ANUL ,2436

NUMERUL 10 BM ABONANENTELE

DiCEP LA 1 15 MT, FIE-CARE1 LUN gi e platese tattratma tnainte:

asearaill la Casa adult/Antral:1cl in Js4s 1 Sireitalata prla mandata

le tin an 1.11 Tara SO L el ; La Streinlitate 50 Lid tü1enL.1511 s , Trel lual . sa

11/4 stsesstr It stirelaLlata lat base

TeAMIZIPeTTES NU SE iitAPOI.:21A

...e.r.131R

A.DMINISTRATIA 1

i i

PASAG. laNCII line,TIONALE CASFLE lEIKILAGEORQEMI 1

-

woor

\ ; .

,

Ater P44 -_-

Director penile ALL.6: BELDIMANO

o LECT/UNE REGALA

Am promis cititorilor acestui ziar, in ultimul mee prim-Bucurestl, le artt c Lamar Catargiu nu a &- cut cestiunel nationale retail pe care l'a &cut Dim. A. Sturdza.

eful conservatorilor, lipsit de in- teligenta, si de cea ma elementara culture, a fost inzestrat de nature insti eu o siretenie bizantina care, silindu-1 a fi mat muh deal pru- dent, l'a impiedecat a lua in ches- tiunea nationala masurf indrasnete

compromitatoare. Sub ministerul junimist Lascar Ca-

targiu nu a cautat a face din aeeasta cestiune o arena de partid ;,4i. de o- pozitie. Ajuns la putere, Eugen Brotte, Aurel Popoviee T. L. Albini, vieti- me ea si multi aleh ale odioasel sen- tinte pronuntata de Curtea din Si- biu, 01 gasit pe paruêntul Româniet libere cea mai large, ospitalitate.

dace, nu a fecut pentru &alit nostri de peste Muntt ceea ce ar fi

putut face chiar un prim-ministru roman, eauzele sint urmatoarele: - Frica de a indispune cabinetele din Viena si din Pesta, diriguirea puru- rea *oväitoare a presedinteltn Ligei V. Alexandrescu Urechea, i mai a- les atitudinea aproape iridentista a opozitiunei liberale, atitudine provo- catä (liar de eful ef.

Lasear Catargiu nu a -facut abso- lut in favoarea cestiunef na- tionale. Bine voiaseä organele libe- rale a ne arata räul pe care el l'a fiieut ; ett, far& a astepta raspunsul lor, vo1 demonstra raul pe care l'a facut Dimitrie Sturdza.

Dim. A. Sturza are o culture, atit de intinea incit nu a putut'o mistui nict pane, la -ante de 63 de ant, si de aceea pane astilezl nu a putut produce nimic, absolut nimic.

El este rautacios, razbunator, vietinul if iese pe pe oeh;;-

e in stare all terfeli i demnitatea de Gm si de prim-ministru pentru a ajunge scopul pe care 11 urmit- reste.

Cu ce nerusinare a mintit child a spus eu emfazit cá este un bdrbat vechig al rant, un bitrbat care alu- crat la ridicarea statuluti roman, el un pitie care vi-a petrecut tineretile la umbra lu Anast. Panu, a luI Const. Hurmuzaki i batrânetele sub protectia luX Ion Ghika ei a defunc- tulul Ion C. Brittianu !- Pe acele vrernuri nu crecnea, barbatul vechig al wei pleca de pe banea ministe- riala i revenea pe bane& dupa or- lneIe protectorulul

Asteezi, mandru cá e primul con- silier al tronulul, luat nasul la purtare, crede cá destinele regatulur roman depind de el, i, culmea ei- nizmulM, a adoptat ca deviza:-Sco- pul scuzd mijloacele.

Dupa moartea fratiior Bratenl si a lul M. Kogalniceanu el s'a vazut se- ful partiduluf-vorba 1u Petre Carp: aclamat dar nu recunoscut-a parasit lupta pe terenul antidinasticizmulw, si a luat cestiunea nationala, ex- ploatand'o ea arma de opozitie, awl era convins cá va parveni a core- promite pe conservatori i pe suve- ran in oak imparatulul Frant-Iozef.

0 oarbd ingamfare l'a impins a face, in Senat si in intrunirl publice, declaratiem aproape iridentiste pe cari ed until nu mi le pot explica deck prin complecta ignoranta ce acest orb are despre inteligenta luI Card

En, duilman invergunat al *maul Weridas reouzwout purarea in,

teligenta ha)", o inteligenta primej- dioasa pe care o simte azl Dim. A. Sturdza.

Carol a luat pe aeest nervos nee bun, l'a numit primul stt ministru

l's, aruncat în bratele ministruluI plenipotentiar austro-ungar.

Dim. A. Sturdza a renege' toate declaratiunele sale ; él a facut eele maf umile settee ; el a rostit îU Iael un discurs ale cartil principale de-

claratiuny ail fost impuse in cabine- tul legatiunel austro-ungare ; el nu a putut publica diseursul sèil de cat dupe, ce a venit aprobarea telegra- flea a contelu1 Golusehowki.

Dim. A. Sturdza a vitrit in comi- tetul Lige dol ministri pentru a li- nieti în7ijiri1e guvernelor din Viena ei din Pesta ; el a impiedicat un banchet pregetit neobositului luptee tor Lucacie ; el a gonit pe acest eroei martir din capitala regatulul romen : el a parvenit, eu fondurile secrete ale minieterulul de externe a dezbina pe totT nationalistii tran- silyaneni i ardelenf, earl phrtk, mal eft'

erati Fitrins unit1 imprejurul unel mite rete idel :-Egale eimpartire a drep- turilor cetatenesti intre totti supusit coroanet 8/. 8telan.

*

Dim. A. Sturdza a ucis cestiunea nationala, dupd ce a terfelit'o in no- roiul, n care §t-et terfelit demnitatea sa de ont, numat pentru a fi prim- ministru.

Zdraviinft i rneritat é. lootiu- ne a dat Carol lui Dim. A. Sturdza.

Alex. V. Beldimenü. gt!!!! rrii' XI/L.,131.

Duelul lul Dimancea

Am primit din Piteeff etirea o eroul de la Ma- vrodolu, zis ai fantele Dimancea, a provocat la duel pe 1112 cetttean bkrbier din localitate.

Iata cum s'ae petrecut faptele :

In urrna until conflkt foarte series petrecut in- tre blirbier pi ereul de la Mavrodolu, cel deal &tiles, a refuzat st plitteasell celui d'intliú pretul a 15 rasuri, 4 tunsud, 2 frezaturi si 2 sptllirl la aaa zisul ett cap, plus 12 masintri a barbiaonu-

Btxblerul, vtzind et se allt in pericol de tea- gere pe sfoart, a bine-voit s tragi lu nenea Nae Dimancea o sfintli de trinteall, sat, cu site eu- vinte, l'a ras art stpun.

Acest soit de perdaf neconvenind eroului, acesta a trhnis barbierului 2 martod peutru cd era caz de duel.

Btrbierul a prhnit dulul, dar cu conde ea arma de luptt st fie briciul i lupta st se faed la coltul pelehirultfl.

.10 Vax.

Presa liberald observat un lucru ?n Liberalif cart

ad de toate, cart' ail unanimitatl in Camera 4 Senat, carf all aTegátor i ageetl elec- torah, earl' tin natiunea i. paIm i popo- rul în buzunarl acestf liberalf n'ail presk.

CMa n opozitiuue acest mare partid, cu ramificatiunl in cele patru puncte cardi- nale, n'avea de eft 'doug, ziare hi Capitalg, pe clad conservatorif aveal we-0 paeru pe dad democratil aveati vre-o trel.

Astg.zY, died liberallf &it la guvern, presa lor a fost îuc i mal redusä : din doug or- gaze cite aveall pink erf, acuma nu mg art

de cit anul, cad nu pntem ineg prevede eît vialg st. ce' fel de vlati va avea Zia- rut cel note

E caracteristic lucru ck un partid libe- ral i eu pretentiunl democratice care pre- tinde c Sta per tu cu poporul, care re- prezbite i dud doarme dorintele i aspi- ratiunile natiunel, 54' fie iipsit de cel mal insemnat instrument de iropagiandid si de esentiala trisurti de unire dintre popor partidele pelitice.

'Put= spune c libleaTi- aproan6 'n'afi presti, cad Vointa Nationa cit de se- rioasel ori cit de geniala i ct 1e mi- raculoasa ar nu eete un r popular, nu infra in toate mnik,ia. gi , ea ee

proverbialid 9 face aceenbila numll pentra oei din statulenajor,

Aeest dispret pe °are I beediil a" emote-

Bete% pentra pre i p prn stlis deserateall pe

,reeeeeeeeze-e-77:-.e.

leTtrebulesc, lor gazete eind att tnilioane, dad Bares Nationalk este a bur si dnd aü paterea pe. mink ? Mesh stir, destul de bins cá, pe citá vreme vorn aveae colegiile res- trinse, nu e nevole de prea multi propaganda cinstjt ; peotru regimul colegiilor ingradite este destul st conduct interesele aleggtori- lor, tif in Mt eu toate instituttile de credit, cind ash In opozitinne EA. fAgAalleOT

sk riiint, iar clad estf la guvern st te- rorizezI s corumpf.

Iat pentru ce liberalil preag.

Neaperat ett pentru mat tîrzii acest sis- tern va avea marile sale inconveniente.Lu- mea, oil eft de pacittoask o cred colecti- vietif, sfireeste prin a se desgusta de gu- vernele rele st incapabile, i, clad in lie- care zi cetáteanul va avea u mink numal ziare de opozitie i clad vocea liberali nu va ma! rasuna in public, neapgrat ea un curent not se va forma.

Dispreted liberalilor pentru presk merge cit de departe poftitl. Este canoscut ci, In opozitiune, vechif colecticistf, adeca eel din Ocultf,, in cap cu D. Cantacuzino, opus energic la aparitiunea unef a doua gazete liberale. Democratia a fost suprimati, ga- zeta franceza a fost suprimatg, si la urmg remksese siugura Vointa Nationatd ca susting zelul partizanilor. Pentru ea sá a- pará Gazeta Poporaut att trebuit sfortgri

discutiunf nesfirsite i, de-abla, de-abla, Gazeta a vázut lumina.

acest partid fulgerg in fie-care zi pe Omit earl dispretuesc opinia publicl.

Dragoe.

nevole de

fiti) ttadtcwie... Cine ar mai crede cd n ara noastrii,

unde se asur'a atiteá venitu;.i i sinec,uri celor jönt(Ii'-`ct I unctiona- ri/or adminivtrativi este Visaed in voia in- timplärei, de indatä ce din pricina virstei saft a untti accident nenorocit, nu mai este in stare de a lucra.

Cu toate acestea adevätrul cqa este. Func- tionarii nogri judeteni comunali nu aii nici un drept la pensie. Muncind zdnic,mai grea de cit multi dintre acei cari sint plti- titi cu saarii exorbitante, indurind

milor i frica vecinicei de a fl sco0, din slujbti o data cu schimbarea unui gu- vern, biqii functionari duc o viaá cit se poate de nenorocitei.Siliti a sta ceasuri in- tregi plecari peste biurouri, inghitind pra- ful,de pe dosare §i aspirind aerul destul de bine cunoscut de prin cancelarii, cine se mai, poate mira câ ei cad victime a o

multime de boli i cd Ant repede istoviti de puteri ?

tome, ace§ti functionari, a cdror ac- tivitate este cel putin tot atit de folositoare Statului ca 0 a multor altora cari se bu- curd, de dreptul la pensie, tocmai ace§ti functionari, zic, ramin neingrijiti pentru vremurile bátrinetei. Apoi nu e o nedrep- tate dintre cele mai mari aceasta, ca set te serve0i de puterile unul om atita, pind and le-al stors §i dupti aceea, and vezi di nu te mai poate servi, sci-1 tai pradei sail saran% milei publice? i da.cd Statul o face aceasta, ce deosebire este deci intre dinsul i un exploatator capitalist de rind?

Este deci neapáratd ,nevoie de o loge care sd reguleze pozitiunea functionarilor jude- teni comunali i set' le asigure o pensiune pentru timpul in care, dupd, o muncei in- delungatei i credincioasti, nu vor mai fl in stare sei puie puterile lor in serviciul Statu- lui. Partidul liberal inset care, in opozitie flind, a promis atitea bietilor functionari, ar avea acum ocaziunea de a dovedi, cet

gie sci'g tie promisiunile. Regularea soartei functionarilor judgeni i comunali este o

datorie a Statului. Sfir§ind, voim sit deim functionarilor ju-

deteni i comunali sfatul ca set, nu',si, facei iluziuni, sperind cei actualul minister va face ceva pentru dînii din propriul säú indemn, ci sei se mi$e i sá cearti dreptul care li se cuvine,cticinumai aa Il vor pu- tea cdpiita.

Nec. 111111011151241117MIS

FARM. PARLANCENTARA Mpl=1.7=

Camera.- I.Trmezzl seria reclamatiunilor parla- mentare.

D. Popovic1,-ce'l ma zieeat si

ciune-cere D-lui ministru de justitie ca s pule in acord legile civile cu cele religioase, eaa ca rudele st se poatä lua in edsitorie. D. Eugenin Stiitescu rdspunde ct, dacd partidul liberal are s. stea 24 de an): la putere, are st realizeze, de sigur, i aceastd reformd.

D. Dimitrie Sturclza spune cd, ecupat cum a feat pind acuma cu cembaterea fanariotilor ai a D-lul Fleva, nu s'a putut ocupa de reforme trebuincioase ;

pentru a putea, inst.', realize programal partidulu; cere din partea deputatilor et í dea iscilliturd la mint e 'I vor sustiae racer 20 de anl la preae- ding& consiliului.

Cnconul Ndstase figliduleate tdt coacatoul,dar in scelaal tirup tnvitt pe deputatT la cealul s pafla- atanau, ¡Aleut a het la! Bola at ultimetute '

rENERI 26 IANUARIE 1896

me

NUMERUL 10 BAN!

ANUNCIURILE tn Bummer ft /wisp se prbneac temat

Administratie

In Streitultak direct la aglmintstratie 10

took (*isle de pu&lititale

AmuncIur a pag. IV . . . 8,30 b. HMI, ILL . .

I n

kozziGliJitents Id .11=f,

snai14r veohift Baia

LI 2.i.SLA,,G. DARCEI. N.ATIONLLE CASIME KARAGEORGEVICit REDACTIA

Fatd cu acest demers 7desperat, nuniXrul mOsati-

rilor nababulni craIovean scade la mod sinqitor.

D. Nicolaescu îmtreabt pe guvcrn and are sit vie

en proiectul de lege pentra desceutralizarea admi- nistrativd i cele-ndte proTecte intrigante ale D-hfi Fleva. La auzul acestel intrebdrl, Oculta se stringe ca tta singur one Impréjurul Caacavalulul ai face apel la Dumnezeul BInceI Nationale, care in momentete solemne a venit in ajuunul lui Carada.

Senatul.-Burta ministrultfi. Palladi forteazt intrarer maturulni corp i pune la grea Incercare soliditatea bncei ministeriale.

Matadorul, de la o buaatd de vreme, a incePut st:

se joace cu milioanele ai de aceea cere Senatului o sum'al fabuloast pentru acoperirea deficituluI bud- geter.

Ca o minglere pentru ultimele momente ale unni ministru condamnat la viata privatd, Senatul primeste cu surisul pe buze opera matadorulni.

PORTRET Stop.

11111111111111110101.

Gustav Porteur-Braico fr.

Dinamitardul (?) care a imprIstiat groaza mahalalele capitalet i preocupt de o stpttruint opinia publiet din tara intreagt e Altscut in Bel- Oa, el se pretinde fial natural al bltrinulul bogt- taa ,Braieoff

Bittrinul 'Braicoff, kaput de cit-va timp sub in- flueata unui avocat Nae Moldovanu, nu vrea sit

reeunoa8e lui Potteur calitatea ee aeesta pre- tinde c are, fapt care a dat naatere unal proces intre bittrbr i pretinsul sat fiu.

Influenta pe care o exercitt asupra bdtrinutul Braieoff avocatul Nae Moldovanu, carula Porteur Ii atribui nenorocirile sale, a determinat pe acesta

razbune aruneind in curtea ease- lor sale din strada Furtune o bombit inctreatt eu dinamitt.

Porteur e in virstli de patru-zed ai and de ani, dar pare mult mai bltrin. E insurat in Oraova, se zice, eu o female de conditiune joast, ceea ee ar fi provocat desbinarea intre dinsul sti, cu ead mal nainte Be afla in termeni buni.

El a fost arestat Ia Turnu-Severin. Digg.

impozitul pe venit

In Camera francezd, ministrul de fi- nante Doumer, a propus impozitul pe ve- nit, pentru a fulocui cele-alte dart Ca

darea personald (prestogia) i impozitul zis pe use ci pe ferestre." Guvernul radtcal voteste set aducet la indeplinire una cite una vechik puncte ale progra- mulut partidulut.

Acest imposit tinde a realiza pe cit se

poate echitabilitatea n suportarea greutd- Nor statuluf, 7dcind s pletteascit mat mult pe acela care ci;tigii mat mutt. A-

cest impozit tinde in special a impune o

fattreaget eland de oament cart realizeazd datiguri enorme ri care in realitate con- tribue in mod ridicol la nevoile grele ale Statultd.

Din statistica presentald de ministerul de finante frames, constatelm urmettoarele: Din &;apte nzilioane ji jumdtate de contri- buabill ase milioane aü un venit inferior de 2500 let dect, dup.& protectul tran- ces, nu fint impusi la aceastd dare. Un milieu de:contrThuabili, cart ciaiget ye atmult de 2500 de let anual, nu vor plati mat' mult ca astet-st. Rdmine nuinal un numb' de 500.000 de mart' contribuabilt, cart ast nu pldtesc aproape nimica si cart prin noul protect slut impu,st n proper- gune cu marele lor venit. St intelege cd areal bogeltaist tipd, lac getagie gaze- tele lor vorbesc desfire vexatiunea care va aduce aceastd lege ceatenilor. In nu- mete liberate!, al prinuipiitor din 1789, el strigd contra protectulut de lege... El este "insd drept i probabil cd va trece in Camera francezil.- Senatul I? va res- pinge si partidul radical saü va pleca sag va desfiinta Senatul, aceastä adunare reactionard i cu apucdturt ultra-hergheze.

Exemplul Frantef ar trebui imitat si la not. Numed dnd pe cine avern la putere si cum liberalit sint reprezen- tantit bogettajilor ;i al celor puternict, ort-ce sperantd tie Awe intru realizarea a- cestor dorinte democratice.

C. Xt

ZrFaV..4, avw

o AGENVE MATRIMONIALA

Lin proses senzational.-Organizare mo- del.-:Procedeurl ghibace.- Invi-

nuirea.-Aptirare victorioasA.

Curtea cu juratt din 'Andre va ayes si judece in curind un proces nostim. Sint datf in judecati pentru escrocherie indivizif

euiniAvenrtsoanlye aMacgclettnoerisil

Daniel si Charles Skates, Norman Hennah do ri r taorV, Aso ciati

Organizatie model

Aceasta agentie matrimonialii unicti in felul el, are dreot sediu social un palat superb; personalul se compune din 2 ca- sierY, tref comptabill i 31 functionarl; biu- rourile sint organizate dupg modelul mari- lor adnijnjstraj j slut saloane luxoese uunndesuseflept prinotfettielnuni.amorezatif earl cauta

A,gentia posedg un ziar hilanar fondat in 1883, The matrimonial Herald", pe care

citit deck' nu multi eoglezY, dar de si- gar multe englezoalee. Aceat ziar are co- respondentl in toate orasele marl ei pa- blick une-on n supliment certcate de ale unor vechi clientY, earl mkrturisesc, cu inima debordind de recunostinta, ca att gge

I sit fericirea desevIrsite eu ajutorul A- i gentiel.

Procedeuri ghibace Iati cum luerh Asociatia". Clientele se

Impede in doug marl clase: clientil imam- plgtorl abonatif". Cel dintfit, clientul de-ocazie-un domn" de pildg-adreseazi Asociatief" o scriaoare pentru a fi in- minata D-ref sat amel eu anuntul No. X4 gi alatureazg un franc in marcf postale, ee chid abonatur odeti pentru tot-d'a- una mama de 300 de francl, are dreptul sa conaunke c'u toate individele de sex slab earl anuntk prin gazettt' cal slat dispuse a sacrifice zeului Hymen. !Asociatia nu di- vulgit numele i edresa acestor asa c comunfeatia cu dinsele nu se poate face de oft prin mijlooirea Agentiel".

Invinuirea Directorif A.gentiel" slat seazatl c ati

abuzat de Inorederea clientulul, a 'al insu- Oat mrci1e poetale, crt vindeat scrisorile ca maclatural ca in sfirsit ziarul era un fel de nisip aruncat in oak giigtfatilor yi ci n realitate Agentia" n'a mijlocit niel o

eisittorie. Apgrare victoriodsg.

Stitt ce raspund directorif Asocietief la Invinuirea asta? ET se oferit.pur j simplu sa aducti inaiutea juratilor ca martori pe totl eitt gusta din bine-faeeri1e7casatorier, multumita interventiel lor. i ci-ett n'ar fl

putinf. Numa cit priveste pe sexul tare, inculpatif pretind c a asigurat raiul pe pgmint la peste 100 de lorzl, 40 de preoti dintre earl 22 all cerut a doua-oarg' servi- dile easel (! ?), 100 (16 rentierl, 60 ofiterl, 33 marinarit 8 avoeatl, 14 enedicl, 1 den- tist 1 vetermar, 18 inginerl, 4 architec, etc., etc.

Cit priveste Sexul frumos, fratiI Stakes tovargsii br, ei-c att cam': 1 fate, de

general, 1 viduvg de colonel, 3 fete de o-

fiterf superiári de marina, 41 fete sal vg- cluve de preotf, 1 fata de episcop, 7 fete sail vticluve de awake 1. dcotoreasg in me- dicinal 16 autoare, 11 ziariste, 4 dentui- toare si profesoare, 5 moa;e, etc. etc.

Vet inchipuiti ce senzatie are se faca pro- eesul acesta2 cind se vor vedea defaind inaintea just:eke tott acestia egsgtoritl a ramericaine

Specimene de anunturi

Iat a. acum i cite-va speeiméne de anun- turf matriomoniale. Incep pria cele curat sentinientale, unde banul nu pack' aid un rol :

Lily, blondd frumu0cd, 18 ant, cauta un bun barbat pe care sei-1 iubeascci mutt.

Monica §i Gladys, in virstä de 21 19 ani, talie mijlocie, nostime, bine crescute, blonde, cu venituri suficiente, doresc sci co- responcleze cu doui prietini in vederea

Amindbud o inimd foarte calde ant amabile §i de un temperament vase. La bratul unor bärbari virili 7!), ar i,n- frunta totul I? J. Se fagtidue;te i se cere cea mai deplind discretie.

0 vdcluvd, superba, brunet, amabild zimbitoare, 30 de ani, ar don sä intre in corespondentd in vederea unei apropiate ea- sátorii ou un tinar gentleman care ar avea un temperament plin de vigoare 191) §i care ar aprecia o fenteie tireircl frumoascl.

VINERT 26 IANUARIE

Iatit i awn art de o moralitate dubioasä, unde sentlinentul a fgcut loc canoseutuluT nervus rerum gerendarum.

Hubert, 26 de any, 1 metru 70 inaltime, brun, baled ferchq, amabil, sociabil,insä cu o leara modesta, dorelte set intre n cores- pondent& Cu o dam& in virstii, clar mai jos de 60 de ani, n vaderea und cäsätori ime- diate. Dinsa trebuie s& abä mijloacele de a-'$ tine case in mod confortabil.

Multi dintre clientit Asociatie nu se pot de eit eu greg clasa, atit de etudatS este idea pe cere si-ag fácut-o despre insusirile ce se cer antra' sot. De pHs unul cautá o femee zdravan i velocipedistg (de ce asta? In flne....) a Care gurA sit nu exhaleze niel un miros eu desgvirsire de nesuferit." Dar ce sN mai zici de anunturl de felul acesta:

Doresc o femele cu numele de Jane, nets- cut& in 1868, vigine i cu dispozitii de a se ingri4a (11).

0 femeie desävZitä, cu ochii adiatci ca marea, nasul vag (1), o gur& ca o inimet (9 , obraji simpli 111, urecM sprintene 19), vrea un bärbat. Are sei facci nige revetatii (!!!

Skates pretinde e plingerile impotriva luT pornesc de la clientil pe cärT nu i-a in- surat din pricind de infirmitak. Dinsul procede cu cea mai mare circumspectie de oare-ce garanteazei cdsettoria pe zece ant...

Moravuri fin de siècle.

-~avvvvvi.r.aaaaa-.

CRONICA JUDICIARA

Nea Brim Cel mai eunoscut din breasla avocateascii. Ciocul chiulhannrile sale an ramas vestite. Avocatel

cel care are mai multe_procese si care face mal multe aminari. Are dou5 prine'pale cusurull : bea si face politica and bea.

In privinta liátiturel a ajuns ca un fel de axi- omit, ea un monument public, ea ceva indiscuta- bil. Se povestese multe anecdote despre dinsul. Una este aceasta :

La o scoalit de fete este examen si directoarea intreaba pe o eleva : - Ce este un deealitru! - Un ajutor de primar raspunde cu naivitate eleva.

De altmintrelea Nea Iancu este omul cel mal bun din lume, prietenul eel mal serviabil i omul ears vegnie nu se oboseste a face bine. Pe urma fostulul ajutor de primar ail facut stare o multime de pimp:A o suma de papugil i toff escrocil a stint sa se foloseasea. 'de apueaturile luT cheflii. In sehimbul imboglitirel'altora Nea Iancti, a ramas tot i-fiflin, cu polite protestate, eu gir uri pe earl le-a /AMU, cu seapte-zed de ineurcaturI pe spi- nare ei pe deasupra lipsit de intreaga suitn care se linea grapa de dinsul din seetie in sectie. De and a clout de la putere alearga singur din sectie in.sectie, urmat de credinciosul dar sznolitul sail se- cretar 9i:de vestitul Boulanger. Sehimbarea guver- nuluT conservator, a adus o schimbare In glasul lui Nea Iancu. Inainte era ragusit, vocea sa pare- ca esia--flra ealambur - dintr'un butoi. Acuma din potrivn este piiglat i subtire.

Chifibvs, bun si pincer prieten al lui Nea Iancu are treT dorinti: vadit scapat de politica, ea se lipseasea de dragostea:cliefului si7sit scape si de doamna care vesinic Il cautl pe sub blincile sli- tor de audienta.

De ce pe sub blind? Cihitibuq

DIN PITEPTI (Corespondenta,partleulara a ziarnlni Adeverul) --

Ceartg pe protopopidt

Este o adevaratg halima ceetace se .pe- trece intre Dimancea i preotit Rizea Do- bresc i Radu Bátleseu, actualul protopop.

Dinaancea, care a luat 6000 lei preotu- lui Dobrescu, pentru a stgrui sl fle nu mit protopop, a path' o rail de tot.

Nu numaT ea banit nu-1 poate da Ina- poi, dar niel nu-1 mal primeste prin asa C preotul R. Dobrescu fl va da in ju- decatii.

Se zice cg, 'aptualul episcop nu voTeete sg, audg de ilia una din pretentiile le Di- mancea-Andronic, aea, c bIetul om nu stie ce Edg mat face' eu acesti. prece.

Trebute s se stie cA acesti preet,v, sunt de la Biserica Sf. Ilie, biseriel care ss aflit Incbisg, din cauz cl dipotatul riberar N. Constantinescuarelu a Opat banii bi- serice i enoriasit intentat proces de sfeterisirea sumel de 30.000 lei, bani ce erail destinati pentru reedificarea acestui Sf. lecas.

Cum se vede, cinstea riberard a D-lor Dimancea-Andronic i Nae Ufurelu, nu lasg de loc de dorit.

Pentru acest motiv t5-urelu a si fost revocat din funetiunea de presedinte al co- misiune interimare a orasule Pitestt, de Cate D. N. Fleva, fostul ministru de in- terne.

Inainte, D-lor riberarg 1

Duel.

Un duel va avea loe zilele acestea, in- tre deputatul Andronie-Dimaneea si D. George C. Drtigheseu, proprietar i coif leur.

Calm acestul duel, ar fi niste afaceri fi- nanciare. Dimances s'a imprumutat de la D. Drlghescu si nu voteete mal pig-

! teasel datoria. De aci o discutie violentg, care a degenerat in ciomligealg pe spina- rea deputatulut riberar.

Dimaneea a triads D. lur Drggheecu mar- tort pe Tenovici i pe Mionea.

Duelul va avea loc pe Seoroboaia, rnosia ante-deluvianului N. T. Grigoreseu.

Siguranta public3.

In urma numiret lui Mionea, in postal de Comandant al sergentilor, orgeenii drept siguranid, sint hotAriti a'si tocmi pAzitcri pe seama br, ne avind incredere în alesul D-lui Prefect.

Musiu Táhicá

Vestitul bárbier I. Andreescu, supranu- tuft briciul lug Cuza i Musiu Tdlicd, stg- ree pe capete pe lingg Dirnancea- Teeweg, a fi numit lu postal de director al politie locale, in loeul D-lui Vulpescu.

AceastA numire ar face ca. Dimancea sa. fie felicitat de dipotatu Utfurdu.

Asmodens. 481* ager

Botezul prinithi Boris

SOFIA, 24 Ianuarie. - Ziarele Mir e Prog-res confirmA afirmatia eg Tard a ac- ceptat invitatia printului Ferdinand de a fi nasul printului Boris. - Tarul va fi repre- zentat probabil la ceremonia botezului prin- tr'un general. - Un grup de cetgtee pre- pare un tren special pentru a merge spre intimpinarea sa.

Toate oraeele fac preparative inert pentru celebrarea botezulul printului Boris.

Convortirea WI Boris

Párerea Austria - Párerea Vaticanu- - Atitudinea Rusiel.

VIENA, 24 Ianuarie.- Vorbind de ma- nifestul printarle Ferdinand, Fremdenblatt declarg cA imputarea ce confine, ar trebui sg fie ea desAvireire respinsg, dada ar fi indreptatg contra Pape. - Ziarul recunoaste marele sacrificiti, flout de printul Ferdinand

exprimg speranta cl tara va cietiga prin aceasta o sporire a forte interne din pane- tul de vedere european, i o intgrire a au- torligtei printule si a guvernulut actual.

In Bulgaria, nu este de temut vr'o pre- dominare oare-care din partea vre-une pu- terT i totl doresc mentinerea Statu- quo tile%

Lumea nu va fi linietitg, de eit atunct cind Bulgaria va fi dovedit forte, sa de relistentd in contra tutulor inceregrilor de dezordine in Macedonia. - 0-datg pasul aceasta flout Bulgaria va asigura marele pater)", pe su- zeranul säü i pe vecinil

ROMA, 24 Ianuatie.-Osservatore Ro- mano, organ al Vaticanului, suprimá toate depesile si se abtine de la ori-ce comen- tarit asupra decisiunei printulul Bulgariel.

VIIRCIESOMP IIIMINNI10111116:11:1BISI

Presa catolicá din Italia blameazA in mod aspru mesagiul printului Ferdinand, care a facut o hupresiune deplorabill la Vatican.

SOFIA, 24 Ianuarte.-D. Stoilow, cu so- tia sa i secretarul sAii particular, a piecat la Constantinopol, unde va sta eit-va timp.

Un ziar cite odatit bine informat zice el data convertire printale Boris s'a fixat dupd dorinta Tarule pentru a permite so- sirea la timp a une deputatiuni care ar fi compusg dintr'un general si un diplomat. Acest din urmá ar fi D. de Nelidow.

Mir publiel un articol entusiast si ziee cl eu Dumneze si Taral si sub inteleapta directiune a Printului sIll, poporut Bulge,- Het poate al meargA inainte pentru a rea- liza toate aspiratiunite sale.

Ziarul face omagiu marele sacrificig fa-- cut de perechia princiarl i zice cl dinas- tia bulgarA a devenit o dinastie nationalg, legate; pentru tot-d'a-una cu Bulgaria care va pane capAt aventurilor, loviturilor de Stet i comploturilor.

Consimtimintul Textile de a fi nasul Printalut Boris este inteadevIr a doua H- berare a Bulgariet.

Articolul se terming zicind : Durnnezo a tot puternic, bine-cuvinteazh" dourt nati- uni surori.

Organul radoslavist ,Norodni Prawa sa Intl de asemenea ou bacurie aceastg acti- une de Stet, sj vede tu deciziunea pniuu- lui wet dovadl eA a samifiCat tot ce-T este scump pentru unirea dinastiet sale cu poporul.- Ziarul mat vede in acest act si un pas spre realizarea uneia din urarile rationale pentru care partidul ce el repre- zintá a luptat in tot.d'a-una.

Maestrul ceremoniilor, conte de Bourbon- lon, a plecat in strgingtate.

Se crede c D-nu Stoilow se va intoarce de la Constentinopol cu Exarhul a are sosire se confirmä pentru 28 curent.

LTN ATXOSFEECC' IA-Atttutai metterolesta

ilueureftil 21 lanuarie [896, 12 07's ziva Entiltimea barsmetricit la 0°.767.7 Temperatara aerate C9 . 448

: slab de la S. Stares. eertalat : Benin.

' Temperatirt 1111111116, de ezi plus 5 s 8°

Thnsperatisra Illatanni7 e 5t ::ar;,in - plus70st -12°

Timp frumos aproapo in toata tam. La Sinaia Predeal ail ciout fulgi de zapadä ; la Braila,

Turnu-Migurele Bucurestl bruma groast. La Gura Turculul chicjiuri: Barometrul a crescut pu- tin. Temperatura, a. scnout aproape in toata tara. La Pancesti-Drragomiresti termometrul s'a coborit ping, la 12 grade sub zero.

Azitimp frumos senin,:zapada la scare incepe a se topi.

INFORMATI I ,

Suntern pozitiv informag ed D. Sturdza, fiind ingrijat de opazitia ce se preg'citeae a g face D. Flva impreund cu amicig a insdninat pe eitg-va partizang ag nil ca sd incerce a-1 holdri Pe D. Fleva sd primeascd postul de ministru la Roma.

D. Fleva a respins aceasM propunere declarinded e decis a retml.ne in rant pen- tru a se devota scopulug 'de a indriima partidul pe o cale opusel aceleia pe care il duce la peire D. Dim. Sturdza. --

Astlzi se va tine un consiliu de mi- nietril sub preeidentia D-lui Sturdza.

In acest consiliu se va decide miscarea prefectorialä care va avea loc neapdrat inainte de finele aeestel luni. --

Sectiunde Senatului aft aprobat creditul pentru complectarea armamentului arma- tei, in sumei de 48 milioané lei.

In urma unui scandal intimplat acum de curhid n Turnu Severin, se zice ea' D. Ilariu Isvoranu, cunoscut si sub nurnele de Ráducenescu, va fi eliminat din clubui liberal elps acea localitate.

0 telegram& a .Agentiei Rominer cu data de asear ne anun'fii din Sibi& dupet .Te- lcgraful romin cci 16 membrii ai fostului comitet al partidului national romin s'aft intrunit in conferintei Wino& pentru a a- plana neNelegerea fa privinta proprietettel institutului tipografic. D. Albini a prezen- tat o declaratie feicutei in fat,a unui notar

prin care recunoaee D-lui Ratiu pro- prietatea Institutului.

urma acestel declaratiuni, procesul intentat de D. Ratiu D-lui Albini a fost päräsit.

In cursul slptgmine viitoare, D. general Budisteanu, ministru de rgzboitti dimpreung en general Baicoianu va inspecta fortifica- tiile din jural orasului Bucuresti.

Se confirm& $irca ce am dat cci in cu- rind se va depune pe biuroul Camera, un proiect de lege pentru monopolul spirtoa- selor.

Acest proiect va fi depus din initiativapar- lamentarci, pentru ca guvernul sei se poatei degaja de ori-ce reispundere fatd cu co- merciantii.

Eri a venit inaintes Curtel de Casatie recursul fleut de egtre D. G. Scortesedi, directoral Evenimentulug, in contra dect- ziunei Cartel ea ¡matt din iasia Curtea a aminat judecarea recursului la 15 Martie, pentra a se pates comunica de recurent motivele de cassare.

In sectiunile Camerei se va incepe azi stucliarea proiectului pentrureforma.invateii- mintului primar $ normal. --

Erl a verit inaintea tribunalului Ilfov sectia a III-a procesul abuzUriler de la So- cietatea de petrol din Capitalg.

In acest proces grit irnplieai D-nil Brauer si Jaques Elias, fostt easier): ; Wei- genfeld ei Wolf Rozenzweig, controlorl ;

Kornfeld, F. Rozenzweig si 1ViüIIer,magasiner T

si C. Steflnescu. expeditor. Mai smut implicati in acest proces si co-

merciantif Schwarz si Zentler.

Astaz% inceput la Eforia spitalelor civile concursul pentru ocuparea a 13 incur! vacante de medici secundari de spitale. Numarul candidatilor inscrisd este de 25. -

Alattäsearei a fost o intrunire intimala D. Fleva acasci. AU luat parte aproape 50 de amici ai tribunului;

In aceasta intrunire discutat mat multe chestiuni privitoare la atitudinea po- litic& a D-lui Fleva.

Gustav Porteur-Braicoff va fi adus azi in CaPitall.

Prinderea until asasin Crime

Shut aproape doe ant de AA in satul Ghimpatt s'a comis o crimg foarte indratz- neap, de cgtre o bench" de patru indivizi tott ds origing bulgars.

In diminesta zile, de 3 Mai 1894, Beth' Ivanciu Stotan Slobozeanu, de meserie grI- dinars, domiciliatt in acel sat, at fost

asasinatt in locuinta lor. Bgrbatul avea 31 de loviturl de cutit in

'Slept, in abdomen, la git, la fatl si in cap.

Femme, avea 52 de tilleturt de cutit. Ltngti cadavre se glisiserg, la descoperirea

cutitele eu cari se feptuise cr ime.

Urmárirea banditilor Doe dintre asasie al fost descoperitl

prinel chiar in ziva end s'a descoperit ei crime. Acestia se numesc Pavel Niculal Caraciumae ei V. Matheitt. Ef at márturisit cl att intovárleit numai pe doul earl ait cowls crima, fled, a lua ?msll niel o parte la omorurt.

Cei ce dispgruserg dupg comiterea crimel se numese Botiu Sacie.

Curtea ca jurati din Cllgrast a cordam- nat pe Caraciumac i Matheiti la cite 10 ani melee silniel iar pe Botin pe Saciu,

BURSA DIN BUCURESCI Cursnl do la 24 Ianuarie (5 Ianaarie) 1896

50/, Rentz r. p.. 101'/4 Ad. B. Agricole .

50/, Renta am. . 100 D ;xi* Romatia . .

50/, (92-93) 99 59/e s am. . . 99 6e/0 Obl. rur. . 102 Pensiuni . . . . 290 50/, Obl. c. Bu. . 9674 50/0 (1890) . 909/4 50/0 F( nc. rur. . 9254 50/0 z urb. . 101 50/0 s s . . 50/, s s IRO 81'/4 5(/, Obl. basalt . - Banes. N. . . . -

Natlonala . . . Patria Conntructil . . .

SCHIMB Londra . . 25.371021f Paris . . 100.60.45 Viena . . 9101/4099/4 Berlin . . 124.15.124 ''elgia . - 99.55.46 8cont B. x. 8 Avans. v 6

s C. dep. 514 11110111BMINIMINIiialli

in contumace, la muncA silnieä pe viatie De abuse insg autoritatile ail urnarit

necontenit pe aceeti deal asasint.

Un asasin prins Urmgrirea acestor criminalt nu s'a facia

runnel in Virg, ci i dincolo de frontierts in Bulgaria.

Zilele treeute mnsg, dupg multe greutati, s'a putut descoperi unul dintre criminals anume Botin, carp mat purta si numele de Stoicoff, si care a fost urmArit prin Con- stantinopole, Adrianopole i apol la Rusciuk, made a j fost prins i arestat.

Extrádarea Asasinul tgggclueste cl ar fi sgvireh

crime ce i se impute, spunind el intea- dever a fast in Romania, dar a plecat de aie ineg din anal 1893. Totusi identitatea lui a putut li cu usurintl stabilitga

Guvernul rostra a fost instiintat despre prindetan acestul asasin ti inceput tratativele pentru e:drAdare,

DIN BACA4U

Balul societgteI functionarilor.-Tru- pa de operete. Un mos teacl

model.

Balul societátei functionarilor.

Sinabatl 20 a. C. s'a dat in sala pale- tulul administrativ balul anual al societg- tei functionarilor. Ca in totI emit, lume foarte multg, si high-loft nl nostru, de o- bice atit de pretentios, s'a distrat bine

familiile de functionarT. Comitetul commis din D-nele Kiru i Ro-

zalie si D-niT. Jenadi i Capri], dat toate si1ineIe pentru reusita balului.

Printre dansatoare : D-na Fiorica Buz- dugan, D-na Cápitan Lupaecu, D-na Tinca Buzdugan, D-na 'Marie Antonescu, D-na N. Mancas, D-na Kiru, D-na Rozalie, D- ua Constantineseu, Dam Lascar Kiriak, D-na Mateescu, D-na Lascu, D-na Petrea- nu, D-na Chirvgsuta, D-na Ionescul etc.

Intre spectatoare : D-na Ralou Buzau- gan in bogatl toaletl neagrif, D-na Da- mian in alb, D-naar St. Tzirtzescu, D-na Gane, D-na Sion, D-na Záhlrescu.

In frumosul buchet de Domnisoare dis- ting : D-ra Olga Lupiscu, D-ra Tzirtzescu, D-ra Donat, D-ra Bleu, D-ra Stavár; D-ra Räileanu, D-ra Kira, D-ra Gorove, D-ra Climeseu, D-ra Sion, D-ra Savel.

Hama neagrg, era reprezintatg prin dnií Jean Lecca, prefect, C. N. Buzdugan, pre- sedintele tribunalulut, Visineanu, D. D. An- tonescu, Edgard Crupenski, Th. Talianu, Tzirtzescu, Vasile Capea, I. Capril, N. Man- cas, N. Gheorghiadi, D. Sakellary, D. Biel], Lascar, Sturdza, Florescu, Crgescu, etc.

Uniforma era foarte bine reprezentatS prin D nii locotenent Tgtaru, egpitan Lu- paecu, Gorovei, sub-locotenent Bgnulescu, BelloitiJippa Lupascu, locotenentit Lupo sea, Stavgr, Stamen, Leleseu, Buzenchi, major Ionescu, capitan Ureche, Lascu s. a.

Cotilionul a fost foarte bine condus dc D. locotenent George Thant.

De-abia pe la orele 6 dimineata a in- cetat dansul, cind lumen s'a retras Tn sala de mincare, unde era servit supeul oferit de D. Jean Lecen, patronul balulul. S'al ridicat mai multe toaste în sangtatea D-lai

FOITA ZIARULUI ADEVERUL"

39

MORTUL DIN

TRASURA XVII

Procesul

- Du-mg la dime. Aea am si fgcut. - Cum era gentlemanul acela ? - Oh! prea frumos bgiat ; nalt, eu pg-

rul blond si o musteatg frumoasg. Avea haine de bal, un palton cenusig i o pta16-

rie moale. -E in toeing Fitzgerald, murmurg Calton. Si ce a fa:cut dud a sosit ad ? - S'a dus drept la Regina".- Dinsa i-a spas:- D-ta estl ? El argspurs :-Ert mint. Atunci ea a zis : - StiI de ce te-am chemát ? El a rgspuns : - Nu. Ea it zise E vorba de dinsa. El a strigat :- Cum indrgznestI sgei pro- nunti numele! Atunci ea se ridici pe perne zicind :-

Scoate-o afárg pe fata asta si-tl spun tot. Mg lug de brat iml porunci s co si

am esit din carnal*

E tot ce stirt. - CAI vreme a stat cu dinsa ? intrelal Calton care ascultase cu atentiane. - Aproape un sfert de ceas. Pe urmg m'am dus ou el ping in Russell-street. Era aproape doug ore fart dougezeci i date de minute. M'am uitat la ceasornicul de la poste'. Ile &du o monedg de aur si-ml zise : - Du-te draculal ! - I-a trebuit aproape cloud-zee de mi- nute ea sg meargg pe jos de acolo ping in partea de est a MelbournuluT, TO zise Calton. DecI s'a inters acasg la ora indi- cate de D-na Sampson. A stat ca «Regina» tot timpul, mi se pare ? privind pe Sal drept in albul ochilor. - Da, eram la usg. N'ar fi putut ei fgrg sg-1 vgd. - Atund, total merge bine. Numal e nie o dificultata ea se dovedim un alibi, zise Calton &cited un seam din cap le Kilsip.

Ape se adresii add Sal : - Despre ce vorbeari amindoul. - Nu stiff'. Eram la nag si verbeatt incet aa eh nu puteam sA auz nimica. L'am auzit însll strigind : - Doamne, Dumnezeule ; e prea oribil !" Iar pe Re- gina" am auzit-o puinind de ris.

Atunci a venit la mine ea o fiarl sglba- tiel i mi-a zis : - Du-mg din iadul gsta !

l'am dus. - i end te-ai intors ? - Ea =arise. - Moartd ?

-Ca un cal de la usrt, zise Sal veselg. Asa e si nu qtiam 0N petrec noaptea

cu un blgstlmat de cadavru, gemu bAtrina Guttersnipe.

Dracul s'o ia, el toate luerurile le faces pe dos. - De uncle D-ta ? intrebA de odatA Calton, gata rig piece.

=. 0 cunoastem mal de multg vreme de eit D-ta pe stricata aia, rggi betrina zgriptoroleg, uitindu-se urit la advacat, si mal etiti niete luerurl pe cart ai vrea D-ta art le afH, dar tfo sg le afli de loc, de loc !

Calton se intoarse, ing]tind umeril. -AT IA fi chematg milne inaintea Car-

tel zise care Sal si at sg vit impreung cu Kilsip, ea sg, spat tot ce mi-ai povestit mie. - Total e adevgrat, mg jur. Aci a fost toatI vremea.

Calton si cu Kilsip erail în pragul usel cind bltrina Guttersnipe se scull. - El, Ta ascultatT Unde slid banli fa"-

gaduiti pentru aflarea fete, strigl indicind pe Sal eu degetul el osos. - Ah ! banii? rlspunse aspru Cal- ton ; el bine ! de oare-ce fats a venit singurg, banil vor sta la banal uncle sint depusi. - Asa dar sint trasA pe sfoara de eig- va bee detigatt eu greutate. Sunteti niste pungasi ! Am sg ye reclam guvernulul care o sit vg trintsasell la gros ! - Bagg de seame ad nu intri tu, zise Kilsip ca vocea le de pisieg. - Ah ! îmibat joe de are ei de temnita voastrl ! urlá bab arNtindu-i punanul. Am mai Lost pe acolo si tot n'am murit, nu-i asa ? Tot vesell sint-si la urmä duceti-v6 dracului !

bátrina hoanghinAl ea sá dovedeascri cum cl. spunea drept, ineepu et' jean 1.tu

fel de dant nebun, trosnindu-se degetee urlind blesteme.

Páru-i lung, des si sur se desfacuse flutura imprejurul corpului el si cu aeru-I earaghios la lumina slabg a feetile era in- grozitoare. Era un spectacol hides.

Calton, amintindu-St descriptiunile , ce ci- tise despre fenaeile din popor carl azistati la Executil pe timpul Revolutinnei franceze chipul cum ele jueatt let earmagnole îi zise el lasátrina Guttersnipe ar fi fost acolb la locul eL

Se multgmi hug ca sg ridice din u- marl.

Iu momentul eind esTa din camerg, bg- trine cu un blitstgrn final, egzu sfiraitg, pe scindurT, urlind: - Datient rachiull

XIX

Verdictul juratilor.

E de prisos sg mai spunem el a doua zi sale Cutlet era pling de lume i oh' un mare numgr de persoane nu mal puturd

intrVestes eg, Sal Rawlins, singurul martor in situatiune a putea probe inocenta ares- fatale, va veni sit depunit in ziaa aceea, se rgspindise ca prin farmec.

Achitarea Fitzeerald nu me lgsa nici o îndolaill pentru simpaticit - prietent cari rAATio...rA Ca ciupercile intr'o noapte.

Era fi,,raste un nutuAr oare-care de oamenl prudentl cart aeteptati verdictul juratilor penteet a-et exprima plrerea, si in fond il cred earl vinovat pe Fitzgerald ; dar intolreerea neaeteptatg a Salet Rawlias cis- tigsse cea mai mare parte de public pen- tru cauza arestatului, Tar aka earl se Bata-

asinnalassousmakalialMaranamiNI

e mai inflácsárati in opiniunea lor potriv- nieS, erati acuma aproape convinsi de ne- vinovltia lat.

Felix Rolleston, mat cu Eeamg, devenise deodatg, celebru.

Fie ea bina bdiat" sag pentra dragostea contradictie se declarase absolut sigur de de inocenta le Fitzgerald ei iatd eg spre marea lut mirare, pgrerea sa se gAsea co- recta.

Primi din toat3 pgatile atitea felicitgri pentru presupusa lut perspicacitate, in cit ajanse sI .creadA serios el insust el senti- mental slit fusese rezultatul maul rationa- ment calm si chibzuit, i nie decurn din dorinta de a fi de prere contrarI 'majo- ritAtei.

De eit Felix Rolleston nu e singurul am care dap ce a fost mirat aliendu-se ce- lebrn sNa$ inehipeaseg la urniat el a meri- tat ceebritatea.

De dt-fel era blIat caruia nu-I lipsea niei abilitatea niel spiritul i pe eitg, vreme vintul bgtea in pInzele corgbiet le, profitg de an moment favorabil si cent mina D-re Featherweight, care dupl. o are-cart ezitgal cosign:4i sA-1 gratifice si eu persoana sa eu milioanele sale. To zise el viitorul el eef era de o inteligentá rarg, i cA nu ar fi

fost de mirare ca inteo zi, cum ayes qi roilioane, sa se destepte nevasta unui prio- miuistra.

(Va urine),

VINERT 2e IANUAREE 1896 3

taarda-RIONWCataalagaataNEV_Es s t -, e ,

I S1 Aa Le As,. itil JIB r-1 n ip rii: eti; I

2, ..... E. ULTD1RLE NOUTATI SPRE ViNZARE

Gyp, Le bonheur de Dinette, roman noa Lei Lei 3,5 0 1 3,5oes lean RIchepin, Les caresses 1 Le Revue socialiste num. pe Ian. 96 c 2,- e ,, La mer t 3,5 o fs, Le devenir social num. pe Dec. 95 e 2,- n st Les blasphémes c 3,50 N g clémenceau, Le mélée sociale . . . c 3,50 Garafalo, Superstions «

re Tratohevki, L'Évolution sociale en Russie c 1,75 Gustave le Bon, Psychologie des foules c 2,50 1 WOlls, Un labaratoire de sociologie c 1,25 Tonrguenff, Peres et enfants c 3 50

Novicov, Essai de notation sociologique « 1,25 Lachaud, Plaidoyers, 2 volume e 7.- fe WOrms, La sociologie et le droit c 1,75 Réclus, Pathologie externe c I0,- 521 Leon Tinsean, tiers l'Idéal (< 3.50 Annunzio, Le triomphe de l'amour c 3,50 t Richard O'Monorvy, Madame Machanballe« 3,50 Legonvé Histoire morale des femmes c 3,50

Leon Dandet, Les morticoles c 3,50 Rod, Dernier refuge 3,50 1:102-0.50_ PASZFaaaaMaaagaaa.TSEWR_Nag Eoagagogg-o_gm&..q-ogrt

Jean Lecca, Talianu, Jenadi, a D-nel Ro- Astà-Zi s'a prezintat D-lui D. Sturdza, zalie si pentru prosperarea Societatel Func- ministru ad-interim la ministerul de interne, fonarilor. o delegatiune a cetiltenilor din BuzAti, ce-

rindu-I concursul pentru aducerea la Inde- plinire a mai multor imbungtatirl de carl orasul are nevoie.

Trupa de operete

Trupa de operete, sUb directiunea talen- tatului bariton Poenaru, va da cite-va re- prezentatinni in salonul Palatului. Din a-

ceaata, trupA face parte si D-na Eliza 0- deseanu.

Nu mA inddlesc c publicul Bacaoan cilrttia i se oferA atit de rar prilejul de a admira adevilrate talente, va incur* pe D. Poenaru.

Un mos teacá model Loc.-colonel Damian, care a alungat pe

D-na ;ludic refuzindu-i muzica militarg, a cerut Poenaru cite 100 lei pe Beall pentru muzicá si pentru ofiterit reg. 27 (numai pentru ofiteril reg. 27) pretul intrá- re jumätate.

De obicei muzica se plateste 25-35 let pe searri.

Far% comentaril. Durnbrava.

TrIRI MARUNTE

Inregistrim cu placere doug aete filantropice. urma stgruintelor directorulul liceului din

Ploesta D. Bereoviel din acelae oras a dat banil trebuinciensi pentru eumpgrarea cartilor de elasa V lieealg pentru elevul same i orfan Toma I. Ma- rineseu. De asemenet D. Ropeea a imbriteat pe socoteala sa un alt orfan din acel liceu.

Faptele vorbesc de sine. * Ni se comunica din Botosanl el de mal multi

anl actualul director al prefeeturei din acea hea- litate D. Anton Gheorghiade prin stgruintele sale, face a o oas. ee posedg i acel orals, sit fie in- cairieta eu un ambit pret pentru externat. Casa fiind cu totul improprie pentru coa1, odgi strinite, flint lumiva, far& aer, umedee pun in pericol sitna- tatea uenorocitilor copil carl sint laghesuiti prin iatacele Data' Gheorghiadi.

Atragem atentia D-lui Poni asupra acestui fapt. Societatea Studentilor in Medieing va tine se-

ding. publicg Duminecg 27 Ianuarie 1896 ora 2. p. na., îfl localul sae din palatal bailor Eforiel, eu urmitoarea ordine de zi: Comuniegra ComUnica- rea D-lui. C. BaLiceseu despre interventiele chi- rurgicale in morbul lui Petit,

*,Noil licentiati aI facultittil de litere in sesiu- nea Ianuarie stet ping swum urmatorel D-ni : Trifu, o. itobee, N. Mazgre i Aurel Mircea.

EDITIA III

Ullime informatiuni

Afacerea Braicoff la Parchet

Declaratia presupusulul vinovat

In stirsit D. Gustav Portent., flul Braicoff, milionarul din Severin, binuit cá a pus bomba explozibilá la locuinta Moldoveanu, a fost adus n capitalg.

Chemat inaintea judecatorulul de in- struetie, D-sa a deolarat cá in acest fapt nu e de nit o inscenare infamá din partea adversarilor Bar, earl pentru a sap de

caura implice intr'o afacere eri-

Alibi Porteur a mai declarat la' instructie cá

va putea dovedi in mod evident cá din ziva de 14 Ianuarie s'a aflat necontenit in Orsova, unde ll are si domiciliul fami- liei sale.

Impresia tuturora astazi este eh' Porteur inteadevar nu e vinovat si ea este victima uneb curse din cele mai infame.

El a fost pus in libertate, insa sub pH- vigherea until agent de politie.

0 nouá fazá Pare a, aceastil afacere atit de ciudata

va lua o altá intorsaturá. Cercetärile parchetului °grit indreptate

deja pe o alth" cale. Sint oare-carl prezum- tiunl cum di atentatul nu-I de cit opera D-lor Braicoff-blArinul i Moldoveanu.

Un domn Carol Vasilinea, de prefesiune mecanic, cunoscut ca prieten intim al D-lui Moldoveanu, a si fost chemat la instructie.

La 'intrunirile ccol se tin la - D. Fleva participd i beizadea Grigore Sturdza cu sett. Beizadeaua ple- deazet mere8 pentru impdcare, cad doreste foarte mult conserve o pozitie preponderentet la last.

La intrunirea de alaltd-ferf ail a- sistat foarte mulft deputatt la D.

leva i unit dintrinsit art cerut sd se inceapd o campanie energicd fatd de guvern. D. Scortescu de la Iasi a declarat cZ D-sa dd demisia din parlament dacet nu se face nimic &wet nu se 'incepe o campanie pu- ternicd pentru realizarea programulut de la last.

Dar este cert, cd at mat mnitt asa zisit Blevistt, sint tepuri de doud Itotare, cart vor sd profite din rivali- tatea ivitet in partid.

Ziarul D-lut Flevu va apare ilele acestea. '

trebuinta de a tacea, pentru eg evenimentele de necesare pentru legarea orasuluT Bided eu Baegii peste minty si alte imprejurari reelang aceasta. prin o Buie ferata. Dar aceastit geere ea ei in fizicg, nu va insemna D. Sefendache cere dosarele ultimelor alegeri We zi de eft izbucnirea vuleanului. partiale, din Putna $ i Tecuciii.

Relevied apol erenimentele dureroase care se D. N. Micescu interpeleazg pe ministrul dome- petrec de dava timp in Anal partidului national nillor in priving neoprirel comerciului ambultutt. de peste muntl, oratorul spune ce Liga nu se va Se voteazg idigerate si se proelami senator D.

face solidarg cu lament' ta Va tinde la propasirea Stancu Becheanu, alesul colegiulul I de I1fovata7 poporultai 'Tomas. Se decide ea Mane sg se ia in discutiune praiee-

Dupg terminaxea discursuhl, D. Ureehig a fost tul pentru modificarea lege vinzarei bunurilor ebiectul unor ovatiuni din eele mai entuziaste. Stattrazi.

Sedinta se ridicit la orele 3 $ i. 40. Cuvintarea D-lui Vlabutá

A vorbit apol D. Vlahug, care s'a ocupat in special de meritele poetice ale poetuluI Coebuc care e ardelean, recitindual mai multe poezie

Din partea studentirnei Un student universitar a vorbit din partea Uni-

versititei din Bucurestl, spurand eli tinerimea se asociazg fmpreung cu poporul la serbgtorirea celei mai marI date din istoria natiunel ramble.

Sfirsitul seriph-el Dup ce o copihl in viirsta ea de 8 anl, a D-lui

Ciajg, a declamat vre-o eite-va peezii d'ale lulaE- minescu, Wind admiratia auditorulul, ettava ;ar- tisti ati jucat comedia Fravtuzitele, Omit de mo- ravura care a placut Inuit publicula.

Festivitatears'a terminat la orele 11.

Moartea lui N. Blaremberg Astel-noapte, pe la orele 1 0, jum., Nicolae

Blaremberg, unul dintre bärbatiy, no§tri po- litici cei mai cunoscuti 0 de valoare, a in- cetat din viatá la domiciliulsciü din strada Episcopiei No. 1.

Defunctul suferea de mai mult tinsp de o boald grava interna, in fata careia §tiinta medicalà, a rcimas neputincioasci.

A fetcut parte ca deputat din mai multe legislaturi 0, a fost un aprig luptator pen- tru constitutionalizm.

A fost ministru putin timp in cabinetul general Florescu. In timpul din urmei se retreisese din viata politicd, din cauza boa- tel care'l consuma.

A gentii de pèrceptie Ion Petreseu ei Tell Stelian duandu-se erl la comerciantul Eugenia Vasilovia din strada Patraseu-Voch No. 1, ea se incaseze niste impozite, ail provoeat eu aceaste ocazie un ast-fel de scandal, In eit a trebuit sa interving a- genail poliieb, pentru a restabili linietea.

Atragem atentia celor in drept, asupra acestor nesocotiti functionari

De clte-va zile, soldatil bolnavi de con- juctivitä granuloasä afiali in spitalul mi- litar sint pusi sä care toatä ziva pätnint

cárbuni. Atragem atentia D-lul ministru de ráz-

bolti asupra acestul fapt.

=1111101=101.1

Zutrigile pretentiunile Ant atit de marl 'in partid, incit D. Sturza nu numat cd nu pate remania cabiñetul, dar nict nu poate nUmi prefecti n locurile va- cante.

Nemullumirile ag crescut si mat mult din cauza alegerilor partiale i, n multe localitdg, centrul are un candidat si pre -

fectul alt candidat. Bfetul Mititd Ste,crza nu mat ,stie inco-

tro da cu capul, dar cu toate acestea ,nict mort n'ar voi sd pdrdseascd preseclentia consiliulut.

Alaltd-ierï a venit la ministerul de in- terne pentru a lucra cu ,seful unut ser- viciii. Fiind-cd nu luase dejunul a- vea n buounar o franzeld pe care o a- tact!, spunind functionarului : s Bü asa sint, and am treabd nu dejuneo vi mttninc cite o franzeld».

Un foarte interesant proces, tinand la anullirea unor acte de donatiune ei testament, pe motiv de de- meng senill pi captatiune, a ocupat intreaga se- ding din 18 curent a sectiel a IH-a trib. Dfov. Partite litigante erail asistate de notabilitgaf ilustratii ale baroului capitale.

Printre advocatii cari ad vorbit din partea de- fendorulul N. Zottescu, am alma pi pe D. Aureliu Dunce, advocat nog in Bucitreeti, venit din Giur- gin, unde a practicat mal multi ant i pledoaria sa a fost remareata; ea expunere a ideilor, obiec- tivitate cunoeting, stela eat a font felieitat de multe persoane prezente.

Pronuntarea sententel s'a anainat peste opt zile.

MIME TELEGRAM PARIS, 24 Ianuarie - Comisiunea bugetulta a

adoptat in unanimitate raportul care conchide la votarea creditulta pentru partieiparea Francie la serbgrile incorongrel tarului.

Acest credit va servi la trhniterea unel amba- sade extra-ordinare pi la cheltuelile ambasadei din Petersburg care a luat cm chine doug otelurl la Moscova pentru a de acolo un bal un souper la care, dupg plfrerea printului Lobanaff, vor a- sista majestatile lor.

ATENA, 24 Ianuarie.-D. Zaimis, ministerial, a fost numit presedinte al Cameret, in contra D-lui Argerions, al opozitie. Primul a obtinut 122 voterb ei eel de al doilea 39.

VIENA, 24 Ianuarie. -In timpul ultimel furtuni pe marea neagrg, ancora corebiel Petersburg, a

Hotel' voluntary, s'a detaeat; - dotaa fettle sunt inecate.

VIENA, 24 lanuarie. - Mane se va 'publica prolectul imprumatului Bosno-Hertegovin 4 la sutit, care se urea, la 24,000,000 coroane. - Subseriptia se va desehide la Franefurt, Berlin, Breslaii, Mu- nich, Stuttgart ei Zurich. - Pretul de emisiuneva fi probabil de 973/4.!

Se observa cal budgetul Bosuo-Hertegovinean din 1894 avea un exce6ent de 67864 fiorini, acela din 1895 avea 74274 ei el budgetul din 1896, impreung cu anuitatea Imprurautului, di un excedent de 45,294 &mint

BELGRAD, 24 lanuarie. - Skupstina a adoptat bugetul ministerelor de interne ei afaceil strgine.

STOKHOLM, 24 Ianuarie.-D. Oestergren, mi- nistru al justaiei, a demisionat. Suceesorul sill este D. Annerstedt, preeedinte de tribunal.

VASHINGTON, 24 Ianuarie.-D. Carbo, ministrul afacerilor strgine al republice Equatorulut, a a- dresat diplomatilor :Americe Centrale de sud D-lui Olney, secretar de Stat, o eircularg reco- mandind convocarea unui congres international pentru fixarea precisg ei confirmarea doctrine. Mon- roe precum penau crearea de relatiuni comer- dale i politice mai statute.

WASHINGTON, 24 Ianuarie.-Se asigurg eg D. Uhl, loctiitor de secretar de Stat, este desemnat pentru postul de ambasador al Statelor Unite, in Germania.

BERLIN, 22 Ianuarie.-Impäratul va piece Milne searg, la Oldemburg, (litre a asista la inmorminta- rea mare ducese.

BERLIN, 24 Ianuarie.-Bilantul ease National- bank fur Deutschland a apgrut dg unexeedent brut de 6,341,971 mural. Segzindu-se toate chel- tuelile, profitul net disponibil se urea la 5,227,747 mire.

Se va propune un dividend de 8 june la sutg la adunarea generalg.

Rezerva se urea la 8,968,880 mire.

feclinta de la 25 flanuarie 1896

Se deschicre eedinta la orele 2.15 sub prep- dintia Data D. Mica.

Prezentl 75 D-ni senatora D. Costescu-Comaneanu, citeste prolectul de lege

din initiátiva parlamentarg asupra neinstrilinare pamintule pentru locuintg.

D. Sefendache e de pirere ea fat se diseute a- cest protect de lege pentru vtazarea bunurilor sta- tulul, care e asta-zi la ordinea zilel desbaterilor senatultei.

D. Prefeclinte spune eg orlace prefect de lege din initiativg parlamentara se trimite mal intlig tn studiul sectiilor.

Ultima orá Asth-zi D. N. Filipescu, fost

primar al eapitalei, a fost Iche- mat la judecitorul de instructie spre a da informati1 in aface- rea Popovici.

D-sa este acusat de doui fapte : a falOficat un proces

verbal al une1 edinte a consi- Hula! comunal, edinä ce nicl n'a existat, aI doilea cá a fnles- nit contrabanda de spirt.

----ca'a'aasea46ascescea,----.

Dezbaterile Parlamentare VAMERA

Urmarea t}edintek de la 24 Ianuarie 18.96 lalsa, 30 Ianuarie va avea loc la orele 2 dupg D. Dobrescu-Argel depune un larded de lege antiazi In sale Ateneului un frumos concert dat de Diseará va avea loc la palat a treia prin care se di vole seminarietilor cu patru ease, citee societatea Lyra Boutin& de sub directia J

set-an.% Numärul invitatiilor de astä data de apreoti la loeurile vacante. D-lui Juarez Movilit, institutor in Capitalg. e =I restrins de nit la seratele prece- D. Caton Lecca cere punerea la ordiuea zile

Programul, e variat ei contine bucitI dinej dente. a prolectula de lege despre care a vorbit 0 D. mai alese. Nicolaescu, pentru Lunt Camera admite pentru

Politia eapitalet a lost anuntatd aseard . Serbarea de la .A.teneti Vineri.

Se procede la alegerea until membru in comi- de cdtre D. N. Moldoveanu din Str. Fur- siunea de indigenate.

Se realege D. Grigorescu. tune!, cum cd al doilea atentat s'a pregd- E La mele doul pi zece minute eeding se ridicg, ri fiind a 37-a aniversare a unirei prineipate- tit in contra sa : Aseard dupd cum pre- deputatiI trecind in sectiuni. pentru a se oeupa de lor leonine, Liga culturali, Beetle Bucuremi, a ti- tinde D-sa, ar fi primit o scrisoare iscd- nut sit serbeze ei anul acesta aniversarea printr'o legea indecitoriilor de oeol.

litd cu initialele R. S. prin care e ame- festivitate data la Atelier. fedinta de la 25 lanuarie 1896 nintat cd nu va scdpa cu zile. Imediot Aspectul Wei aedinta se desebide h orele 1 ei 40 m. dupa primirta scrisorif a gdsit toate usile gab preeedintia D-lul viee-preeedinte Stea§endrea keg de pe la orele eeapte sale Atheneula era ri /erestrele case sale unse C14 gaz. piing de lume din toate elasele societite.

Presenti 101 D-ni deputati. Politia a postat doze! agent/ pe lingd casd Singura loja regal facea un trist contrast prin

Bank' azteirlial In Vint 2525 lel. Se fro formaliteltile obicinuite. -

cu insdrcinarea de a vegka tot timpul pustiul ee infatisa in maloeul satlei stralueite D. Iarca roagg sit se pule imediat la ordinea si tixitg de lume. none.. zilei in sectiuni prolectul de lege pentrn abroga- Taibuna presel era inundati de oameni striae. In general acum, opiniunea publicd e rea legel maximului, asupra area s'a votat ur- in potriva D-luf Moldoveanu, Se crede Discursurile genta.

D. G. Dem. Teoclorescu, cere ea guvernul A ve- al acesta impreund eu Braicofj-bdtrinul La orele 8 isi jumgtate, D. V. A. Ureebia, pre- sedintele Ligei culturale, insotit de D. Vintilit Ro- &Daze sever, pentru ca legea comertului ambulant ar cduta 'Tin toate mijloactle sd implice

setti a deschis, serbarea. D-sa, inteun diseurs de sg fie sever aplicatg.

pe Gustav Porteur, fiul d-lut Braieoff, D. Gorgos consimte la aminarea interpelgre sale aproape doug ore, a:vorbit despre important% zi- dupg o eerere a primululaninistru, care este acu- te/Ws) afacere criminald, pentru a scdpa lei de 24 Ianuarie in viata natiunei romine, fg- pat la Senat. ast-fel de dinjul. clad istoricul pe larg al unitel principatelor. - saljnterpelarea Daul Vilacros se amlag, de oare-ce A vorbit apol despre Liga. Liga proprig zisg, atit interpelitorul at ei ministrul ant abserta spunea D. Urechil, s'a infiintat la 24 Ianuarie 1891, In trenul de persoane care venea erl de dar de fapt ea a exitat de mult; de and natiu- puTttedili ntaectined,rildnielseelTiuonrie.le unu ei cilia zed, de-

la Predeal la Bucuresti a Thcetat subit din nea roming a dovedit eg are coarstiing, de sine. "data, cálátorul Gheorghe Andrei", de ori- Intrerupt foarte des de aplauzele unanime ale giná Uygur. Moartea i-ar fi provenit din auditorulul, D. Urmhig respinge insinuitale cum ei Liga ar fi instrumentul partidelor politice din cauza turd boale de inimá. tug. Liga tace, epune D-sa, ei natiunea bimte

rx c c "IR Dulcamara Victoria 152, vis-a-vis de palatul Stirbel

DIN MINUNILE STIINTEI

0 retetii celebrà a doctorula Paul Constantin, un savant cu o reputaliune universali, profesor la facultatea de mediciag. din Paris ei eelebru haven- tator al cerebrinei. Cu aceastal reteta, a careI ginal 11 posedam, se vindecil neurastenia. Neuras- tenia este o slabiciune de nerii la barbell dar mal ales la femet Ea se manifesta prin faptul ca cei ve- se4 devin posomorita nu'ai aduc aminte cu inlesnire de cele Intimplate cu anI hainte, nu maninca cu pets obienuitg, munca devine o povarat toate a- cestea feral sa determine vre-e alteratiune vadita In organele destinate a implini aceste functiuni. Neu- rastenia este boala timpurilor moderne si putia scapa de ea. Traiul neregulat, excesele de munca abu- surile de plicerile lumeeti, provoaeg zisa boala. A- ceasta reteti vindeci pe cti sleial de ferte. pe ane- mia, impatenti, pe cel carI suferi de consecintele onania (malachiei) etc. etc. Toll cati nuai pot da seama de stareapor de slibiciune, barbell' fend, si ceari aceasti reteta. ei si fie sigurI cg vor fi faa

los4I. Pra f vaginalophif este suveran contra pealei albe recenta sail veche pe care o vindeca radical in 2

sail 3 zile. Acest praf experimentat ta spitalele spe- ciale de feme din Franta este infailibil in 'svinde- carea acesta boale.

impotenia. Efect imediat, bite() era, prin pilulele herculiane garantate inofensive.

Creion de dinti migic. In 'ale-ye minute acest creion face alla, frumosi transparentl dinal ceI mal urea' firg a educe vre-o vatamare smaltula Succes garantat. 1,0 0 0,0 00 de retete procedeuri pentru industriaji i comercianti. Infiinaan de ori-ce industrib si desvoltare de comerciii,

Diferite eurleeltáti. Pentru informatiuni a se adresa : Adminhtratieb

ziarului IniVatorul" Str. Regali No. 25. Braila. Zia- rul se trimete gratis . si frame sulazbanda. Peutru al primi In p fc litchis, se va trimite 30 bee in 'timbre poetale. 1555-4

COROANE ARTIFICIALE Coroine de metal, Coraane de Porcelan, Buchete

de mirese, Flori naturale. Cocarde, Cosulete.

Dulcamara

EATRUL NATIONAL.-Vineri, 26 lanuarie, ul- Exe peditia cu provincia en tra tima reprezentatie a

S

D-nel Bellincioni eu Tra- es57-to m! accelerate

ALA BRAGADIRU.- In fie-care Beall Concert de orchestra.-Vineri, coneert clasic-serata high-

life.-Intrarea 1 leg de persoana. In ntta de 17 Martie 5896 se va tine licitatiune Jol, 25 Ianuarie, pentru a 5-a oarg, Mostenitorii. benevoli pentru inchirierea in total a imobilului din

Spectacolul va incepe eta comedia La 30 de cad. fsutra. cDtuilaucionGe

seloknresNcuo. Ianuarie 1896, Mare G Bel Dlasoat Parisien, in

averea m inorilor de-

RAND ETABLISSEMENT HUGO - Vineri 26 Pentru informatiunl a se adresa la loealitate, di-

benefieiul personalulul. mineata de la 8-so hi toate zilele.

De remareat : 1) Fie-cars Domn primeete la in- trare o serpeting parisiang gratis. 2) Fie-care mesa primeete un cornet de confeti :`parisian gratis. 1553-3 3) Cele mai frumoase surprize penrru dame. 4) Mari premiurI de coneurentg. Marl premiurT de frumusete. 6) Aruneare de floriaserpentine $ i Bombe explosibile.

Bombes explozile la dispozitia Onor. Public. Orchestra din Viena sub condueerea D-lui Jules

Weise; Muzlea nationalit sub conducerea D-lul

Preturile: Loja lei 20. Intrarea lei 4. D-nii 0- MARE REPRESENTATIE Christache Ciolac.

fiteril lei 2. Garderoba obligatoare 1 leg de per- EXTRA-ORDINARA soana.-Tinuta euviincioasi este de rigoare. Lace- putul la 9 ore seara. Ultimul debut Harlus si Marius celebri gannas-

Amusament Parisien. tici pe 3 bate.

pALATUL ATENEULUL-Mliercura 31 Ianuarie Numal 2 zile Trupa Riders cti ma admirabil,

se va da o representatiune extra-ordinari cu patinorl.

piesele urmgtoare : Dragostel eat Nebetclat (Les's,: 2"Trupe Clovni musical 2 mours de Cleopatre), comedie in 3 acte de La- Paul si Wiliane:cei mai bue clovnI musicali care biehe jucatg de D-nai Soreanu, Montureanu, caati din zo instrumente. Cernat, Niculeseu, Culian Dumitrescu deD-nele Berleseu i Horvatovicia I

Trupa Alfred 3 Dame 3 batbafi.

Intre acte mica Anicuta G. Cirja va recita Doina de Etninescu, 1tic Gincle,te Ungurul la spital, anecdote populace de Sperantg.

Mica Cirja am vazut-o de mal multe orl tinind roluri de eopil la Teatrul National, In tot-d'auna a fost aplaudati.

Spectacolul promite a fi foarte interesant.

Teodosia G. Ioneseu tutoare legala

CIRCUL REGAL ROMAN C. i don

Astki jonl 25 lannarie 1896

VAFE NATIONALS.. - i fie-care seari convert nrazimal sub conducerea D-nului Rubinstein.

Bere de Bragadiru au paharul 1 diferite ukeeeluri en prowl moderate.

Intra.res. itberL MUZEU BRAUN. S'a desehis pe Bulevard, in

fag CimigiuluT, uîngi Imprimeria Statului, eel mai mare ei renumit Mazola Istoric, Mecanic. Au- tomatic al lui Eduard Braun. Muzeul istoric se compune din peste 200 grupe did cele mal intere- sante, cu totul noi, nevgzute ping &cum, petrecute

secolul al Ka-lea: 1- Noutate sosita de curînd La belle Helene"

entoasa americang tatuati pe al dire eorp sin tadste 600 tatovaal expresive foarte interesante. tyjNOOturna Opressio, o figurg de o frumusete rarg ea executiune de artg

Explicatia se poate vedea.in catalogul muzeului. Museul este bine inellzit iluminat prin 160

becuri se atilt desehis in toate zilelo de la' dim, ping la 11 seara.

11110111110=0...s. IIMMEMIMMO.

A (sea de sub tipar romanul : Eliza, absolventet a foocclei Profesionale din Bucurepti.

De vinzare la toate libririile ei la autor : Alex. Biduleseu, Strada Fecioarei No. 10, Bucureeti.

DE ARENDAT de la 23 Aprilie 1897. Mo- sm. Gugesti, pe care se

A apart:it de 'sub tipar o importang scriere: Be- aflg, gara Foccant. in Intindere dc aoo fala aproc- cidiva i Cazierul Tudiciar - Antropometric, de D. simativ, avind pe Raga asezere gospodareasci Lascar I. Antonia. pogoane vie lucratoare impreuna ce fasitle de mosie

Pentru ace cari voiese a se ocupa cucestiunea din corneas Ciorgsti jud. R. Sarat, departare o ora acestel reforme judecgtorestl, Cazierul Judiciar, de Focsani, In mirime de 96 falci, toatg. imitate $ i pot consulta cu folos lucrarea serioasg a D-lui L. ceva locuri de arat cum $ i un cuhalam eu so po- Antonia, goane.

Pe ntru informatiuni doritoril se pot adresa la co- onelul Mavrodin in Focsani. 1556-2o A apgrut No. 16 din anul al douilea al admire-

bhlel reviste ilustrate pentru famiiie Vatra.

1513 -

AGRANDISSEMENT DES ilAGASINs

Jtm onoare a vi aduce la cunesti4à* cri en Wee-

pers de la St Dumitru ta. c., vechiul magasin CU

Articole de mode, ea gros 81 en detail

LA POMUL DE AUR din Ste. Lipscani No, 34 s'a traneferat In non! lo- cal,dia aceiasi Strada Lipscan7 No. 30, 8,1 treilea de la actualul magazin, reconstruit ezpres, spre a putea respunde extensiuna afacerei.

laugindu-vi a-mi pastra Increderea D-v. v saint cot esebitat stima,

1435-18 ISIDOR FUHN

Furnisorul Carpi Reg.

Atelierul de croitorie barbateasca

R. L LOCUSTEANU S'a mutat In &radii ftirber-Yoda, 90,

Cine vrea haine buns si eftine din store yenta- bile de Londra, rog si nu se duck la alte magazine ping nu viziteazi ateiierul de mai sus, spre a sa convinge de adevar. 1517-6 :01.00.11

A aperut No. 40 din Biblioteca pentru tote De prin veacurl. de Carmen Sylva. No. 41, Huxley, membru al societgtei regale din Londra, Cele dinat notiuni asuora etiintelor. Volumul viitor va fi : A- lexandriz Deparatianu,Doruri amoruri" poezii eompleete.

BANI Notatt

RAMS E 55,Rue Ste-Anne, &arm= a'tl'r de l'Epistocratie

Les Produits de LUBIAI : Eau de Toilette, Savons, Extraits, Dentifrices, etc., sont d'une finesse inimitable, ils sont aussi les plus hygiéniques. 1 7 milioane 500 Mii lei Les pe,sonnes élégantes et raffinées n'emploient

M N

oue ta Partumerie LUBIN qu'on trouve in parte f dens toutes les bonnes Maisons de la Roumanie.

4 slat de dat cat riaprumut pe it,asotecil asupra case- Osite5105&-"itiS,WIti4N lor din capitala ri mo/it, In sume heel:and de Ia. 6000 let in sus, atit iu ealantul rang, at ei dupa credite. r ' ' AVIS IMPORTANT De vkzare,ifit buue cond4

l imii s

. .

g 1783 de imobile precu m:case locual virane, vilea ail la niofl rte.

SENATUL Gratis flaseazA baux partieuladlor pe hy- p9teci sigure.

A se adreeet la AGENTJA UNIVERSALA, calea Vie- Urmarea ledinteti d r e la 24 Ianuaie 1896 Wale! No.ri5o, vis-a-vis de palatul printula atir-

D. Strue Beloescu Intreabg dacg se fee studiile Bugs:rev:a 1649-6

Sint rugaV toT Domnil proprietarl earl' ail fa- bail de spirt ei cati ail boi ingrasatl la fabrici, pre- cum ei toi Domnii earl se ocupa en ingrasarea,vi- telor, sa se adreseze in Bucuresti la Directiunea A- soci atiuna Micelarilor cell are sediul pe cheiul Dambovita vis-a-vis de Palatul justifei, spre a se inaelege despre condaiunile vinzare.

8 Direopunea

,

4

CASA DE SCRIM 114CHMIAS & FINKELS

No 2, In-nonl Pa lat Dacia-Ron:19(Am, str. Lipscan in fete palatulnI Bince4onttle

Cninphrk vinde elects publics 1,4i face orf-te schimb de moneal.'

Oursul pe ziva de 24 Iantiarie 18.(.6

Woad'

Rea% Amortisabila ... . 6 Amortabil6 . . . . 6 Obliit. de Stet (Cov. R.). 6 D tianicipale din 188' 6: 0 r 1890 03h Scrisiri FeLar Rarsle . P.,/, , Urbane . I 88 6% v v v 118001 to% r

gAien1 Banem Nationftalli . 1590 Iv 17 Agricola 205

Florin! valoare Austriaa, 2 mares Germane 1 Racnote Pranceze .

Raliene . . . table karde . .

87 - 100 - 102 - - 98 50 93 -

50 89 50 - 102 - 75 81 50

- 1600 215 -

08 2 12 23 1 26

100 - 101 - - 96 - 2 68 2 73

di D

nevralgiile i migrenele dispar eAte-va minute prin Intrebuintarea Perlelor de Terebentini ale D-rulta Clertan.

`Fret sati patru din aceste Perle produc o asurare aprópe instantanee. ele-care sticJul contine treideci de perlet cea ce permite sä se vindece o inigrenä sau 9 nevraigie pentru o sumä neinsemnatâ. De Pre-ce esenta de terebentinä trebue rec . tifirat6 cu cea mal mare ingrijire, e trebuim. cios sä se ferésca de imitatiun si sä se cear4 ca garantie de origine e...A fie-care flacon silt pArte sernnatura D-rulta Clertan. La Paris, case L. Frére, 19, rue Jacob

sticlulef : 2 fr. 25.

4

.k.

'1/';

BRi 26-1ANUAR -

HULL-BUCURESCI-CONS ANTA

AGENTIA LIM I WILSON HULL OfiNIRI REGULATE PENTRI/ CONSTANTA

LA FIE-CARYL' 14 ZILE

"V" I ilk L. din MANCHESTER BRADFORD etc.

LONDON-ANVERS-HAM NVV" 1:2. IC

foo IA URG

Timpul preaare HULL- CONST1NT A 117-20, 2.SULAIE,

A

1490-!'

;

e

"

kkk%

k

k

,r

\

A RNIA 11, MEA. in putrive tattler

coneurentilor este et furnisez unseal cc... sonnies perfect regu- late eu presume cent p met eftine. Acestc

taste aoopul mod

....v.

i ow:ion:tie 'de curbs ea our adertrat. , Pr le

1 e

ea aur adcyârat .

a IS

1 ,

1 a

.

a It

1 a

1 a , , sneers. 16 ,' , . . . , IS

1 !I n : 117:1: máVlarahrlobuntetoend'e. a.ar . ,:, ili

1 a 71 71

1 1/ n

1.

, de our 14 citrate 3 capace encore, 16 pletse , 75

e e 3 oapeoe ,, . . . , S$ 1

1 de otel 'sage oziiiat, armor, 16 pletre, arlitt.tor de ecunde, minute, ore, zile, lunl . . . , St l , pentru dame auxin ea sae ailevitrat . .

. it

1 ,, de argInt pentru dame prima ff ' * : 14 1 , , idem i capace prima ff lik

44 1 idem it cu 3 capace ti 1 , de aur, pentre dame, 14 carate ,

Teat; ceasornicele redo sunt numal remoa air, earl pot i %coarse fill cheiii, regulate in atelferul mefi si iisrantart pe timp de -S ani, Cal int-1 piece dait inditat bang, aqa dar se- mandele u°E.Si nisi au ride. Trimit cataloage ea RV lbuttrain,

.1sPout1ii de eeaserulee in Beebe, resent gratis, se expeltittli eu rzsabure postal de /a fabrics, de ceasernice ehretiank,

(S4e6

Bhwettser

Taseten-UhrenJabrik) . KLECNEFI, Zilriod (Elvetig: ,

Cunoscuta Fotografie L. NV AISMAN

a instalat de la Sf. Durnitru a. c. noal ;At atelier

SISTE/Iff A LA PAWS" casele cele riouI, vis-a-vis de Palatal ¡air- apt, Wes Fiabovel No. 3.

Cu ocasiunea serbatorilor prejuri mo- derate.

A nu se confunda cu vechiul Atelier 1459-15 , 0440009t-0-4004;±0 49, *ilk,

Turntitoria de Fier

&brim COMERIL" ADOLF SOLOMON

Fabrica : SU. Yu1turluf, 20 I Depositui Str. {

ElILICI.JEMe;WrI /11- In depositele fabric:el se glszsc: a

!lobe Meidinger. Paragine,Sote. ,,Conkstulm (is: treiorul zidit, special pentru gobs Vulcau (interieral zidit, pentru arbunl), Masino de buoate, -,4abile do &or, Incilziri centrals ci orl-o slalom aar said, api oalda si de &bar.

Depozite provincie: In Iao, D-nn Jacques Davi. &viol, sta. Lipuentanu No. 3'1, Craiova la Dim, Petraoha An- dressou, sir. Lapeciam Tehlagurele, la D-nn h. Itt

venmerak.cuszt7 ,kt.tisk;52ff.niff.Z=G11=ISITZZEtilit

Gea Ind sisteffiatica fabrica ca aburI

N. MISOR DIAGAZINUL CONSERVATORULUi

Bucurevti, Str. Collet No. 5 11 7 (Piga Gheorgho) qi Calea Viatoriel No. 72

1

,LUMINA N D.PETRIB1S

ti

No, 45, Strada Serban-Vodá, No. 45. In acest stabiliment, recuuoseut ca eel mai spe-

dal, se Produc diferite 136.uturI Spirtoase, precum: Piastieg de Nio naturaik Rom hill/aid

felurite licouri, Inter, vilinati, etc. -toate de cea mai bunä calitate l materiiie cele mal curate

mal alese, cu deoselaire se recomanda COGNACUL GRECESC

fabricat numal din stafide curate de struguri in felul lul i pentru reusita catuia n'am crutat nid munca de mal multi ani si yid sacrificii marl.

Stabilimentul 1 rnagasinul rneü aü fost inspec- tate de care autoritea conmnalä far produsurile s'at analizat de D. doctor Bernad, directorul laboratulul chimic al statului, i constatate de cele mai bure, ce actul sub, No. wo.

Tot-o-dat5.-, primesc ea ori-cine voeste 81 se convingä de adev&ata calitate a produselor fabri- ceT mole, O. se prezinte in ori-ce timp orä a face analisa acestor produsurl. i cine va putea descoperi vre-6 substantrt streini, i se va oferl un pren3it de 5000 lei.

Bazat pe o reusiti deplinä, sub-semnatul pri- mesc comande mid pentru probl,

Cu Preturi foarte Moderate 1350-25 Cu stiml, IL Pstrldis

asneseeenneonnetaanesesennammane ilos..47700g V12041.0.9. SO. 111.4.1=1,

imealiggingagammaligg, `1%,'P ...04ffa.°R,...a-47usensaineatumescaplaueunuenne

NU! NU! NU MAI CONSUMATI Nu! NW maInte edev:rivt"b:-Igura

;.i.° BITTER- cä

ALESS ANDRIU 0 snail de indivizI, lignoranti Uri pereehe, due Ong, a ademeni pe unfi centeedan lacornI de diferenta until' minimum prep, inelind pe' consumatörl, dted diferite mi.§manel falarIcete hIrd5Iii, In care ar trebui sit-0 spele mat bine nccur4enia, atilt a sufietule cIt ol a corpubd viama slaitatea consumatórilor, naiad ca matte punga. Aoestor falelloatorl el fabrioantI e oontrabandli., le z,io; Newsier:10r, creiat Bitterul spre a da publicului an medicament poputar, aito cam eung la not aproapi pegs- , tare maladiele de stomach.

de ce e mult preciat Bitterul men; BITTER ALESSABIDRIU. Pentru comercianfi eari nu ver a tine veritabilul men Bitter, onerstll eenstonatest lot Osi la magasinul de detail al fabricei mele nu numal Bitter, ei I cele-talte produse cat Clinolsl- Liqueruri, superloare, Vhniri medicinals, Specialitql farmartutise arHcao do teatsia. Am mal pus la cönsumatiune: COGNAC' STEAUA R - N. t Adt deapre calitatea mIrfueilor, vit yeti 'convinge, clad vctl cumplira ceva myna 4 prAstri. Reg a vizita Blagazinul do detail al Fabric/el .01.1...IT,E-4E9A.Nntrtili Bummed. Strada Downnef No. 27, (Casele D-les7 8lIcesc)

assagewamiessommonxida.m 2eumeroaeuzatmareozonaamemoemmsumningeszogris seaggaPr

***$:.**** * ************* X43-4;414143011004144V XXX

"

Aki_r4tr

- e - .4

7,4 MANUVACYTUFE.A. fen GrEZ.C.)16 old =c1. marrAn... Ns. 70, 8TADA UPSOANI, tile. 70

Avem onoare a incunostlintenumeroasa nosstre climate% si OWL P40111 ch am asortat din not magazinnl nostru mal Cu seams CI tOt feltd do JIM telserif, .Noutaft do. pentru baluri, nunt1 i sarbatorl.

Tot trodatit aducem la cunostints generalä c nc-a sosit an transpOrt foarte mare de rail-furl, cuinpg,rate anume pentru cadourl de Crletun Anul not si pe cari le vom pune in vinzare cu preturi foarte moderate. Millie Bat aoseso Ara mal aranjat un rayon special gentry Cavaart. Stare de rasbile, ainajo Prquri, Cocos etc. Mare asorthnent de albituri precum Mande, Chlfuass, PAM de ¡sear- pafuri, Moue l Bervete, 'etc., etc.

PRETURI MODERATE fl FXE RugAsia a nu coufunda magazinul nostril cu alto fume, magssicel cadre neavind r.ici emblemä, ci monad firmal FraiI1 nasals. Se isLudz=it " arnitioractsch

5400:0C0001MOGIIIMOC

NZNIKY

Singnrul deposit in toati tara, care este bine tot felnl de Nate §i instruments 1, Ilristoaue Viatoria.

Phönixe, Syraphoni- oane, Poyphone

eta. eta.

Fivaharmanice eu 3-3 jum. i 4 octave,

liortat qi vinde eftin musicale

depozit special de Piano Pianine

din fabribele cele mat renumite, ca :

Julius Fenrich, E. Kaps, Rundt & Sohn Julius Bliituner; C. Oehler, Schiedmayer k Söhne, Bösendor-

fer, Ehrber, eta,

-SitrAdtra.7414151Eiltittatitslatiltritigiildet==111161=101=Mtilltiopo

ELLA GRASIANI tipo-Litogrda Comerciala

InFaonUl d'a18537 laR lehl8oi: 5

Fura. Curti! !st

aticuRaci. - 8, Strada clap?", 8.

Inchlriere de Plane.-Atelier speciaJ de Iscadratnento :32,21-h7 Iffinznrea Pianinelor g Pianelor se face ?n rate lanare. Catalogul ilustrat de instrumente zi cele de note muzlcale se trimet gratis smams.mis.

9t4r4!'1-44,47, ° g.rAk.

Unto de 0121154":5, de logodna i4 de onannie Xxscrigal 'ttso Its* */ Vezrantile

lemartstasimasiore=ansirvegme;111:212=02999919=itiba5 =3,

X*4.X11.ii 11XXXICC0004X

' H EZILTINTE°.:

'fle

de Oliu Hogg- extras

dL FICATI PRÖSPEP de MORN ou IPOFOSFITT(ete CALCE 0 de SODA Ea este p c;eintrt fácuti cu Olin de

ficati de 'inorun Hogg, agree- Una de bad ca si laptele; copilo

iafl cu cea MaT mare poftä.

Emulsiunea :E-3Logsr preparat6.

Is Gel mai cel mal agreabil cel mai nutritor.

Prescris de apr6pe cinci (led ' de ani de catre oei mat mail

, medic! din Wine.

Ambele unto medicamente sunt buns Antru copii pepernicig persbnele d'o sfiniitate siabfi. B11118 asemoneasontra bólelor de piept, contrzi tusef,,umorilor, eruptiunilor de piele, contra inftue nzel, etc. SE VIN'D EXIBILA1 FL,6C6NE TRIIINGEWL.alitt (Proprietate exclusivip. 4 Farmaola 36-3(C:AC,4t>, 2,, Rue d,s tiglion,e, 2, Phi= *1 IN tem.; Fauzietliat DIN LIJ1 iff. -

- Pyvio-tiot, corm, 4114.44

.7,""

filnd-eá obrazul, de altminted drsi- gillas, este desfigurat prin niste ne- cut-tentr ale pielitel, si siornana n'a putut afla de cdt abia acum, cit de repede s'ar fi putut debarasa de el ca

Pomada de obraz de Lugo4 a farmacistabil Vértes

eare pomatil se bucurg, de un re- nnme qi de o favoare universaa, ca cel mai bun 0 mai sigur reme- did pentru inliiturarea grabnica radicala a pistruelor, petelcir, bare- tilor i cojilor i In genere a tu- furor impuritatitor de pe pielea a- brazului.

Borcana a 3 lei 0 6 lei

Deport general Dregueria BRUS,

,

o barbii mimmat de fru- moasà% se capetä în modal cel

repede i mal sigur prin

Panda regenateare a

d-rului Heuffel

Aceastl pomtda ueîntre- cut cu desavirsire nevit- tAmittoare pentru piele i prin intrebuint(area e chiar la fla- CAI tinerT de tot, oapSta o barba' frumoasit i elegantit niste musttql sdmirabile."

Boman 3 i 6 lei.

Bucuresti Bulev. Elisabeta 1550-12 , -1.4*.477-77,- S.V7

rtral

1 ta

1:=1 , I.

1:=S

! ER dz CR.4

Sr.17A1:1k.A. 1.3()ANINiaij s vis-a-vis de Poltil Te1egraf

. MARE MAGAS-1N DE LAMPI ART/COLE DE MENAGIU

MARE DEPOSIT DE MASINI PENTRU BUCATARIE e1STEItt katIERWAN

de ZINC, DUNE SISTE, : TICE, CLOSETE, RRCIURI etc.

PETROL:EN GROS `II EN DETAIL 962-10

Pirattratia

s rem

taLiÄ! sAdevcrat., Passigiul iiinati &Os:male