Ziua de 15 august, Rugă prilejuită de cinstirea Maicii Domnului, a

fost o sărbătoare importantă pentru comuna noastră, atât la Beba Veche cât şi la Cherestur.

Ca şi anul trecut, sărbătoarea s-a desfăşurat în condiţii excelente, având parte de o participare numeroasă din partea localnicilor, fa-miliilor şi vizitatorilor. Câteva sute de persoane s-au adunat de la ora 18:00 la slujba religioasă de la biserica din Beba Veche, oficiată de un sobor de 5 preoţi.

TĂIEREA COLACULUIPunctul culminant a fost tăierea co-lacului, iar cel care s-a oferit să ia partea de colac cu busuioc, adică să devină naş al rugii de anul viitor, a fost deputatul colegiului nostru, Alin Popoviciu, invitat de onoare la sărbătoarea Rugii.

NAŞII RUGII, LA ÎNĂLŢIMEUn lucru extraordinar a fost aportul pe care l-au adus naţii rugii, soţii Alin şi Rodica Berbecaru, ei ridicându-e la înălţime în tot ceea ce a însemnat or-ganizarea rugii, atât la slujbă cât şi la recepţia oferită preoţilor şi invitaţilor.

„Merită toată cinstea şi lauda pentru modul cum s-au pregătit şi s-au achi-tat de obligaţii”, a spus primarul.

DEPUTATUL ALIN POPOVICIU, NAŞ AL RUGII ÎN 2013Surpriza plăcută a Rugii a fost par-ticiparea deputatului Alin Popoviciu care a participat la întreaga slujbă religioasă şi s-a declarat foarte impre-sionat de aceasta.

Deputatul a surprins nu doar prin vizita sa, dar şi prin faptul că la slujbă a preluat colacul cu busuioc care, conform tradiţiei, se preia de către următorul naş al Rugii.

„Mă simt extraordinar în mijlocul oamenilor din Beba Veche şi îmi do-

resc să sprijin Ruga anul viitor”, a spus acesta. El a mai promis că va face o surpriză şi va aduce la Beba Veche cea mai renumită formaţie populară din Banat.

LA MUNTELE ATHOSDupă slujbă, el l-a invitat pe preo-tul paroh Florin Matyes să ia parte la o excursie organizată pe Muntele Athos chiar în zilele următoare. Aces-ta a acceptat şi s-a deplasat timp de

5 zile, alături de o delegaţie de 20 de preoţi din Timiş, într-unul din cele mai sfinte locuri ale ortodoxiei. Aces-ta ne-a relatat mai detaliat experienţa petrecută acolo, după cum puteţi citi în pagina 4. Cheltuielile deplasării au fost suportate integral de familia Alin

şi Oana Popoviciu.

DISTRACŢIEDupă slujba, a început să cânte formaţia lui Dică Marcel din Sânnico-lau Mare. Atmosfera s-a încins rapid şi la fel şi distracţia care a urmat. Oameni au mâncat, au dansat, au socializat şi s-au simţit extraordinar. Ca dovadă că distracţia şi dansul au fost pe placul tuturor, petrecerea s-a terminat abia după ora 2 noaptea, deşi a doua zi a fost una lucrătoare. Nimeni nu s-a supărat că la final au lipsit - din cauza crizei - focurile de artificii, pentru că adevăratele artificii au fost în inimile oamenilor.

DUPĂ 15 ANI„Au trecut 15 ani de când s-a reînfiinţat Ruga de la Beba Veche. Eram primar în 1997 când am reuşit să reînnodăm o tradiţie întreruptă după cel de-al doilea război mondial. Acum, Ruga a devenit evenimentul cel mai important pentru comuni-tatea noastră. Mă bucur că de la an la an, ea este tot mai frumoasă.”, a spus primarul Ioan Bohancanu.

Ruga de la Beba Veche şi Cherestur

CURIERULde BEBA VECHE

Anul IV • Nr 8 (50) • august 2012 • Ziar editat de Primăria Beba Veche • Apare lunar • GRATUIT

La Cherestur Ruga a început la ora 18, la Căminul Cultural, vremea

fiind excelentă pentru petrecerea în aer liber. Deputatul Alin Popo-viciu a făcut un scurt popas şi a petrecut o bucată de timp alături de oameni, el fiind printre cei mai încântaţi să descopere modul dif-erit de a petrecere a cheresturenilor, dar şi să guste din delicioasele bu-cate preparate cu această ocazie.

Iar cheresturenii nu s-au dezis de stilul lor propriu: cu viceprimarul în frunte, au încins un concurs de gătit la ceaun şi indiferent de cine a câştigat, s-au lins pe degete la cât de buni au fost bucătarii. La final au stins setea cu multă bere şi s-au distrat, până dimineaţă, alături de familii, de invitaţi din România şi Ungaria.

Rugă ca la Cherestur

Ruga de la Beba Veche a fost o sărbătoare de neuitat

Şcoala din Beba Veche se pregăteşte să primească elevii. Primăria şi-a

făcut datoria, procedând la curăţarea şi igienizarea tuturor spaţiilor des-tinate învăţământului. „Este primul an când nu avem nimic de construit, de reparat, de instalat şi ne ocupăm doar de curăţenie. Totul este pus la punct, având în vedere că anii trecuţi am efectuat lucrările majore de mod-ernizare. Eforturile noastre se văd”, spune primarul Ioan Bohancanu.

CLASA PREGĂTITOARESingurul semn de întrebare pe care părinţii l-ar putea avea este legat de clasa pregătitoare, dar şi aici lucru-rile au fost puse la punct din vreme. Spaţiul a fost amenajat, mobilierul a sosit la sfârşitul lunii iar doamna învăţătoare Briscan Lavinia a ur-mat cursurile speciale de instruire a dascălilor care se vor ocupa de cei mici şi este pregătită să primească

prima promoţie de clasă pregătitoare. Conform spuselor acesteia, această clasă se anunţă a fi extraordinar de interesantă şi de benefică pentru copii. Primele încercări au dat rezul-tate extrem de pozitive, copii au reacţionat nemaiponeit de bine şi sunt foarte receptivi.

DIRECTORUL, SPITALIZATEvenimentul care umbreşte acest

început de an şcolar este spitaliza-rea domnului director Remus Ungu-reanu, care a suferit o complicaţie şi se află internat la Timişoara. „Ne alăturăm familiei care trece prin această grea încercare şi îi urăm dom-nului director însănătoşire cât mai grabnică”, a spus primarul. El a dorit să asigure că activitatea şcolii nu va fi perturbată.

Septembrie: începutul unui nou an şcolar

Şcoala este pregătită să-şi primească elevii

CURIERUL de BEBA VECHE2 4 VI 1920

Drumul judeţean, asfal-tat între Sânnicolau şi DudeştiDirecţia Judeţeană de drumuri a dat drumul la asfaltarea porţinilor rămase nemodernizate între Sân-nicolau Mare şi Dudeştii Vechi, lucrările fiind preconizate a fi ter-minate la începutul lunii septem-brie. Vestea îi bucură pe şoferii care tranzitează des zona, nu puţini fiind cei care s-au trezit că le cedează parbrizul sau suspensiile din cauza plăcilor de asfalt de pe drum. Rămâne deschisă proble-ma ultimilor kilometri din drumul

judeţean nemodernizaţi, aflaţi chiar pe teritoriul comunei noas-tre. “Nu avem nicio promisiune, dar eu voi continua să fac demer-suri pentru a convinge conducerea judeţului că trebuie făcuţi şi aceşti kilometri. Am încredere că vom găsi înţelegere din partea lor”, a spus primarul.

Stema comunei, aprobată de Guvern Guvernul României a aprobat stema comunei Beba Veche, prin Hotărârea 807 din 31 iulie 2012,

publicată în Monitorul Oficial la 13 august 2012. Cu această ocazie, Primăria a întocmit şi steagul co-munei care va fi arborat la primărie.

Taxe şi impozitePrimăria readuce aminte cetăţenilor că ultimul termen de plată a taxelor şi impozitelor locale este data de 30 septembrie 2012, termen de la care decurg majorări de 2% pe lună.

A fost reînfiinţată echipa de fotbal Triplex Beba Veche! Primarul şi

antrenorul Tavi Fibişan au reuşit să adune suficienţi băieţi numai din co-muna noastră, aşa că echipa a putut fi înscrisă în campionatul judeţean, în liga a V-a promoţie, seria I.

Băieţii au debutat duminică, 26 au-gust, într-o partidă cu AS Comloşu Mare, favorita grupei pentru pro-movare. „În ciuda înfrângeri, a fost un prim test pentru noua echipă. Suntem încă la început de drum şi vrem să demonstrăm că putem face şi performanţă”, a declarat antrenor-ul Tavi Fibişan. „Mă bucur că am reuşit să alcătuim o echipă numai din tineri ai comunei. Trebuie să venim cât mai mulţi la meciurile lor şi să îi susţinem”, a spus primarul. Să le urăm mult succes!

MECIURI VIITOAREEtapa a II-a

AS Triplex Beba Veche – AS CS Unirea 1975 Tomnatic

Etapa a III-aAS Banatul Nerău –

AS Triplex Beba VecheEtapa a IV-a

AS Triplex Beba Veche – AS Pobeda Dudeştii Vechi

Triplex Beba Veche, revine în campionatCOMPONENŢA ECHIPEI

1. Terlai Cristian2. Terlai Sorin

3. Kovacs Geza4. Gyemant Norbert

5. Pistrui Adrian6. Talpoş Daniel

7. Talpoş Vlad8. Suciu Dănuţ9. Ilieş Daniel

10. Varga Gabor11. Kasza Mario

12. Horvath 13. Moraru Mirel14. Fibişan Denis15. Fibişan Tavi

Cea mai mare secetă din ultimii 50 de ani a afectat considerabil cul-

turile de primăvară ale agricultorilor. Guvernul vine în sprijinul acestora cu un ajutor financiar care se adresează producătorilor agricoli, persoane fi-zice, care se încadrează în categoria fermelor.

Proprietarii de terenuri şi culturi agri-cole de primăvară afectate de secetă (porumb, floarea soarelui, soia etc.)

care doresc să obţină ajutorul acor-dat de Guvern, trebuie să transmită la biroul agricol al primăriei date cu pri-vire la: cultura şi suprafaţa afectată,

procentul de daune şi dacă suprafaţa este asigurată sau nu.

Aceste date sunt necesare pen-tru luarea în evidenţă şi ulterior despăgubirea celor afectaţi”, a ex-plicat primarul. Sprijinul financiar reprezentând ajutorul de minimis pentru fermierii afectaţi de secetă va fi de 100 lei pe hectar şi se va acorda pentru suprafeţe de maxim 10 hec-tare de culturi agricole.

Ajutoare pentru agricultorii afectaţi de secetă

Energia solară vine de la Cherestur

CURIERUL de BEBA VECHE 34 VI 1920

Dacă toată lumea ar avea spiritul de iniţiativă şi pasiunea pen-

tru muncă pe care o are Cristian Karl Gunter, atunci cu siguranţă lumea ar fi un loc mai bun. Şi nu facem nicio exagerare în ceea ce spunem, pentru că ceea ce a reuşit chegleviceanul de origine germană (dar mai român decât mulţi români), este demn de lauda întregii ţări.

Născut la Constanţa în 1970, din părinţi originari din Cheglevici, Cris-tian a luat drumul Germaniei în 1981, pe când avea numai 11 ani. Acolo şi-a făcut şcoala şi facultatea, şi-a făcut o carieră, a ajuns manager de hoteluri şi a obţinut tot ce un om şi-ar putea dori. Dar o amintire i-a rămas adânc înfipt în minte: locurile natale, pe care nu le-a uitat niciodată şi la care a visat să se reîntoarcă. Cei drept, tatăl său i-a luat-o înainte, pentru că Ger-mania nu i-a priit: în 1991 s-a reîntors şi s-a stabilit definitiv la Cheglevici.

REÎNTORS PE MELEAGURILE NA-TALELui Cristian i-au mai trebuit 10 ani să se decidă, dar în 2002, s-a reîntors, cu un bagaj mare de cunoştinţe şi cu

unul şi mai mare de speranţe că va putea să ducă o viaţă mai bună decât în Germania, aici, în România. „Mi-a plăcut tot timpul Germania, dar aco-lo mi-a lipsit relaţia caldă cu oamenii care este aici. Munceam exagerat de mult, au fost şi ani în care nu am avut nici măcar o zi de concediu, să mă pot bucura de ce am obţinut. Trebuie să ştim să ne bucurăm de viaţă nu numai prin muncă, ci şi cu prietenii şi familia”, povesteşte Cristian Gunter.

MUNCA ŞI AMBIŢIA DE A FACECa orice nou început, acomodarea cu România a durat ceva timp. La în-ceput s-a angajat ca şef de producţie la o firmă elveţiană. După care, trep-tat, şi-a dezvoltat propria afacere. În 2005 a început să confecţioneze pro-duse din lemn pentru panouri solare. Apoi, an de an, lucrurile au mers mai departe. A învăţat totul despre pan-ourile solare, un domeniu puţin cu-noscut pe atunci. Astăzi, firma sa are 50 de angajaţi şi oferă servicii com-plete pentru montarea de structuri

din panouri solare.

Firma are angajaţi din Cherestur, Beba Veche, Cheglevici, Sânnicolau mare, Timişoara şi alte locuri din ţară. „Am înţeles că pentru a ne menţine

competitivi pe piaţă, trebuia să ne perfecţionăm permanent. Avem angajaţi inginerii noştri care se ocupă de cele mai mici detalii. Permanent trimitem angajaţii în străinătate, să se perfecționeze”, mai spune acesta.

UN DOMENIU DE VIITORCele mai multe comenzi ale firmei Gunther Wood vin din Germania, dar a făcut proiecte şi în Belgia, Franţa şi Elveţia. Mai nou, firma a reuşit să re-

alizeze primele proiecte în România şi chiar discută cu autorităţile pentru un proiect de centrală fotovoltaică de 2,6 MW la Sânnicolau Mare. „cel mai mult mi-aş dori catot ceea ce noi am învăţat să facem în străinătate, să punem în aplicare aici, în ţară. Dar deocamdată este un domeniu la început, pe când în Germania sunt foarte avansaţi”, spune Cristian.

Astăzi, panourile fotovoltaice sunt foarte scumpe, dar preţul lor scade de la an la an, în timp ce preţul ener-giei creşte. Asta îi dă speranţe lui Cris-tian că afacerea sa va avea un viitor. Pe lângă el, o echipă numeroasă şi inimoasă şi-a făcut din firma Gunther Wood o a doua casă. „Fotovoltaicele sunt un motor permanent de locuri de muncă. Noi aducem banii de aco-lo aici în comună şi asta e bine pentru economia locală”.

PRIMA CENTRALĂ FOTOVOLTAICĂ DIN COMUNĂGunther a inaugurat recent prima centrală voltaică funcţională din co-muna Beba Veche. Ea nu este încă

legată la reţeaua de curent, dar produce energie imediat cum „vede” un strop de soare. Cu suprafaţa de pe o mică anexă, reuşeşte să pună în funcţiune o pompă de apă şi la iarna vrea să asigure iluminatul şi încălzirea pentru animale.

PLANURI DE VIITORDar planurile lui Cristian Gunther nu se opresc aici. Are de gând să înfiinţeze o reţea de distribuţie a pan-ourilor solare în România şi să ofere pachete complete aici în ţară. De asemenea, vrea să înfiinţeze o „Acad-emie fotovoltaică” la Cherestur, unde să poată veni electricienii şi instala-tori să înveţe meşteşugul sistemelor de energie solară.

CASE DIN BALOŢI DE PAIEÎn paralel cu panourile solare, Cris-

tian tatonează şi un domeniu foarte puţin cunoscut la noi, dar dezvoltat în occident: construcţiile pe bază de baloţi de paie. În acest scop, a realizat în curtea de la Cherestur două anexe din baloţi de paie, a căror eficienţă energetică este extrem de mare.

MINI-GRĂDINA ZOOLOGICĂŞi dacă aţi crezut că aţi citit destule lucruri interesante despre un cher-esturean, aflaţi că domnul Gunther a făcut la Cherestur are o adevărată mini-grădină zoologică, cu animale extraordinare despre care mulţi din-tre noi nici nu ştiu că există! Dar mai multe despe aceasta, citiţi în numărul viitor al Curierului de Beba Veche.

Cristian Gunter, soţia şi echipa, în faţa primei centrale solare din comună

Centrală solară montată de Gunther Wood în Worms, Germania

Refle

ctor

tip

LED

, cu

cons

um re

dus

CURIERUL de BEBA VECHE4 4 VI 1920

O, Preasfântă Născătoare de Dum ne zeu, Fecioară stăpână, ceea ce ești mai înaltă și mai pre-sus decât îngerii și arhanghelii și mai cinstită decât toa tă făptura.

O, întru tot milostivă Doamnă Fecioară, Stă pâ nă Născătoare de Dumnezeu, auzi-ne pe noi cei ce ne rugăm ție și arată mila ta pop-orului dreptcredincios; roagă pe Fiul tău să ne izbăvească de tot răul. Și păzește locașul acesta și toate orașele și satele creștinești și tot po porul cel binecre dincios, care scapă la tine și cheamă nu-mele tău cel sfânt, de toate năpas-tele, de boală, de cutremur, de po top, de foc, de sabie, de venirea altor neamuri asupra noastră și de răz boiul cel dintre noi, de toate durerile și tot ne cazul.Amin!

Rugăciune către Sf. Fecioară Maria

DECESE †Grui Nicolae (75 ani)

Varga Gheorghe (56 ani)Dumnezeu să-i odihnească în pace

Sărbători religioase ortodoxe

septembrie• 8 S Naşterea Maicii Domnului• 14 V Înălţarea Sfintei Cruci• 15 S Sf. Ierarh Iosif cel Nou de la Partoş • 23 D AZămislirea Sfîntului Prooroc Ioan Botezătorul• 26 M Sfântul apostol şi evan ghelist Ioan• 27 J Sfântul ierarh Antim Ivi reanul

Sărbători religioase romano-catolice

Septembrie - Răpciune• 8 S Naşterea Sfintei Fecioare Maria• 14 V Înălţarea Sfintei Cruci• 21 V Sf. Matei• 29 S Sfinţii Mihai, gabriel şi Ra-fael

Sub oblăduirea şi purtar-ea de grijă a Prea Ono-

ratului Părintelui Exharh al Eparhiei Timișoarei arhimandrit Simeon Stana împreună cu preoții ortodocși româ-ni, sârbi şi preotul ucrainean din ju-rul orașului Sânnicolau Mare care au fost invitați de domnul deputat Alin Popoviciu într-un pelerinaj la Mun-tele Athos în perioada 20-25 august.Am plecat de la Timișoara cu un mi-crobuz spre Grecia, am traversat Serbia, Macedonia iar în Grecia am vizitat biserica ,,Sfântul Dimitrie” din Tesalonic, în care se găsesc sfintele moaște a sfântului Dimitrie guverna-tor al Tesalonicului şi sfânt al bisericii ortodoxe.

De la Ouranopolis am călătorit cu va-porul pe Marea Egee până la Dafne, port al Muntelui Athos.Pe Muntele Athos am vizitat şi ne-am rugat la Mănăstirea Sfântul Pavel, apoi, la Schitul Prodromul si Mănăstirea Vatoped, am vizitat şi alte mănăstiri deosebite, izvorul cu agheasmă a Sfântului Atanasie cel Mare.Muntele Athos se află sub ocrotirea Maicii Domnului, bisericile de aici având numeroase icoane cu chipul ei, iar călugării si pelerinii având o evlavie mare faţă de Fecioara Maria care a umblat pe Muntele Sfânt.

Pe Sfântul Munte se roagă marii duhovnici ai lumii şi aici îi amintesc pe părintele Chiril, părintele Iulian, pustnicul Benedict, împreună cu obștea călugărilor care postesc în toată vremea. La Muntele Athnos carnea nu se mănâncă niciodată.

Muntele Athos are un peisaj arid, pi-etros, unde creste leandrul, măslinul, lămâiul, smochinul, viţa de vie în jurul mănăstirilor, schiturilor, colibelor as-cunse ale pustnicilor. Muntele Athos este cel mai mistic loc al Ortodox-iei, unde fiecare călugăr sau pelerin rostește instantaneu rugăciuni. Se fo-

losesc mătăniile din ață de lână cu 33, 50 sau 100 de boabe împletite în for-ma sfintei cruci, ,,Doamne Iisuse Hris-toase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă pe mine păcătosul”, şi numără o boabă si se roagă o rugăciune.

A fost un pelerinaj cu folos deoarece am văzut de aproape, călugării, care poartă de grijă pentru fiecare din noi si pentru soarta întregii lumi prin rugăciune, prin post şi prin asceza duhovnicească.

preot paroh,Florin Matyas

Într-un oraş din Umbria, Italia, trăia un om care se plângea într-una

de necazurile vieţii lui. Întrucat era creştin, îşi spunea cu amar că are o cruce prea grea de purtat.

Într-o noapte , înainte de a merge la culcare, el s-a rugat lui Dumnezeu să îi schimbe povara pe care o ducea pe umeri. În acea noapte, a visat că Dumnezeu l-a adus în faţa unei mari clădiri şi i-a spus: “Ai curaj, intră şi schimbă-ţi povara “. Omul a deschis

cu sfiiciune uşa, a păşit înăuntru şi a descoperit o mulţime de cruci de toate formele şi mărimile, toate

purtând numele proprietarilor lor.

Mai întâi, şi-a ales o cruce de mărime mijlocie dar, când a văzut înscris pe ea numele unui bun prieten de-al său, a aşezat-o înapoi.

În cele din urmă, cu permisiunea lui Dumnezeu, şi-a ales cea mai mică cruce pe care a putut-o găsi. Spre marea lui surpindere, pe cruce era scris chiar numele lui...

(o poveste de Paulo Coehlo)

Poveşti adevărate, poveşti cu tâlcFiecare om îşi poartă propria cruce

Căsătorii Chira Aurel-Viorel cu

Munteanu Ioana AndreiaCasă de piatră

Pelerinaj la Muntele Athos

Fotografia lunii: la Muntele Athos