În opinia mea, actul de comandă trebuie să le înglo -be ze pe amândouă. Legile şi regulamentele sunt celeca re conferă legalitatea conducerii acţiunilor militare,în să actul de comandă nuse poate exercita numai pebaza lor. Acestea te aju tăsă iei deciziile nece sa re, săfii un bun co man dant, unbun lider. Însă, ex perienţaactului de co mandă, a lu -crului cu oa me nii dau co -mandanţilor fle xibilitateade care are ne voie un lidermilitar. Nu trebuie să...

Acţiuni comemorative,Acţiuni comemorative,în garnizoana Predealîn garnizoana Predeal

Faptele aviatorilor români în anii războiului de re în - tre gire, patriotismul lor impresionant au fost plă ti te,

ade s ea, cu multe jertfe. Întreaces tea se numără şi cea a tâ nă - rului Constantin Obretcovici -plutonier-ma jor pilot. A fost unexemplu pilduitor de eroismpen tru camarazii săi din Cor pulde Aviaţie român. S-a născutîntr-o familie modestă, la 5 no -iembrie 1889, în Bucureşti.Du pă ab solvirea...

CurierulARMATEI

“Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (Petre ÞUÞEA)

Anul XIX nr . 10 (449) l 31 mai 2017 l 8 pagini l 70 bani

w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o

PUNCTE DE VEDERE

Puterea exemplului Puterea exemplului îşi spune cuvântulîşi spune cuvântul

Suntem datori să cinstim cu evlavie memoria celorcă z uţi pe câmpurile de luptă pentru eternitatea Români -ei, eroii care astăzi odihnesc somnul de veci în glia stră -bu nă, în pământuri străine, sub lespezi de piatră sau fără

mor mânt şi cruce la că pă -tâi. Se cuvine să învăţămcu toţii să preţuim şi să leres pectăm jert fa! La pro -mo varea sen ti men tului deadâncă preţuire şi re cu -noş tinţă faţă de faptele tu -tu ror eroilor şi martirilorca re şi-au jertfit viaţa...

Plutonierul-major pilotPlutonierul-major pilotConstantin Obretcovici Constantin Obretcovici

KAKI 100%

România contemporană esta o țară în care ne bu - curăm de libertate și de pace. Însă toate acestea nu auve nit de la sine, ci au fost făurite cu sacrificiul genera -ții lor de eroi care, în momentele de cumpănă ale istorieinoas tre, au fă cut efec -tiv un scut de apărarecu propriile lor trupu-ri în fața amenințări-lor. În această zi, afost vorba despre EI!Lor, eroilor căzuți înrăz boaiele din trecut,ori în teatrele de ope-rații din prezent, leda torăm,...

Cinste şi OnoareCinste şi Onoareeroilor patriei!eroilor patriei!

LECÞIA DE ISTORIE

MOZAIC

ACTUALITATE

Lentile create din nanomaterialeLentile create din nanomateriale

C M Y K

Clasicele lentile de sticlă pe care le întâlnim la oche - lari, la obiective foto și chiar la camerele din smart - phone-uri ar putea fi înlocuite de un material mult maibun. Cercetătorii au reușit să creeze lentile din nano ma -te riale, ce ar putea să în -lo cuiască lentilele clasi -ce, din sticlă. Invenția nues te una nouă, doar călen tilele din tre cut erauca pabile să lucreze cu osin gură culoare. Astfel,da că ai fi avut un smart-phone cu o cameră fotodo tată cu lentile din na -no materiale, ai fi putut...

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr. 10 (449) din 31 mai 2017Pagina 2

Un abonament lunar (douã apariþii) costã 1,40 lei, iarbanii se vor depune în contul U.M.01295 Bucureºti RO34 TREZ 4215005XXX002300, cod fiscal 4304592,Trezoreria Ilfov, cu specificaþia „Abonamente la publi-caþii militare C.A." Pentru a fi luaþi în evidenþã cu rapidi-tate (ºi, implicit, pentru expedierea ope rativã a pu bli caþiei),dupã depunerea banilor se va trimite o adresã cãtre ºefulU.M. 01295 „V", în care se va specifica numãrul de abona-mente fãcute ºi peri oada, precum ºi suma depusã. La aceas-ta, se va ataºa chitanþa sau copia de pe ordinul de platã.

Redacþia ºi administraþia: U.M. 01295 “V” Bucureºti, Fax: 021/456.72.98, telefon: 021/332.13.86; 021/332.13.71 int. ...; e-mail: curierul.armatei@forter.ro; curierul_armatei@yahoo.fr

A B O N A M E N T E la Curierul ARMATEI

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nu angajeazã în vreun felrãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, doar în cazul indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei.

Secretariat tehnic de redacþie

Plt.adj.pr. Mihai Oane(tehnoredactor)

Plt. Cristian ALDESCU (corespondenþã - expediþie)

int. 1132/ 126

Tipografia U.M. 01295

Plt.maj. Paul IoniþãCap. Mirel GrigoreCap. Marian Ioniþã

Redactor-ºef

Col. Ion Papaleþ int. 1132/ 126

Secretar de redacþie

int. 1132/ 126

Redactori

Cristina Fratu

Daniela Þãruºi

int. 1132/ 126

ISSN 1582-1269

B 43517C 17 / 2017

lLONDRA - Marea Britanie, dispusă să-și suplimentezepre zența la misiunea NATO în Afganistan. Marea Britanieeste dispusă să-și suplimenteze numărul militarilor pentru aîn tări misiunea NATO de consiliere și instruire a armatei af -ga ne, transmite AFP. Secretarul general al NATO, Jens Stol -ten berg, a declarat că Alianța examinează oportunitatea de atri mite „câteva mii” de militari suplimentari în Afganistan, înspri jinul forțelor de securitate locale care luptă împotriva in -sur genților talibani. NATO și-a încheiat oficial, la sfârșitullui 2014, misiunea de luptă în Afganistan, unde păstrează ofor ță de aproximativ 13.000 de militari, în majoritate ameri-cani, pentru consilierea și antrenarea trupelor de securitateaf gane. În misiunea Resolute Support sunt angrenați în jur de500 de mi litari britanici. O decizie privind creșterea pre zen -ței aliate în Afganistan va fi luată, probabil, de miniștrii Apă -ră rii ai sta telor membre la viitoarea lor reuniune, în luna iu -nie. Po tri vit informațiilor vehiculate la Pentagon, se are înve dere spo rirea acestei prezențe cu 2.500-3.000 de militari.lBRUXELLES - NATO se va alătura coaliţiei împotrivaSta tului Islamic, dar nu va participa la lupte. NATO se vaală tura coaliției internaționale împotriva grupării jihadisteStat Islamic (SI), a anunțat secretarul ge neral al AlianțeiNord-Atlantice, Jens Stoltenberg. Această decizie „va trimiteun mesaj politic puternic de unitate în lupta împotriva tero -ris mului'”, a dat asigurări Stoltenberg. „Aceasta nu înseam-nă că NATO se va angaja în operațiuni de luptă”, a precizatse cretarul general. Șefii de stat sau de guvern din cele 28 deţări membre ale Alianței vor adopta un „plan de acțiune” cuo serie de măsuri vizând intensificarea luptei antiteroriste,așa cum a insistat preşedintele american. Fiecare dintre cele28 de state ale Alianței participă deja cu titlu in di vidual lacoa liția care întreprinde raiduri aeriene împotriva SI în Irakși în Siria și sprijină ofensivele la sol împotriva fie fu rilor ji -ha diste de la Mosul (Irak) și Raqqa (Siria). De ve nind mem-bru deplin al coaliției, NATO va beneficia „de o plat formămai bună pentru a se coordona” cu aceasta, a ex pli cat Stol -ten berg. NATO va crește numărul orelor de zbor al avi oa ne -lor sale radar AWACS în spațiul aerian al Turciei, pentru su -pra vegherea activității aeriene în Irak și Siria, a precizat se -cre tarul general. Potrivit acestuia, o nouă celulă de di ca tăschim bului de informații privind rețelele teroriste, mai aleslup tătorii jihadiști străini, va fi înființată la cartierul ge neralal Alianței.lNEW YORK - Organizația Națiunilor Uni tea cerut Coreei de Nord să nu mai testeze rachete, trans -mite Xinhua. Stephane Dujarric, purtător de cuvânt al se cre -ta rului general al ONU, a cerut totodată Phenianului să ia încon siderare posibilitatea de a relua dialogul. Coreea de Norda lansat recent o nouă rachetă cu rază medie de acțiune, a do -ua în interval de numai o săptămână. Dujarric a afirmat căeve nimentul este o dovadă a „sfidării deschise” a rezoluțiilorCon siliului de Securitate al ONU, care urmează să se în tru -neas că de urgență pentru a discuta problema. Rezoluțiile an -te rioare ale Consi liu lui interzic Phenianului să lanseze ra -che te balistice și să efe ctueze teste nucleare și impun sancți-uni, printre care in ter dicția exporturilor de cărbune, fier șimi nereuri, rea min teș te Xinhua. lWASHINGTON - SUAau trimis al doilea por tavion spre Peninsula Coreea. M a -ri na americană a confirmat faptul că două dintre porta vioa -ne le sale operează în par tea de vest a Pacificului, pe fondules caladării tensiunilor din Peninsula Coreea. PortavionulUSS Ronald Reagan (CVN 76) și escadrila Carrier Air WingFive, formată din avi oane de luptă și avioane de alertă tim -pu rie, și-au început pa trularea, po tri vit Flotei Pa ci ficului. Unalt grup naval al SUA, condus de USS Carl Vin son (CVN-70), operează în apele de lângă Peninsula Co reea de la sfârși-tul lunii trecute. Misiunea regională a USS Carl Vinson dinFlo ta a 3-a a SUA, cu baza la San Diego, a fost extinsă pânăla sfârșitul lunii iunie, în urma testului ba lis tic al Coreii deNord făcut de curând. Nu este ceva obiș nuit ca SUA să des -fă șoare două portavioane simultan într-un singur teatru deoperaţii din străinătate, remarcă Yonhap. „USS Carl Vinsonși USS Ronald Reagan se află în vestul Pacificu lui, dar nufoar te aproape unul de altul”, indică Flota americană din Pa -ci fic într-un comunicat. Potrivit CNN, marina ame ricană atri mis un al doilea portavion - USS Ronald Reagan - sprecoas tele Pe nin sulei Coreea, unde va desfășura ma ne vre co -mune cu USS Carl Vinson, pe fondul escaladării tensiunilorîn re gi une. USS Ronald Reagan a plecat de la baza ma ritimăYo kosuka, din Japonia, spre Peninsula Coreea, după în che ie -rea unei perioade de mentenanță și rezolvarea unor deficien -țe cons tatate la bord. Phenianul a anunțat un test cu rachetăreu șit, la două săp tămâni după ce a testat o ra che tă ce s-a de -zin te grat la câ te va minute după lansare. Se pre supune că arfi vor ba de o rachetă cu rază lungă de acțiune, în contextul înca re re gimul nord-coreean face eforturi de a dezvolta o ra -che tă in tercontinentală nucleară capabilă să atin gă teritoriulSUA. Potrivit Tokyo, racheta nord-coreeană a zburat o ju mă -ta te de oră înainte să cadă în mare, între coasta nord-co re ea -nă de est și Japonia și a atins o altitudine de peste 2.000km.n

ACTUALITATEAPE SCURT

Drona automată şi minisubmarinul autonom s-au aflatprin tre prototipurile realizate de Agenţia de Cercetare pen-tru Tehnică şi Tehnologii Militare (ACTTM), AcademiaTeh nică Militară şi Centrul de Cercetări Ştiinţifice Medico-Mi litare, prezentate miercuri, 24 mai a.c., în cadrul work-shop-ului „Prototipuri realizate în Ministerul Apărării Na -ţio nale”.

Printre celelalte inovaţii expuse se numără: un modulpen tru transportul personalului contaminat cu agenţi biolo-gici, criptorul X7004, care asigură comunicaţiile criptate,ţi nuta de luptă multi-protectoare, ce se află în dotarea tru -pe lor speciale, sistemul acustic pentru testarea vitezei pro -iec tilelor, staţia de hidrolocaţie tractată, lovitura termobari -că pentru aruncătorul de grenade incendiare şi sistemultrac tat pentru abaterea torpilelor STAT-100.

„Avem realizate, în cadrul Agenţiei de Cercetare, 165de pro totipuri, dintre care 77 sunt din ultimii 5 ani. Aproxi -ma tiv 23% dintre lucrările de cercetare pe anul 2016 s-aufi nalizat cu un prototip sau cu un demonstrator tehnolo-gic”, a de clarat, în cadrul workshop-ului, colonelul ing.Adrian Ale xei, comandantul Agenţiei de Cercetare pentruTeh nică şi Tehnologii Militare.

El a mai precizat şi faptul că, pentru avionul multirolUltra 20, se încearcă schimbarea destinaţiei din avion-ţintăîn avion folosit în fotogrametrie şi pentru cercetare.

„Minisubmarinul autonom este dotat cu un sonar cusca nare laterală, deoarece în Marea Neagră vizibilitateaeste sub 6 metri, aşa că o cameră video ar fi fost inutilă. Elpoa te fi folosit pentru securizarea porturilor, putând scanao anu mită zonă. Acesta este telecomandat; i se stabileşteun traseu, porneşte singur, iar ceea ce este foarte impor-tant e faptul că, de exemplu, dacă se împotmoleşte în mâl,în câteva secunde de la momentul în care sesisează că numai poate înainta, motorul cuplează pe înapoi, iese din zo -

na în care a intrat, se duce înapoi în punctul unde i s-au datco or donatele şi îşi reia traseul. El poate fi foarte uşor tri-mis în misiune; are o acurateţe foarte mare.”, a declarat lo -co te nent-colonel Cezar Stroe.

În componenţa ACTTM intră cinci centre de cercetare -Cen trul de Testare-Evaluare şi Cercetare Ştiinţifică pentruAr mamente, Centrul de Testare-Evaluare şi CercetareŞtiin ţifică pentru Sisteme Informatice şi Comunicaţii, Cen-trul de Cercetare Ştiinţifică pentru Apărare CBRN şi Eco -lo gie, Centrul de Cercetare Ştiinţifică pentru Forţele Nava-le şi Centrul de Cercetări şi Încercări în Zbor.

„Obiectivele noastre principale sunt refacerea şi con -so lidarea legăturilor instituţionale între entităţile de cerce -ta re civile şi militare şi prezentarea rezultatelor cercetăriiprin cipalilor beneficiari din cadrul MApN. De asemenea,ne dorim crearea de mecanisme legislative flexibile care săasi gure transferul de tehnologie din zona de cercetare sprein dustria de Apărare”, a declarat secretarul de stat Florin-La zăr Vlădică, la workshop-ul „Prototipuri realizate înMi nisterul Apărării Naţionale”.

El a mai arătat că, pentru viitor, Centrul îşi propuneabor darea de noi tematici de cercetare în raport cu ultime-le tendin ţe în curs de implementare pe plan mondial - siste-me cu energie directă, armament cu energie kinetică, siste-me moderne folosite în războiul hibrid.

„Participarea instituţiilor eligibile în România, caresunt institute de cercetare, universităţi şi agenţi economici,la competiţiile care urmează să fie lansate în cadrul acţiu-nii pregătitoare, este la acest moment de o importanţă ma -jo ră pentru noi, deoarece prin aceste demersuri ţara noas -tră poate atrage fonduri importante, cum ar fi acţiuneapre gătitoare ce are alocate fonduri de 90 de milioane deeu ro, pentru intervalul 2017-2019”, a mai spus Florin-La -zăr Vlădică. (sursa: AGERPRES)

Ziua Eroilor

Acţiuni comemorative, în garnizoana Predeal

Liderii celor 28 de ţări membre s-au reunit, pe 25 maia.c., la sediul NATO din Bruxelles. A fost un cadru oficialîn care s-a discutat despre creşterea bugetelor pentru Apă -ra re, combaterea terorismului şi despre relaţia cu Rusia. Afost prima reuniune de acest fel la care a participat preşe -din tele american Donald Trump, dar şi locul în care noul li -der francez, Emmanuel Macron, a făcut primii paşi pe sce -na in ter naţională. România a fost reprezentată de preşedin -te le Klaus Iohannis.

Toţi aliaţii NATO se unesc în lupta împotriva teroris mu -lui şi în apărarea societăţilor noastre deschise, a subliniatStoltenberg în mesajul său, cu doar două zile înaintea reu -niu nii la nivel înalt de la Bruxelles, în contextul în carecom baterea terorismului a reprezentat unul dintre subiecte-le principale ale summitului. De altfel, după cum sublinia -ză Alianţa, terorismul constituie o ameninţare directă pen-tru securitatea cetăţenilor ţărilor NATO şi pentru stabilita-tea şi prosperitatea internaţională. Este o ameninţare globa -

lă, persistentă, care nu cunoaşte graniţe, naţionalităţi saure ligii şi este o provocare pe care comunitatea interna ţio na -lă trebuie să o soluţioneze împreună. Activităţile NATOpri vind combaterea terorismului se concentrează pe îm bu -nă tăţirea gradului de conştientizare a ameninţării, pe dez -vol tarea capacităţilor de pregătire şi de reacţie şi pe spo ri -rea angajamentului cu ţările partenere şi cu alţi actori int er -na ţionali.

În cadrul dineului de lucru, Klaus Iohannis a susţinutcreş terea rolului NATO în combaterea terorismului şi a re -afir mat importanţa consolidării posturii de descurajare şiapă rare a Alianţei în flancul estic, conform angajamentuluiasumat la summitul de anul trecut.

De asemenea, a reiterat necesitatea abordării unitare şico erente a întregului flanc est ic pentru creşterea eficienţeimă surilor Alianţei de des cu ra jare, prin promovarea uneiabor dări cuprinzătoare şi echilibrate geografic a politiciiacestei organizaţii de proiectare a stabilităţii. n

Workshop„Prototipuri realizate în Ministerul Apărării Naţionale”

Summit al liderilor NATO, la Bruxelles

Cu ocazia zilei de 25 mai,dată în care a fost stabilită prinho tărâre de guvern Ziua Eroi-lor, în garnizoana Predeal,acest moment a fost marcatprin ceremonii militare şi reli -gi oase cu depuneri de coroaneşi jerbe de flori, în localităţile:

• Predeal (la monumentuldin cazarma Batalionului 21Vâ nători de Munte „GeneralLe onard Mociulschi”, ridicatîn memoria maiorului post-mor tem Vasile Unguraş şi asublocotenentului post-mor-tem Chira Claudiu, şi la Mo -nu men tul Eroilor din PiaţaGă rii. Manifestările dedicateacestei zi le s-au desfăşurat apoi la Monumentul Erou Mi -hail Săulescu şi la Cimitirul eroilor căzuţi în Primul RazboiMondial, de pe Valea Râşnoavei);

• Timişul de Sus (la Cimitirul eroilor căzuţi în PrimulRăzboi Mondial);

• Buşteni (la Monumentul Ultima Grenadă a Capo ra -

lu lui Muşat şi la Cimitiruleroilor, aflat în incinta Bise-ricii Domneşti);

• Azuga (la Cimitiruleroilor);

• Râşnov (la cimitirulunde este îngropat sublo co -te nentul post-mortem ChiraClaudiu).

Suntem datori să cinstimcu evlavie memoria celorcă z uţi pe câmpurile de luptăpentru eternitatea României,eroii care astăzi odihnescsomnul de veci în glia stră -bu nă, în pământuri străine,sub lespezi de piatră sau fărămor mânt şi cruce la căpătâi.

Se cuvine să învăţăm cu toţii să preţuim şi să le respectămjert fa! La promovarea sentimentului de adâncă re cu noş tin -ţă faţă de faptele tuturor eroilor şi martirilor care şi-au jert-fit viaţa pe Altarul Patriei, fără deosebire de religie sau ori -gi ne etnică, ne aducem contribuţia şi noi, cei de astăzi, princinstirea memoriei lor. n

Se cunoaşte deja faptul că „Şcoala Altfel” este un pro-gram naţional al cărui scop este să contribuie la dezvol ta -rea competenţei de învăţare şi a abilităţilor socio-umaneîn rândul elevilor, dar şi al celor mai mici, al preşcolarilor.Astfel, se creează un spaţiu de experimentare în care aceş-tia sunt încurajaţi să îşi manifeste creativitatea şi să îm bi -ne într-un mod atractiv teoria cu aplicaţiile ei din viaţa dezi cu zi, punându-se un real accent pe preocupările indivi -dua le ale fiecăruia dintre ei.

BraşovAşadar, păstrând acest registru şi foarte conştiincioşi

din fire, elevii clasei a-VII-a, de la Liceul Teoretic „Geor -

ge Moroianu”, din Săcele, au hotărât, sub aten-ta îndrumare a cadrelor didactice, să facă o vizi -tă, pe data de 22 mai a.c., Batalionului 21 Vână-tori de Munte „General Leonard Mociulschi”,din Predeal.

Nefiind un obiectiv de neatins, locaţia pro-pusă fiind relativ aproape, copiii au fost însoţiţiîn acest periplu de doam na dirigintă Mi haelaDo garu. Odată ajunşi la destinaţie, elevii de 13sau 14 ani şi-au potolit curiozitatea declanşatăde renumele unităţii de vânători de munte chiarpe timpul prezentării unui scurt istoric al ba ta -lio nului. A urmat apoi un tur care a vizat Sala de

tradiţii şi monumentele comemorativedin incinta unităţii.

Cu multă încântare, copiii au maiaflat şi de ta lii despre tehnica şi armamentul dindo t are, chiar la stan dul de tehnică şi armamentspe cial amenajat. Au dovedit apoi cu raj, când, aju-taţi de militarii cu brete verzi, au făcut traversăripe funicular. Prin intermediul acestor activităţi de -o sebit de interesante pentru cei mici, ce au fost ur -mă rite cu mult entuziasm, aceştia au fost fa mi li a - ri zaţi şi cu noţiuni ele men tare despre viaţa cazonă.

Înainte de plecare, elevii au primit câteva sfa-turi pre ţi oa se şi foarte utile, cum ar fi: să înveţe câtmai bi ne, să facă cât mai multă mişcare, să fie cu -minţi, disciplinaţi, să îi asculte pe profesori şi pă -rinţi, poveţe ce au venit chiar din partea co man -dan tului unităţii, lt.col. Cristian-Tiberiu Cristescu.

Foto: Silvia VOINESCU

CraiovaŞi Batalionul 20 Infanterie „Dolj”, subordonat Bri gă -

zii 2 Infanterie „Rovine”, şi-a deschis porţile ele vilor Co -le giului Naţional „Nicolae Titulescu” din Cra io va, în spi -ri tul şi pentru susţinerea pro gramului naţional „ŞcoalaAlt fel’’ .

Micii „scorpioni negri” au petrecut astfel câteva orede distracţie la propriu, pentru că au avut posibilita tea săse întreacă în diversele competiţii organizate de că tre mi -li tarii olteni, cum ar fi: traseul aplicativ-militar, dar şiarun carea grenadelor de mână, la precizie.

După ce au transpirat bine, dar cu voinţa neînfrântă, auple cat cu zâmbetul pe buze, iar mesajul care s-a citi pechi purile lor a fost acelaşi: „Mai venim!!!”.

Foto: Cătălin DINU

KAKI 100%Curierul ARMATEINr. 10 (449) din 31 mai 2017 Pagina 3

Zilei Eroilor, anul acesta fiind stabilită pe 25 mai, is-a conferit prin le ge statutul de sărbătoare națională șis-a hotărât să fie mar cată în cea de-a patruzecea zi de laSfint ele Paști, de Zi ua Înălțării.

Programul manifestărilor, adoptat prin Hotărâre deGu vern, a inclus o serie de activități comemorative des fă -şu ra te în Capitală, în țară, dar și în străinătate.

Ministerul Apărării Naționale, prin unitățile, instituții-le de învățământ, cercurile și bibliotecile militare, a orga-nizat simpozioane, întâlniri cu istorici și veterani de răz-boi, comemorări la cimitire, mausolee și monumente co -me morative de război, expoziții de carte.

În Bucureşti, începând cu ora 10:00, s-au organizat şides făşurat ceremonii militar-religioase la Cimitirul Israe-lit „Filantropia” şi la Cimitirul de Onoare „Ghencea Mi -li tar”, iar, după prânz, au fost depuse coroane de flori laMo r mântul Ostaşului Necunoscut din Parcul Carol, la celal Eroilor Militari din Parcul Tineretului, la Monumentulde la Universitatea Naţională de Apărare Carol I şi la Ci -mi tirul Eroilor Revoluţiei.

Ceremonia de la Monumentul Ostaşului Necunoscut acu prins momente de o reală sensibilitate care au ajuns şiau mişcat sufletele celor prezenţi: rostirea solemnă a nu -me lor eroilor căzuți în Primul Război Mondial, un mo -ment artistic interpretat de naistul Nicolae Voiculeț şi uncon cert de cântece patriotice susținut de Muzica Repre-zentativă a Ministerului Apărării Naţionale și Corul Aca -de miei Tehnice Militare.

În acelaşi timp, Ministerul Educației Naționale a avutîn derulare, în instituțiile de învățământ, programe dedica -te acestei zile: întâlniri cu veteranii de război, spectacoleoma giale, iar Ministerul Afacerilor Externe a organizat,de asemenea, prin intermediul reprezentanțelor diplomati-

ce românești sau oficiilorcon sulare, activități spe -ci fice pentru cinstireame moriei și comemora-rea eroilor români că zuțiși înhumați pe teri to riulal tor state.

Expoziții cu tematică,sim pozioane, programede evocare a memoriei e -roilor au fost desfăşurateşi de către autoritățile ad -ministrației publice loca-le. Instituțiile de apărareși ordine publică au asi -gu rat gărzi de onoare șimu zici militare pentrueve nimentele oficiale or -ga nizate în Capitală și înmu nicipiile reședință deju deț.

zzzZiua Eroilor a fost

mar cată de Ziua ÎnălțăriiDom nului, prin organiza-rea de către GarnizoanaCra iova a unor ceremoni -a le militar-religioase înmai multe cimitire din ju de țul Dolj, precum ci mi ti releSineasca, Ungureni, Catolic, Evreiesc, la Mo nu mentulmi litarilor ruși și la Placa de comemorare a militarilor po -lo nezi.

La ceremonialuldin Cimitirul Sineas ca,au participat re pre - zentanți ai AsociațieiNa ționale a Veteranilorde Război, ai auto ri tă -ți lor publice ju de țeneși locale și ai struc tu -rilor MApN și MAI,ca re au rostit, în pre -zen ţa asis tenţei, nu me -lor eroilor mar tiri și aucitit me sajele pre mie -rului Sorin Grin dea nuși al ministrului Ad mi -nis tra ției și Internelor,Carmen Da niela Dan.

„România își co -me mo rează astăzi eroiina țiu nii şi, cu precăde-re, ne ple căm capeteleîn fața celor ce au mu -rit în luptă și în prizo-nierat, pe timpul Pri-mului Război Mondial.

România Reîntre-gită are la fundamentsângele eroilor românicare şi-au dat obştes -

cul sfârşit pe fronturile din Transilvania, la Dunăre, înMoldova sau în lagărele de pri zo nieri.

Cel care moare pentru ța ră nepieritor îi rămâne nu -mele, au consfințit îna in tașii noştri. Aşadar, să-i pomenimpe cei care au murit pentru România și fie ca numele lorsă le rămână nepieritoare”, a afirmat reprezentantul Gar -ni zoanei Craiova, în des chiderea ceremonialului militar-re ligios.

Citirea listei numelor eroilor martiri din Craiova a fostdeschisă de către președintele Filialei Dolj a AsociațieiNa ționale a Veteranilor de Război, general-maior în retra-gere Ionel Popa, fiind continuată apoi de către reprezen -tan ții Prefecturii și Consiliului Judeţean Dolj, PrimărieiCra iova și comandantul Garnizoanei Craiova. Ceremonias-a în cheiat cu depunerea de coroane de flori la Mo nu -men tul eroilor din Cimitirul Sineasca.

zzzRomânia contemporană esta o țară în care ne bucurăm

de libertate și de pace. Însă toate acestea nu au venit de lasine, ci au fost făurite cu sacrificiul generațiilor de eroicare, în momentele de cumpănă ale istoriei noastre, au fă -cut efectiv un scut de apărare cu propriile lor trupuri înfața amenințărilor.

În această zi, a fost vorba despre EI!Lor, eroilor căzuți în războaiele din trecut, ori în tea-

trele de operații din prezent, le datorăm, necondiționat,recunoștința și respectul nostru! Un respect care trece din-colo de solemnitatea unui moment organizat şi ajunge înini mile noastre de români! Un respect ce trebuie cutivat şitransmis mai departe, către generaţiile viitoare. Nimeni nuare voie să-i uite, pentru că, altfel, am fi un popor fără is -to rie! Glorie eternă Eroilor României! n

25 mai, Ziua Eroilor

Cinste şi Onoare eroilor patriei!Cinste şi Onoare eroilor patriei!

Programul naţional Programul naţional „„Şcoala Altfel”Şcoala Altfel”

Peste o sută de co piiau aflat ce înseamnă ca -rie ra în profesia ar me lorde la militarii Bri găzii 9Me canizate „Mărăşeşti”.

Sediile Batalionului348 Apărare Antiaeriană„Do brogea” și Ba ta li o -nu lui 912 Tancuri „Scy -thia Minor” au fost luatecu asalt de către prichin-deii şi pă rinții acestora dela Gră di ni ța cu programnor mal din Murfatlar șiGră dinița nr. 51 din Con -stan ța, dar şi de către ele-vii şi cadrele di dac tice dela Liceul Teo re tic din ora -şul cunoscut până nu demult cu denumirea de Basarabi, în cadrul Programului naţional„Armata - O Școală Altfel”.

Cu multă încântare şi entuziasm evident, cei mici, dar şi cei mai mari, au aflat detaliifoarte interesante pentru ei despre tehnica și armamentul din dotarea celor două unităţi cutra diţie în zonă. Acestora le-au mai fost prezentate modul în care se antrenea ză militariipen tru a îndeplini misiuni şi cum se folosesc tehnica şi echipamentele militare. Scopulunei astfel de activități, prin care oaspeţii au trecut pragul celor două batalioane şi au inter -ac ţionat cu viaţa cazonă, a fost acela de a-i învăța pe copii să fie curajoși, să prețuiascăonoarea, cinstea și bunătatea și să găsească cea mai bună cale de a le dobândi. (Foto: Căpi-tan Claudiu PASCALIN) Locotenent Mirela GHEORGHE

Armata, o Armata, o Şcoală AltfelŞcoală Altfel- Murfatlar -- Murfatlar -

- Domnule colonel, vă rog să ne vorbiţi despre celemai im portante repere din cariera dumneavoastră ca -re v-au marcat într-un fel sau altul traseul profesio-nal.

- Realizând o privire retrospectivă asupra parcursu-lui meu profesional, pot spune că de-a lungul său, auexis tat câ teva momente semnificative la care mă rapor-tez şi acum.

Păstrând o ordine cronologică, anul 1991 în care amab solvit Liceul Militar „Dimitrie Cantemir” a fost pri-mul mo ment important. Am urmat apoi Institutul Mili-tar de Ar tilerie și Geodezie „Ioan Vodă”. De mare în -sem nătate pentru mine a fost anul 1995, când, proaspătie ş it din promoţie, am primit repartiţie la Ba talionul498 Misiuni Speciale de la Caracal, aceasta fiind prac-tic prima unitate în care am lucrat. De fapt, batalionuldes pre care vă vorbesc era mai mult decât un simpluloc de muncă, el a reprezentat o ade vă rată şcoală pen-tru mine, un mediu organizaţional care m-a ajutat să măfor mez şi să mă dezvolt din punct de ve de re profesio-nal în condiţii de excepţie.

În anul 2000, am fost numit în funcția de comandantgrup operațiuni speciale în cadrul Batalionului 495Ope ra țiuni Speciale, iar în 2002, am ocupat funcția deco man dant companie cercetare în cadrul aceluiași bata-lion. 2005 a adus cu sine o schimbare în plan profesio-nal, întrucât am decis să merg la Centrul de Instruire alFor ţelor pentru Operaţii Speciale de la Buzău, unde amîn deplinit funcţia de instructor superior. 2007 a fost ope rioadă de acumulări profesionale semnificative, încare am urmat Colegiul de Comandă şi Stat Major dinSUA. Revenit în ţară, în 2008, am ocupat o nouă func -ţie în ca drul Componentei pentru Operaţii Speciale dinSMG. În această structură, mi-am desfăşurat activita-tea ca şef bi rou Capabilităţi şi şef birou Operaţii Curen-te. În 2014, am lucrat în cadrul secţiei cercetare la trupedin Direcţia In formaţii Militare, apoi la DirecţiaGenera lă de Informa ţii.

Începând cu 1 aprilie 2016, am fost detaşat pe func -ţia de comandant la Batalionul 313 Cercetare în Adân-cime „Bu rebista”, fiind numit în aprilie 2017.

- Dată fiind actuala postură în care vă aflaţi, aceeade comandant, vă rog să îmi spuneţi dacă actul de co -mandă se poate contura numai din prevederile ordi -ne lor, legilor şi regulamentelor militare sau şi dinfap t ele, ac ţiunile şi exemplele pe care le întâlniţi lafie care su bor donat în parte.

- În opinia mea, actul de comandă trebuie să le în -glo be ze pe amândouă. Legile şi regulamentele sunt ce -le care con feră legalitatea conducerii acţiunilor milita-re, însă ac tul de comandă nu se poate exercita numai pebaza lor. Acestea te ajută să iei deciziile necesare, să fiiun bun co man dant, un bun lider. Însă, experienţa actu-lui de co man dă, a lucrului cu oamenii dau comandanţi-lor flexibilitatea de care are nevoie un lider militar. Nutre buie să ui tăm fap tul că deciziile pe care le luăm înca litate de li deri îi afec tează mai mult sau mai puţin pesub ordonaţi. Feedback-ul pe care îl primim din partealor trebuie să re pre zinte pentru fiecare comandant unre per în adaptarea sti lu lui de comandă.

- Un bun comandant trebuie să fie şi un bun ma -na ger. Ce presupune stilul personal de managemental co man dantului Batalionului 313 Cercetare?

- Sunt adeptul unui stil de management ce are la ba -ză ideea de a conduce prin propriul exemplu. Putereaexem plului îşi spune întotdeauna cuvântul. Comandan-tul trebuie să fie ceea ce el însuşi ar vrea să vadă în oa -me nii săi. Prin propriul exemplu, trebuie să in s pi re în -cre dere subordonaţilor, să fie alături de ei, să le ofe reîn curajare, motivare şi îndrumare către o direcţie fa vo -ra bilă. Totodată, trebuie să fie în măsură să elimine vul -nerabi li tăţile de orice fel, atât pe cele de natură umană,cât şi pe cele de natură procedurală sau materială.

- Domnule colonel, vă rog să ne spuneţi care suntprin cipalele obiective pe care vi le-aţi propus spre în -de pli nire în acest an?

- Principalele obiective urmărite de mine sunt lega-te de resursa umană pe care o consider ca fiind o com -po nen tă esenţială pentru orice structură militară, de -van sând de de parte, din punct de vedere al importanţei,re sursa ma te ria lă. Este vorba despre încadrarea cu per -so nal şi despre pre gă tirea profesională a militarilor peca re îi am în subordine.

Încadrarea cu personal este un aspect foarte impor-tant pe care l-am avut mereu în atenţie. Am căutat săaduc în un i tate oameni tineri, dornici să înveţe şi săevo lueze. În ceea ce priveşte aspectul pregătirii profe -sio nale, măr turisesc faptul că întotdeauna am fost pre -ocu pat de ni ve lul de instruire al subordonaţilor mei.

De fapt, unul dintre principiile după care m-am con-dus a fost acela de a le acorda şansa în carieră, de a măpreocupa de profesia lor şi de ale oferi oportunitatea de

a se pre găti prin diverse cursuri de specialitate. Se ştiefap tul că, la cercetaşi, pregătirea este o activitate com -ple xă şi de durată, motiv pentru care trebuie să i seacor de o atenţie mărită.

Militarul cercetaş nu urmează o formă unică de pre -gă tire, ci cursuri şi specializări din arme diferite: pa ra -şu tism, sca fandrerie, alpinism etc. Chiar dacă instruirealui cu prin de mai multe forme, acestea trebuie fă cu te în -să la un nivel foarte bun, dată fiind complexitatea mi - s i u nilor pe care le au de îndeplinit, în care nu vor aveaun spri jin real al trupelor. Vor fi efectiv pe cont propriupentru o anumită perioadă de timp, în care vor trebui săsu pra vieţuiască, să îşi îndeplinească obiectivele şi să seîn toa r că în dispozitivul propriu.

- La cercetaşi, instrucţia se află mereu sub semnula două cerinţe esenţiale: „Rămâi nevăzut!” şi „Cerce -tea ză şi informează!”. În ce constă acest proces de in -stru ire?

La pace, principalul obiectiv de instruire al unităţiiîl re prezintă formarea, dezvoltarea şi perfecţionarea de -prin de rilor militarilor de a acţiona în cadrul grupului decerce ta re în adâncime, în scopul procurării, prin meto-de specifice, de date şi informaţii din adâncimea dispo-zitivului ina micului.

Reuşita oricărei misiuni este asigurată de deţinereain for maţiei, iar subunităţile de cercetare în adâncimere prezintă „ochii şi urechile” comandanţilor, astfel căac tivităţile întreprinse de aceştia sunt dintre cele maicomplexe şi se organizează şi execută în toate tipurilede operaţii, în orice condiţii de teren, anotimp şi stare avre mii, ziua sau noaptea.

Pregătirea unui cercetaş în adâncime durează apro -xi mativ trei sau patru ani, iar formarea acestuia este unpro ces continuu şi de durată. O pregătire finală poate sădu reze chiar şase, şapte ani. Aceştia sunt selecţionaţidin rândul militarilor ce do ve desc abilităţi de orientare,spi rit de ob servaţie, îndemânare, curaj, spirit de echipăşi lista poate continua având în vedere specializările ne -cesare func ţiei, dintre cele mai diverse. Astfel, pentru afi parte integrantă dintr-un grup de cer cetare în adânci-me, un militar trebuie să cunoască elemente specificede topografie (orientare după detaliile din teren, măsu -ra rea distanţelor şi înălţimii obiectivelor, folosindmijloace neconvenţionale, deplasarea în teren variat, cuhar ta şi busola), să fie în măsură să îşi desfăşoare ac ti -vi tatea în condiţii de izolare (să folosească materiale şimijloace de supravieţuire, să utilizeze diverse teh niciim provizate de procurare şi prepararea a hranei, de fil-trare a apei, să îşi construiască adăposturi în funcţie dene voi, mediul în care acţionează, mijloacele din dotare

şi ma terialele din zonă), să cunoască specificul zoneiun de ac ţionează şi să fie în măsură să interacţioneze culo cal nicii în scopul procurării de date şi informaţii.

Principalul procedeu de inserţie a grupului de cerce -ta re în adâncime este prin paraşutare, astfel că militariitre buie să fie în măsură să execute paraşutări în condiţiiva riate, cu tehnică şi materiale, ziua sau noaptea sau peapă. Tehnica de paraşutare utilizată este, fie paraşutaro tundă, ce asigură paraşutarea unor forţe şi mijloacede la înăl ţimi medii (150m-760m) spre obiective aflatela mare distanţă, aceasta fiind cea mai eficientă soluţiede ma nevră pe verticală din punct de vedere al durateiexecu ţi ei şi al efectului de surprindere, fie paraşuta tiparipă des ti nată pentru paraşutarea operaţională a perso-nalului, cu înăl ţimi cuprinse între 1.000 şi 10.000m,uti lizând procedeul HALO (High Altitude LowOpening) sau HAHO (High Altitude High Opening), înfuncţie de specificul misiunii, precizia aterizării şi dis -tan ţa necesară de par curs de la momentul părăsirii avio -nu lui până la punctul de regrupare.

A fi cercetaş înseamnă „să vezi şi să nu fi văzut, săauzi fără a fi auzit”. Este un motto care îi obligă pe cer -c e taşi să acţioneze în medii diferite, în orice condiţii dete ren şi stare a vremii, astfel că pregătirea specifică deal pinist sau schior nu lipsesc din bagajul de abilităţi pecare aceştia le deţin şi întrebuinţează în atingerea sco-pului şi îndeplinirea misiunii.

Deloc de neglijat, şi nu la îndemâna oricui, este şica pa citatea cercetaşului în adâncime de a acţiona înme diul su bacvatic. Obţinerea brevetului de scafandrueste un alt test de verificare a capacităţii de efort fizic,auto control şi de terminare a militarului şi, totodată, unele ment esenţial în îndeplinirea misiunilor ce presupunin filtrarea pe sub apă. Subunităţile de cercetare în adân -ci me pot îndeplini, în si tuaţii favorabile, şi acţiuni di -rec te, în special la obiectivele asupra cărora nu este po -si bilă intervenţia cu alte forţe şi mijloace. Aşadar, cer -ce taşul este şi un foarte bun luptător, capabil să utilize-ze toate categoriile de armament in di vidual de infante-rie din înzestrarea grupului, precum şi să execute lucră-ri de distrugere în diferite medii (lemn, me tal, beton).

Spiritul de echipă, coeziunea, încrederea în camara-zi sunt cele care fac diferenţa şi conferă o notă apartepro fesionalismului obţinut prin instrucţie; pasiuneapen tru ceea ce faci, dă ruirea şi perseverenţa, pregătireaper manentă pe timpul ta berelor de instrucţie (la munte,vara şi iarna sau cele la apă), taberelor mobile în zonedi ferite de mediu, a exerciţiilor şi aplicaţiilor militarecu sau fără paraşutare exe cu tate anual, asigură succesulmi siunii grupului de cercetare în adâncime.

Daniela ŢĂRUŞI

Curierul ARMATEINr. 10 (449) din 31 mai 2017Pagina 4 PUNCTE DE VEDERE

Puterea exemplului îşi spune cuvântulPuterea exemplului îşi spune cuvântul

C M Y K

Interviu cu colonelul Laurenţiu Florin SMARANDACHE, comandant al Batalionului 313 Cercetare „Burebista”

Formare profesională Institutul militar de artilerie şi geodezie „Ioan Vodă”-

Si biu, 1995;Curs de brevetare parașutist militar 1994;Curs de supravieţuire, 1996;Curs de atestare pe paraşuta tip „Aripă” (PSD-2M),

1998;Curs misiuni SAR - căutare salvare, 1999;Curs specializare operaţii speciale, 1999;Curs avansat, 2000;

Curs de limba engleză, 2002;Curs pregătire de bază a controlorilor

ae ri e ni din poziţii înaintate (F.A.C.), 2002;Curs intensiv brevetare scafandru,

2003;Curs intensiv de limba engleză, 2003;Curs Brigade Staff Officers Course

(ofiţer de stat major tip brigadă), 2004;Colegiu de comandă și stat major/

Lea ventorth/ SUA, 2007-2008;Cursul multinaţional „Crisses Manage-

ment”, 2009/ Germania;Curs postuniversitar de specializare în

con ducerea activităţilor din domeniul ope -ra ţii spe ciale şi apărare împotriva teroris-mului, 2012;

Curs atestare instructor parașutiști - pepa ra șuta tip „Aripă” 2016.

Funcţii îndeplinite1995-1998 - Comandant pluton lan sa re/

Compania asalt/ Batalionul 498 MisiuniSpe cia le;

1998-2000 - Comandant grup operațiu-ni spe ciale/ B. 498 Misiuni Speciale;

2000-2002 - Comandant grup operați -uni spe ciale / B. 495 Operaţiuni Speciale;

2002-2005 - Comandant companie cer -ce ta re/ B. 495 Operaţiuni Speciale;

2005-2008 - Instructor șef la Centrul deIn stru ire Operații Speciale;

2008-2012 - Ofiţer 4 în Biroul capabili -tăți ope raționale/ Componenta pentru ope -

ra ții spe ciale/ D.Op./ SMG; 2012-2014 - Șef birou operații curente/ COS/ DIM/

SMG;05.02.2014 - Ofiţer 5/ Secţia cercetare la trupe/ DIM/

SMG;01.11.2014 - Ofiţer 5/ DGIA;01.04.2016 - Împuternicit comandant al Batalionului

313 Cercetare în Adâncime „Burebista”;01.04.2017 - Comandant al Batalionului 313 Cer ce ta -

re în Adâncime „Burebista”.

C M Y K

A flat la a patra misiune în teatrul de ope -ra ţii din Afganistan, în toate fiind prinsla Com par ti mentul Operaţii, locotenent-

co lo nelul Că tălin Grădinariu este unul dintre cei maiex pe rimentaţi ofiţeri ai Batalionului 151 Infanterie Pro -tec ţia Forţei „Lupii Negri”.

„Împreună cu cei de acasă formăm într-adevăr ofa milie, care este integrată în marea familie a ArmateiRo mâniei. Vorbim despre o armată puternică doar da -că are familii puternice, care, întotdeauna, s-au dove -dit a fi cel mai bun şi cel mai puternic sprijin al nostru.Au consti tuit spatele care ne-a asigurat confortul psi-hic necesar îndeplinirii misiunii.”

Se cunoaşte faptul că experienţa acumulată în misi-uni externe este foarte im portantă pentru orice militar,in diferent de gradul pur tat pe epoleţi. Şeful Com par ti -men tului Operaţii al Ba talionului 151 Infanterie Pro -tec ţia Forţei „Lupii Ne gri”, locotenent-colonel Că tă linGră dinariu, consideră de asemenea că orice acţi u neîntr-un tea tru de operaţii contează enorm în pre gă ti reapro fesiona lă a unui militar.

Prima dată a fost în Afganistan în anul 2003. Ofi ţe -rul ne spune că, atunci, era o ţară care tocmai ieşise din -tr-un conflict şi se pregătea pentru un altul. Sălbăticialo curilor şi, mai ales, ineditul misiunilor Batalionului151 Infanterie au făcut ca acea misiune să fie una plinăde provocări, date de un teren şi de o cultură pe care nu

le cunoştea, dar şi de oameni cu care se întâlnea pentrupri ma dată. „Ceea ce este mai important pentru noi, ceidin batalion, şi pentru mine în special, ca şef al Opera -ţii lor, este că am parcurs aceste etape gradual, de la unAf ganistan aflat la început în lupta împotriva insurgen -ţei, la un Afganistan matur, aş putea spune, în ceea cepr i veşte dezvoltarea sa viitoare şi preluarea frâielordes tinului” - a declarat locotenent-colonelul Grădina -riu.

Referitor la unitatea în care este încadrat şi la modulîn care au evoluat lucrurile de-a lungul timpului, putemspu ne că aceeaşi ma turizare s-a produs într-o linie pa -ra le lă şi pentru militarii care s- au adaptat la tot ceea ceîn seamnă condiţii vitrege şi pro ce -duri ale insurgenţilor pe care le fo -lo sesc împotriva forţelor Co a li ţiei.Mi l itarii moldoveni au exe cu tatde-a lungul timpului o serie de mi -siuni sub egida Enduring Free-dom, ISAF, iar acum ResoluteSupport.

În prima misiune, batalionul aavut ca sarcini principale paza Ae -ro portului Kandahar şi misiuni înzo na apropiată. Au urmat cele subegi da ISAF-ului, unde au avut oarie de operaţii delimitată şi as i gu -ra rea libertăţii de mişcare pe au to -stra da A1.

Acum, misiunea lor principalăeste aceea de a sprijini forţele dese curitate afgane, pentru a-i ajutaîn rezolvarea nevoile lor de se cu ri -ta te. Rolul „Lupilor Negri” numai este acela de a fi în prim-plan,ci tocmai de a fi umăr la umăr cu

mi litarii afgani şi for ţe -le de securitate afgane,pen tru a asigura ceea cese numeşte un echilibrude securitate în aceastăzo nă a Afganistanului.

„Dacă în prima mi -siu ne, se poate spunecă abia descopereamtot ceea ce înseamnă a -ria de operaţii şi neada p tam rapid la pro -vo cările şi, mai alestac ticile, tehnicile şipro cedurile insurgen ţi -lor, odată cu misiuneaISAF şi continuând cuResolute Support, ampu tut remarca o schim -ba re şi o adaptabilitateime diată la tot ceea ceîn seamnă nivelul şievo luţia situaţiei de se -cu ritate din Afganistan- a afirmat ofiţerul. Ori -ce misiune are specificul şi provocările ei. În acelaşitimp, ne bazăm pe experienţa acumulată şi, mai ales,pe modul de folosire a acesteia. Degeaba mergi în trei,

pa tru, cinci misiuni,da că nu în ţelegi Af -ga nistanul şi dacă nuve zi cum aceas tă zo -nă creşte de la o pe ri -oa dă la al ta, astfel în - cât să poa tă de ve niun stat ca re să îşi asi -gu re prin forţe pro-prii in d e pendenţa”.

Un alt lucru care l-a impresionat pe lo -co tenent-colonelulGră dinariu a fost evo -lu ţia structurii de se -

cu ritate a Afga nis - tanului, dar şi a totceea ce presupunea cest sistem. Dacăîn anul 2003, a -ceastă ţară avea ostructură fragilă,plă pândă, abia la început, în 2017, se poate spune că eaare nişte paliere de securitate foarte bine puse la punct,cu nişte oameni care au învăţat foarte rapid, determi-naţi. Astfel, în acest an, se poate vorbi despre adevăraţipar teneri de securitate în zona de operaţii.

„Deşi am lucrat numai în Compartimentul Opera -

ţii, în Afganistan, m-au impresionat copiii şi spun acestlu cru deoarece, ca în orice altă ţară, aceştia reprezin-tă vii torul. Copiii, care, în 2003, aveau o anumită vârs -tă, acum i-am găsit oameni maturi. Am văzut tinericare sunt încadraţi în forţele de securitate afgane saucare predau în şcolile din satele afgane, lucru care nuse în tâm pla acum 14 ani”.

Locotenent-colonelul Grădinariu este ofiţerul carepro pune misiunile ce vor fi executate de subunităţi. Elconsideră că secretul reuşitei unei activităţi specificetea trului de operaţii constă în spiritul de echipă, în aple -c a rea fără rezerve asupra a tot ceea ce se spune şi, maiales, a ceea ce se doreşte să se transmită subunităţilor.Îşi adu ce aminte de o veche vorbă spusă de un mare co -man dant: „Dacă, sub bisturiul chirurgului, stă viaţaunui singur om, sub peniţa unui ofiţer de stat major,stau vieţile a sute de oameni”. Este de părere că res -pon sa bi litatea pe care o are un ofiţer de stat major şi un

com par t iment de o pe -ra ţii, în general, lapla ni ficarea misiuni -lor, es te maximă, ast -fel în cât coman dan t ulsă poa tă lua cea maibu nă decizie.

Presiunea aceastanu este una negativă,ci una care împingecă tre perfecţionare.Din acest motiv, defie care dată, misiuni lenu se planifică in de -pen dent, ci în ca drulunui proces com plex,des făşurat îm preunăcu pa rte ne rul ameri-can, unde se anali zea -ză toate op ţiunile po -si bile, toa te resurseleavute la dispoziţie,

fiind ales cel mai bun curs de acţiune.„Acest lucru este posibil datorită muncii de echipă.

Es te o activitate atent planificată, care nu se terminăni cio dată. Mereu are o ciclicitate, mereu are un feed-back, mereu are un proces de analiză. Şi... întotdeaunatre buie să fim în măsură să spunem că am luat în consi -

de rare tot ceea ce se poate şi că am propus cursul deac ţiune cel mai favorabil, astfel încât misiunea să sedes făşoare în condiţii ireproşabile” - a declarat loco -te nent-co lo ne lul Grădinariu.

Ofiţerul le spunea colegilor, înainte de plecarea înmi siune, că cel mai greu, pe perioada desfăşurăriiacesteia, nu va fi pentru ei, deoarece sunt obişnuiţi.Până la urmă, aceas ta le este meseria. Cel mai greu vafi pentru familii. Întotdeauna acestea au reprezentatpunc tul iniţial de la care un militar, un soldat, a plecatîntr-o misiune. Niciodată un militar nu-şi va putea în -de plini o misiune în cele mai bune condiţii, dacă nuare sprijinul familiei.

„Membrii familiei, apropiaţii sunt în fiecare zială turi de noi, în gândurile noastre, în mesajele noas-tre şi întotdeauna vor rămâne aceleaşi repere la carene raportăm în tot ceea ce facem. Cu ei în cepem şiter minăm o misiune! Am convingerea că fa miliile<Lu pilor Negri> sunt puternice şi afirm cu convin-gere acest lucru, pentru că au fost călite în timp. Ştiusă ne susţină şi să ne încurajeze, ştiu să ne fie aproa -pe, deşi sunt la mii de kilometri depărtare.”

Locotenent-colonel Daniel BURLACU

REPERE ÎN COTIDIANCurierul ARMATEINr. 10 (449) din 31 mai 2017 Pagina 5

Afganistan„„Lupii Negri”Lupii Negri” , la jumătatea misiunii, la jumătatea misiunii

Faptele aviatorilor români în anii războiului de re -în tregire, patriotismul lor impresionant au fost plă ti -te, adesea, cu multe jertfe. Între acestea se numără şicea a tânărului Constantin Obretcovici - plutonier-ma jor pilot. A fost un exemplu pilduitor de eroismpen tru camarazii săi dinCor pul de Aviaţie român.

S-a născut într-o fami-lie modestă, la 5 noiembrie1889, în Bucureşti. Dupăab solvirea gimnaziului, aur mat o şcoală de meserii.La 1 noiembrie 1910, aîm brăcat uniforma milita -ră, fiind repartizat la Regi-mentul 2 artilerie. La 16mai 1911, a fost avansat lagra dul de brigadier, iar la21 iunie, prin Ordinul deZi nr. 434/1911, a fost nu -mit brigadier ochitor.

Continuă să se instru -ias că cu multă perseve ren -ţă, urmând ca la 10 mai1912 să fie avansat la gra -dul de sergent. A făcutcam pania din Bulgaria lapar tea activă a Regimentu-lui 2 artilerie, Bateria a 4-a, în perioada 22 iunie - 2 au gust 1913.

Prin Ordinul de Zi nr. 1319/1914, a fost avansat lagra dul de sergent instructor, fiind reangajat în armată.La 1 octombrie 1914, a fost avansat din nou la gradulde plutonier.

Foaia calificativă din perioada 1 noiembrie 1913 -31 octombrie 1914, cuprinde următoarele notări aleco lonelului Georgescu, comandantul Regimentului 2ar tilerie: „Sănătos, rezistent, se prezintă bine. În pri -mul an de reangajare ca sergent instructor, a luatpar te activă la toate serviciile în baterie, atât în in -struc ţie, dovedind că aplică şi cunoaşte bine regula-mentele armatei. Bun instructor, fiind însărcinat cuin struirea recruţilor şi practica ochirii. A avut rezul -tat e bune. Muncitor, foarte disciplinat, are cunoştinţebu ne şi cunoaşte regulamentele armatei.”

A urmat Şcoala de pilotaj de la Băneasa, obţinândla 10 decembrie 1915 brevetul de pilot nr.72. Conti -nuă să se perfecţioneze în tehnica pilotajului pe avio -nul Bristol-Coandă.

Însărcinat cu disciplina trupei la DetaşamentulŞco lii de aviaţie, şi-a îndeplinit foarte bine acest ser - vi ciu fiind disciplinat şi bun militar. Ţinută irepro şa -bi lă, prea bun cu camarazii săi. Aratând multă dra -gos te pentru arma aviaţiei, a fost admis la Şcoala deaviaţie, unde a dat probe de curaj şi multă prudenţă,pro miţând a deveni un bun pilot.

În Raportul nr. 828 din 3/16 mai 1916 al coman -dan tului Corpului de Aviaţie către Inspectoratul Ge -ne ral al Geniului şi Aeronauticii, prin care se cereaavan sarea în grad a plutonierului aviator ConstantinObret covici, se arătau şi motivele: „Pilot desăvârşit,

a executat diferite raiduri, are o conduită exemplarăşi este extrem de conştiincios în serviciu. PlutonierulCon stantin Obretcovici merită promovarea la gradulde plutonier major, care este un act de dreptate. Pi -lo tează bine avionul Bristol-Coandă, dar şi aparatul

Blé riot cu motor de 80 CP şia făcut campania în Bulga -ria.“

La 5/18 mai 1916, Minis -te rul de Război a aprobat Or -dinea de bătaie a Corpului deA viaţie. Ca urmare, pluto nie -rul-major Con stantin Obret -co vici a fost numit ca pilot defront în escadrila de legăturăa Ma relui Cartier General,apoi a fost avansat devenindajuto rul comandantului deesca dri lă.

Pregătirea aviaţiei pentruo viitoare campanie a cuprinsşi identificarea şi amenajareaunui număr important de ae -ro dromuri şi terenuri de zborpe tot cuprinsul ţării. Pluto -nierul-major pilot ConstantinObret covici a survolat maiales sudul ţării şi a identificato serie de locaţii la Târgu Jiu,

Ca racal, Segarcea şi Râureni - Râmnicu Vâlcea.Aces te terenuri de zbor vor fi folosite de aviatoriinoş tri în prima parte a campaniei din anul 1916.

La decretarea mobilizării, plutonierul-major avia-tor Constantin Obretcovici a fost numit ca pilot laGru pul 3 escadrile Bucureşti, având misiunea să exe -cu te recunoaşteri pe frontul de sud. A luptat în es ca -dri la „Budeşti”, apoi a fost transferat în Escadrila„Mir cea Vodă”, cu aerodromul la Ciulniţa.

Necesităţile frontului au determinat transferarealui Constantin Obretcovici la Escadrila „Bréguet”(Gru pul 2 escadrile Floreşti), comandată de locote -nen t ul aviator ing. Radu Irimescu.

A îndeplinit misiuni de recunoaştere numai pânăîn ziua de 26/ 9 octombrie 1916, când a fost din noutrans ferat la Escadrila „Mircea Vodă”.

Plecat în ziua de 11/24 octombrie 1916 într-o re -cu noaştere pe Dunăre împreună cu sublocotenentulob servator Horia Chiriac, a fost doborât de tirul arti -le riei A.A., ce era instalată pe vasul „Brâncoveanu”.A fost citat prin Înaltul Ordin de Zi nr.19 pe armataro mână, semnat de Regele Ferdinand I al României.Do cumentul sublinia: „Plutonierul major Obretco -vici Constantin în ziua de 11 (24) octombrie 1916, încursul unei recunoaşteri aeriene deasupra liniilorina mice pe frontul dobrogean, a dat probe de un cu -raj rar şi de o conştiinciozitate deosebită în execu ta -rea ordinelor primite.”

Sursa: Dr. Valeriu Avram, Zburătorii României,Co lecţia „Cultul Eroilor”, Oficiul Naţional pentru

Cul tul Eroilor, Editura Alpha MDN SA, 2007

UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 10 (449) din 31 mai 2017Pagina 6

Plutonierul-major pilot Constantin ObretcoviciPlutonierul-major pilot Constantin ObretcoviciCarteCarteOmul recent, Horia Roman Pa -

ta pieviciOmul recent este o meditaţie des -

pre lumea de azi a unui modern nesa -tis făcut de propria sa modernitate. Esteo critică a modernităţii care nu se mul -ţu meşte nici cu proclamaţiile suficien -te ale postmodernităţii, nici cu re gre te -le tradiţionalismului - o interogaţieasu pra modernităţii suscitată de pre -sim ţirea dureroasă că ori de câte ori ţise deschide în faţă un drum, altele ţi seîn chid în spate ori în laterală. Omul re -cent încearcă să sugereze că, prin ceeace-i lipseşte, modernitatea oferă ceea ce o poate încă salva. Cu ocon diţie însă: dacă vom avea inteligenţa să putem regasi în ne -ghio bia trufaşă a timpului pe care îl trăim-întreg, viu, bun şi fru-mos - creştinismul tuturor începuturilor.

Să fim moderni, dar Nihil sine Deo!Editura Cartea Românească

ConcertConcertAndrea Bocelli - 22 iunie, ora: 20:00, Piața Constituției,

Bu cureştiConcertul lui Andrea Bocelli va cuprinte, atât repertoriul său

de operă, cât şi interpretări unice a ce -lor mai îndrăgite hituri ale sale. Primapar te a concertului va cuprinde arii deope ră cunoscute, în lumina vocii uni -ce a lui Andrea Bocelli. În cea de-ado ua parte, tenorul va prezenta pu bli -cu lui român cântece noi de pe ul ti me -le albume ale sale: „Cinema” şi „Ro -man za - A 20-a Ediţie Aniversară”.

Gheorghe Zamfir se alătură celor-lalți artiști consacrați care vor cântaîm preună cu tenorul Andrea Bocelli:An drea Griminelli, Ilaria Della Bidia,Elisa Balbo și Elizabeth Sobart. Spec -ta colele lui Andrea Bocelli vor fi în so -

ţi te de decoruri şi aranjamente speciale îmbinate perfect pentru aadu ce publicului o experienţă unică în viaţă care combină simpli -ta tea şi eleganţa muzicii clasice cu forţa captivantă a tehnologieimo derne.

www.infomusic.ro

FilmFilmGhost in the ShellÎntr-o Japonie în care mulţi oameni au creiere cibernetice,

ceea ce îi expune atacurilor unor hack-eri, o unitate de elită, nu mi tă Section 9,condusă de Major, va ajunge să lupteîm potriva acestora. Devotată lichidăriice lor mai pe ri cu loși criminali și ex tre -miști, Section 9 se ve de confruntatăacum cu un ina mi c al cărui singur scope să distrugă de fi ni tiv pro gresele făcutede Hanka ro bo tics în cybertehnologie.Un detaliu din bio grafia eroinei şi ca -rac teristicile sa le fi zice discută desprero lul major al teh no logiei în vieţilenoastre, dar şi despre un viitor sumbru.

www.cinemagia.ro

REPERE CULTURALELec þ ia de i s to r i e

Cuvân t de învã þã tu rã c re º t i nã

Moşi i de varăMoşi i de vară„Când faci prânz sau cină, nu chema pe prietenii tăi,

nici pe fraţii tăi, nici pe rudele tale, nici vecinii bogaţi, canu cumva să te cheme şi ei, la rândul lor, pe tine şi să-ţifie ca răsplată. Ci, când faci un ospăţ, cheamă pe săraci,pe neputincioşi, pe şchiopi, pe orbi şi fericit vei fi că nupot să-ţi răsplătească. Fiindcă ţi se va răsplăti la înviereadre pţilor.” (lUCA 14,12-14).

Religia creştină este prin excelenţă religia iubirii.Dum nezeu Însuşi este iubire, iar cei care nu se iubesc nupot să-L cunoască. De aceea, orice formă de manifestarea iubirii este, în fond, nu numai o îndeplinire a poruncii pecare Dumnezeu ne-a dat-o, ci şi o continuă cunoaştere amarii Sale milostiviri. Iubindu-i pe semenii noştri, Îl iu -bim pe Dumnezeu, aşa cum , dacă-L iubim cu adevărat peDum nezeu, inevitabil îi iubim pe semenii noştri. Iubireafaţă de semeni nu se manifestă numai în timpul vieţii pă -mân teşti, ci trece dincolo de moartea fizică. Rugăciunilepe care le facem pentru ei după ce au trecut la cele veşnicene ajută să fim în comuniune. Întâlnirea cu ei este şi întâl-nirea cu Hristos Domnul, Cel care a biruit moartea prinRăs tignirea şi Învierea Sa.

Ziua sâmbetei este ziua de pomenire a celor trecuţi înveş nicie, ocupând un loc aparte în spiritualitatea liturgicăa Bisericii Ortodoxe. Până la venirea Mântuitorului IisusHris tos, sâmbăta era ultima zi a săptămânii, aducândamin te de finalul creaţiei lumii. Însă, odată cu Jertfa şi În -vi erea Sa din morţi, Mântuitorul a arătat că lumea creatănu reprezintă totul, ci se „împlineşte” în veşnicie, dumini-ca.

În cursul anului bisericesc există trei sâmbete în carecei adormiţi sunt comemoraţi solemn. Prima dintre eleeste Sâmbăta Moşilor de iarnă, care precedă Duminica În -fri coşătoarei Judecăţi sau a lăsatului de sec de carne, când„dum nezeieştii părinţi au hotărât pomenirea tuturor celordin veac adormiţi, întru dreapta credinţă, în nădejdea în -vi erii veşnice”. Această comemorare a fost rânduită acum,pentru că în ziua următoare este prăznuită cea de-a douave nire a domnului, când va judeca lumea. Rugăciuneapentru cei adormiţi devine astfel o imagine a marii adu -nări eshatologice care va preceda judecata, la care sperămsă dobândim cu toţii răspuns bun.

A doua zi de pomenire ge nerală a morţilor este Sâm-băta moşilor de vară, care pre cede Duminica PogorâriiSfântului Duh sau a Rusaliilor. Alături de cele două esteprăznuită şi Sâmbăta Mo şi lor de toamnă, în prima sâm-bătă a lunii noiembrie.

În Biserica Ortodoxă Română, toate aceste sâmbetenu mite „ale moşilor”, deoarece prin cuvântul „moş” suntde numiţi înaintaşii dintr-un neam („din moşi-strămoşi”este o expresie care arată vechimea necunoscută a unuilucru). De fiecare dată când se face o pomenire, ea trebuiesă fie cu Sfânta Liturghie şi Parastas. Pomenirea celorador miţi la Sfânta Liturghie este cel mai important lucrupe care îl putem face pentru ei. Fiind pomeniţi la Prosco-midie, scoţându-se o miridă pentru fiecare, apoi la Ecte-nia specială, de dinaintea heruvicului, sufletele lor dobân-desc mare mângâiere.

Este vremea Moşilor de vară (sâmbătă, 4 iunie 2017).

În Biserică nici un lucru nu este lipsit de relevanţă pentruviaţa noastră. Ca urmare, în multe biserici, vedem aşezatecu grijă, alături de colivă, vin şi colaci, câteva ulcele plinecu cireşe proaspete. Păi, da, „este vremea lor”, dar în drăz -nim să credem că rostul lor este, de fapt, cu totul altul. Ul -ce lele sunt făcute din lut şi ne aduc aminte de omul ziditde Dumnezeu („Pământ eşti şi în pământ te vei întoarce”).Lu tul este modelat de olar, imitând parcă gestul creatoru-lui. Dacă nu mă credeţi, daţi unui copil o bucată de lutumed să vedeţi ce poate face cu ea. Cireşele sunt roşii, iarcu loarea lor este culoarea sângelui. Şi, când spunem sân -ge, ne gândim în primul rând la jertfă. A Mântuitorului,dar şi a mucenicilor.

Slujbele morţilor sunt pline de cântări adresate sfin ţi -lor mucenici pentru că, de fapt, orice moarte creştineascăar trebui să fie una mucenicească, adică să poarte în ea,într-un fel sau altul, semnele jertfelniciei pentru Hristos.Lutul ars înfrumuseţat, plin cu cireşe proaspete şi roşii, cese găseşte în biserici, ne aduce aminte de sfinţii mucenici.Că prin această pârgă a firii înconjurătoare lăudăm, defapt, pârga firii omeneşti, care sunt mucenicii.

În privinţa tuturor celorlalte lucruri pe care ne ostenimsă le împlinim la această pomenire, ar trebui să nu uitămcu vintele Mântuitorului în legătură cu milostenia şi masade pomenire făcute pentru cei adormiţi, aşa cum am ară-tat la începutul celor spuse până aici. Prin primirea nemu-ritoarelor Daruri, îi ajutăm pe cei plecaţi dintre noi să pri-meas că nemurirea, în Împărăţia cerurilor.

Colonel (rtr.) Ştefan MITINCU

Dacă judeci oamenii, nu ai timp să îi iubeşti.A iubi înseamnă a suferi şi cum mulţi fug de

suferinţă, puţini ştiu să iubească.Să vezi departe este un lucru, să mergi acolo

este altceva.Preţuieşte momentele înainte ca acestea să

devină amintiri.Viaţa este frumoasă, dacă îi dai voie să fie.Fiecare dintre noi luminează o cameră. Unii

când intră, alţii când ies.Nu există oameni mari, şi oameni mici, ci

numai oameni care se străduiesc să îşi facădatoria.

Ca să înţelegi că eşti prost trebuie totuşi să-şi meargă mintea.

Banul e mare la putere; el deschide toateuşile şi strică toate legile.

Fă ceva minunat! Oamenii ar putea imitagestul tău.

Fii devotat lucrurilor mărunte, căci în ele stăputerea ta.

Col. (rtr.) Ştefan MITINCU

- Şi zici că ai prinsun crap de peste 11 ki -lo grame, fără exage ra -re?

- Fără.- Şi cu exagerare?- Nu ştiu, că nu l-am cântărit...

☺- Azi dimineaţă, când m-am dus la

sala de fitness, am observat că au adusun aparat nou.

L-am folosit vreo oră, după care mis-a făcut rău.

E tare oricum. Are chips-uri, su -curi, batoane de ciocolată, tot ce vrei...

☺- Ai slăbit grozav! Ai o dietă no -

uă?...- Da. Legume - cartofi, morcovi,

sfe clă...- Le fierbi sau le prăjeşti?- Le sap !!!

☺Pe un şantier, vine o comisie în ins -

pec ţie. Şeful de şantier le spune lucră-torilor:

- Orice s-ar întâmpla, reacţionaţi în

aşa fel de parcă aşa trebuia să fie.Vine comisia, priveşte. Deodată, cade un perete. Un lucră-

tor, bucuros, se uită la ceas:- Zece şi treizeci. Exact după gra -

fic!☺

Soţia vine acasă şi-i zice soţului:- Am o veste bună şi una rea, pe

care s-o zic?- Zi-o pe`aia bună, zice soţul.- Merg airbagurile!!

☺Mi s-a stricat receiverul care-mi

dă dea internet și televiziune. Am sunat la call center. Mi-a zis o

doamnă că se poate rezolva, dar pesteo lună. Asta-mi place mie la secolulăsta al vitezei: avem de așteptat la felde mult ca înain te, dar aflăm asta multmai rapid!

☺Se pare că şi în România au fost ur -

mări importante ale atacului informa -tic din ultimile zile. După ce UzinaDa cia şi-a trimis angajaţii acasă, unpa tron din judeţul Vaslui a căzut în de -

pre sie din cauza virusului WannaCry.Şi asta pentru că virusul i-a şters ca ie -tul cu datorii ale localnicilor.

☺- Un oltean se duce-n vizită la un

pri e ten din Moldova. Ies ei la o bere şistând la masă văd doi muncitori: unulsă pa un şanţ cam de 40 cm lăţime şi 60cm adâncime; la câţiva metri în spa te -le lui, celălalt astupa groapa... Oltea -nul nu se poate abţine şi-i întreabă pecei doi care-i treaba. Unul din ei răs -pun de:

- Dom'le, în mod normal, echipanoas tră e formată din 3 oameni: unulsa pă groapa, altul pune cablul, iar celde-al treilea o astupă, numai că ăla depu nea cablu' este în concediu.

☺O secretară blondă intră în biroul

şe fului:- Şefule, tocmai cineva ţi-a furat

ma şina!- Sună imediat la poliţie! Ai reuşit

să-i vezi pe infractori?- Nu, eu scriam numărul maşinii ...

www.bancuri.ro

A fost creat primul semiconductorbiodegradabil și flexibil

Electronicele au devenit din ce în ce mai puterniceși mai sofisticate, dar încă avem probleme cu recicla -rea acestora atunci când le scoatem din uz. Se esti mea -ză că aproximativ 50 de milioane de tone de deșeurielec tronice vor ajunge la gropile de gunoi doar în2017, aceasta fiind o creștere de 20% față de cantitateadin 2016.

Având în vedere aceste cifre, Zhenan Bao și echipaei de cercetători de la Stanford au demarat procesul decrea re a unui semiconductor care se poate biodegradaatunci când nu mai este necesar.

Cheia acestui nou semiconductor este un polimercare se degradează în molecule organice care nu suntno cive. Acesta nu se descompune în timpul folosirii, cidoar în prezența unui acid slab, cum ar fi oțetul. În rest,aces ta este o fâșie flexibilă care se poate îndoi și în tin -de pentru a acoperi diverse structuri. Asta a necesitat șifo losirea unor alte componente specializate, pentru că

în treaga structură trebuia să fie flexibilă.Polimerul biodegradabil a reprezentat cea mai mare

pro vocare a proiectului; din punct de vedere chimic nueste ușor să creezi un polimer care este conductor șicare se poate descompune fără probleme. Alte materi-ale erau flexibile, dar nu biodegradabile. Soluția a fostsă fie folosite legături speciale dintre subunități po li -me rice, cunoscute ca legături iminice reversibile. Apli-carea acidului slab face ca legăturile să se rupă și sădu că la descompunerea polimerului. De asemenea, aufost folosite componente experimentale pentru creareaaces tui semiconductor. De obicei, componentele elec-trice folosesc aur, dar, de data aceasta, s-a folosit fierul,care este mult mai prietenos cu mediul. Substratul estecom pus din celuloză, adăugând la factorul de bio de -gra dare a structurii, scrie extremetech.com.

Echipa consideră că designul ar putea înlocui plăci -le rigide folosite în dispozitive purtabile și nu numai.Bao crede că pot fi creați, spre exemplu, plasturi fle xi -bili care să fie folosiți pentru câteva zile, apoi trimiși lagu noi. Va mai dura, însă, până să avem parte de un ase -me nea semiconductor cu aplicații practice.

Lentile create din nanomaterialeClasicele lentile de sticlă pe care le întâlnim la

oche lari, la obiective foto și chiar la camerele dinsmart phone-uri ar putea fi înlocuite de un materialmult mai bun. Cercetătorii au reușit să creeze lentiledin nanomateriale, ce ar putea să înlocuiască lentileleclasice, din sticlă. Invenția nu este una nouă, doar călentilele din tre cut erau capabile să lucreze cu o singurăculoare. Astfel, dacă ai fi avut un smartphone cu ocameră foto do tată cu lentile din nanomateriale, ai fiputut să surprinzi imagini monocorm. Aceeași echipăde la School of Engineeering and Applied Sciences, dela Harvard, a reușit să creeze un nou material ce estecompatibil cu mai multe culori, astfel că se există unpotențial mult mai mare pentru aplicații în domeniilespectroscopiei, ima gisticii și nu numai, scrie engad-get.com. Aceste lentile sunt create din „nano-stâlpi”,care sunt mai subțiri decât un fir de păr și care suntreali zați din dioxid de titaniu. Dacă acești nano-stâlpisunt aran jați în anu -mite mo duri, vor re -fracta lu mina cătreun punct comun, așacum se întâmplă înca zul unei lentile.Spre deosebire desis temele din sticlă,acestea sunt extremde subțiri. Astfel, peviitor există po -sibilitatea creării unor camere foto, smartphone-uri șiochelari mult mai sub țiri, între altele.

Echipa de la Harvard a lucrat la formele și modurilede aranjare ale acestor nano-stâlpi, astfel că au putut săeli mine aberațiile cromatice, pentru reducerea acestorafiind nevoie, de obicei, de lentile din sticlă considerabilmai groasă. Rezultatul este un material ultra-subțirecare nu are defecte optice și care are potențialul de a fifabricat mai ieftin decât o lentilă din sticlă.

Un astfel de material va mai trebui îmbunătățitpână ce va putea lucra cu întregul spectru al culorilor,cu prins între lungimile de undă de 390 și 700 de na no -me tri, astfel încât să poată fi folosit pentru dispozitivede zi cu zi.

www.descopera.ro

MOZAICCurierul ARMATEINr. 10 (449) din 31 mai 2017 Pagina 7

Samsung Galaxy J5 şi J7 Seria de smartphone-uri Galaxy J

de la Samsung are din ce în ce maimult succes, în special datorită rapor-

tului performanţă-preţ. Modelele dinga ma J se găsesc la preţuri foarte atră -gă toare. Samsung va încerca să adau -ge pe variantele noi mai multe funcţii„premium”, care se regăseau până înpre zent pe modelele mai scumpe. Noide talii neoficiale despre modelele Ga -la xy J5 şi Galaxy J7 sugerează că vorbe neficia de construcţie premium,hard ware mai puternic şi baterii de d i -men siuni mari, alături de camere fotoper formante.

Modelul Galaxy J5 va avea unspate metalic, un display Samoled de5,2” cu rezoluţie HD (1280 x 720 pi -xeli), camere foto de 13 megapixeli(cu obiectiv f/1.7 pe spate şi cu f/1.9 şiblitz pe partea din faţă), procesor octa-co re la 1,6 GHz (modelul precedentbeneficia de un quad-core la 1,2GHz), 2 GB memorie RAM, 16 GBspa ţiu de stocare şi un acumulator de3.000 mAh.

Varianta superioară, Galaxy J7, vaţinti spre specificaţii hardware demnede categoria mid-range premium.Aces ta păstrează construcţia metalicăa „fratelui” mai mic, însă beneficiazăde un display de 5,5” cu rezoluţie Full

HD (1920 x 1080 pixeli), chipset octa-co re la 1,6 GHz, 3 GB memorie RAM,16 GB spaţiu de stocare, acumulatorde 3.600 mAh şi aceleaşi camere fotoper formante precum J5.

Ambele modele vor beneficia demo dem LTE Cat. 6 cu capabilităţiVoLTE şi VoWiFi, senzor de amprentăin tegrat în butonul Home şi AndroidNougat pre-instalat. Preţurile neofi-ciale pentru aceste modele sunt de 279euro pentru Galaxy J5 şi 339 euro pen-tru Galaxy J7.

Un nou smartphone de la HTC

Dezvoltat sub numele de cod„Ocean”, următorul smartphone high-end de la HTC pare să includă o nouămo dalitate inedită de a interacţiona cuin terfaţa Android şi aplicaţiile instala -te, folosind o reţea de senzori dispuşipe lateralul carcasei.

Potrivit informaţiilor rămase deo-camdată la rang de zvon, HTC U fo lo -seş te senzori de presiune pentru a in -ter preta poziţia degetelor pe rama la te -ra lă şi forţa cu care strângem în palmecar casa telefonului, asociind anumite

ges turi cu aplicarea unor comenzi.Noua funcţie ar urma să poarte nu me -le Sense Touch.

Cât despre hardware-ul oferit, listaneo ficială cu specificaţii descrie noul

HTC U drept un smartphone cu ecranQHD de 5.5”, motorizat de chipsetulSnap dragon 835 şi ajutat cu 4GB sau6GB memorie RAM (în funcţie deversiune). Opţiunile pentru spaţiu destoc are ar urma să includă 64GB şi128 GB memorie internă.

LG X Power 2LG X Power 2 are ca „superpu te -

re” acumulatorul de 4500 mAh, capa-bil să ofere autonomie peste medie în

co mpania unui procesor octa-core la1.5 GHz. Încadrat la gama mid-range,X Power 2 pune la dispoziţie un ecranHD de 5.5” şi este motorizat de chip -se tul MediaTek MT6750, ajutat cu2GB memorie RAM. Lista dotăriloreste completată cu 16 GB memorie in -ter nă şi slot microSD (până la256GB). Camera foto de 13MP şi ca -me ra frontală de 5MP sunt asistate cucâteva funcţii extra, spre exempluAuto Shot şi Gesture Shot. Prima, ob -ţi ne automat poze când sunt detectatefe ţe în cadru, iar a doua permite de -clan şarea funcţiei de captură folosindges turi. LG X Power 2 este livrat cusis temul Android 7.0, personalizat fo -lo sind o interfaţă personalizată. Opţiu-nile de culoare includ Shiny Gold,Shiny Blue, Shiny Titan şi BlackTitan.

www.go4it.ro

N o u t ã þ i î n l u m e a I T ª t i i n þ 㪠t i i n þ ã

GÂNDURI ÎN TREACÃT...AªEZÃRI

CALE

VOLUM

RUINAT

CIURÃRI

SCLIPITOR

DISTINS

FÃRÃABSENÞE

ROCÃ CUMETALE

ATÂTA-ILA MIJLOC!

TAPISAT

MOLUSCÃMARINÃ

APÃRAIE

LIPITURILAPTELECÂINELUI

PARADIS

PÃRINÞI

ÎNVINEÞITÃ

MIJLOCAªLA FOTBAL

SOÞIA LUIMANOLE

DUMITALE

ÎN FAÞÃ!

A SONDA

BELETRIS-TICÃ

CORDDESCHIS

C M Y K

De cum am aflat că voi executa o misiune de do cu -men tare într-o tabără mobilă de cercetare, dorul de aven -tu ră a început să se impună asupra raţiunii, biruind-o oare-cum! Degebea au încercat colegele să îmi explice că staudoar câteva ore, că se anunţă vreme frumoasă, că, în fond,nu am nevoie decât de camera foto, de reportofon şi,even tual, de 2-3 sandwich-uri… eu îndesam de zor în ruc-sac: 2 perechi şosete - checked!, bidonaş cu apă -checked!, gerber-ul, luat cu bani mulţi din Afganistan, -checked!, un metru de sfoară - checked!, sacul de dormit,cu izoprenul - checked! etc… Inutil să precizez că noap -tea dinaintea misiunii mi-am petrecut-o ţintuind ta va nul.Di mineaţă, fix la ora 04:00, îmi aburcam tot ca ba lâ cul înma şină şi, cu mirosul de cetină umedă în creier, de maramîn trombă spre Rânca, în judeţul Gorj, acolo un de subu ni -tă ţile Batalionului 313 Cercetare „Burebista” în ce puserăde ja instrucţia în cadrul taberei mobile planifica te.

După 6 ore de şofat într-un trafic românesc arhicunos-cut şi încă o jumătate de oră de umblat pe cărărui de mun -te, condus de unul dintre militarii batalionului, am descinsîn campul deja instalat al cercetaşilor. La intrare, am fostaproape să trec peste santi ne la foarte bine camuflată. Într-un adă post, bolborosea de zor un tuci cu mân carea pentruprânz. Însă, ce m-a surprins de la bun început a fost li niş -tea ce dom nea peste tot, o li niş te ca re m-a dus imediat cugân dul la fai mosul motto al cer cetaşilor, Audi, Vidi, Sile!Du pă ce m-am informatpu ţin asu pra situaţiei, amstat de vor bă cu comandan-tul taberei şi co mandantulcom paniei de cer cetare dis -lo cate acolo:

„Suntem din Batalionul313 Cer cetare în Adâncimeşi, în aces te zile, acţionămîntr-o ta bă ră mobilă cu ele-mente de cer cetare în adân -ci me (desi gur!), organizaţipe grupuri, în zo na Rânca -Transalpina - O bâr şia Lo -tru lui - Lacul Vidra. Pen trucă aria de responsabili ta t eeste destul de mare, fiecaregrup în parte are un raionpro priu în care îşi executăac tivita tă ţile specifice. Toa -te datele şi informaţiile cu -

le se sunt compilate într-un studiu de situaţielo cală. Ta be rele de cercetare mobile, în gene -ral, au 2 obiec tive ma jore: pregătirea informa -ti că a me diu lui ope raţional şi creşterea capaci -tă ţii ope ra ţiona le a elementelor de cercetare îndis pozi tiv.” Contează foarte mult ca aceşti oa -meni să fie în măsură să opereze în mediul res -pec tiv, să ştie la ce să se aştepte când ajungaco lo, să ştie să folosească avantajele terenu-lui, astfel încât toate acestea să conducă la suc -ce sul ope ra ţiunii. „Acum ne aflăm într-un sta-diu destul de avansat, pentru că avem gru pu ri -le constitui te de ceva timp şi deja s-au parcursşi depăşit eta pele pregătirii de bază. La mo -men tul de fa ţă, toată lumea ştie cum să îşi facăun adăpost im provizat, să îşi ia măsuri de şter -ge re a ur me lor, de mascare a adăpostului, săin staleze o cap cană, etc. Ne concentrăm acumstrict pe cu legerea de informaţii, dar, printrenoi, mai avem şi ti neri cu care am început un fel de alfa -be tizare. Cer cetarea es te o meserie care se învaţă greu şiîn timp. Ca să ajungi un bun cercetaş, du rea ză undeva lami nimum 3 ani. Este greu, dar toto da tă şi frumos. Din pă -ca te, ne con fruntăm însă cu dificultăţi din punct de vedereal dotării. Echi pamentul învechit nu face fa ţă cerinţelorac tuale. Am ajuns practic să ne achizi ţio năm, din ma ga zi -

ne de profil, cor turi, saci dedor mit, cordeline, ca ra bi ni -e re, etc… Cu toate acestea,ni ve lul de pre gătire al mil i -ta ri lor din aceas tă structurăcom pen sează, cu si gu ranţă,lip sa e chi pa men tu lui per -for mant. Acest lu cru a fostde monstrat în mod e vi dentîn tea trul de ope raţii dinAf ga nis tan, unde pot spunecu mân drie că am par ti cipatcu o par te dintre sub ordo -na ţii mei şi un de am ob ţi -nut re zul tate ex cep ţio na le,fiind re cu noscuţi de cătrecei lalţi parteneri ca unadin tre ce le mai bune struc-turi pre zen te aco lo.”

După ce le-am mulţu-mit ce lor doi pentru infor -

ma ţiile pe care, cu amabilitate, mi le-au îm părtăşit, ample cat îm pre ună cu un militar pentru a in tra în contact cuoa menii din teren, cu cei care se în de let ni ceau deja cu cu -le gerea de in formaţii. Mi-a atras aten ţia, în mod deosebit,unul dintre ei, unul care avea ţinuta mai no uă decât ceilalţişi care se vedea clar că este un nou-ve nit. „Sunt soldat Ca -ra başu şi am terminat Şcoala de Apli ca ţie de la Chitila pe26 de cem brie 2016, în speciali ta tea bu cătar. Odată ajunsla uni ta tea la care am fost repar ti zat, mi-am dat seama cănu e toc mai ceea ce îmi doresc şi, du pă aproximativ 3luni, mi-am manifestat intenţia de a de ve ni paraşutist mi -li tar. Pri ma mea opţiune a fost Ba ta lio nul 313 Cercetare.De când sunt aici, am ajuns să iu besc această specialitate.Co le gii m-au ajutat foarte mult, iar acest fapt mi-a dat maimul tă încredere în propria mea ca pacitate de a asimila noicu noştinţe. Vă mărturisesc că aş tept cu nerăbdare mo men -tul în care mă voi bre veta ca pa raşutist. Acesta este cuade vărat un lucru de ca re poţi să fii mândru. Sunt convinscă nu mulţi ar avea curajul de a fa ce pasul în gol, cu spe -ran ţa că, odată ajunşi la sol, să poa tă să îşi ducă la bunsfâr şit misiunea încredinţată.”

A fost o zi în care am umblat pe cărări nebătute, fărăur me de dus şi întors făcute în zile ploioase. Departe destră zile inundate de oameni ale Capitalei, departe de zgo -m o tele urbane, într-un loc unde lumina soarelui se pierdepes te creastă în câteva minute. A fost o zi de instrucţieprin tre cerce taşi!

Plutonier Cristian ALDESCU

INTERACTIVCurierul ARMATEI

Nr. 10 (449) din 31 mai 2017Pagina 8

O O CulegereCulegere de informaţii ce nu suportă editare de informaţii ce nu suportă editare

DISCURSUL MEDIATIC DESPRE RĂZBOIPrincipalele accepţiuni ale conceptului de discurs

Succesul în comunicare nu depinde doar de competen -ţa lingvistică a interlocutorilor, ci şi de o competenţă ge -ne rală de comunicare, care include:

- o dimensiune referenţială (a domeniului);- o dimensiune situaţională (a normelor interpersonale

şi tipurilor de discurs);- o dimensiune textuală (micro şi macrostructurală –

in fra-conceptele de superstructură, macrostructură şi tiptex tual)

Urmând definiţia etnolingviştilor americani (a lui DellHymes, în primul rând), specialiştii propun următoareade finiţie a competenţei de comunicare: „cunoaşterea(prac t ică, şi nu neapărat explicită) a regulilor psihologi -ce, cul turale şi sociale care guvernează utilizarea vorbiriiîntr-un ca dru social”.

Acest concept a cunoscut diverse derivate interpretati -ve, dintre care menţionăm:

- tendinţa restrângerii la comunicarea orală („face toface interaction”), deşi practica scriptuală actualizeazăme canisme şi strategii discursive strict contextualizate (lafel ca interacţiunea „faţă în faţă”;

- tendinţa considerării competenţei de comunicare caun ton care ţine de o lingvistică a limbii, operând cu un lo -cu tor/ auditor ideal. În realitate, orice vorbitor se caracte -ri zează printr-o anume combinare de abilităţi socio-ling -vis tice, discursive, culturale; altfel spus, competenţa in -clu de zone socializate (comune), dar şi zone strict indivi -dua lizate;

- tendinţa de a separa competenţa lingvistică de com -pe tenţa de comunicare, cea din urmă adăugându-se cumvaca un element suplimentar celei dintâi. Ori, cele douăcom petenţe sunt interdependente. Mai exact, competenţade comunicare este rezultatul interacţiunii competenţelorling vistică, socio-culturală, enciclopedică şi generică.

Competenţa lingvistică explică posibilitatea vorbitori -lor unei limbi naturale de a construi, a recunoaşte şi a în -ţe lege frazele corecte ale acelei limbi, de a interpreta fra -ze le ambigue, de a produce fraze inedite. Este vorba de oin teriorizare a gramaticii (explicit sau implicit învăţate),ca re va permite subiectului să emită o judecată de grama -ti calitate (corectitudine) şi acceptabilitate (semantică)asu pra mesajelor transmise.

În interacţiunea comunicativă reală, competenţa socio-cul turală (raportul de forţă, de statut) a interlocutorilorjoa că, de asemenea, un rol deosebit de important.

Comunicarea comportă, după cum au stabilit an tro po -lo gii, Şcolii de la Palo Alto, un conţinut şi o relaţie. Dacă,într-un bar, un bărbat întreabă o femeie: „Cât e ceasul?”,con ţinutul este clar o solicitare de informaţie, dar sensulim plicit ar putea fi: „Aş dori să stabilesc o relaţie cu dum -nea voastră”.

Definirea relaţiei subiacente conţinutului, raportul de„pu tere” sunt esenţiale în structura comunicării.

Un mare număr de raporturi sociale (profesor/ elev,pa tron/ subaltern, părinte/ copil) sunt raporturi prestabi li -te, care fixează identitatea socială, rolurile şi stilul de co -mu nicare al protagoniştilor.

Raportul de „putere” poate fi definit prin raportarea latrei axe:

- Axa de simetrie/ asimetrie. În raportul simetric, in -ter locutorii se percep ca egali, îşi trimit mesaje „în oglin -dă” (este cazul prietenilor, colegilor). În raportul asime -tric (ierarhic), poziţiile, atitudinile şi mesajele sunt extremde diferite. Raportul vertical cunoaşte o poziţie înaltă (şef,ex pert, profesor, părinte) şi o poziţie joasă (subaltern, neo-fit, elev, copil); poziţiile rezultă dintr-o situaţie obiectivă:sen timent de inferioritate sau superioritate. Este foarte in -te re sant de urmărit cum o relaţie ierarhică glisează spreuna complementară (raporturile bărbat/ femeie sau pă rin -te/ copil).

- Axa distanţă/ proximitate. Proximitatea caracteri -zea ză relaţiile de intimitate, solidaritate. Distanţa mar -chea ză relaţiile cu necunoscuţii, străinii, oficialităţile.

- Axa convergenţă/ divergenţă între protagonişti.Aceas tă polarizare se poate actualiza la nivelul opiniei(acord/ dezacord), intereselor (cooperare/ competiţie), afi -ni tăţilor (atracţie/ repulsie), sentimentelor (simpatie, dra -gos te/ antipatie, ură).

Fiecare raport poate fi definit prin poziţionarea relaţieipe cele trei axe; astfel, relaţia amicală este, cel mai ade-sea, non-ierarhică, de proximitate şi de convergenţă. Evi-dent, nici o relaţie nu este imuabilă şi nici lipsită de am bi -va len ţă. Astfel, relaţia părinte/ copil, adesea asimetrică,apro piată şi convergentă, evoluează cu vârsta copilului(ado lescentul poate contesta caracterul ierarhic al raportu-lui sau se poate distanţa afectiv de părinţi).

Când identitatea şi raportul de poziţii (status) între in -ter lo cutori sunt clar definite, comunicarea „func ţio nea -

ză”. Când există ambiguităţi, comunicarea devine maicom plicată, generând neînţelegeri şi chiar conflicte. Înacest caz, apare necesitatea negocierii pentru redefinireare la ţiei şi asigurarea circuitului comunicării.

De fapt, avem nevoie de celălalt (interlocutorul, voceade la capătul firului, privirea din faţa noastră). Aceastăpri vire, reală sau imaginară, percepută sau anticipată, esteo oglindă în care ne căutăm (precum Narcis) propria ima -gi ne. „Il suffit qu'autrui me regarde, pour que je sois!”(„Este suficient ca celălalt să mă privească, pentru ca săfiu ceea ce sunt!” - spunea Sartre.)

Identitatea care se creează în comunicarea interperso -na lă nu este un simplu rol, asemănător unei haine pe careo poţi arunca o clipă pe umeri, pentru a o lăsa, apoi la ves-tiar. Identitatea persoanei este profund afectată de gradulde implicare în rol (sau roluri), ca şi de însemnătatea exis -ten ţială a interlocutorului.

În acest sens, comunicarea interpersonală influenţeazăcon stant conştiinţa de sine, după cum identitatea şi pozi -ţii le interlocutorilor influenţează comunicarea.

Locotenent-colonel George NICOARĂ

Realităţi privind războiul mediaticRealităţi privind războiul mediatic