ANUL XII No. 9.

t'S

,`

"Tit esemplarii

Acés'.t..5, fói ese u data spe. septinanä :

DUMINECA.

Abonamentele se 'ncept numal cu Nr..1, 1326 §i 39..

Abonamentele se fact in pasagiult romantN o. 8-11, &A prin districte pe la corespondentii

sét prin posta, cum si la bite birourile po- , '

DUMINECA. 21 MARTI U 1871

tale, tratnitbdt §t pret,ult.

, r

.

- *haul.

A.

PRETITLC ABONAMMTULUI

Pe anti pentru capitala 24 lei nou'lPe jumtate ant 12

Pentru districte pe anti 27

- Pe 6 lune 14

Pentru strAin'etate 37

Proprietor* qi Director*, T. I. STOENESCIJ

ADMINISTRATORE : CONSTANTIN STOENESCII, GIRANTE RESPONSABLE : TONA. MCC. -

t"

v 'ay saturatil :-poesitt de ocasia pentru gura cased.telegrafice : serviiuli de pouncéZ i ne-

. sfer0tü alü GHIMPELULale din iritru : ordinea Ara ordine a Odd din

&Ste ilele de postti 0 de dUlce, pentru .cine póteintinca dulce.

Reminiseintele Iu Simla d'e Tell : poesie de oca-.siune 0 de poruncélti.

'A.ete oificiale. _Raportida unu consiiarií ne a-sceptatit!

,

Proelamatiunea care Wide: Beinfotrarea cadre-' lora electorale 0 de spinare,'Citinta.bieteT tèri

VATI SÄTITliAn

Acuma.airetT de t6te, *

Nu mai uritt" pe Soarlatti!Elú v'a; datú totú ce sé póte

sciturate

Ministere bune,:Pentru vot On a schimbat4;:Aga pe Hoitu pune :

rap seituratil ? '

Cameie resvreititóreNu de-giaba-a disolvatkCu cete hulduitóre

raft saturat0.?1

Pe ministrh d'alta dataLa putere "1-a chiamata,'

faca hotia nArta, :'rati seiturati4 ?

9 .

go.

Ca vinti Turcii, vin Taiarit :VeSte buna nu v'a dat,

incure armasariI.?setturatil ?

Ce? credeatj ca sa,scie ,

Ca lovitura de stattifaca cu dibacia ?

, rap sciturati4 ?

.Nasuri mart sciatj a faceNe pikimínd drumulú ferat,

1.Dértí ca salti platitj v place?

' rrati säturatii ?

; .'C'o pléce pré binePré iubitu-ne Scarlatil!Déru banit 1 va'plati cine?

rap scituratú ?

De jafuri i de 'mpilare,De cate v'a1$ de bate pe spinare

rah stituratft ? .

"

DEPESI TELEGRAFICE ,

(Serviliutti de poruncélet gratuitil aZü GhimpeluT)

Bruxelles, .28 Martin', - Sera §i dirninéta, diva sin6ptea, a avutti loci-) prima intrunire .oficiale a confe-rintei, si care s'a amanatil pe mane, din causä cacurie-rulii lui Olozaga, Ionita Strata, nu'§i priimise instruc-tiunile de.la pacificatorult universului Carpt, inlocuittprin omult cu douè morale, ce face totti pentru parale.

Se asicura c br6§te1e vorti avé din not a mal suferiInca, multt timpt ravagiult Teutonilortt din causa .co-munistilord din Paris.

Paris, 28 Martin. §orecimea-AO ce a mai remasta facutt unt energict protestü catre marele împrtalt Germardlorii, contra comunistilort din Paris, si altelocalitati. ET cer ca imperatult , ca alest al provedinteTs fad, rugi pentru mantuirea sufietelort lort, co suntdeja amerintate de u5. nod, invasiune bropésca.

Florenza, 29 Martift. -Papa a tármist pe 'monsig-norele Frachi la Constantinople, spre a Cere voe de laSultanul pentru turcirea Papei si a suitel see, §i tottul data, -se dea t6te asicurarile care Sultanult el ha-remurile see nu volt fi catu-§i dd putint jenate, fiindtca Papa 41 are pe ale séle.

In acésta cestiune, trebue sa scifi cí lonita Stratanu a lipsitt a'si face demar§ele séle ofici6se ¡litre acestechiuè. puteri.

Constantinopole, 30 _Martin. Turdil sunt grozavilde revoltati pe Romani, §i mai alest pe guvernult) ro-mint), din causa.cl'i intrebuintéza In 190 de joim'erite.Cu t6te astea se asicura, ca, e nu'§i vorii piirási ciubucile§i nerghelelile lortpentru satisfacerea unort ghe§eftari.

Unit mare pilaft se va &Amite de Sultanulii Impéra-tului Germaniel, ea felicitare pentru reu§ita sea provi,'dentiale. , . .

.

BUCURESCI, 20 MARTOI 1870

-Cana. doué orgaiie de publicitate, caTrompeta i Pressa, cele mal seriÓs i matresp&ndite din tóta presa roweled, OM matPUtAflü dinaStice de Wit noi, apara cuatata devotamentu guvernulu actuale, con-tra atacurilorn ce'i aduce' pe fie-care digazetele olositiuneg, not acestia, oil sun-temu decisi a ne Inchina cu respectuSupunere Inaintea ori-carui ministerd, cebine.:voiesce a ne da Maria Sa Principele,si a ne consuma tót viéta nóstra pentruconsolidarea tronuka Mariei &He si radi-carea lui la to, adeverata splendóre, Inchat se intreca chiara unn Ironic de Bra:siova, not, cart ne gasimu In asa Nine sifavorile conditium facia in facia cü mi-nisterulti actuale, 'averau a face Multa matmulti). de &au confratit nostri dinastici

. de la Trompeta i Pressa: -aye= -a areta

EGA

50

Depe0

!...

multe,

:

n'orú.

S'o

imbuibatú,

r

61

01 CENT/p

1°<* .

Ucuresel

,

SUMARIC

-

:

?

:

Yeti

Sâ

'Tr*

sa scitt

§i

M P

,,,

.......

'10

2 GHIMPELE

celorn din o-positiune ea criticile ce facnnuoilora ministrit, reduse la cea mat sim-pla espresiune, n'ati nici ua valóre i caele, in locn d'a cata sa lovésca numal Inministrii, tart dupa Constitutiune sunta sin-

responsabili , nu numai de fapteleborn, devil ânc i d'ale altora ,aceste cri-tice tinda a lovi mai suet, in persóna sa-.era i inviom1illi a Marie Site Principelut.

Acusatiunile ce se faca noulut mini-stern, desbracate de bite frasele i pompo-nimentele cu cari se faca, In fonda se re-duct la aceste done :

ministeruln actuale a aparata ho-fiele lui Srtusberg, in Camera, si ca elaa fosta adusn. la putere prin influenta Con-sulului prusacil.

Vomn respunde la améndou0.Intru Cata privesce prima acusatiune,

amtl vrea sa scima : in ce consta ho-fiele lui Strus-berg, i ce interesít a avutüministrit actuah pentru ca sa le apere?Caci este constatata de Economia politicOstimulantula cela mat puternica aln or-caret intreprinderi este interesuln, si prinurmare nu se putea ca dd. ministril deah sa apere vr'ua hotie d'a lui Strusberg,

&ea, ea va ü esistata, - fara mteresit.HoPe?!.. Apoi deco, omn sta sa 4icemi

ast-feln orí de chte-ori cine-va ne-arn ceredreptulti anti, apot nu scimil Oft! déca

mal gasi ver-unil nebuna pe lumecare sa'si mat puie in cling si 'n manecacu not! -

Bietulti Strus-berg, dupa ce deteostenéla ea sa ne civiliseze, sa ne scótadin loculn intunerecosii 'uncle ne aflamasa ne duca cu aburü prin vuzdukft, ca prenisce fiinte supreme, In loculn luminosa,in loculn de odihn i plinn de verdétaalit lumel de veci, unde nu este durere,nici intristare, ci viéta fara de sfirsitti ,

canda, pentru acésta ostenéla, In locn sane aretaran marinimosi i sa damn lilt:Strus-berg ce este a lui Strus-berg i Dom-nului ce este alit Domnului, not it facemnhop! Apoi nu vedeti cata de nedrepy sun-teti ? Nu vedeti ca ne-danda lui Strus-berg ceia-ce este alit set, voma remandsi fara aburü, fail locula de veal* I

si de odihna, i faro, de acela, unde nueste intristare nici suspina?

Vedeti déra ca hope n'a esistatn , nicicatn negru sub unghie, in cererile luiStrus-berg. Prin urmare, cuma póte fi mi-nistrii actual" acusati ca aparatorii unorühop, canda hope nu esista?

Ceea-ce a esistata, a fosta cererea u-nut omn. ones1i6 gene-rosn, care voiescesa ne faca fericip cu ora-ce prep. , nu-mat i numai pentru hathrula stranepo-tului lui Friderica cola mare. Si lipsittide cea mat stinsa schinteia de patriollsmüva ft acela, care ya .avé curagiuln sa déinlet aseminea cerert altn nume, de catnacela de justa §i generósed

Asia déra credema ca nu ne veti matsili acuma sa v spunemn i interesulUce au avutü dd. ministrit ca sa apere ua,cerere justa gene-rósi, ca aceia care for-méza obiectula primet acusatiuni ce't faceti.

Trecema la a doua acusatiune.Qiceí pe Vote tonurile ca ministeruln

acesta este adusn prin influenta consulu-lui prusacn .! Dérn cum. i canal a a-vutil ocasiune sa se faca acésta influenta

mat cu séma uncle s'a faCuta acésta in-flue* ?

Luati de obiecta sinistrula de la Silt-

tinénu pe care ila regretamn In tóta pu-terea cuvéntului, i deducett d'acolo, prin-tr'unn rationamenta falsa si denaturandtt a-devöruln, tota ceea-ce ye place sa deduceti.

Cunóscett dv. eel' din o-positiune pe a-deveratula motorg alit celora Intimplatela 10 Martie? Weft nu-l'ati cunósce, nuPay ascunde!

Ei bine, tocmat fiinda ca 'ln cunóscett siascundey, noi iltt. vomn da de gola.

Se seie de toy, ca in Bucuresci se aflauna personagin care sub töte domnieles'a bucurata de cea mat complecta des-favóre a Curtei; ca salt resbune pentruacestn index, la Vote resturnarile ate s'aafacuta , ni se spune de istoria si mar-tort" este chiara confratele Chesarie giu-vaergiu, acesta personhgin a oferita tutorndómnelora patula i iatacula sett pregatitepentru acésta cu mare pompa.

Acesta lucru, despre care aducemn mar-turie pe confratele Chesarie, carenici ua data In viéta sa n'a spusti ne-a-deal-14kt i care s'a constatata In WA, for-ma si In Trompeta, va pune In positiunepe 'eel din o-positiune sa ghicésca cine afostn care a vruta sa profite de turburareade la Slatinénu si sa ofere si de asta-datapatuln i iétacula sea virtuósei dómne ac-tuale.

cela personagin, care a Invetata pecopit sa sparga gémurile Slatinénulut, esteunit streinia Unn fapta, faptuitn de unastreina , cerea intervenirea unui streina.De ce déra v mirati ca acésta interve-nire a patronata venirea actualulut mi-nistera, câncla acésta patronare, dupa drep-tula gintilora, era legala?

Una la 'Italia!Si apot la imputarea ca ministeruln ac-

tuale a fostn adusn de streina, se mai o-dune si Vinararula Sirma cu capulg sn co-.prima de tremuricin, i fisionomia d. L'as-c'are Cantaragiu a caruia facia grasa sirosia aréta ca mintea 'i-e totn-dé-unanqtitO,

li-aln caruia corpn bine-hranitti a-

raft ca nici ua data nu s'a imbuibata cudintr'ale statului, a caruia mana lungaaréta ca nici ua data n'a piscata unit bangd'aln visteriei, ci ca a contribuita cu dela sine ca sa faca In timpula Jul Voda-Cuza soselele din Moldova cu ése in locade pietre. Cumn péte déra unn ministern caacesta, cu unn calm ca acesta, sa fie ve-nitn prin influenta

tea, den). in putine cuvinte cuma te-ama lasata fara cuvéntit, cocóna o-posi-t iune.

Nita canda vomn. mai avé ocasiune sarespundema si la alto acusatiuni, sa tre-cemtt la alta ordine de idet.

Fostula Aga alit Mariei Sélle, d. Mi-halcescu, vine prin diarida Románuln, si c'uascrisóre cutezatóre, cutlet a desminti pe d.Cap ala actualilora ministrii, spun ônd ca celeOise de acesta fosta Caimac-amn asuprafaptulut barbara de la Slatinénu si carea facutt pe Turci sa'§i" imple nerghele-lile i sa ne ameninte ca le vern puneiésca,- nu sunta adevrate!

in ce timpani trainat!Nu mat esista aái nici una feln de

respecta , nici pentru betranete , nicipentru ranguri, nici pentru positiune, nicipentru nimica. In alte vremurt una copilndéca ara fi IndraSnita sa dica Wahl sea :mink! ara fi fosta ccirpttit i ara fi atnlitasi cainil 'n Giurgiu, necumn canda mailfosta Prefecta arn fi indrasnitn sa

minp! until fosta actuala Captde minqtrii.

halt nimeni nu mat tine compta pansunde i se 'ntinde lungula nasulut, si fieministru, fie Domnt, fie Calmac-amn, n'areintru nimica sa-i Oica ca mink i catemat .cate!

Si, dupa nunta i caln de ginere. Duod. Mihalcescu si cutezatórea sa des-mintirea d. Cantaragiu, éca i tacutula de MiticaStur-za si Generalula Golescu ca -Ninapunti vîrfu scrisóret d. Mihalcescu, adeve-rinda, par-c'aril fi fostn nisce sub-comi-sari de despartire, ca cele Oise prin aceacutezatóre scrisére sunta cl'ua sigurÓsti esac-titudine.

Auqt. termeni? Nu-le era destula .numal.una euventn, sa fi dig" : esacte! -ci le-antrebuitn dou cuvinte : rigurósci esactitudine,ca cândn. adearulü fara rigóre n'ara fi ade-aratfi!

Den sa n'avema pretensiunea d'a schim-ba not mersuln lumel dupa calea pe carea apucata, i pentru acuma sa ne oprimnaiel!

REMINISCINTE

ITINABARULUI MINI DE TELL,DEFTERIULU PA-ITO-GA-DI-CESCU

La Florii se âmbla cu salcia 'n mAna,Defterin de frunte si Sirma d'a buna,

Cantandu- se psalmuri i imne frumóse,Tropare, condace i sfinte ikóse.

E vechia obiceiula, din lumea pagana,Pastrata cu credinta si'n legea crestina

fórte 'n catare prin Ora la notMai Maltü de a pléva, de chat de ciocoi.

Se 'ntimpla adesea, canda ceata e maregurele bune i gina cu sere,

Se 'ntimpla sa Raft unt buna defterinDestule parale, canda nu e candria.

Canda salcia este destula de 'nflorita,Cu fulgi albi, ca barba'y In rele albita,.

Se 'ntimpla sa ésa castiga de prisosa,OW, =sew, stropi cu folost.

Asia tu no, data, de tit cum-va minte,Mergeal sa cal* falnica, cu step. 'n nainte,

Troparele sfinte i multa cuviéseLa prasnicula i1ei, ca dulce prinése.

Ce viersa plina de farmec !.. ca s'ua leturghieSlujita din strana, dupa psaltichie!..

Ce glasa cu putere, si ce pa-vo-ga,Alesn candil si copula ti-se cletinal..

S'afara d'acésta ce céta alésal..Baeti unula s'unuln, cart avean sa ésa

Din buna tea scóla de carte burdufn!..ce salcióra!! Ce qi de zadufa!!!

Par-ca te vela : tantosit, cu soiésa,Cu-antiriulü verde, cu fata voiósa,

In eapuli cu épca cea cu cozoroca'obrazula too rosin, par-ca era feet,

ca,

-

&aril

:

si

-

-

streinilorn?...

Caimac-amüsi

,

.

.

gull

Ca

,

.

ca

,

i

i

§i.

'In

-.

Insult

-

, .

diet:,

sit-

'

.

,

.

, '

'

Sa-st ',

^

'

-

L-

si

Si

'0

si

Si

Tiutiuca-tiutiuca din casa In casaCa nu cum-va altulti nainte salt ésa!

0 Florii d'ua data, cari-ati rposatg!Defteriulti vostru asta-di s'a schimbatu!

*

Caci (Jag! unde asta-di mai e ca ua-data,Pe candii psaltichia era respectata,

Pe candu prin biserici nu vedeai una chor,Era defterii eras la favors?

Adt lucrulü e altfela, ba chiarg defkficiNu mai Insemnéza de can saracia ;

Ali mire de fóme unti dascala bung,Ba chiara îltt i ride ca pe ung. nebunt!

Cu salcia âmbla dórti paracliserulü,Carui se respunde : a cas' boterulf4!

Si unde ua data cu céta ce-aveaiNici cu dece galbeni nu te multamiai,

d'abia poti strange vr'ua Opte-opt baniCe'i Imparti si p'aia la al galigani.

E cam firesca lucrula : lumea'i adi cioplita,Nu sta d'alde d'astea din vremea 'nvechita.

Meth' d'atuncea, ori i can.' al da,In diva de asta-qi nu-i mai poti avea!

In mana cu salcii unde mai zaritiDe catü d'ai de thta, ce-va rsariti,

Ce nu scig se cante, ci numat slomnescu,TipAnciti ca brotacii (Ands

In diva de asta-di baieti si copiiSe ting de galcevuri si de istorii:

Sparg gémuri pe uliti cu petre 'n banchete'artincii cu bulgari, de svânta. au sete!

Batt' Nemtii la mass, ti scan cu putere,Ba fan ca sa cada si chiara ministere!

E vreme déra asta-di sa fit defterit,Si 'MICA de strana, cu glasg i zaftig?

Nu!... i fórte bine mi-te-ai priceputg,ca ministru asta-di te-ai Paean!

Si... lasa, ca lumea nu Fie ce diceSi tie in parte Îi face cu price.

Tu fa-te ca n'agi i chiarti ca nu ve4i!pasa? Cu asta nimica nu perdi!...

Ca salcia verde, cu care ua-dataUmblai cu ke-zo-ni diulica tóta,

Te pléca, kir Slunk i mi-te 'ncovóieCaci scil ca Itomanulti e pasta ca ua óie.

Ce-t dreptuln nici glasulg adi nu te ajutasaraca, remase cams sluta

In cats: nu mat face IA cépa 'nghetata,Necumti sa mai fie de too ascultata.

Pe Cana., colo, tantosit, la logofetie,Pe unde se cante si adi psaltichie,

GETIMPELE

Pe undli-s'aduce aminte d'alt-data,D'ori-ce bisericuta la Greet inchinata,

E multu, muitú mai dulce de can defteriti,Mai alma de tine, bas-kilipirgia.

Dens mi-te lucmaua de a pensiéra,Luata 'nainte, ca oiemu 'n móra,

Nu face si dénsa ce-va puisoriDin multele mile de la serbatori?

Te scie uo lume, saracele töte,Cu cata 'nlesnire pe góna luate,

Erau de la tine, bajurate-amara,Cum scie sa 'njure ung bung Vinararu.

Deci póte sa dica ce-va reü de tineOamenii ce-ua-data vOurit tota bine?

Pré buna 'ti fu déra naprasnica minteSa Iasi meseria ce-aveai inainte.

Dérir qeu! pcatn mare : nu putu§i sa viiSa ambli cu salcea c'unt cardg de copii!

ACTE OFICIALEReproducemt" dupa Gazeta ciracladisiti-

lora urmatorula raporta pentru disolvareacamarei.

Pré Inceillate ;si a told puternice stäpane!Sub-sernnatil, chlarnatt la guverna de increderea

ortaleI i prin bataia din pieiora a Sioacatulul dinsala Slatinénu, uncle se proiecta celebrula banchetüpresidata d'agintele stapanirif yóstre, ne-ama pre-sintata indata hi adunarea din deala i 'I-am ceruta :

A ne autorisa sa platima la finele lui Martin cu-pónele obligatiunilorti drumulnI de fora, maternalcererel lui tata Strusberg 0 a advocatulul seaCostea-chioru, actualuhl nostru colege;

A priimi indata definitiva sell i chiarti proviso-rill grajdurile de cal 0 cosciugile nemtescl, aduse detata Strusberg, din sub numire de em ferate;

A ne autorisa se facema un non impruninta decate-va milióne pentru stingerea détoriel flotante,pentru ca celora 600,000 le-a cantata nenea Ma-vros-eni vecinica pomenire and, din 1866;

A aloca in budgetti cate-va sute de mil cu caresa se cumpere (tamp pentru corturile armatel,caci cel adapt de Fluirescu cu ocasia lagarului dela Floresci §i Baicoia atl putrezita in dosarele Cartel.de Mofturl;

A vota mai multe legi de imposite, i in fine ane autorisa se facem un non 3 Aug. in Bucuresci.

Deputatil ins6, chiara in (Jina presintarel nóstre,in boat se se ocupe ca votarea legilora de imbuna-tatire, aretate mat sust, s'aa *cat' se se ulte peforestre in gradina Mitropoliel, undo, v.élénda cate-va regimente de armata cu artilerie, care venisera

faca esercitia pe iérba verde, au inceputa ua luptadin cele mal inverpnate contra nestra, care a tinuttrel (Jule i trel nopti.

Am volta sa impacam acésta lupta, spuindü ca-marel ca Burnt implut nerghelelele cu tutuntibokcea i sunta gata a le pane iésca. Fns6 töte si-lint& nóstre aa fosta zadarnice i Camara, in §e-dinta de la 15 ale curentel, vré sa ne tramita lapatzir.

Pré Incaltate 0 a tota puternice stapane, in fataacestora grave circumstante, sub-semnatil dope-nema puterea sub talpile piciórelorti vóstre, i v6rugama ca, déca anca mantineti confiinta in nol,se usatl de prerogativele acordate note" de art.999din alcoranula turcesca, faanda una nod apela lacadrele electorale, care credemü ca va fi mal fe-ricitt de cad cele de One Malta

Suntema etc.(SemnatI) Las-c'are

Vinäraruü SirTrui,Costea-chioru,Mavros-eni,Vinarar Fluierescu,N. Greta sin Leurdénu.(Una loci% vacant4.)

3

PROCLAMATIENE CATRE BANDE

Cdpitani, sub-capitani i Mani!

Anal fosta multarnita de vol!In campaniele ce atl Mtn! pang acumd,

y'at1 aretatt demni de patronarea nóstra, i succe-sulti batelord v6stre era cata p'aci sa ne asicurereu0ta scopulul co unnarimil cu atata ardóre. nsaut tentativa infama a catatd sail vire Oda pentrua 'nabu0 avéntubi ce no luasema spre edificarea

eternisarea stabilitatel nóstre 0 a v6stra la pu-tore. Divina Provideng caria augustuld nostru un-chill 'I-a ridicata una apostolica altart de wirt,se milostivi i asupra-ne de a ne scapa din cum-plitulti spre care ne tragea cruda o-positiunea celora din Multi pitropoliei, i ast-feld, cu ad-jutorula divinulul nostril parinte, lual asupra-mtalma ua-data sarcina d'a intreprinde ua nona cam-panie.

Cdpitani, sub-cdpia i beitdu,2i!iJl noua ocasiune d'a v6 distinge 0 a y6 reco-

manda suverauei nóstre afectiuni vi se presinta.Ne-ama ganditti la vol. Cut ce era sit devenitl,déca esercitiula vostru ara fi incetatd i n'ati fimai avuta ,ocasiunea sa mai ciorditl cate ce-va ba-ni0ori Miseria v'arti fi coprinsa, v'ati lihnittiY'ati fi dun pe lumea

Nol, ca una bund i milostiva parinte, ne-amdganditti la tóte astea i ast-fela pentru voi, pentruchiverniséla v6stra, amid hotaritü acésta noua cam-panic, a caria 4i vi se Ira anuncia de ministruldnostril secretara de statti la departamentula ca-drelorti electorale.

Nu ni'e induoiesca de devotamentula, energiavigórea v6stra. De aseminea nici vol nu puneti ininduoiala augusta nóstra protectiune.

Ordine esprese pentru a v61pune la dispositiunetota materialula necesara s'ati data. Incepeti in-trunirile, sondati orgalfisatia implicated 0 la timpadati'l lovirea deplane.

Ast-feld sa reman oral' en cu vol i vol cu mineaugusta nóstra patronare.

Scarlat YOH Bate 'nzolire.

Bucuresci, data in resedinta nestra, ad-hop acadrelora de bataw, in Martins 1000,800,70,1.

CAINTA BIETEI TERI

NW' ug, n'amit plaeuta :Inapt 'nit trece in oftatil;

Ira cainta grea, tacutil,turmenta ne 'ncetatfi.

P'a mea facia curgil simileDe laeramt necontenitti,

Cad m Mtn cum mé desp6ieCelli de mine intolitti.

Cuctivaia 'n mieduhl noptitCobitóre 'mt-a cantata

Si 'mt-a spusti ea ora mortitPentru mine a sunattt.

At met fit d'acumil 'naintePlange-vor pe mama kirk

Si'

versandn lacramt ferbinte,Torn ofta et dolt.

Wei morméntulii le va spunePentru ce ea a perit :

Libertâ i drepturt buneNémtulft 'I-a batjocorittl,

Si el, surd): la-et durere,Au stat' top nepasatori,

Unit riOndil cu placere,Mtn hindú tradatort.

Mé calescil... oh! suntti sdrobita,316 Maestri ca aura doritn

De strainn s mi domnita,Carole m'a saracitti.

Numat singuril cerulti sciecaw vérsil lacrimt i suspinft

Si cine en perfldieMI-a pusti in cupâ venimi!

TYphographia Deboratorilor rominl, Strad& 14sderaig. I.

;

Sirma,

Celt

Prusia,

.

'g-aa

. -

'

abisa

cea-l-alta.

'

M

dup'alii

,

"

all -

cecil

*

-,

r.

;,

sl

fi,

,

-

'

Alp

.

'

*

pi

pi

omIt

- _- --

-

_Ve4i cum, ne arnenin.ta c' au." aa irtLre tira' ?ca Fac errCti a nu bea ra acestu pakarvt

asa' -ne la putere

_L a tirnta stroptren n1 mit singe unsere

bancket:nur ich:résiurniren, ane cabirteE!

Mat3.1it. m. ti3iter

Nur mit eine cond i:on: cupon

fslatiren, und b-urn eT prinarrem.I

-

JP"

V

- ,

`

\ g'

-

s+,

t

:..! ,

ti

:

, .41.

-

'rt.

sa:

1-

-

di