ANULÜ XLIX.

SÈ PR E N U ME R A :la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi.

A N U N C I U R I L E :0 seriă garmondü 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicam

SorieorT nefranoate nu s# prlmeioü. — ■anuaorlpte nu se re triip ItS .

Vineri, 10 (22) Ianuariu. 1886 .

,GAZETA** IE S E ÎN F IE C A R E D I.

Pe unâ antt 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei l u n i 3 fior.

B o m ftn ia ş i străinătate:Pe anfi 40 ?r., pe ş6se lun i 20 fr., pe trei lun i 10 franci.

BEBACŢIUmSA ŞI ADXUiMTBAţIFNGA \BRAŞOYC, piaţa mare Nr. 22.

Nou abonamentű. la

„ Gazeta Transilvaniei“.Cu I Ianuariu 1886 st. v., se începe uuA nou

abonamentft, la care ínvitamű pe toţi onoraţii amici şi sprijinitori ai foiei nóstre.

Preţuiţi Abonamentului:

Pentru Austro-Ungaria: pe trei luni 3 fl.„ şâse „ 0 „„ unü anü Í2 „

Pentru România şt strâfnătate:pe trei luni 10 franoi

„ şâse „ 20 „„ unű anű 40 „

Rugămîl pe domnii abonenţi, ca sé bine-voiască a-şi reînoi de cu vreme abonamentul , ca sé nu se întrerupă espediţiunea diarului.

Domnii ce se vorű abona din nou sé binevoescâ a scrie adresa lămurită şi a aréta şi posta ultimă.

Abonarea se póte face mai uşorii şi mai repede prin mandate poştale.

Abonaţilorii de pân’acum li se recomandă& însemna pe cuponü numérulü făşiei sub care au primitü (Jiarulă.

Administraţiunea.

Incapacitate ori rea credinţă?

III.Braşovu, 9 Ianuariu 1886.

Directorulű „Tribunei,“ d. Ioan Slavici sus­ţine, că frăţescile şi lealele admoniări, ce le-amă adresată noi „Tribunei,“ n’ară fi decâtă nisce „certuri urîte, cari s’au pornitü în vederea ce- loră mai ordinare in te rese“; <}ice mai de­parte, că „sentimentulü de pud<5r*e l i t e r a r ă l’a determinată sé cruţe pe cetitorii séi şi sé nu-i máhnéscá de sântele serbători, preocupându-i cu astfelü de certuri urîte“ ; în fine spune, că „încâtă pentru „Gazeta Transilvaniei“ în deossbi, inte­resele comune cerü , ca publiculü sé fiă cruţată şi pe viitoră...“

D-lă Ioană Slavici se laudă în „Tribuna“, că este „omă cu multe cunoscinţe.“ Are d-sa ideâ despre ceea ce va sé 4*câ »interesă co­mună?“ Crede d-sa, că „Tribuna“, câtă vreme pretinde a fi organă naţională, nu e necesitată a avé interese comune cu „Gazeta Transilva­niei ;“ crede că polă esista „interese comune“, fără ca aceste sé oblige de-o-potrivă améndoué părţile? Trăiesce d-sa în credinţa, că „interesulă comună“ dă numai drepturi şi nu impune şi datorii? So­lidaritatea naţională nu este şi ea ună „interesă

^^comună?“ Si óre nu este cea dintéiu condiţiune a solidarităţii încrederea reciprocă, care pretinde dovedi reciproce de sinceritate, de lealitate şi de iubire frăţâscă? Décá ună frate vine şi te admo- niézá, pentru cil te-ai abătută din calea cea drâptă, cere óre interesulă comună sé nu’lă as­culţi, ső nu te opresci, ci s0’ţi faci urechia tócá şi sé mergi înainte, ca sé dai mai curlndă în gropi ?

Ori câtă silinţă ni-amă da, nu putemă afla nici ună „interesă comună,“ care sé justifice marea îngrijire a d-lui Ioană Slavici d’a cruţa pe cetitorii séi cu râspunsulă ce’lă datoresce

dOjazetei Transilvaniei“. De aceea nu ne ré- mams^alta decâtă a presupune, că d-lă Ioană Slavici tt^u are în vedere „interesulă comună“ cu „Gazetă?1 Transilvaniei“, ci póte „interesulă comună“ ce fcjégá „Tribuna“ cu „Nemzet“ şi cu „Pester Lloyd.0 ^

Mai adaug ăj3-lă Ioane Slavici în „lămu­rirea“ lui urmátórelé?^:

re»vomü trece, ce-i di ^eptü, cu adâncă mâhnire, dér

vomü trece cu spiritü întcgăduitorfl peste nemotivatele

insolenţe, cari compromită rép-mitatíunea nóstra literară,

mai multă decătu puteau se n e ^ atingă pe noi.* („Tribuna“

Nr. 297 din 1885.) Ş1

înainte de a vorbi despre „reputaţiunea şi pudórea literară“ a d-lui Ioan Slavici, nu pu­temă ca, faţă cu „interesulă comună“ ală pro­gresului nostru literară şi faţă cu împrejurarea, că d-sa figurézá ca profesai de limba română, sé nu ne esprimămă părerea, de reu, că prin frasa de mai susö, ca şi prin altele nenumërate din articulii d-sale, publicaţi în „Tribuna,“ i se compromite, în modă puţină măgulitoră pentru d-sa, „ reputa ţ iunea g r a m a t i c a l ă “. D-lă Ioi ji Slavici vrea sé susţină în rêndurile citate, că pe d-sa „nemotivatele insolenţe“ nu l’au atinsă, dér totuşi i-au compromisă reputaţiunea literară. Cum se póte unu asemenea lucru, ca d-lă Ioan Slavici sé fiă compromisă şi totuşi sé nu fiă atinsă ?

D-lă Ioan Slavici este „omă cu multe cu- noscinţe .şi cu cele mai întinse relaţiun! literare“, prin urmare trebue că e în stare a se clarifica asupra acestei întrebări.

Câtă pentru noi, cărora ne insinuă „inte­rese ordinare“ şi „nemotivate insolenţe,“ ne lu- ămă îndrasnéla de a da d-lui IoaD Slavici, celui cu „reputaţiunea şi cu pudórea literară,“ prieti- nesculă sfată ca, înainte de a voi sé tréca aici la noi de mare literată, aşa de mare încâtă së întunece chiar şi pe toţi bărbaţii noştri p o 1 i t i ci, bétrâni şi tineri, sê binevoiésca a învăţa cum se cade gramatica românéscà; ear pănă atunci sé cruţe pe cetitorii séi cu frasele încurcate, obscure şi nelogice, fâcêndu-i s0-şi frământe capulft, că óre ce vrea sé (jică Ioanu Slavici, e albă ori e nâgră !

D-lă Slavici a scrisă, ce e dreptu, şi poveşti şi nuvele, dintre cari unele au aflată trecere, dovedindă, că talentulă d-sale înclină spre bele­tristică. Critica nepártinitóre literară va avé sé se pronunţe la timpulă séu asupra adevératei va­lori a acestoră scrieri.

Nu vremă sé cercetămă acum câtă grama­tică şi câtă logică se cere ca sé scrie cineva o poveste, care sé afle trecere; una însë o scimă, că în politică de multe ori o singură frasă, ba chiar ună cuvântă, decide ; prin urmare cei ce se ocupă cu politica trebue se scie lămurită ce scriu şi cum scriu, ca së nu se dea altă sensă cuvinteloră loră, care ar puté compromite o causă séu ună interesă de frunte politică.

D-lă Ioan Slavici póte fi „omă cu multe cunoscinţe şi cu întinse relaţiuni literare“, însë cu pSrere de rëu trebue së mârturisimă, că d-sa de ună ană şi noă luni, de când conduce po­litica „Tribunei“, ne dă mai pe fiecare (Ji probe noué, că nu posede nicidecum capacitatea de-a scrie într’ună stilă politică legată şi bine ru­megată.

Pănă aici ar fi «vorba numai incapacita­tea politică a d-lui Slavici. Dér d-sa vrea së se impună cu ideile lui şi cu modulă lui de scriere publicului română dela noi, ba naţiunei întregi, desconsiderândă pe toţi aceia, cari luptă în acésta monarchiă, în mijloculă poporului ro­mână, de (Jeci de ani, când încă nici pomenire nu era de „marele literată“ Ioan Slavici, şi aici este vorba de reaua credinţă a d-lui Ioan Slavici.

Noi îlă interpelămă pe d. Ioană Slavici asu­pra nechipsuinţeloru sale în politică şi d-sa ne vine cu „pudórea“ şi cu „reputaţiunea sa lite­rară“ . Ce au a face poveştile d-lui Ioan Slavici cu politica nóstrá naţională? Luptămă noi aici în Ardâlă pentru pudórea şi reputaţiunea 1 i te rară a d-lui Ioană Slavici, ori pentru pudórea şi re­putaţiunea po l i t i că a poporului română?

Dér d-lă Ioană Slavici, afară de poveşti şi nuvele, a mai scrisă şi o istoriă pentru plată, la comanda unoră străini, şi póte că dênsulu pe acésta scriere se basézâ când ne vorbesce noué

celoru dela „Gazeta Transilvaniei“ de „reputa­ţiunea şi pudórea sa ^terară. “

D-lă Ioană Slavié a voită „lămurire“, lă­murire vomă da publicului şi despre acésta.

' ■■***( ** -■*’ ***' ir _____v. *

Desbaterile asupra biletului UngarieiIn şedinţa dela 16 Ianuatfu n. a camerei deputa-

ţilorO din Pesta se continuă desbaterile asupra buge­tului.

Otto Hermám, care nu vrea sV se ocupe cu cifrele

bugetului, ci sé ilustreze spiritulü societăţii unguresc!.

Acestü spiritü e bolnavü, chiar décá câte odafă îşi are

momentele sale de jubilare. (Ilaritate U stânga estremă).

Se omórá supremulü judecátorü alü ţ&ii. Publiculü în

cea mai mare agitare citesce rapórtele ij strigă: 0, ce

interesantü! Horanssky impută, că bugetűü nu e realü:

réspunsulü este unü zimbetü diavolescü; l«g. Gaal ice,

că guvernulü n’are nici nnü programú fir*nciarü; rés-

punsulü e zimbetulü unui grand seigneur ş asigurarea:

Noi suntemü ín maioritate. Dér şi alte lucntf s’au (Jisü

acestui guvernü. Pe timpulü cestiunii bosni\qe Desider

Szilagyi a 4‘sü aci, că declaraţiunea lui Tis^ că fără

încuviinţarea parlamentului nu se intenţionâ^ jjjeî o

acţiune, a fostü lipsită de mésura necesară a siiperităţii.

Ăsta fü unü adevérü moderatü. (Ilaritate în stiţiga es­

tremă.) Helfy a coresü mai târcjiu acésta prop^iţiune

cjicéndü, că a fostü amăgire. Németh, care, dure$5 nu

mai e acum în cameră, a ímputatü lui Tisza, c\ ani

întregi aci (în stânga) a minţittt şi apoi acolo (în drkta)

a înşelato. (Mişcare) Faţă cu acésta s’a anunţata teo­

ria, că Tisza stă pré süsü, decátü ca astfelü do aci»«*

ţiun! sé pótá ajunge la elü. Intr’aceea, aceste lacmri

au esercitatü unü adéncü efectü asupra societăţii;

ceptibilitatea pentru ce e nobilü dispare. Beöthy a tmü,

că chiar Deak nu a lásatü sé fiă sérbátoritü ca Tisza yi

s’a provocatö la jubileulü lui Tisza. Dér se pare c%

Beöty n’a primitü mai de aprópe acestü jubileu. Ora-*

torulü insé a făcut’o (Ilaritate) şi a constatatü, că la ju-

bileulü lui Tisza tinerimea, capabilă d’a se însufleţi aUtü

de multü, a lácutü, că cercurile industriale au lipsAü,

că camerele de comerciu, corporaţiunile cetăţenescl, in­

stitutele publice au absentatü. A fostü unü jubileu ofi-

ciatü şi unü asemenea jubileu este totdéuna semnulü de-

cădinţei sociale. Ungaria stă la pragulü unui nou pactö.

Cum l’a pregátitü guvernulü în societate? La alü doilea

pactü a fostü o mare agitaţiune în cercurile comerciale

şi industriale; a<Jî nu se vede nici unü semnü de o ast­

felü de mişcare. Pentru ce? Pentru că bărbaţii condu-

cétorí de atunci stau a(jî în serviciile guvernului, unulü

e întrebuinţai într’o parte, altulü întralta, Acésta de-

pravaţiune a caracterelorü va distruge mai curéndü séu

mai târ4iu íntregulü sistemü ososü alű societăţii.

Oratorulü trece la cestiunea nationalităţilorO. Mi­

nistrulü preşedinte a (Jisü că stările de a(|í suntü mai

bune ca cele de mai nainte. Elü vede ínsé că agitaţiu­

nile naţionâlităţilorO mai nainte n'avéu puncte de gra-

vitaţiune, pe când acjî au Unitatea germană a datü

nascere Schulvereinului; unü altü punctü de gravitaţiun»

este Balcanulü, séu mai lámuritü, Románia. Acéstá agi­

taţiune are sistemü si formă. Oratorulü arată o chartă,

care pórtá titlulü »Dacia modernă«. Pe acéstá chartă,

care se întrebuinţâză în tóté scólele poporale ale Româ­

niei şi care este ornată cu chipurile părechei regale ro­

mâne, formézá Semlinulü, Seghedinulü, Tokaj şi Ungh

graniţele Ungariei (Mişcare), pe când Ardealulü formézá

centrulü Daciei. Mână’n mână cu aceste charte mergü

proclamaţiunile irredentiste. Cum s’au lăţită acestea?

Pe bani unguresci. (Mişcare.) Căci cei 25,000 fl., cari

suntü destinaţi în fiăcare anü peníru cursulü de limba

unguréscá, oferă ínvéláceilorü neraaghiari ocasiune po­

trivită, d’a face cunoscinţă unulü cu altulü şi d’a vorbi

despre afacerile naţionalităţii lorü. Oratorulü amintesce

gratulaţiunile ce le-au adresatü de anulü nou Paulü

Szontagh şi Max Falk ministrului preşedinte. Falk a

4isü că partida liberală e tare şi puternică, ea nu are

facies hippocratica, care vestesce mórtea apropiată. Ei

bine, şi oratorulü constată, că partida liberală n’are

[facies hippocratica, dér cu atâta mai desü facies hypo

Nr. 7.GAZETA TRANSILVANIEI 1886.

critica. (Ilaritate în stânga.) Dér asta’ş! are urmările

sale; căcî náscéndu-se de regulă în urma unui traiu bunü

şi abundantü, urmézá în curéndü apoplexia. (Ilaritate In

stânga.) Oratorulü respinge bugetulü.

SCnULB PILEI.Sfinţirea apei în 4iu& de Bobótézá s’a oficiatü la

tóté bisericile românesci din Braşovfl cu mare solemni­

tate. La biserica Sf. Treimi din cetate a asistatü şi

corpulü oficerescü alü garnisónei din Braşovtt, cu d. bri-

gadierü generalü Bernath în frunte. 0 companiă de infan-

teriă în mare ţinută — precum şi artileriă şi cavaleriă, —

cu musiea în frunte a fácutü onorurile pilitare, dând la

fântâna din dreptulü Sfatului, undi s’a sfinţită apa, trei

salve de puscî. După terminare? serviciului divinü, tru­

pele au defilatü în piaţă pe dinaintea corpului oficerescü.

Timpulü a fostü nefavorabiiü ; /n locö sé fiă gerulö Bo-

botezii, ca de obiceiu, a fostü plóia Bobotezii.— y—

Multă reclaiM mai ftcü foile cluşiene »isprávilorü

de maghiarisare. Aşa »Elenzék,« ca së mai atragă gră­

unţe în traista .K u ltu tfgy le tu lu i«, tjice că limba ma­

ghiară faőe mari cuceri* In Sibiiu. Sighiş0ra, MediaşO,

Cohalmü şi în mai multe->raşe mixte s’au înfiinţai curs uri

de l im ba maghiară şi suntü cercetate de „numeroşi*

iscultătorî. In comuiâ mixtă Gyertyamos din comitatulö

Torontalü s'a înfiûtatü o societate pentru propagarea

imbei ungurescï » Ellenzék*i a uitatü së adauge. ere-

leţî, dér nu cerceaţî.

—x—

Noua calefratâ lêrgu- Mureşului — Reghinu sâsescu

'a predatü la 6 Ianuariu n. circulaţi unei.—x—

Din B e ^ e a n ü ni se comunică urmâtôrele : ,Nici

tnulű în car abia amü intrata nu vomü fi mai bine

ractaţî, — i>i strănepoţii lui Traianü, din partea micilorü

lespoţî, __>;a în anulö abia înmormêntatü Celű pu’vinü

toi Betlennii abia în pragulö noului anü amű şi înre-

istratü faptù. Sub cuvertă în cruce legată cu sforă

osesce «ü pachetü de cărţî din Craiova la adresa în-

ăţătoruui de aci şi totodată casarü-bibliotecarü alü bi-

liotecf bisericesc! ce se’nfiintézá în Betleanö. Micii

espof &u desfâcutü pachetulü şi abia íntoemitü Ja locü

au »redatü bibliotecarului.« — Se vede că se află vre-

nu)i căruia îi lasă gura apă după vr’o patentă »patrio-

că,< C’unü fiasco mai multü nu strică.

— x—

Pe calea ferată dintre Oradea-mare şi P. La-

any s’a gásitü corpulü unui bărbatQ, ale căruia picióre

a a tăiate de locomotivă. Nefericitulö fù transportatü

tr’unü spitalü unde, spre surprinderea tuturorü, se aflà

sub vestmintele bărbătescî era ascunsü trupulü unei

neî.—x—

Guvernulü turcescu intenţionâză së înfiinţeze în Ti-

işdra unü viceconsulatu.—x—

Din Deva ni se scrie: »Ocasionalü întêlnindu-më

unü domnö din Seghedinü, care e şi representanfü

í oraşului, din curiositate l’am íntrebatü despre inun-

.rea lui, despre ajutorulü şi repararea lui, şi că de

esinte cum se* află. Mi s’au comunicaţii acestea : Se-

edinulü înainte de inundare a fo tü unü oraş0 viu»

í bune venituri şi geşefturî, prin inundare însë a de-

i<|utü în tótá privinţa. Dintre locuitori au dispárutü

»rópe la o miă de suflete, vite, bucate, bëuturï, mobile

în urmă casele cele din cărămidă nearsă. Seghedi-

ilti întregü numërâ 75 mii suflete, se împarte în 3

>rcuri şi e unü oraşfi opositionalü guvernului. După

3 au incursü ajutórele din térá şi streinătate, vr’o 3

rilióne fl., şi statulü încă a datü 15 milióne, au înce-

utü a se despăgubi ómenii. Dér cum? Ómenii cei së-

aeï s’au îwpărtăşitfl fórte bine, din interesü pentru a’i

ăştiga regimulü pentru elü; cari au avutü 50 fl pa-

ubă, au càpëtatü 4—500 fl., ér celorü mai din oraşO

i mai avuţi din pagubă nici a 40-a parte nu li s’a în-

orsü, deşi amarü s’au plânsü pentru pagubele lorü de

leci de mii. Apoi au venitü ingineri strëinï ca së sfătuiască

>e ai noştri cura şi în ce modù së se facă întăriturile

zăgazurile) şi podurile; astfelü s’au şi fácutü numai nu

)rea tarï; aceste Uităriturî şi poduri au înghiţită cele 15

nilióne dela statü. Comisarulö regescü Tizsa Lajos,

iratele ministrului-preşedinte, şi cu inginerii au lucratü

anü planö pentru regularea Seghedinului, în care s’a

dispusü, ca ín cerculü I së se zidéscà case cu 2 etagiur*

In alü II-lea iară pănă la jumëtate, în alü Ill-lea case

parterü şi încă după o anumită formă din planö. Cărora

nu au banï, statulü le dă din împrumutulü de statü pe 32

de anî amortisare cu 6%. Astfelü au luatü mulţi câte

5, 10, 15, 20 mii fl şi şi-au edificatü casele conformü

planului; însë când a venitü timpulü plăţii, nu au pu-

tutü plăti, ba acuma suntü peste o miă de case gólé, căcî

proprietarii lorü s’au dusü şi le-au lăsatü. Acuma së

capétá şi în cinste case în Seghedinö, numai sé sol-

véscá ratele; dér nici aşa nu !e ia nimenea. Miseria

cresce în Seghedinü din <}i în 4i> pentru că Seghedinulü

nu are nici venitü, nici comunicaţiune. Seghedinulü

înainte de inundare a fostü unü paradisü, pentru că

oştirea şi oficiurile cele multe tóté se aflau în case

închiriate; acuma ínsé are statulü casărmi şi localităţi,

şi nici oficerii nu mai au de a cheltui multü, pentru că

au toţi cuartierü naturalú. Prin urmare Seghedinulü din

fală mare e acuma straiţă góiá séu sărăciă luciă“ —

Aşa se’ntémplá ori jnde s’amestecă actualulü guvernü ;

are pieze rele.—x—

Reuniunea pompierilorü |ari |din volunt. opidulfiBlaşiu

va da balulü ei la 23 Ianuariu st. n. 18*46 în sala Otelului

Naţionaltt de acolo. Inceputulü ia 8 ore séra. PreţulO

de întrare: de persóná 1 fl., de familiă până la 3 per­

sóne 2 fl. şi preste 3 Inşi de tótá persóna câte 50 cr.

v. a. Oferte márinimóse se primescü cu mulţumită, şi se

vorü publica pre calea cţi&ristică.

— x—

Tótá conjuraţiunea şi trădarea celorü patru Croaţi

în casarma din Fiume se reduce la o conversaţiune de

trecere de vreme între soldaţi şi cei patru Croaţi. Tri-

bunalulü a şi sistatü cercetarea. Réu trebue că le cade

»patrioţilorO« de fiascurile ce le suferü cu gogoriţele.

Tóté planurile lorü cadü în baltă.—x— .

Bámü iocü urmátórelorü réndurí: „Onorate d-le

Redactorü! Fiind că aprópe tóté diarele din Ungaria,

fără deosebire de naţionalitate, ba şi din stréinátate au

luatü notiţe despre mine. că ca compromitatü si sus-

picionatü în afacerea cu »irredenta română“ arn fostü

arestatü şi numai decátü dusü în M.-Vásárhely; faţă cu

acésta vé rogü s3 binevoiţi a da locü în preţuitulO

d-vóstre cjiarü la următorea declarare: Este adevératü

că în 3/15 Septemvre 1885 am fostü arestatü şi de

atunci pănă în 5 Ianuariu 1886 s. n. deţînufö în M.-

Vá'áíhelv. ínsé declarö, că absolutü de totü ne-

compromitatü şi nevinovaiü am fostü şi sunt. Declarü

solemnelü şi aceea, că sunt unü adevératü patriotü şi

írni iubescü patria mea scumpă, ca ori-care Maghiarü-

Am fostü şi voiu fi contrară la totü ce lucră în potriva

prosperărei patriei mele. Nu am uritö nici odată nici o

naţiune; ínsé în iubire naţiunea mea ocupă loculü primü.

In fine declarü, că totdéuna am statü şi voiu sta pe

adevérat.a basă o princ.ipielorü: „Dreptate“, „frăţietate“

şi .»egalitate*. Acéstá declarare binevoiască a o publica

tóté tjiarele, carî au lualü notiţe despre arestarea mea.

Pe lângă acestea, promiţendă a reveni asupra acestei

afaceri, fiindü că mé dóré, primesce deosebita stimă *

Zevedei Muresanü, ínvé^átorü în S.-SebeşO şi catichetü

gr.-orientalü.

Cum s’a alesü protopopulü gr. or. în Deşiu?

Din nordulu Transilvaniei 1311 Ian. 1886.

Intre împrejurările timpului de astă^î, când din

tóté părţile nu se póte au(Ji decátü vai! din gura Ro­

mânului, şi când naţiunea predomnitóre din acestü statü

poliglotü şi-a impusü de datoriă patriotică a ne urmări

şi progoni pe tóté terenele vieţii publice şi sociale —

credeam de consultü a tácé şi a suferi cu paciinţă pă­

catele nóstre casnice şi religionare. Dér mişcattt dt

abusurile comise de unii ómeni de ai noştri chiarü în

biserică, care este uniculü scutü naţionalti, ce ne a mai

rémasü, mé védü silitü a aréta iumei nedrépta proce­

dură prin care máritulü Consistorü din Sibiiu calcă con-

stituţionalismultt bisericei nóstre gr. or. şi ne duce la

desperare.Suntü aprópe patru ani, de cándü s’a afirmatü de

urgenţă întregirea protopopiatului Deşiului, punéndu-se la

cale constituirea sinodului electoralo, dér cu tótá gră­

birea, cu care se ordinară atunci pregătirile, abia în 19

Augustü 1885 s. v. ajunserămtt la (JU*8 de alegere. Tóté

plângerile, representaţiunile şi protestele nóstre în contra

amânărei daunăciosă nu se considerau de cătră Ven.

Consistorü, care ne descoperi intenţiunea, că noi suntemü

daţi de zestre fetei d-lui protopresbiterü Samuilü Cupşia,

respective ginerelui séu, d-lui Teodorü Hermanü, care

după doi ani de plângeri şi la celü mai Infocatü pro-

testü alü întregei poporaţiuni din acestü protopopiatü,

— ca sé nu fimü tractaţi ca unelte de intrigi — fü de-

numitü de administratorü parochialü în Deşiu, dându-se

totü odată unü nou ordinü de constituire a sinodului

de alegere a protopopului.

Vétjéndü insé măr. Consistorü, că noi ne opunemü

constituirei şi protestămO de nou, mai amâna lucrulü

încă doi anî, în care timpü d. Hermanü şi socrulü séu

se puse prin diferite promisiuni la câştigarca de partidă,

şi după ce cu greu puseră mâna pe apostaţii din Deşiu,

se anunţă 4'ua de alegere a protopresbiterului. Ven.

Consistorü — spre a-şi ajunge scopulü — denumi de

comisarü la actulü de alegere pe secrefarulü metropoli-

tanü, d. Nicanorü FrateşO, ca cunoscutü de bunü apé-

rátorü alui Hermanü, după relaţiunile lorü, şi prin con-

secuinţă, neamicü alü celuialaltü concurentü, a d-lui

Teodorü Gotutiu, parochulü Djugului, ca candidatulü

clerului tractului. D. Frateşiu chiarü şi in şedinţa

comitetului din 18 Augustü 1885 îşi íncepü activitatea

pentru Hermanü, apérándu-lü pe acesta în contra maio-

rităţii lui CotuţiO, şi, deşi ca cálugérü,f .'presbiterü şi pro

tosincelü, şi ca membru alü unui forü ínaltü alü mora­

lităţii — a V. Consistorü, — ín locü de a combate sin-

gurü cu motive raţionabile probamentele produse de

maioritate şi ín locü de a scruta după adevérü, d-sa doje-

nesce pe on. comitetü de alegere şi declară a priori de

neadevérafe probele produse de maioritate, în urma că­

rora d. Hermanü nu putea legalminte sé intre ín can-

didaţiă. Ba mai multü; d. comisarü consistorialü, ín

contra usului, părăsesce şedinţa spre a se sfătui cu d.

Cupşia şi Hermanü, şi íntorcéndu-se, sé încercă prin

măguliri a capacita comitetulü, dér vé^éndu-se ínvinsü,

insinuá votü separatü. Poftimü! Celü fără votü se in-

sinue votü separatü!

A 2-a contra competinţei sale, d-lü comisarü

declară alegerea comitetului electoralü de infamiă şi sfă-

tuesce a se anula conclusulü aceluia. Comitetulü ínsé

cu maioritate absolută de voturi réspinse şi de astădată

pe d. Hermanü din candidară şi preseniâ încă- unü pro-

testü subscrisă de 30 alegétori în contra intentatei de­

numiri (aprobarea alegerei) de protopresbiterü a d-lui

Hermanü.

In urmă alegerea s’a efeptuitü r0uşindfl cu maio­

ritate absolută d-lü Teodorü Cotuţiu, siogurulü can-

didatü.

Acum mai rémase índérétü aprobarea. Toţi eramü

convinşi şi din tóté părţile se afirma, că fiitorulü pro-

lopresbiterü aprobatü nu póte fi altulü, decátü d-lü Co­

tuţiu, fiindcă legea q[ice> că din cei aleşi, Ven. Consis­

torü are dreptü şi datorînţă a desemna pe celü cu mai

multe voturi. Dér ce sé ve<Ji? Deodată ne pomenirámü

anunciindu-se in »Telegrafulü Románü« dela 28 Oct.

a. tr. aprobarea de protopopü a d-lui Teodorü Hermanü

din partea Ven. Consistorü metropolitanü, respective a

E^cel. Sale d-lui Mironü Romanulü, Archiepiscopulü şi

Metropolitulü nostru gr. or.

A întări pe celü nealesü ! Mí-ar plácé sé sciu cum

sé póte una ca acésta şi după care § alü »statutului or­

ganică«’, care în biserica nostră gr. or. e lege funda­

mentală, sancţionată de însuşi Maiestatea Sa Impératulü

şi Regele nostru. Minunată procedură din partea Pré

Sânţiei Sale!

Acum judece on. publicü cetitorü şi lumea civili-

sată, cine este causa réului în biserica nóstrá!? Cine va

fi causa, décá qei neîndreptăţiţî — apelándü la foru­

rile nóstre eclesiastice, vorü rémáné nesatisfăcuţl şi vorü

apela apoi de nou la în. guvernü, la unü forü stráinü

în căuşele nóstre bisericesc!? Ce se va alege din con-

stituţiunea nóstrá bisericéscá, déoá ea se folosesce ca

mijlocü de înzestrare pentru fetele protopopilorü!

Sé aibă de grijă Escelenţa Sa dela Sibiiu, căci e

mare responsabilitatea ce ş’a luat’o asupră-şî şi sé se pă-

zéscá ca nu cumva sé-lü ajungă odată blástémulü eruntü

alü fii’orü séi sufletesc!! Constantulű.

Reuniunea sodalilorü români din Cluşiu.

pilele trecute comitetulü acestei reuniuni a edatű o broşură öu istoriculű ei precum şi statu­tele şi starea, în care se găsesce ea a<.í. Cu viuă plăcere şi interesü lăsăma sé urmeze acestü is-

toricü :»Unde-i unulü nu-i putereLa nécasü şi la durere.«

Unü adevérü fórte mare cuprindü în sene ordu- rile de nni süsü esprimate de regele poeţilortt gintei latine, care în tóté timpurile şi cu deosebire în seclulü alü XIX. îşi jócá rolulü séu insemnatü pre tóté terenele societăţei omenesci» In »unire e putere« este devisa tempului nostru. Románulü încă de acésta maximă a fostü condusü, când deşteptându-se din somnulü celü de mórte, în care ’lü adéncise vitregitatea tempurilorü tre­cute, íncepü a-şi da mână cu mână, íncepéndü lupta pentru esistinţa s’a naţională. Şi íntr’adevérü décá vo- iesce sé trăiască ca a'tare, păstrându-şî limb’a, naţiona­litatea, religiunea şi datinele strămoşescî, şi décá voiesce, ca sânta lui causă se triumfeze: nu-i remâne alta, de­cátü ca micü cu mare, avutü cu séracü, toţi ca unulü şi unulü ca toţi, pre tóté căile, pre tóté terenele vieţi' sociali, se pună umérü la umérü, »unindu-sö în cu^a, unindu-sé în semţirl.“

Écá motivulü, din care purce^éndü la ralü dom­nului 1871 în 5 februariu st. n. se luâ iţiativa, spre a se înfiinţa şi în Cluşiu o reuniune . sodalilorü şi meseriaşilorfl români, intocmai după Modalitatea celei de în Sibiiu, care deja esista. La ímp/s’ulü spectabilului d. jude sing. Iosifü Popü, rmulü d. pbtopopü şi parochü ac- tualü G. Popü, cu înveţătoruStt Jaöbü Mureşanfl, vt4énáü" cátü suntü de resipiţî sodaiii şi .năiestrii români aflători în Cluşiu pre la diferitele mai^rji? şi cum unii se în- stráinézá de-şi uită limba, rel^unea şi datinele strămo- şiesci, îşi propuse a-i aduna H1- întruni întru o reu-

Nr. 7. GAZETA TRANSILVANIEI 1886.

niune. Spre scopulü acesta învgţătorulQ Jacob Mure- şanfi. ca mai cunoscuta cu sodalii şi cu măiestrii, i eonscrise şţ-i adună în casina română íntr’unö numérü de 33; ér’ dintre fruntaşii inţeliginţei fuserâ conchiă- maţi prin d. protopopü la o conferinţă preliminare în acéstá causă domnii: Pentru Nemeşiu, «o-ifö Popö, Leon­tina Popü, Vasiliu Rant’a , Lazarö Baldi şi Ladislau Popü, cari toţi se oferiră a întră ca membri ajutători în reuniune, ér’ sodalii si măiestrii, se şi însoriseră ca mem­bri parte ordinari, parte fundátorl.

In adunarea gen. din 26 februáriu 1871, se cons­titui reuniunea în modü provisoriu, pre basa statutelorö primite în acéstá adunare alegendu-şi de preşed. pre rmulü d protop. G. Popü, de v. preşed. pre corfariulü Josifü Musté, de Secrctariu pre ínvétátorulü Jacob Mu- reşanO, cassarü cismariulü Josifü Vezendi, controlorü Sa- moila Popü; ér’ membrii în comitetü: Nicolau Pescariu, Stefanü Popü, Davidü Pente, Ioanü Brehariu, Andreiu Lungu şi Vasiliu Stanciu. La începută afacerea reuniu- nei nóstre cam stagna. In 1873 conducerea ei se încre­dinţa d-lui prof. de universitate Dr. Gregoriu Silasi. Dérá ea mai tóté asociaţiunile nóstre românesc!, aşa şi acéstá reuniune, numai după un’a trăgănare şi amânare de 4 ani ’şî putii vedea aprobate statutele s’ale, căci dela locurile competente ni-se retrămiseră in vr’o câteva rendurî neaprobate, când sub unü pretestü când sub al- tulü. Aşa numai în anulü 1875, în 7 febrúariu, urmándü aprobarea statutelorü cu datulü 4 Decemvre 1874 num. minist, intern 49.808, se constitui pentru prima-órá în

modü definitiva.In acéstá adun. gen. se realese de preş. d. Dr.

Greg. Silasi, carele încă .din anulü 1873 portă presidiulü. conducéndü Reuniunea cu multü zelü în restimpü de12 ani, pănă când în adun. gen. din 26 Maiu st. n. a. c. retrăgendu-se, se alese în ioeu-i părintele capei. gr. cat. d. Basiliu S. Podóba.

Acum aruncándü o reprivire asupra stărei reu- niunei nóstre în periodulü de 14 ani ai esistenţei s'ale, ajungemü la aceea convingere, că deşi resultatulü mate­riala alü activităţei sale, nu e tocmai din cele splendide şi acésta provine nu atátü din neinteresarea membrilorö cátü mai multü este o urmare a impregiurăriloru lo­cali nefavoritóre şi a situaţiunei, în caie deveni causa nostră română în genere, mai cu sémá de vr’o câţî-va ani încoce: totuşi resultatulü moralü şi socialü se póte numi în multe respecte însemnata. Cu deosebire din puncta de vedere naţionala románeseü, este unü avan- tagiu şi progresü a avea şi în Cluşiu unü centru şi pen­tru industriaşii noştri români.

Mai cu sémá dela anula 1879 íncóce íncepü şi reuniunea nóstrá a atrage tota mai multü asupra-şî atenţiunea publicului románü din Cluşiu şi giuru. In respectulü acesta multü, íórte multü datorimü ín parte Asociaţiunei trans.,* institutului de creditü „Albin a

şi altorü marinimoşl binefăcători, cari prin sucursulü lorü parte anualü, parte din când în când contribuindü sume mai însemnate ín fondulü reuniunei, ne puseră ín posi- dune íncátü puturámü din prememoratulü anü a aşe4a ín totü anulü elevi români dintre Românaşii orfani ori mai miserl din Clusiu şi giuru şi preste totü din părţile de médánópte-apusü ale Ardélului, pre la diferite măies­trii în numérü de 64 (şaizeci şi patru) provétjéndu-i cuíntregulü ímbrácáméntü, cu cărţi de scólá plátindü didac- tru pre la scólele industriali „şi alte remuneraţi uni refen-

tóre la instruirea lorü.Pentru efectuirea şi modalităţile aşezării elevilorü

şi mai buna supraveghiare a portărei lorü, cum şi a conduitei maiestrilorü faţă de denşii, Reuniunea şî votă în a 1879 unü regulamentü speciala, în sensulü cărui-a pre fiăcare anü se esmitea câte o comisiune de trei inşi în scopulü acum arétatü. . Acéstá comisiune ínsé adunarea generală din 26 Măiu a. c. o disolvă încredin- téndü comitetului reuniunei şi afacerea aşezării elevilorü.

Reuniunea în a. 1883 făcuse paşi ca elevii noştri industriaşi tótá instrucţiunea prescrisă prin legea indus­trială a téréi sé o capete în scóla română elementară confesională din locü. Nesueceíjéndö paşii făcuţi, elevi­lor ü dintre cari unii deja s’au eliberata ca sodali, li s’au data cu tóté aceste şi li se dă o crescere dupé îrnpre- giurărî cátü se póte de románéscá, ţinendu-li-se în tóté Duminecile sub íntregü decursulü uceniciei lorü prelegeri în limba lorü maternă, din gramatică, computa şi cántü cum şi din doctrina religiunei şi moralei prin învâţăto- rulü şi cantorulü Iacobü Mureşianu, carele din a. 1871 pórtá şi oficiulü de secretarü alü reuniunei. Multü con- tribuesce la acéstá crescere şi contactulü. în care stau elevii neíntreruptü cu conducétorii reuniunei, cu cari mai pentru una, mai pentru alta, vinü în atingere mai pe tolă

^lUa Elevii deveniţi sodalî, décá rémánü în Cluşiu, intră ca membrii ordiDarl în sínulü reuniunei nóstre Multü s’ar putea face spre a mări interesarea lorü faţă cu reu­niunea când fondulü acesteia ar dispune de unü astfelü de capitalü, íncátü sé se pótá ajuta in casü de morbü şi de alte calamităţi şi sodalii noştri, după cum o facü acésta alte societăţi analógé, d. e. societatea maghiară a trne- rilorü industriaşi din locü, unde chiar şi sodalî de ai noştri bucurosü contribuescü. Statutele reuniunei nóstre prevődü asemeni ajutorirl, şi sperámü, că prin o spriji­nire mai eficace din partea publicului románü reuniunea nóstrá încă va putea începe nu peste multü timpü a şl împlini şi acéstá problemă.

Insemnámü m°i departe, că comitetulü reuniunei pentru desvoltarea, nutrirea şi susţinerea simţului naţio­nala románeseü şi a spiritului socialü în sodalii şi indus­triaşii noştri (cu escepţiunea anului 1884, anulü tumul- telorO şi alü tulburárilorü cluşiane) încă din 1*75, anulü constituirei sale în modü definítivü, în totü anulü a ser­bată şi câte o petrecere de vérá séu maialü, cu multü succesü moralü şi parte şi rnaterialü. lotü spre sco­pulü arétatü din când în când sodalilorü noştri, conve- nindü ín casina română din locü, li s’au ţinuta unele di- sertaţiunî şi propuneri referitóre la industrie, comerciu şi peste totü din sciinţele reali şi alte. In respectulü acesta

datorimü recunoseinţă d lorü Dr. Greg. Sila^î fostului pre- şed., secretarului Iacobü Mureşianu şi d-lui adv. Dr. Au- reliu Isacu, cari toţi trei ţinură mai adeseori astfelü de disertaţiuni şi prelecţiunî sodalilorü. Dér nu mai puţina demnü de lăudata e într’acestă privinţă şi părintele capei. Basiliu S. Podóbá, aotualulü preşed., carele cu tolâ oca- siunea şi în totü losulü, nu íncetézá părintesce a-i ea- techisâ şi a le {iné şi înv0ţături despre lotü ce e moralü şi románeseü.

Ca unü momentü de ímbucurátóre redesceptareme- morámü din viâţa reuniunei faptulü că ín anulü 1876 dómnele soţie ale meseriaşilor noştri în frunte cu d-na Maria Ianchi fácéndü între sine o colectă de bani, ne incjestrézá reuniunea cu unü pré frumosü stégü de, mé- tasă roşiă, avéndü in mijlocü pe métase albă întipărite embleme şi inscripţiunî coréspuntjétóre.

In fine după ce reun unea nostră urmăresce îndi- getatulü scopü culturalü faţă cu sodalii, de sine sé înţe­lege. că s’a făcuta prin d. Greg. Silasî ínceputulü şi pentru adunarea unei bibliotece, carea în presinte numérá 50 de cărţi donate parte mare de d. tipografa Constan­tina Popü, pentru care donü merită sé priméscá tótá re- cunosoinţa nóstrá.

Fondulü propriu alü reuniunei constă din 571 fl. 40 cr., ér fondulü elevilorü din 362 fl. 59 cr. Condu­cétorii actuali ai reun unei constau din 5 membrii, şi anume: unü preşedinte, unü vice-preşedinte, unü secre­tara, unü cassarü şi unü controlorü. Membrii ín comi­tetü suntü şâse. Patronulü actualü alü reuniunei este d-lü Lazarü Baldi. Membrii fundatori are 34, ér ordinari 49. Numérulü elevilorü susţinuţi de reuniune se urcă, la frumósa cifră de 64 inşi, dintre cari mai mulţi pentru cismăriă, apoi făurăriă, pantofăriă, rotăriă, lăcătăriă şi

butnăriă.

D I V E R S E .

Schimbarea timpului, viforü şi cădere mare de ză­padă.—Transilvania nostră este o ţ0ră ciudată în tóté pri­

vinţele, atâta politice culturale, cátü şi climaterice, pen-

tru-că pe când în alte ţ0rl, unde de altă dată de abia

ninge puţintelO, ér acum cade zăpadă grozavă, íncátü au­

torităţile cáilorü ferate din causa zăpezii celei mari suntü

silite sé sisteze mersulü trenurilorü, pe atunci la noi în

ţ0ra Bârsei zăpada se topesce ca şi primávéra. Aşa di­

recţiunea cáilorü ferate r. u. s’a vécjuta mai (Jilele tre­

cute silită din causa zăpezi celei mari ca pe mai multe

linii sé sisteze mersulü trenurilorü Pe la 10 lanuariu

n. a că(Juta o zăpadă aşa de mare, cum de decenii nu

s’a mai pomenita; pe la Triestü insé n’a ninsü nici o

zăpadă pănă acum, de vre-o trei ani.

Acéstá zăpadă, care a că(Juta pe la 10 Ian., a fă­

cuta că munţii au dispăruta sub masele cele mari de

zăpadă, coperişele caselorü şi copacii, precum şi pomii

căpătară o fisionomie cu totulü stréiná. Pe stradele

Triestului zăpada era acum de 15 păna la 20 de centimetri,

aşa că din causa zăpeeji* f-felei mari nu putură ca sé

cireuleze carăle şi trăsurile prin oraşO.

In Francia încă au fostü vijelii cumplite, care au

adusü mari mase de zăpadă peste Parisü. De multü nu

s’a pomenita aşa zăpadă mare pe la acesta oraşO In

Londra încă a căzuta pe la 9 Ianuarie o zăpadă colo­

sală care a causatü unü frigü aspru. Acéstá zăpadă

precum şi frigulü celü mare. a causatü mare miseriă peste

populaţiunea cea miseră din Londra, care din lipsa cea

mare de lucru, de a bea póte sé ’şi câştige pânea de tóté

filele. Acum acea populaţiune a Londrei, care şi mai înainte

avé sé se lupte cu multe calamităţi are de a se lupta şi cu ză­

pada şi cu frigulü. Din causa zăpţ dii celei mari în multe

părţi ale Londrei au trebuita ca sé se sisteze comunica -

ţiunea şi circulaţiunea carélorü şi a trăsurilorfl. Pe lângă

gerulü celü mare s’au mai ridicata în partea nordică a

Angliei furtune şi vifore grozive, care au causatü mari

devasiaţiuni şi multe nenorociri pe mare. Multe corăbii

au devenita prada valurilorü furióse. Chiarü dm regiu­

nile de dincolo de Misisipi, din America, vinü seirî, că pe

acolo în (Ji’ele trecute s’au ivitü nisce vijelii cu zăpadă

atátü de furióse íncátü din causa lorü a trebuita sé se

întrerupă circulaţiunea trenurilorü, ba pe unele locuri

acele vijelii atâta au fostü de turburate, íncátü au rés-

turnatü, pe o întindere mai mare, stâlpii dela telegrafü.

Aceste vijelii se íntindü peste tótá Canada pănă în nord-

vestü, chiarü şi din nordvestulü Amence’ se anunţă mare

frigü şi vânturi teribile însoţite de mase colosale de ză­

padă. Circulaţiunea trenurilorü a sufentü forte multü,

ba unele trenuri atâta au fostü nămolite în ométa, íncátü

sérmanii cálétorí au fostü siliţi, ca sé le páráséscá, că

nu le mai putea mişca nici íntr’unü chipü din locü.

Apoi sé mai cineva, că la noi nu-i darulü lui

Dumne4eu, cándü vedemü, că frigulü sa muiatü şi că

zăpada se topesce ca şi primávéra.* **

Cununia. — D. Pavteniu Bârlea^ teologü absoluta,

işi va serba cununia cu d-şora Elenoi Jucu în 24 lanuariu

stilü nou. * **

Duelü între fentei. — Duelulü e la ordinea 4^ei-

Se vestesee, că o întelnire cu spada a avuta locü între

dómnele Eugenia Pierre şi Astia de Volsayre la Parisü.

Acestü duelü a fostü provocata de publicarea unei bro şuri: Amcizónele secolului a dómnei de Valsayre în care

<unta insultate grozavü dómnele Louise Michel, Rouztde,

Pierre etc.¥

* *Biciuitü de femei. — De câtva timpü, d-na Harry

Roberts, alü cărei bărbatO era directorü alá biroului pos-

ta!ü din Tampico, ín teritorulü Washington, se plângea

amarü vecinelorü sale de relele tractărl ce suferea de

obiceiu dela bárbatulü ei. Adeseori ea le aréta chiar

urmele recente ale loviturelorü pe care le primise: um­

flături, sgărieturl etc In sferşita vecinele indignate au

datü de scire d-lui Robrrts, ca sé se ăbţie d’aci înainte

d’a-şi maltrata nevasta, décá nu voia sé se espuie pe­

depsei talionului. Acestü avisü a înfuriata şi mai multü

pe d. Roberts în contra soţiei sale, care, după ce îi dádü

o bătaiă sdravéná, pentru că se dusese sé se plângă ve­

cinelorü sale, a făgăduita că pentru orice vină neînsem­

nată va primi câ*e o bătaiă. Dér deunădi, vr’o 4ec®>

doué-spre-4ece femei din vecinătate, aflándü cele petre­

cute, s’au dusü de au scosü pe Roberts din biroulü séu,

şi după ce-lü legară bine de unü stálpü de lemnü, de?-

brăcându-ltt, ílü bătură eruntü ín publicü. Harry, ruşi­

nata că se lăsase a fi biciuita de femei, a şters’o din

partea locului, îndată ce ele binevoiră a-lü deslega.*3fc *

Fotografiaţi fără scire. — Personalulü Băncei din

Londra s’a înmulţită cu unü fotografü, a cărui misiune

va fi de a lua incognito portretulü tuturorü persónelorü

suspecte séu necunoscute, care se presintă la casă. Banca

s’a decisü a lua acéstá mésurá din causa crescerei nu-

mérului hoţilorO de totü soiulü, cari o esploatézá. E

cu neputinţă de a se supune unui interogatorü minuţiosti

tóté persónele, care se presintă. Casarultt -plătesce, în

generalü după presentare; de cele mai multe ori, acestfi

funcţionaro nu póte da informaţiunî nici măcar prin

semne despre indivi4ii cu cari a avutü a face. Fotogra­

fia de curéndü instituita va lua pe viitorü, după or-

dinulű secreta alü casarului şi fără ca publiculü sé scie,

portretulü clienţilorfl necunoscuţi, şi operaţia se va face

pe când casarulü va numéra bancnotele séu banii.

BIBLIOGRAFIE .

O rugare cătrâ d-nii autori români de dinc6ce si

dincolo de Carpaţi. Spre mai marea nostră bucurié ve­

demü anunţându se mai pe fiă-care 4 prbducte literare,

prin cari literatura nóstrá îşi ia unü avéntü din 4i

4i totü mai puternicü. Multü depinde ínsé progresul^ şi

înaintarea literaturei nóstre dela sprijinulü şi îmbrăţişarea

cu care suntü întâmpinate productele" literare din partea

publicului. Pentru aceea îmi iau voiă întru interesulü

atátü a onoratului publicü cetitorü, cátü şi a onoraţilorG

domni auctori, a face o modestă observare. Unü incon4-

venientü destulü de insemnatü este că mai mulţi domni

auctori íntrelase de a însemna preţulti opurilorü sale pe

păreţii acelora. De aci provine, că mai mulţi doritori

de a avé cutare ori cutare opü nu şi-la procură singurü

numai din motivulü că nu sé potü orienta în privinţa

preţului. Neplăcerea acestui inconvenientü o simţesce

omulü mai vértosü atunci când are de a-şî procura opuri

dela librării cu soliditate dubiósá. O astfelü de libră-

riă avemü de es. chiar şi în t ăgăraşO, care îşi permite

a falsifica chiar şi preţulO opurilorü fixata deja, luándü

unü preţfl de doué ori aşa de mare de cum este pre-

ţulfi fixata de autorü. Putemü conchide de aci că preţuia

opurilorü, care nu este însemnata şi fixatü de autorü,

de sigurü nisce librari de soiulü acestuia ílü ridică de

trei şi patru ori mai mare de cum s'âr cuveni, prin ce

o daună fórte mare se causézá literaturei nóstre. Din

aceste consideraţi uni sperezü că nu voiu fi luata în nume

de réu, décá întru interesulü generalü imî permitü a

propune şi a ruga pe on. domni autori atátü de dincóoe

Câta şi de dincolo de Carpaţi, ca sé binevoiéscá a în­

semna pe păreţii opurilorü s le preţultt fixatü alü acelora

şi încă atátü în jloreni, ori crucen, cátü şi ín lei séu }jarií' TJnü vechiu obonentu.

ULTIME SCIRÎ.

Circulă ârăşi sgomotulü despre o alianţă, de astă dată formală, între Serbia şi Grecia, scrie „RomânnlîL“ Pănă în momentele de faţă ínsé, credemű că trebue sé damü acéstá scire

sub tótá reserva.— 0—

piarele oficióse bulgare spunü, că principele A lecsandru alü Bulgariei a primită 4ilele a- cestea în audienţă solemnă pe agentulü diplo­maticii alü României, şi că séra a fostü cona- cu 1 ü din Sofia, a,dică la palatű, cum s^r 4ice, unü mare prán4ű oficialü la care princi­pele1 Alecsandru a ridicatű unű toastü pentru M M. L L. Regele şi Regina României.

Editorü: Iacobü Mureşianu.

Redactorü responsabila: Dr. Aurel Mureşianu.

Nr. 7. GAZETA TRANSILVANIEI 188 6.

Ónnal ft la bursa de Vienadin 20 Ianuariu st, a. 1886

Rentă de aurii 4% . . . 100 65 Rentă de hârtiă 5% . . 92.65 Imprumutuld căilorfi ferate

ungare . . . . . . . 151.75

Amortisarea datoriei căi- lortt ferate de ostii ung.(1-ma emisiune) . . . 98.40

Amortisarea datoriei căi- lorii ferate de ostil ung.(2-a emisiune) . . . . 127 —

Amortisarea datoriei căi- lorfl ferate de ostii ung.(3-a emisiune) . . . . 112 60

Bonuri rurale ungare . . 103 75 Bonuri cu cl. de sortare 1C3 75 Bonuri rurale Banat-Ti-

m iş t l ........................... 103 75

Bonuri cu cl. de Şsortarel03 76 Bonuri rurale transilvane 103 75

103 75de

98.25

i Bonuri croato-slavone | Despăgubire p. dijma| vină ung................I Imprumutultl cu premiuj ung........................ ... . 117 50 |Losurile pentru regularea j

Tisei şi Segedinului . 123.30 j Renta de hărtiă austriacă 8410 j Renta de arg. austr. . . 84 25 Renta de aurii austr. . . 111 50

| Losurile din 1860 . . . 140 50 | Acţiunile bănceî austro-' u n g a re ...................... 871.—ţ Act. bănceî de creditâ ung. 302 75 1 Act. bănceî de creditii austr. 298.60 i Argintulti —. — GalbinI| îm părătese i............... 5 911 Napoleon-d’orI . . . . 9.99V2i Mărci 100 împ. germ. . . 6180 Londra 10 Livres sterlinge 126 15

Bursa d » Buflurescï.Cota oficiaiâ dela 4 Ianuariu, st v. 1386.

Renta română (5°0j.Renta rom. amort (“>°/0)

» convert. (6%) împr. oraş. Buc. (20 fr.)Credit tone. rural (7°/0)

* „ „ (5°/o) •» » urban (7°/0)

. (6%)• (6°/0) ■ •

Banca naţională a României Ac. de asig. Dacia-Rom.« » » Naţională

Aurii contra bilete de bancâ . Bancnot e aust ria ce contra anrtt.

Cump vènd.

87 Va 88V.92 9385 85V.30 32

100 IOIV483 Vi 8495 96

80 811110 1120

16. 17. 2.01 2.04

Cursuiu pieţei Braşovii

din 21 Ianuariu st. n. 18P6

Bancnote românesc! . . . . Cump. 852 Vend. 8.56

Argint românesc.................... * 8.40 » 8.45

Napoieon-d’ori . . . . . . . -» 9 94 * 9 99

Lire turcesc!........................... » 11.26 » 11.36

Im peria li............................... * 10.22 * 10.32

Galbeni................................... * 5 86 » 5.91.

Scrisurile fonc. »Albina« . . » 100.— * 101.—

Ruble RusescI........................ » 123.— » 124. */*

Discontultt . . . » 7— 10 % pe anii.

Numere singuratice ă 5 cr. din „ Gazeta

Transilvanieiu se potu cumpăra în tutungeria

lui I. GBOSS.

Nr. 37. ex 1881

a. f. sc. c. d.

2-3.

Magazinü de' haine bărbătesciTotü feliulü de

haino bărbătesc! elegantü şi solidü lucrate confecţionăm ü în inagaziuulü nostru după comandă

şi după jurnalele cele mai nouë.

Totodată recomandăm marele nostrn

depositü de stofe indigene şi streinepentru rocuri, pantaloni şi giletci cu preţurile cele mai eftine

şi rugâmü onor. publicü a ne onorâ cu comande catü mai

Cu distinsă stimünumeróse.

A. Schwarze & Bartha.Uliţa Vămei Nr. 11.

Publicaţiune de licitafciune.Posesiunea nemişcăt0re ce au în comunitatea Ceanulü mare fondu­

rile scolastice centrali din districtulü Naséudului, carea are estensiune dei 1035. jughere 538n şi constă din arătură, cosaştină şi păşune, dimpre­ună cu edificiele de locuinţă şi economia, ce se află pe ea, cu casa de cârciumă şi cu dreptulü de cárciumáritü se dă în arendă pe (Jece ani, íncepéndü din 24 Aprilie 1886. cu preţulu de strigare de 3000 fl. v. a. şi anumitű în de 20 Faurü 1886 st, n. la 11 <5re înainte de améíji în edificiulü administraţiunei fondurilorü în Năsăudu.

Voitorii de a licita suntu datori a depune vadiulű de 10°|0. Pănă la începerea licitaţiunei se primescü şi oferte scripturistice închise făcute după prescripte şi prové^ute cu vadiulü preserisü.

Condiţiunile speciali se potü vedé la subscrisulü directore şi la an- tistia comunală din Ceanulü maré.

Naseudu, 6 Ianuariu 1886.l o a n O io c a n ű , m. p.

directore.

Anunţămu eceloru onoraţi cetitori, cari voru binevoi a se abonâlaf6ia

n6stră de aici încolo că avemil încă în reservă numeri dela începutul* anu­

lui 1885, prin urmare potu s6 aibă colecţiunea intrigă.

Administratiunea »Gaz. Trans.»

Mersulu trenuri lompe linia PredeaHt-Budapesta şi pe linia Teinştt-Ar»«ltt-Budapesta a calei ferate orientale Ae stata reg. qng.

P red ealű-B ndapesta

Bucurescî

Predealö

Timişfl

Braşovă

Feldióra

ApatiaAgostonfalva

Homorodö

Haşfaleu

Sighiş6ra

Elisabetopole

Mediaştl

Copsa mică

Micăsasa

Blaşiu

Crăciuneltl

TeiaşA

Aiudtt YinţulO de susö

Uióra

Cneerdea

fthirisft

Apahida

Cluşiu

Nedeşdu

Ghirbëu

Aghirişfi

fetana

Huiedinü

Ciucia

Bucla

Bratca

Rév

Mező-Telegd

Fugyi-Vásárhely

Vârad-Velinţe

Trenüde

persóne

Trenaccelerat

6.227.017.338.018.45

10.10 10.29 10.39 11.19 11.54 !Í12 12.561.301.452.112.553.173.243.314.095.365.56

Oradia-mare

P. Ladány

Szolnok

Buda-pestaViena

Nota :

6.08

6.29 6.45 7.00 7.26 7.48 8.28 8.47 9.06 9.26

10 01 10.20 10.3010.37 10.5112.37 2.58

Trenăomnibus

Trenûomnibus

7.4512.501.091.402.272.553.384.174„475.427.37

8.01 8.21 9.05 9 48

10.026.20

6.597.157.438,298.559.049,12

102312.32.12.59

6 03]

6.35 3.00

Ôrele de

— 8.00— 8.34— 8.59

9.34— 10.16— 11.04— 12 17— 12.47— 1.21— 2.05— 3.08— 3.39— 3.55— 4.0:3

10.37 —

12 59 —

4.45 8.2210.05 10.30

10,50 —

6.05 —

Bu dapesta—Predealii

Viena

Budapesta

Szolnok

P. Ladány Oradea maré

Várad-Velencze

Fugyi-Vásárhely

Mezö-Telegd

Rév

Bratca

Bucia

Ciucia

Huiedin

Stana

Aghiri§

GhirbSu

Nede^du

Cincin

Apahtda

(SShiri

Cucerdea

Uióra

Yinţuift de süsü

Aiudü

Cr&ciuneíűBlaşti

Micăsasa

Copşa mică

Mediaştl

Elisabetopole

Sigişâra

Haşfaleu

Homorod

Agostonfalva

Apatia

Feldióra

Braşovă

Timişil

Predealù

Bucurescî

Trenûomnibus

Tren | Trenă accelerat omnibus

Trenăde

persóne

Trenăomnibus

nópte suntti cele dintre liniile gróse.

6.47 — 3.1610.37 — 7.29

1.44 — 8.27

5.33 — —- — 9.45- — 9.59-- — tm 8- — 11.36__ — 12.10- — 12.43- — 1.31

— 2.56- — 3.29__ — 4.0 ■.... _ 4.18__ — 4.3Ö- — 5.05

12,0:1 — —

12.31 — —

2.16 — —3,12 — —

3.32 — —

3.41 — —

3.50 — —

4.25 — —

4.50 — —

5.41 — —Ÿ..W — —

6.40 — —

7.00 — —— — —

— —— — —

— — —— — —

— — —

— — —— — —— — —— — —— — —— — —— — —

f

6.20 9.11

11.26 1.28 2.00 211 2.31 3.18 3.41 4.014.26 5.085.27 5.506.02

6.246.43 7.03 7.268.51 9.319.439.51 9.58

10.2410.44 l i 2811.44 12.18 12.361.221.562.343.024.415.30

8.0J 11. ¥ 2.31

6.03

6.357.14

6.016.407.208.01

10.0511.0211312.141.091.502.483.234.569.4'

Teiuşft- ' adù-Budapesta

TeiuşftAlba-IuliaVinţuliS de josöŞibottiOrâştiaSimeria (Piski) Deva Branicîca IliaGurasadaZamSoborşinBërzovaConopüRadna-LipovaPauliştkGyorokGlogovatöA radA

Trenăomnibus

Szolnok

BudapestaViena

Trenăomnibus

11.09 — 3.56

11.46 — 4.27

12,20 — 4.5312.52 — 5.191.19 — 5.411.48 — 6.08

2 35 — 6.393.04 — 7.043.36 — 7,293.50 — 7.414.25 — *.125.09 — 8.495.56 — 9.296.18 — 9.496.57 6.14 10,237.12 6.30 l f\377.27 6.47 10.52

7.56 7.17 11,18

8,10 7.32 11.322.39 12.00 45?3.16 12.14 5.10

7.10 2.10 8.16— 8.00 6.05

Trenă de persóne

Budapesta- 4radft-Teiuşft.

Tipografia ALEXI Braşovii.

AradA-Timiş^ra

Trenăomnibus

AradftAraduiü nouNémeth-SâghVingaOreziialvaMereziialvaTimişdra

6.006.256.507.197.387.568.42

Trenă de üeraóite

12.551.211.462182.362.533.40

Trenă de persóne

VienaBudapestaSzolnok

AradftGlogovaţaGyorokPaulişftRadna-LipovaConopüBêrzovaSoborşinZamGurasadaIliaBranicîca Deva Simeria Orăştiă Şibotft Vinţulii de josü Âlba-Inlia Teiuşft______

Trenă de persóne

1 1 . 0 0

8.051 1 . 0 2

11.123374.134.38 4.51 5.105.38 5.57

Trenăaccelerată

Trenăomnibus

7.151.453.444.027.53

6.42

7.14 7.43 801 8.21 8.47 9.05

10.10 10.43 11.04 11.19 12 05

8 1 0

11.40

12 005.?5

6.19

6.467.007.23 7.51 8.10 5.58 9.28 9.56

10.1710.3811.0511.2312.24 12.531.221.402.24

8.25

8.36 8.54 9.139.25 9 36

10.06

Timişdra-Âradft

TimiştiraMerczifalvaOrczifalvaVingaNémeth-Ságh Araduiü nou

Trenă de persóne

6.07 6.40 6.517.08 7.23 7 40 7 B O

Trenă de persóne

12.251.161.342.042.252 543 1A

Trenăomnibus

Simeria Petroşenl

SimeriaStreiuHaţegtiPuiCrivadiaBaniţaPetroşenl

Trenü de persóne

6 307 05 7 53 8.46 9.33

1 0 . 1 J

10.43

Trenüomnibus

Trenăomnibus

11.5012.271.192.102.573.354.04

2.233.003.494.405.286.07

6.89

Petroşenl—Simeria (Piski)

5 00 5.506.07 6.32 6.53 7.24 7 40

PetroşenlBaniţaCrivadiaPuiHaţegtiStreiu

Trenă Trenă omnibus omnibus

Trenă de pers.

6 49 9.33 5 287.27 10.14 6.088.06 10.54 6.48.50 11 ?7 7.359.31 12 17 8 0?

10.16 12.58 8 4410 51 ! 1.35 9/5