INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN PRAHOVA _____________________________________________________________________ 1 Str. Democraţiei nr. 35 Cod 100559 Tel: +40 (0)244 577 699 Fax: +40 (0)244 577 400 www.isj.ph.edu.ro Nr. 2933/03.09.2019 Aprobat în Consiliul de Administraţie al ISJ Prahova din data de 03.09.2019 ANUL ŞCOLAR 2019-2020 Educația este ceea ce supraviețuiește, după ce tot ce a fost învățat, a fost uitat. Burrhus Frederic Skinner În vederea realizării unui management strategic la nivel central și la nivel instituțional Inspectoratul Școlar Județean Prahova își propune și în acest an școlar punerea în practică a strategiilor și politicilor publice educaționale naționale și europene. Obiectivele I.Ș.J.Prahova au drept finalitate calitatea pregătirii resursei umane, ca produs al proceselor ce se desfășoară în unitățile de învățământ; profesionalizarea managementului instituțiilor de învățământ, a carierei didactice, precum și dezvoltarea capacității administrative a unităților școlare reprezintă mijloacele prin care se asigură cadrul necesar pregătirii unor absolvenți de învătământ preuniversitar instruiți și competitivi.
Nr. 2933/03.09.2019 Aprobat în Consiliul de Administraţie al ISJ Prahova din data de 03.09.2019
ANUL ŞCOLAR 2019-2020
Educația este ceea ce supraviețuiește, după ce tot ce a fost învățat, a fost uitat.
Burrhus Frederic Skinner
În vederea realizării unui management strategic la nivel central și la nivel instituțional Inspectoratul Școlar Județean Prahova își propune și în acest an școlar punerea în practică a strategiilor și politicilor publice educaționale naționale și europene. Obiectivele I.Ș.J.Prahova au drept finalitate calitatea pregătirii resursei umane, ca produs al proceselor ce se
desfășoară în unitățile de învățământ; profesionalizarea managementului instituțiilor de învățământ, a carierei didactice,
precum și dezvoltarea capacității administrative a unităților școlare reprezintă mijloacele prin care se asigură cadrul necesar pregătirii unor absolvenți de învătământ preuniversitar instruiți și competitivi.
Implementarea principiului egalității de șanse în educație, îmbunătățirea performanțelor educaționale, a abilităților și competențelor tuturor copiilor și tinerilor, prin accesul la un sistem de educație de calitate, relevant și incluziv, sunt cheia pentru creștere economică și prosperitate. În condițiile unui declin demografic accentuat, reducerea abandonului școlar, care a atins cote îngrijorătoare și este în creștere, a devenit crucială pentru dezvoltarea sustenabilă a României, permițând valorificarea potențialului fiecărui copil. Etapa de dezvoltare prezentă a României impune dezvoltarea unui capital uman înalt calificat, precum și investiția în cercetare-dezvoltare-inovare, CDI, astfel încât, în toate domeniile, să fie asigurată eficiența proceselor și realizarea unor produse de înaltă calitate, transformând România într-un pol de competitivitate în zonă.
Pornind de la aceste premise, de la strategiile propuse de Ministerul Educaţiei Naţionale şi de la scopul fundamental pentru care există, Inspectoratul Şcolar Judeţean Prahova îşi construiește căi de acțiune în acord cu obiectivele generale şi specifice, urmărind atingerea acestora în condiţii de eficacitate şi eficienţă instituţională şi educaţională. Analizând rezultatele obţinute în anul şcolar anterior, echipa de conducere a I.Ș.J. Prahova a stabilit poziţia pe care ne situăm în raport cu performanţele obţinute la nivel naţional, a identificat asemănări şi diferenţe cu performanţele şi standardele regiunilor de prestigiu cu care ne aflăm în competiţie. În anul şcolar 2019-2020 ne propunem ca şi până acum, să adecvăm activităţile proprii la noutăţile legistive, la standardele naţionale/europene din domeniul educaţiei.
VIZIUNEA -Inspectoratului Şcolar Judeţean Prahova „Un învăţământ modern,ancorat în realităţile comunităţii, axat pe autoevaluare continuă, pe progres individual şi colectiv”. MISIUNEA- Inspectoratul Şcolar Judeţean Prahova îşi propune:
- Certificarea calității în oferta serviciilor educaţionale; -Adaptarea planului de şcolarizare şi a reţelei de învăţământ din judeţul Prahova, printr-un dialog deschis şi armonizare permanentă cu aşteptările partenerilor educaţionali şi sociali; -Promovarea unui învăţământ modern, deschis şi flexibil care să crească interesul pentru educaţie, un învăţământ capabil să asigure accesul la toate nivelurile şi formele de învăţământ, din perspectiva formării abilităţilor şi competenţelor pentru realizarea succesului personal şi profesional, în contextul actual de integrarea şi aliniere la exigenţele Uniunii Europene; -Asigurarea de servicii de consultanţă, expertiză, monitorizare şi control de calitate, facilitând astfel procesul de descentralizare a sistemului educaţional; -Facilitarea comunicării între structurile administraţiei centrale şi locale şi unităţile şcolare, promovând un dialog permanent, flexibil între partenerii sociali şi educaţionali ; -Aplicarea şi respectarea prevederilor legislaţiei şcolare şi a legislaţiei muncii, în I.Ș.J. și unitățile școlare ;
“ Cei care cunosc adevărul, nu sunt egali cu cei care îl iubesc”
CONFUCIUS
Soluţionarea adevăratelor probleme ale sistemului de învăţământ la nivel naţional/local, poate fi realizată numai prin atitudinea sinceră, interesată si dedicată a comunităţii, a conducerii unităţilor de învăţământ, a reprezentanţilor I.Ș.J. şi, mai ales, prin eforturile conjugate ale acestora.
Din analiza realităţilor sistemului educaţional, a măsurilor propuse prin strategiile naționale, reiese că eficiența intervențiilor, măsurată prin rezultatele obținute, precum și prin resursele investite, nu poate fi atinsă decât prin elaborarea unor politici publice integrate în domeniile: educaţional-economic-social. Pentru anul şcolar 2019-2020, obiectivele I.Ș.J. Prahova sunt stabilite si actualizate în acord cu reperele legislative existente: Legea Educaţiei Naţionale nr.1/2011 cu modificările şi completările ulterioare, Regulamentul de organizare şi funcţionare al inspectoratelor şcolare OMEC 5530/2011 cu modificările şi completările ulterioare, Programul de Guvernare în vigoare, Strategia de descentralizare aplicată începând cu anul 2005, Legea calităţii nr.87/2006, OSGG 600/2018- cu privire la standardele de dezvoltare a sistemului de control intern managerial cu completările şi modificările ulterioare, Strategia Naţională Anticorupţie in sistemul educational- OMEN 5144/2013, Metodologia de management a riscurilor de corupţie- OMEN 5113/2014, a HG 583/2016 -Strategia Naţională Anticorupţie, a HG 599/2018- Metodologia de evaluare a riscurilor de coruptie si a incidentelor de integritate, toate ordinele MEN ce aduc completări legii educaţiei
naţionale dar şi din schimbările previzionate ale mediului economic, social şi cultural local, naţional şi european. În acest sens, factorii responsabili de organizarea şi desfăşurarea procesului de învăţământ, adică unităţile de învăţământ, I.Ș.J. Prahova, reprezentanţi ai autorităţilor locale vor urmări, în raport cu competenţele ce le revin, asigurarea unor condiţii particulare, prioritare, pe următoarele categorii:
1. Pachetul social garantat pentru educație – -asigurarea condițiilor de acces în învățământul preșcolar; -asigurarea şi desfăşurarea actului didactic, în școli echipate corespunzător, în paralel cu asigurarea serviciilor de asistență medicală, dezvoltare fizică (în cluburi școlare sportive) și socio-culturală; -investiții în reabilitarea/modernizarea clădirilor școlare, pentru ca toate unitățile de învățământ să obțină autorizații de funcționare (sanitară și I.S.U.); -investiţii în mobilier școlar și echipamente didactice adecvate (aparatură de laborator, biblioteci), moderne; -parteneriate cu reprezentanţi ai comunităţii locale în scopul asigurării accesului la angajare, precum și la programe de calificare a absolvenților, care nu au promovat examenul de bacalaureat. 2. Dezvoltarea sistemului de educație timpurie -inițiative ale unităților de învățământ şi ale autorităților locale pentru construcția de creșe, grădinițe și unități afterschool; accent pe segmentul de educaţie timpurie, prin dezvoltarea curriculumului, a materialelor didactice și prin formarea cadrelor didactice.
3. Programe de antreprenoriat pentru toate nivelurile de învățământ - extinderea educației antreprenoriale, în scopul cultivării spiritului de competitivitate, de iniţiativă , a calităţilor de întreprinzător; elevul, indiferent de specificul calificării/specializării pe care şi-o însuşeşte, trebuie pregătit să acţioneze ca promotor al schimbărilor în plan economic, cultural şi social. 4. Profesori motivați și bine pregătiți -parteneriate /solicitări oficiale către universităţi pentru adaptarea/adecvarea conținuturilor și a metodelor folosite la nevoile de formare concrete ale cadrelor didactice, în scopul dezvoltării profesionale a acestora și creșterea prestigiului profesiei de dascăl. - proiectarea indicatorilor de evaluare a cadrelor didactice astfel încât ierarhizarea şi evoluţia în carieră să se facă dupa criterii și procese relevante. - îmbunătaţirea competenţelor personalului didactic auxiliar, din perspectiva creșterii competențelor profesionale și a contribuției acestora la asigurarea calității procesului educațional. - demersurile personalului școlii să fie centrate pe elev și nevoile acestuia. 5. Eficientizarea activităţilor metodice şi de cercetare - creşterea eficienţei actului didactic prin valorizarea activităţilor metodice; atragerea, sprijinirea şi monitorizarea debutanţilor; -asigurarea condiţiilor de transport şi a drepturilor salariale în timp util pentru cadre didactice, în scopul menţinerii în sistem a profesioniştilor valoroşi. 6. Adecvarea demersului didactic la piața muncii
-fundamentarea planurilor de școlarizare și a finanțării pe domenii de studiu, în funcție de nevoile pieței muncii; realizarea de studii cu privire la aşteptările operatorilor economici; promovarea învăţământului dual, ca alternativă de micşorare a timpului de răspuns la cerinţele economice actuale. - includerea elementelor de dezvoltare a competențelor socio-emoționale pe toate palierele sistemului de educație; proiectarea activităților de orientare și consiliere, cu accent pe conștientizarea cerințelor de pe piața muncii; - investiții în infrastructura educațională a școlilor din învățământul profesional și tehnic. 7. Infrastructură modernă, mijloace didactice adecvate; utilizarea tehnologiilor moderne de informare și comunicare - Conectarea tuturor școlilor la internet prin conexiuni de mare viteză; - Construirea de platforme de E-learning, depozite on-line (biblioteci virtuale) și a infrastructurii digitale de conținuturi; - Implementarea catalogului electronic ; -modernizarea procesului de predare-învățare, prin creșterea dotărilor cu tehnologii moderne . -crearea condițiilor optime de studiu pentru elevii cu cerințe speciale, prin adaptarea infrastructurii. -demersuri pentru investiții în cluburile sportive școlare, palatele copiilor; 8. Educație de calitate -respectarea legislaţiei în vigoare, în toate aspectele vieţii şcolare ; asigurarea legalităţii actului decizional; -oferta educaţională variată, pentru toate categoriile de vârstă ale elevilor, în vederea absolvirii unei forme de învățământ, care să asigure integrarea pe piața muncii sau tranziția către învățământul universitar;
- dezvoltarea sistemului de servicii de educație timpurie, pentru copiii între 0 și 6 ani prin curriculum adaptat şi instruire adecvată a cadrelor didactice; identificarea a noi căi de a atragere a părinților în acest demers; -reducerea ratei de părăsire timpurie a sistemului educațional, prin proiectarea unor programe de depistarea precoce și intervenție, la copii aflaţi în risc de abandon școlar; -adecvarea volumului temelor la particularităţile de vârstă şi individuale; identificarea cazurilor în care familiile elevilor nu asigură suportul necesar parcurgerii învăţământului obligatoriu şi înştiinţarea autorităţilor; - monitorizarea implementării noilor programe şcolare la cls.a V-a, a VI-a şi a VII-a la toate disciplinele de studiu; asigurarea serviciilor de consiliere prin activităţi specifice I.S.J. Prahova; - proiectarea de programe de sprijin pentru creșterea ratei de promovabilitate a examenelor naţionale (evaluare naţională, bacalaureat), în scopul creşterii ratei de tranziție către învățământul terțiar. -încurajarea şi susţinerea activităţilor „Centrului de Excelenţă” –promovarea învăţământului de performanţă, tradiţie a învăţământului prahovean. -proiectarea învățământului profesional și tehnic de nivel 5, terțiar non-universitar, pentru domenii cu potențial de creștere, relevante pentru dezvoltarea economică locală şi naţională. -dezvoltarea integrală şi armonioasă a individualităţii elevilor prin politici educaționale extrașcolare și extracurriculare, care să asigure: educația pentru sănătate, educația civică, educația cultural-artistică și științifică, educația ecologică, educația prin sport, educația rutieră, prevenirea și combaterea violenței în școli, educația pentru dezvoltarea durabilă, educaţia pentru păstrarea şi promovarea identităţii naţionale şi a valorilor culturale ale poporului român;
- monitorizarea calității actului educațional, inclusiv prin evaluarea ritmică a unităților de învățământ, prin inspecţii tematice si inspecţii şcolare generale de evaluare instituţională; evidenţierea elementelor de noutate aduse de noile programe şcolare ( curriculum cls.a V-a) ; -evaluarea realistă a prestaţiilor cadrelor didactice; concentrarea şi esenţializarea documentelor de proiectare şi de raportare a cadrelor didactice, pentru o evaluare fără echivoc a activităţilor desfăşurat; -suport şi consiliere pentru desfăşurarea în şcoli a activităţilor programului „Școală după Școală”; accent pe activităţi de tip remedial; -întărirea capacității de monitorizare, evaluare a sistemului de educație (ex.: Sistemul Informatic Integrat al Învățământului din România, Registrul Matricol Unic, Cadrul Național al Calificărilor etc.) și de planificare strategică, pe baza datelor statistice județene; - funcţionarea structurilor decizionale de la nivelul unităţilor de învăţământ şi al I.Ș.J. Prahova în acord cu principiul descentralizării, al răspunderii publice; asigurarea gestionării eficiente a resurselor la nivel local, respectarea legislaţiei în vigoare; -respectarea principiului dialogului social și al transparenţei instituţionale la nivelul unităţilor de învăţământ şi al I.S.J.Prahova. 9. Asigurarea condiţiilor unui învăţământ incluziv -creșterea gradului de calificare, în vederea scăderii șomajului în rândul tinerilor, prin Programul „A Doua Șansă” — învățământ primar și secundar inferior. - asigurarea învățământului pentru minoritățile naționale și pentru grupurile dezavantajate; adecvarea curriculumului școlar din perspectiva multiculturală.
II. ANALIZA MEDIULUI –CONTEXTUL LEGISLATIV AL PERIOADEI ACTUALE
Analiza contextului legislativ, social, economic internaţional, naţional şi regional evaluează schimbările majore care se petrec şi identifică tendinţele şi provocările care vor influenţa mediul educațional în dezvoltarea sa, proces care trebuie să răspundă nevoilor manifestate şi transformărilor reale din societate.
Contextul legislativ
-Legea Educaţiei Naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare; -OMECTS 5530/05.10.2011- privind aprobarea Regulamentului –cadru de organizare si funcţionare a inspectoratelor şcolare, modificat cu OMECS 3.400/8.03.2015 -OMECTS 5547/06.10.2011- cu privire la Regulamentul de inspecţie al unităţilor de învăţământ preuniversitar; -OSGG 600/2018- cu privire la standardele de dezvoltare a sistemului de control intern managerial, cu modificările şi completările ulterioare; -Ordin 5144/26.09.2013 cu privire la aprobarea Strategiei Naţionale Anticorupţie în sectorul Educaţional; OMEN 5113/2014 Metodologia de management a riscurilor de corupţie; -HG 583/2016-Strategia Nationala Anticoruptie; HG 599/2018 –Metodologia de evaluare a riscurilor de coruptie si a incidentelor de integritate; -OMENCS 3844/24 mai 2016 -cu privire la Regulamentul privind regimul actelor de studii şi al documentelor şcolare gestionate de unităţile de învăţământ preuniversitar, cu modificările și completările ulterioare;
-OMECTS 4865/16.08.2011-cu privire la aprobarea Normelor metodologice pentru stabilirea obligaţiei didactice de predare a personalului de conducere din inspectoratele şcolare, unităţile de învăţământ, unităţile conexe, precum şi a personalului de îndrumare şi control din inspectoratele şcolare şi a personalului didactic din casele corpului didactic cu modificările şi completările ulterioare; OMEN 6370/ 06.12.2012 completat de O.U.G NR.14/2013 ce modifică Legea Educaţiei nr. 1/2011 la art. 263; -OMEN 5460/12.11.2018 – metodologia cadru privind Mobilitatea personalului didactic de predare din învăţământul preuniversitar pentru anul şcolar 2019-2020, cu modificările şi completările ulterioare; -OMEN 4959/02.09.2013-metodologia de de organizare şi desfaşurare a concursurilor pentru ocuparea posturilor ce se vacantează în timpul anului şcolar ; -OMEN 3635/05.03.2019- Centralizatorul privind disciplinele de învăţământ, domenii şi specializări, precum şi probele de concurs valabile pentru încadrarea personalului didactic din învăţământul preuniversitar ; -OMECTS nr. 5349 /2011– cu privire la aprobarea Metodologiei de organizare a Programului ,,Şcoală după şcoală”, modificată prin OMEN 4802/31.08.2017; - OMEN 5079/31.08.2016 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar, OMEN 3027/08.01.2018; -OMEN 4619 /22.09.2014-cu privire la Metodologia cadru de organizare şi funcţionare a consiliului de administraţie din unitățile de învăţământ preuniversitar, cu modificările şi completările ulterioare; -OMECTS 3191/2019- cu privire la structura anului şcolar 2019-2020; - Legea 233/2002 pentru aprobarea O.G nr.27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor; - Legea nr. 35 / 2006 privind creşterea siguranţei în unităţile de învăţământ; - Guvernul României-Programul Naţional de Guvernare în vigoare;
- Strategia de descentralizare a învţtământului preuniversitar aprobată prin Memorandum în Şedinţa de Guvern din 20 martie 2005 şi actualizată în martie 2007; - Ordonaţa de urgenţă a Guvernului nr. 75 / 2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, aprobată prin Legea nr. 87 / 2006; - H.G.nr.21/10.01.2007 privind standardele naţionale de acreditare şi evaluare periodică a unităţilor de învăţământ; -H.G.nr.1534/25.11.2008 privind standardele de referinţă şi indicatorii de performanţă pentru evaluarea şi asigurarea calităţii în învăţământul preuniversitar; -Legea 53/2003-Codul Muncii –cu modificările şi completările ulterioare; -OMECTS 6143/01.11.2011-cu privire la aprobarea criteriilor de performanţă pentru evaluarea cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar completat cu OMEN 3597/18.06.2014; -OMECTS 4613/28.06.2012 privind modificarea Anexei 1 a OMECTS 6143(Graficul de evaluare al cadrelor didactice); -OMECI nr. 5132/2009 privind activităţile specifice funcţiei de diriginte; Nota MEN nr.38546/03.09.2017; -OMECTS nr.5562/07.10.2011 - metodologia privind sistemul de acumulare, recunoaştere şi echivalare a creditelor profesionale transferabile, cu modificările şi completările ulterioare; - O.M.Ed.C.T.1409 /29.06.2007 cu privire la aprobarea strategiei M.Ed.C.T. privind reducerea fenomenului de violenţă în unităţile de învătământ preuniversitar; -OMECTS nr.5773 din 19.09.2012, privind aprobarea Metodologiei de întocmire, completare şi valorificare a raportului de evaluare a dezvoltării fizice, socio-emoționale, cognitive, a limbajului și a comunicării, precum și a dezvoltării capacităților și atitudinilor de învățare, la finalul clasei pregătitoare- cu modificările şi completările ulterioare;
- Legea 82/2018 pentru aprobarea O.U.G. nr. 81/2016 din 16 noiembrie 2016 privind modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011; -OMEN nr. 3556/2017 din 29 martie 2017 privind aprobarea Metodologiei-cadru de organizare şi desfăşurare a admiterii în învăţământul dual pentru calificări profesionale de nivel 3, conform Cadrului naţional al calificărilor şi a Calendarului admiterii în învăţământul profesional dual de stat pentru calificări profesionale de nivel 3, conform Cadrului naţional al calificărilor, pentru anul şcolar 2017 – 2018; -OMEN 4827/30.08.2018 pentru aprobarea Normelor metodologie privind salarizarea prin plata cu ora; - OMEN 5559/7 oct.2011 pentru aprobarea Normelor metodologice privind efectuarea concediului de odihnă al personalului didactic din învățământ; -Nota MEN 2344/2019 privind acordarea concediului de odihnă al personalului didactic din învățământul preuniversitar; -Regulamentul (UE) 2016/679 - Regulamentul general privind protecţia datelor (GDPR); -Ordin OMEN nr. 4916/2019 privind organizarea și desfăşurarea Evaluării Naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a, an şcolar 2019-2020; - ORDIN nr. 4950/2019 privind organizarea şi desfăşurarea examenului de Bacalaureat naţional 2019- 2020; -OMEN privind aprobarea Metodologiei de organizare şi desfăşurare a examenului naţional de Definitivare în învăţământ in vigoare;Calendarul OMEN nr. 4910/2019; -alte ordine şi metodologii specifice în vigoare.
III. Contextul social şi tehnico-economic III.A. Tendinţa de globalizare - element identitar al lumii moderne:
o Absolventul de învăţământ preuniversitar se confruntă cu o piaţă a muncii globală, în care atât multiculturalitatea, cât şi identitatea naţională câştigă noi valenţe. Influenţele globalizării asupra procesului educaţional sunt multiple şi imposibil de neglijat:
- calificare internaţională; educaţie la distanţă; biblioteci virtuale; proces didactic în limbi de circulaţie internaţională;
o Procesul de inovarea rapidă în ştiinţă şi tehnologie, în special în tehnologia informaţiilor şi a comunicării, impun permanenta adaptare a procesului educaţional la noutăţile ştiinţifice teoretice şi practice, astfel încât instituţia şcolară să fie ea însăşi generatoare de nou, adică într-o stare de aliniere continuă la noutăţile ştiinţifice din orice domeniu, creându-şi structuri informaţionale care să susţină acest deziderat.
o În ţara noastră se manifestă un accentuat fenomen de învăţământ de masă, care are o serie de consecinţe pozitive, dar şi negative, pe termen scurt şi lung. În condiţiile în care fenomenul există ca urmare a nevoilor manifestate de către membrii societăţii, cadrele didactice au datoria de a gestiona şi a coordona corect fenomenul spre un proces educaţional responsabil şi nu unul de distribuţie de diplome.
o Unităţile de învăţământ se confruntă într-un proces concurenţial intern şi chiar internaţional. A ignora cine sunt competitorii, care sunt competenţele şi capabilităţile lor, tendinţele şi strategiile de dezvoltare a acestora, reprezintă neglijenţe pe care instituţia le va resimţi în viitorul apropiat. Studiul rezultatelor concurenţei , ,,bench-marking-ul”, conduce la generarea unui sistem de comparare. Acesta ne va conduce către asumarea a noi standarde, superioare etapelor anterioare. Îndeplinirea lor va reprezenta, de altfel, criterii care vor decide ierarhizarea instituţiilor.
o Bugetarea procesului didactic la nivel de minister impune reconsiderarea misiunii unităţilor şcolare; adoptarea comportamentului antreprenorial poate fi materializată prin lărgirea sferei de activităţi prestate în folosul comunităţii şi a mediului economic.
o Reconsiderarea anumitor elemente specifice sistemului - misiune, organizare, colaborare, comunicare, curriculă, metodică, cultură organizaţională - conduce la depășirea stadiului de organizaţii tradiţional conservatoare şi certifică disponibilitatea, manifestată la nivel de schimbare.
III.B. Punerea în practică a strategiei de descentralizare -Descentralizarea în educaţie, presupune :• redistribuirea responsabilităţilor, a autorităţii decizionale şi a răspunderii publice pentru funcţii educaţionale specifice, de la nivel central către nivelul local.• participarea factorilor non-administrativi, a reprezentanţilor societăţii civile, la procesul de luare a deciziilor (părinţi, ONG, mediul de afaceri, asociaţii profesionale, parteneri sociali etc.).• transferul competenţelor decizionale de la nivelurile centrale către cele locale şi/sau organizaţionale, pentru a apropia decizia de beneficiarii serviciului public de educaţie.
Argumentul care pledează pentru aplicarea acestei politici în educaţie: descentralizarea sistemului educaţional nu este un scop în sine. Ea se înscrie în strategia naţională de descentralizare şi are menirea definirii unui sistem de învăţământ organizat, administrat şi finanţat conform rigorilor europene, asigurarea calităţii procesului instructiv-educativ, asigurarea accesului liber, egal şi deplin al tuturor copiilor şi tinerilor la actul educaţional, adecvarea ofertei educaţionale la interesele şi nevoile beneficiarilor direcţi şi indirecţi. Eficienţa descentralizării trebuie să se regăsească în valoarea adăugată în educaţie, materializată prin capacitatea de integrare a tinerilor absolvenţi în societate; acest lucru trebuie să se realizeze pe baza competenţelor profesionale dobândite, precum și în acord cu cerinţele pieţei forţei de muncă la nivel local, naţional şi internaţional. Descentralizarea nu trebuie să producă dezechilibre şi distorsiuni în organizarea, conducerea şi susţinerea la nivel naţional a sistemului de învăţământ. Acest proces va asigura repartizarea clară, echilibrată şi bine delimitată a puterii de decizie între organismele şi instituţiile reprezentative ale comunităţilor locale şi regionale, pe de o parte şi cele de la nivel naţional –M.E.N, M.A.I., M.F.P., pe de altă parte. In egală măsură, descentralizarea deciziei implică dezvoltarea sistemului de monitorizare, control evaluare și autoevaluare, deopotrivă din partea comunităţii locale şi a instituţiilor şi organismelor guvernamentale de specialitate. Succesul descentralizării se bazează în principal pe echilibrul între autoritate şi responsabilitate, precum şi pe resurse umane competitive şi fiabilitatea fluxurilor de informaţii.
• implementarea într-un număr tot mai mare de şcoli a sistemului de evaluare/autoevaluare şi asigurare a calităţii;
• ocuparea funcţiilor de conducere prin concurs naţional/cu cadre didactice membre în corpul de experţi în management educaţional; pregatirea managerilor de instituţii şcolare pentru o comunicare şi colaborare tot mai eficientă cu comunitatea locală, în vederea adecvării actului decizional, la nevoile şi aşteptările acesteia;
• numărul mare de cadre didactice calificate, cu gradele didactice I şi II;
• numărul mare de inspectori, directori şi cadre didactice participante la proiectele de dezvoltare profesională a resursei umane, finanţate prin Fondul Social European;
• participarea multor cadre didactice la stagiile de formare în problematica reformei: abilitare curriculară, evaluare, inteligenţe multiple, negocierea conflictelor, utilizarea calculatorului, asigurarea egalităţii de şanse prin învăţare centrata pe elev;
• disponibilitatea multor cadre didactice pentru implicare în elaborarea de manuale, auxiliare curriculare şi mijloace de învăţământ, omologate de M.E.N.;
• numărul mare de elevi participanţi şi premiaţi la concursurile şi olimpiadele naţionale şi internaţionale;
• încadrarea în intervalul de performanţă pe ţară, în ceea ce priveşte rezultatele elevilor la admiterea în clasa a IX-a şi la Bacalaureat ;
• existenţa unor unităţi şcolare cu promovabilitate 100% la examenele naţionale;
• ponderea mare a absolvenţilor integraţi profesional şi social;
• angajarea multor şcoli în derularea proiectelor de parteneriat educaţional cu şcoli europene;
• dotarea tuturor unităţilor de învăţământ cu reţele de calculatoare şi server şi conectarea acestora la INTERNET în cele mai multe din localităţile judeţului;
• existenţa bibliotecilor şi a fondului de carte şcolară în toate unităţile şcolare;
• existenţa şcolilor pilot în programul PHARE;
• preocuparea conducerilor de unităţi şcolare în dezvoltarea bazei materiale;
• cuprinderea unui număr de unităţi şcolare, din mediul urban si rural, în programe de reabilitare a şcolilor;
• implicarea în actul decizional a unui număr cât mai mare de cadre didactice, părinți, reprezentanţi ai autorităţilor locale;
• colaborare eficientă cu partenerii educaţionali locali, inclusiv familia, privită ca principal partener educaţional;
Puncte slabe(Weaknesses):
• transmiterea deficitară a informaţiilor de la unele unităţi şcolare către forurile superioare;
• o comunicare deficitară între unele instituţii şcolare şi comunitatea locală;
• dificultatea încadrării cu personal didactic calificat în unităţile izolate din mediul rural;
• reticenţa faţă de nou şi schimbare a unor manageri şi a unor cadre didactice;
• existenţa unor unităţi şcolare cu promovabilitate scăzută la evaluarea Naţională şi la Bacalaureat;
• absenteismul în rândul elevilor şi abandonul şcolar, în special în unităţile din zonele cu populaţie de etnie romă;
• insuficienta colaborare a părinţilor cu şcoala, în special în unităţile de învăţământ liceal şi în unităţile de învăţământ din mediul rural şi în zonele cu preponderentă populaţie şcolară romă;
• neimplicarea unor cadre didactice atât în propria dezvoltare profesională, cât şi în actul educaţional şi decizional;
• slaba capacitate de delegare a unor manageri, aspect care conduce la blocaje şi întârzieri în rezolvarea sarcinilor în colectiv;
• dezinteres pentru asumarea responsabilităţilor din partea părinţilor;
• slaba preocupare a cadrelor didactice din anumite şcoli pentru pregătirea elevilor ce susţin examene naţionale;
• lipsa dotării adecvate a unităţilor şcolare din mediul rural pentru asigurarea unui flux informaţional eficient( zone izolate în care funcţionează cu greutate serviciile Internet);
• uzura fizică şi morală a unei părţi din materialul didactic existent în şcoli;
• insuficienta informare, documentare şi preocupare a unora dintre manageri pentru obţinerea de fonduri nerambursabile cu care pot dezvolta baza materială a şcolii;
• insuficienta preocupare şi colaborare cu partenerii educaţionali în vederea identificării resurselor extrabugetare;
▪ flux informaţional discontinuu între inspectorat şi unele unităţi şcolare din mediul rural, între manager, cadre didactice şi părinţi sau între cadre didactice, elevi şi părinţi;
▪ deficienţe în funcţionarea culturii organizaţionale de tip reţea; ▪ formalism în activitatea consiliilor de administraţie, a consiliilor profesorale, a celorlalte comisii
constituite la nivelul unor unităţilor şcolare.
Oportunităţi (Opportunities):
• învăţământul - prioritate naţională- beneficiază de existenţa unui cadru legislativ care s-a îmbunătățit cu toate modificările și completările aduse Legii Educaţiei Naţionale nr.1/2011, precum și legislaţiei de evaluare şi asigurare a calităţii, Legea 87 /2006, ce impune unităţilor furnizoare de servicii educaţionale respectarea standardelor naţionale de acreditare şi evaluare periodică-sistem de standarde aliniat la cerinţele Uniunii Europene ;
• cadrul legislativ conferă autonomie instituţională sporită unităţilor de învăţământ, dar şi responsabilizează mai mult şcoala faţă de sarcinile unui învăţământ performant ;
• existenţa Centrului de Excelenţă pentru elevii capabili de performanţă;
• colaborare bună între M.E.N, Instituția Prefectului, Consiliul Judeţean, Consiliile locale şi Inspectoratul Şcolar Judeţean Prahova ;
• deschiderea multora dintre consiliile locale faţă de problemele şcolii;
• dotarea cu tehnică de informatizare şi de comunicare a unităţilor şcolare;
• creşterea rolului partenerilor educaţionali în dezvoltarea unităţilor şcolare;
• baza materială modernizată prin programele guvernamentale de dotare a laboratoarelor de fizică, chimie, biologie şi de îmbogăţire a fondului de carte;
• slaba motivaţie financiară a cadrelor didactice; lipsa de atractivitate a sistemului de învăţământ pentru tinerii absolvenţi, care preferă să lucreze în domenii mai bine plătite;
• scăderea populaţiei şcolare, cu implicaţii asupra normării personalului didactic şi a reţelei şcolare;
• imposibilitatea încadrării complete cu personal didactic calificat/titular în unităţile şcolare izolate, cu efective mici de elevi; existenţa predării în clase simultane;
• lipsa de interes manifestată de unele cadre didactice/manageri pentru propria formare profesională şi/sau managerială;
• posibilitatea creşterii ratei abandonului şcolar, în condiţiile în care nu se stabilesc măsuri şi programe de prevenire a acestui fenomen( susținere financiară, măsuri sociale);
• degradarea unor spaţiilor şcolare şi uzura morală a materialului didactic existent;
• dificultatea preluării şi prelucrării rapide a informaţiei, mai ales în zonele rurale izolate;
Misiunea Inspectoratului Şcolar Prahova va fi dusă la îndeplinire prin punerea în practică a următoarelor obiective: -Alinierea procesului de învăţământ la rigorile comunităţii europene, prin asigurarea cadrului general pentru implementarea sistemului de asigurare a calităţii, pentru perfecţionarea continuă a calităţii (TQM) prin
creşterea eficienţei şi a caracterului stimulativ al inspecţiei şcolare - transformarea acestor deziderate în indicatori de calitate; -Dezvoltarea instituţională atât în sens de consolidare, cât şi de promovare/înfiinţare a unor noi specializări, diversificarea ofertei educaţionale şi a serviciilor de instruire în acord cu fluctuaţiile nevoilor comunităţilor locale ; -Abordarea unui curriculum modern şi flexibil/modular promovând interdisciplinaritatea şi transdisciplinaritatea, integrând metodologii de predare, învăţare şi evaluare a cunoştinţelor conform standardelor. -Promovarea ştiinţei în spiritul valorilor eticii, justiţiei, democraţiei şi toleranţei, în vederea integrării în spaţiul universitar european; -Asigurarea unui proces educaţional care promovează învăţarea interculturală, accesul egal şi sporit la toate nivelurile şi formele de învăţământ, indiferent de condiţia socială şi materială, proces bazat pe ideea respectării diversităţii în învăţare, indiferent de sursa pe care o generează (vârstă, gen, etnie, aptitudini, condiţie socială, apartenenţă politică sau religioasă etc.), din perspectiva deschiderii interesului pentru educaţie şi emancipare, pentru cunoaştere şi acţiune ; -Utilizarea tehnologiilor informaţionale şi de comunicare, de către cadrele didactice şi elevi ; -Fundamentarea predării pe principiul de învăţare activă şi interactivă, evaluare formativă centrată pe cultivarea de competenţe, în spiritul standardelor de performanţă; -Proiectarea unor structuri administrative care să utilizeze metode moderne de înfăptuire a actului managerial, adică modele de gestiune moderne şi flexibile, consolidând descentralizarea, autonomia şi participarea directă a tuturor actorilor implicaţi- reconsiderarea managementului şcolar din această perspectivă;
-Consolidarea Centrului de excelență existent, în scopul promovării pregătirii de performanţă; -Realizarea de parteneriate cu agenţi economici şi cu administraţia locală pentru a spori dimensiunea antreprenorială a şcolilor; afirmarea disponibilităţii de cooperare naţională şi internaţională prin proiecte de parteneriat; -Eficientizarea procesului educaţional printr-o monitorizare atentă a activităţii desfăşurate în unităţile şcolare şi intervenţia la timp şi de calitate, pe baza diagnozei şi a evaluării; -Asigurarea, potrivit legii, a personalului didactic adecvat, prin numirea, transferarea, eliberarea şi evidenţa personalului didactic, de conducere, de îndrumare şi control; preocupare pentru formarea continuă ; -Reducerea birocraţiei şi eliminarea sarcinilor administrative inutile pentru personalul didactic în domeniul educaţional; -Eficientizarea comunicării cu mass-media şi a promovării activităţii la toate nivelurile ; -Îmbunătăţirea fluxului informaţional intra şi inter- instituţii.
V.I. OBIECTIVE SPECIFICE
Departamentul “Curriculum și Inspecție școlară “ -menținerea rezultatelor de la examenele/olimpiadele naționale în intervalul de performanță; respectarea legalității în organizarea și desfășurarea examenelor și concursurilor organizate la nivel județean; -monitorizarea participării cadrelor didactice la sesiunile de susținere a gradelor didactice, la programe de formare continuă, la schimburi de experiență, în scopul creșterii eficienței actului educațional; Departamentul “Management “:
- transparența decizională adecvată a unităților de învățământ și a Inspectoratului Școlar Județean Prahova ; - administrarea eficientă a resurselor,în acord cu descriptorii din standardele de calitate recunoscuți la nivel național; respectarea codului de control intern prin identificarea și eliminarea factorilor de risc/ de risc la corupție în atingerea obiectivelor instituționale. -menținerea stării de siguranță în unitățile de învățământ ; -diversificarea ofertei educaționale în acord cu aşteptările elevilor și cu fluctuațiile nevoilor comunităţilor locale; -atragerea familiilor elevilor in actul educațional; atragerea reprezentanților comunității în modernizarea bazei materiale a unităților de învățământ; -respectarea codului de conduită/de etică de către cadrele didactice și de către reprezentanții I.S.J . Prahova; --dezvoltarea de proiecte comunitare ce urmăresc protecția mediului și proiecte ce urmăresc noi căi de incluziune socială; implicarea în proiecte cu finanțare europeană, ca resursă extrabugetară pentru programe de pregătire a resursei umane/ modernizarea bazei materiale și a infrastructurii; -menținerea și fluidizarea fluxului informațional între I.S.J, unități de învățământ, M.E.N., Instituția Prefectului, primării, Consiliul Județean, Universitatea de Petrol si Gaze Ploiești,instituții de artă și cultură,structurile locale cu care interferăm în actul educațional.
“Managementul resurselor umane” -atragerea, selecţia, angajarea si gestionarea resurselor umane în acord cu nevoile exprimate la nivelul unităţilor de învăţământ şi cu metodologiile de mobilitate în vigoare; monitorizarea legalităţii activităţilor de constituire, de vacantare şi de ocupare a posturilor didactice din unităţile de învăţământ; organizarea concursului naţional şi a concursului judeţean pentru ocuparea funcţiilor didactice din învăţământul preuniversitar, conform metodologiei-cadru;
“Dezvoltarea resursei umane” - îmbunătăţirea competenţelor cadrelor didactice din judeţ prin analiza nevoii de formare continuă şi elaborarea planului de dezvoltare a resurselor umane la nivelul judeţului; organizarea și monitorizarea evoluţiei în carieră a cadrelor didactice prin grade didactice; “Proiecte educationale” - implementarea şi monitorizarea acelor programe naţionale de dezvoltare instituţională şi a resurselor umane iniţiate de către Ministerul Educaţiei Naţionale, precum şi a proiectelor derulate in parteneriat educaţional de către unităţile de învăţământ şi/sau conexe în cadrul programelor finanţate din fonduri nerambursabile ale Uniunii Europene, necesare la nivelul judeţului Prahova; ,,Activități extraşcolare și educație permanentă” - monitorizarea activităților extrașcolare din unitățile de învățământ preuniversitar la nivel județean (programul activităților extrașcolare, proiecte și programe extrașcolare naționale, regionale, județene, concursuri extrașcolare, excursii, tabere etc.); monitorizarea activităților din palatele și cluburile copiilor la nivel județean, precum și aplicarea Regulamentului de organizare și funcționare a palatelor și cluburilor copiilor, stabilit prin ordin al ministrului educației; monitorizarea activităților de consiliere și orientare școlară/orientare profesională în unitățile de învățământ preuniversitar la nivel județean; verificarea și evaluarea activităților extrașcolare organizate în parteneriat cu operatori economici, fundații, asociații, organizații neguvernamentale, culte și alte persoane juridice sau fizice, în afara unităților de învățământ, cu respectarea legislației în vigoare; dezvoltarea de parteneriate educaționale cu organizații guvernamentale, neguvernamentale, private, instituții similare din țară și
străinătate, în conformitate cu legislația în vigoare; monitorizarea programelor de educație permanentă: eficientizarea educației nonformale în vederea îmbunătățirii calității educației, a diminuării abandonului și absenteismului, a creșterii motivației școlare, precum și a promovării învățării pe tot parcursul vieții. Departamentul “Nedidactic” Compartimentul “Juridic” -asigurarea consultanţei de specialitate inspectorului şcolar general, inspectorilor şcolari generali adjuncţi, compartimentelor din cadrul inspectoratului şcolar, precum şi unităţilor de învăţământ, la solicitarea acestora; legalitatea avizelor pentru actele cu caracter juridic ale inspectoratului şcolar etc.; Compartimentul “Audit” - verificarea transparenţei şi a conformităţii sistemului de management financiar si control intern, identificarea iregularităţilor sau posibilelor prejudicii -respectarea normelor de legalitate, regularitate, economicitate, eficienţă şi eficacitate în I.S.J Prahova şi în unităţile de învăţământ etc.; Compartimentul “Contabilitate” -continuitate în controlul preventiv asupra cheltuielilor proprii şi a cheltuielilor centralizate de către inspectoratul şcolar;- acordarea de asistenţă tehnică direcţiilor generale ale finanţelor publice judeţene, în acordarea finanţării de bază şi complementare a unităţilor de învăţământ etc.; Compartimentul “Reţea şcolară ,plan şcolarizare” -realizarea diagnozei factorilor specifici reţelei şcolare împreună cu directorii unităţilor de învăţământ, ţinând seama de tendințele demografice şi de dezvoltare socio-economică, astfel încât să se realizeze simultan calitatea şi echitatea în educaţie;
- dimensionarea reţelei şcolare şi dimensionarea efectivelor de elevi/preşcolari, în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare etc. Compartimentul “Informatizare” -gestionarea riguroasă a bazei de date privind cadrele didactice calificate angajate în unităţile de învăţământ, precum şi întreaga bază de date SIIIR a educaţiei la nivelul judeţului; dezvoltarea sistemul informatic pentru statistici, examene naţionale, mişcări de personal; administrarea corectă a reţelei de calculatoare şi asigurarea bunei funcţionări a staţiilor de lucru ale personalului inspectoratului şcolar; asigurarea funcţionării corecte a bazelor de date proprii inspectoratului şcolar şi a paginii web etc.; Compartimentul “Secretariat-arhivă” - asigurarea fluenţei circuitului informaţional intrare-ieşire spre şi dinspre inspectorul şcolar general; inventarierea, îndosarierea, depozitarea şi conservarea documentelor din arhivă; asigurarea securităţii documentelor şi a sigiliului instituţiei, conform prevederilor legale în vigoare etc.; Compartimentul”Tehnic –administrativ” -respectarea condiţiilor de legalitate în elaborarea documentaţiilor tehnice pentru lucrările aprobate, în organizarea activităţilor de licitaţie pentru adjudecarea proiectelor şi executarea lucrărilor la noile obiective, precum şi achiziţiile publice de bunuri pentru inspectoratele şcolare şi unităţile conexe, in controlul execuţiei în bune condiţii a lucrărilor prevăzute în programul de investiţii, pentru inspectoratele şcolare şi unităţile conexe,(acolo unde este cazul) etc.; gestionarea actelor de studii, în acord cu legislaţia în vigoare etc.
Planul managerial pentru anul scolar 2019-2020 îşi fundamentează strategiile pe un management participativ, caracterizat prin motivarea prin comunicare, delegare şi considerare. Luarea deciziilor prin comandă şi control centralizat, reprezintă o metodă care şi-a demonstrat limitele, o metodă care nu mai dă rezultate în condiţiile actuale. Noile strategii manageriale presupun: formarea continuă a personalului, extinderea tehnologiilor informaţionale şi formarea unor colective multifuncţionale. Este important ca sistemul în care se lucrează să devină și să se mențină ca un sistem cu atribuţii şi răspunderi împărţite- efectele însă vor răsplăti eforturile, pentru că subordonaţii investiţi cu răspunderi vor transfera mai jos autoritatea şi implicit asumarea responsabilităţii, vor împărtăşi informaţiile şi implicit vor îmbunătaţi comunicarea, vor pregăti şi îndruma proprii lor subordonaţi şi vor dovedi o mai mare disponibilitate în cadrul funcţiilor lor. Delegarea se va face numai după ce ne asigurăm că persoana delegată are la dispoziţie resursele materiale, informaţionale, financiare şi de timp- ea va fi făcută după consultarea celui delegat şi periodic va fi însoţită de stimulente adecvate şi de evaluări ale performanţelor. In unitățile de învățământ, consecinţa stilului participativ de management este că managerului i se redă vocaţia: el are rol de monitor, supraveghează procesul de luare a deciziilor, nefiind cel care va avea exclusivitate în luarea deciziilor. Prin urmare, rolul major al managerului va fi de a previziona, de a anticipa fenomenele neconforme, acela de a inova sau sugera direcţii noi de acţiune, pentru a putea creşte capacitatea de adaptare a instituţiei la cerinţele în continua schimbare ale mediului.Rolul său nu se mai
rezumă la acela de a verifica doar acţiunile colaboratorilor. Pe de altă parte, acest stil de management va implica angajamentul personal al managerului în întreaga activitate, precum şi înfăptuirea tuturor acţiunilor cu metodă şi rigoare, astfel încât puterea câştigată să se bazeze pe principii şi nu pe constrângere şi să permită dezvoltarea dincolo de prerogativele funcţiei spre o conducere care induce schimbări pozitive. Înfăptuirea acestei strategii de management este condiţionată semnificativ de dezvoltarea utilizării tehnologiei informaţiei şi comunicaţiei în procesul educaţional şi de îmbunătaţirea continuă a fluxurilor de comunicare atât pe verticală: cadre didactice - directori- inspectori- cât şi pe orizontală: atât între structuri egale ierarhic, cât şi între conducere şi administraţie. Strategia organizaţională
Elevul -cu toate acumulările făcute de-a lungul perioadei de instruire- trebuie să constituie punctul pe care se focalizează strategia organizaţională a oricărei instituţii şcolare. După integrarea României în structurile europene, prestaţia instituţiilor şcolare trebuie să se alinieze standardelor impuse într-o manieră acceptabilă şi acceptată. Echipele de conducere ale şcolilor trebuie să-şi elaboreze oferta educaţională personalizată, anticipând şi luând în considerare posibilele transformări ale mediului economic, social şi cultural în vederea armonizării strategiilor cu oportunităţile, ameninţările, cu atitudini şi valori sociale, cu structuri legale viitoare.
Ca structură organizaţională, Inspectoratul Şcolar Judeţean Prahova îşi propune:
➢ să-şi dezvolte propria strategie în conformitate cu noua legislaţie de evaluare şi asigurare a calităţii, prin diagnoză şi feedback, prin planificarea acţiunilor, prin implementare şi prin evaluare cu sens constructiv;
➢ să responsabilizeze și să motiveze toate structurile sistemului; să acorde consultanţă în toate domeniile de interes ale învăţământului; să sprijine iniţiativele pe diverse direcţii ale şcolilor şi să disemineze exemplele de bune practici; să recunoască şi să promoveze sistemul de valori al educaţiei; să promoveze şi să sprijine parteneriatele interinstituţionale; să evalueze punând accent pe atingerea şi depăşirea standardelor;
În consecinţă , opţiunile strategice viitoare pun accent pe: ➢ un sistem executiv iniţiat în planificare strategică care să fie capabil să
proiecteze un proces decizional bazat pe analiză diagnostică; planificare, coordonare şi control eficace al operaţiunilor; asumarea standardelor de calitate şi a unor performanţe clare; transmiterea informaţiilor în ritm susţinut, consultare şi feedback deschis, liber; exersarea deprinderilor de lucru în echipă, coordonarea şi cooperarea grupurilor de lucru; identificarea şi rezolvarea rapidă a conflictelor şi nemulţumirilor; recunoaşterea valorii şi recompensarea justă a realizărilor.
Managemetul care va dirija activitatea unei instituţii sau chiar a unui sistem focalizând interesul pe rezolvarea intereselor resursei umane este recomandat de întreaga literatură de specialitate, ca fiind ,,sursa” principală a schimbării - în sens european .
Strategia calității Strategia calității este subordonată Legii de evaluare şi asigurare a calităţii nr. 87/2006 , lege a cărei aplicare este monitorizată de către organismul naţional A.R.A.C.I.P. Acest organism , aflat sub coordonarea
M.E.N., urmăreşte să construiască mecanisme eficiente de autoevaluare şi planificare sistematică a activităţilor în vederea îmbunătaţirii continue a procesului didactic. De asemenea, urmăreşte organizarea unor structuri de analiză a obiectivelor instituţionale şi de elaborare a planurilor şi programelor de dezvoltare, pentru crearea de instrumente de consolidare şi menţinere a identităţii proprii, în condiţiile fluctuante şi uneori imprevizibile ale mediului în care ne aflăm. Astfel, ,,Instituţia publică A.R.A.C.I.P. elaborează, actualizează periodic şi propune M.E.N. standardele/standardele de referinţă şi indicatorii de performanţă pentru evaluarea şi asigurarea calităţii, aprobate prin hotarare guvernamentală-elaborează şi propune M.E.C.T.S. metodologia de evaluare instituţională şi de acreditare, aprobată prin hotărâre a Guvernului “-O.U.G.nr.75/ 12 iulie 2005. Autoevaluarea instituţională se va realiza anual şi va monitoriza toate compartimente de activitate ale instituţiei şcolare, iar înfăptuirea ei trebuie să probeze maximum de rigoare şi obiectivitate. Inspectoratul Şcolar Judeţean recomandă pentru autoevaluarea instituţională, standarde cel puţin egale cu standardele de acreditare şi evaluare periodică, recomandate de către A.R.A.C.I.P. Strategia financiară Identificarea în timp util a celor mai potrivite surse de finanţare şi utilizarea eficienta a resurselor financiare reprezintă în fapt principala strategie financiară. Creşterea capacităţii de decizie prin prisma mecanismului de descentralizare în educaţie presupune divizarea şi redistribuirea responsabilităţilor, a autorităţii decizionale şi a răspunderii publice pentru funcţii educaţionale specifice, de la nivel central către nivelul local. Baza de calcul a fondurilor alocate unităţilor de învăţământ prin şi din bugetele locale o va constitui costul standard/elev sau preşcolar determinate pe bază de indicatori fizici de consum pe nivele şi tipuri de învăţământ - în conformitate cu HG nr. 72/13.03.2013, cu modificările şi completările ulterioare -
privind aprobarea normelor metodologice pentru determinarea costului standard/elev-preşcolar şi stabilirea finanţării de bază a unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat, care se asigură din bugetul de stat din sume defalcate din T.V.A. prin bugetele locale. În spiritul strategiei M.E.N. de a generaliza sistemul de descentralizare, Inspectoratul Şcolar Prahova trasează şi proiectează cadrul necesar aplicării acestui deziderat prin restructurarea reţelei şcolare în urma consultării şi aprobării consiliilor locale, prin activităţi de formare şi informare a directorilor de unităti şcolare, a comunităţilor locale şi a tuturor factorilor implicaţi, cu privire la proiectarea corectă și eficientă a planurilor de şcolarizare.
Descentralizarea se materializează pe mai multe direcții: prin strategia financiară, de creştere a eficienţei activităţilor şi performanţei unităţilor şcolare; prin responsabilizarea sporită a şcolilor şi comunităţii locale; prin consolidarea autonomiei şi a capacităţii de a gestiona resurse financiare; prin recunoaşterea și recompensarea justă a realizărilor; prin atragerea comunităţii locale şi a celorlaţi beneficiari ai actului educativ în luarea deciziilor, adică materializarea democraţiei în sistemul educaţional; prin asigurarea calitaţii bazată pe autoevaluare, evaluare externă şi responsabilitate publică; prin transparenţă în luarea deciziilor şi în gestionarea fondurilor publice; prin creșterea relevanței ofertei de servicii educaţionale / asigurarea unei bune corelări cu nevoile locale, cu diversele fluctuaţii de interese ale comunităţilor şi cu nevoile individuale ale elevilor; prin încurajarea unităţilor şcolare în obţinerea de venituri proprii; prin creşterea capacităţii de decizie cu privire la proiectarea bugetului, execuţia bugetară cu excepţia investiţiilor şi utilizarea independentă a veniturilor proprii.
Starea de siguranţă din unităţile de învăţământ/conexe din judeţul Prahova reprezintă unul dintre obiectivele specifice ale I.S.J. Prahova şi în acest an şcolar. OMECTS nr.1409/29.06.2007 cu privire la Strategia M.E.N. de reducere a fenomenului de violenţă în unităţile de învăţământ preuniversitar prezintă temeiul legal pentru activitatea desfăşurată de comisiile de combaterea violenţei din şcoli. Aceste structuri, constituite prin decizia consiliilor de administraţie ale unităţilor de învăţământ, monitorizează incidentele din şcoli şi propun, alături de coordonatorii de proiecte şi programe educative, activităţi specifice, în scopul prevenirii evenimentelor negative legate de actele de agresiune din şcoli și mențin legătura permanentă cu autoritățile competente –I.J..P,I.J.J. în scopul implementării unor intervenții de prevenire specifice. Strategia de combatere a corupţiei
I.S.J. Prahova a realizat procedura specifică, adaptată unităţilor de învăţământ prin care se urmăreşte prevenirea corupției prin creşterea transparenţei actului decizional în acord cu cerinţele OMEN 5144/dec. 2014; prin inspecţiile realizate, reprezentanţii I.S.J. Prahova monitorizează, în acord cu OMEN 5113/2014,HG 583/2016 si HG 599/2018 , respectiv OSGG 600/2018 cu completările şi modificările ulterioare, punerea in practică a managementului riscurilor/riscurilor de corupţie în unităţile de învăţământ. La nivelul I.S.J.
Prahova, s-a actualizat procedura de semnalare a neregularităţilor şi de evitare a conflictului de interese, care vizează şi aspecte legate de managementul riscurilor de corupţie.
Strategia privind reducerea părăsirii timpurii a școlii (PTȘ) Cauzele părăsirii timpurii sunt multiple și diverse: lipsa accesibilității în general și a adaptării rezonabile în învățământ, lipsa tehnologiilor de acces și a tehnologiilor și dispozitivelor asistive în procesul de învățământ, insuficiența serviciilor de sprijin oferite, lipsa transportului adaptat, slaba conștientizare a familiei cu privire la importanța dezvoltării potențialului copilului/tânărului cu dizabilități, atitudini discriminatorii sau negative cu privire la incluziunea școlară a copiilor și tinerilor cu dizabilități și/sau cerințe eductive speciale și altele.
Strategia propusă are în vedere măsuri educaționale specifice unităților de învățământ ce vizează grupurile care sunt supuse celui mai mare risc de a părăsi timpuriu școala. În unitățile scolare, prin comisiile acestora, se vor propune și se vor monitoriza măsuri specifice pentru acele grupuri supuse unui risc ridicat de părăsire timpurie a școlii, pornind de la o combinație de factori cerere-ofertă. Grupurile vizate, în principal, de această Strategie includ: (i) copii și tineri care se vor încadra în grupa de vârstă 18-24 de ani în 2020; (ii) copii și tineri din familii cu statut socio-economic scăzut (sărace); (iii) copii și tineri din zonele rurale; și (iv) copii și tineri rromi și alte grupuri marginalizate sau subreprezentate. Orice strategie care eșuează în prioritizarea sprijinului pentru aceste grupuri riscă să compromită obiectivul de a reduce PTȘ în Romania. Cu toate acestea, Strategia își propune să sprijine și intervențiile care se adresează altor grupuri țintă, în afara celor princ ipale. Prioritizarea sprijinului acordat diferitelor grupuri țintă este lăsată în sarcina acelor profesioniști și actori interesați, care vor asigura implementarea corespunzătoarea Strategiei și, mai important, sustenabilitatea rezultatelor acesteia în viitor. Împreună, ei sunt partenerii care vor asigura succesul Strategiei. La nivel central și regional, membrii acestui grup includ profesioniști ai MEN, inspectori școlari și furnizori de formare inițială, cum ar fi profesorii universitari. La nivel local, acest grup include cadre didactice, directori de școală, consilieri și mediatori, părinți, asistenți sociali, instructori și tutori, reprezentanți ai ONG-urilor și membri ai comunităților.
Strategia educației și formării profesionale 2016-2020
Strategia educației și formării profesionale propune o abordare coerentă a formării profesionale inițiale și a formării profesionale continue, care să conducă la dezvoltarea unui sistem de formare profesională accesibil, atractiv, competitiv și relevant pentru cerințele pieței muncii. Strategia abordează în mod integrat educația și formarea profesională inițială și continuă și urmează ciclului de politici publice 2007 – 2013 în domeniul dezvoltării resurselor umane.
Strategia educației și formării profesionale se implementează în unitățile scolare prin comisiile acestora;acestea vor propune și monitoriza măsuri specifice – această strategie este complementară Strategiei Naționale de Învățare pe Tot Parcursul Vieţii 2015-2020 și Strategiei privind reducerea părăsirii timpurii a școlii și propune o viziune globală asupra dezvoltării/consolidării întregului sistem de educație și formare profesională adresat participanților la învățarea pe tot parcursul vieții. Totodată, din perspectiva calificărilor și competențelor, prezenta strategie propune o abordare conexată cu strategiile elaborate de Ministerul Muncii, Protecției Sociale, Familiei și Persoanelor Vârstnice în domeniul ocupării și echității sociale.
Strategia educației și formării profesionale răspunde obiectivului global al României de a reduce discrepanțele de dezvoltare economică și socială între România și statele membre ale UE. De asemenea, documentul strategic ia în considerare obiectivul național pentru orizontul 2020 din Strategia Națională de Dezvoltare Durabilă a României 2013-2020-2030, privind atingerea nivelului mediu de performanță al UE în domeniul educației și formării profesionale.
Strategia răspunde recomandărilor specifice de țară în domeniul educației și formării profesionale, respectiv: „Să se asigure creșterea calității și a accesului la învățământul profesional și tehnic, la ucenicii, la învățământul terțiar și la învățarea pe tot
parcursul vieții și să le adapteze la necesitățile pieței forței de muncă. Să se asigure un acces mai bun la serviciile de
educație și de îngrijire a copiilor preșcolari.”
Strategia națională pentru învățământ terțiar
Programul național ROSE răspunde așteptărilor absolvenților de liceu. Programul creează facilități pentru creșterea procentului de absolvire a examenului național de bacalureat, în toate unitățile liceale care l-au implementat. Astfel, nivelul de accesare a programelor universitare poate să crească.
Strategia națională de învățare pe tot parcursul vieții 2015-2020 Strategia naţională pentru Învăţarea pe tot parcursul vieţii (SNÎPV) este necesară pentru a asigura o abordare coerentă şi coordonată în vederea atingerii ţintelor Strategiei Europa 2020. Creşterea participării la Învăţarea pe tot parcursul vieţii prin măsuri care rezolvă disfuncţiile pieţei, necesită un efort coordonat şi susţinut din partea tuturor actorilor cheie. În acelaşi timp, sprijinirea Învăţarii pe tot parcursul vieţii constituie unul dintre obiectivele de bază ale Cadrului strategic ET 2020 pentru cooperarea europeană în domeniul educaţiei şi formării profesionale şi are importanţă fundamentală pentru a putea beneficia de fonduri europene structurale şi de investiţii în perioada de programare 2014-2020.
Această strategie propune trei piloni strategici care includ acțiuni de coordonare, finanţare şi reglementare pentru a depăşi constrângerile cu care se confruntă Învăţarea pe tot parcursul vieţii. Obiectivele acestei strategii sunt de a creşte participarea la învăţarea pe tot parcursul vieţii şi de a îmbunătăţi relevanţa sistemelor de învăţământ şi formare profesională pentru piaţa muncii. În conformitate cu obiectivul UE, principalul obiectiv strategic al României pentru anul 2020 este ca 10% din populaţia adultă, cel puţin, (personae cu vârste cuprinse între 25 şi 64 de ani) să participe la activităţi de învăţare pe tot parcursul vieţii. Aceste obiective sunt acoperite de cei trei piloni strategici: (i) acces şi stimulente pentru participare; (ii) calitate şi relevanţă; şi (iii) parteneriate pentru o mai bună informare. Direcțiile de acțiune cuprinse în cadrul acestor piloni se încadrează în una sau mai multe categorii de instrumente pentru intervenţie guvernamentală: coordonare, finanţare şi reglementare. Au fost selectate direcțiile de acțiune prezentate deoarece acestea abordează direct
constrângerile identificate privind participarea la Învăţarea pe tot parcursul vieţii: informaţii reduse și asimetrice, stimulente insuficiente şi capacitate inadecvată. Strategia Învăţarea pe tot parcursul vieţii se implementează în unitățile şcolare prin comisiile acestora; acestea vor propune și vor monitoriza măsuri specifice, în scopul mobilizării cadrelor didactice pentru formare și perfecționare continuă.
Programul managerial al I.Ș.J. Prahova cuprinde ca Anexe : Planul /programul managerial al departamentului Curriculum şi inspectie şcolară, Planul /programul managerial al departamentului Management, Planul /programul managerial al departamentului Administrativ, planurile operaţionale ale compartimentelor din Organigrama I.Ș.J. Prahova,Planul de Integritate al I.Ș.J. Prahova,Planul Comun de acțiune pentru creșterea gradului de siguranță și prevenire a delicvenței juvenile,Planul I.Ș.J. privind reducerea fenomenului violenței în mediul școlar ,alte documente care participă la punerea în practică a obiectivelor declarate ale instituției noastre.
ECHIPA DE ELABORARE :
Inspector Şcolar General, prof. Nicolae-Oprea Angelescu
Inspector Şcolar General Adjunct, prof. Horia-Victor Toma
Inspector Şcolar General Adjunct, prof. Liliana-Otilia Ţenescu
