Anul XI. S i b i i u , 20 Iunie 1909. Nr. 25.

REVISTA ECONOMICĂ. Organ financiar-economic.

Organul oficial al „Solidarităţii", asociaţiune de institute financiare ca însoţire.

Apare odată pe săptămână.

Membri ai asociaţionii „ S © l i c 3 . a , r i t a t e & " sunt:

„Agricola", (Ecica), „Agricola", (Hunedoara), „Agricola", (Lugoj), „Albina", „Ardeleana", ^Arieşana", „Ârina", „Aurăria", „Aurora", (Baia-mare), „Avrigeana", „Bănăţana", „Banca Poporală" (Caransebeş), „Banca Poporală" (Dej), „Banca Poporală", (Arpaşul-inferior), „Beregsana", „Berzoiva", „Bihoreana", „Bistriţana", „Bocşana", „Brădetul", „Cassa de împrumut ca însoţire", (Bicaz), „Cassa de păstrare", (Mercurea), „Cassa de păstrare" (reuniune), (Sălişte), „Câmpiana", „Cârţişoreana", „Ciarovana", „Chiorana", „Chisete-iana", „Codreana", „Comuna", „Concordia", (T.-TJzdin), „Cordiana", „Coroana", (Bistriţa), „Corvineana", „Creditul", „Crişana", „Cu-giereana", „Doina", „Drăganul", „Dunăreană", „Economia", (Cohalm), „Economul", „Făgeţana", „Frăţietatea", „furnica", „Geo-geana", „Grăniţerul" „Haţegana", „Hondoleana", „Hunedoara", „Isvorul^, (Săngeorgiu), „Isvorul", (Sebeşul-inf.), „Iulia", „Jiana", „Lăpusana".' „Lipovana", „Luceafărul", „Lugoşana", „Mărgineuna", „Mercur", „Mielul", „Minerva", „Munteana", (Corniareva), „Mu-răşiana", „Murăşianul", „Nădlăcana", „Nera", „Noiana", „Olteana", „Oraviceana", „Orientul'', „Piatra", „Plugarul", (Cacova), „Poporul", „Porumbăceana", „Progresul", „Racoţana", „Reuniunea de împrumut şi păstrare", (Ilva-mare), „Rîureana", „Săcana", „Săt-măreana", „Sebeşana", (Caransebeş), „kebeşana", (Sebeşul-săsesc), „Selăgeana", „Sentinela", „Şereăiana", „Siloania" „Someşana", „Speranţa", (Hosman), „Steaua", „Târnăveana", „Ţibleşana", „Timişana", „Tovărăşia agricolă", (Sebeşul-săsesc), „Ulpiana", „Unirea",

„Vatra", „Victoria", „Viitorul", „Vlădeasa", „Vulturul", (Tăşnad), „Zărăndeana", „Zlăgneana".

Preţul de prenuniàiare: pe 1 an K 12—, pe '/s au K 6-

Redactor responzabil: C O N S T A N T I N P O P P .

Taxa pentru inserţiuiii: de apaţiul unui cin* câte 10 rilen.

„jftugurul", însofire economică-comercială în €lisabetopol.

Intre însoţirile economice cu cari, în timpul din urmă, a început a se face încercări şi la noi, „Mugurul" din Elisabetopol este una din cele mai de seamă, iar în unele privinţe o putem pune în locul pi im, drept model, ca pe una care, cea dintâi, ne indică, prin exemplul său, de unde să pornim şi cum să procedăm, pe anumite cărări, pentru sporirea şi închegarea forţelor noastre culturale şi economice.

Constatăm deci cu plăcere, din capul locului, că această însoţire economică-comercială este prima de acest fel, înjghebată la noi şi că ea şi-a început activitatea în 1 Octomvrie 1908.

Credem că o apreciare mai amănunţită a acestei însoţiri nu poate fi decât binevenită publicului nostru cetitor, care va trebui, în fine, să se împrietenească şi cu instituţii de felul „Mugurului"- şi să o sfârşească cu înfiinţarea de nouă bănci.

* Statutele însoţirei poartă data de 11 Aprilie

1908 şi s'au înregistrat la tribunalul din Elisabetopol în registrul firmelor societăţilor comerciale la 10 Iulie 1908.

Scopul însoţirei este precizat în §-ul 1 al statutelor astfel:... promovarea intereselor econo-mice-comerciale, cu deosebire înfiinţarea de pepi-neni pentru altoirea de viţă de vie, înlesnirea reînoirii viilor, mai departe alte întreprinderi

economice şi comerciale şi ocupaţiunea cu afaceri

comerciale".

(Jootele (§. 4) sunt nominale şi de câte 10 coroane. Pentru obligamentele însoţirii fie^tecare membru e responzabil până la suma cvotelor sale.

Conducerea (§. 5) însoţirii se face prin: a) adunarea generală, b) direcţiune şi comitetul de supraveghiare.

Din venitul curat (§. 17) înainte de toate, 5°/o a l e capitalului social se fructifică. Din rest: 40% sunt destinate fondului de rezervă, iar 60% rămân la dispoziţia adunării generale.

Ceialalţi paragrafî ai statutelor precizează normele referitoare la firma, sediul şi durata

însoţirii, apoi drepturile, datorinţele şi modul re-

păşirii din însoţire a membrilor, mai departe se

ocupă amănunţit de modul de plátire a cvotelor,

de adunarea generală, de direcţiune, de comitetul

de supraveghiare şi de directoría executiv, se con

tinuă cu modul cum este a se face signarea firmei, publicările oficiale şi socotelile, sfârşind cu preci

zarea modului de distribuire a venitului curat,

cu fondul de rezervă, cu ridicarea dividendei şi

eventuala desfiinţare a însoţirii. Intr'un număr viitor vom da, în întregime,

statutele acestei însoţiri, pentru a se putea face uz de ele în cercuri cât mai largi.

* Trecem acum la precizarea programului de

activitate al însoţirei, dat în baza statutelor, în Octomvrie 1908, când direcţiunea însoţirii şi-a croit, în amănunte, căile şi potecile pe care are să meargă pentru ajungerea scopului său.

Primul punct al programului este alcătuirea unei scoale de altoi, în care să se producă altoi de viţă de vie, de cea mai bună calitate, care prosperează în regiunea Târnavelor. Altoii se vor distribui membrilor însoţirii, pe lângă garanţie, cu preţuri moderate.

Afară de valorizarea altoilor proprii însoţirea se va ocupă, pe cât e posibil, şi cu mijlocirea vânzării altoilor produşi de cătră membrii însoţirii.

In legătură cu şcoala de altoi de viţă se vor cultivă şi altoi de pomi.

Conducâtor-director al însoţirii a fost ales dl Fabian Toma, absolvent al Acad. agron. din Maqyar-Ovâr. Prin urmare firul lucrărilor s'a pornit de unde trebue, adecă nu pe dibuite, ci cu concursul unui specialist, cum e bine, ba chiar indispensabil să se facă în asemenea împrejurări. Peste tot de persoana d-lui Toma se leagă mari speranţe şi s'a şi putut începe, din capul locului, realizarea punctului prim din programul de activitate, alcătuindu-se şcoala de altoi model, în care se cultivă deja la 300,000 viţe şi în care muncesc zilnic 60 — 80 de români; totdeodată, deja în toamna anului trecut, s'a început şi cu mijlocirea vinderii viţei de vie, pe seama membrilor, cari au avut trebuinţă neapărată de aceasta.

A l doilea punct al programului este comerciul cu sămânţuri. Şi acesta s'a început deja în primăvara anului curent. El se face aşa că însoţirea dă ocazie acelora, cari au orice fel de sămânţuri de vânzare să şi vânză marfa lor, conform preţurilor curente, fără de a fi expuşi la neajunsul de a umblă cu productele lor din târg în târg, suferind demulteori pagube simţitoare prin necu-noştinţa preţurilor şi conjuncturilor şi prin cheltu-elile ce le au, luând târgurile dearândul. De altă parte însoţirea dă ocazie membrilor de a se aproviziona cu sămânţuri bune şi ieftine, ferind ţăranul de pungaşii, cari cumpără productele bune şi curate cu preţuri bagatele, iar mărfurile lor, adesea falsificate, le vând cu câştiguri înzecite.

Al treilea punct din program este înfiinţarea unui magazin de unelte agricole, trebuincioase în agricultură şi industria de casă etc. In chipul acesta se va stărui a da ţăranului nostru o marfă bună cu preţurile cele mai moderate.

A l patrulea punct din program este îmbrăţişarea industriei de casă, în locul prim propagând cultivarea sălciei de Ural pe teritoare ce nu se pot folosi spre alte scopuri. Salca aceasta se va folosi la împletirea de tot felul de corfe pentru nutreţ şi rufe, corfe de struguri şi poame, coşuri de căruţe, mobile de grădină ş. a. Imple-titul acestor obiecte dă posibilitatea de a ocupă băeţi, flăcăi şi bărbaţi în timpul iernii, cu un lucru, care răsplăteşte din belşug puţina trudă ce el cere. însoţirea va primi spre vânzare

obiectele confecţionate din răchită, iar cu preţul lor, câştigat cu înlesnire, în loc de a petrece în nelucrare prin şezători şi cârcime, plugarul îşi va putea acoperi multe lipse mărunte. In chipul acesta însoţirea va primi, pentru valorizare, şi lucruri de mână femeeşti: ţeseturi, cusături şi brodării.

A l cincilea punct al programului însoţirii este înfiinţarea de lăptarii în comunele mai depărtate de oraşe. Prin înfiinţarea lăptăriilor se urmăresc două scopuri şi anume a) îmbunătăţirea culturii vitelor; b) a da plugarilor, ce locuiesc în comunele mai depărtate de oraş, posibilitatea de a-şi valoriza laptele, care azi, în lipsa instalaţiu-nilor de lăptărie, nu aţe aproape nici o valoare.

A l şaselea punct al programului de activitate este aranjarea de prelegeri şi cursuri practice pentru popor. Aceste se vor ţinea de cătră oamenii de specialitate şi de membrii de încredere ai însoţirii. Se va stărui prin ele ca ţăranii să-şi câştige cunoştinţele trebuincioase la cultivarea viilor altoite, la cultivarea sălciei de Ural, la industria de casă ş. a.

întrucât îi vor permite puterile şi împreju-rările^ însoţirea se va ocupă şi cu alţi rami de economie şi comerciu, cum sunt: plantarea de vii, înfiinţarea de magazine de lemne, măcelării, exploatare de păduri, arândare, exarândare şi parcelări de moşii, înfiinţare de bănci poporale Raiffeisen, de tovărăşii săteşti ş a.

* Iată câteva date, în tot cazul interesante şi

instructive, asupra însoţirii „Mugurul" din Eli-sabetopol care, repetăm, este prima însoţire econo-mică-comercială, adecă de producţiune şi valorizare, la Românii din ţara noastră şi care îşi pune drept deviză, în locul prim, cultura ţăranului român — fără deosebire de confesiune — pe terenul agricol şi comercial.

întemeietorii „Mugurului" au fost conduşi de dorul de a vedea progresând interesele materiale ale plugarului român, a-1 ajută pe acesta şi a-i lumină cărarea, ce e! are să percurgă, des-voltându-i mai ales spiritul de întreprindere.

Prin urmare aceşti întemeietori au crezut şi cred că-şi împlinesc o datorinţă, întrunind la muncă pe tot Românul iubitor de progres, instruind, îndreptând şi ajutând poporul pe calea progresului economic-comercial şi în sfârşit împărţind cu el tot venitul ce rezultă din această întreprindere cu scop atât de altruist.

Ne face o deosebită plăcere a da aici şi numele membrilor primei direcţiuni care conduce această însoţire:

1. Dr. Nicolae Racoţa, dir. institut, de credit „Racoţana" din Şeica mare, prezident.

2. George Simu, protopop, viceprezident. 3. Dr. Alexandru Morariu, advocat.

4. Dr. Diouisiu Roman, advocat. 5. N. Fodorean, preot. 6. George Şerban, preot. 7. Artimon Dan, econom. Iniţiatorul, creatorul şi sufletul însoţirii este

însă dl Dr. Alexandru Morariu, tânăr advocat în Elisabetopol, care a muncit şi jertfit mult pentru realizarea acestei opere de bine şi căruia dorul de a vedea neamul său propăşind, i-a dat entusiasmul şi dragostea de jertfă şi muncă pe terenul economiei noastre naţionale.

Fie ca să vedem cât mai îngrabă şi alţi fruntaşi ai poporului nostru, advocaţi, protopopi, medici etc, dedicându-se ăstui fel de lucrări, dela care să aştepte, nu răsplată materială ci, măcar recunoştinţa generaţiilor de astăzi sau, în cazul cel mai rău, recunoştinţa viitorimei, care întotdeauna este un judecător mai drept şi imparţial.

* Până acum s'a subscris din comunele comi

tatelor Târnava mică şi mare, cum şi ale comitatului Albei-inferioare un capital de cvote de peste 60,000 coroane, iar numărul membrilor trece de 3000.

De dorit ar fi însă ca această însoţire folositoare să fie din zi în zi tot mai bine sprijinită de poporul nostru, de pretutindeni, grupându-se în jurul ei un număr cât de mare de membrii.

Posibilitatea e dată. O cvotă de 10 cor., pentru a deveni membru, poate jertfi orice plugar şi orice cărturar român. Şi dacă numărul membrilor se va ridica măcar la 10,000 activitatea însoţirii are să devină mult mai spornică şi mai binefăcătoare în cercuri tot mai largi

îndemnăm deci şi noi din tot sufletul obştea românească să sprijinească însoţirea „Mugurul", pentrucă, cum zice direcţiunea acestei însoţiri, în apelul său câtră public: „e timpul suprem, ca să nu ne mai lăsăm exploataţi de străini pe terenul economic, care e singura bază de existenţă a plugarilor noştri" şi prin urmare şi baza de existenţă a noastră, a tuturor.

Totdeodată îndemnăm publicul nostru să înfiinţeze astfel de însoţiri şi în alte părţi.

In opera zelosului şi desinteresatului domn Dr. Morariu dela Ibaşfalău vor găsi toţi un exemplu de procedare, şi îndrăsneaţă, şi cuminte, şi cu viitor.

Ca la Ibaşfalău, mutatis mutandis, se poate lucră în sute de centre româneşti.

Cei buni şi harnici la lucru deci, fără şovăire şi fără frică!

0 societate de asigurare românească. In săptămâna trecută mai multe ziare ale noa

stre au publicat ştirea că în Timişoara s'a iniţiat din partea d-lor Dr. Pompil Cioban şi Anastasiu Demian, fondarea unei bănci de asigurare româneşti.

Ştirea in forma prezentată n'a fost întru toate exactă, căci precum aflăm, numiţii domni au convocat cu data de 8 crt. numai o consfătuire „a mai multor reprezentanţi ai poporului român din toate centrele româneşti'' pe 12 crt. în Timişoara — în chestia înfiinţării unei bănci de asigurare.

„Consfătuirea'1, după informaţiile ce avem, a fost foarte puţin cercetată şi aceasta probabil şi din motivul, că a fost convocata în pripă şi fără pregătirea, ce o reclamează o acţiune atât de însemnată, ca cea proiectată. (Prezidentul însoţirii noastre a primit Invitarea abia în 10 crt.!) Din vre-o 70 de invitaţi au participat abia 9 persoane dintre cei mai deaproape de convocatori şi din ţinutul Timişoarei.

Hotârîre meritoricâ în aceasta chestiune, mult mai importanta decât sâ se poată decide fără concursul factorilor celor mai chemaţi şi fără o pregătire mai temeinică a terenului — precum eră de prevăzut — nu s'a luat. Ci conferenţa după informaţiile şi la propunerea d-lui Romul Cărâbaş, directorul executiv al „Timişanei" şi membru în direcţiunea „Solidarităţii*, recunoscând că o bancă de asigurare, românească numai cu concursul însoţirii noastre s'ar putea înfiinţa cu bune prospecte de reuşită, a hotărît a lăsă în grija direcţiunii „Solidarităţii'' continuarea şi finalizarea lucrărilor deja începute pentru înfiinţarea societăţii de asigurare proiectate.

Dupâce dl deputat Dr. Ştefan C. Pop, de faţă şi D-sa la conferenţa, şt-a exprimat dorinţa expressă, ca sediul societăţii de asigurare în pregătire să fie Timişoara, „consfătuirea* a cărei convocare neaşteptată desigur a surprins cercurile conducătoare ale băncilor noastre, precum ne-a surprins şi pe noi, cari urmărim cu viuâ atenţiune şi suntem în curent cu toate acţiunile noastre pe terenul economic-financiar — s'a terminat.

Rezolvarea chestiunii băncii de asigurare româneşti, a căreia idee a fost sulevată pentru primadată^ in organul nostru, rămâne deci şi mai departe in grija direcţiunii „Solidarităţii", singurul factor competent a luă în mână aceasta importantă acţiune şi a o finaliza în conformitate cu interesele noastre generale româneşti. In numărul nostru viitor dealtcum ne vom ocupă mai pe larg cu aceasta chestiune importantă.

formativ pentru afacerile de cec. (Fine).

II . Normativ privitor la manipulaţiunea internă a cecurilor.

1. In sensul legii de cec, ce întră în vigoare la 1 Iulie a. c. textul cecului se modifică astfel, că se face în el provocare şi la „pretensiunea de cont* a emitentului. Astfel textul unui cec eorăspunzător legii va fi d. ex. :

„Albina", institut de credit şi de economii în Sibiiu, să plătească pe baza acestui cec, din pretensiunea v de cont la ordinul

noastră sau prezentatorului etc.

(Az „Albina" takarâk ¿3 hitelintezet Nagyszebenben fizessen ezen csekk alapjân szâmlakoveteles bol

rendeletére vagy a bemutatfjnak stb.) »

2. Cu Începere dela 1 Iulie a. c. când legea întră în vigoare se pot liberà numai astfel de blan-chete de cecuri, cari corăspund în toată privinţa re-cerinţelor legii. In mod trecător se pot întrebuinţa până la finele anului 1909 şi blancbetele de cecuri existente, dar dacă lipseşte din ele numirea de „cec" sau cuvintele „din pretensiunea mea de cont", acestea trebue imprimate cu stampila la locul corespunzător al ceculuv înainte de liberarea cărţii de cecuri.

Tot in modul acesta se pot întregi recerinţele acestea şi pe blanchetele liberate de mai nainte şi aflătoare deja în manile partidelor. Spre scopul acesta partidele vor fi a se recercâ ca încă înainte de intrarea în vigoare a legii să-şi prezinte cărticelele de cecuri la institutul nostru pentru stampilare.

3. După expirarea timpului de transiţie amintit, recerinţele din chestiune nu se mai pot întregi cu stampila, ci se vor putea pune In circulaţie numai

sbianchete, al căror text tipărit corăspunde tuturor re-cerinţelor legii. Răscumpărarea cecurilor liberate pe blanchete vechi, necorăspunzătoare recerinţelor amintite, trebue denegata cu începere dela 1 Ianuarie 1910.

După cecurile de plată în ţară este a se plăti o competinţă de timbru de 4 fii.', de bucată, dacă cecul conţine toate recerinţele esenţiale, sună à vista (la vedere) sau terminul de plată peste tot nu este indicat şi este liberat în conformitate cu punctul 2 resp. 3 de mai sus, pe blanchetă de a noastră proprie. (Aceiaş competinţă de timbru, se plăteşte după copia cecului de plată în ţară, provăzut cu indossament original, dacă aceea corăspunde condiţiunilor amintite mai sus). In caz contrar cecul (resp. copia) cade sub aceiaş competinţă de timbru ca şi asignaţia comercială privitoare la o prestaţiune în bani. După asignaţia aceasta, dacă din textul ei se vede lămurit, că este de plata cel mult în 8 zile deia dată se plăteşte, precum se ştie, o competinţă de 10 fit., în toate celelalte cazuri aceiaş competinţă, ca şi la cambii.

5. Cecul de plată in străinătate, dacă a'a emis în ţară şi dacă suna asupra unui asignat, care după legile locului de plata posede capacitate de cec pasivă, se provede cu competinţă de timbru de 10 fii. de bucată, fără privire la blanchetă întrebuinţată şi fără privire că sună à vista (la vedere). (Sub aceiaş competinţă cade şi copia unui astfel de cec, provâzută cu indosament original din ţară, fâra privire că originalul copiei s'a emu în ţară sau în străinătate). Cecul însă trebue să fie provăzut şi în cazul acesta cu recerinţele esenţiale. In caz contrar un astfel de cec {resp. copie) cade sub aceiaş competinţă de timbru, ca şi asignaţia referitoare la o prestaţiune în bani.

6. Competinţă se poate plăti sau prin lipirea timbrului pe dosul blanchetei de cec şi stampilarea lui prin oficiul de dare sau în bani gata. In caz de încuviinţare a dreptului de a plăti competinţă în bani gata, suma corespunzătoare blanchetelor de fapt liberate se plăteşte direct la cassieria statului. Iar întrucât competinţă se plăteşte în timbre, acelea trebue lipite şi stampilate înainte de liberarea blanchetelor de cec.

7. Blanchetele liberate de mai înainte partidelor şi aflătoare de prezent în posesiunea lor — întru cât nu ar fi deja timbrate şi în caz de întrebuinţare, asemenea cad sub competinţă, cu începere dela 1 Iulie a. c. Competinţă se plăteşte sau în modul arătat în

1 Cecurile, ca şi cambiile, se pot liberà în orice limbă, la noi în patrie insă, se vor emite ca şi cambiile, de regulă, pe blanchete cu text maghiar sau german. Nota traducătorului.

punctul precedent prin stampilarea oficioasă a timbrului sau astfel, că cu ocazia liberării cecului textul sau data se scrie In sensul § 20 al legilor de timbre preste timbrul lipit pe faţa cecului.

8. Competinţă de timbru a cecurilor emise în străinătate şi sosite în ţară se plăteşte, ca şi timbrul cambiilor din străinătate.

9. Teritoriul Austriei nu se consideră ca străinătate din punctul de vedere al competinţei de timbru. Tot asemenea nici Bosnia şi Herţegovina.

< 10. Este contrar legii a liberà (emite), primi sau răscumpăra cecuri datate înainte sau lipsite de dată. Astfel de cecuri trebue necondiţionat respinse. Cecu-curile datate defectuos (la cari locul emisiunii nu este indicat) asemenea trebue refuzate.

11. Răscumpărarea cecului trebue denegata, dacă emitentul a căzut în concurs. Din motivul acesta pu-blicaţiunile foaiei oficiale privitoare la concurse trebue urmărite cu deosebită luafè aminte.

12. Asupra cecurilor, cari din orice motive, nu s'au răscumpărat, este a se purta o evidenţă specială, în care se va înscrie ziua prezentării. Asupra motivelor pentru cari s'a denegat răscumpărarea nu suntem obligaţi a da desluşiri. In special nu vom da informaţia, că am denegat răscumpărarea cecului vr'unui client al nostru din lipsă de acoperire.

15. întrucât posesorul cecului ar dori în caz de neplată liberarea declaraţiei circumscrise în alinea a doua a §-ului 17 a legii, cecul se va provedeà cu următoarea clauzulă întărită cu subscrierile statutare:

„Prezentat spre plată la şi plata denegata." Liberarea acestei clauzule de prezentare însă nu este obligatoare şi posesorul cecului poate fi îndrumat pentru ridicarea protestului la notarul public. Răspunsul ce este a se da notarului public, încă se va restrânge, fără nici o motivare, simplu la aceea că „răscumpărarea s'a denegat".

14. Revocarea cecului se poate luà în considerare numai după expirarea terminului de prezentare. Dacă însă în urma procedurei de amortizare judecătoria a oprit răscumpărarea cecului înainte de expirarea terminului de prezentare sau înainte de revocarea cecului, atunci revocarea înainte de luarea altor dispoziţii din partea judecătoriei preste tot nu se poate consideră.

Două întreprinderi financiare nouă. x A m anunţat în numărul nostru ultim faptul re

gretabil, că în satul Ţebea, dintre Baia de Criş şi Brad, s'a pus la cale înfiinţarea unei noue întreprinderi financiare româneşti — cu totul superfluă. întâmplarea ne-a adus acum în mână un „Prospect" al nouei întreprinderi, numită „Matca", din care ne-am câştigat convingerea, că chiar când „Matca* ar fi reclamată de trebuinţe reale, ceeace nu este, — cu crasa lipsă de cunoştinţă în materie de bancă şi legi a iniţiatorilor şi a viitorilor ei conducători, banca aceasta puţine garanţii ar oferi pentru viitoarea ei prosperare.

Fundatorii adecă, dupâce spun, că emit prospectul, la dorinţa tot mai expresivă a multor (?) fruntaşi şi că proiectează capitalul dela K 50,000—100,000 (!) prezintă lista pentru înscrierea de membrii; mai departe îşi rezervă dreptul a numi pe membrii primei direcţiuni şi ai comitetului de supraveghiare! In fine în loc de subscrierile originale, făcute cu mâna proprie, precum cere legea, prospectul este provăzut cu numele tipărit al fundatorilor 1

Dacă deja Ia lansarea prospectului de înfiinţare, fundatorii se poticnesc atât de greu, la ce se pot aşteptă acţionarii etc. mai târziu, când va fi vorba de organizarea şi administrarea întreprinderii.

Având în vedere- acestea şi ţinând seamă şi de ultima enunciaţie a adunării generale a „Solidarităţii" privitoare la fondările nouă, nejustificate de trebuinţe reale, de care se ţine şi .Matca", nu ne îndoim că ţoti membrii însoţirii noastre vor fi solidari, în a nu acordă nici un fel de sprijin, nici material şi nici moral acestei nouă întreprinderi — cu adevărat superfluă.

* Cu totul în alte colori se prezintă o altă întreprin

dere financiară de a noastră, ce este pe cale a se înfiinţa în Vioara (Marosujvâr) sub firma „Şoimul*.

Ţinutul Uioarei este poate unicul, lipsit nu numai de bănci româneşti, dar şi de bani româneşti. Până la Alba-Iulia, Blaj, Cluj şi Turda nu exista nici o bancă românească şi nici clientelă de astfel de bănci. Uioara e un centru, care concentrează la sine peste 50 comune cu poporaţie aproape numai românească. Dintre acestea 33 de comune aparţin judecătoriei din Uioara, iar restul Vinţului-de-sus, care e numai 1 / 2 oară depărtare de Uioara şi cari comune în cele comerciale gravitează cătră cele din urmă. In Uioara există două bănci ungureşti, dar acestea exploatează clientelela, cum am zis, aproape exclusiv românească, cu dobânzi de câte 12—15%.

Ac i , o bancă de a noastră bine fondată şi condusă şi care să nu urmărească ca băncile străine, exclusiv, scopul de a realiză câştiguri mari, are în adevăr o misiune frumoasă.

Lucrările pregătitoare pentru înfiinţarea nouei bănci sunt deja in stadiu înaintat. Nu de mult, urmând Invitării dlui Emil Pop, inimosul protopop al Uioarei, un număr de 29 fruntaşi din părţile locului întruniţi la o conferinţă, la care a participat şi secretarul însoţirii noastre dl loan I. Lapedatu, au hotărit a lansa prospectul de fondare.

Capitalul social al „Soimul"-ui este proiectat deocamdată cu K 200,000 împărţit în 2000 acţii â K 100 — şi terminul subscrierii este fixat pe 10 Iulie a. c.

Recomandam băncilor noastre şi tuturor oamenilor de bine sprijinirea acestei întreprinderi, care pe cât de superfluă este „Matca" în Ţebea, pe atât de reclamată este de adevăratele trebuinţe ale poporului nostru din Uioara şi jur.

Jurisdictiune. D e c i ş i un i c u r i a l e .

Capacitatea cambială pasivă. Punerea sub tutela ordonată în străinătate nu atinge puterea obligatoare a declaraţiei cambiale făcută in ţara (in interiorul ţării).

(Curia reg. sub Nr. 822/908 IV pt. dela 30 Martie 190«).

Protest (notarul public ca membru în direcţiune), împrejurarea, că notarul public, care ridică protestul este membru în direcţiunea societăţii pe acţii-posesor cambial, nu formează pentru el motiv de excludere în ce priveşte ridicarea protestului.

(Curia reg. sub Nr. 806/908 I V pt. dela 17 Martie 1909.) *

Absolvare de sub obligamentul cambial. Firma individuală poate fi absolvată de sub obliga

mentul cambial, fără ca absolutiunea să se estindă şi asupra proprietarului firmei.

(Curia reg. sub Nr. 116/909 IV pt. dela 26 Martie 1909). *

Subscrierea cambiei prin plenipotentiare. P e baza cambiei subscrisă de soţul, în numele'soţiei, fără plenipotenţă liberată înaintea notarului public, femeia nu devine obligată. Aprobarea ulterioară a subscrierii nevalide nu naşte obligament cambial valid. Lipsa plenipotenţei legalizate de notarul public este. a se lua în seamă şi din oficiu.

(Curia reg. sub Nr. 750/908 I V pt. dela 16 Martie 1909). *

încetarea oblig amentului cambial. Dacă acceptantul a plătit la scadenţa suma cambiei, atunci cambia şi-a ajuns scopul şi pe baza ei nu se mai pot validità drepturi cambiale. Prin urmare indossantul, care la scadenţă n'a fost în posesiunea cambiei, nu poate proceda pe baza acestuia în contra acceptan-tului, nici ca post-indossant şi nici ca indossant anterior. (Curia reg. sub Nr. 15/909 pt. dela 1 Aprilie 1909).

R E V I S T A F I N A N C I A R A .

Situaţiunea Sibiiu, 16 Iunie 1909.

Urcarea etalonului in unele pieţe internaţionale de bani semnalată în numărul nostru ultim a fost numai de natură trecătoare, căci in săptămâna curentă banii iarăş au devenit abundanţi şi ieftini aproape pretutindenea. Pentru lunile de toamnă insă cercurile financiare prevăd mari cereri de bani din care cauză în Berlin d. ex. etalonul împrumuturilor cu scadenţă mai lungă s'a urcat până la 4 , / 4 ° / 0 .

In piaţainternă continuă a ti o abundanţă de bani ne mai pomenita, care cauzează deja mari griji băncilor, mai ales vieneze. In urma ofertelor de bani venite din străinătate s*au escontat in ultimele zile chiar şi cambii de a doua şi a treia bonitate cu etalonul de 3%. Cererile cat^a Banca Austro-Ungarâ se mişcă în cadre foarte modeste şi după părerea unora nu este exchisâ posibilitatea ca incâ in luna aceasta etalonul oficial sâ fie redus cu V a V c

SOCIETĂŢI FINANCIARE ŞI COMERCIALE.

„Ancora", institut de efecte, soc. pe acţii, a căreia înfiinţare am semnalat-o şi noi intr'un număr anterior al nostru, precum vedem din „Prospectul", ce ni-s'a trimis este proiectat pe 50 de ani. Terminul subscrierii s'a fixat pe 7 Iulie a. c. La subscriere se plătesc din preţul de K 50 al acţiilor 10°/ 0 = K 5 - f K 4 spese do fondare; până la adunarea de constituire — care va avea loc in ziua congresului funcţionarilor români din vara aceasta, — se vor plâtl încă 20% = K 10 de actie, iar restul în rate lunare â K 5.

0 coală de subscriere se află depusă şi la Re-dacţiunea noastră.

* „Aurora", societate de împrumut şi păstrare în

Nâsăud. Acest institut după vechime este al II-lea între băncile noastre româneşti. Cu finea anului 1908 şi-a încheiat al 35-lea an de gestiune cu active în sumă

totală de K 1.499,180 faţă de K 1.428,779 din 1907, iar Ia un venit brut de K 106,309 (în 1907 K 100,631) cu un profit net de K 24,078, cu K 3,075 mai mult decât în anul precedent. Singuraticii rami de operaţiune arată în comparaţie cu anul trecut următorul tablou: Creditele hipotecare (ramul principal de operaţiune) s'au sporit eu mai bine de K 10,000 la K 1.194,971, Creditele personale cu K 2.136 la K 44,682, Casa proprie a institutului déla K 117,496 la K 170,874, Diverşi debitori, sub care nu ştim ce poziţii sunt, au crescut déla K 71.770 la K 75,648. O poziţie nouă de activă o formează bonul de bancă, care se cifrează cu K 1,554-—. Dintre pasive spor mai mare arată în deosebi Depunerile spre fructificare déla K 109,081 la K 1.153,266 (mai mult decât în 1907 cu K 44,185) şi Rezervele déla K 130,622 la K 133,300. După dotarea din venitul anului 1908 vor ajunge suma de K 138,700-— Ct eştere mai arată Fondul cultural şi de binefaceri déla K. 13,854 la K 15,580, iar după dotaţia propusă de direcţiune din venitul anului 1908 va ajunge la K 16.580. Adunarea generală s'a ţinut în 28 Martie 1909. Din profitul curat de K 24,678 a propus direcţiunea, afară de dotarea Rezervelor cum am arătat mai sus, distribuirea unei dividende de 10%, iar pentru scopuri de binefacere K 478, dintre cari K 250 pentru administraţia fondurilor şcolare confes. gr.-cath. din Năsăud, iar K 100 pentru masa studenţilor dela gimnaziul din Năsăud.

* „Braşoveana", reuniune de păstrare şi împrumut

în Braşov şi-a încheiat cu 31 Decemvrie 1808 primul an de gestiune complet. Bilanţul anului 1908 in comparaţie cu al anului precedent arată un spor considerabil în toţi ramii de operaţiune. Totalul activelor a crescut dela K 85,068 la K 246,040 (aproape întreit ca în 1907). Dintre active s'au sporit îndeosebi: Cambiile escontate cu K 149,957 la K 227.110, dela K 77,153, Lombardul dela K 400-— la K 3.881, Cont-curentul dela K 1,100 la K 1,197. Ca poziţii nouă de activă sunt de amintit Efectele, cari se cifrează cu K 1,528 şi Remuneraţiunile anticipate de K 1,200"— Dintre pasive mai mare spor arată Depunerile spre fructificare dela K 48,634 la K 152,486, apoi Misele dela K 14,740 la K 38,687 şi Reescontul dela K 18,780 la K 45,784. Deasemenea s'au sporit Interesele tranzi-toare (botezate Escont transitor) dela K 857 la K 2,538. Venitul brut al anului 1908 a fost de K 14,336 (faţă de K 3,906 din 1901), iar profitul curat de K 5,555, faţa de K 2,056 din anul precedent. Adunarea generală s'a ţinut la 14 Martie a. c. şi direcţiunea a propus ca din profitul net să se distribue 6% divi-dendă după mise, sa se doteze cu K 1,082 Fondul de rezervă, care va ajunge la K 2,012, iar pentru scopuri filantropice a propus K 277.

* „Concordia", institut de credit şi economii în

Oeora- Uzdin. Bilanţul acestui institut încheiat cu 31 Decemvrie 1908 în comparaţie cu bilanţul anului precedent ne prezintă următorul tablou: Totalul activelor s'a redus cu K 1,774 la K 153,583. Dintre singura-ticile poziţii de activă, s'au redus Cambiile cu asigurare hipotecara cu K 1,844 la K 27,671, iar Cambiile dela cereale cu K 848 la K 17.666. Spor arată Cambiile escontate dela K 98,200 la K 102,513. Dintre pasive au crescut Rezervele dela K 19,486 la K 25,313 cu K 5,827, Reescontul dela K 44,150 la K 47,070, iar Interesele transitoare dela K 1,258 la K 1,590. Depunerile spre fructificare s'au redus cu K 12,491 la K 31,568, iar împrumuturile h'p. cedate cu K 1,600

la K 5,500. Venitul brut cu finea anului 1908 a fost de K 19,563 (in 1907 de K 18,800), iar profitul net de K 8,385, mai mare decât în 1907 ( K 6,601) cu K 1 784. Adunarea generală s'a ţinut la 25 Februarie 1909.

* „Creditul", institut de credit şi economii în Zer-

neşti şi-a încheiat cu 31 Decemvrie 1908 al V-lea an de existenţă. Totalul activelor se cifrează cu K 424,268 şi faţă de anul precedent arată o creştere de K 72,777. Dintre active o creştere mai mare arată Cambiile de bancă dela K 293,314 la K 332,520 şi Obligaţiunile hip. şi cu cavenţtdela K 54,052 la K 85,853. Dintre pasive cea mai mare creştere o arată Depunerile dela K 212,147 la K 284,311 (mai mult decât în 1907 cu K 72,164). Creştere mai mică arată încă: Fondul de rezervă dela K 5,440 la K 7,875, Fondul cultural dela K 1,150 la K 1,500 şi Interesele transitoare dela K 3,963 la K 5,854. Venifail brut al anului 1908 este cu K 4,576 mai mare decât al anului 1907 şi se cifrează cu K 29,898. Profitul net s'a sporit cu K 1,658 la K 11,198. Adunarea generală s'a ţinut în 28 Februarie a. c.

* „JUielul", cassă de împrumut şi păstrare în Po

iana (cotlul Sibiiu). Acest institut a continuat şi în anul 1908 a se desvoltâ. Bilanţul încheiat cu 31 D e cemvrie 1908 faţă de anul precedent arată spor aproape în toţi ramii de operaţiune. Activele au crescut cu K 35,364 la K 601.533. iar la un venit brut de K 43,285 (în 1907 K 44,364), a avut un profit net de K 12,025, cu K 1,284 mai mare decât in 1907. Dintre active creştere mai mare arată cambiile de bancă dela K 155 471 la K 169,788, mai mult decât in 1907 cu K 14,316, apoi împrumuturile pe obligaţiuni cu ca-venţi dela K 121,044 ia K 131,385 şi împrumuturile hipotecare dela K 148,108 J a K 191,096 (mai mult decât în anul precedent cu A. 42.987). Singure Con-tunle-curente s'au redus cu K 34,673 la K 92,890 (în 1907 au fost K 127,563). „Mielul" este unul dintre puţinele institute, cari cu finea anului n'au avut Hees-cont. Având depuneri în abundanţă presupunem, că foarte rar se foloseşte de Reescont. Depunerile se cifrează cu finea anului 1908 cu K 482,417 şi arată un spor faţă de anul 1907 de K 27,251. Creştere mai arată dintre pasive: Fondul general de rezervă dela K 39,856 Ja K 46,418. Revirementul cassei a fost cu finea anului 1908 de K 1.994,908

K 15,679, Reescontul cu abia K 815 la K 118,168, iar Interesele transitoare cu K 1,557 la K 19,263. Depunerile spre fructificare (Depozitele) s'au redus cu K 9,391 la K 283,566 (in 1907 K 292,957). Deose-menea s'au mai redus împrumuturile hipotecare ce date cu K 1,920 la K 6,580, iar Fondul cultural déla K 7,859 la K 6,467. Venitul brut a fost cu K 8.262 mai mare decât în anul 1907 şi s'a cifrat cu K 71.569 (faţă de K 63,307 din 1907), iar profitul net a fost de K 22,048 (22°/„ a capitalului social), mai mare decât în anul precedent cu K 8.704. Reverimentul cassei a fost de K 2.455,604. Adunarea generală s'a ţinut la 23 Februarie a. c. Referitor la împărţirea profitului net direcţiunea a propus: să se distribue 8° / 0 dividendă acţionarilor, să se doteze Fondul de rezervă cu K 8,597, Fondul special de rezervă cu K 1,511, Fondul de pensiune cu K 1,552 si să se creeze un Fond de edificare, care să se doteze cu K 2000. Pentru scopuri filantropice a propus K 340, dintre cari K 200 pentru biserica gr.-cat. din Vad.

C R O N I C A .

Director la „Poporul* din Lugoj a fost reales în mod provizor dl loan Boroş, iar dl Romul Dâmboiu, şef-contabilul institutului, a fost instituit procurist.

Corespondent ia „Ustredni banka* din Brilnn a fost ales în urma concursului apărut în revista noastră dl Stelian Russu, funcţionar la „Timişana", care însă renunţând ulterior la noul său post, va rămânea — precum aflăm — şi mai departe în serviciul „T i -mişanei*.

Avis. Institutul de credit şi economii „Ţible-şana*, societate pe acţii, aduce la cunoştinţă celor ce-i interesează, că şi-a început deja activitatea atât în Reteag, noul sediu al institutului, cât şi la filiala din Caianul-mic. Direcţiunea.

* Muzeul comercial din Budapesta atrage aten

ţiunea cercurilor interesate, că publicaţia oficială întitulată „Hazai ipari beszerzisi forrăsok", în care sunt indicate isvoarele de unde se pot procură diferitele producte ale industriei indigene se poate comandă cu preţul de K 2 la administraţia numitei publicaţii (Budapest V Akadâmia 3).

O nouă reuniune de înmormântare. Duminecă în 6 a 1. c. s'a ţinut sub conducerea dlui protopop Nicolau Togan, în sensul statutelor aprobate din partea ministrului de interne, adunarea constituanta a reuniunii de înmormântare a districtului protopopesc gr.-cat. al Sibiiului. Dupăce s'a constatat, că erau deja înscrişi peste 300 de membrii, — cari toţi au solvit taxele prevăzute in statute, — s'a purces la constituirea definitivă a reuniunii, — alegându-se prin aclamaţiune pe un period de 3 ani funcţionarii reuniunii in persoanele d-nilor: Iuliu Bardosy, inspector şcolar in retragere, ca director, Romul Botezan, învăţător la şcoala elementară greco-cat. din Sibiiu, cassar şi Pompiliu Simoneti, paroh gr.-cat în Răşinari, ca secretar, iar ca membrii direcţionali domnii: loan Baiu, proprietar în Sibiiu, Nicolau Braşovean, conducătorul capelei musicale în Sibiiu, Oprea Cioconea, proprietar în Răşinari, Dr. Pompiliu Isacu, advocat in

Sibiiu, Aron Lupean, oficial superior militar de contabilitate în Sibiiu, Serbau Marcu, viceprimar comunal în Răşiuari, Aron Mihuleţiu, paroh gr.-cat. în Şura-mieâ, Petru Misingher, arândator în Răşinari, Teodor Stoia, docente dirigent comunal în Veştem, Demetriu Suroiu, vicenotar comunal in Răşinari, Nicolau Togan, paroh în Sibiiu şi protopop gr.-cat. districtual al Sibiiului şi Nicolau Vutca, sodal pielar în Sibiiu. Districtul protopopesc al Sibiiului se extinde pe un te-ritor vast din 3 comitate anume: Alba-inferioară, Sibiiu şi Târnava-mare, având suflete în număr aproape de 20,000 şi dupăce în sensul statutelor se primesc ca membri şi indivizi de altă confesiune, este speranţă, că în timpul cel mai scurt se vor putea constitui şi mai multe secţii.

DIN R E G I S T R U L FIRMELOR. „Albina* în Sibiiu. înregistrat faptul, că adun.

gen. ordinară delà 27 Martie a. c. a hotârît fuziunea cu „Lugoşaua*, care s'a contopit cu aceasta societate; totodată s'a urcat capitalul social la K 3.000,000 împărţit în 15,000 acţii à K 200.

„Brădetul* în Orlat. înregistrat : noul membru din direcţiune, investit cu drept de firmare, loan Mu, ales în locul lui Dionisiu P . Decei.

„Codreana* în Băseşti. înregistrat: noul membru din direcţiune Vasile Mica, ales în locul lui Dio-nisie Pap.

„Grăniţerul* în H. Dobra. înregistrat: filiala din Soborşin a societăţii.

„Hondoleana" în Hondol. înregistrat: In adun. gen. ordinară delà 29 Martie a. c. a fost ales cassar Francise Braşovean, în locul lui Sabin I . Piso şi subdirector Augustin A. Nicoara în locul lui George Drăgan.

„însoţirea pentru valorizarea laptelui" în Sălişte. înregistrat: noul membru din direcţiune, investit cu drept de firmare Petru Dragits, ales in locul lui Dr. Ioan Stroia.

„Lugoşana" în Lugoş. înregistrat faptul că adun. gen. ordinară delà 4 Martie a. c. a decis fuziunea resp. contopire» cu „Albina", a căreia adun. gen. ordinară delà 27 Martie a. c. a hotărit in acelaş sens.

Societatea dizolvata a dezignat pentru păstrarea registrelor sale timp de 10 ani pe Filiala „Albinei" în Lugoş.

„Lumina* în Sibiiu. înregistrat : Societatea aceasta s'a înfiinţat in adun. gen. de constituire delà 26 Faur a. c. cu capital de K 600,000 In 3000 acţii à K 200 Direcţiunea se compune din 10 membrii: Dr. Miron E. Cristea, Nicofae Ivan, loan A. Ireda, Pant. Lu-cuţa, Pavel Muntean, Vasile Almăşan, Nicolae Găroiu, Bum. Comşa, Galacteon Şagău şi Nicolae Borzea.

„Pesăcanau în Pesac. înregistrat: membrul din direcţiune, investit cu drept de firmare Cosma (Cus-manu) Bogdan. — Şterşi: membrii din direcţiune : Victor C. Fizeşian şi Pantilie Anghel.

Societatea cărămidarilor din Bistriţa. înregistrat: încetarea firmei prin fuziune.

„Tribuna* institut tipografic, Nichin şi consoţii in Arad. Societate în comandită. Membrii interni: George Nichin şi Sever Bocu

„ Vulturul" in Sânmărtin. înregistrat : noul membru în direcţiune, investit cu drept de firmare Iosif Lita şi calitatea de director executiv a lui Victor G. Maior. pe lângă ştergerea calităţii de membru In direcţiune a acestuia.

S u m a r . „Măgarul", însoţire economică-comercială în Elisabe-

topol. — O societate de asigurare românească. — Două întreprinderi financiare nouă. — Normativ pentru afacerile de cec. — Jurisdicţiune: Deriziuni curiale: Capacitatea cambială pasivă, Protest (notarul public ca membru în direcţiune), Absol-vare de sub obligamentul cambial, Subscrierea cambiei prin ple-nipotenţiare, încetarea obligamentului cambial. — Revista financiară : Situaţiunea. — Societăţi financiare fi comerciale: „Ancora", „Aurora , „Braşoveana", „Concordia", „Creditul", „Mielul", „Râureana". — Cronică: Directorul la „Poporul" din Lugoj, Corespondent, Aviz, Muzeul comercial, O nouă reuniune de înmormântare. — Din registrul firmelor.

III i i r ' i i i m i r i n i i n w m i n t » iniiii imnii •"••ii iriririM-li •ii|liii;lri;ii • i i i i I i i i i i l i i 11

„ V L Ă D E A S A " , institut de credit în B-Huedin.

C O N C U R S . Direcţiunea institutului de credit şi de economii

„Vlădeasa", societate pe acţii în B.-Huedin, publică concurs pentru d o u ă p o s t u r i d e p r a c t i c a n ţ i .

Reflectanţii au să-şi înainteze rugările scrise cu mâna proprie până în 1 Iulie a. c. la direcţiunea institutului dovedind prin atestat de maturitate, că au absolvat o şcoală comercială sup. şi că cunosc limba română, maghiara ev. şi cea germană şi prin atestat de naştere etatea.

Cei cu praxă şi cu serviciul militar împlinit vor fi preferiţi.

Salar anual K 960 plătibil in rate lunare anticipative.

După serviciu de un an pot fi denumiţi definitiv cu toate drepturile şi datorinţele prescrise în statute şi regulamente.

Posturile sunt a se ocupă imediat după alegere. B . - H u e d i n , 18 Maiu 1909.

Nr. 116(2—3) Direcţiunea.

Ihli lnl'.ll'li iTTiïl hiiin.ii m u í ii ii ini, nil ii imi 111111111 ihi.iiJi 11111111 m r

i m m i m n n m n f t m i i i n i i m i i m 1

Şti inţa c o n t u r i l o r sau -

\ C o n t a b i l i t a t e a în p a r t i d ă d u p l ă : de

I. C. Panţu, profesor la Şcoala superioară de comerciu din Braşov. *

Ediţ ia I I revăzută şi completată, 8° mare .

I — V I I I - ) - 323 pagini .

Editura Librăriei Ciurcu din Braşov.

Se poate comandă şi prin administraţia „Revistei Economice" cu preţul de K 4'—.

t I I I I ttit > > H I I I H i i t>i I n K t I k±J*t. A A fc.

„ F R Ă Ţ I E T A T E A " , institut de credit şi econ. în Sadu.

P B O S P E C T . Adunarea generală extraordinară din 13

Iunie a. c. a luat eu privire la urcarea capitalului social următorul conclus :

Capitalul social să urcă delà K 10,000 la K 25,000. In acest scop se vor emite 150 acţii nouă de câte K 100 sub numeri curenţi 101—250 pe lângă următoarele condiţiuni:

1. Fiecare acţionar vechiu are dreptul a subscrie din noua emisiune atâtea acţii, câte posede din emisiunea primă, transcrise pe numele său.

2. Preţul unei aeţii nouă pentru acţionarii vechi se fixează în sumă de K 100 şi K 2 spese de emisiune.

3. Restul de 50 actii se va vinde la ne-acţionari cu preţul de K 100 şi K 12 spese de emisiune.

4. Preţul actiilor se va plăti în sensul conclusului şi §. 7 al statutelor în următorul mod: prima rată de K 40 +spese le de emisiune, până în 15 Iulie 1909; iar restul în 6 rate egale de câte K 10: la 30 Septemvrie 1909, 31 Decemvrie 1909, 31 Martie 1910, 30 Iunie 1910, 30 Septemvrie 1910 şi 31 De cemvrie 1910.

Actiile nouă vor participa numai la di-videnda anului 1911, iar până atunci se asigură 5% după capitalul vărsat, socotit delà plătire. Faţă de acţionarii cari nu vor plăti ratele regulat se va aplică §. 10 şi 11 din statute.

înştiinţările pentru optare se fac în ter-minul fixnt la Direcţiune.

Sadu, la 14 Iunie 1909. Hr. 1 1 8 (l—l) Direcţiunea.

A A A A . A A . A A . A A A A A A A A A A

Societatea de asigurare „Dunărea". Fondată la 1867. • Fonduri de garanţie K 33,928,000

Centrala în Yiena

Agenturi generale în Sibiiu şi Braşoy la

„Albina" inst. de credit şi de economii. „Dunărea" se ocupă cu:

Asigurări contra focului, a pagubelor de grindină, contra infracţiei (furt prin spargere), asigurări de sticle la galantare, de transport, precum şi cu asigurări asupra vieţii şi de rente, sub cele mai culante premii şi conditiuni. Asemenea se fac asigurări pentru cazuri de accidente prin societatea de asigurare pe acţii „Danubius* fondată

sub egida societăţii „Dunărea".

http://hiiin.ii