor jensei t des R o t e n T u r m e s P o a r t a Romani lor . Sie sind die N a c h k o m m e n der Menschen, we lche Traian aus allen Laen-dern der römischen Herrschaft dahin ver-

6) N. Iorga: „Opere le lu i Const. Oantacu-zino" . Bucureş t i 1901 p g 69.

6 ) Z u r Rekonstruktion des Urr-umaenischen, H a l l e a. S. 1910 p g 61—62.

pflanzte" 7 ) . Iar în a l t loc vorbind despre pă­răsirea D a c i e i de cătră împăratul Aurelian, constată , că provincia D a c i a era atunci în m a r e parte romaniza tă şi l imba română s 'a păstrat din acele t impuri până îa zilele noastre („Diese Landschaf ten waren schon gutentei le romanisirt , wio m a n aus der heut igen Landessprache ersieht, die sich von jenen Ze i t her erhalten hat" 8 )

Ace laş lucru îl exprimă în versuri ves­titul Opitz „părintele l iteraturei germano", care a avut prilej să cunoască de aproape l imba şi obiceiurile Români lor ardeleni din seco lu l X V I I . A c e s t o r a le adresează umătoare le versuri, pe cari le reproducem aici în traducerea, lui O. Coşbuc (din „Tri­buna" 1885 nrii 107 şi urm.)-. „Nimic, precum nici Goţii cu oastea inimici, Cu furia barbară, nu v'au stricat nimica. Acest popor străbate pr in Asia luptând Şi-o târăe'fu catono, supreme-apoi pe rînd Pe Greci, pe Traci şi'n urmă în Dacia seculari A Romei cea mai scumpă şi mai frumoasa, (Ы Străbat şi-aruncă 'n lanţuri pe fiii ei iubiţi. Dar, ce-i mai mult, Atila cu oardele-i de Innoară fără milă şi peste voi domneşte Ba Slavul se conjură şi 'n pieptu-vă loveşte. Şi totuşi limba voastră prin timpi s'a strecurat întreagă 'ncât cu dreptul e lucru de mirat Italia chiar este departe de trupină Şi 'ntocmai Esperida şi Galia vecină: Pe cât de puţin ele cu Borna se unesc, Pe atât de mult urnit e poporul românesc, In fiece colibă cu pae-acoperită Un sânge nobil spune, că limba moştenită Şi azi e tot aceeaş, că datinele sunt Păstrate cu credinţă, c'al vostru îmbrăcământ Şi jocul chiar e martor, e aveţi trupină v< '

Ah, ce să zic de-acele vii tonuri, cari supui Pe om, de cumva numai e om, ah ce să ярш De nobila muzică? Ah cât de primitiva Şi totuş ce perfectă! Atât de expresivă Şi dulce mi-se mare, rând stau şi vă ascdf

Da, Musa Terpsichore pe voi, pe voi шім» In lume vă iubeşte! Mai mult ca ori pe ciut'. Voi când atingeţi coarda, cântând o dovnä-тпШ I Să cred,, că îns-uş Foebus vă 'nspiră de m Purtând a voastre braţe şi degetele iuţi!

7) „Weltgeschichte" vol. I I I . I Abth. Pf Я| — 7 4 .

8 ) Ibidem pg 452.

Guy de Maupassant intim. — A m ă n u n t e şi scr isor i i ned i t e . —

De A d r i a n C o r b u l . I I I .

M a u p a s s a n t desp re sc r i i t o r i . Sunt de părere că din toate amănuntele atât de

sensaţionale şi absolut inedite asupra lui Maupassant, pe cari dna de D. mi-le-a destăinuit cu o graţie deosebită şi pe cari m'am grăbit să le comunic cetitorilor „Tribunei", cele mai aştep­tate, mai ales de cătră scriitori, vor fi notele pe cari le voi însemna în acest al treilea şi cel din urmă foileton al meu. Ele ating păre­rile pe cari le avea Maupassant asupra literaturei în general, şi asupra diferiţilor autori în parti­cular.

Şi într'adevăr, din tot ce se poate ceti în stu­diile şi memoriile consacrate marelui prozator, nu veţi găsi nici un rând care să facă cunoscute credinţele intime ce le avea el asupra confraţilor săi îndepărtaţi sau contimporani. Rezerva, obiec­tivitatea, impasibilitatea pe care a păstrat-o în­totdeauna Maupassant, nu mumai în scrierile lui ci şi în raporturile lui sociale, acea silă de a face parte semenilor lui de tot ce-1 atingea personal, n'au permis nimănuia până în prezent să ne des­copere gândurile familiare ale gloriosolui scrii­tor, în t r 'un studiu pe care îi l'a consacrat Ana­tole France, şi pe care-1 veţi găsi în „Vie litté­raire", nu'mi mai aduc aminte ce volum, autorul lui Thai«, vorbind de netulburata obiectivitate

a lui Maupassant, are o frază cam în acest sens: „Dar în tot ce a scris până acum acest prinţ al povestitorilor (ce prince des conteurs) nimic nu ne desvăleşte ce opinii are autorul însuşi despre lumea pe care ni-o descrie, despre personiagiile pe cari le face să trăiască cu atâta intensitate. Şi de multe ori am vrea să le cunoaştem. D. de Mau­passant e ca însăşi natura: el farmecă şi irită". N'am reprodus exact cuvintele lui Anatole Fran­ce, fiindcă le citez din memorie; nu cred însă, să mă fi îndepărtat prea mult de text.

Ei bine, stimaţi cetitori, credinţele intime pe cari le profesa scriitorul asupra celor-lalţi autori, vi-le destăinuesc în aceste coloane. Dna de D... Ie-a auzit din însăşi gura lui Maupassant. Şi în­ţeleg prea bine că cea ce se ferea să comunice eelordalţd, marele prozator nu s'a putut opri de a le destăinui unei femei pe care o iubea adânc, al cărei suflet frumos îl aprecia, a cărei inteli­genţă o admira. Drua de D... şi-a dat şi dânsa sea­mă la rândul ei, cât interes prezentau aceste cu­vinte eşite din gura unui scriitor ilustru. De aceia le-a consemnat pe măsură în juranialul ei intim. Am răsfoit şi eu în societatea dnei de D... acest album preţios. Din el am cules detaliile pe cari vi le-am comunicat în foiletoanele mele trecute, şi pc cari vi-le voi comunica şi în cel de azi.

Din toate genurile literaro Guy de Maupas­sant iubea mai mult poezia şi romanul; sau mai bine zis, din ele îşi făcea lectura lui de predilec­ţie. Despre piesele de teatru spunea că numai a-tunci când sunt scrise de oameni de geniu, ating ele culmea artei; cum de erau însă profesate de un talent puţin adânc, îl răneau. Piesele de tea­tru, Mauptaseant le împărţea în două categorii:

cele subl ime, car i e rau după el tot ce poate f ma i f rumos în lume , şi cele de calitatea doaa,ş car i le scădea brusc până la neinteros. In pr iv in ţă e r a in t rans igen t , adecă în ochii luia» ta, în t ea t ru , numai f rumosul transcedental; • de devenea însă „ f rumuşe l" , nu-1 mai atmfţeift aceia, el considera pe Shakespeare şi pe Moli« ca pe cele mai m a r i genii ale omenirei, de acta adora t e a t ru l grecesc .şi pe Corneille, Racine, Goethe p r e c u m şi pe câ ţ iva mari autori, de acu piesele u n o r scr i i tor i ca Marinaux, Dumas M etc. îl lăsau reci .

Despre Shakespeare zicea: „Dumnezeu h cons t ru i t d in cele mai de seamă evenimente», mice ; suf le tu l lui a fost un amestec de furtuni, de c u t r e m u r e de pămân t , de oiclonuri extraordi nare , da r şi de azur , de parfum de raze, de cân­tă r i suave de pr iv ighetor i" . Despre Molière spu­nea: „E l nu es te de loc mai prejos de Sdak* poare în ce pr iveş te cunoaşterea sufletului o№ nesc ; dacă îp scri i torul englez găsim mai mult! vehemenţă , în cel francez e mai multă amăra» ne ; o m a r e t r is te ţă urmează hohotelor de râs pi car i le s t â rnesc piesele lui. Glasul lui Shaiea» re e pu te rn ic , al lud Molière este mai surd; «I d i n t â i inf ioară, cel de al doilea, revarsă milai suf le tu l nost ru . De câte ori îl aud sau il cetesf; pe Shakespea re îmi dau seamă cât de neini na te a tome suntem şi cum ne rostogoleşte de vân tu l celor neşt iute . Molière, ne ţine ia s t r â n s ă l egă tu ră ou viaţia de toate zilele: la el n e înf ioară suflul eternităţei ca în autorul H a m l e t ; în schimb însă ne întristează, aratál ne cât de slabi suntem cu toată răutatea, egoismul , ipocrizia noastră. Eu mă simt Ш

12 Deoemvre n. 1911 „ T R I B U N A " Pag. Ѣ

Prin asta şi prin multe talente şi virtuţi Românul excelează. Pr im ar te se r id ica Mai sus decât poporul , ce astăzi s'a 'mnăacut. In fală şi 'ii i luzi i , d u r m ind necunoscut . Un suflet verde, nobil şi plin de sfânta pa7ă A sfintei libertate — nu poate ca să piară! Din contră el devine viteaz şi r e n u m i t : Se 'nalţă iar spre cerul , d in care a venit , Şi face tot aceea ee un barbar nici când t

Nu ştie ca să f acă ! " •

Iată deci, că nu numai Bonfiniu, ci şi alţii au scrie verbe de laudă despre popo­rul român şi despre l imba şi însuşirile lui.

Ö, Karácsonyi n'are decât s ă se năpus­tească şi asupra lui Opitz şi să-i desf i inţeze versurile, pe cari nu le-a scris influenţat de Bonfiniu, ci sub impresia celor văzute de el însuş. , Este o nespusă naiv i tate a crede sau fchiar a scrie, că istoria luptelor naţ ionale-politice ar avea oa punct de m â n e c are ..groaznica greşadă" săvârşi tă de Bonfiniu prin cele câ teva rînduri, în cari exprimă şi confirmă adevărul tradiţiei istorice. Chiar şi dacă ar fi l ipsit rîndurile lui Bon­finiu şi alte de felul lor, conşt i inţa do oa­meni şi do ce tă ţen i a Români lor ardeleni mai curînd sau m a i târziu trebuia să se deştepte şi să-i îndrume a protes ta c u toată tăria în contra împilărilor şi nedreptăţ i lor seculare.

Conferenţele comitetului nostru national. Xkso c o m u n i c ă din B u d a p e s t a : Ajzi s'au început aici şedinţe le comitetulu i nostru ţaţional, fiind do fată la elo in frunte cu iGheorghe P o p de Băseşt i dd. : Dr. T. Ш і , Dr. T. Maniu, V. D a m i a n . Dr. Ş t . CPop, Dr. Л. Vaida . V. Lucac iu , V. Gol­ii, Dr. Sorban, Dr. Lengheru, Dr. Leme-nyi, Dr. Grozda, Dr. A .Cosma, Dr. Roz-van, Dr. R. Volici , Dr. C. Iancu şi Dr. I . Marsäu. Ches t iunea oare a dominat discu­ţiile de azi a fost reforma administraţiei. Discuţiile au fost foarte vohemente , dând j pe faţă divergenţele acute între membri i 1 comitatului. 0 so luţ ie s e aş teaptă abia po ]

Ш mâhnit după o piesă de a lu i Mol ière ; a tunci sont predispus la indulgenţă , d a r mai ales la milă faţă de ceilalţi şi mai cu seamă fa ţă de mine în-

im-mi." ; Maupassant n u cunoş tea nici o l imbă s t r ă i n ă ; ie aceia, în ce p r iveş te poezia, n 'a judeca t pe poeţii altor ţăr i , căci versur i le t raduse nu le pu­tea gusta. D in t r e poeţi i f rancezi iubea pe Ron-»ard, pe Victor H u g o , po V i g n y , pe Musse t ; tor acela po ca ro îl s imţea m a i aproape de mima h i ora Baudela i re . I m i spunea dna de D. . .

de multe ori cetea seara , cu glas t a re , versu-nle amare aie aces tu i autor .

0 carte, preferată a lu i Maupassan t e ra „Că­lătoria lui Gul l iver" de Swif t . O p e r a u r i a şă a lu i «bêlais, j] fermeca. Despre Balzac spunea : „ D e täte ori ІД<реП>,зс pe acest prodigios romancier , mă ™' I m , j , «trivit, exaspera t fa ţă de geniu l lu i . P e oalzae í | cetesc mai ra r numai din aceasă p r i c ină ; 7 ^ M u r a vre-unui roman al său, mă s imt aşa

, tfteurajat, încât nu pot ser ie m u l t ă vreme. L a № asm eă mâzgălesc şi eu h â r t i a cu bietele mele , япапе, când omenimea îl poate ce t i pe Balzac ? áta şi mă gândesc de m u l t e ori, şi încerc să-mi dau scama de ee s'au pu tu t pe t rece în acel c réer numitor, care a răuş i t să n i ' l dea pe b ă t r î n u l •Grandet după Avarul lui Mol ière , şi pe Moş Go-

m â n e . Azi s'a adus s ingura hotărâre de-a nu da public i tăţei nic i un a m ă n u n t din cele ce s'au întâmplat în şedinţe .

Dnul Mihali a auvt o convorbire m a i lungă cu corespondentul ziarului unguresc . ,Világ", după c â t a m putut afla însă, nu i-a destă inui t n imic , ci i-ar fi promis nu­mai un articol pentru numărul de Crăciun •al ziarului , ,Világ", n u m ă r care v a avea un adaos închinat exc lus iv chest iuni lor po l it ice ale neamuri lor nemaghiare .

* Ecouri în presa noasrtă. Ce t im în număru l

din u rmă al „Gazetei T r a n s i l v a n i e i " : Cu adunările poporale politice să nu ne facem

prea mari iluzii. Ele sunt ca o undă de lumină, care coboară o clipă din înălţimi, Ui iau vederea în fugă, apoi rămâne întunerecul de mai înainte. Ele nu aduc, nu pot aduce, o schimbare statornică în viaţa ţără-nimei noastre, o educaţie care să prindă rădăcini, fiindcă sunt numai licăriri, menite să aprindă flă­cări, cari au deja substrat de unde să se hrănească şi să rămână. Ele ar fi o revelaţie pentru un popor cu cultură înfiripată, pentru o ţărănime înstărită economicegte, pentru un neam puternic prin bogă­ţia lui culturală şi materială. Dar la noi, cari stăm alături de nefericiţii Ruteni, cu o prea neînsem­nată excepţie, nu prea pot să prindă astfel de miş­cări, aşa de salutare de altfel.

Tot în n u m ă r u l său d in unmă „ D r a p e l u l " sc r ie : N'ajunge a protesta numai contra politicei de

guvernament ostile şi a demonstra pentru sufragiul universal, ci trebuie să ne punem pe lucru spre a ne întări sub raport social şi cultural ca societate ro­mânească cu cultură naţional românească.

Problema aceasta revine în primul rînd clasei noastre intelectuale, căci şi primejdia înstrăinării culturale si sociale este cu mult mai mare şi mai ameninţătoare la clasa intelectualilor decât la po­por, care trăind în mediul său propriu este mai ferit.

Să căutăm a ne creea şi susţinea în fiecare cen­tin de viată românească, fie acela cât de mic, câte-o vatră de cultură naţională şi de viaţă socială româ­nească. Să cetim româneşte, să vorbim româneşte, să ne învăţăm istoria noastră naţională, care este eliminată din scoale, să cultivăm artele româneşti, cu un cuvânt să scuturăm de pe noi haina culturii străine şi să dăm sufletului nostru hrană isvorită din cugetare şi simţire românească. Să ne înche­găm sub raport social oa societate românească, să ţinem laolaltă, să ne păstrăm bunele moravuri şi

să eliminăm cele apte a ne sparge şi diviza. Să dăm suflet românesc tuturor nizuintelor noastre si să ne ferim de străinismul disolvant.

Astfel vom pune temelia unităţii culturale sub raport national, precum şi solidarităţii sociale ro­mâneşti, fără de care nici închipui nu se poate o solidaritate politică efectivă.

S ă f ie oare semne, că „vântu l de p r i m ă v a r ă " a început , în sfârşi t , să topească şi sloii s t reş ini ­lor autor iza te dela Braşov şi Lugoj ! Da, da, pa r a se apropia şi „zilele babelor" în scumpa noas t ră poli t ică autor izată .

O gazetă a lui Mangra? D in Budapes ta , dela. d. R. Damian, p r i m i m şt i rea că t r ădă to ru l Man­g r a ar avea de gând să scoată u n ziar . Incontesta­bil că z ia ru l acesta n u ar pu tea să se susţ ină de­cât cu ajutorau bănesc al guve rnu lu i , abonaţ i , sun­tem s igu r i , nu ' ş i va pu tea găsi nici odată . Nu­mai câ t şi acest ajutor , după cât se vede, v ine foar te cu greu , sau poate ch ia r de loc. Cercur i l e guve rnamen ta l e n u pot să aprecieze în nic i un ch ip nevolnica ac ţ iune de t r ă d a r e a lu i M a n g r a . Apoi — mai este u n fatal apoi — concurentul lu i M a n g r a în p a r t i d u l guve rnamen ta l este Şeghescu, oare se t rudeş te câ t mai mul t , nu cumva colegul lui î n t r u t r ă d a r e să'l poată lua pe d ina in te . Şe­ghescu ar p ie rde mul t dacă M a n g r a şi-ar î n t ă r i poziţ ia prim u n ziar.

P e c u m se vede se bat t r ădă to r i i p e n t r u cio­lan. E i , acum: care , pe care? . . .

Ş i p â n ă la t raducerea în fap tă a in ten ţ i i lo r t r ădă to ru lu i că lugăr , noi ţ inem să aver t izăm preo-ţ imea b ihoreana încă de pe acum: Să aibă cel pu­ţ in în ceasul al unsprezecelea u n gest ho tă r î t de d e m n i t a t e naţ ională , să nu pr imească nici u n n u m ă r d i n vi i toarea gazetă men i t ă să-i otrăvească sufletul . M a n g r a şi aşa se va duce mâncat f r ip t ori de Şeghescu, ori de al t om de teapa lor, d i s t rus , se înţelege, în p r i m a l in ie , de îndrăznea ţă Iui t ră­d a r e .

* Noul ministru român la Sofia. Se anun ţ ă din

So f i a : D . D i m i t r i e I . Ghica, noul m i n i s t r u pleni­po ten ţ i a r al Românie i la Sofia va fi p r i m i t zi­ele acestea în aud ien ţă de M. S. Regele Bu lga r i e i ,

cm ocazia l uă r i i pos tu lu i în p r i m i r e . D . Ghica, deşi a re o c a r i e r ă d ipomat ică de 17

ani e tu tuş i cel mai t ână r d i n t r e m i n i ş t r i i Româ­nie i în s t r ă ină ta te . E născu t la 1875 ; f iu al gene­ra lu lu i P r i n c i p e Ioan Ghioa, fost m i n i s t r u şi ne­pot al lu i Gr igo re Vodă Ghica X-a, u l t imu l Domn al Moldovei.

Pos tu l ce i-s'a î nc r ed in ţ a t la Sofia e urna din­t re cele mai p r inc ipa l e mi s iun i diplomatice .

r iot după Rege le Lear . Şi c rea ţ iun i lc l u i n u sunt d e fel copleşite d e ace lea a le acestor doi au to r i . Ele vor t r ă i câ t lnmea. Es te însă d rep t că în Re­gele Lear , Shakespea re a fost mai adevăra t decât Balzac în Moş Goroi t . Căci regele iegonit , de în­da tă ce e convins de ing ra t i t ud inea fiicelor lu i , u r lă , le b las tămă, le u r ă ş t e ; pe când Goroi t le iu­beşte şi l e m â n g ă i e p â n ă la moar t e , cu toa te că e p ă t r u n s de egoismul , d e r ău t a t ea , de par ic idul lor. Şi aceasta mă răneş te — căci toate câte sun t s u p r a u m a n e , adecă în fară de cad ru l s imţ i r i lo r şi conceptur i lor noas t re , ne rănesc" .

P e F l a u b e r t îl ca rac te r iza după cum urmează: „ E l este cel mai cura t , cel mai perfect scriitor d i n câ ţ i cunosc : maes t ru l , adevăra tu l maestru... Când v reau eă-mi învă ţ meser ia de scr i i tor , când voesc eă-mi dau seama cum se construeşite o carte, recurg la „ M a d a m e Bova ry" , după cum architec-ţ i i r e cu rg la P a r t h e n o n . Da, cărţile lui Flaubert le aseamăn cu acest monumen t ca re e expresia în­săşi a perfeeţ iunei . Şi în acest caz — urma zâm­bind Maupassan t — operi le lui Balzac sunt prin­t r e romane , ceea ce eunt p i ramidele din Egipt p r i n t r e m o n u m e n t e . "

Admi ra ţ i , vă rog, aceste compara ţ i un i atât i de p last ice , a tâ t de adevăra te ale lui Maupassant. | E u u n u l măr tu r i s e sc , că n'iam găsit încă atât bun

eimţ, juqteţă, şi m ă s u r ă în judecarea mar i lo r per­sona l i t ă ţ i ar t is t ice . P ă r e r i l e lui Maupassan t des­p re Shakespeare , Molière , F l a u b e r t şi Balziac, sun t f ăcu te să s tabi lească în noi p e n t r u to tdeauna o carac ter i s t ică e t r însă , concisă şi exactă a acestor scr i i tor i . D o a r din g u r a mare lu i Ana to le F r a n c e am avut nespusa fer ic i re să aud judecăţ i aşa de u imi toa re .

Scrisori. Şi pen t ru a încheia acest s tudiu, vă t r aduc ma i

jos două scrisorele t r imise de Miaupassant dnei de D.. . Le-am ales d in teancul celorlal to scrisori m i n u n a t e , f i indcă îmi ipare că ideia poet ică din cea d in tâ i şi amănun te l e din cea de a doua au u n carac te r mai p r o n u n ţ a t de in teres genera l .

24 Ianuarie*) Prietena mea dulce,

Iată-mă prins de sesiunea vânătoarei, tarif, în lungi preumblări prin pădurile desfrunzite, cu puşca sub braţ, cu picioarele moi, cu privirea atonă, şi în suflet cu o sensaţie indefinită de du-

*) Scrisoarea aceasta, trimisă dintr'un burg din Normandia, a fost scrisă prin 1888. Maupassant n'a. însemnat nici localitatea nici anul,' pe cari le-am găsit totuşi cu uşurinţă pe stampila poştei de pe plic. — A. C.

O c a z i e d e c u m p ă r a t m o b i l e ! Din cauza producţiei abundente poţ i 1 afla pentru preţurile cele mai săzute

S z é k e l y ş l B e i l ' t Ä *

Oamenilor acreditabili s e vând şi pe lângă

— plătire în rate lunare f ă r ă n i « 0 u r c a r e

; i: " ' ' - , de preţ.

щ Mare asortiment in trusouri pentru mirese. = La cerere din provincie trimite bogatul catalog Austrat

« T R I B U N A" 12 Decemvre n. 1911

R o m â n i i ş i s t a t i f i c a r e a d m i n i s t r a ţ i e i . 'Cetim m z iaru l unguresc „Világ":

„'Comitetul naţ ional român în conferenţa sa de Luni , în afară de chest iuni le curente , va dis­cuta şi chest iunea s ta t i f icăr i i admin i s t r a ţ i e i . In cursu l d iscuţ i i lor la bugetu l min i s t e ru lu i de in­terne deputa tu l român Dr. T. Alihali declarase că ar prefer i s tat if icarea admin i s t r a ţ i e i , deşi prin­

cipiile democratice ale programului românesc ar cere lărgirea autonomiei. — dacă astfel am a junge la o admin i s t r a ţ i e mai bună . Major i t a t ea p a r t i d u l u i este însă de pă r e r ea că p r i n s tat i f ica­rea admin i s t r a ţ i e i Român i i ar p ie rde şi neînsem­n a t u l amnar de funcţ ionar i români pe care îl au azi. . ."

B u d a p e s t i H i r l a p . Z iarul unguresc cel mai şo­vin, caire reprez in tă cel mai încăpă ţ îna t punc t de vedere faţă de moi, publică în n u m ă r u l din u r m ă um articol al cunoscutu lu i publicis t urugur Réz Mi­hály. Acest domin p l ânge pe mai m u l t e coloane soarta poporului unguresc , decăzut astăzi şi l ips i t de sp i r i t naţ ional adevărat . Cauza acestei deca­denţe ar fi democraţia, ca re se îns tăpâneş te d in ce în ce mai m u l t a sup ra vieţii na ţ iona le ungu­reşt i . N u mai este astăzi „ n a ţ i u n e " , esclamă cu patos d. Réz, n u m a i „pub l i c" unguresc , care pr i ­veşte fără voinţă, ca un s implu spectator, desfăşu­rarea vieţii publice ungureş t i :

Cauza acestei moleşiri , care exis tă de fapt în­t re u n g u r i , nu este însă a se căuta în democraţ ie , ci în v isur i le nebune de magh ia r i za re , cu care îmbată publicul unguresc gazete ca „Budapes t i H i r l a p " şi publ iciş t i ca d. Réz Mihá ly . U n g u r i i că lăuzi ţ i de un ideal imposibi l , şi-au chel tu i t şi 'şi 'chcltuesc teate energ i i le , for ţând o magh ia r i za re a tu tu ro r popoarelor d in ţa ră , câtă v reme afa­cer i le lor in te rne , nevoile lor reale , le-au lăsat la voia î n t âmp lă r i i , l a t ă de p i ldă un caz t i p i c :

Budapest i H i r l a p a r e g r i j e ca în f iecare zi, aproape, să se p ropage p r i n coloanele ei maghia­rizarea Români lo r , nu găseşte decât r î n d u r i foarte laconice despre mişcarea m a r e a învă ţă tor i lo r ungu r i pen t ru îmbună t ă ţ i r e a sorţ i i lor. Budapes t i H i r l a p bucină mereu despre o m a r e U n g a r i e un­gurească, o imposibi l i ta te răsdovodită, dai' u i t ă că învă ţă tor i i u n g u r i n ' au bucăţ ica de p a n e t re­buincioasă or i cărui om. Budapes t i H i r l a p osân­deşte ch ia r pe învă ţă tor i p e n t r u această p r e t e n ţ i e a lor. I a t ă însă că învă ţă tor i i , î n t r u n i ţ i zilele tre­cu te în congres la Budapes ta , cons te rna ţ i pen t ru a t i tud inea „celui mai b u n " ziar unguresc , au ho­tă rît boicotarea lui pe toată linia.

Se mai miră deci d. Réz de „decaden ţa" spi r i ­tu lui na ţ iona l unguresc ? No i n u , ci socotim că toate ziarele ungureş t i şi î n t r eagă pol i t ica ungu­

rească de astăzi vor a junge pe aceiaş cale, dacă nu vor năzui eă se prefacă în oglinzi credincioase a s tăr i lor genera le din ţară , î nd rep tând poporul •unguresc spre ţ in te s igure , ne tu lbura te de nebu­n ia magh ia r i ză r i i cu orice preţ.

* Ş e d i n ţ a C a m e r e i . Camera a in t r a t în discuţia

buge tu lu i min i s te ru lu i de agr icu l tu ră . Au vorbit, r apo r to ru l bugetului Papp Géza şi kossuthistul Baross János.

Discuţ ia se va cont inua mâne.

întrebare la o întrebare. „Românul" ik> ieri ne adresează urmă­

toarea întrebare : 1. Adevărat ost o ori ba. că d. Dr. Ni­

corae Oncu ş i cu toţ i ortacii săi dola „Tri­buna"' şi cu toţi funcţionarii săi delà . .Vic­toria" la alegerea de deputat penul t ima din Ajrad a vo ta t pentru candidatul guver­namenta l ? D a ori ba?

2. Adevărat este ori lia. că d. Aurel P e -trovic iu . pe care tribunişti i l'au ales acum m e m b r u în congres , a fost întreaga s a v i a ţ ă guvernamenta lu l cel mai patenta t? D a ori ba?

Dec larăm iarăş că ne facem o datorie de onoare să răspundem. întâi însă îi ce­r e m „Românulu i" răspuns la întrebările de m a i jos :

1. Adevărat este ori ba. că domnii Vu-sile Gvldiş, Dr. Şt. C. Pop şi Dr. I. Sucht cu toţi ortacii săi de azi delà „Românul" la a legerea de deputat penul t imă din Arad au votat pentru candidatul guvernamen­ta l? Da ori ba?

2. Adevărat este ori ba. că d. Stefan 0 . P o p şi la 'alegerile din urmă. a stăruit pe lângă Români i din Arad să-şi dea voturile lui Barabás Béla şi că numai la opunerea dlui Oncu şi a prietenilor săi clubul diu Arad a. decretat să se abţ ie delà v o t ? D a ori b a ?

8 . Adevărat eiste ori ba. că d. los i f Mol-dovan. candidatul la congres al romanişt i

ioşie, de tulburare, de tristeţă. Cerul brumos de toamnă deşteaptă în mine simţăminte vagi, do-rinţi nedesluşite, păreri de rău nelămurite. Am aceiaşi impresie ca şi când aş asculta o simfonie. Trăesc cu mine însumi, cu toate că înconjurat de o societate amabilă şi sgomotoasă. . Şi sub paşii mei trosnesc în fiecare zi, prin codri pustiiţi, frun­zele moarte, stropite de ploi.

Durerile de cap mau mai lăsat**). Mi-e dor de d-ta, Aş dori mai ales să'ţi văd ochii albaştri aţintiţi asupra mea.. Cât ne chinueşte de multe ori dorinţa de a, avea dinainte-ne privirea acelora pe cari îi, iubim. Ochii! Acele pete colorate în al­bastru, în negru, în verde, cari fără, a se mări nici, micşora, cari fără a'şi schimba coloarea, nici mo­difica forma ştiu exprima cu atâta, elocvenţă iu­birea, ura, dispreţul, spaima, din cari înţelegem o lume întreagă de simţeminte, da,, le înţelegem mai limpede, mai puternic decât prin cuvintele cele mai bine ticluite. Nu te-ai, gândit d-ta nici odată la bizareria acestei enigme?

Eu mă gândesc — mai cu seamă la, d-ta. prie­tenă dulce, Şi mi-e dor să'ţi văd ochii, să îi sărut binişor. j

G u y d e M a u p a s s a n t .

U Cannes , 15 Ianuarie 1890. Scumpa mea prietenă,

L-am întâlnit eri pe d. Prévarieusc. Mi-a vor­bit de serata contesei de F..„ de radioasa d-tale

**) Amintesc eă. aceste migrene de care suferea, Maupassant şi despre cari ne pomeneşte şi în cartea sa „Sur l'eau" au fost primele şi îndepărtatele simptome ale boaloi de care a murit.

apariţiune, de succesul pe care l-ai avut. Cu atât mai bine, amica mea...

Eu cred că voi fi la Paris înainte de sfârşitul acestei luni. Eri am primit cu Mirbeau. Mi-a vor-ibt în, toată vremea mesei de aşa zisa, perfecţiune a stilului meu. Şi tot încruntându'şi sprîncenele stufoase, mi-a spus în ce exasperare îl aruncă nu­velele mele. Intre noi fie zis, Mirbeau exage­rează, ca întotdeauna. Ce naş da eu să fi semnat , Le Calvaire"!

Nu, sănătatea nu mi-s'a, prea îmbunătăţit. De câteva zile însă insomniile mă chinuesc mai puţin,

Iţi sărut manile cu pietate,, scumpă, prietenă, manile d-tale palide şi frumoase.

G u y d e M a u p a s s a n t .

Şi cu aceasta am sfârşit acest s tudiu la care n'arn avut decât mer i tu l de a-i închega forma.

Paris, Decemvre.

Dr. RÓTH KÁLMÁN, M E D I C .

T E M E S V Á R - ERZSÉBETVÁROS. Strada Batthyány 2. (Coltul str. Hunyady) Coeultaţiuni : a. m. 8 10, d. a. 2 4 ore. Consultaţiuni separat pentru tuberculoşi. ШЩ- A l t o i r e c u T u b e r c u H n . TBS

lor. de câte ori a votat în Arad. a, votat tot­deauna pentru candidatul guvernamental Da ori ba ?

întrebări le astea sunt necesare peut.ru a se vedea îne'odata îndrăzneala fără mar­gini cu care acuză d. ( lo ldiş . Declarăm însă, că şi în cazul când nu a m pruni vre­un răspuns. în cazul când ar tăcea ea si ou numărul unguresc tscris de d. Goldişîttffi noarea lui Tisza, noi vom răspunde totuşi la întrobărite lor de sus. Intâiu să v̂ edom însă măsura îndrăznelii .

De vorbă cu d. Vaida. Am întâlnit pe 'd. deputat Al. Vaida-Voemi

la Braşov, în redacţia „Gazetei". îşi corectw discursul din Camera ungară, şi îndată ce mi văzu îşi arătă, indignarea de felul în care a Щ rut discursul în „Românul", ciuntit, schilodit fi falş tradus. „D-ta nu Vai văzut"? m'a întrebaţi Vaida. l-am spus, că în ziua aceea am plecat, fa cum d-sa e foarte, amabil, (o calitate de, seara pentru un politician) m'a invitat să stăm de, vor­bă într'o cafenea. Probabil că citind rînduriki cestea, va regreta că mi-a făcut acea invitări (Calitatea dar, dă greş şi ea trebuie manifM cu mai, multă, prevedere — nici prea vie uneori, dar nici, lipsind cu toiul, ca în coloanele „Rom-nului", unde d. Vaida înjură aşa de brutal pe» meni, al căror talent în faţa mea l-a recunoscu}

Trebuie să respecţi ca să fii respectat — i Vaida e mult mai aristocrat pentru aceasta. Ari­sto înseamnă nobil , bogat ; iar Ivratia însemi a to tpu te rn ic ie , s t ăpân i re . Ar i s tocra t deci dreptul celui mai Iure, absolut ismul: carete, un aristocratism material, nu moral. Aristm tid se bazează pe banii sau pe rangurile nobleţe, iar nu pe intelectul său. In tura u» va domina aristocratismul moral ori intuim acolo nu va fi absolutismul din Rusia! D.m mi-s'a desyăluit din creştet până'n tălpi, tocmi á la Russie. U-sa consideră „рагііЩ ca o divinitate la care trebuie să se închine ЫЩ românime de peste munţi. Şi cu atât mai vadé această pretenţie cu cât d, Vaida recunoaşte fot multe talente în afară de partid, cari nr pv'' contribui la binele poporului.

Spunea: „De câte ori nu fam sfătuit peЦ diş să, angajeze pe toţi redactorii „Tribunii ; le dea lefi duble ca, să atace, nu pe noi, ti pt cari nu ascultă de noi.

„Tribuna" e redactată, mai bine decât mânui" urmă d. Vaida, „redactorii au spiriif talent". Şi lucru curios — când i.-am spus cM* luptat eu la „Românul", contra jarţ/опѵЫ >пЩ apare acest ziar, având de luptat chw cu ércé rut care susţine jargonul pentrucă altfel n'arii-ţelege Români i limba românească (!) — Щ i-am spus acestea, d. Vaida, s'a arătat *iirpn»j din, cale afară.

Vorbind, despre informaţiile insultătoare „Românului'' la adresa mea, d. Vaida le-artm bat în, aceiaş mod. Ceva al vagului, al ntii0 sului plutea în atitudinea d-sale, în сІтІІЩ luptei, dintre fraţi, Iubitor al gloriei poder'uM. însuşi el nu era sigur dacă istoria ar fi тіщ ormnlhtă asupra acestor triste, vremuri, i scoaterea unei noi broşuri, descoperitoare ie în sufletele acelor „talente" cari nu fac portei „partidul naţional"... Şi nesiguranţa aeeétt explica prin vederile, cipariane despre arii, i d-sale. Căci desigur istoria se, va Im dupa op* acestor „talente", cari vor rămâne, mult mai Щ decât broşura trecută ori cea viitoare « аІш-Ѵвіц Aş fi putut încă mai multă, vreme să d, Vaida; aş fi găsit o mie de mijloace m siffi citi în sufletul dsale — dar acest îndemnul, putut avea. Eu am obieciu să preţuiesc timpi să-l întrebuinţez cu folos, aflând şi obsermd' dar am văzut că în clipele acelea nu тши^ ce observa şi ce afla...

A l e x a n d r u V e r n a »

1 2 Decemvre 1 Q 1 1 n. „ T R I B U N A" Pag. 5

Scrisori din Siblin. Societăţile culturale. — Funcţîonarismul. —-

Noua grupare. — Eşirea dlui Nyi lván.

In nici o par te , pust iul oraşelor fie provincie , au te isbeete aşa de supă ră to r ca in Sibi iu . Aces t eraş de burghezi conservat iv i , t ăcuţ i şi bănu i to r i , cu zidurile ru inate , cari nu ee mai po t considera de monumente istorice, cu lumina lui a t â t de a-aemică, cu băl toacele, vân tu r i l e şi pavagi i le sale , într'o vreme căuta t de pens ionar i , astăzi însă în­jurat, formează cel mai clasic tirp de ce ta te să-fctscă. Liniştea pl ict icoasă şi a tmosfe ra asta înăbuşitoare, au un deosebit efect a supra popula-|iei. Toţi par greoi , pl ict isi ţ i şi răutăcioş i şi eu cred, că asta e cauza că acţ iuni f rumoase şi de însemnătate, numa i r a r de t o t p u t e m în reg i s t ra .

Şi pe când Saşii se s t r â n g cu toţii p e l ângă Bcietătile lor cu l tu ra l e , unde îng răd i ţ i desvol tă o activitate puternică , noi Român i i ' pă răs im şi puţinele societăţi pe cari le avem.

0 tristă impresie îţi face de pi ldă „ R e u n i u n e a k muzică". Acea fa ln ică r eun iune , ca re p e vre­mea dirigentului Dimla era. m â n d r i a s ibi ieni lor , azi abia vegetează. Concer te le sale, când nu se

! miină, fac impresia unor improvizăr i , nimic, a-: ies, mare sau pu te rn ic , pen t ru că eusemblul e j |reia slab, mi e cerce ta tă şi-i l ipseşte e l emente le j le muncă. Fac impresia unei b ă t r â n e bolnave, [ ireila îi aştepţi s fâ rş i tu l .

Inc-ailea de „Comi te tu l t e a t r a l " nici n u mai j facem pomenire. Despre ex i s t en ţa lu i , doa r d. ! Bănuţ de mai ştie, de p r in a rh iva societăţ i i teá­tok.

Şi cum să fie ce rce t a t e aceste societăţ i , când Mţionarismul e aşa de s t r ă in fa ţă de ori-ce ma-

ifata cul turală. I a r în S ib i iu mai toţ i sun t i funcţionari. N 'a i decât să stai la amiazi în vre-un Mţ à stradă şi vei vedea cum din toa te por ţ i le [wese funcţionarii. Cu feţele pal ide , istoviţi de

M,scăpaţi de aerul b i rour i lo r sau de vorbele itale ale superiori lor , încovoiaţ i de spa te şi cu

|pil pripit, se s t r e c u r ă u n u l c â t e unu l p r i n s t ră-! lăturalnice, să a jungă mai dc>grabă în odăi-e lor, câteva clipe să poată răsuf la în t ihnă . Când vein aceste feţe r e semna te , f ă ră voie îţ i

àci aminte de Maupassan t , care a a r ă t a t u n riit interes faţă de această burghez ime a in­

fernalilor şi cărora le-a dedicat cele m a i duioase pi, pe cari le-a scris vre-odată v r ' u n scri i tor , lată ce scrie în volumul lu i : „ P e apă" :

jbaşi prin b i rour i negre , slujbaşi p e la mi-, voi trebuie să ceti ţ i în fie-care zi pe uşa

Miorii sinistre, ce lebra frază a Ini D a n t e : .Lăsaţi ori-cc speranţe , voi ca r i i n t r a ţ i aci !

Mi acolo pentru întâ ia oară la 20 de ani ca să |li 60 şi mai bine şi în tot in te rva lu l acesta Ц.М ţi-se întâmplă nimic. V i a ţ a î n t r eagă se

în biroul mic, în tunecos , vecinie acelaş, sat cu cartoane verzi. I n t r i acolo t ână r , la

speranţelor pu te rn ice . Eş i de acolo bă-p,pcmoarte. Toată recol ta de amin t i r i pe cari io adunăm într'o viaţă, î n t âmplă r i l e nenre-ute, amorurile dulci sau t r ag ice , că lă tor i i le

i de arenturi toate accidentele unei vieţi li-( Ш necunoscute acestor ocnaşi,

rte zilele, săptămânile, luni le , anot impu­

ri le, toţ i ani i se aseamănă. La acelaş ceas in t ră , la acedaş ceas dejunează, la acelaş ceas pleacă şi as ta î n t r e 20 şi GO de ani. N u m a i p a t r a în tâm­plăr i formează da te istorice în v ia ţa lor: căsă­toria , naş te rea celui d in tâ i copil, moa r t ea t a tă lu i şi mamei aces tu ia . Alt nimic, ba nu, îna in tă r i l e . E i nu ş t iu nimic, d in viaţa obicinui tă , n imic des­p re lume. E i nu cunosc măcar zilele vesele p e s t rade şi vagabondagi i le pe câmp, penitrueă n u li-se dă d r u m u l nici odată îna in te de ceasul regle­m e n t a r . T e const i tu i pr isonier la opt d iminea ţ a ; închisoarea se deschide la şase, când vine noap­tea. Datr în sch imb, vreme de 15 zile pe a n ai drep­tul — drep t d i scu ta t , precupeţ i t , ne da t cu d r a g ă in imă — de a s ta închis acasă la t ine , căci unde te-ai putea duce fără ban i ?

T â m p l a r u l se urcă în văzduh, bir jarul umblă for fo ta pe u l i ţ i ; mecanicul d r u m u r i l o r de fer s t r ă b a t e pădu r i l e , şe.surile, munţ i i , umblă necon­teni t d in t r e z idur i le oraşe lor până 'n or izontul în t ins şi a lbas t ru al măr i lo r . S lujbaşul nu-şi pă­răseş te bi roul , s icr iu de om viu şi în aceiaşi oglin­joa ră în ca re s'a p r iv i t de t ână r , cu m u s t a ţ a blon­dă în ziua in t r ă r i i , tot în ea se vede chel , cu ba rba albă în z iua în ca re e d a t a f a r ă . A t u n c i s 'a i sprăvi t , viaţa e închisă, vi i torul î ng răd i t . Cum se face c 'ai a juns acolo? Cum ai p u t u t să îm­bă t r âneş t i astfel , fă ră ca să ţi-se f i î n t â m p l a t vre-un eveniment , fă ră ca să te fi zgudu i t vre-o­da t ă o s i ngu ră s u r p r i n d e r e a vieţ i i . To tuş i aşa es te . Loc t iner i lor , s lujbaşi lor t iner i .

A t u n c i te duci şi mai nenoroci t şi mor i a-p roape înda tă d in p r i c ina eşirei din ob ic inu in ţa asta lungă şi înve r şuna tă a b i roulu i d e toa te zi­lele, a aceloraşi mişcări , a aceloraşi ac ţ iuni , a a-celoraşi munci , la acelaş ceas . "

Vedeţ i , cât de bine a priais rea l i ta tea acest maes t ru . Şi în t r ' adevăr dacă a i î n t r eba pe vre-un shi jbaş ce a făcut toată v ia ţa , nu ţi-air p u t e a răs­p u n d e decât, că a umplu t a tâ tea blanchote de cambi i sau a expedia t a t â t ea mii de scr isor i .

S ă nu fim însă în toa te aşa de pesimişt i . Cu ven i rea dlui B â r s e a n u în f run tea Asocia ţ iunei se p a r e că se s imte u n curen t de p r imeni re şi deş­t ep t a r e . S e r i a de confe ren ţe care s'a anun ţa t , deşi nu are nici o l egă tu r ă una cu al ta, to tuş i va descoperi un i i conferen ţ ia r i noi, cari s p e r ă m că vor fi gus ta ţ i , dacă îşi vor îngr i i i d ic ţ iunea. Şi mai avem ceva nou: „ L u c e a f ă r u l " va t rece cu anul noti s u b d i r ec ţ iunea poe tu lu i Goga, şi va deveni revis tă săp tămâna lă . G r u p a r e a din j u r u l lui se compune din oameni t iner i şi munc i to r i , că rora li-a r ămas u n d r a m de idealism. Apa r i ţ i a revistei , în ha ina ei cea nouă , se aş teaptă cu m u l t ă n e r ă b d a r e .

I n t r ' u n cerc se discuta eşirea dlui Nyi lván . Afacerea asta e cea mai i n t e re san tă de-o vreme încoace. P e d. Ny i lván îl cunosc s ibi ieni i de când a p e t r e c u t în mij locul lor şi p â n ă astăzi a r ămas cel mai clasic t ip de caraghios . Dacă e r a să-1 ia l umea în serios, după man ie re l e sale ar fi pot ic-ni t 'o , dar boicotarea lui ar fi însemnat să te l ip­seşti de ceasuri le de pe t rece re car i şi aşa sunt aşa de r a re în via ţa monotonă d e provincie . P c n t r u c ă se şt ie, că col mai gus t a t e lement de comedie e: caraghiosul . Eş i r i l e d-sale d e „enfan t t e r ib le" , cons t i tu i au adevăra te i sbucni r i de râse te , car i

s e . m ă r e a u cu cât dânsul devenia mai serios. Şi nu ne-a mi ra t de loc gestul d-salc. Lucru l dure­ras e că acolo pe la per i fer i i , toţ i pa r a avea a-ceiaşi men ta l i t a t e , de vreme ce aprobă judeca ta dlui Nyi lván . Sau poate e n u m a i o a p a r e n ţ ă ? Bine ar fi ! Sphinx.

Pentru d. dr. AI. Vaida-Ywod. D. Dr . A lexand ru V a i d a Voevod îmi r ă s p u n d e

p e o pag ină în t r eagă în „ R o m â n u l " de ie r i , ţ i -nându-we de cuvânt , că va veni cu „dovezi". T re ­buie să regre t însă că d-sa aduce şi acum „dovezi" numa i de ord in pol i t ic împot r iva mea, deşi eu î l rugasem să vie în publ ic i ta te cu „dovezile" sale de ord in personal , dovezi car i îl de te rminau acum doi ani , ca împot r iva hotăr î r i lo r unu i cerc electo­ra l , împot r iva ho tă r î r i i unu i c lub comita tens , îm­pot r iva ho tă r î r i i ch ia r a conferenţei naţ ionale , domnia sa, omul „disc ipl inei de p a r t i d " , să p ro­voace chiar în preajma alegerilor, cunoscutul scan-dal , care cum a spus în d i f e r i t e r î n d u r i d. Goldiş, „ a m e n i n ţ a încă a tunci să spargă pa r t i du l în două" , fapt p e ca re l-am evi ta t eu cu sacr i f ic iul benevol al persoanei mele.

A tunc i nu era vorba de mot ive în temeia te pe „dovezi" poli t ice, şi chiar de ar fi fost, conferenţa naţională, în sânul căre ia d. V a i d a a uzat de toată eloeinţa sa, spre a de face p r i m i t e , li-a î n l ă tu r a t , candidându-mă pe mine. Nt i , n u de acestea e r a vorba, ci de calomnii şi invect ive desonorante pe ca r i d. Vaida le împrăş t i a în d reap ta şi în s tânga, cei d r ep t to tdeauna în mod imprec is , f ap t care 'mi î n g r e u n a în ch ip absolut apă ra r ea împo t r iva lor.

S i n g u r u l act mater ia l al insul telor d lui V a i d a e ra o depeşă, pe ca re a doua or i a t r e ia zi după conferenţă o t r imisese d. V a i d a la Arad , în care spunea că menţinându-se candidatura mea, dân­sul renunţă la candidatură. Tot a tunci se colporta p r i n t r e p r i e t en i i mei o a f i rma ţ i e de a d lui V a i d a la adresa mea, că d-sa „nu stă cu mine la o masă". Spre a-i cere sat isfacţ ie p e n t r u aceste două in­sulte, u n a cup r in să în depeşă, cealaltă în declara­ţ ia de mai sus i-am t r im i s mar to r i . D . Vaida , a nega t că ar fi făcut dec la ra ţ ia că „nu stă cu m i n e la masă" , iar p e n t r u insu l ta ce se cupr indea in depeşă a cerut un j u r i u de onoare. Acesta, a ho-t ă r î t , cum spune şi d. Va ida , că f i ind vorba do o chest ie cu subs t ra t pol i t ic , a r an j amen tu l cu ar­mele n u are loc.

D . V a i d a observă acum: „D-ta , te-ai supus acestui verdic t şi acum tot

nu t e sfieşti să vii în conflict cu regule le cavale­reş t i sus ţ inând că nu ţ i-aş fi da t r e p a r a ţ i e ca­valerească".

E u m 'am supus şi respect şi acuma verd ic tu l j u r i u l u i şi dacă' l inculp azi, n u o fac p e n t r u in­sul ta d in depeşa sa, a supra că re ia a adus j u r i u l acest, verdict , deşi socot că u n cavaler ism ex igen t ca al d-isale nu t r ebu ia să mai s u p u n ă votului u n u i j u r i u subt i la chest ie de p r i n c i p i u : o insu l t ă pol i t ică este deodată şi o insu l tă personală , — dar îl î n t r eb , dacă insul te le domniei sale aveau cu adevăra t n u m a i u n „subs t ra t po l i t i c" de ee n u s'a supus d-sa verd ic tu lu i confer inţe i na ţ ionale , s i ngu ra care avea căderea să judece cal if icaţ ia mea politică, de ce n ' a p rege ta t să vie în conflict, n u cu n iş te regu l i cavalereşt i , ei cu regule le disci­p l ine i de pa r t i d , a că ro r pazn ic grozav e azi când e vorba de „ supune rea" a l to ra? Atunc i ne af lam doar tocmai în faţa a leger i lor , când , în t r ' adevă r , i n f r ac ţ iun i l e d isc ip l ine i cad în c u m p ă n ă ca n iş te g re le păcate, de ce da r a înscenat scandalul caro arunci e ra „să spa rgă p a r t i d u l în două" , cum spu­n e d. Goldiş, pe ches t iun i personale de o rd in po­l i t ic , asupra cărora eonfeinţa na ţ iona lă se p r o n u n ­ţase ? Toate motivele domniei sale de azi, că aş fi „profesat p r i n c i p i i l e p a r t i d u l u i guvennamen-

FABRICA DE SPĂLAT CU ABURI

„KRISTALY" Gőzmosógyár, Kolozsvár, Раіуашіуаг.

Văpsire de haine. Curăţare chemică. Spălare cu aburi.

La suma de pesle 10 Cor,, pachetul se retrimite francat.

Pag_Ô

t a l " , că aş fi „candidat cu p rog ramul guvorarnen-t a l , a avut öcazio să le aducă în conferenţă , le-a şi adus, d e ce nu s'a supus ho tă r î r i i iinapelabile a confe r in ţ e i ? De ce? O voi apune eu : pen t ruca îna in tea confere/aţei invoca motivele de ordin per­sonal, car i ar fi exis tând, dar „pe car i nu vrea să le aducă" , iar îna in tea juriului de onoare, unde e r a locul să le aducă, se provoca la motive de or­d i n poli t ic, pen t ru cari „ a r an j amen tu l cu a r m e .nu a re loc:".

Aceasta s'a r e p e t a t .şi se repetă de a tunci ;n-t r ' u n a . Domnul V a i d a stă la adăpostul alor două fo rmule : mă insul tă în modul cel mai t r iv ia l , mă face „painitelimon", „band i t " , „ t â lha r " , "gâde al pu­bl ic is t ice i" şi când îi cer socoteala în public , căci nu mai vreau să repet comedia cu „calea cavale­rească" vine cu „dovezi" că eu aş fi „profesat p r inc ip i i l e p a r t i d u l u i g u v e r n a m e n t a l " ; când îl în t reabă alţ i i î n t r e pa t ru ochi, a supra motivelor fur ie i sale cont ra mea, mă înfăţişeaiză ca un om ca re aş fi v rednic de d ispre ţu l public, sau cum o face şi în recentul său art icol , cere să precizez eu acuze i n f aman te împot r iva mea. Ş t i ţ i care e procedeul dlui V a i d a ? î m i spunea odată p r ie tenu l Ghcorghe Pop, care asemenea îl în t rebase I a răspums :

— Cunoaşteţ i d-voastră pe Bocu ? In t reba ţ i ' l , d e ce nu cutează nici să se prezinte în Lipova?

Toată lumea şt ie că eu mi-am pet recut şi îmi pe t rec tot t i m p u l meu liber în L i p o v a , că 'mi t ră­ieşte acolo mama, că mă mândresc cu consideraţ ia si iubirea tu tu ro r acolo, exceptând poate pe a câte u n u i adversar ori chiar du jman personal , pe car i , dure re , ni-i avem fiecare. Poa te d-sa să fie mai feicit şi să n u aibă nici unul î:n Clu j .

E i bine, un ora care vorbeşte astfel în dreapta şi în s tânga, un um care foloseşte la adresa ta lim­bajul cel mai desf r îna t — îşi combate un adver­sar pol i t ic , ori calomniază şi insul tă fără răspun­d e r e şi fără bă rbă ţ i e? Dacă eu, polit iceşte aş fi î n t r ' adevă r acel om discredi ta t , cum vrea să hifi p rez in te d. Vaida, este demn, este loial şi c ins t i t d i n par tea d-sale, să lirpte împot r iva mea cu ast­fel de a r m e ?

Să vedem însă cum stăm şi cu severi tatea p r in ­cipii lor de îna l tă mora l i t a t e politică profesate d e domnia sa, în v i r tu tea că rora îmi ia m i e orice d r e p t de a mă rosti în viaţa publ ică , t ăgăduin-d u ' m i astfel şi d rep tu l profesiunoi mele, duţpăee, în t reacăt spus, nu odată mi'd recunoscuse, cum îi dovedesc scr isori le ce i-le păstrez, cu care îmi t r i ­mitea art icolele sade pen t ru „ T r i b u n a " .

D. Va ida , îm i impu tă o groşală poli t ică săvâr­şi tă îna in te cu unsprezece ani , o greşa lă de care m ' a m făcut vinovat poate nu numai eu s ingur ci to ţ i pr ie t in i i mei , cu c-airi împreună ara săvârş i t 'o , în cea mai bună c red in ţă . A fost o greşală , nu mă sfiesc a o recunoaşte bărbătoşte, pe ca re am regretat-o şi o regret , Şi dacă găsesc vre-o scuză p e n t r u (sa, o găsesc în î m p r e j u r ă r i l e de a tunci , d e care neapă ra t t rebuie să se ţ ină seamă, şi o găsesc şi în... t inereţe le mele — eram la 25 ani — p e aceasta însă nu i-o pot cere dlui Vaida , să mi-o acorde. Renunţase la manda t , d. 1. Heleş, în Rad na, sub cunoscuta eră de lege, d r ep t şi d r e p t a t e alul Széli, eră care coincidea cu satu­r a ţ i a generală a Români lor de lunga şi dezastroasa o|x>că a pas iv i tă ţ i i . Noi socoteam să câşt igăm cu or ice pre ţ coreul tot pen t ru un român. E r a chiar o p ă r e r e dominantă că ar tobui să prof i tăm de legea lui Széli a j ud iea tu re i cur ia le , spre a pă­t r u n d e în felul ăsta un n u m ă r cât mai m a r e de Români în pa r lament . A fost o naivi ta te desigur , d a r ar fi o mare nedrep ta te să o clasifice cineva în r îndu l obişnuitelor felonii ori t r ădă r i de neam. N u ne puteam gând i pe a tunci să candidăm cu p r o g r a m naţ ional , căci pen t ru p regă t i r ea acestui teren mai t rebuiau încă 3—4 ani, cum s'a dovedit în u rmă , şi ch ia r a tunci a t rebui t să se facă pe calea unei adevăra te lovi tur i de par t id , dacă e p rop r iu acest cuvânt pentru caracter izarea actu­lui istoric delà Dobra .

I >. Ѵ а й а , este neapărut liber să judece altfel '(•hostia acestor candidăr i , poate cu o concepţie

T R I B U N A "

sensibi lă şi r igidă de tot «ă n u acorde nici o e x ­p l ica re , nici o jus t i f icare , e în dreptu l вши să ig­noreze împrejurareia că de a tunci au frecat un­sprezece ani , poate să n u ţie seama nici d e sacr i ­ficiile mele aduse de a tunci îjaco aci în două rân­dur i de temni ţă grea, în in teresul pa r t idu lu i Na­t ional , să nu ţie seama nici d e consacrarea pe ca re ţi-o dă vremea, toa te le polate, poa t e să nu admită nici o greşală , fi ind greşea la în poli t ică ega lă cu păcatul , cu o .singură' condiţ ie însă : cea a conscquenţei, şi şi pe aceasta să o p u n ă în apli­care în p r imul rând fa ţă de sine însuş. Căci ne­ţ inând cont de împre ju ră r i , ar t rebu i să-1 dificul-toze azi pe însuşii venerabi lul nos t ru preşedin te Í al par t idu lu i naţ ional d. Gheorgho P o p d e Ba- j seşti, care în t inere ţe le sade, se etic, a fost vice- j preşedinte al p a r t i d u l u i kossuthis t . I g n o r â n d cu ' totul împre ju ră r i l e , ar fi t rebui t să refuze toa te votur i le p r imi te în Arpaş ori Ighiu delà români , ca r i au votat poate pe v remur i cu candidaţ i i s t ră in i , ca neveni te din partea membr i lor par t i ­du lu i naţ ional .

Dar a r e domnia sa d r e p t u l năimi a runce inie cuvintele grave , că eu n 'as avea „mai m a r e în­d r e p t ă ţ i r e morală de a face pe românul i n t r an ­sigent , de cum ar avea acest d rep t d. e. Hurdea ori Mangra , după t recutu l lor" — atunci rând, d-sa stă deputat naţional alăturea de d. J)r. Nico­lae Serbau, care cincisprezece uni de-arindul a slujit toate guvernele., călcând hotărîrile a vre-o cinci conférence nationale şi care singur numai prin botezul d-sale delà Arpaş a ajuns în partidul naţional?

D. Va ida îmi spune în art icolul său de az i : •„Nu te opin t i zadarn ic , căci eu sunt , şti i d- ta mai precaut şi mai sceptic în a legerea camaraz i lo r mei de muncă şi a pr ie teni lor mei decât d. e. d. O. Goga, pres identul acelui s indicat , al cărui Vize­p r e s i d e n t ai d-ta onoarea a f i" .

Mai precaut , da, d-le Vaida mai sceptic însă un. Eu biet de mine , n'a m putu t să-i dau dlui Go­g a nic i im manda t , dar d. Dr. Nicolae Şorban , pe care şi-l 'a ales d. Vaida cu un indiscutabi l s imţ al pi «cauţi unei , i-a p u t u t da d-sale unu l . D e aci apoi şi deosebirea de apreciere , eu coborî t la Man­gra şi Ih i rdea , sau viceversa ei r id ica ţ i la m i n e , iar d. Dr . Nicolae Şerban , ridicat ch ia r sus de tot, la ameţi toarea înă l ţ ime în care p luteş te d. Vaida .

F r u m o s de tot a r fi apoi, pent ru un om cu o judeca tă aşa de severă încât .«ă n u admi tă pr inci­piul errare humánum est şi că o greşa lă poate fi r epa ra t ă şi ch ia r ie r ta tă , — să înceapă apl icaţ ia ei la sine însuş. N u va tăgădui cred nici d-sa, că cu pr i le jul „caşu lu i" său din cameră, când colegii наі n u l 'au pu tu t apă ra cu alt a r g u m e n t decât cu acela de a fi „greş i t " , când s ingur şi-a cerut, „scuzele" în damera, să-şi fi t r a s imedia t inexo­rabila eoneecuenţă logică a pr incipi i lor p e car i mi-le aplică azi mie. Atunc i însă zadarn ic i-a ce- ' rut clubul r enun ţa rea !a mandat , a fost cât sc poate de larg; şi generos faţă de sine însuşi , şi n'a r enun ţa t , —- iertându-se.

Am ţ inu t să. fac aceste m ă r t u r i s i r i , provoraf direct de d. Vaida. ( „ I i provoc deci pe dreii lioeii şi Scheupul şă'şi dovedească a f i rmarea calom­

nioasă" etc.) n 'am însă nici o poftă să aduc acum în discuţ ie publică afacerile mele personale , „sa mă frec de d. Vaida, făcând pe e g a l u l " cam ob­servă d-sa, în h iper t rof ia modestiei de care suferă . Nu , căci afacerea mea personală d ina in t ea ale­ger i lor t recute, chiar dacă ar prezintă poate şi la­turi de interes genera l pent ru viaţa noas t r ă in­t e rnă de par t id , nu v remur i l e acestea ag i t a t e po t fi p ropr i i pen t ru asemeni discuţ i i .

Eu r enun ţ la cont inuarea discuţiei pe aceasta t e m ă cu d. Vaida , nu mă voi mai „ f reca" de dân­sul, dacă nu mă va sili. N ' a m şi aşa c a c ine să discut . Domnia sa mă măsură de sus de tot, e u n u l pot urma nici în tonul d-ale ales, n ic i î n manie r i l e ar is tocrat ice pe cari le în t rebui n ţează Mi discuţie. Domnia ea poate î n ju r a câ t de gro­solan, tot d. Vaida rămâne , ba cu cât î n j u r a mai grosolan, eu atât e mai mult domnul V a i d a , cu n 'am pe par tea mea decât a rmele slabe a le cu-

Atelier de foîa&ram ţ r t i i t i c i , — — de primul ran£. — — T I M I Ş O A R A , Józsefváros, Hunyady u. 5.

— — (Lângă Cas ina >Délvidéki*.) — —

12 Decetnvre n 1911

v i in ţ i i , ale modera ţ i un ii şi ale răbdăr i i . Nu sun­tem egal i , recunosc.

Arad, 11 Dooemvro 19P2.

Sever Boen.

, 0 mică intrigă. Astăvară , cu prilejul adunăr i i generale învă-

ţa toreş t i d in Arad , scrisesem în t r e altele urmi-toare le :

„ N e place să c redem că spir i tul care a călău-rit manifes ta ţ i i le din aceste două zile, va ippvîrf şi în v i i tor toţi paşii învă ţă tor imi i noastre, pâni la depl ina izbândă a idealului cărui sunt mci)i|i şi ca re ne este cel mai scump nouă tuturora."

Rândur i l e aceste le-am neris 'despre Reuniu­nea învă ţă to r i lo r delà noi, despre învăţătorii ei, tovarăşi i noştri in ogorul cu l tu r i i naţonale. Nn avem deci nici un motiv că le retrlagem, cu atât m a i mult că noi sun tem ac*ia cari am dat eh» t iun i lor dăscălim ii noas t re , ca o dovadă căi înţe­l egem nevoile şi impor tan ţa , cea mai 1 argă pu­bl ic i ta te . C u m spunem, rândur i l e aceste le-tű .scrii* despre dăscăli inea noas t ră în general, ш desp re vr 'un oarecare m e m b r u al Reuniunei » vâţăto.rcşti , cum i-ar plăceia poate dlui 1. Moldo-van, prez identu l Reuniuni i .

Ţ inem -síi cons ta tăm acest lucru mai alee I cum, când vedem şi ştim că sunt mulţi cari umbli să s t r ice , pr in tot felul de in t r ig i , armonia dinffll îmi şi învă ţă to r i , in t r ig i ţesute ipe socoteala ale-l ger i i din cercul Aradu lu i unde a candidat împfrl t r îva dlui D. Perovie iu , vechiu reprezentált Л c e r c u l u i , învă ţă toru l I. Moklovan.

Se şt ie că la u l t imele alegeri eo-ngresitoleiiM fost ofer i t coreul Radnei învăţătorului Protanrl G i v u I e s c ii şi profesorului Dr . Petru Р і н м tocmai în ţe legând nevoia onor membri aicorptM lui didactic în congresul naţioiial-bisericesc, k I nici unu l nici al tul n'a voit să primească caní I ob tu ra . In schind) s'a găsit d. I. Moldovane» I dideze la Arad împotr iva dlui Aurel I'sWÜ m N ' a v e a m nimic împotr ivă , căci însfârşitom* I a re dreptu l să candideze. A venit însă „taiB n u l " să facă reproşur i celor din juni i „Tribtßii • d i n etatiza au votat cu d. A. Petrovici, еатеоі I rceâiid a r fi votat cu un deputa t guvernamffltá• Am zis atunci că în pr iv in ţa aceasta mi o deosebi re în t r e d. Moklovan. iş d. Petrovici şi d. Moldovta-n a votat cu guvernul . AtâtaraiiiH numa i a tâ t , deşi mai puteam arunca în врйИ dlui Moldo van şi g reu l păcat de a fi für»! « » • comunii cu Aure l M i c i o ş i, învăţătorul рс*И a voit să ni-! octroeze la şcoala noastră de ІЩ •«•.lături -cu acei ră tăci ţ i cari au mers în deprtuB la conte le Tisza, cu o pet i te prin care îi ¥Щ duiau •sprijin veşnic şi lepădarea de neam $i*H r i c ă : cu acei oameni ai lui Micloşi, cari au * И mai tâ rz iu în f run te cu d. Goldiş... pentruіИ Moklovan.

Iată însă că răsare şi d. Moklovan din «АИ nele „ R o m â n u l u i " . D-sa nu e mulţumit cu \ящ ririlo nobstre şi.... ce face? Recunoaşte,(іЩ d r e p t , că n votat , zice, numai odată cu guverne d a r să mai şi supără pe deasupra, аптсашііі-в niş te injuri i g r a t u i t e , cărora, n'aveiu nici e n i B tiv .vă răspundem. D. Moklovan rceunoajtc,Щ s p u n e , că a votat eu guvernul, prin urinare в T I U avem nimic de spus in chestiune. Cd ЩШ •atât, că d a c ă se ui> lepăda d. Moldovan şiaVflj e loşî-Pccican, cu cari a ţinut să-si ресеиоіів dacă a r fi fost ales, mandatul de deputat • g re sna l , atunci . . . clara jticta boni amici. Ш fjKină când prin astfel de oameni vrei à depu ta t congrc-sual. nu poţi avea prétende naţ ional is t in t rans igent . \ u - i aşa, sii|iăratiilt>H Moldovan, «-are-ţi iai îndrăsneaila sa ne ЫрШк stil gckl işesc?

Cât despre domnii învăţători din d i i w a i e dului . car i vor fi intrigaţi prin arest — 1іа»і*Я zicem — mic diferend dintre noi şi d. МіАі^И

F o t o g r a f i i şi p o r t r e t e , reproducţii dupâ МИ graf i i v e c h i şi n o u i în mărime naturii! »И puner i de obiective speciale pentru infedorwţ'B tice, şi lucrări în aquare l şi olei artistic cu ta te . Ceice se provoacă la anunţul din >tt* ţ capă tă 1 0 % rabat. Fiţi cu atenţiune laM §

cu aten­ţiune la firmă!

12 Decemvre n. W l ï „ T R I B U N A" Pag. 7

-prezidentul Beirniomeí învă ţă to reş t i , ţ inem să ійс-<4«niăm că pe cum în t recut aşa şi pe mai depar t e fi vor şti să-şi găsească oamenii cu cari pot să lu-vreze împreună în ogorul cu l tur i i noas t re naţ io­nale şi în viaţa cons t i tu ţ iona lă a bisericii noas t re jrreeo-oricntale. Noi am manifes ta t t o t d e a u n a nrin ziarul nos t ru cel mai т а т е in teres pen t ru moarta învăţător lmii noastre? învă ţă to r ime pen t ru t a r e organul autor iza t al d lui Goldiş numai a-tunei e acasă, când van i t a t ea j ign i tă a dlui Mol­dovan îi cere să ne în jure .

Râsboiul i t a lo - turc . Diplomaţia europeană urmăreşte cu

/nare în<X)r<la!re compl ica ţ ia iu chest ia Bosforului.

Se confirmă şt irea cure aniy i ţă apa­riţia vaselor engleze şi ruseşti în Creta, •recutn şi ştirea despre sprijinul făţiş dat de Franţa pretenţi i lor Rusiei în chest ia Dardanelelor. — cu toate desminţir i le ofi­ciale făcute la Paris de Sasanov .

iii Tripolitania s'a coborât deasupra armelor duşmane ,o l inişte îndoielnică, îu urma sbuciurnufui zi lelor din urmă, sau poate pentru a da loc unei schimbări radi­cale răsboiului. phiar în urma aces tor im­portante conflagraţi i din Turcia-euro-pcană.

Chestiunea Dardanelelor. în urma ieşirii la suprafa ţă a chest iunei Dar-

Mptlclor, în cercuri le politice din Oonstant ino-pol circulă ş t i rea unei eonforenţe in te rna ţ iona le tatpene care se va ţine cât mai curând pentru, tratatul r e fe r i to r la Bosfor. Consil iul de miniş t r i «tea avut loc S â m b ă t a t recută a dat ca răspuns ambasadorii lui rusesc u r m ă t o r u l comunica t : „Cu­rmul imperial având în vedere t r a t a tu l delà tóÍl, ratificat pr in congresul de là Berl in nu [MATE admite t recerea flotei ruseşti prin Darda­nele, nici în vreme de pace nici în vreme de răs-Ы, fit lângă dec la ra ţ i a că această t recere e pro­prietatea esclusivă a o tomani lor şi a d o n m k o r u ­lai, pentru păs t ra rea in tegr i t ă ţ i i t e r i to r ia le . "

In aceeaş zi consiliul de miniş t r i a ho tăr î t «pul-bwa t u t u r o r I ta l ieni lor car i loeuesc în (tortele fortificate şi expuse unui even tua l a tac. Ştirea aceasta a făcut mare sgomot în S m y r n a unde sunt opt mii de I ta l ieni .

Luptele din Tripolitania. Se alfa din Benghazi că o pa t ru lă i ta l iană a

întâlnit cri o mică t rupă de A r a b i care a fost fu-iiritii. Un singur I ta l ian a fost răn i t .

La o distanţă de 20 ki lometr i" din Benghazi Isemnalează g r u p u r i impor tan te de beduini .

Situaţia în Macedonia. Agenţia telegrafică din Atena vesteşte că;

№№aul a sancţionat ho tă râ rea consil iului de .miniştri de a proclama s ta rea de asediu la Ist ip.

Deputaţii greci, a rmeni şi turci voi' vizita dirtrirtvk- clin Irtp, l .angada şi G revii a spre a se fee o ideie (ic si tuaţ ia creşt ini lor .

Ko fi a. — / ian. i l „ M i r " spune că a ten ta te le din Macedonia nu .-unt decât o nebunie cu scopul evident de a provoca t u rbu ră r i în Turc i a şi de IjWmpromite bunele re la ţ iuni tureo-bulgare .

Marinari străini in Creta. I.a cererea miniştr i lor s t ră ini din Canea, va­

lonii englez „Diana" a debarca t 250 d e matrozi . An sosit şi câteva vapoare ruseşti . S i tuaţ ia e cât •4' poate (Ic primejduită.

INFORMAŢII. A R A D , 10 Decemrre n. 1911.

— Alegeri congresuale în dieceza Aradului. Pe baza scrutiniului de eri, Duminecă , au fost proc lamaţ i aleşi deputaţ i congresual i : Cercul Chişinen : Mi Iuti Veliciu; C i u l a : Nicolae Oncu; S ir ia : Sava Raicu; Hăl-m a g i u : Petru Truţia; Rad n a : Dr. Л. Mar­ta; Boroşincu : Dr. Teodor Burdan; Aírad : Dr. Şt. Petroviciu; Ruteni : Vasile Goldiş.

— A treia pensie. Din Sibiiu ni-se scrie: Stimate die Redactor! Vă rog desminţiţi îu preţuitul d-vo&stră ziar ştirea că dl Goldiş (— şi aceasta o ştiu din locul cel mai competent —) va veni ca secretar la „Asociaţiunea" din Sibiiu. Nu va veni fiindcă a aflat că postul de secretar delà Asociaţiunea noastră nu e împreunat cu drept de pensie. Cu distinsă, stimă: Un R o m a n i s t .

— Sfinţ irea biseric i i d in Apateu . S â m b ă t ă a p lecat R. S. S a D:« episcop Ioan I. Papp, să s f inţească biserica din Apa­teu. de pe Lunca Aradului şi cu aceas ta s'a curmat, şirul sfinţirei de biserici pentru anul acesta .

Poporul din Apateu sub înţe leaptă conducere a preotului Atanas iu P o p o viciu, şi-a zidit o biserica mare ca ô catedra lă care a c o s t a t 00 ,000 coroane şi doria să prăznu iască sfintele sărbători în biserica nouă, dar cerea ca lor să li-o sf inţească episcopul lor. R. S. Sa n'a putut refuza dorinţa credincioşi lor săi şi aşa, a p lecat în cap de iarnă la .sfinţire, răsplătit fiind pentru aceas tă jertfă, de recunoşt inţa po-[.oreuilor cari i-au făcut o primire regală.

S â m b ă t ă a vizitat comuna Scpeuş , ca­re Га primit la hotar en un splendid ban-derin şi dus de cafesa cu patru cai a ma­relui proprietar Czárán J á n o s din c o m u n ă a descă lecat la c a s a ospitală a preotului Cornel Ursuţ . i n biserică a ţ inut L\ S. o cuvântare în care a lăudat hărnicia popo­rului şi sporul numeric ce-1 face . D e l à bi-jserică a trecut la. şcoală unde s'a întreţi­nui, cu mici i şi frumoşi i şcolari.

D u m i n e c ă i-au eşit întru întâmpinare A pate n arii, cu un a s e m e n e a frumos ban-deriu şi în c o m u n ă Га a şa tepta t întreg po­porul între bubuit de treaseuri şi suriei ele c lopotelor, iar în decursul serviciului o companie de onoare const i tu i tă din vete­ranii c o m u n e i , dădea salvele de onoare .

Cu lacrimi de bucurie a as i s tat popo­rul la înălţătorul aci ai sfinţirei de bise­rică si a ascultat cuvântul arhieresc plin de îndemnuri spre v iaţa rel ig ioasă-morală si spre cultură.

Î n d e se ridică astfel de biserici es te şi viitor. Să nădăjduim în aces t vi itor ál neamului nostru.

— Delà societatea scriitorilor români. Din Bucureşt i ni-se scr ie : R. Emi l Gâr l eanu , preşe­din te le „Soeietăţoi Scr i i tor i lor R o m â n i " şi d. St. O. losif, membru în societate au fost J o i la orele 11 şi j u m ă t a t e în audienţă la regina, şi au fost r e ţ i n u ţ i până la orele 12 şi j u m ă t a t e . Reg ina a c i t i t câteva poezii noiii aie ei şi o nuvelă a rl-rei

Seculici , i a r d. Iosif a cit i t 2 t r aducer i , făcute d«» d-sa, în româneş te din opera Ca rmen Sylvei .

V i n e r i seara, la orele 6 î n t r e g comi te tu l : dn i i Em. Gârleanu, Cincinal Pavelescu, Al. Cazaban, L Scurtu, dna şi d. Anghel, Vasile Pop, / . Mi nulescu, Corneliu Moldovanu, A. de Herz şi D. Nanu, au fost p r i m i ţ i în aud ien ţă de reg ina .

I a r p e vi i tor în f iecare V ine r i seara, la orele. 6, vor fi şezători l i t e ra re la palat , r eg ina dor ind să cunoască p e toţi membr i i societăţii a cărei p r e z identă de onoare este.

—- Logodnă. Dşoara Mărioara. R o ş e a u şi d. Nicolae M a n t a , fa rmacis t în Sei t in , îşi ţi­nută logodna.

Fel ic i tăr i le noas t re .

— Catastrofa unor vânători. Mai mul ţ i o i i ter i delà reg imentu l M de in fan te r ie din Caşovia au plecat S â m b ă t a t recu tă la vână toare . A jungând pe câmp, î n a i n t a u reefirtaţi vorbind, veseli de vâ­natul cu ca r e se vor în toarce acasă. U n căpi tan care venea din u r m ă şi-a pus arma la subţ ioara şi a da t să-şi răsucească o ţ igară . S t r â n g â n d însă a r m a — cu cocoaşele r id icate — aceas ta s'a slo­bozit şi g \ m t o l e a i n t r a t în sp inarea u n u i loco­tenent d ina in tea lui . P â n ă l 'au t r anspo r t a t acasă, a muri t p e d rum. Cont ra pr ie imiiorului acestui ta tă l incident s'a po rn i t cercetare .

— Grevă contra unui profesor. S tuden ţ i i de l* facul ta tea de medicină a un ivers i t ă ţ i i din P a r i s , după p i lda celor d i n Rusia , s 'au pus lun t re ŞU pun te . doar vor puitea flace p e profesorul de chi­r u r g i e să-şi părăsească ca tedra şi de câte ori ve­nea să-şi ţ ină cursu l , făceau un sgoinot in fe rna l până când bietul om t rebuia să fugă. Auzind de­canu l despre isprăvi le s tudenţ i lor a rugiait pe pro­fesorul Nocolos să nu mai ţ ină cursul vr 'o două săp tămâni , p a n a se vor potol i spir i te le . Aşa a şi fost, dar când a reveni t , băeţ i i iau t r ân t i t un să­culeţ de făină în cop pe u r m ă a u începu t să-l hui-duiasca. Bietul om — adânc jen i t a plecat fără să se mai ui te înapoi , iar s tuden ţ imea a eşit în cur te unde a aranja t o horă în j u r u l unor fo­curi de hâr t i e pe car i le «p r in se ră de bucur ie că au scăpat de (profesorul Nicolos. Bucur i a însă va fi de._ scur tă d u r a t ă căci manies tan ţ i i vor fi es­el uşi delà cursur i .

— Decorarea unor ostaşi români de Regele Italiei. Din Bucureş t i ni-se scrie: M. S. Rege le I ta l ie i a binevoit a conferi men ţ iunea onorabilă ofi ţer i lor şi soldaţilor a rmate i şi ai тат ішеі ro­mâne pen t ru a jutorul da t vict imelor cu ' t remum-Jui din Ca labr ia şi Sie il ia din anul 1908.

— Exemplul Iui Lafargue. O depeşă partiéit Iară a z iarului parizian „ M a t i n " aduce ş t i rea că Vincen t Cour t ignon , în e ta te de 75 ani , amic şi discipol al lui P a u l La fa rgue — care s'a sinuoif zilele t recu te î m p r e u n ă cu soţia — s'a sinucis şi el zilele acestea în mica-i p ropr i e t a t e din Mont-lucon.

După o masă bogată , şi-a t r imes soţia să-i cau te ceva în altă cameră şi prof i tând delipsa ei şi-» zbura t créerai .

— f Anuţa Mariş nasc. Todan, a repausat îf> Odihnească în pace!

G iu la, la 9 Decemvr ie n., în vrâs tă de 25 de ani. — Rectificare. I n Nr . nos t ru de Mar ţ i , din

„Cron ica şcolară", coloana a doua, zicerea ti l t imS s'a omis nn şir , p ierzând u-se astfel înţelesul aii neatului în t r eg . A se corege : Tot aci, ajutată de discuţia generală s'ar putea face selecţionarea opt relor literare, ce s'ar pune iu mâna adolescenţi­lor...-

— Spionaj englez în Germania. „Rhe in i sch-Westfäl ische Ze i t ung" află din Wilhelmshafen că Ang l i a proiectase un atentat împot r iva forti­ficaţi i lor delà Wi lbc lmsbafen , cari u rmau să fio a runca te în aer cu oeaziunea sărbător i lor de cră­ciun. Acest p lan a fost descoperi t în u r m a a r e -

Heves és iime de dame, lingerie şi articole űe moűl .

Timişoara-î n O R Í I H , Д | » » ' < > . - i ; > . c l * : ~ J > - 4 . t í x t v i l , , І _ 1 с г у с 1 і £ .

E. f s a

li

In íiteHerul nostru se pregătesc cele ma i fine şi moderne haine englezeşti. Specialitatea prăvăliei noastre o for­mează î r u s o u r i î e . — Preţuri ieftine.

1 д ц » а г о і я ш р т » » и в и д і і и » ^

Pag. 8 „ T R I B U N A * * 1 2 D e c e m v r e n. Î M I

atăre i a trei pol i ţ i ş t i , bănui ţ i a fi implicaţ i î n t r ' o afacere de furt . Ares ta rea a avut loc acum câteva zile. Î n t r ' o scr isoare sosită pe adresa u n u i a din­t r e poli ţ iş t i i arestaţ i s'a găsi t suma de 75.000 mărci pen t ru scopuri d e sp ionaj . Făcându-se o perchizi ţ ie la locuinţa acestui poliţ ist , autor i tă­ţ i le au descoperi t acolo p l a n u r i l e exacte ale fort i­f icaţ i i lor d in Wilhelmshohe.

So ţ i a pol i ţ i s tu lu i , ca re se d ivor ţase de dânsu l , a dec lara t că fostul ei soţ e capabil de orice c r imă .

Toate z iare le d in Ber l in au ropodus ş t i rea z ia ru lu i c i ta t .

— Sat fără crâşmă. In, c o m u n a Răuseş t i din Moldova, jude ţu l Neamţu , zice-se, că nu s'a po­

m e n i t n ic i nu se pomeneşte d e cr î şmă. Oameni i nu-i duc dorul ş i se s imt foarte mul ţumi ţ i . Toţ i oameni i d i n satul acela sunt sănătoşi , g raş i , voi­nici , toţi au averi de seamă, satul e cura t , casele f rumoase, copii mul ţ i şi p l in i de viaţă.

— Descoperirea falsificatorilor de poliţe. T a i n a care învă lu ia înd răsnea ţa şa la tanie săvâr­ş i tă la Banca comercială d i n Budapes ta — s'a dos-legat. Zilele t recu te u n u l d i n t r e funcţ ionar i i in­s t i t u tu lu i , Ryhlizcky Zoltán, b ă n u i t că ar fi săvâr­şit escrocheria — a încercat să se s inucidă. Dus în spi ta l , a declara t că e v i c t ima une i bănuiol i m u r d a r e .

Azi diminoaiţa s 'a p r ez in t a t acum la şeful po­liţiei f ratele func ţ ionaru lu i , Eyhliczhy Kázmér, şi a declara t că înda tă după descoperirea falsu­r i lor , frate-său i-a declara t că el e au toru l escro-heriei şi i-a ceru t sfatul. Kázmér 1-a sfă tui t să se împuşte .

I m e d i a t s'a l ua t in terogatorul lu i Ryhliczky Zoltán ca re do data aceasta şi-a m ă r t u r i s i t c r ima , doolar înd că escrocheria a săvârşit-o în compli­c i t a t e cu u n agent de bani Bauer Lajos. P a r t e a sa de 130.000 coroane e în depozit la deosebite bănci d i n Budapes ta .

Ryhliczky Zoltán a fost dec la ra t ares ta t , dar f i ind încă grav bolnav, a fost lăsat în spi ta l — sub pază poliţ ienească. S tă sub pază poli ţ ienească şi frate-său Kázmér, ca re declară că a făcut ace­ste des tă inu i r i ca să primească premiul de 5000 cor. promis de bancă.

Agentu l Bauer a d i s p ă r u t d i n locuinţa sa şi până acum n ' a fost descoperi t .

x In atenţia instituţiilor de binefacere Fabrioa d» ghete „Moskovits" societate pe acta recomandă ярі« distribuire — ghete de copii, băieţi şi fete — fabrica­ţie proprie. Ghetele sunt făcute din materialul sel nai tare şi eu rat, preturile fabulos de ieftine. Comaadaie ee pot face acum adresânduse k filiala din frtoirnh Szabadság-tér 18.

Loc deschis.*) Un domn Hastni.

Dacă d in actualele hă r ţu ie l i şi sfâşieri hiberne, î n car i se dau şi se p r imesc r ăn i , se s u r p ă piede­stale şi se s farmă pres t ig i i va fi să rezul te vre-o d a t ă şi vre-uji bine, unul d i n t r e acestea va fi nea­p ă r a t şi acela, de a cunoaşte po oameni în aceste î m p r e j u r ă r i , când bestia-i des lăuţu i tă , când uni ­cul f r îu ce şi'l pune fiecare faptelor sale, este nu­ma i respectul ce-1 a re faţă de sine, s ingure le mar­g i n i , m a r g i n i l e pe car i ţi-le i m p u n e cu l tu ra şi p r o p r i a demni ta te la ca re te-ai r id ica t în fa ţa oa­meni lor . I a n pr iv i ţ i , Vă rog fap ta la c a r e se co­boară j une l e advocat din Arad , Dr. Iustin Marşeu, „credi tor p ă g u b i t " şi membru în comite tu l naţio­na l , spre depl ina edi f icare obştească a supra valo­r i lo r morale şi intelectuale cu ca r e ne p u t e m mân­dri . Acest domn nu ee sfieste, în o rganu l oficial al p a r t i d u l u i na ţ ional , vorbind d e s p r e d. Alex. St . Vernescu, fostul p r imredac to r al z i a ru lu i , po care redac ţ i a şi în ziua când a plecat şi în z iua a doua dupăce a plecat îl as igura de s t ima şi con­s ide ra ţ i a sa, n u se sf ieste să-i adreseze în mod publ ic insul te de u r m ă t o a r e a n a t u r ă :

3. Recunoşt i că leafa ţi-ai p răpădi t -o p r in bir­t u r i şi cafenele, încât n ic i h a i n e nu aveai şi voind să te prez in ţ i în societate hainele le-ai î m p r u m u t a t delà mine ?

4. Recunoşt i că în n e n u m ă r a t e r î n d u r i , sub fel şi fel do pre tex te , ai l ua t dela mine împru ­m u t p â n ă la p r i m a a lune i sume cons iderab i le?

5. Recunoşt i , că toate „ p r i m e l e " au t r ecu t f ă ră să 'mi res t i tu i sumele „ î m p r u m u t a t e " ba ch ia r î n a i n t e de plecare cu 3 zile mi-ai p romis res t i ­t u i r ea bani lor i a ră (sic) po p r i m a zi a lune i , când apoi ai şters-o d in A r a d ?

. . .Domnule! Las ' că ai şters 'o cu ban i i mei şi ai colegilor D r . Cornel I a n c u şi D r . R o m u l Ve-l iciu, da r a i şters 'o şi cu bani i b ie tu lu i chelner Gábor, dela cafeneaua „ V a s " ! caro t r ă ieş te în sărăcie şi mizer ie şi cui d in mi lă i-am p lă t i t eu p e n t r u d-ta, deci poţi veni î n t r e noii tovarăşi ai d-tale la „ V a s " că aceasta da to r i e e ach i ta tă" .

Am pu tea cuta î n t r e g p roduc tu l l i t e ra r , cu care j une l e advocat şi membru în Comite tu l na­ţ ional debutează în a rena publ ic i tă ţ i i , căci e vred­n i c î n t r e g p e n t r u a fi da t celor ce vor veni d u p ă noi, să n e judece în cunoş t in ţă de cauză, dair c red că şi mostrele de sus vor fi de a juns .

S f in te .Doamne! Ban i i ca r i se dau î m p r u m u t ,

*) P e n t r u cele cupr inse în r u b r i c a aceasta Redac ţ i a n u p r imeş te r ă spunderea .

şva r ţu r i l e p lă t i te la chefur i , acum nu mai sunt chest iuni de judecă tor ie bagate lă , ci lucruri in teres publ ic cu cari se rime in fa ţa lumii. Di­st insul domn şi-a dat fracul împrumut , acum acosta nu t rebu ie să o mai căutăm pr in t re remi­niscenţele nevinovate şi hazlii ale tinereţelor fie­că ru ia , ci p r in c r ime ca r i desomorează. Şi chel­neru l Gábor ! E legantu l domn, care ni-s'a înfăţi­şat în r î n d u l t r ecu t în ipostasul de npion, al to­varăşului său do călă tor ie pă r in t e l e R. Сіогодатііі, acum nu se sf ieste să a lerge p e la chelneri, si ştiricească car i au vre-o p re tene iune la d. Ver­nescu, că dânsul e aci să o plătească. De ee numai po a dini Vernescu? Chelneru l Gábor, mai are» mul ţ ime de pretensiumi neîncasabi le , de ce nul escomptează, milosul domn şi pe acestea? L-am în t r eba t pe che lneru l Gábor asupra actului gene­ros al d-lui Marşeu , mi-a spus că-i plătise bi ch i a r în ziua când publ icase aceste exhibiţii, spu-nându- i însă că a a juns la gazetă, cu bunul săa s imţ de chelner , mi-a reflectat!

— Asta nu-i f rumos, îmi pa re r ău ! Şi acum, î n t r u cât mă pr iveşte pe mine şi perso­

nal aceasta ieşire cavalerească a dlui Marşeu? I ) . Marşeu îşi s fârşeş te „a r t i co lu l " în urmă­

toru l med or ig ina l : „Să isprăvesc şi cu D T a în limbagiul „Tri­

b u n e i " : Eş t i un... bocu! Aceasta înseamnă dar , că domnul Marşeu

mi-a da t şi mie bani î m p r u m u t şi nu i-am plătit, că mi-a î m p r u m u t a t şi mie batine, că sunt şi eu da to r pe la chelner i , că a plă t i t şi pentru mine lui Cábor ori a l tui chelner .

P â n ă ce d. Dr . Iu l iu Marşeu , creditor păgu­bi t , nu re t rac tează în pub l ic i t a t e aceasta inso­lenţă la adresa mea, r ă m â n e nu numai o iluştri secă tură ci şi un om de nimica .

A r a d , 12 Decemvr ie 1911. Sever Bocu.

P O Ş T A R E D A C Ţ I E I . Tr. St. „ G l u m a " are cal i tă ţ i . Dovedeşte că ti

cetit mu l t româneş te şi cu folos. Dacă nu putli căm schiţa aceasta, o facem în interesul dtale.tt care aş tep tăm altele ma i reuşi te .

P o ş t a A d m i n i s t r a ţ i e i .

l l i u Mus ta Gl imboaca. A m primit 14 cor, abonamen t pe sem. I I . 1911.

A lexand ru Nicolesen, Göde-Mesterhaz». Аш p r i m i t 20 cor. abonament p â n ă la 1 Febra» 1912.

Leon Tőletek 172

RÂSB0IU ŞI PACE. ROMAN.

Trad. de A. C. Corbul.

(urmare). Convorbirea cu contele Rostopşin, tonul preocupat

si zorit al acestuia, întâlnirea lui cu curierul сате-і re­petase ştirile rele dela armată, svonurile cari circulau asupra spionilor descoperiţi la Moscova şi asupra

unei scrisori a lui Napoleon, prin care împăratul îşi anunţa pentru la toamnă vizita sa în cele două capi­tale, aşteptarea sosirei ţarului, care era aşteptat a doua zi, toate aceste lucruri escitau în Pierre acel sen­timent de aşteptare şi de emotiune care nu-1 mai pă­răsea dela apariţiunei cometei şi mai ales dela înce­putul campaniei . De mult avea plăcere să se înroleze in armată şi de sigur că ar fi făcut-o dacă n'ar fi Membru al confrătiei franc-masonilor cari predicau pacea externă şi suprimarea răsboiului.

Afară de aceasta, de cate ori vedea, mulţimea de moscoviţi cari îmbrăcau uniforma şi predicau patrio­tismul, lui îi era ruşine să facă ca ei. Dar cauza prin­cipală care-1 opria de-a intra în aTmată, era ideia vagă că el, după cum înţelesese din cifra 666, era predesti­nat de cer să ia parte la această operă mare şi să pună tapat fiarei de care vorbea Apocalipsul... Aşa dar, lui nu îi era dat să întreprindă ceva, ci dimpotrivă, să lase evenimentele să vie peste dânsul.

XIV. Ca în toate Duminecile, la masa Rostowilor erau

invitaţi mai mulţi prieteni. De aceea Pierre veni mai de vreme, ca să-i găsească singuri.

In anul acela Pierre se îngrăşase aşa de mult, încât ar fi părut diform dacă statura lui înaltă, pieptul si umerii săi largi, vigoarea membrelor lui muschiuloase nu i-ar fi permis să suporte cu uşurinţă greutatea tru­pului lui.

El urcă scara cu greutate şi tot mormăind ceva prin­tre dinţi. Vizitiul său nici nu-1 mai întrebă dacă tre­buia să-1 aştepte; el ştia că de câte ori contele se ducea la Rostowi, el rămânea acolo până la miezul nopţei.

Lacheii Rostowilor îl înconjurară voioşi, ca să'l des-băreze de pardesiu, de pălărie, de baston, căci Pierre contractase la club, de a-şi lăsa pălăria şi bastonul în vestiar.

Cea dintâi persoană pe care o zări, fu Nataşa. Dar înainte de a o vedea, el o auzise cântând în salon. El ştia că dela boala ei tînăra fată nu mai cântase, şi vocea ei îl surprinse şi'l bucură.

El deschise binişor uşa şi o surprinse pe Nataşa în rochia liliachie pe care o purtase la biserică, plim-bându-se prin salon şi cântând. Deodată ea se întoarse brusc, văzu largul şi uimitul chip al lui Pierre, se roşi gi veni întru întimpinarea contelui.

— Am început iar să cânt, ori cum e o ocupatiune, făcu ea ca pentru a se scuza.

— Bine faci. — Ce mulţumită sunt că ai venit; sunt aşa de feri­

cită azi, se adresă ea lui Pierre cu o animaţie cum el nu o văzuse de mult... Nicolae a primit crucea, sunt mândră de el.

— Eu însumi v'am trimis buletinul. Dar nu vreau să te împiedec, făcu el schiţând un gest ca pentru a trece în salon.

Natasa îl reţinu. — Conte, fac oare rău dacă am început să cântîl

rosti ea roşie ca focul şi privindu'l întrebător j» Pierre.

— Nu... dimpotrivă.... şi de ce mă întrebi dta jt mine?

•— Nu ştiu nici eu, răspunse Nataşa cu vioiciune, dar n'aş vrea să fac nimic care să-ti displacă. Dia partea dtale cred ori ce. Nici nu ştii ce esti dta pentru mine, şi binele pe care mi-l'ai făcut.

Ea vorbea repede, fără să bage de seamă că Pierre se roşea ascultând-o.

— Am cetit în buletin că el, Bolkonsky (ea rostî numele acesta într'o şoaptă) este în Rusia, în armata. Crezi dta, urmă ea grăbindu-se ca şi cum i-ar fi fost frică că nu va putea vorbi până la capăt, crezi dta ci mă va ierta si că nu va mai avea nici o supărare împo­triva mea? Ce gândeşti dta? ce gândeşti dta?...

— Eu?... făcu Pierre... El nu are a-ţi ierta nimic... Dacă aş fi eu în locul lui...

Pierre îşi aminti de clipa când spusese Xataşci ci dacă el ar fi omul cel mai perfect, cel mai liber din lume, i-ar fi cerut mâna în genunchi, şi acelaş sen­timent de milă, de duioşie şi de iubire îi umplu inimi şi îi aduse aceleaşi cuvinte pe buze.

Dar Nataşa nu-i dete vreme să vorbească. — Dta... dta... făcu ea cu încântare, dta esti altcea

Nu cunosc om mai bun şi mai génères decât dta, ; nici nu cred să existe vre-unul în lume. Dacă no te-as fi cunoscut atunci, şi chiar acum, nu ştiu ce ar (i fast cu mine, fiindcă...

Lacrimi îi tîşniră deodată din ochi, ea se întoarse, puse caetul de muzică în fata ochilor şi înţepa să si plimbe prin odaie.

Nr. 261 — 1911 „ T R I B ü f t А я Pag, Ç.

A apărut în editura „Tribuna" prim ni robise Am »elebrul roman al contelui

Uo Tolstoi

„RĂSBOI ŞI P A C E "

Volumul I de 280 pagini, eoet i І eor. 30 Ifi. T SO fil. porto. De vânzare la „Librăria Tribwna".

Valumul II este &ub tipar. I *

La Librăria ..Trífeuaei" — ajK ЕЛ т іаааге

Calendare pe anul 1912 >CalendaruI Minervei< pe anul 1912

Preţul 1'25 Cor., 70 fileri porto recomandat. Calendarul Lumea Ilwfaretéi, a 1.5« + 2« fit. perto. Recomandat 45 Я.

Redactor reeponeabü: Iuliu Giurgiu. .Tribuna" institut tipografie, N ieh l • şl ton».

REISZ MIKSA F A B R I C A D E

MOBILE t n

BÉKÉSCSABA—NAGYVÁRAD ttispt 4 1 - 4 3 . Rákóczi-ut 14.

(Lângă >Apollo«).

ANUNŢ. In cancelaria notarială din Feneş, (u. p.

lulatna) află aplicare >5 t i n e r i versaţi în afacerile notariale pe lângă condiţiuni

I foarte favorabile. Feneş, (u. p. Zalatna) la 7 Decembre 1911.

Traian Radu, notar cerc.

Gruber D e z s ő , magaz in d e pălării şi ar t ico le

d e m o d ă pentru bărbaţi . C l u j — K o l o z s v á r

Coltul str. Wesselényi şl Szép, vis-à-vis eu hotelul Fészl.

Noutăţi în diferite soiuri de

I P » A I â , r i i pentru domni şi copii, albituri, cravate şi totfelul de articole. Preţuri solide. Serviciu conştiinţios. — Comandele din provincie se execută propmpt şi — francate în cel mai scurt timp. —

l l l l l l l l l l l l i i l l l l l l l l

T I M B A L E cu organism pa­tentat de oţel, dând sunete résonante si foarte plăcute, — se pot căpăta şi pe rate. — Qramo-foane cu plici »r« tistice, — v ioare , f laute, harmó­

nia ş. a. — Numeroase distincţii si medalii pri­mite ca răsplată. Inventatorul pedelului modern şi al organismului de otel. Catalog trimit gratis.

Mogyórossy Gyula, kir. szab. h a n g s z e r g y á r .

Budapest, VIII., Rákóczi-ut 71.

Cant nn practicant cu plată începătoare şi pe lângă aplicare momentană. — A se adresa:

Wéber, bankbizományi iroda, Világos.

Mai malte moşii în Transilvania şi Ungaria, cu condiţiuni

foarte favorabile, are de vândut : í S z e g - ö , Budapest, István-ut 47.

S 1 Omaszta János, fabricant de lămpi

pentru trăsuri. B u d a p e s t

VIII. Óriás-utca 2 0 a

Primeşte comande de orice lămpi pen­tru trăsuri şi auto­mobile, — comande pentru galvanoplas­ties şi ori-ce repara­

turi de branşe.

a 8 .'" fi H J Es і і ш ш ш ш і ш

Atelierul de dentistică

Radu N ó v á k . A r г х c l .

Am onoare a aduce la cunoştinţa on. public românesc, că la 1 No­vembre a. c. mi-am mutat atelierul

meu de dentistică în

Szabadság-tér Nrul 5. unde 11 voi mări şi aranja după cerinţele cele mai moderne. :: —

Cu toată stima :

RADU NOVAK.

J l V I l V i V f l f f In clipa aceea Petia venia fuga din salon. El era in

I «wa aceea un frumos adolescent de cincisprezece ani, Min la faţă, cu buze roşii şi cărnoase, şi semăna cu Ш. El se prepara pentru universitate dar se no­ie cu amicul său Obolenski să intre la husari fără • nimănui şi îl rugase pe Pierre să se ocupe de Mita. I il trase pe conte de mânecă pentru a-i prinde

И|и. - Ei bine. Piotr Cirilici. ţi-ai adus aminte de

Mei Ah!... tot te mai gândeşti încă sa intri la husari ?

Іяаіі, astăzi chiar mă voi ocupa.... Ш după aceea sosiră contele, contesa si Sonia

i i sp aşezară cu toţii la masă. Se bău şampanie In nnstea cavalerului Sf. Gheorghe şi Sişin povesti eă ïftiïier dispăruse din Moscova şi că mojicii aduseră

[ ra faţa lui Rostopşin un neamţ, spunându-i că era uu Щ Dar Rostopşin îi dete drumul. -In timpul de fată se arestează mulţi spioni, zise

»tele. Sfătuiţi-o pe contesa mea să vorbească mai [ ЯПв franţuzeşte. Nu mai sunt vremile de demult...

•Mi auzit poate, vorbi Sişin, că prinţul Galitzin [ i inceput să înveţe ruseşte! E primejdios acum să Torbeşti franţuzeşte pe stradă.

-Dar, tn sfârşit, Piotr Cirilici, când se va chema •iSliä, vei fi şi dta, silit să incaleci pe oal.

In tot timpul mesei Pierre rămăsese tăcut şi grăn-I ätot. El se uită la conte, ca şi cum n'ar fi priceput ce I Ht vorbea.

-Da, da, răsboiul... Dar eu naş fi un bun soldat, i ia gusturi aş.a de puţin militare..., Dar în ziua de azi, [uiitii ce se poate întâmpla?

Diipi masă, contele se afundă tacticos într'un fotoliu Mura сц gravitate Soniei, care era renumită pentru

talentul ei de Ea începu :

lectriţă, să citească manifestul ţarului.

„Moscovei. întâia noastră capitală! ..Duşmanul a trecut graniţele ruseşti cu mari forţe.

El se pregăteşte a jefui scumpa noastră patrie".

Contele asculta cu ochii închişi, scoţând din când în când suspine semnificative. Natasa şedea dreaptă pe scaun şi privia cu un aer scrutător când pe contele, când pe Pierre. Contesa făcea semne de desaprobare la fiecare pasaj al manifestului. In toate cuvintele ace­lea ea nu vedea decât uri lucru: că primejdiile cari îl ameninţau pe fiul ei, erau departe de a lua. sfârşit. Sişin, cu buzele ironic arcate, aştepta cea dintâi ocazie de. a-şi bate joc.

După ce citi pasagiul privitor la primejdia care a-meninţă Rusia şi la speranţele pe cari le punea ţarul în oraşul Moscova, si mai ales în valoroasa, lui nobleţă, Sonia, cu o voce care tremura mai ales de emoţiunea de a se vedea ascultată cu atâta atenţie, ceti cele din urmă rînduri ale m&nifestntoi: „Xu vom întârzia a veni noi înşi-ne în mijlocul poporului nostru şi în alte lo­calităţi ale imperiului pentru a consulta şi a conduce toate outitiile naostre pe acelea cari sunt deja în apropierea inamicului precum şi pe cele noui, cari tre­buiesc a-1 distruge ori unde îl vor întâlni. Nenorocirea pe care ái-o pregăteşte să cadă tot pe capul său şi Europa, ieşită din sclavie să glorifice numele Rusiei'".

— Aşa cuvinte, zic şi eu! rosti contele deschizân-du-si ochii umezi şi rcspirînd eu sgomot ca şi cum ar mirosit niscai-va parfumuri violente. Tarul n'are decât o vorbă de zis şi îi încredinţăm ori ce. nimic nu-i vom refuza­

şi mai uainte ea Sişin să fi avut vremea să-şi bată

joc de patriotismul contelui. Nataşa dete fuga lânţră tatăl ei.

— Ce comoară e papa al meu ! făcu ea îinbrăţişân-du-1. Ea-1 mai privi pe Pierre cu acea cochetărie incon­ştientă care-i revenise odată cu animaţia ei.

— Iată o patriotă! zise Sişin. — Pentru ce o patriotă? răspunse Nataşa eu ciuda.

Dar dta rîzi de ori ee, şi asta nu e o glumă. — O glumă? făcu contele. N'are decât să ne zică

o singură vorbă si o vom porni cu toţii.... Doar uu suntem nemţi.

— Ai băgat de seamă, zise Pierre, că ţarul vorbeşte că va consulta...

Dar în clipa aceea Petia se apropia de tatăl său. şi roşu Ia chip, el vorbi cu glasul întretăiat:

— Ei bine, papa, şi dta mama, vă voi spune totul... Trebuie să mă lăsaţi să intru în armată, fiindcă uu pot altfel... Si asta tot!...

Contesa ridică ochii la cer eu oroare şi biciuind văz­duhul cu manile, spuse soţului ei cu mânie:

— Iată unde ne-ai adus cu vorbele tale. Contele zise. după ce îşi stăpâni emoţiunea: — Ce? ce?... ce fel de soldat ai vrea să fii? Vezi-ţi

de carte... — Nu, papa, vorbesc serios. Obolensky este mai

tânăr şi se duce... In sfârşit nu pot studia acum, când....

Petia şovăi, apoi roşindu-se până la sudoare, el zise cu greutate:

— Acum, când patria e in primejdie. — Ajunge, copilăriile tale! — Dar n'ai spus dta, tată, că vei sacrifica totul.... — Petia. te rog să taci! strigă contele privind la

soţia sa care. palidă la chip. nu părăsea din ochi pe fiul ei cel mic.

P a g . tO , : î Ш t B ö rf

Nr. 261 — 1911

In atenţia uomicultorilor! Ofer altoi de pruni bosnieci ca »Balkanska Carica« (Regina bal-canului) şi »Kraljlca Bosn e« (Re­gina Bosniei). — Altoiul de 2 - 3 ani cu coroană admirabilă e cel mai bun din diferitele soiuri! de

pruni. Poama e foarte mare, escepţional de dulce şi toarte gustoasă. Se coace spre sfârşitul lui August, când se poate folosi ca deesert, pentru uscat, la fa­bricarea {uicei şi a sligoviţului. — Prunii mei nu sufir de căderea frunzelor, (Polystigma rubrum) ca de regulă alte soiuri la cari In mijlocul verii cade frunza, pricinuind stricarea poamei. Acest soi a fost premiat în diferite rânduri, cu premiul întâi din par­tea guvernului. A fost premiat la expoziţia milenară din Budapesta 1896 si Ia expoziţia din Viena 1897 cu me­dalie de aur, la expoziţia internaţională din Paris 1900 cu medalie de argint ţi In fine la expoziţia regnicolară din Bosnia şi Erţegovina ţinută la Sarajevo iarăşi cu medalie de aur. — Pentru calitatea prunilor garantez.

mare proprietar în Breëka, Bosnia.

S z i g h e t y S á n d o r atel ier de cuţite şi toci lărie artistică Budapesta, VII., Strada Akăczfa No 64.

Colţul Străzii Király. Se recomandă pentru ascuţirea şi repa­

rarea de foarfeci, cuţite, brice şi tesacuri de bucătărie în condiţii ireproşabile şi pr. conv.

Mare d e p o z i t de u-nelte şi utensilii pentru bărbieri, ca f o a r f e c i , brice şi curele d e as­cuţit etc. etc. precum şi cuţite de buzunar ş a.

Pentru bărbieri se as­cut două briciuri gratuit dacă trimit 12 deodată.

Comandele se execută pompt şi conştiintios.

„ I A N E R " cremă neunsuroasă. Cel mal nou pro­duct h'gienic pentru curăţirea şi intru- | | museţarea feţei. — \ y înlătură petele gab bine, bubele prici nuite de ?nfierbân< ţeli, sgrăbunţe şi alte necurăţenii de piele. Crema aceasta ziua se poate folosi mult

mai cu succes. 1 teglă 1 coroană.

Tonnr" ппгігЗ £ n o n P , u s ultra pudrei. Bună la „IdllGl pUUld. baluri, saloane şi de zilnic folos,

care acopere încreţurile şi e cu totul nestricadoasă. In culorile : roza, albă şi cremă 1 cutie 1 coroană.

„ІаПеГ" SăpilH i bucată 60 Hlerl.

„Ianer" pastă pentru dinţi , d o r a, ! cor. „Ianer" apă pentru gură ZtSr/S :ii bureţoşi, contra mirosului greu de gura. 1 sticlă

cor. 1-60 ; jumătate sticlă, 80 fileri.

„Ianer" esenţă pentru păr S S S r S treţei şi contra căderii părului 1 sticlă, 1 cor. 30 fileri.

„Ianer" pomadă g Ä c Ä r p ă r a , u L 1 ** J a n e r " văpseală pentru păr fis; Ä S în blond părul sur şi cărunt. Nereuşita colorii e exchisă La comande să se neteze c& părul încărunţit în ce coloare să se văpsească (negru brunet). Un carton 4 coroane

„ I a n e r " apă care face părul blond Pentru a văpsi in timp scurt, în băl, auriu, părul blond, roşu, chiar şi brunet ori negru. 1 sticlă 4 cor.

Discretă şi zilnică expediţie cu poşta. - Telefon 476.

Pentru înconjurarea contrafacerilor numai „Preparatele lui Rudolf Ianer* ieşite din farmacia sa ca valoare şi st

pot căpăta la Farmacia „Maria ajutătoare" alui Rudolf Ianer, Temesvár, Gyárváros Pő-ut 70.

gen

To t fe lu l de b lănăr i i precum : boauri, (muff), tocuri de picioare, Jachete după croiul englez şi francez, berletuieli cu lână, totfelul

de căciuli, etc. Reparări şi transformări bune şi ieftine se pot câştiga Ia

Puskás József,

1

blănar Âiud-Nagyenyed. Szentkirály-utca 80—82. sz.

=1

* Ciubotari, ATENŢIUNE! Pantofari 2

m m A U R E L B R I N Z A Y fabricant de unelte,

BUDAPEST, YIIL, Losoncy-utca 18 {

I t

ф Pregăteşte totfelul de unelte pentru 2ь m ciobotărie şi pantofărie. щ ф Catalog trimit gratis şi franco, ф

m

І|і p'ace si porţi totdeauna haine curate? a

Ë

Arunci cumpăraţi »Cassetta miraculoasă* , fabricaţia mea proprie, cu ajutorul căreia, cureţi orice pată de pe haină, de culoare cât de sensi­bilă, precum pete de cerneală, poame, cafea, vâp-seli etc. »Cassetta« aceasta nu este ca obiect de reclamă, ci rezultatul unor încercări de 35 ani. Este bine venită pentru orice familie, care ţine la curăţenie. — Costă 5 Coroane şi ţine ani întregi. Se poate cumpăra numai delà fabrica chemică:

GUSTAV SOLINGER, B r a s s ó , Strada Cimitirului Nrul 5.

1 Cel mai mare depozit de încălţăminte din Lugoş.

i

Ghete de box veritabil, Schernau«, ori I« elegante şi solid lucrate, pentru domni 5 cor., pentru dame 8 ror. Pot fi cu ş>refr, cu nasturi ori fără. Ghete de box pentru dame numai 7 cor. Ghete de box pentru copii dela 1—5 ani cor. 2'60, delà 5-10 ani cor. 3 6 0 , dela 10—15 ani cor. 560, Ce;ui-ce nu va fi multămit cu ghetele tri­mise, i-se vor retrimite banii. — Gremi şi tocuri de gumă la fiecare păreche gratis.

EBERSTEIN HENRIK, pstntofi&r- în L o g o s .

M a l a i i n de mobile. $

j o s i F H A C K L E R tâmplar de mobile şi edificii

LUGOŞ, Strada Făgetului No91

Primesc orice lucrări pentru aranjamente 4І m a g a z i n e , b i r o u r i şi locuinţe, deasaraii pentru clădiri, lucrări în cel mai modem a pelângă liferare promptă şi din material i

Desemne şi proiecte fac grabnic şi grei i

D e neintï-eeiit:!

І:

Spălătorie aranjată cu maşini electricei pentru curăţ rea chemică a hainelor! co lorare şl spălarea fulgilor de perláj

LUCZA JÓZSEF Seghedîn—Sieged, Laudon-utca 9.!

( O e l ţ t » l p i e ţ e i V a J e r l a . )

Având sistem propriu de-a curlp chemiijl a colora, sunt neîntrecut în meseria ИІ Colorer haine de domni, dame, copii, d&l tele, stofe de mobile şi covoare. Pierdeţi Ie spăl cu mare grije. Pentru doliu colwl haine în negru. Comandele le execut Indul cu mare acurateţa. Baitoane de piele l t» |

lorez tn colori Închise.

1 precum : boauri (mul tocuri de picioare, Jachete, după englez şi francez, letuieli cu lână, Reparări şi tr«n mări bune ţi

se pot câştiga li

Nicolae Щ bl un ar

TemesYar.Josîfctt 11 ®&^temvm*

Nr. 261 - 1911 R l ß ü M A Pag 18

Am onoare a aduce la cunoştinţa Onoratului public călător, că am des­chis în Seghedin (Szeged) hotelul

Grand Hotel Royal Stau la dispoziţia publicului 80 de camere confortate cu încălzire cen­

trală şi apaduct Lt gară şi delà gară circulă

automobilul. Pentru comportajul publicului pasa­ger, este în hotel instalaţie proprie di spălat cu aburi. — Preţuri ieftine.

Cu stima:

Dávid Sándor, •ftyrlftarul restaurantului delà gară f i pro­

prietarul «Grand Hottl-ului Royal".

BANCA NAŢIONALA A ROMÂNIEI.

i şi Schreithofer fabrică de cârcăţării şi mezeluri.

Instalaţiuni e lectrice.

Déva, (Piaţa principală). Recomandă carne proaspătă de vită, porc, viţel, oaie şi miel, carne de porc ihimată, cămătării, slănină şi unsoare Ѣ gros şi în detail. La dorinţă liferează jraoare topită în vase proprii. — Cum-páiítorilor vechi dă scădere la preţ. Serviciu prompt ! — Cereţi catalog 1

И і і і і ы ы м a i E i i i f l i i i M

Desfacerea ieftină a firmei

ASZÓ DY ORADEA-MARE,

Strada Kossuth, (Palatul-Sas).

In vederea sărbătorilor de Crăciun, aduc la cunoştinţa on. public din loc şi pro vinde, că au sosit noui transporturi de articole sudice şi anume: Curmale cali­tatea ce mai bună, malaga şi smochine. Castane de Tirol, alune italieneşti, şi ші de Cocus, portocale dulci, lămâi ntpte, fructe zaharisite, prăjituri pentru №, ceai chinezesc cea mai fină calitate. Ram englezesc şi francez ; toate cu pre-

Iţuri moderate. — Ma-e aso timent în • bomboane de Crăciun, cafea prăjită, tot-j dcauna proaspătă, diferite compoziţi' din

8feluri. — haceţi comandă de probă!

Cu stimă:

ASZÓDY MIHÁLY, hportor de cafea, ceai, bomboane el fructe sudice.

Nagyvárad. - Te le fon 635.

h l l l l l l l l l l l l I 1 B I B I I I

m o . 19 Noembre

172 224336І

4 4 Я 64» i 28 969 663

3 1 7 j o 025

1 1 999 862 14 644 896 3 « 4 4 6 * 1 6 1 0 2 оЪЬ

7 1 9 404 776 830

H 9 0 1 3 8 o 2b 469 492 4 5 8 4 8 1 6

!

SITUAŢIUNE SUMARA.

A C T Ï V

1 2 1 381 336 Rezerva metalică aur » 1 5 9 3 5 3 767 5 0 8 4 3 0 0 0 » trate aur . 6 1 9 5 8 0 C O

Argint şi diverse monete Portofo iu român şi străin *) Impr. pe e i publice . . . . 7 764 900

> în cont curent . . . . 9 3 J 6 282 Efectele capita»ului social Efectele fondului de rezerva .

» » amort. imob. fi maşin. de imprim Imobile . . . . Mobilier şi maşini de imprimerie Chel me li de administraţiune . Depozite libere Conturi de valori Conturi curente. .

P A S I V

Capital Fond de rezervi . . . . . Fondul amort. imobili, mobil, şi maşin. imprim. Bilete de bancă In circula{iune Profit şi Perdere . . . . . Dobânzi şi beneficii diverse . . . . Depozit de retras . . . . . Conturi diverse, sold . . . . .

1911.

553 »7.->479

1 2 000 oct 28 682 744

4 300 54< 366 856 140

2 341 543 I 9 1 6 9 6 9

1 0 9 1 1 3 800 28 763 743

5^3 » 7 ^ 4 7 9 Scoraptul 5% •) Dobânda 5ЧіѢ

S Noembre 13 Neembre

221 3 3 0 377 221 2 1 1 767

»86 901 300 896 1 8 4 4 8 1 5 t8 192 854 857

17 409 1 1 9 17 1 2 1 182

1 1 971 19 1 1 994 843 17 бф ъц 17 696577 4 227 6i 4 227 6 л 6 o 7 i 433 6 071 631

780 a*8 780 497 825 0 1 2 835 5 9 3

1 1 4 1 7 5 69 1 1 3 645 245 25 165 81 27 288 471 66 64 ц 98 52 1 0 8 475

671 07 s 7 Ó60 037 054

1 2 OOO OOi 1 2 OOO 00c 30 763 06 3c 763 06a 4 6 1 4 72b 4 6 1 4 72b

471 3 2 5 0 1 467 093 7 i c 2 446 95-. 2 446 952 I 804 568 1 9 3 0 874

1 1 4 1 7 5 695 1 1 3 645 245 33 937 5> 33 543 083

671 067 52- 060 037 6 3 4

I

I

Mare depozit de cuptoare. Am onoare a aduce* la cunoştinţa on. public, că in

(Cluj) Koloszvár, Monostori-u. 7, am deschis un mare magazin înregistrat şi provăzut cu cuptoare din ţară şi străinătate, unde se află în depozit permanent cuptoare moderne de majolică stil secesion şi cuptoare de olane Daniel, precum şi căminuri şi cuptoare de bucătărie.

Atrag atenţia publicului asupra depozitului meu model, asigu-rînd-ul totodată despre calitatea perfectă ale articolelor şi preţurile cele mai solide.

Aşteptând binevoitorul sprijin sunt cu deosebită st imă:

Tamásy József, K o l o x s v á r .

!

Ki Prima cal lal i

• •

I I I I I I I I I H i l l I I Maşini de cusut »Singer« căutate bună, pentru femei cu 3 0 f l . (karikahajós) tot pentru femei 42 fl., cen tra bobin 47 fl, cu 5 cutii din oricare soiu 55 fl, cu luntre scufundătoare (sülyfsztő karikahajós) -cent'albobm fără sunet, artisdc lucrate, un adevă­rat decor pentru casă cu

65 fl., precum şi b i c i c l e t e cu 52 floreni, [ • pe lângă garanţie de 5 ani — liferează

K R A U S Z H E N R I K ,

Budapest, IV., Veres Pálné-u. 40. £ Resînzătorilor le dau rabat. — Catalog

la cerere trimit g r a i s şi franco.

• I I I I I 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 I I 1 1 1 1

Olfoiuri de struguri expediază, ga­rantând de soiu viţă americană,

e QkLQUB» ' netedă şi cu ră­dăcini, precum şi în d ferite soiuri, recunoscute

de trainice, asortimement bogat

Küküllőmenti első szőlőoltvány-telep P r t > ^ e t a r ' СЗ$РЗГІ Fl iyyBSf (NagykSmegy«), Poftiţi şi cereţi preţuri curente ilustrate. Din preţul curent se pot ceti scrisori de recuno­ştinţă din toate părţile tarei; şi aşa toţi cei ce do­resc să comande pot cere mai întâiu informaţiuni delà persoanele cunoscute aşa verbal ca si în scris, despre încrederea ce o pot avea în firma de sus.

Pag. 14 „ T R I B Ü N À" Kr. 1Ô1 ~ ІМі

Valorizare de nisip Cine are nisip mult, s i ceară în interesul propriu, urmă­

toarele cataloage şi prospecte: F. 3. Forme fi unelte pentru pregătirea articolelor de beton. F A Fabricarea ţiglei de beton, orânduită la lucru de mână d. O. 4. Fabricarea ţiglei de cement pentru lucru de mână. B. B. 1. Fabricarea blocurilor de beton. C. S. 1. Fabricarea tablelor mozaic şi cement. Să ceară totodată examinarea gratuita a nisipului, mergerea

Ia faţa locului a inginerului nostru şi să examineze maşinile noastre de valorizarea nisipului.

^7íí fitil R p f t r

O M I l l U Cu DC t u , Budapest, Ш Л і о І а и . 7. |

I I H i l l 1 1 I I I I I I I I I I I I I I

Primul şi cel mai mare depozit de piane Iii. P. Richter, Braşov—Brassó, Fekete-utca 29. L i f e r e a z ă : p i a n e , h a r m o n i c i ş i p i a n i n e , f a b r i c a ţ i e B o s s e n -d o r i , S c h r e i g h o f f e r ş i F ö r s t e r .

î m p r u m u t ă p i a n e î n c o n d i ţ i i f a v o r a b i l e .

І І І І І І І І І І І І І І І І І І І І П Т Т

S a m . W a g n e r , Prima turnătorie de fier Sibiiană. Mare fabrică de maşini agricole. Atelier de mori şi prăvălie de fier.

NAGYSZEBEN.

H

C e a mai neîntrecută fabrică de maşini agr icole , exe­cutate cu cea mai mare precauţi une. — Maşini de lână diferite mărimi. Darace de lână. L u p pentru scărmănat lână.

P iuă pentru abale (postavuri) Foarte mare expor t în R o m â n i a şi Orient.

Ins ta lează : mori de orice mărime. Ci i indre la mori pentru asortat făina. — C o n d u c t e de apă etc. — Efectuazä : Cele mai bune ţevi turnate pentru conducte de apă. Mare turnă­torie de fier şi a lamă. Foarte mare depozit în ţevi de fier de orice dimensiune. — Cel mai mare asortiment în maşini de treerat de orice mărime. — Foarte mare asortiment de M O T O A R E delà 2 HP în sus, — pe l ângă cea mai mare garanţie. — Preţuri foarte reduse şi condi ţ iuni le cele mai avantagioase . — Explicări şi cataloage la cerere gratis.

• e i i i i i i i i i i i i i i i i i i n i

• • • • i i i i i i i i i i i i i i i

Farmacia Nicolae Jaja în Brăila R o m â n l a .

E Crème Princesse Ileana 5 • • Albeşte, frăgezeşte, întinereşte şi • •

conservă tenul ; ea face să dispară ш repede cojii, bubuliţele, petele roşii

ш şi punctele negre de pe obraz. — ш

ш Această cremă este un product шл absolut ştiinţific, nu conţine nici Ш ш un fei de grăsime: întrebuinţată • • • este absorbită complect în piele. J J J

Z Poudre Princesse Ileana Z este un product vegetal higienică e

ш şi bine parfumată. " ™

Z Savon Princesse ш ™ E a u de G o l o p e Princesse Z • Biillantine Princesse J J J Ш S p e c i a l i t a t e » c a s e i n o a s t r e ! щщ ш Feriţi vă de contrafacer i ! И і

a n i в i i i в 1 1 n 1 1 n і і і і н

D 1 1 fl fl I B fl fl fl fl fl fl fl fl fl fl fl fl fl I I I B •

J U L I L B B I I I I I 1 1 1 B l I B I B I I I I L J

Garnituri de îmblătit cu benzină şşi ulei, motoare de benzină, ulei şi gazz.

Construcţie de mori : mori de rîjnit şi măcinat, teascuri de ulei, instalaţii de aţ>a->a-duet, fântâni, pompe de totfelul. Preţuri ieftine, condifţii favorabile, garanţii desăvârşite. Lămuriri specialiste, ргоэ-iect de cheltuieli şi preţ-curent se trimit gratis şi francai

Societate pe acţii pentru industria t M & & v & 7 $ L z £ Î V f f l a E « k i > * • O é p l p » r l ~R+mxT&xiy~tArmatrt£}\b>

B u d a p e s t , V . , A l k o t m á n y - u t c a 25. i

K e p r s a o n t a n t u l p e n t r u A . r a t d c i p r o v i n c i e : » !

LENGYEL GYULA, A t e l i e r * < l e s m o t o a r e 9 І m a ş i n i

A r a d , ( H a l - t é r ) S z e n t p á l - u . 1.

1 1 1 1 H i l l I fl I U I I I I I І П І

• д ж ш ш а " шштт ю ш ш я а ш ш ei а ш е , ~ Ш iau.