BIBLIOTECA NAȚIONALĂ A REPUBLICII MOLDOVA

ANUL BIBLIOLOGIC 2014

Top zece cele mai bune comunicări de la Concursul Republican al Proiectelor

de Cercetare și Dezvoltare

Culegere de comunicări

Chişinău, 2016

1

Director general: Elena PINTILEI

Ediție îngrijită de: Vera OSOIANU

Alcătuitor: Victoria VASILICA

Redactor: Cornelia HÎNCU

© Bibilioteca Naţională a Republicii Moldova

2

Top zece cele mai bune comunicări de la Concursul Republican al Proiectelor de Cercetare și Dezvoltare: culegere de comunicări/Biblioteca Națională a Republicii Moldova; alcăt.: Victoria Vasilica; ed. îngrij.: Vera Osoianu. – Chișinău: BNRM, 2016. – 76 p.

CUPRINS:

Maia BALAN. Comunitatea virtuală. Este loc şi pentru bibliotecă? ............................................ 4

Lolita CANEEV. Top-10 cărţi „Must Read” – metodă modernă de promovare a cărţii şi lecturii

printre adolescenţi ......................................................................................................................... 9

Lidia KULIKOVSKI. FEDEX@Hasdeu, instrument inovator de stimulare şi încurajare a

inovaţiei: impact cifric, social şi profesional .............................................................................. 20

Nadejda PĂDURE. Schimbarea bibliotecii – schimbarea comunităţii ....................................... 32

Maia TARABAN. „ZIUA PRIMARULUI ÎN BIBLIOTECĂ” – o modalitate eficientă de

afirmarea bibliotecii publice ca centru comunitar .................................................................... 38

Nadejda COSTIN. Cărţile electronice şi vocea utilizatorilor ..................................................... 42

Alexandru RUSU. Toate drumurile duc la bibliotecă! ............................................................... 53

Maria CUDLENCO. Pagini de istorie locală la Biblioteca Publică Crihana Veche ................. 59

Galina DAVÎDIC. Conexiunea bibliotecă-comunitate – noi realităţi, noi oportunităţi .............. 68

Eugenia RĂILEAN. Centrul Raional de Documentare și Informare „Mihail Sadoveanu” faţă în

faţă cu comunitatea soroceană .................................................................................................... 78

3

COMUNITATEA VIRTUALĂ. ESTE LOC ŞI PENTRU BIBLIOTECĂ?

Maia BĂLAN,

Şef Biblioteca publică Bilicenii Vechi

Iniţial, computerul a fost conceput ca o maşină de calcul. O maşinărie mare, cât toată camera,

operată de mai mulţi ingineri, era mândria omenirii, pentru că se etala cu creierul uman. În anul

1969, militarii americani au început conectarea calculatoarelor în reţele, pentru a transmite

informaţii secrete cât mai sigur şi mai rapid.

În doar 2 decenii, aparatele de calcul s-au micşorat substanţial, iar reţelele s-au extins,

formând un păienjeniş mondial – World Wide Web. Din acest moment, peste aspectul tehnic al

aparatelor de calcul se suprapune aspectul moral – necesitatea de interconectare umană.

În 1988, se apare IRC-ul (Internet Relay Chat), protocolul, care permite comunicarea on -

line în timp real.

Pentru ţara noastră, posibilităţile de comunicare virtuală

se concep deja în sec. XXI. Începusem cu mIRC-ul, ICQ,

Yahoo Msn, Windovs Live Messenger, Skype, după care am

învăţat rapid reţelele de socializare: Facebook, Twitter,

Odnoklassniki, VKontakte, Youtube etc...

Prin 2006, la doi ani de existenţă a mediatecii, la Bilicenii Vechi, ne echipaserăm cu o

webcameră! Cât de surprinşi au fost utilizatorii bibliotecii noastre, care pentru prima oară îşi

vedeau on-line rudele de peste hotare! În următorii 2-3 ani, majoritatea locuitorilor deţinea câte

un laptop şi învaţa să le utilizeze doar cu scopul de a comunica prin intermediul reţelelor de

socializare. Acum, în orele serii, nu mai vezi prin sat nici copii, jucându-se pe toloacă, nici

cumătrele, adunate la umbra unui vişin să-şi spună noutăţile locale. Mahalaua din stradă s-a

mutat pe Internet.

Astfel, grupurile reale s-au transformat în comunităţi virtuale, care, la fel ca primele

menţionate, se bazează pe:

Socializare,

Participare,

4

Distracţie,

Interese comune,

Sentimentul de apartenenţă unei comunităţi reale,

Realizări comune etc...

Principala deosebire dintre comunitatea virtuală şi cea reală, este că membrii ei nu se

întâlnesc faţă în faţă, sau o fac foarte rar. Avantajul ei este posibilitatea de a uni participanţii,

indiferent de amplasarea lor geografică.

Cele mai des utilizate reţele de socializare, pentru moldoveni, sunt:

Odnoklassniki – circa 900.000 de conturi;

Facebook – cu aproximativ 500.000 de conturi înregistrate în RM;

Google Plus – 230.000 de conturi;

VKontakte – 100.000 de utilizatori activi;

Bloguri – 2016 înscrise pe blogosfera.md;

Twitter – 2.000 utilizatori activi.

Reţeaua socială Facebook, ne-a oferit nouă, bibliotecarilor, posibilitatea de a forma o

comunitate profesională extrem de eficientă, pentru comunicare, partajare şi colaborare. Aici,

însă, se interacţionează mai puţin cu utilizatorii reali, potenţiali sau virtuali ai bibliotecilor

noastre, care locuiesc într-o altă ţară virtuală – Odnoklassniki.

Cea din urmă a devenit prima reţea socială în topul utilizatorilor moldoveni, în mare parte

datorită conaţionalilor noştri, care muncesc peste hotarele ţării şi simt necesitatea conexiunii cu

cei de acasă, copii, părinţi şi bunici. Spre deosebire de reţeaua Facebook, platforma

Odnoklassniki este utilizată mai mult pentru comunicare, decât pentru informare. Deseori, autorii

postărilor de tip foto-video, mai rar link-uri către alte site-uri, sunt persoane, care au abilităţi

minime de realizare a produselor informaţionale de calitate. Pe ambele platforme, s-au format

grupuri şi comunităţi virtuale, unele – bine organizate, cu mesaje pozitive şi constructive, iar

altele – dezordonate, ce atrag utilizatorii în mlaştina informaţiei inutile. Asimilarea informaţiei

negative poate distruge psihicul uman, având consecinţe şi în viaţa cotidiană. Comunităţile

virtuale sunt în stare să creeze dependenţă, prin absorbţia lumii reale şi remodelarea principiilor

etice.

5

În acest ocean virtual dezlănţuit, este loc şi pentru bibliotecă? Noi afirmăm, că prezenţa

bibliotecii este absolut necesară (!) pentru că, aceasta este o instituţie de încredere, capabilă să

selecteze şi să prelucreze informaţia electronică, dar şi să dirijeze consumul de informaţie spre

beneficiul utilizatorilor.

Ce instrumente poate folosi o bibliotecă, pentru a-şi face prezenţa on-line cât mai

eficientă?

Instituţiile de informare vor fi reprezentate mai productiv prin grupuri, decât pagini, în

reţelele de socializare. Grupul este mai democratic, oferind posibilitate fiecărui membru să

participe la modelarea comunităţii, astfel, toţi se vor simţi egali în drepturi. Chiar dacă

bibliotecarul îşi va păstra rolul de administrator, cei mai activi membri ai grupului şi prietenii

bibliotecii, pot fi implicaţi în calitate de moderatori.

Cum vom construi un grup virtual atractiv?

Strategiile de marketing, prezente şi ele pe reţelele sociale, recomandă segmentarea postărilor

în trei părţi egale:

33 % - informaţie, care va „vinde” produsele bibliotecii în realitate;

33 % - postări distractive, la teme adiacente lecturii, cărţilor, computerelor etc...;

33% - noutăţi despre activităţile bibliotecii, bibliotecarului şi utilizatorului.

Umpleţi wall-urile cu postări utile şi veţi forma comunităţi virtuale

puternice!

Ce tip de informaţie vom posta în grup?

Fotografii şi imagini, însoţite de o descriere atractivă!

Filme de 2-5 minute;

Infografice;

Concursuri;

Sondaje;

Link-uri către pagina Web a bibliotecii sau alte site-uri (veţi obţine mai mult trafic);

Evitaţi publicarea textelor integrale, care nu vor fi citite şi pot respinge utilizatorii.

Pagina Web a bibliotecii şi blog-ul permite setarea butoanelor reţelelor sociale sub fiecare

articol. Pentru a fi mai siguri de rezultatul final, vom scrie un îndemn deasupra acestor butoane.

Adresarea va fi la persoana a II-a, singular, pentru ca

6

utilizatorul să perceapă atitudinea noastră amicală.

Informaţia atractivă se va răspândi ca un virus pe internet!

Pe lângă grupurile bibliotecilor, pot fi formate şi alte comunităţi, specializate în:

Promovarea valorilor naţionale, tradiţii, meşteri populari etc...

Educarea pentru un mod sănătos de viaţă (o temă extrem de populară) – în calitate de

moderatori, vor fi invitaţi lucrătorii medicali din localitate;

Ecologie – problemă gravă pentru Moldova, carenecesită implicare practică şi teoretică,

iar biblioteca poate avea un rol important în sensibilizarea populaţiei;

Guvernare transparentă – grup (apolitic), destinat comunicării între APL, Consiliul local

şi cetăţeni.

Grupuri locale, care vor conecta toţi nativii unui sat/oraş. Aproximativ 50 % din

moldovenii înregistraţi pe Odnoklassniki, sunt plecaţi peste hotare. Biblioteca poate să-i

atragă pe emigranţi în proiecte de dezvoltare a localităţii lor de baştină.

După o muncă perseverentă, rezultatele se vor face vizibile în doar câteva luni:

Statistica vizitelor grupului „Biblioteca publică Bilicenii Vechi” timp de un an

Pentru a crea comunităţi cu adevărat puternice, este necesară multă implicare, cercetarea

continuă a tendinţelor de pe Internet, dar şi aplicarea modalităţilor creative de loializare a

consumatorului de informaţie. Prin aplicarea unor viziuni clare de formare a culturii

informaţionale, utilizatorii vor poseda abilităţi de producere a informaţiei constructive.

7

Deja azi, biblioteca necesită o afirmare ca centru comunitar atât în spaţiul real, cât şi în cel

virtual. Iar dezvoltarea comunitară durabilă este una dintre valorile esenţiale ale bibliotecii

publice!

8

TOP-10 CĂRŢI „MUST READ” – METODĂ MODERNĂ DE

PROMOVARE A CĂRŢII ŞI LECTURII PRINTRE ADOLESCENŢI

Lolita CANEEV,

şef serviciu, Biblioteca Naţională pentru Copii „Ion Creangă”

„Există doar o cale de a deveni om cult – lectura”

Andre Maurois

Lectura şi biblioteca au un rol important într-o societate liberă, contribuind la informarea

membrilor comunităţii şi la implicarea activă a acestora în dezvoltarea democratică a societăţii,

la realizarea dreptului la opinie şi libera exprimare.

Mai multe sondaje sociologice, realizate în ultimii ani, constată diminuarea interesului pentru

lectură, reducerea obişnuinţei de a citi sistematic, îngustarea şi uniformizarea lecturilor. De

exemplu, Eurobarometrul 2013, care face referire la 28 de ţări ale Uniunii Europene, inclusiv

România, arată o descreştere a numărului de persoane care măcar o dată în an au vizitat

biblioteca, ori au citit o carte, printre motivele principale fiind invocate insuficienţa timpului

(36% din respondenţii din România) şi limitarea posibilităţii de a alege (23% în România)1.

Studiul „Utilizarea timpului”2, realizat în Republica Moldova în 2012, scoate în evidenţă

reducerea semnificativă, aproape în jumătate, a volumului de timp destinat lecturilor zilnice

către vârsta de 15 ani, invers proporţional cu timpul petrecut pe internet. Această tendinţă se

manifestă până la vârsta de 44 de ani, deci, pe tot parcursul vieţii, care coincide cu perioada

activă în care omul se formează şi se dezvoltă profesional, crează o familie, educă copii.

Studiile menţionate confirmă ceea ce bibliotecarii de fapt cunosc din practică – adolescenţii

reprezintă categoria cea mai dificilă (pentru că manifestă un interes mai scăzut pentru lectură),

dar şi cea mai importantă (pentru că de ei depinde calitatea cititorilor de mâine). Adolescenţii îşi

trăiesc viaţa într-un ritm alert, solicitant, influenţat de suprasolicitarea în şcoală şi expansiunea

tehnologiilor moderne de informare şi comunicare.

1 Survey shows fall in cultural participation in Europe // file:///C:/Users/AUDIO%20VIDEO/Downloads/IP-13-1023_EN.pdf2 Cât de îndrăgită este lectura de către moldoveni? // http://www.statistica.md/public/files/publicatii_electronice/Utilizarea_timpului_RM/Note_analitice_rom/09_brosur_ROM.pdf

9

Pentru a-i menţine pe adolescenţi în aria bibliotecilor şi a le întreţine constant interesul pentru

lectură, bibliotecile trebuie să abordeze o nouă tactică, să-şi redimensioneze activitatea,

implementând idei inovative, forme nestandarde de acţiune.

Analizând datele statistice menţionate mai sus, putem deduce că insuficienţa timpului e

determinată în primul rând de ritmul alert de viaţă, iar „alegerea limitată” – de dificultăţile de

orientare în mulţimea de produse editoriale şi informaţionale.

Tradiţional, rolul de reper în lumea cărţilor revine bibliografiilor de orientare, care, de obicei,

sunt elaborate de adulţi (bibliotecari, profesori) şi se bazează pe profesionalismul şi experienţa

lor, inclusiv exprienţa lor de cititor. Pentru adolescenţi însă părerea celor de-o vârstă cu ei

contează mult mai mult decât sfaturile adulţilor. De cele mai multe ori, ei sunt reticenţi faţă de

orice încercare de a-i încadra în anumite limite şi obligaţiuni.

Pornind de la ideea cunoscutului psiholog francez Franҫoise Dolto care afirma: „Trebuie să

susţinem cauza adolescentului întotdeauna: în relaţii, cerinţe, drepturi şi obligaţiuni”3, am

elaborat un program de promovare a lecturii, în care rolul de experţi le revine anume

adolescenţilor.

Programul „Top-10 cărţi „Must Read” pentru adolescenţi” a fost iniţiat de Biblioteca

Naţională pentru Copii „Ion Creangă” în februarie 2014.

Scop: sporirea interesului pentru lectură, dezvoltarea abilităţilor de apreciere critică a cărţilor

citite, promovarea cărţilor prin activităţi interactive.

Obiective:

1. Stabilirea Tоp-10 cărţi care, în opinia adolescenţilor, sunt „Must Read” (adică trebuie

citite neapărat).

2. Studierea lecturii adolescenţilor din punct de vedere al conţinutului, diversităţii şi

calităţii.

3. Analiza practicilor de lectură în mediul adolescenţilor, inclusiv cu utilizarea tehnologiilor

informaţionale.

4. Analiza factorilor care influenţează lectura adolescenţilor în mediul tradiţional şi digital.

Grup-ţintă: adolescenţi cu vârsta de 14-18 ani.

3 Дольто, Франсуаза. На стороне подростка // http://royallib.com/book/dolto_fransuaza/na_storone_podrostka.html

10

Participanţi: licee şi colegii din mun. Chişinău şi suburbii. În cadrul fiecărei instituţii

şcolare a fost creat un grup de experţi (8-12 elevi pasionaţi de lectură), în rol de coordonator

fiind bibliotecarul care formează şi organizează activitatea grupului.

Forma de activitate: Conferinţa cititorilor de tipul „Prezentarea cărţii”.

Programul a inclus câteva etape:

1. Etapa pregătitoare (februarie-martie 2014): elaborarea, distribuirea regulamentului şi

materialelor metodice, lansarea programului, înregistrarea instituţiilor participante,

formarea grupelor de experţi;

2. Desfăşurarea conferinţelor locale în licee (aprilie-septembrie 2014):

prezentarea publică a cărţilor;

alcătuirea listei 10 cele mai importante cărţi în opinia adolescenţilor (altele decât

titlurile incluse în curricula şcolară);

scrierea argumentului pentru fiecare carte inclusă în listă;

expedierea listei elaborate şi a textelor argumentative pe adresa organizatorilor.

3. Analiza datelor prezentate, elaborarea listei finale „Top-10 cărţi „Must Read” pentru

adolescenţi” (octombrie 2014).

4. Conferinţa de totalizare. Prezentarea rezultatelor studiului, elaborarea recomandărilor

(noiembrie 2014).

Responsabilităţile au fost repartizate astfel:

Bibliotecarii din instituţiile de învăţământ:

formează grupele de participanţi / experţi;

organizează conferinţele locale;

prezintă organizatorilor rezultatele (lista cărţilor şi textele argumentative pentru

fiecare carte inclusă în listă);

Organizatorii:

elaborează regulamentul, materialele metodice;

cumulează informaţiile prezentate;

elaborează lista finală „Top-10 cărţi „Must Read” pentru adolescenţi”;

organizează Conferinţa de totalizare;

prezintă (fac publice) rezultatele studiului, formulează recomandări.

11

În Program s-au implicat 12 instituţii de învăţământ (şase cu predare în limba română, şase

cu predare în limba rusă). Dintre ele, 10 licee din municipiu („George Meniuc”, „Ion Creangă”,

„Orizont”, „Spiru Haret”, „Acad. C. Sibirschi”, „Antioh Cantemir”, „Anton Cehov”, „Mihail

Koţiubinski”, „Nikolai Gogol”, „Olimp”), Liceul „Alexandru cel Bun” din or. Sângera şi

Colegiul Naţional de Coregrafie.

În perioada aprilie-octombrie 2014, în fiecare instituţie au fost create grupuri de iniţiativă, s-

au desfăşurat conferinţe ale cititorilor pentru a alege cele mai apreciate / importante cărţi pentru

adolescentul modern. Participarea în program s-a transformat într-un adevărat eveniment. De

exemplu, la Liceul „Orizont” alegerea cărţilor „Must Read” pentru adolescenţi a generat o

acţiune amplă la nivel de liceu, continuând cu conferinţa „10 cărţi „Must Read” pentru clasele

primare”, la care au participat elevi de vârstă şcolară mică. La Liceul „N. Gogol” s-a înregistrat

un interes sporit pentru lectură şi bibliotecă. Cu această ocazie bibliotecarii „au descoperit”

cititori pasionaţi care anterior nu frecventau activ biblioteca şcolară, pentru că aveau la dispoziţie

o bibliotecă bogată în familie sau preferau să citească în internet. Unii însă au întâmpinat

anumite dificultăţi determinate în primul rând de insuficienţa timpului elevilor.

Rezultatele conferinţelor locale au fost trimise la BNC „Ion Creangă”, instituţia

organizatoare şi coordonatoare a programului. În total au fost propuse 103 titluri de carte care, în

opinia adolescenților, sunt „Must Read” şi trebuie să fie citite de adolescenţi. Fiecare titlu a fost

însoțit de o prezentare textuală, alcătuită din formular și argument.

Formularul trebuie să ofere informații despre cartea prezentată: numele autorului, titlul,

anul primei publicări, țara, un citat semnificativ din carte; deasemenea, participantul trebuia să

indice de unde a luat această carte pentru a o citi (din biblioteca personală, de la biblioteca

școlară sau publică, de la prieteni, colegi, din Internet).

Argumentul în format eseu trebuie să conțină răspunsuri la următoarele întrebări: De ce

această carte trebuie citită neapărat de către adolescenţi?; Care este timpul şi locul acţiunii.

Personajele principale?; Ce problemă abordează autorul?; Prin ce este interesantă cartea în

ansamblu?; Cât de interesantă, importantă este în contextul actual?; Ce episod te-a impresionat

mai mult? De ce?; Care personaje ţi-au părut mai interesante? De ce?; Ce impresii ţi-a lăsat

limbajul, stilul autorului?; Ce expresii, fraze deosebite ţi-au rămas în memorie?; Ce sentimente,

idei, gânduri ţi-a provocat lectura acestei cărţi?; Cum te-a influenţat această carte?; Se spune

că din cărţi învăţăm, consideri această carte ca fiind un manual de ... (ex.: prietenie, dragoste,

12

toleranţă etc.)? ş.a. Argumentele prezentate ne-au ajutat să evaluăm nu doar calitatea operelor

alese, dar și nivelul de înțelegere și percepere a textului citit, capacitatea de a aprecia critic și de

a formula concluzii.

Analiza cantitativă a formularelor a demonstrat următoarele:

1. Adolescenții, în special cei din școlile cu

predare în limba rusă, au preferat operele din

literatura universală. Această situație

probabil poate fi explicată astfel: cărțile

autorilor contemporani sunt prezentate

insuficient pe piața din RM, iar operele

autorilor clasici sunt incluse în programele școlare, deci nu puteau fi incluse în top.

2. Principala sursă de cărți pentru această categorie de cititori este biblioteca școlară (36%)

și biblioteca personală (34%), după care urmează sursele electronice (17%). Cota ce

revine bibliotecilor publice este destul de mică (2%). În opinia noastră acest indicator a

fost influențat de faptul că programul s-a derulat în școli și, evident, au fost menționate în

primul rând bibliotecile școlare.

3. Dacă ne referim la alegerea între autorii clasici și autorii contemporani, trebuie să

menționăm că în lista cumulativă ei sunt prezenți în proporție aproape egală – 52% și

48%, pe când în short-list (lista finală) situația este radical alta – 83% și 17% – dovadă a

faptului că operele verificate în timp sunt cele care merită în primul rând să fie incluse în

categoria „Must Read”.

13

Formatul în care a fost realizat acest program-studiu ne-a permis să limităm considerabil

influența din partea adulților, altfel probabil nu apăreau în listă titluri precum: Sunt o babă

comunistă! (Dan Lungu), Исповедь Zadrota (Дмитрий Шахов), 50 дней до моего

самоубийства (Stais Cramer), Interviu cu un vampir (Anne Rice). În același timp, prezența lor

în listă denotă anumite tendințe în lectura adolescenților și importanța temelor abordate.

Pentru a vedea în ce măsură este înțeles conținutul textelor citite și la ce atrag atenție în

primul rând, le-am propus participanților să aleagă un citat semnificativ pentru cartea prezentată. Iată

câteva exemple:

Ray Bradbury, Fahrenheit 451

„Câţi oameni cunoșteai, capabili să-ți

răsfrângă propria ta lumină?”

„Cândva noi o să înțelegem atât de multe

lucruri, încât o să construim cea mai mare

mașină, o să săpăm cel mai mare mormânt și

pentru vecie o să îngropăm războiul.”

«У этой книги есть поры, она дышит. У

неё есть лицо. Её можно изучать под

микроскопом. И вы найдёте в ней жизнь,

живую жизнь, протекающую перед вами в

неисчерпаемом своём разнообразии».

Alexandre Dumas, Contele de Monte–Cristo

„Prietenii de azi, sunt dușmanii de mâine”.

«У каждого человека есть своя страсть,

грызущая ему сердце, как у каждого плода

есть свой червь. Есть знающие и есть

учёные, — одних создаёт память, других

— философия».

F. S. Fitzgerald, Marele Gatsby

«Гэтсби верил в зеленый огонек, свет

неимоверного будущего счастья, которое

отодвигается с каждым годом».

„Cel mai singuratic moment în viaţa unui

om este atunci când se uită cum se prăbuşeşte

viaţa lor şi tot ce pot ei face este doar să

privească pasiv”

Este evident că, deși majoritatea participanților au manifestat responsabilitate în realizarea

acestei sarcini, pentru unii a fost dificil să aleagă un citat care exprimă cel mai exact mesajul

cărții și s-au limitat la niște citate arhicunoscute și menționate mai frecvent.

14

„Foarte des, o carte care lasă o amprentă puternică asupra cugetului tânăr, constituie o

adevărată epocă în viața omului.” (Samuel Smiles). Argumentele prezentate ne-au permis să

identificăm impresiile pe care le-au lăsat cărțile citite asupra adolescenţilor și de ce ei consideră

că anume aceste cărți trebuie citite:

Această carte nu e o banalitate, cum gândesc unii adolescenții, ea ne arată viitorul.

Viitorul care nu zâmbeşte nimănui. Astfel de viitor nu trebuie permis. În ziua de astăzi, problema

abordată de autor este cea mai actuală. Noi urmăm tehnologiile evitând glasul lecturii.

M-a impresionat episodul în care personajul principal al operei a întâlnit „oamenii-

cărţi”, adică un grup de persoane care au învățat fiecare câte o carte pe de rost pentru a nu uita

cine sunt și de unde vin. Această carte cu siguranţă poate schimba gândurile oricărui om. (Ray

Bradbury, Fahrenheit 451)

„1984” de Orwell e un roman politic, pe care trebuie să-l citească orice adolescent

care vrea să înţeleagă ce e într-adevăr politica adevărată şi cum ea manipulează, se joacă cu

destinele oamenilor şi le controlează vieţile.

Эту книгу нужно прочесть, потому что очень мало существует книг, способных

вместить в себя столько правды о жизни. (Victor Hugo, Omul care râde)

Nu prea plâng atunci când citesc o carte, dar asta m-a emoţionat până la lacrimi. Când

îţi dai seama că oamenii sunt atât de cruzi, simţi ura pentru ei, dar când îţi dai seama că până şi

tu eşti crud prin ceea ce faci, poate uneori fără să vrei, devine dureros. (Victor Hugo, Omul

care râde)

Această carte este atât de românesc scrisă și gândită, încât nu-ți vine a crede că

autorul n-a mai pășit în Basarabia de la 9 ani. (Paul Goma, Din calidor)

Sunt interesante și răspunsurile la întrebarea „Această carte poate fi considerată ca un

manual de...?”:

Această carte este manualul perfect al (nu spun al dragostei, pentru ca dragostea lor

era probabil mai distrusă decât ei înşişi), ci al vieţii, al principiilor, al valorilor spirituale; deşi

Gatsby avea totul, el avea nevoie de Daisy ca sa fie în sfârşit fericit. (F. S. Fitzgerald, Marele

Gatsby)

Эта книга – прекрасный учебник человеческой психологии, здесь в полной мере

раскрывается суть двоемыслия, чувств и предательства в условиях тоталитарного

15

режима. Прочитав этот роман, я понял, что такое настоящая человеческая свобода.

(1984)

Printre cărțile prezentate sunt „manuale” din care poți învăța bunătatea și prietenia, valorile

morale și rezistenţa, ignoranța și toleranța (ultima cu referire la cartea Interviu cu un vampir de

Anne Rice).

Orice clasament / rating trebuie să fie în primul rând obiectiv, iar criteriile de evaluare să

corespundă parametrilor aleși.4 În Top-10 cărți „Must Read”, pe care l-am obținut la final, au

fost incluse titlurile menționate de cei mai mulți participanți și poziția din clasament. Calculele

s-au efectuat după următorul algoritm: R=(P1+P2+...Pn)xN, unde R – rating, P – numărul de

puncte acordate cărții evaluate de echipa liceului, N – numărul de echipe care au inclus cartea

respectivă în lista lor.

„Top-10 cărți „Must Read” pentru adolescenți” a fost făcut public la Conferința de

totalizare, în data de 28 noiembrie 2014.

În shot-list au intrat următoarele cărți:

1. Ray Bradbury – 451⁰ Fahrenheit

2. Ernest Hemingway – Bătrânul și marea

3. Oscar Wilde – Портрет Дориана Грея

4. Francis Scott Fitzgerald – Marele Gatsby

5. William Shakespeare – Romeo și Julieta

6. Alexandre Dumas – Contele de Monte-Cristo

7. Victor Hugo – Omul care râde

8. George Orwell – 1984

8. Hector Malot – Singur pe lume

8. Александр Беляев – Голова профессора Доуэля

9. Aureliu Busuioc – Şi a fost noapte…

10. Antoine de Saint-Exupery – Micul Prinţ

Am decis ca lista finală să conțină 12 cărți, deoarece trei dintre ele au acumulat același

punctaj, situându-se pe poziția a opta.

4 Особенности составления рейтинга литературных произведений http://blog-books.ru/articles/osobennosti-sostavleniya-rejtinga-literaturnyx-proizvedenij-1651.html

16

Fiecare instituție participantă în proiect a prezentat o carte intrată în top. Modalitățile de

prezentare au fost cele mai diverse – prezentări PowerPoint, filmulețe video, înscenări, eseuri,

dar toate au demonstrat o percepere profundă a textului și o atitudine sinceră în exprimarea

opiniilor. Două cărți au fost prezentate în afara concursului: una dintre ele – Мастер и

Маргарита (М. Булгаков) a fost prezentată de echipa Liceului „Spiru Haret”, care a susținut cu

fermitate ideea că această carte, deși nu a intrat în topul final, este „Must Read” și trebuie citită

de adolescenți; cealaltă carte a unui autor francez tradusă în limba rusă – Зимняя битва (Ж.-К.

Мурлевa) a fost alegerea unui bibliotecar (cartea a fost prezentată la o ediție a Salonului

Internațional de Carte pentru Copii și este într-un singur exemplar într-o bibliotecă școlară din

Chișinău).

Ne-a bucurat faptul că în listă nu se regăsesc cărți „întâmplătoare” sau „la modă”. Toate

cărțile incluse într-adevăr sunt de valoare și contează foarte mult că au fost alese anume de

adolescenți.

Lista este variată ca genuri și tematică. Faptul că include două antiutopii, un roman filozofic,

o povestire alegorică, denotă atitudinea adolescenților față de lectură ca mijloc de cunoaștere a

lumii și a locului său în ea. Merită apreciat și faptul că, toate cele 103 cărți menționate în lista

cumulativă au fost expuse, fiecare participant având posibilitatea să le cunoască şi, eventual, să-

și elaboreze propriul Top-10 cărți pe care cu siguranță le va citi. Participanții la conferința finală

au solicitat continuarea programului.

Care sunt elementele de noutate ale acestui program de promovare a lecturii?

1. Elaborarea unui clasament / rating.

Un clasament al operelor literare are menirea mai întâi de toate să-l orienteze pe cititor în

multitudine și diversitatea cărților, ceea ce este foarte important și necesar în contextul exploziei

informaționale și insuficienței totale de timp, resimțită de foarte multă lume, inclusiv de elevi.

Importanța elaborării unor topuri ale celor mai buni autori sau celor mai bune apariții editoriale

este susținută activ de reprezentanții bibliotecilor5 și editurilor.6

2. Alegerea cărţilor „Must Read”.

5 Библиотека нового типа http://xn--80aacacvtbthqmh0dxl.xn--p1ai/model.html6 http://mignews.com.ua/bezumnyj_mir/obschestvo/4308691.html

17

Cărţile care au intrat în top nu sunt neapărat cele mai bune, cele mai preferate sau cele mai

populare printre adolescenţi, dar sunt cele mai importante opere care au influenţat evoluţia

literaturii. De exemplu, cartea lui Ray Bradbury 451⁰ Fahrenheit poate să nu fie printre cărţile

preferate, dar trebuie neapărat citită pentru a înţelege nişte lucruri esenţiale despre cultură, despre

cărţi şi rolul lor în dezvoltarea civilizaţiei umane. Romanele 1984 şi Ferma animalelor de

George Orwell pot părea plictisitoare, dar sunt printre cele care trebuie citite neapărat. În linii

mari, toate operele literare incluse în programa şcolară pot fi considerate „Must Read”. Multe din

ele pot să nu placă, dar trebuie citite pentru a deveni un om cult.

3. Conferinţele cititorilor într-un nou format (de la comunicări tradiţionale – la prezentări

interactive).

Datorită acestui format, participanţii nu doar fac schimb de opinii şi impresii despre cărţile

citite, dar elaborează şi un clasament al celor mai importante cărţi în opinia lor. Conferinţele scot

în evidenţă aspecte interesante pentru monitorizarea intereselor de lectură şi abilităţilor de

comunicare ale adolescenţilor. Şi nu în ultimul rând, vom menţiona interesul manifestat de

adolescenţi pentru produsul final al conferinţelor – clasamentul Top-10.

4. Includerea cărţilor electronice în Top-10 cărţi „Must Read”.

5. Participarea elevilor din şcoli cu predare atât în limba română, cât şi în rusă ne-a ajutat să

înţelegem mai bine unde şi cum se intersectează interesele şi preferinţele lor de lectură.

6. Excluderea controlului sau influenţei autoritare din partea adulţilor.

Cunoscutul întreprinzător american Henry Ford spunea: „A fi împreună este un început. A

rămâne împreună este un progres. A lucra împreună este un succes!” Având în vedere că

eficienta colaborare/conlucrare, pe care am avut-o pe parcursul a 10 luni cu toate instituţiile

participante în program, a dat rezultate, ideea a fost una de succes care merită să aibă

continuitate. În opinia noastră, ea poate fi dezvoltată în trei direcţii:

1. Extinderea la nivel republican (ca exemplu poate servi Children’s Choices Reading List –

acţiune susţinută de Asociaţia Internaţională pentru Lectură – International Reading

Association / IRA);

2. Conferinţe tematice şi elaborarea clasamentelor pe anumite teme;

3. Internet-vot (un exemplu ar fi site-ul http://www.adme.ru/).

La etapa actuală am optat pentru a doua direcţie – organizarea conferinţelor tematice. Astfel,

în februarie 2015, am organizat conferinţa „Top-10 cărţi „Must Read” despre dragoste” şi

18

planificăm încă două: „Top-10 cărţi „Must Read” în vacanţă” şi „Top-10 cărţi „Must Read”

care aduc schimbarea”. Ar fi posibilă şi o îmbinare a ultimelor două direcţii, atunci când

clasamentul elaborat în cadrul conferinţelor ar putea fi plasat pe reţelele sociale pentru discuţii şi

completări.

În calitate de moderator al acestor conferinţe, m-am convins, încă o dată, că nu e deloc uşor

să-i provoci pe adolescenţi la discuţii sincere şi schimb de opinii, dar dacă reuşeşti, rezultatele

sunt evidente. Aş vrea să închei cu un citat din Arthur Conan Doyle: „S-ar putea ca opiniile mele

să nu coincidă cu ale voastre şi ceea ce-mi place mie să nu vă placă vouă, dar să reflectăm şi să

discutăm despre cărţi e minunat, indiferent la ce concluzii ajungem.”7

7 Дойл, Конан Артур. За волшебной дверью // http://thelure.ru/artur-konan-dojl-za-volshebnoj-dveryu.html

19

FEDEX@HASDEU, INSTRUMENT INOVATOR DE STIMULARE ŞI

ÎNCURAJARE A INOVAŢIEI: IMPACT CIFRIC, SOCIAL ȘI

PROFESIONAL

Conf. univ. dr. Lidia KULIKOVSKI,

Biblioteca Municipală „B. P. Hasdeu”

Abstract

The author attempts to evaluate a new format, tested in 2014 at the B.P. Hasdeu Municipale

Library – the format of ideas collected from the librarians, the format of stimulation of

innovation in the institution, of education of innovation. The cantitative evaluation emphasizes

the process of joining, the hesitation of joining to the FedEx@Hasdeu in the library structures.

The calitative evaluation highlights the benefices from the participation at the FedEx, the

perceptual attitude of some librarians, especially managers. The author gives us a list of

characteristics / factors that placesFedEx@Hasdeu as tool of exploitation of librarians cognitive

and creative surplus, that are not required in work.

Keywords: The FedEx@Hasdeu Day, The Municipale library B.P. Hasdeu, ML branches,

innovation, projects, creativity, FedEx@Hasdeu feedback, FedEx@Hasdeu outcomes.

* * *

Noi, bibliotecarii, am văzut viitorul bibliotecii. Am văzut chiar cum funcţionează, conform

spuselor lui Seth Godin, „am văzut viitorul şi funcţionează”. L-am văzut în postări pe Facebook,

pe YouTube, la Next Library, la Future Library, la Aarhus, la Copenhaga, la Singapore, la

Amsterdam… În mici secvenţe, la noi – la filialele „Adam Mickiewicz”, „Iţic Mangher”,

„Transilvania” şi „Onisifor Ghibu”. Dar suntem nemulţumiţi. Scânteile noastre mici nu ne

conturează viitorul în culorile pe care le-am văzut în alte biblioteci… Managerii bibliotecii sunt

nevoiţi să muncească în condiţii de supravieţuire, neavând timp să se gândească decât la

rezolvarea unui şir de probleme cotidiene şi, după cum recunosc ei înşişi, nici timp nu au să se

gândească mai departe de rezultatele săptămânii, lunii în curs. Metoda de a li se da direcţiile de

activitate, formele, metodele prin care pot realiza obiectivele, până şi datele comemorabile ale

anului care urmează, i-au dezvăţat de a gândi creativ, de sine stătător. Ei sunt plafonaţi de cerinţa

de a face mai mult cu mai puţine mijloace… Consumându-se la „foc continuu” şi străduindu-se

să răspundă solicitărilor pe termen scurt, le rămâne foarte puţin timp să se gândească la

20

dezvoltarea capacităţilor bibliotecilor. Cu toate astea, inovaţiile rămân, în continuare, tema

principală de preocupare şi de dezbatere în biblioteci. Bibliotecarii sunt conștienți că Inovaţia în

bibliotecă reuşeşte doar dacă există un mediu adecvat pentru dezvoltare, dacă biblioteca are

orientare novatoare şi potenţial inovaţional. Ei sunt conștienți că astăzi rolul managementului

instituţional este: (1) să asigure medii de lucru încurajatoare pentru ca angajaţii să evolueze către

o perfecţionare continuă; (2) să ofere angajaţilor un cadru generator al inovării; (3) să conceapă

şi să susţină un cadru generator al posibilităţilor (viziune); (4) să nu încurajeze sindromul viorii a

doua!; (5) să construiască un sistem de instruire după modelul „O mie şi una de nopţi”; (6) să

abandoneze practica evaluării pe criterii de performanţă ca unica eficientă şi corectă; (7) să

dezvolte o cultură a inovaţiei; (8) să catalizeze constituirea unei comunităţi de inovatori8.

Învăţarea la BM este orientată spre căutarea excelenţei prin inovaţie. Noi am căutat, și am

găsit, o metodă care acoperă aproape toate dezideratele listate mai sus – Zilele FedEx@Hasdeu

este o metodă nonformală de învăţare prin care se colectează şi se promovează ideile angajaţilor.

Colectarea, promovarea şi valorificarea ideilor angajaţilor sunt, astăzi, competenţe-cheie,

esenţiale pentru managerii instituţiilor. Motivarea angajaţilor să genereze idei la „comandă”, la

fel este în lista competenţelor-cheie, dar şi unul din elementele conceptului de motivaţie 3.0.

Oamenii se bucură de autonomie în privinţa a patru elemente: sarcinile, timpul, metoda şi

echipa lor (Daniel Pink), iar libertatea absolută pentru grupurile creative este libertatea de a

experimenta idei noi.

În anul 2002, doi tineri absolvenţi, programatori, Scott Farquhar şi Mike Cannon-Brookes

din Australia, au instituit o zi în care angajaţii firmei lor lucrau la orice doreau, chiar dacă nu

avea nicio legătură cu afacerea şi responsabilităţile lor. A doua zi angajaţii trebuiau să prezinte o

idee, un produs, un serviciu, orice, dar nou să fie. Numele de FedEx provine de la poşta rapidă

pentru că funcţionează pe principiul: azi pregătesc, împachetez, mâine livrez9. Ideea lor s-a

dovedit sustenabilă, devenind o componentă permanentă a culturii companiei de software pe care

aceştia doi o conduceau. O dată pe lună, rezervă o întreagă zi în care inginerii ei pot lucra la

orice problemă de software doresc.

Zilele FedEx sunt recomandate de Seth Godin, Tom Peters, Daniel Pink, Jonas Ridderstrale

şi alţi guru ai managementului şi inovării susţinând că comportamentul inovaţional se manifestă

8 Kulikovski, Lidia. Legile perfecționări / BiblioPolis, Vol.50, Nr. 4. – p. 84 - 89 9 Vezi mai detaliat Caietul metodologic „Ziua FedEx@Hasdeu”.

21

atunci când oamenii se bucură de autonomie în privinţa a patru elemente: sarcinile, timpul,

metoda şi echipa lor. Zilele FedEx, prin concept, răspund anume acestor patru elemente.

Pentru a dezvăţa bibliotecarii de aşteptarea indicaţiilor, pentru a-i scoate din rutina zilnică,

pentru a-i învăţa a face ceva diferit de munca lor obişnuită, instituim zile speciale de colectare a

ideilor marca BM – Zilele FedEx@Hasdeu. O dificultate reprezintă o problemă numai dacă se

poate face ceva pentru rezolvarea ei, spunea analistul Aaron Wildavsky. În cuvinte comune,

acest citat transmite că problemele şi oportunităţile rămân invizibile pentru oamenii care nu sunt

conştienţi de existenţa unor alternative mai bune sau de faptul că acestea ar putea exista. Scopul

Zilelor FedEx@Hasdeu este: provocarea reală a angajaţilor la inovarea activităţii ajutându-i să

vadă dincolo de ce este evident şi să facă din idei esenţa activităţii lor.

E dificil, pentru oricine, pentru conducere, pentru filiale și alte structuri care au participat în

calitate de contributori la Zilele FedEx@Hasdeu, să aprecieze impactul profund pe care acest

format de culegere a ideilor angajaților Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” l-a avut asupra

organizării activității structurilor participante, asupra mentalității, atitudinii lor, precum și

asupra organizării activității la BM, la nivel de rețea. O retrospectivă ne poate ajuta.

La prima ediție FedEx@Hasdeu au participat 12 biblioteci-filiale: Biblioteca Centrală, „Alba

Iulia”, „Târgoviște”, „Transilvania”, de Arte „Tudor Arghezi”, „Adam Mickiewicz”, „Ovidius”,

„LesiaUkrainka”, Centrul Academic Internaţional Eminescu, N. Titulescu, Codru şi Traian – per

total au fost prezentate 23 de idei, propuneri de proiect, proiecte realizate.

La a doua ediţie au fost 15 participanţi: filialele Biblioteca Centrală, „Alba Iulia”,

„Transilvania”, de Arte „Tudor Arghezi”, „Adam Mickievicz”, „Ovidius”, „Liviu Rebreanu”,

„Mihail Lomonosov”, „Mihail Ciachir”, „Târgu-Mureș”, CAIE, N. Titulescu, V. Bielinski,

Codru, Departamentul „Memoria Chișinăului” şi Svetlana Vizitiu. Filialele „Târgoviște”,

„LesiaUkrainka” şi Traian au luat o pauză. Contribuția celor 15 participanţi a fost de 32 de idei,

proiecte, dintre care unele au derulat imediat și au fost implementate cu succes. E vorba de ideile

filialelor „Adam Mickiewicz”, „Liviu Rebreanu”, de Arte „Tudor Arghezi”, „Mihail Ciachir”, N.

Titulescu ș.a.

A treia ediție a adunat 17 biblioteci-filiale: Biblioteca Centrală, „Transilvania”, de Arte

„Tudor Arghezi”, „Adam Mickiewicz”, „Ovidius”, „Liviu Rebreanu”, „Mihail Lomonosov”,

„Mihail Ciachir”, „Târgu-Mureș”, CAIE, Biblioteca Publică de Drept, V. Bielinski, Traian,

22

Codru, N. Titulescu, M. Drăgan, A. Russo şi reprezentanţi ai administra ției BM. De data

aceasta, în time-out sau în expectativă, au rămas filialele „Târgoviște”, „Alba Iulia”,

Departamentul „Memoria Chișinăului” și Svetlana Vizitiu. A fost cea mai rodnică ediție ca

număr de participanți și ca număr de contribuții – 39 de idei, proiecte, propuneri, inovații. Un

exemplu bun este Filiala „Adam Mickiewicz”, care în luna decembrie a realizat proiectul

prezentat.

Un tablou al participării, aderării structurilor BM la FedEx@Hasdeu, laborator de învățare

din experiențe comune, îl expunem mai jos.

La această retrospectivă inserăm și câteva obiecții, observații, deduse din experiența

implementării acestei metode:

(1) unele biblioteci, în special, managerii bibliotecilor, nu abordează în mod serios,

profesional această metodă. Am dedus aceasta din materialele/postările expuse pe rețelele sociale

(Blog-uri, FaceBook, Google+, Twiter etc.), despre procesul de muncă, din prezența șefilor de

filiale, de departamente la FedEx@Hasdeu. Ei acceptă participarea bibliotecii, dar, de exemplu,

prezentă va fi bibliotecara Maria Mardari. Întreb, De ce nu directorul? Răspuns: „Ea este

responsabilă de inovații.” (Poate fi o angajată bună, foarte creativă... Însă, Ziua FedEx este o

metodă de muncă în echipă, iar de inovarea activității este responsabil managerul filialei /

departamentului, nu bibliotecara Maria Mardari!);

(2) prin delegarea altcuiva din bibliotecă, managerii demonstrează că nu au abilităţi de lideri,

de conducători;

(3) considerăm că anul 2014 a fost un test al unei noi metode de stimulare a creativității

colective… (procese documentate la filialele „Onisifor Ghibu”, „Ovidius”, „Târgu-Mureș”, de

Arte „Tudor Arghezi” și la altele care nu au documentat brainstorming-urile, dar au lucrat în

echipe foarte ingenios). În anul 2015 vom cântări bine dacă vrem să participăm ca filială, dacă

vrea filiala, departamentul, serviciul să răspundă acestei provocări. FedEx@Hasdeu nu este

obligatoriu, nu este menţionat în fișa postului! Inovarea nu se face prin constrângere!

O zi de FedEx înseamnă 24 de ore în care angajații livrează inovare instituției pentru care

lucrează. Este un interval de timp solid în care oamenii nu sunt deranjați de alte lucruri, în care

angajații au autonomie totală – decid pentru ei înșiși ceea ce le va fi de folos, la ce să lucreze și

modul în care aceștia au de gând să realizeze ceva. Doar o singură regulă se aplică: oamenii care

23

se înscriu, arată rezultatele la sfârșitul zilei FedEx. Relațiile tradiționale de management nu sunt

aplicate în acest interval. Pe scurt, o zi FedEx este despre creșterea motivației și creativității

peste noapte, prin a ieși în evidență cu un produs, un proiect, o idee nouă…

FedEx@Hasdeu, ediţia I FedEx@Hasdeu, ediţia II FedEx@Hasdeu, ediţia III

Administrația BM

Departamentul „Memoria

Chișinăului”

Biblioteca Centrală Biblioteca Centrală Biblioteca Centrală

„Adam Mickiewicz” „Adam Mickiewicz” „Adam Mickiewicz”

„Alba Iulia” „Alba Iulia”

de Arte „Tudor Arghezi” de Arte „Tudor Arghezi” de Arte „Tudor Arghezi”

CAIE CAIE CAIE

„Transilvania” „Transilvania” „Transilvania”

„Ovidius” „Ovidius” „Ovidius”

„Târgu-Mureș” „Târgu-Mureș”

„Liviu Rebreanu” „Liviu Rebreanu”

„Mihail Ciachir” „Mihail Ciachir”

„Mihail Lomonosov” „Mihail Lomonosov”

„Târgoviște”

Biblioteca Publică de Drept

N. Titulescu N. Titulescu N. Titulescu

Codru Codru Codru

„Lesia Ukrainka” „Lesia Ukrainka”

Traian Traian

V. Bielinski V. Bielinski

A. Russo

M. Drăgan

24

Prin organizarea unei zile FedEx, creăm, pe o perioadă scurtă de timp de muncă, un punct

fierbinte, transformăm biblioteca într-o cutie de înaltă intensitate în care angajații au șansa de a-

şi pune în aplicare ideile și de a le prezenta echipei BM.

Majoritatea sarcinilor din activitatea bibliotecilor necesită gândire conceptuală, creativă.

Știința ne spune că sistemul de motivație tradițional nu dă rezultatele scontate. Recompensele

mari nu duc, neapărat, la performanță mai bună… Exemple avem… O zi FedEx poate duce la o

creștere a motivației și performanței angajaților noștri în doar 24 de ore.

În 2014 – pentru prima dată după 2009, declarat Anul European al Creativității și Inovării,

când inovarea a fost pe agenda BM anul întreg – s-a produs o turnură de 360 de grade spre

inovarea activității prin implementarea Zilei FedEx@Hasdeu. Pentru prima dată s-a încercat și s-

a testat conceptul Instruire pentru inovație, astfel asigurând participanții cu cunoștințe despre

inovație, cu instrumente (portofolii, truse) pentru a putea deveni bibliotecari „WOW”, designeri

ai propriei activități, pentru a ști să-și exploateze talentele, pentru a deveni actori culturali

capabili să-și transforme munca în teatru, pentru a ști cum să-și loializeze utilizatorii, pentru a

înțelege că autodezvoltarea e condiția sine qua non a succesului profesional ș.a.

Bibliotecile din întreaga lume, mari și mici, din țări dezvoltate sau din lumea a treia, se luptă

pentru a ține piept:

(1) ritmului nebun al schimbărilor;

(2) asaltului unor noi competitori, care până mai ieri erau partenerii bibliotecii sau utilizatorii

ei, iar astăzi oferă aceleași produse (pentru ei sunt noi, iar pentru biblioteci – furate de la ele);

(3) comodificării cunoașterii – biblioteca, pe departe, nu este unica instituție a cunoașterii, ci

mai degrabă se trezește înghesuită și marginalizată în acest domeniu;

(4) puterii și influenței utilizatorilor care cresc cu o rapiditate la care e greu să reacționezi;

(5) cererilor sociale, din ce în ce mai mari.

Astăzi, modul de operare al bibliotecilor este dramatic de puțin indulgent și dacă angajaţii

greu acceptă și greu mânuiesc instrumentele noi de colaborare bazate pe internet și nu intuiesc

mash-up-ul de noi așteptări pe care generația Facebook îl aduce în raport cu activitatea lor,

mâine se pot trezi inutili, nu cum ne-am obișnuit a crede – indispensabili.

25

Pornind de la ideea de a rămâne indispensabili chișinăuienilor și mâine, țintă stipulată în

strategie și reflectată în viziune, BM a inițiat aceste două forme de zguduire mentală a

angajaților intensificând educarea pentru inovație care, credem, devine un element al culturii al

inovației la Hasdeu.

Impactul poate fi măsurat cifric (cantitativ – l-ați parcurs deja), ca valoare adăugată (ideile și

proiectele filialelor „Adam Mickiewicz”, „Liviu Rebreanu”, „Onisifor Ghibu”, „Mihail

Lomonosov”, „Mihail Ciachir”, „Ovidius”, „N. Titulescu” ş.a.), cultural – ca schimbare de

mentalitate, ca expresie de apartenență instituțională... Am conceput o listă, prin care nu

încercăm să trecem în revistă toate caracteristicile predominante ale Zilelor FedEx@Hasdeu, ci

doar factorii care se opun mai mult moștenirii parcticilor existente, încă, în bibliotecile noastre

(ca tradiții de management, ca elemente de cultură instituțională...) cu ceea ce le carcaterizează

în mare parte.

La Zilele FedEX@Hasdeu:

Toate ideile intră în competiție (deși nu o vrem ca competiție) de pe poziții egale. Se

lucrează de sine stătător, nimeni din conducere nu vine cu idei, sugestii, nu controlează ce

de fapt se petrece la o Zi FedEx@Hasdeu. Nimeni nu are puterea de a anula sau a accepta o

idee răsărită, doar dezbătând în echipă și asumându-și riscul colectiv. Ideile capătă

pregnanță pe baza meritelor – sunt originale, inedite, atractive, necesare, durabile, cu

valoare adăugată. Metodologia, în sine, a unei zile FedEx@Hasdeu, sabotează capacitatea

de a controla, de a stabili ordinea de zi.

Contribuțiile contează mai mult decât statutul. Poziția, funcția, studiile – elemente

diferențiatoare obișnuite în viața de zi cu zi și în viața profesională – nu contează. E

importantă doar contribuția pe care fiecare o aduce la generarea ideilor, propunerilor de

proiect, la metodologia de realizare, la realizarea produsului.

Ierarhiile se construiesc de jos în sus. Ziua FedEx@Hasdeu e unicul format de muncă în

care ierarhia se inversează. La FedEX@Hasdeu autoritatea e ascendentă, nu descendentă.

Se aprobă orice idee, de la oricine, dar câștigă, are succes ideea aprobată voluntar de

membrii echipei. Directorii mai mult slujesc, decât conduc sau prezidează. Aici conducătorii slujesc o

cauză – să asigure un mediu propice pentru ca echipa să creeze, să-și pună creativitatea la

26

contribuție. Argumentele credibile, competența dovedită și comportamentul empatic,

altruist sunt unicele pârghii cu ajutorul cărora se rezolvă lucrurile la Ziua

FedEX@Hasdeu. Sarcina este aleasă nu impusă sau atribuită / delegată. Ziua FedEx@Hasdeu este o

metodă bazată pe opțiune. Bibliotecarii aleg să lucreze la aspecte, din punctul lor de

vedere și reieșind din contextul bibliotecii, interesante pentru ei și bibliotecă. Aici

întreaga echipă este un contractor independent și cu toții au grijă de interesele

instituționale. Exact ca în Fahrenheit 451, de Ray Bradbury10 ...)

Puterea rezultă din împărtășire, nu din influență. Pentru a dobândi recunoașterea echipei

trebuie să oferi competențe, creativitate și conținut. Și să le oferi repede: (1) dacă nu, altul

le va oferi. Ideile trebuie partajate, ele nu pot fi puse în lada cu zestre pentru că sunt

perisabile; (2) timpul FedEX@Hasdeu este limitat – 24 de ore. Timpul este unica cerință

coercitivă a acestei metode (aspect regăsit și în Urătura pesimistului FedEx@Hasdeu).

Efortul creativ al bibliotecarilor se coagulează cu de la sine putere. La Ziua

FedEx@Hasdeu efortul uman se canalizează spre ideile și proiectele atrăgătoare (și

distractive). La Ziua FedEx@Hasdeu bibliotecarii au șansa de a decide, clipă de clipă,

cum să-și cheltuiască prețiosul capital – timpul și atenția lor.

Recompensele spirituale contează cel mai mult. Ziua FedEx@Hasdeu este dovada vie a

puterii recompenselor spirituale. Este dovada vie a faptului că oamenii sunt dispuși să

dăruiască conținut, competențe, creativitate, cunoștințe atunci când li se acordă o șansă de

a contribui la ceva de care le pasă cu adevărat – biblioteca lor, utilizatorii lor, munca lor.

Ziua FedEx@Hasdeu a demonstrat că nu există o mai mare bucurie decât bucuria pe care

o aduc realizările!

Ziua FedEx@Hasdeu e instrumentul care exploatează surplusul cognitiv și creativ al

bibliotecarilor care nu este solicitat în activitatea de zi cu zi. Doar arareori, prin concursuri, însă

concursurile cer produse care să corespundă unor criterii, stipulate într-un regulament şi câştigă

numai unul sau trei, ceilalţi muncesc şi rămân dezamăgiţi, descurajaţi. Concursurile nu pot atrage

contribuţii şi nici nu pot exploata creativitatea şi inventivitatea bibliotecarilor la cotele la care le 10 Parafrazându-l pe Ray Bradbury, referitor la viitor, decidem noi! „Voi, judecătorii, treceţi înapoi în tribune! Voi, arbitrii, treceţi la duşuri! Jocul acesta e al nostru. Noi aruncăm, noi lovim, noi prindem. La sfârşitul zilei, vom fi câştigaţi sau vom fi pierduţi. Dar în zori vom fi din nou pe teren, gata s-o luăm de la capăt. Noi, bibliotecarii, avem de muncă în această lume virtualizată!”

27

solicită şi exploatează FedEx-ul. FedEx@Hasdeu se dovedeşte a fi o supapă pentru o mulţime de

pasiuni şi visuri care, nu prindeau aripi, rămâneau înăbuşite... La FedEx@Hasdeu ideile prind

viaţă pentru că toţi participă, toţi conduc, nimeni nu dictează, nu există regulamente, criterii, au

posibilitatea de a construi cu uşurinţă peste ceva ce au făcut alţii, nimeni nu-i marginalizat,

excelența câștigă, încercările de a îngrădi pasiunea, creativitatea, ingeniozitatea sunt deturnate,

contribuțiile sunt recunoscute. Sunt caracteristici sub care pot semna foarte puține biblioteci.

Aceasta e provocarea la care se supune BM pentru a se transforma într-o instituție capabilă să

amplifice pasiunile, talentele, surplusul cognitiv al angajaților și, în acest fel, să-și mențină

centura de campion al inovației.

Participanții la FedEx@Hasdeu follow-up din 29 decembrie, 2014 au validat, prin opțiunile

lor, FedEx@Hasdeu ca formă de dezvoltare, stimulare, incitare a creativității, educației pentru

inovație, de încurajare a proiectelor, de inovare a activității la BM „B.P. Hasdeu”. Cu siguranță,

bibliotecarii noștri, prin participare activă pot transforma / construi FedEx@Hasdeu într-un

emporiu destinat inovării...

Ilustrăm cu produsele realizate de participanții la FedEx@Hasdeu: follow-up Urătură FedEx-

ului (a echipei „Bradul”, condusă de Vitalie Rîileanu, director Biblioteca „Onisifor Ghibu”,

entuziasmată de FedEx@Hasdeu) și Urătura pesimiştilor (a echipei „Steaua” – pentru că

pesimiști nu erau, echipa „Steaua”, condusă de angajata Departamentului studii și cercetări Maria

Pilchin, a jucat rolul pesimistului de la FedEx@Hasdeu).

Urătură FedEx-ului

În alb / dalb colind de DEX

Pe noi ne-aţi surprins la FedEx,

Fiind mereu în căutare,

Găsit-am forme noi de promovare

Să schimbăm multe dorim

Şi să le-mbunătăţim

Cu proiecte, iehe-hei

Deşi mulţi s-au speriat,

Totuşi, uşurel,

Atent mai toţi s-au implicat...

În Arte, CAIE,

„Ovidius”, „O. Ghibu” ş.a. e-he-he...

Pe ram de brad împodobit

În 83 de globuri am topit

Frumoase, bune iniţiative

Fiind toate inovative.

Acum rămâne să identificăm

De unde bani solicităm

28

Susţinere şi încurajare

Vrem de la a noastră administrare.

Totodată, ne dorim

În continuare să ne întâlnim

Fie la Centrul de Excelenţă,

Fie în alte locuri cu inteligenţă.

Dar tot Lidia să ne îndrume

Cu har şi glume.

Cine doreşte ceva nou

Să vină la FedExHasdeu.

Hai strigaţi cu toţii: hăi, hăi, hăi.

Urătura pesimistă FedEx-ului

Aho, aho, la voi în prag,

Vine FedEx-ul cel drag,

Cu idei şi cu Slideshow

În ajun de Anul Nou.

Aho, Aho…

Dar cu multă întristare

Vă mai spunem în urare:

Vine FedEx-ul oricum,

Curăţenia-i în drum,

Toate se mai suprapun

În „aici şi acum”.

Avem idei, nu avem bani,

V-o spunem între ani.

Avem idei, nu avem timp,

Să facem pe toate cu ghimpi.

FedEx-ul să ne fie obiectiv,

În agendă, coercitiv.

Şi pe urmă, ce să mai zicem,

Of, of, of, hăăăăi,

Creativi nu suntem toţi,

Of, of, of, of, măăăi!

Nu impui pe orice om

Să fie de Crăciun pom

Şi pe urmă entuziasmul

Nu se dă la chil ca agheasma.

Să ştiţi că cititorii

Vin pe rând ca urătorii,

Nu au treabă cu programul,

Vin cu sacul, vin cu ramul,

Cu cerinţe, cu căinţe,

Cu-ntrebări şi cu dorinţe.

Şi-apoi i-o criză de online,

Scrieţi mailuri, ca s-ajungă,

Să citim şi noi în plai.

Cititorii cer e-book-uri,

Ceai şi chifle şi mult tâlc,

Noi n-avem multe nimicuri

Şi de-aceea tăcem mâlc.

Să chemăm şi cititorii

Să ne-spună-nFedEx toate

Bine spuse şi pe roate,

FedEx-ul un boom să fie,

Să se ştie şi în vie,

Despre noi, despre voi,

29

Informaţia să curgă,

Să se-adune ca la strungă.

Vrem multă vizibilitate

Cititori receptivi la toate,

Prieteni şi parlamentari pe spate.

Video conferinţe să se facă,

Cât mai des şi cu fes.

Vă dorim FedEx o dată-n semestru,

Vă dorim FedEx cu timp şi cu bani,

Nu vă dorim un FedEx extraterestru,

Ci cu multe realizări între ani.

Aho, aho! Vai, vai, vai...

FedEx, aho, aho,o-ho-ho-ho

30

Referinţe bibliografice

1. HAMEL, Gary; BREEN, Bill. Viitorul managementului. Bucureşti: Publica, 2010. 338

p.

2. KULIKOVSKI, Lidia. Biblioteci versus inovaţii. În: BiblioPolis. 2009, nr. 1, vol. 29,

pp. 33-36.

3. KULIKOVSKI, Lidia. Inovaţia în management – soluţia schimbării în domeniul

infodocumentar: introspecţie teoretică. În: Biblioteca Septentrionalis, 2011, nr. 2 (37),

pp. 127-129.

4. KULIKOVSKI, Lidia. Inovaţia în management – responsabilitatea managerilor.

Provocări, gânduri şi îndemnuri. În: BiblioPolis. 2011, nr. 4, vol. 41, pp. 9-16.

5. SHARMA, Robin. Ritualul creativităţii şi al inovaţiei. În: Atinge măiestria în lidership

cu călugărul care şi-a vândut „Ferrari”-ul: cele opt ritualuri ale liderilor vizionari.

Bucureşti: Vidia, 2010, pp. 251-269.

6. KULIKOVSKI, Lidia. Legile perfecționării. În: BiblioPolis. 2013, nr. 4, vol. 50, pp. 84

- 89

7. PINK, Daniel. Drive. Ce ne mai motivează acum? București, Publica, 2011, 260 p.

SCHIMBAREA BIBLIOTECII – SCHIMBAREA COMUNITĂŢII

Nadejda PĂDURE,

director BPR „M. Sadoveanu” Străşeni

Schimbarea este cuvântul-cheie pentru activitatea bibliotecilor de astăzi. Ultimii ani au adus

schimbări de formă, dar şi mai important – schimbări de conţinut, care vor duce nu doar la

modernizarea instituţiilor noastre, dar şi la poziţionarea lor într-un context favorabil şi important

în localităţi.

Strategia „Biblioteca publică – cinci paşi spre schimbare” a fost răspunsul la o provocare

pentru bibliotecile din sistem din partea Departamentului Cercetare si Dezvoltare în

Biblioteconomie al BNRM. Motiv pentru acea provocare era, la rândul său, o postare pe site-ul

Radioului Public Naţional SUA din 21 octombrie 2013, care se intitula: „Să deschidem o pagină

în interiorul unei biblioteci rurale cu o singură cameră”. Articolul apărea într-o serie specială

„Chei spre întreaga lume: bibliotecile publice americane”. În el se vorbea despre o mică

bibliotecă rurală cu o singură cameră din Myrtle, o localitate izolată fără vreo bancă sau

restaurant, cu o populaţie de aproximativ 300 persoane. Biblioteca primea lunar doar 200 dolari

pentru cărţi şi consumabile. Era deschisă doar trei zile în săptămână. Tabloul s-ar încadra perfect

în realitatea Republicii Moldova, spre exemplu, satul Stejăreni sau Lupa-Recea din raionul

Străşeni.

Dar ceea ce a întreprins bibliotecarul ca să schimbe situaţia deplorabilă în care se afla

biblioteca, era departe de percepţia majorităţii bibliotecarilor din biblioteci şi comunităţi similare

de la noi celei din Myrtle, SUA.

Postarea a adunat în doar câteva ore 42 de comentarii, în care americanii şi-au arătat grija

pentru o bibliotecă mică, dar care depune eforturi mari pentru a deveni importantă pentru

comunitatea sa.

Provocarea era pentru bibliotecile din sistemul de biblioteci publice şi venea cu o chemare să

facem o campanie naţională „Luna de şoc a bibliotecii publice din mediul rural”, campanie care

să genereze schimbarea în bibliotecile noastre. Argumentul care m-a motivat să accept acea

provocare, era afirmaţia semnată de James H. Billington, directorul Bibliotecii Congresului, care

afirma că pentru americani bibliotecile sunt o religie. M-am întrebat ce sunt bibliotecile din

Republica Moldova pentru cetăţenii ei, pentru guvernanţi sau pentru factorii de decizii, câţi

dintre ei vor spune un cuvânt de bine sau vor apăra biblioteca dacă va fi necesar. În acelaşi rând,

are dreptul să aştepte biblioteca o recunoaştere a meritelor sale, dacă stă împăienjenită într-o

uitare totală? E-mailul semnat de Vera Osoianu, director adjunct la BNRM, se încheia cu gândul:

„Cu o haină nouă ai bucuria să te arăţi lumii, iar lumea va trebui să-ţi întoarcă vizita... poate cu

daruri de care nici nu bănuieşti.”

De mai mulţi ani tot băteam pasul pe loc, încercând să schimb percepţia bibliotecarilor din

raion faţă de activitatea bibliotecilor în care munceau. Sigur, au existat mereu inovatori în

domeniul nostru, inclusiv şi în bibliotecile rurale, care au adoptat un management al schimbării

şi au făcut din bibliotecile lor locuri de suflet. Dar în majoritatea bibliotecilor se instalase rutina,

pasivitatea, lipsa de iniţiativă şi creativitate.

Provocarea venea şi cu o recomandare de 5 paşi pe care am aranjat-o într-o strategie pe care

am numit-o „5 paşi spre schimbare”. Mi-am spus că, cheia succesului este schimbarea

bibliotecii, iar strategia spre o schimbare este schimbarea strategiilor învechite.

Se ştie că schimbarea vine din interiorul fiecăruia, dar uneori ea are nevoie de un imbold.

Astăzi am siguranţa că orice pas, cât de mic ar fi, este un început care poate genera schimbarea

totală a bibliotecii în final.

Prima etapă a strategiei am numit-o „Provocarea” şi include următorii paşi:

Pasul întâi. Ne uităm în oglindă;

Pasul doi. Ne oprim la poartă sau la intrarea în bibliotecă şi privim exteriorul;

Pasul trei. Deschidem uşa de la intrare, ne oprim în prag şi privim interiorul cu ochii

utilizatorului;

Pasul patru. Facem ordine în documente;

Pasul cinci. Actualizăm aparatul informativ.

Am propus bibliotecarilor din mediul rural să meargă în bibliotecile lor şi timp de o lună să

revadă activitatea şi să întreprindă nişte acţiuni pentru redresarea stării de lucru. Peste o lună,

bibliotecarii au îndeplinit un chestionar în care au menţionat ce schimbări au făcut.

La primul pas „Ne uităm în oglindă” au fost cele mai puţine răspunsuri, dar au fost unele cu

semne de exclamaţie:

- Un punct foarte important!

- Să avem faţa deschisă!

- M-am schimbat odată cu ieşirea la lucru, zâmbesc mereu!

La pasul doi despre exteriorul bibliotecii s-au întreprins foarte multe acţiuni:

- S-a înnoit programul de lucru;

- S-a schimbat firma sau s-a discutat cu primarul despre cheltuielile necesare şi necesitatea

schimbării ei;

- S-a adus primarul în faţa bibliotecii şi s-a discutat despre reparaţia necesară din exterior,

inclusiv ferestre, intrări, scări etc.

Pasul nr.3, despre interiorul văzut cu ochi de utilzator sau vizitator, a avut cele mai

impresionante schimbări, care s-au întâmplat timp de o lună:

- Au fost reamenajate spaţiile;

- Au fost curăţite colecţiile de carte învechită;

- Au fost actualizate panourile informative din biblioteci, separatoarele de la fondul de

carte, titlurile expoziţiilor;

- A fost solicitat un voluntar în bibliotecă pentru a întreprinde activităţi cu publicul mai

interesante şi mai utile;

- A fost deschis clubul „Mâini dibace”;

- În două biblioteci s-a înnoit mobilierul;

- Într-o bibliotecă a fost procurat un computer şi un printer.

La fel s-a muncit şi la paşii 4 şi 5, realizâdu-se schimbări spre bine în fiecare bibliotecă, ceea

ce mi-a dat încrederea că suntem pe drumul cel bun.

Peste jumătate de an după testarea primei etape provocatoare, am propus bibliotecarilor un

alt chestionar, deasemenea în 5 paşi, dar de această dată având unele schimbări. Cea mai

importantă fiind că la fiecare pas bibliotecarii să vorbească despre realizări şi planuri până la

sfârşitul anului 2014.

Etapa a doua am numit-o „Cu paşi mici spre schimbări mari” şi care arăta în felul următor:

Pasul întâi. Ne uităm în oglindă

(la propriu şi la figurat)

imaginea bibliotecarului în comunitate

(realizări, planuri pentru 2014)

lecturile bibliotecarilor

De această dată nu am mai privit în oglindă să vedem fizicul bibliotecarului, ci în ochii

comunităţii, astfel bibliotecarii şi-au făcut o autoevaluare care este imaginea bibliotecarului în

comunitate şi ce trebuie să mai întreprindă pentru a fi văzuţi cu „ochi buni”. Tot aici, ca o parte

componentă a imaginii, bibliotecarii au răspuns la câteva întrebări despre propriile lecturi.

Despre lecturi voi vorbi mai jos, dar în ceea ce priveşte imaginea în comunitate, răspunsurile

au fost interesante, bibliotecarii conştientizând că dacă depui dragoste în ceea ce faci, realizezi

mult mai mult, trebuie să fii pregătit ca să faci faţă cerinţelor utilizatorilor moderni, trebuie să

faci evenimente de calitate ca să aduci comunitatea în bibliotecă etc.

Am văzut şi proiecte de viitor frumoase: computerizare, internet, servicii moderne, formare

profesională, acţiuni în slujba membrilor comunităţii.

A urmat Pasul doi. Intrarea în bibliotecă care se axa pe:

1. Spaţiul din jurul bibliotecii;

2. Firma şi programul de lucru

Care sunt realizările din ultimile 5 luni?

Care sunt problemele pe care le-aţi întâlnit şi cum le vedeţi rezolvarea?

Printre realizări au fost câteva firme schimbate, curăţirea terenurilor din jurul bibliotecii,

flori sădite, iar undeva s-a schimbat uşa de la intrare şi reparate scările.

A urmat Pasul trei. Interiorul bibliotecii, unde bibliotecarii au vorbit despre:

Dotare şi achiziţii

Care sunt realizările din ultimile 5 luni?

Care sunt planurile de îmbunătăţire a situaţiei până la sfârşitul anului?

La acest segment de chestionar am găsit cele mai importante realizări pentru o perioadă de

jumătate de an:

- A fost achiziţionat un computer şi o imprimantă din banii economisiţi;

- A fost conectat internetul;

- Instalat număr de telefon;

- Procurate jocuri pentru copii;

- Renovat mobilierul (scaune, rafturi, aparate de uz casnic etc.).

Menţionez că aceste modificări au avut loc înaite de intrarea raionului în Programul Naţional

Novateca şi în aceste 6 luni fuseseră procurate 3 computere în trei biblioteci.

Pasul patru Documentaţia bibliotecii şi cinci Aparatul informativ al bibliotecii aveau

aceeaşi formă: realizări şi planuri pentru viitorul apropiat. Şi aici au fost relatate schimbările

efectuate, dar şi problemele rămase pentru rezolvare până la finele anului 2014.

Ce poate fi mai important pentru un bibliotecar care trebuie să pună în valoare colecţia de

publicaţii pe care o deţine biblioteca, decât să o cunoască el însuşi?!

În ultima vreme bibliotecarii noştri au vorbit foarte mult despre colecţiile învechite şi despre

problemele cu care se confruntă azi lectura. Pornind de la aceste două momente am hotărât să

analizez ce, şi cum, citesc bibliotecarii. Cu acest scop am iniţiat două chestionare:

Interesele de lectură ale bibliotecarilor (octombrie 2013)

Lectura bibliotecarilor – factor major în realizarea unei imagini pozitive în comunitate

(pasul întâi al strategiei spre schimbare – mai 2014).

Pe scurt voi dezvălui rezultatele obţinute:

Documentarea din ediţiile periodice – 92%.

Beletristică – 80%

Literatură de specialitate – 76%

Literatură din diverse domenii ştiinţifice – 23%.

Am fost curioasă să ştiu ce fel de literatură artistică citesc bibliotecarii, astfel am obţinut

următoarele date:

I – romane de dragoste – 80 %

II – poezii – 65%

III – literatură istorică – 53%

Răspunsurile la întrebarea „Câte cărţi citesc bibliotecarii într-un an?” m-au descurajat:

a) 1 - 5 cărţi – 27%

b) 6 - 10 – 40%

c) 10 - 20 – 24%

d) Peste 20 –9%

Probabil că aici găsim răspunsul la întrebarea: De ce e atât de greu de convins membrii

comunităţii să citească?, dacă şi bibliotecarii (67 la sută din ei) se limitează la o carte în 2-3 luni.

Bibliotecarii au fost rugaţi să numească ceva din ultimile titluri de carte citite şi aici am

regăsit autori citiţi de întreaga ţară: Aureliu Busuioc, Nicolae Dabija, Aurelian Silvestru, Grigore

Vieru, Paulo Coelho şi alţii.

Am dorit să aflu dacă bibliotecarii cunosc noutăţile editoriale, care sunt cele mai citite cărţi şi

pe care şi-ar dori şi ei să le citească. Dar şi aici i-am regăsit pe autorii din prima listă: Nicolae

Dabija, Aurelian Silvestru şi poate unde şi unde câte un nume nou. Concluzia vine de la sine:

bibliotecarii puţin se interesează de noutăţile editoriale, nu le procură şi nici nu le propun

cititorilor. Bibliotecarii nu utilizează nici împrumutul de la biblioteca raională, altfel nu ar fi

apărut în lista cărţilor pe care doresc să le citească „Tema pentru acasă” de Nicolae Dabija, care

este pe rafturile bibliotecii raionale din anul editării.

În decembrie 2014, la întrunirea cu bibliotecarii din raion, am alcătuit o listă de cărţi din

lecturile bibliotecarilor, fiecare venind cu 2-3 titluri care i-au impresionat cel mai mult în anul

2014 şi pe care le recomandă colegilor să le citească.

Azi, la un an şi jumătate de la începerea parcursului acestei strategii în bibliotecile raionului,

constatăm că s-au făcut schimbări majore şi că în mare parte, bineînţeles, ele se datorează

programului Novateca. Astfel, 21 de biblioteci din cele 33 din mediul rural au fost dotate cu

echipament modern, oferă servicii de internet gratuit, au devenit centre comunitare importante

pentru locuitorii satelor.

De menţionat că pe lângă aceste realizări importante sunt şi cele care ţin de condiţiile de

muncă – încălzirea termică şi reparaţia, pe care multe biblioteci nu au avut-o încă din mileniul

trecut.

Mai sunt şi nişte istorii de succes care atestă schimbări de mentalitate. Bibliotecarii devin mai

încrezuţi şi aduc prin acţiunile lor schimbări în comunitate. Aş menţiona aici câteva din aceste

realizări:

Biblioteca Scoreni a organizat o zi de audienţă a primarului în bibliotecă.

Biblioteca Oneşti, atunci când primarul i-a blocat activitatea, nedorind să-i

procure un pachet aparte pentru internet, a făcut lobby-ing printre consilierii locali care

au votat bugetul exact aşa cum era necesar pentru bibliotecă, iar primarul s-a

conformat. Mai târziu l-am văzut pe primar în imaginile profilului de Facebook al

bibliotecii, construind cu copiii figuri origami în bibliotecă.

Biblioteca Cojuşna după primirea echipamentului de la Novateca a reuşit să convingă

primăria să schimbe şi mobilierul, inclusiv rafturile, în toată biblioteca.

Biblioteca Voinova educă în copii calităţi înalte morale, mergând cu ei la sărbătorile de

iarnă cu daruri pentru bătrânii singuri acasă. Emoţionează şi acea acţiune când copii nu

doar au confecţionat mărţişoare în bibliotecă, dar au mers apoi prin întregul sat şi au

dăruit câte un mărţişor fiecărui trecător.

Biblioteca Vorniceni are sala cu cele mai multe computere (6) dintre bibliotecile sătesti,

se mândreşte pe Facebook cu o colecţie reprezentativă din cărţile lui Paulo Coelho.

Biblioteca Sireţi a convins primăria şi a obţinut încă o jumătate de unitate de

bibliotecar, acum mai are o colegă cu care munceşte cot la cot.

Biblioteca Roşcani a convins primarul şi au făcut un proiect de gazificare a casei de

cultură unde se află şi biblioteca, care e în plină derulare.

Biblioteca Tătăreşti educă activismul civic, astfel a organizat o activitate „Şi tu poţi fi

înger” despre donarea de sânge, în cadrul căreia a făcut o sesiune Skype cu Centrul

Naţional de Transfuzie de Sânge, ca urmare, câteva persoane din cele prezente şi-au

exprimat dorinţa să participe la următoarea donare de sânge din luna aprilie.

Sunt doar câteva exemple din cele pe care le-am văzut în bibliotecile raionului şi sunt sigură

că acesta e doar un început.

„Eforturile îşi arată roadele după ce o persoană refuză să se oprească” – spunea Napoleon

Hill. Pe scara schimbărilor sunt infinit de multe trepte, să le parcurgem împreună!

ZIUA PRIMARULUI ÎN BIBLIOTECĂ –

O MODALITATE EFICIENTĂ DE AFIRMARE A BIBLIOTECII

PUBLICE CA CENTRU COMUNITAR

Maia TARABAN,

director Biblioteca Publică Orăşenească Ocniţa

Esenţa conceptului modern al activităţii unei biblioteci publice ca „centru comunitar”

este un nou nivel al activităţii bibliotecii, cu orientare spre membrii comunităţii, cu

caracteristicile sale şi cu specificul său local. Unul dintre obiectivele principale ale

activităţii bibliotecii ca centru comunitar este, după părerea noastră, asigurarea

informaţională a activităţii administraţiei publice locale, motivarea APL de a se implica

cu mai multă ardoare în activitatea bibliotecii, în rezolvarea problemelor comunităţii prin

intermediul bibliotecii în baza unor proiecte comune de talie locală.

Actualmente, pentru domeniul bibliotecar este caracteristic faptul, că fiecare Bibliotecă

este în căutarea căilor sale de afirmare ca „centru comunitar”, prin crearea relaţiilor de

comunicare productivă cu APL. Biblioteca noastră nu e o excepţie. Pe parcursul anilor am

acumulat o anumită experienţă de interacţiune cu primăria oraşului şi de atragere a

locuitorilor la participarea activă în viaţa social-economică şi culturală a comunităţii, în

procesul autoadministrării locale. Nu e o noutate, că locuitorii comunităţii, utilizatori ai

bibliotecii, vizitând biblioteca, discută cu bibliotecarul nu numai pe marginea cărţilor şi a

publicaţiilor lecturate, dar şi despre alte noutăţi şi evenimente din cadrul Bibliotecii, comunităţii,

despre deciziile primăriei, îşi exprimă opinia pozitivă sau negativă asupra acestora. Ca urmare,

în anul 2012, din iniţiativa bibliotecarilor, cu acceptul primăriei am organizat pentru prima

dată în cadrul Bibliotecii o întâlnire specială a utilizatorilor tineri cu primarul oraşului în cadrul

activităţilor jubiliare cu ocazia aniversării a 115 ani de la prima atestare a oraşului Ocniţa. De

atunci, aceste întâlniri au devenit o tradiţie şi se desfăşoară anual cu genericul Ziua Primarului

în Bibliotecă.

Tipul de activităţi în cadrul Zilei variază de la ediţie la ediţie. Astfel, cele mai frecvente sunt:

excursii la muzeul oraşului aferent bibliotecii, cu scopul informării publicului despre unele

file din istoria APL; excursii la primăria oraşului, în sala de şedinţe a Consiliului orăşenesc;

comunicări ale primarului şi ale funcţionarilor din primărie cu accent pe domeniul de

activitate al primăriei, funcţiile fiecărui angajat, problemele oraşului şi succesele obţinute în

urma implementării unor proiecte de interes local; comunicări ale directorului bibliotecii cu

accent la colaborarea cu primăria şi rezultatele obţinute; mese rotunde, precum: „Activăm

împreună pentru o viaţă mai bună”, „Viitorul oraşului în viziunea tinerilor”, „O bibliotecă

prosperă – o comunitate bine informată şi activă”; campania „Tinerii mizează pentru un

oraş curat”; compoziţii teatralizate cu tematică socială; vizionări de film despre oraşul Ocniţa;

vizionarea filmuleţelor cu tematică ecologică, elaborate de bibliotecari; discuţii, precum:

„Întreabă primarul ce te derangează...”, „Cum o mai duci, pensionarule?” ş.a.

În desfăşurarea acestor activităţi sunt implicaţi utilizatori ai bibliotecii din diferite categorii

sociale şi de vîrstă, membri ai cenaclurilor şi cluburilor din cadrul bibliotecii şi echipa de

voluntari a bibliotecii. În cadrul Zilei Primarului în Bibliotecă formăm parteneriate cu

direcţiile liceelor din oraş, agenţii economici, Casa teritorială de asistenţă socială, Comisia de

Protecţie a Familiei şi Copilului, ONG „Stimul”, Uniunea veteranilor din oraş.

Ziua Primarului în Bibliotecă este, cu siguranţă, o modalitate eficientă de afirmare a

bibliotecii publice ca centru comunitar deoarece, oferă posibilităţi largi locuitorilor

comunităţii de a-şi realiza dreptul la informaţie direct, şi anume: de a se informa despre

împuternicirile APL, deciziile primăriei în folosul oraşului; despre obiectivele strategice ale

primăriei în diferite domenii, inclusiv în domeniul culturii; despre eforturile depuse de APL

întru creşterea spirituală a orăşenilor.

Primarul, la rândul său, află în mod direct problemele şi necesităţile locuitorilor,

inclusiv doleanţele culturale şi de informare ale utilizatorilor bibliotecii, necesităţile bibliotecii.

Ambianţa comfortabilă a Bibliotecii crează condiţii deosebite, speciale pentru o discuţie

productivă cu primarul. Aici, în localul unde persistă energia pozitivă a Cărţii, Bibliotecarului

şi Utilizatorului, primarul e predispus pentru dialog cu publicul puţin alfel decât în orele de

primire la primărie.

Biblioteca, fiind iniţiatorul şi moderatorul acestui ciclu anual de activităţi, devine un

intermediator comod şi efectiv între Primărie şi locuitorii oraşului. Cu atât mai mult, doleanţele

utilizatorilor referitor la modernizarea bibliotecii, la îmbunătăţirea serviciilor oferite de

bibliotecă, coincid la maxim cu obiectivele pe care tindem să le realizăm şi noi, bibliotecarii.

Astfel, aceste întâlniri cu primarul contribuie la rezolvarea mai eficientă a problemelor, ce

ţin de buna activitate a bibliotecii.

Rezultatele conturate în urma desfăşurării ediţiilor Zilei Primarului în Bibliotecă 2012 -

2014 sunt:

Două imprimante color (achiziţionate de primărie pentru bibliotecă);

Două computere (donate bibliotecii de ONG „Stimul”);

Acordarea unui serviciu nou pentru utilizatori prin intermediul WI-FI;

Achiziţionarea unei camere –WEB performante pentru comunicarea prin Skype;

Acces gratuit al utilizatorilor la site-ul primăriei;

Elaborarea „Buletinului informativ” al APL cu participarea activă a Bibliotecii;

Informarea a 540 de locuitori, utilizatori ai bibliotecii, participanţi la activităţile din

cadrul Zilei;

126 de utilizatori potenţiali în urma acestor activităţi au devenit activi;

Formarea unei echipe de voluntari activi în cadrul bibliotecii;

1116 ex. de carte în sumă de 45 679 de lei – achiziţii din finanţe suplimentare;

388 de ex. de carte în sumă de 9 577 de lei – donaţii de la locuitorii oraşului;

20 de perechi de mănuşi şi 20 de saci de pânză pentru acţia de salubrizare a teritoriului

( iniţiativă a bibliotecii, susţinută activ de APL);

Un bibliotecar înaintat de APL reprezintă cultura în Consiliul orăşenesc;

Un bibliotecar a fost recomandat de APL ca membru al Comisiei raionale de

Protecţie a Copilului în dificultate.

A fost elaborat şi aprobat Planul strategic al oraşului Ocniţa pentru anii 2015-2020

(cu participarea activă a echipei de bibliotecari);

Au fost achiziţionate tipizate de bibliotecă în sumă de 11 500 de lei;

Au fost procurate 50 de medalii în sumă de 2 225 de lei pentru menţionarea celor mai

activi utilizatori în cadrul FNCL şi Sărbătorii tradiţionale orăşeneşti „Vivat, Cartea!”.

Pentru anul 2015 în cadrul Zilei Primarului în Bibliotecă se preconizează:

Oformarea expoziţiei-vizionare „APL pentru tine, pentru mine, pentru noi”;

Oformarea „Catedrei APL în bibliotecă”, unde vor fi expuse cele mai de valoare decizii

ale primăriei şi Consiliului orăşenesc, Dările de seamă anuale ale Primarului, ediţiile

„Buletinului informativ”, ziarul primăriei „Vestnik Oknity”, pliante, cărţi despre oraş,

albume – foto şi alte publicaţii oficiale şi promoţionale cu privire la activitatea

primăriei;

Obţinerea finanţelor suplimentare pentru achiziţiile noi;

Finalizarea elaborării site-ului bibliotecii, cu sprijinul financiar al primăriei;

Obţinerea şi distribuirea corectă a finanţelor suplimentare din bugetul local pentru

crearea condiţiilor adecvate cerinţelor NOVATECA, în legătură cu aderarea

bibliotecilor din raion la reţeaua Novateca;

Cu implementarea proiectului Ziua Primarului în Bibliotecă, coeficientul de încredere al

APL faţă de Bibliotecă a crescut esenţial, ca urmare, s-au îmbunătăţit condiţiile în care EA

activează, s-au optimizat relaţiile – APL – Comunitate – Bibliotecă.

Accesaţi următoarele link-uri pentru a savura imagini de la unele activităţi în cadrul

Proiectului Ziua Primarului în Bibliotecă :

1. https://www.facebook.com/bibliotecaoraseneascaocnita.taraban/media_set?

set=a.691608644280925.100002953871778&type=3

2. https://www.facebook.com/bibliotecaoraseneascaocnita.taraban/media_set?

set=a.621391221302668.1073741864.100002953871778&type=3

3. https://www.facebook.com/bibliotecaoraseneascaocnita.taraban/media_set?

set=a.621367307971726.1073741862.100002953871778&type=3

4. https://www.facebook.com/bibliotecaoraseneascaocnita.taraban/media_set?

set=a.622443987864058.1073741866.100002953871778&type=3

5. http://ok.ru/profile/567955825315/album/591201356195

6. http://ok.ru/profile/567955825315/album/591208178339

7. https://www.facebook.com/photo.php?

fbid=691619177613205&set=pcb.691620094279780&type=1&theater

8. https://www.facebook.com/photo.php?

fbid=691619197613203&set=pcb.691620094279780&type=1&theater

CĂRŢILE ELECTRONICE ŞI VOCEA UTILIZATORILOR

Nadejda COSTIN, sociolog

Departamentul dezvoltare şi comunicare, BM „B.P. Hasdeu”

Biblioteca modernă în viziunea ta, desen realizat de utilizatori

Introducere

Era web-ului mobil a pus în vizorul bibliotecilor un nou aspect – oferirea produselor şi

serviciilor relevante într-un format nou. Un asemenea serviciu a fost implementat la Biblioteca

Municipală „B.P. Hasdeu”, începând cu luna noiembrie a anului 2014 – serviciul de împrumut

al cărţilor pe e-readere.

Acest serviciu nou, destinat pentru întreaga comunitate de cititori, a fost conceptualizat în

câteva etape în cadrul echipei Bibliotecii Municipale şi poate fi considerat ca o continuare şi

realizare a discuţiilor, referitor la cărţile electronice în mediul profesional, care s-au produs în

cadrul Conferinţei anuale a BM în 2013 (Angajament civic: E-transformare @ biblioteci, invitat

Ion Bargan, director, Bestseller.md – Despre cărţi electronice) şi a Colocviilor de vară

2014: Provocările bibliotecilor: cărţile electronice (Sesiunea Cărţile electronice cu

comunicările – Cărţile electronice: dileme internaţionale, Mariana Harjevschi, director

general, BM „B.P. Hasdeu”; Bibliotecile şi modelele business de împrumut ale cărţilor

electronice, Dumitru Sinchevici, www.librarie.md), dezbaterea „Cartea electronică vs cartea

tipărită”, moderată de conf. univ. dr. Lidia Kulikovski şi webinarul „Practici şi inovaţii în

utilizarea şi căutarea cărţilor electronice – Ebooks in EBSCO”. Prezentarea a fost efectuată de

Iryna Krejcarova, reprezentanta EBSCO pentru Rusia, Ucraina şi Moldova, într-o sesiune

Skype).

Necesitatea serviciului de împrumut al cărţilor în format electronic a fost confirmată şi de

rezultatele studiului sociologic Percepţia şi satisfacţia tinerilor de la o bibliotecă modernă,

realizat în primăvara anului 2014. Concluzia cu referire la cartea electronică denotă faptul că

ideea că biblioteca să presteze serviciul de împrumut al cărţilor în format electronic este foarte

bună (menţionează 46,37% din tinerii utilizatori chestionaţi).

Drept rezultat al studiului, dar şi al multiplelor consultări publice şi în mediul profesional,

Biblioteca Municipală a achiziţionat de la librăria Bestseller.md cinci dispozitive de lectură a

cărţilor electronice (e-readere), care conţin 670 de titluri de cărţi electronice: opere din

literatura universală în limbile: română (187), rusă (210), engleză (51), germană (47), franceză

(49), italiană (50), spaniolă (26), ucraineană (50). Titlurile cărţilor electronice achiziţionate fiind

plasate pe site-ul bibliotecii, în rubrica Colecţia BM, e-books şi în catalogul electronic, de unde

ele pot fi comandate în bibliotecă sau rezervate de la distanţă. Cărţile sunt disponibile spre

împrumut la Biblioteca Centrală pe e-readere, dar şi pe un calculator în Sala de calculatoare.

În perioada noiembrie-decembrie cărţile electronice au fost citite de 21 de persoane, termenul

de împrumut fiind de 15 zile, câteva împrumuturi au fost prelungite încă pe zece zile. Serviciul

inovator a fost mediatizat în câteva emisiuni TV (Jurnal TV, ProTV, Publika etc.), opt articole,

şapte postări pe Facebook cu un impact de 4894 de vizualizări, 386 de aprecieri şi 1612 clicuri

pe postări. De la începutul anului 2015 alte 10 persoane citesc cu plăcere, utilizînd serviciul de

împrumut al cărţilor pe dispozitiv electronic.

Utilizatorii BM mai pot consulta cărţi electronice şi în baza de date EBSCO achiziţionată de

curând.

În contextul celei de a 24-a ediţie a Simpozionului Ştiinţific Anul Bibliologic 2014, această

comunicare vine să prezinte rezultatele din cadrul Proiectului de cercetare sociologică

cantitativă Percepţia şi satisfacţia tinerilor de la o bibliotecă modernă, referitoare la aprecierea

tendinţei pentru lectura în format electronic, dar şi care ar fi aprecierea dată de tineri privind

existenţa în bibliotecă a unui serviciu de împrumut al cărţilor în format electronic.

Metodologia studiului

În general, Studiul include aspectele generale şi specifice privind percepţia, nivelul de

satisfacţie, dar şi aşteptări ale tinerilor utilizatori de la o bibliotecă modernă şi o bibliotecă în

spaţiul on-line. Rezultatele şi concluziile contribuie ulterior la îmbunătăţirea calităţii prestării

serviciilor reţelei municipale de biblioteci, dar şi la lărgirea paletei de activităţi în conformitate

cu cererea acestei categorii de cititori, adică tinerii.

Obiectivul general al cercetării a urmărit studierea situaţiei şi a percepţiei bibliotecii moderne

din perspectiva tinerilor cu vârsta cuprinsă între 16 şi 35 de ani, utilizatori ai filialelor BM.

Obiectivele specifice ale cercetării au fost orientate asupra următoarelor aspecte:

• stabilirea nivelului de satisfacţie al tinerilor utilizatori privind actualele servicii şi

activităţi oferite de filialele BM „B.P. Hasdeu”;

• identificarea resurselor/platformelor sociale online care sunt mai eficiente pentru

comunicarea dintre BM „B.P. Hasdeu” şi publicul larg internaut;

• aprecierea tendinţei pentru lectura în format electronic, dar şi care este atitudinea tinerilor

privind existenţa în bibliotecă a unui serviciu de împrumut al cărţilor în format electronic;

• identificarea serviciilor care ar răspunde noilor tendinţe şi necesităţi exprimate de

cititorul modern.

Pentru realizarea obiectivelor generale şi specifice ale cercetării, a fost ales demersul

cantitativ care să permită o analiză în termeni cifrici a percepţiei, nivelului de satisfacţie,

aşteptărilor tinerilor de la o bibliotecă modernă şi o bibliotecă în spaţiul on-line. Metodele şi

tehnicile de cercetare aplicate au inclus:

(I) Ancheta sociologică în bază de chestionar. Au fost realizate două cercetări cantitative

concomitent pe un eşantion de 179 de persoane fiecare.

- Sondajul nr. 1 – Percepţia şi satisfacţia tinerilor la o bibliotecă modernă – a fost aplicat pe

un eşantion de 179 de persoane dintre care 136 de sex feminin şi 38 de sex masculin (cinci

persoane nu au indicat sexul) cu vârste cuprinse între 16 şi 25 de ani în proporţie de 76,5% şi

între 25 şi 35 de ani în mărime de 20,7%. Referitor la statutul ocupaţional al respondenţilor,

majoritatea de 67 sunt studenţi, 45 – persoane în calitate de angajaţi, 28 de persoane o constituie

liceenii şi doar trei persoane sunt şomeri.

- Sondajul nr. 2 – Preferinţele tinerilor de la o bibliotecă în spaţiul online – a fost aplicat pe

un eşantion de 179 de persoane dintre care 68,7% de sex feminin şi 28,5% de sex masculin.

Majoritatea de peste 72% au fost cuprinşi în categoria de vârstă între 16 şi 25 de ani, iar în

categoria între 25 şi 35 de ani ponderea a fost de 26,3 puncte procentuale. Pentru acest sondaj a

fost înregistrată cea mai mare rată de nonrăspunsuri din partea respondenţilor la mai multe

întrebări, inclusiv la cele legate de caracteristicile lor demografice, ceea ce denotă fie dorinţa

de a rămâne în anonimat complet, fie ignoranţa acestor întrebări. Distribuirea după statutul

ocupaţional este similară primului sondaj. Observăm o apropiere a celor 40,8% de studenţi de

cifra 30,% aferentă liceenilor. 23,5% au marcat că sunt angajaţi şi 4% – şomeri. Această

similitudine în cifre ne arată că respondenţii au fost pe alocuri aceeaşi, convingere întărită şi de

situaţia distribuirii pe sexe, categorii de vârstă şi ocupaţie. Motivul de a desfăşura cercetarea

cu două chestionare concomitent este de a asigura verificarea tendinţelor şi, în acelaşi timp,

cumularea opiniilor prin schimbul de respondenţi. Chestionarele au cuprins mai multe tipuri

de întrebări (închise, deschise, semideschise, cu răspuns multiplu, întrebări filtru, de trecere,

de opinie) în scopul obţinerii unei informaţii cât mai largi, sincere, veridice din partea

respondenţilor. Chestionarele au fost completate prin tehnica de autoadministrare.

(II) Desenul. Tehnica desenului a fost aplicată în scopul cunoaşterii diferitor aspecte ale

percepţiei referitoare la conceptul de bibliotecă modernă în viziunea tinerilor. Tehnica ne

permite să vizualizăm asociaţiile făcute de respondent în conformitate cu tema studiată.

Culegerea datelor în teren s-a desfăşurat în perioada lunilor martie-mai 2014.

Tinerii participanţi la studiu au fost selectaţi prin metoda aleatorie cu ajutorul bibliotecarilor

în momentul când aceştia au vizitat biblioteca. În studiu au participat 26 de filiale ale BM „B.P.

Hasdeu”.

Una dintre marele provocări ale cercetării a constat în prezentarea diversităţii de opinii,

respectiv şi de preferinţe ale tinerilor care utilizează serviciile oferite de BM „B.P. Hasdeu”, pe

de o parte şi a soluţiilor moderne prin mecanisme de stimulare a lecturii în format electronic

împrumutate în bibliotecă, pe de altă parte. Au fost explorate opiniile acestei categorii de cititori

prin analiza percepţiei, nivelului de satisfacţie, preferinţe şi, nu în ultimul rând, necesităţile de

comunicare şi interacţiune cu bibliotecarii şi instituţia bibliotecară din comunitate.

Biblioteca modernă în viziunea ta, desen realizat de utilizatori

Aspecte generale privind percepţia bibliotecii

Felul în care este văzută şi înţeleasă lumea înconjurătoare defineşte felul uman de a gândi şi

ulterior, a acţiona. Sentimentele şi trăirile legate de un loc sau mediu anume, pot determina

persoanele să manifeste un set specific de reacţii. În unele cazuri reacţiile pot fi pozitive, alteori

de respingere. La fel se întâmplă şi în cazul alegerii de a veni sau nu la bibliotecă drept rezultat

al sumei de sentimente acumulate din experienţele anterioare. Cu cât starea de bine acumulată

din experienţele anterioare este mai mare, cu atât probabilitatea că persoanele vor mai dori să

retrăiască acele sentimente de bine este mai înaltă.

Percepţia într-un final generează o acţiune sau inacţiune. Din 179 de respondenţi participanţi

în studiu, aflăm că mai mult de jumătate dintre ei au fost în ultimele trei luni la bibliotecă între

cinci şi mai mult de zece ori. Aceştia preferă să vină deseori singuri în proporţie de 57%, însoţiţi

de colegi, prieteni sau vreun membru al familiei pentru alţi 33% şi doar pentru şase persoane

venitul la bibliotecă este efectuat doar din obligaţie şi pentru că aşa trebuie. Indiferent de faptul

cu cine vin la bibliotecă, dar şi cât de des, fiind întrebaţi „Cât de important este aportul

bibliotecii pentru dezvoltarea personalităţii lor”, 80 la sută au apreciat ca fiind importantă şi

foarte importantă.

Odată aflaţi în bibliotecă utilizatorii îşi creează anumite percepţii despre starea lor la acel

moment. Fiind întrebaţi „Ce simţi atunci când te afli în bibliotecă?”, ei au spus că întotdeauna

sunt liniştiţi, calmi (77,2%) confortabil şi comod – 70,3 %, iar 65,3% se pot întotdeauna

concentra şi au plăcerea de a lectura. Doar uneori Nu pot să stea mult timp în acelaşi loc 52,5%

şi tot uneori 41,6% se gîndesc la cât este de importantă lectura în dezvoltarea lor. Este

îmbucurător faptul că niciodată utilizatorii nu s-au simţit rău ori deranjaţi de alţii (61,4%), însă

faptul că 40,6% uneori abia aşteaptă să finiseze de citit ca să meargă acasă, ne dă un imbold de a

gândi cum să menţinem activ interesul utilizatorului pe parcursul lecturii.

Percepţia mediului ambiant în care lectura şi cartea este la ea acasă este înţeles şi văzut

diferit. Pentru a provoca, dar şi pentru a vedea care sunt asocierile pe care le fac tinerii privind

instituţia bibliotecii, respondenţilor li s-a propus o listă de afirmaţii cu care aceştia puteau fi în

Acord total / parţial sau dezacord total. Astfel, pentru afirmaţia „Biblioteca este spaţiul perfect

pentru a petrece timpul liber” s-au manifestat 83 de persoane, dintre care fiecare a doua era fată,

în timp ce tot atâtea persoane sunt în acord parţial cu faptul că „Biblioteca este astăzi un spaţiu

ignorat de tineri” şi o jumătate sau 48 de persoane au fost de acord că biblioteca e loc ignorat de

societate.

Aceste cifre confirmă faptul că biblioteca are o imagine situată la nivel onorabil, iar sesizarea

unei ignoranţe este observată şi criticată prin răspunsurile cititorilor cu atât mai mult cu cât

aproximativ 40% au manifestat acord total pentru fraza care afirmă că „Biblioteca este prima

sursă de documentare”. Prin exerciţiul propus de a continua fraza „Biblioteca pentru mine

este......” am reuşit să înţelegem mai profund care este imaginea, sensul, asocierea pe care

cititorul nostru o atribuie bibliotecii.

Câteva din răspunsurile primite sunt:

● „locul perfect pentru autodezvoltare” – zece persoane cu aceeaşi idee;

● „locul unde pot să studiez în linişte” – cinci persoane au notat aceeaşi idee;

● „spaţiul perfect pentru lectură” – patru persoane;

● „o şansă de a deveni mai inteligenţi, culţi şi educaţi” – trei persoane;

● „un loc ce-ţi permite să te concentrezi” – două persoane;

● „una din sursele principale ale cărţilor mele citite” – două persoane.

Topul este încheiat de o continuare a frazei care s-a regăsit în notiţele lăsate de către 23 de

persoane, menţionând că „Biblioteca este o sursă de informaţii şi cunoştinţe” – acesta fiind

clasicul răspuns, dar şi definiţie a bibliotecii clasice tradiţionale.

Din întrebarea cu numărul 13 a chestionarului pentru 68,7% a fost foarte convingătoare fraza

care spune că „Biblioteca este spaţiul oportunităţilor, este spaţiul pentru educaţie, autoajutor şi

oferă acces gratuit tuturor cetăţenilor”. Fiecare al treilea respondent a fost convins totalmente de

faptul că „Bibliotecarii sunt experţi antrenaţi în găsirea informaţiei corecte indiferent unde s-ar

afla ea – în cărţi, arhive sau pe internet”.

Utilizând tehnica desenului au fost evidenţiate trei direcţii în felul cum tinerii percep şi cu ce

asociază biblioteca modernă. Direcţii pe care le-am grupat în felul următor:

1. Cartea, peniţa ca elemente centrale.

2. Tehnologiile moderne precum calculatorul, internetul prezentate ca aspecte ale modernităţii,

dar şi ale doleanţelor privind viitorul apropiat.

3. Elemente care descriu emoţii pozitive (marcate cu soare, flori, păsări, case cu ferestre

luminoase, copilaşi, zâmbete etc.).

Aceleaşi elemente sunt enunţate de respondenţi şi la începutul chestionarului unde sunt rugaţi

să scrie cuvinte sau imagini care se asociază în mintea lor cu biblioteca. În listă regăsim 81 de

răspunsuri unde cartea este asocierea de bază. Pentru 23 de persoane biblioteca este asociată cu

cunoştinţele acumulate, informaţii în timpul petrecut la bibliotecă. Pentru alţi 11, biblioteca este

asociată cu liniştea şi oamenii înţelepţi. Din răspunsurile primite înţelegem că sunt tineri care

merg la bibliotecă doar duminica, astfel asociind-o cu această zi de odihnă şi relaxare. În număr

mai mic de cinci persoane s-au regăsit şi variante precum teme pentru acasă, rafturi, internet,

dezvoltare, poveste sau primăvară. Astfel, toate variante notate au purtat o conotaţie mai mult

pozitivă prin asocierile date, ceea ce denotă şi o percepţie în aceeaşi direcţie faţă de bibliotecă.

Aşteptările tinerilor privind activităţile şi serviciile oferite de o bibliotecă modernă

În cadrul unei biblioteci moderne tinerii îşi doresc cel mai mult training-uri, workshop-uri,

ateliere şi dezbateri gratuite. Această opţiune a fost menţionată de 25 de persoane. Dorinţa de a

avea acces la carte electronică au manifestat-o 13 persoane. Confortul de a servi un ceai sau o

cafea bună atunci când lecturează este o doleanţă notată de mai mult de 10 persoane, care propun

o cafenea mică în bibliotecă. Mai multe calculatoare cu acces la internet, mai multe concursuri şi

recomandări de carte sunt alte câteva din aşteptările tinerilor. La fel şi posibilitatea de a

comanda şi a rezerva online o anumită carte sau mai multe pentru împrumutul la domiciliu au

fost găsite în lista de sugestii, care au avut o pondere printre răspunsurile la întrebarea deschisă

din chestionar. Printre alte sugestii au mai fost: dorim mai multe publicaţii noi din ultimii ani,

mai multă literatură, literatură în format electronic, prezentări de filme ecranizate după cartea

documentară, romane istorice, împrumut la domiciliu indiferent de reşedinţă. Au existat şi câţiva

tineri care au menţionat că este suficient ca bibliotecarii să ne îndemne la citit sau chiar au rugat

insistent să nu transformăm biblioteca în altceva decât spaţiul unde ei pot veni să citească în

linişte. La fel, în rândul răspunsurilor am găsit tineri care sunt satisfăcuţi de serviciile prestate

acum şi nu doresc altceva. În plus, 53,1% sau 95 de persoane consideră că Biblioteca în forma ei

actuală nu va dispărea din preferinţele tinerilor în următorii cinci ani. Voluntariatul reprezintă o

activitate prin care tinerii se pot manifesta. Am întrebat respondenţii dacă biblioteca ar avea aşa

posibilitate de manifestare ei s-ar implica? 56,4% şi-ar dori să fie parte a echipei de voluntari, iar

28,5% nu îşi doresc. Îmbucurător este faptul că 17 persoane şi-au lăsat datele de contact pentru a

putea fi telefonate şi implicate ca voluntari în bibliotecă, în majoritate fiind fete care îşi fac

studiile în liceu.

Serviciul de împrumut al cărţilor în format electronic

Tinerii participanţi la studiu, în special fetele, au menţionat că, timp de un an au citit mai

mult de zece cărţi (54,1%) şi mai puţin de cinci cărţi pentru aproximativ 8%.

Dacă ar fi să aleagă un singur răspuns la întrebarea „În ce format îţi place să citeşti cărţile?”,

atunci majoritatea ar alege o carte în format tradiţional, adică tipărită şi doar aproximativ 11% ar

alege una în format electronic.

Ne-am interesat de unde preferă să facă rost de cartea în format tradiţional pe care doresc să

o citească. Mai mult de 75% o împrumută de la bibliotecă, 4% o împrumută de la alţi colegi şi

aproximativ 21% dintre cei chestionaţi cumpără cartea din librărie.

În cazul cărţilor electronice situaţia este altfel. Caută cartea gratis online peste 85 la sută din

tineri, îşi roagă cunoscuţii să le-o ofere gratuit alţi 8,3% şi doar puţin peste 2,5% o cumpără

din librăriile online.

Ideea ca biblioteca să presteze serviciul de împrumut al cărţilor în format electronic este

foarte bună (menţionează 46,37% din tinerii chestionaţi).

Biblioteca modernă în viziunea ta, desen realizat de utilizatori

Tinerii, în mai mare proporţie băieţii, au citit anul acesta cel puţin o carte electronică. Astfel,

jumătate din 179 de participanţi la sondaj au răspuns afirmativ. Dacă la cartea tradiţională fetele

aveau întâietate, la capitolul citire a cărţilor electronice băieţii au avut prioritate.

Pentru cei care au citit o carte electronică, cel mai des utilizat dispozitiv electronic a

fost smartphone-ul cu 21,7%, urmat de tablete cu 20 % şi ereadere cu 7,8%. A patra parte din

respondenţi nu au posibilitatea să îşi cumpere un dispozitiv special pentru citirea cărţilor

electronice, alţi 13,4% au menţionat că la moment nu au aşa dispozitive, dar planifică să îşi

cumpere unul în timpul apropiat. Ideea ca biblioteca să presteze serviciul de împrumut al cărţilor

în format electronic a fost apreciată ca fiind foarte bună de 46,3%, bună de 30% şi pe fiecare al

zecelea tânăr, acest serviciu nu îl interesează. Dacă biblioteca ar lansa un astfel de serviciu, 48%

dintre tineri şi-ar dori să citească în formatul PDF, 31,2% în formatul Fb2, puţin peste 13 puncte

procentuale ar fi oferite formatului ePub şi doar 3,3% pentru varianta Word a cărţilor.

Preferinţele tinerilor privind informaţiile şi serviciile oferite de bibliotecă în mediul

online.

Prezenţa bibliotecii în mediul online este apreciată pozitiv de tineri şi aceştia îşi doresc o mai

mare interacţiune. Totuşi, la întrebarea în ce modalitate ei preferă cel mai mult să comunice cu

bibliotecarul pentru a obţine o anumită informaţie, 114 persoane din 179 au răspuns că vor

merge personal în bibliotecă. Prin intermediul reţelelor de socializare ar apela 9,5%, prin e-mail

9,5%, şi prin telefon alţi 11%. Paginile web cu serviciile „Întreabă bibliotecarul” sau serviciul

„Chat” nu sunt atât de populare, astfel încât doar puţin peste două procente ar prefera să întreţină

o comunicare prin aceste canale cu bibliotecarul. Observăm că în top s-a evidenţiat aşteptarea

tinerilor ca biblioteca să le ofere şi resurse de lectură în format electronic precum ar fi cărţile şi

revistele. Mai mult, dacă biblioteca ar dezvolta o aplicaţie pentru smartphone / tabletă aceştia ar

prefera să beneficieze de aplicaţii interactive şi mai cu seamă utile. Cel mai popular răspuns dat

de 155 de persoane care ar utiliza aplicaţia, a fost cu referire la un catalog care ar include cea mai

populară colecţie de carte / enciclopedii cu posibilitatea de a fi sortate într-o listă personală cu

titlul „Citite” sau „De citit”. O aplicaţie în forma unui joc intelectual cu întrebări logice şi de

cunoaştere din cărţile de literatură artistică disponibile la bibliotecă, ar fi o aplicaţie utilizată de

126 de tineri din cei 179 de participanţi la chestionare. Aplicaţia care ar prezenta Harta

Chişinăului cu indicarea coordonatelor tuturor filialelor BM, cu informaţii despre ele, contacte şi

program, ar fi utilizată de 124 de persoane, iar alte 12 nu ar utiliza-o. Tinerii s-au arătat interesaţi

să ofere câteva sugestii privind posibilele idei de aplicaţii online.

Printre răspunsuri menţionăm:

- votarea cărţilor dintr-o listă propusă;

- lista celor mai împrumutate / celor mai citite cărţi;

- versiunea mobilă www.hasdeu.md;

- implementare a programului de citire rapidă;

- cât mai multe cărţi în format electronic.

Unii tinerii manifestă un interes sporit pentru prezenţa cărţilor în format electronic în

resursele online ale bibliotecilor. La întrebarea deschisă a chestionarului „Ce informaţii sau

servicii doriţi să vă ofere resursele bibliotecii prezente online”, 15 persoane au notat că doresc

copiile cărţilor, revistelor în format electronic:

● „să putem rezerva o carte sau un calculator online” – şase persoane au notat aceeaşi idee;

● „informaţii despre cărţi interesante, descrierea lor şi rezumatele marilor romane” – şase

persoane;

● „informaţii despre cărţile pe care merită să le citim, recomandate de bibliotecă” – patru

persoane;

● „activităţile planificate în bibliotecă şi filiale” – trei persoane;

● „titluri noi de carte apărute în lume şi pe care biblioteca le are” – trei persoane.

Câte un singur răspuns, dar foarte importante remarci, au făcut tinerii care au notat sub

întrebare următoarele sugestii:

● „bibliotecarii să ne răspundă la e-mailuri”;

● „serviciul „Chat” să fie activ şi cu răspunsuri rapide”;

● „prezenţa bibliotecilor on-line 24/24, mai ales pe Facebook”;

● „lista filialelor care au calculatoare”;

● „să putem verifica de acasă cărţile posibil de împrumutat”;

● „informaţii despre bibliotecile lumii (curiozităţi)”;

● „filme documentare (istoria bibliotecilor) şi alte teme”.

Deşi majoritatea tinerilor chestionaţi susţin dezvoltarea bibliotecilor în spaţiul online,

prezenţa unui răspuns notat de o domnişoară liceană, care se adresează bibliotecii cu un singur

mesaj notat cu litere majuscule pe o jumătate de pagină, spune că: „Nu vreau nimic. Voi vreţi ca

eu să stau acasă la calculator? Eu vreau să vin la bibliotecă şi să citesc în linişte.”

Concluzii

Studiul realizat demonstrează că percepţia populară despre bibliotecă este că ea (biblioteca)

reprezintă sursa de informaţie şi cunoştinţe, iar cartea devine simbolul numărul unu în asocierea

cu instituţia.

Totodată, referitor la cartea electronică şi vocea tinerilor, rezultatele studiilor au relevat că:

• tinerilor le place să citească în format tradiţional (86,5%), gratis, la bibliotecă (75%);

• în acest an, tinerii au citit cel puţin o carte electronică (51,9%) pe care o caută gratis online

(85%);

• ideea ca biblioteca să presteze serviciul de împrumut al cărţilor în format electronic a fost

apreciată ca fiind foarte bună de 46,3%, bună de 30% şi pentru fiecare al zecelea tânăr acest

serviciu nu este atractiv;

• tinerii sunt deschişi pentru a utiliza aplicaţii pe tablete şi smartphone-uri dezvoltate de BM;

• 56,4% şi-ar dori să fie parte a echipei de voluntari, dacă biblioteca ar avea aşa

posibilitate;

• recomandarea de carte pentru lectură şi îndemnul constant al bibliotecii de a citi este aşteptarea

primordială din partea utilizatorilor;

• în bibliotecă tinerii îşi doresc cel mai mult training-uri, workshop-uri, ateliere şi dezbateri (25

de persoane), carte electronică (13 persoane), o mică cafenea, mai multe calculatoare cu

acces la internet (11 persoane), mai multe concursuri, recomandări de carte, comanda şi

rezervarea cărţii pentru împrumut online.

TOATE DRUMURILE DUC LA BIBLIOTECĂ!

Alexandru RUSU,

Şef Biblioteca Publică Izbişte, r. Criuleni

Introducere

Satul Izbişte este o localitate din raionul Criuleni, cu o populaţie de aproximativ 3 000 de

locuitori. Distanţa până la centrul raional Criuleni este de 18 km, iar distanţa directă până la

Chişinău este de 26 km. Dar nu asta face deosebită această localitate. Se deosebeşte prin

pitorescul peisajului său înconjurat de păduri, cu heleşteie şi stuhărişuri, izvoare vechi cu ape

limpezi... Se deosebeşte prin istoria locală: unul din cele mai vechi sate din împrejurimi, fondat

prin anii 1453; cu biserica construită prin anii 1778, fiind una din cele mai vechi din Republica

Moldova. Se deosebeşte prin oamenii săi cu o bogată activitate culturală, cu un bogat istoric

cultural, începând de la întâlnirile literare de la Conacul boieresc Laşco (la care participa însuşi

Alexei Mateevici), până la renumita fanfară din Izbişte a anilor 1970.

Necesitate

Localitatea se deosebeşte printr-o promovare echivocă a imaginii proprii şi o păstrare

neglijentă a valorilor istorice şi culturale. Reeşind din aceste considerente, a fost conceput rolul

bibliotecii ca un centru de promovare a valorilor locale în toate sursele de informare: ziar,

televiziune, internet. Acest lucru a devenit mai eficient odată cu crearea unui club de

fotocorespondenţi după finisarea proiectului „Utilizatorii bibliotecii – fotocorespondenţii

localităţii”, implementat cu susţinerea financiară a programului NOVATECA în 2013.

Clubul „aCTIvFOTOgraf”, creat la finele proiectului, îşi are sediul în incinta bibliotecii, iar

membrii lui sunt utilizatorii activi ai bibliotecii, care sunt selectaţi din rândurile elevilor

absolvenţi ai gimnaziului din localitate. Până la crearea clubului, nimeni nu se ocupa de

imaginea localităţii în exteriorul acesteia, iar activităţile ce se desfăşurau în sat nu erau deloc

mediatizate, fiind trecute cu vederea. Astfel, dintr-o localitate plină de evenimente culturale,

satul a început a pierde din tradiţiile de odinioară. Prin lipsa de promovare a vieţii spirituale şi

culturale a satului, nici localnicii nu mai erau cointeresaţi să participe la activităţile organizate de

primărie, nemaivorbind de vizitatori străini sau de băştinaşii plecaţi.

Implementare

Serviciul de promovare a istoriei locale constă în mediatizarea tuturor activităţilor ce au loc

în localitate prin intermediul Mass Media, al reţelelor sociale, implicând activ membrii clubului,

utilizatorii bibliotecii şi restul consătenilor. La selectarea grupului de lucru, care va participa

nemijlocit la promovarea imaginii satului nostru, s-a ţinut cont de particularităţile vârstei,

interese: cei mai receptivi s-au dovedit a fi absolvenţii gimnaziului din localitate, care au fost

instruiţi în domeniul jurnalismului: cum să scrie un articol la ziar, procedee de descriere a

evenimentelor, titlul articolului ca mijloc de atragere a eventualilor cititori şi, desigur, cu abilităţi

în domeniul utilizării tehnicii digitale şi a tehnologiilor informaţionale: mânuirea aparatului foto-

video, realizarea unei fotografii reuşite, prelucrarea materialului foto-video la computer cu

inserarea ulterioară a acestuia pe paginile web, pe reţelele de socializare etc. Instruirea generaţiei

de absolvenţi a avut loc în lunile septembrie-octombrie, iar pe parcursul anului, această echipă

are grijă de imaginea localităţii: participând la toate manifestările, evenimentele din localitate, ca

mai apoi să le relateze în articole textuale, însoţite de fotografii, plasate ulterior pe internet.

Astfel pe parcursul anului 2014, pe paginile ziarului raional au fost scrise peste 10 articole

referitoare la activităţile petrecute în sat, iar pe blogul bibliotecii, reţele de socializare au fost

mediatizate şi promovate absolut toate evenimentele ce au avut loc în localitate. Toate postările

au fost însoţite de fotografii de calitate, astfel crescând numărul potenţialilor vizitatori ai

postărilor. Mai nou, membrii clubului de fotografi amatori au deschis ei înşişi o pagină pe

reţelele de socializare, iniţiind şi o campanie de colectare a vechilor fotografii din sat: familii cu

haine şi port de prin anii 1948, consăteni în armată de prin anii 1950, revelioane din anii 1960,

edificii ce azi nu mai există, evenimente uitate, localnicii şi profesiile lor din secolul trecut.

Fiecare fotografie plasată este însoţită de comentariul despre perioada în care a fost făcută,

evenimentul reprezentat şi sunt etichetate persoanele din poze.

Parteneriate

Această companie este, desigur, lansată în parteneriat cu Primăria din localitate: care este şi

organizatorul tuturor evenimentelor culturale şi nu numai. Recent, preşedintele Asociaţiei

Consătenilor plecaţi peste hotare „Moldova nel Mondo” cu sediul în Italia, dl Eduard Gherciu, a

propus să susţină idea, sugerând că el ar putea să ia în gestiune latura istorică a evenimentelor:

studiind arhivele naţionale din Moldova şi România, ulterior informaţia despre localitate, culeasă

din arhive, să fie analizată şi mediatizată de către membrii clubului. Deja primele materiale au

fost postate pe internet, direct din arhivă. În parteneriat cu parohul bisericii „Sf.Dumitru”din

localitate, are loc mediatizarea şi promovarea tuturor obiceiurilor religioase, slujbelor parohiale,

evenimentelor creştineşti. Astfel, pe pagina bibliotecii, enoriaşii au putut urmări slujbe

duminicale, evenimente şi tradiţii creştineşti ca „Sfinţirea aghiasmei la Botează”, „Crăciunul

copiilor”; festivalul local „Scrânciobul Pascal”, concursul „Sărbătorile Pascale în suflet de

copil” ş.a. Tot prin efortul membrilor clubului a fost posibilă montarea materialului video cu

predica parohului bisericii, promovarea activităţii pe YouTube a corului „Îngeraşii” care

activează pe lângă biserică. În parteneriat cu Gimnaziul din localiate, a fost posibilă promovarea

evenimentelor şcolare ca: Primul sunet, Ultimul sunet, Ziua Profesorilor, lecţii deshise,

competiţii sportive din cadrul Gimnaziului, flashmob-uri etc.

Beneficiari

În afară de membrii clubului, în jur de circa 20 de elevi, beneficiari direcţi serviciului,

indirect de aceste beneficii se bucură şi cei peste 800 de utilizatori ai bibliotecii. Desigur aici se

mai adaugă cei 3 000 de locuitori ai satului, care iau parte nemijlocită la activităţile organizate

sau urmăresc viaţa satului natal în sursele de informare. Alţi beneficiari sunt consătenii din afară,

care urmăresc de la distanţă, comentează evenimentele ce au loc în sat, fiind la curent cu

realitatea localităţii în cele mai mici detalii, în cele mai calitative imagini. Iar feedback-ul din

partea lor este important, ţinându-se cont în viitoarele postări făcute de către membrii clubului.

Despre numărul beneficiarilor virtuali ne vorbesc cei peste 500 de prieteni şi urmăritori de pe

reţelele de socializare, cititorii blogului bibliotecii.

Rezultate

În procesul activităţii sale, clubul tinerilor fotocorespondenţi a plasat pe reţelele de

socializare, blog, pagina web a localităţii peste 150 de postări şi articole, iar vizitele virtuale a

fost de peste 15 000 de vizite. În afară de aceste postări au fost organizate expoziţii de fotografii

în cadrul activităţilor culturale din localitate: „Izbişte – o istorie în imagini”; „Satule, vatră

frumoasă, Izbişte a noastră casă”; „De aici porneşte legenda”, „Izbişte – ziua satului 2013”;

„Izbişte pentru o viaţă sănătoasă”; „Sat frumos – oameni frumoşi” etc., toate menite să

evidenţieze frumuseţea locurilor, obiceiurilor, oamenilor. Aceste expoziţii s-au bucurat de

admiraţia sătenilor şi a oaspeţilor, iar în cadrul concursurilor expoziţiilor locale, clubul de

fotografi, a luat de două ori premiul întâi. Tot în cadrul acestui serviciu membrii clubului au

prelucrat şi postat peste 25 de materiale video, filmuleţe, clipuri pe YouTube, toate având

genericul promovării imaginii localităţii natale. Pe lângă faptul că şedinţele clubului reprezintă o

oportunitate de petrecere a timpului liber pentru membrii clubului, în cadrul instruirii ei mai

capătă cunoştinţe şi aptitudini utile care pe viitor pot servi drept baza unui hobby, pe parcursul

vieţii sau – de ce nu – un viitor în domeniul profesional legat de fotografie şi jurnalism. Mia

mult, elevii, fiind în prag de absolvire a şcolii, cultivă prin aceste activităţi de promovare a

imaginii localităţii natale, un sentiment de patriotism.

La una din instruirile din cadrul proiectului: „Utilizatorii bibliotecii – foto-corespondenţii

localităţii”, o elevă m-a întrebat: Domnul Alexandru, dar unde se învaţă în Moldova de

bibliotecar? Eu am privit-o mirat şi am întrebat-o la rîndul meu: La ce bun îţi trebuie? Ea mă

privi nedumerită şi îmi spuse: Vreau să devin bibliotecară, cum văd este o profesie destul de

interesantă şi de modernă. Astfel profesia de bibliotecar a devenit prestigioasă în faţa generaţii

de absolvenţi.

Iar feedback-ul din partea utilizatorilor virtuali ai bibliotecii devine palpabil în numeroasele

comentarii la postări, venite practic din toate arealurile geografice:

EleonoraVerdeş (Izbişte)

21:07

Super poze, eu prima dată am văzut cum arată satul meu natal pe vremea bunicii şi consider

că, deşi poate trăiau mai greu din cauza războiului şi a foametei, erau mai fericiţi şi mai uniţi.

Eu cunosc o persoană care are poze vechi din acele vremuri dar nu ştiu dacă are numai

personale sau şi de ale istoriei satului. O s-o întreb.

Olya Jelamschi (Stăuceni)

14:01

Mulţumesc mult persoanelor care contribuie la progresarea imaginii acestui sat… chiar vă

sunt recunoscătoare... Niciodată n-o să uit locul de unde am pornit în lume.

Gheorghe, Irina Craciunescu (Cahul)

15:20

Avem cu ce ne mândri. Izbişte e un sat plin de poveste şi de oameni talentaţi.

ЕЛЕНА ПОЛЫНЬКО (Rusia, Abinsk)

23:11

душа радуется за своих односельчан здоровья и благополучия всем.

Natalia Stanila (Izbişte)

20:52

A fost o sărbătoare pe cinste, ca la noi la moldoveni nu e nicăieri, ziua satului Izbişte a

demonstrat asta...

TAMARA SISOV -ERMURACHI (Cehia, Prostejov)

22:16

Foarte frumos. Bravo organizatorilor, să vă dea Dumnezeu sănătate să continuaţi să mai

faceţi sărbători.

Diana Pavlenco (SUA, New-York)

18:11

Foarte emoţionant să vezi serbarea satului natal de la distanţă... BRAVOOOO IZBIŞTE!!!!

Felicitări primarului Izbişte, d-lui Ion Plămădeală, directoarei Gimnaziului  Izbişte, d-na

Natalia Lubas şi tuturor celor ce au contribuit la serbarea frumoasă!!!!

G. C. (Portugalia, Sintra)

18:48

SĂNĂTATE CELOR CE AU ORGANIZAT SĂRBĂTOAREA! BRAVO LOR, NOI

NICICÂND NU UITĂM DE SATUL NATAL DE UNDE AM PLECAT. SUNTEM DEPARTE

DAR GÂNDURILE TOT SPRE SAT NE ATRAG.

Igor Muntean (Chişinău)

20:46

Da, super că sunteţi aşa de uniţi şi capabili de tot. Bravooooo Izbişte sus!!!

Olga Pirvu (Italia, Anzio)

09:06

La Multi Ani părinţii mei dragi!!! Vă doresc multă sănătate şi vă promit o sărbatoare

frumoasă când vin acasă. Să ne fiţi sănătoşi pentru mulţi ani!!! Mulţumesc tuturor mai ales

organizatorilor, pentru acest eveniment!!!

Иван Тимуш (Б-Дунай -СНГ)

15:39

Домнул Александру   фаче маре, маре лукру  кэ дэ довадэ де интерес деспре  фоштий

обсолвенць ай школий дин Избиште, каре, ынчепынд дин 1872, де кынд а фост

ынфиинцатэ ачастэ шкоалэ,  аре о маре, маре историе. Ши тот аич о микэ корекцие.

Ачастэ фото а фост  фэкутэ де кэтре Илья Михайлович, ын 1972, е ворба де промоция

1962-1972...   Атунчь  шкоала ымплинисе  100 де ань деспре чея че, бинеынцелес, ынкэ  ну

штиям. Ам афлат деспре ачаста мулт май тырзиу рэсфоинд филеле историей

Избиштей гэсите ын архива националэ.

Natalia Timotin (Franţa, Paris)

BRAVO! FOARTE FRUMOS ŞI EMOŢIONANT! MULŢUMIM PENTRU POZE ŞI SPOR LA

MUNCĂ ÎN CONTINUARE! Mă bucur nespus de mult pentru satul nostru, pentru proiectele noi

organizate şi pentru viitorul promiţător! Baftă în toate şi un gând bun de la noi!

Continuitate

Instruirile cu absolvenţii au loc anual, în lunile septembrie-octombrie, de fiecare dată cu o

nouă generaţie de absolvenţi ai gimnaziului. La fel, membrii clubului sunt din rândul elevilor

care au beneficiat de instruiri. Anual în locul celor plecaţi la studii în alte instituţii de învăţământ,

vin noi elevi pasionaţi de fotografie şi jurnalism, activitatea în club fiind pentru ei prima

experienţă în acest domeniu. La fel şi cu imaginea localităţii: anual ea este promovată de noii

membri ai clubului.

Epilog

Scopul acestui serviciu este atins: toţi băştinaşii, indiferent de locul aflării, pot urmări din

primă sursă toate evenimentele, schimbările ce au loc în satul natal. Indiferent de ocupaţie,

preferinţe politice, sentimentul patriotic reînviat şi etalonul „sunt născut în Izbişte” a devenit o

marcă. Şi dacă internetul se asociază cu infinitul apoi satul se asociază cu veşnicia. Prin infinit

promovăm veşnicia… Şi dacă „veşnicia s-a născut la sat”, cum zicea Lucian Blaga, atunci toate

drumurile, reale şi virtuale, duc la bibliotecă.

„Dacă îţi este dor de bibliotecă – intri pe la bibliotecă, dacă îţi este dor de sat – intri tot pe

la… biblotecă”.

PAGINI DE ISTORIE LOCALĂ LA BIBLIOTECA PUBLICĂ

CRIHANA VECHE

Maria CUDLENCO,

Şef Biblioteca Publică Crihana Veche, Cahul

Introducere

În urma discuţiilor cu utilizatorii şi a investigaţiei fondului bibliotecii, s-a constatat că nu

este dezvoltată colecţia de istorie locală. Din acest motiv, accesul utilizatorilor bibliotecii la

informaţia din acest domeniu este limitată. Profesorii de istorie de la Liceul Teoretic „M.

Eminescu” din localitate au expus problema lipsei materialului didactic necesar pentru predarea

orelor de istorie locală prevăzute în curicula şcolară la clasele VIII-IX. Din lipsă de informaţie

despre istoria localităţii, se acordă mai multă atenţie istoriei regionale. Astfel, elevii nu au de

unde să cunoască despre trecutul satului, evenimentele istorice care s-au petrecut aici, tradiţiile şi

obiceiurile strămoşilor. Biblioteca şcolară, la fel, nu dispune de o colecţie de informaţie locală.

În comunitate nu există un muzeu al satului. Lipsa informaţiei locale în bibliotecă afectează şi

reuşitele studenţilor crihăneni la facultatea de istorie. Ei ne solicită ajutorul la elaborarea unor

referate la temă, a tezelor de licenţă şi de master. Unii cetăţeni plecaţi peste hotare ne-au scris că

ar prefera să preia informaţii despre istoria localităţii de pe blogul bibliotecii publice. Acest lucru

le-ar ajuta la educaţia copiilor lor, ce nu cunosc prea multe despre baştină.

Biblioteca Publică Crihana Veche doreşte să vină în ajutorul utilizatorilor săi, asumându-şi

prioritar menirea de centru de informare şi cunoaştere locală.

Prin proiectul de cercetare „Pagini de istorie locală” s-a propus ca preocuparea pentru

trecutul localităţii să devină prioritară în activitatea Bibliotecii Publice Crihana Veche, iar istoria

comunităţii să fie adusă în actualitate şi promovată on-line prin intermediul unui album virtual şi

al informaţiilor postate pe blogul bibliotecii. La fel, se simte necesitatea constituirii unei colecţii

de informaţie locală, pentru a documenta elevii şi tinerii despre trecutul comunităţii, de a

valorifica istoria prin colectarea unor mărturii, documente, fotografii vechi de la bătrânii satului

şi, nu în ultimul rând, îmbunătăţirea colaborării cu Administraţia Publică Locală, instituţiile şi

cetăţenii din comunitate.

Beneficiarii acestui proiect au fost elevii claselor a VIII-a şi a IX-a din localitate care, din

lipsă de informaţie despre istoria localităţii, nu cunosc trecutul satului, tradiţiile şi obiceiurile

locale. La informaţiile postate pe Internet au acces consătenii plecaţi peste hotare precum şi

studenţii de la facultatea de istorie, datele fiindu-le de folos la elaborarea referatelor, a tezelor de

licenţă şi de master. Pentru a valorifica trecutul localităţii, am constituit 2 grupuri operative care

au colectat, prin interviuri filmate şi înregistrări, materialul necesar. Colecţia a fost pusă în

valoare prin intermediul unui album virtual, a postărilor de pe blogul bibliotecii şi a unor lecţii

publice de istorie locală destinate celor 40 de elevi ai claselor a VIII-a şi a IX-a.

Pentru a disemina informaţia, s-au acordat interviuri la radioul naţional, s –au scris articole

pe blogul bibliotecii şi pe reţele de socializare, am prezentat în Power Point experienţa la forum-

urile naţionale, regionale, locale a comunităţii bibliotecare.

Scopul proiectului:

Promovarea şi facilitarea accesului la informaţia locală a cetăţenilor din Crihana Veche.

Obiective:

Constituirea unei colecţii de istorie locală care să includă mărturii video de la cetăţenii din

localitate, fotografii vechi, documente ce atestă evenimente din trecutul satului.

Punerea în valoare a colecţiei de informaţie locală prin intermediul a 4 lecţii publice de

istorie locală, unui album virtual, postărilor de pe blogul bibliotecii şi informarea celor 40

de elevi ai claselor a VIII-a şi a IX-a.

Diseminarea experienţei prin acordarea unor interviuri la radioul naţional, scrierea unor

articole pe blogul bibliotecii şi pe reţele de socializare, prezentarea în Power Point a

experienţei la forum-urile naţionale, regionale, locale a comunităţii bibliotecare.

Ipoteze:

Va deveni sau nu preocuprea pentru trecutul localităţii prioritară?

Se va reuşi promovarea on-line a istoriei comunităţii?

Crearea şi înregistrarea albumelor virtuale sunt parte a colecţiei de istorie locală?

Lecţiile publice aduc în prim plan istoria comunităţii?

Activităţile proiectului (în conformitate cu obiectivele descrise mai sus):

1: Şedinţă de lucru cu echipa de cercetători şi profesorii de istorie.

S-a format echipa de lucru alcătuită din 2 grupuri operative pentru a valorifica trecutul localităţii

(20 de elevi, cadre didactice, reprezentanţi ai instituţiilor şi ONG-urilor din comunitate) care vor

colecta timp de o lună prin interviuri filmate şi înregistrări materialul necesar. Au fost

identificate şi propuse pentru cercetare următoarele subiecte:

Legenda satului Crihana Veche

Crihana Veche în valurile deportărilor, a foametei şi a războiului

Istoria învăţământului în satul Crihana Veche

Locaşuri sfinte din Crihana Veche

Primarii despre evenimentele localităţii Crihana Veche

2: Achiziţionarea echipamentului

A fost procurat şi inclus în patrimoniul bibliotecii următorul echipament:

Notebook;

Videoproiector;

Ecran;

Cameră video;

Aparat foto digital.

3: Sesiune de instruire cu 4 voluntari de la AO „Gaudeamus” din localitate, având ca temă:

„Camera video – instrucţiuni de folosire”.

Voluntarii bibliotecii s-au instruit în vederea modului de utilizare a camerei video. Dl

Nicolae Hreţu, cameraman profesionist, partenerul proiectului nostru, a familiarizat tinerii cu

regulile de funcţionare a dispozitivului de filmat. Voluntarii au făcut cunoştinţă cu unele noţiuni

şi principii necesare în timpul filmărilor, precum luminozitate, sunet, unghi de filmare etc.

4: Colectarea fotografiilior ce reflectă istoria satului şi identificarea evenimentelor.

Cetăţenii din comunitate s-au implicat activ în colectarea imaginilor despre trecutul

localităţii, ulterior, acestea fiind incluse în albume virtuale care au completat colecţia de istorie

locală a bibliotecii. Un grup de consăteni ne-au ajutat să identificăm evenimente.

5: Workshop cu voluntarii bibliotecii cu genericul: „Noţiuni de prelucrare a imaginilor”.

Nicolae Cudlenco, student la Universitatea Politehnică Bucureşti, partenerul proiectului, a

instruit voluntarii bibliotecii despre scanarea, prelucrarea imaginilor în programul Photoshop,

organizarea fotografiilor vechi şi procesul de digitalizare a informaţiei.

6: Realizarea unor interviuri filmate cu cetăţenii din localitate.

23 de videoclipuri au întregit colecţia de istorie locală, având următoarele subiecte:

Legenda satului Crihana Veche

Crihana Veche în valurile deportărilor, a foametei şi a războiului

Istoria învăţământului în satul Crihana Veche

Locaşuri sfinte din Crihana Veche

Biblioteca Publică Crihana Veche. Scurt istoric

Primarii despre evenimentele localităţii Crihana Veche

7: Selectarea informaţiei locale din sursele bibliotecii şi ale muzeului de istorie din oraşul

Cahul.

Circa 10 documente despre trecutul satului Crihana Veche au fost digitalizate şi puse la

dispoziţia utilizatorilor.

8: Elaborarea albumului virtual şi montajul filmului „Crihana Veche la răspântie de

veacuri”.

Prin intermediul acestor produse, biblioteca noastră partajează informaţia on-line cetăţenilor

plecaţi peste hotare şi tuturor celor interesaţi.

9: Postarea colecţiei de informaţie locală pe blogul bibliotecii la adresa:

www.bpcrihanaveche.wordpress.com

Lansarea pe Internet a colecţiei a sporit numărul de utilizatori şi numărul de vizite atât în

spaţiul fizic, cât şi în cel virtual al bibliotecii.

10: Organizarea unor lecţii publice de istorie locală pentru clasele a VIII-a şi a IX-a cu

tema: „Crihana Veche. Pagini de istorie”

Pentru a veni în ajutorul curiculei şcolare am organiza lecţii publice în incinta bibliotecii cu

elevii claselor a VIII-a şi a IX.

11: Conferinţa de evaluare a proiectului

Prezentarea cercetării şi lansarea colecţiei de istorie locală a bibliotecii s-a produs la

Seminarul raional al istoricilor care a avut loc în incinta Liceului Teoretic „Mihai Eminescu” din

Crihana Veche.

12: Diseminarea experienţei

În scopul promovării bunelor practici a bibliotecii şi a serviciilor inovante prin intermediul

proiectelor, au fost susţinute comunicări la întrunirile raionale, regionale şi la nivel naţional

destinate bibliotecarilor şi acordate interviuri în mass media.

Impactul proiectului:

Cercetarea „Pagini de istorie locală” a fost finalizată cu realizarea obiectivelor propuse şi

afirmarea ipotezelor. Astfel, a fost constituită colecţia de istorie locală care include mărturii

video de la cetăţenii din localitate, fotografii vechi, documente ce atestă evenimente din trecutul

satului.

Ilustrăm cele menţionate mai sus prin următoarele:

Produse Ne-am propus Realizate

Album virtual 1 7

Imagini digitalizate 50 367

Videoclipuri despre istoria localităţii

5 23

Documente despre trecutul satului Crihana Veche

10 10

Lecţii publice de istorie locală

4 7

Postarea pe blogul bibliotecii articole despre istoria locală

5 31

Preocuparea pentru trecutul localităţii a devenit acum prioritară. Confirmă acest lucru

comentariile de pe blogul bibliotecii şi de pe reţelele de socializare:

Multe frânturi din istoria satului Crihana Veche sunt încă o enigmă, dar piatra de

temelie pentru cercetări ulterioare a fost pusă şi asta e un început bun.

Ideea proiectului, dat fiind faptul că este mai nouă în Republica Moldova, va servi ca

exemplu şi pentru alte localităţi. Este interesantă.

Interesantă informaţia oferită de primarii de la 90 încoace, prezintă multe detalii pe care

nu le cunoaştem nici parţial. Ca locuitor al satului, am ascultat cu atenţie ce s-a relatat

în interviuri, astfel mi-am creat o altă imagine despre problemele pe care le-au avut de

înfruntat în anii grei de după proclamarea independenţei.

Eu acum privesc video de pe blog, ele sunt extraordinare. Are noroc Crihana de

Dumneavoastră şi de membrii comunităţii, foarte interesant material.

...Demonstraţi că istoria poate fi interesantă…

La Conferinţa istoricilor din raionul Cahul

Din punctul de vedere al profesorilor de istorie „acest serviciu poate deveni un

instrument puternic de cunoaştere şi de studiu pentru elevi, studenţi, de ajutor în

procesul educaţional pentru cadrele didactice şi de informare pentru orice categorie de

public”.

Interesul pentru istoricul satului îl observăm şi din cele 300 de vizualizări de pe Slideshare.

Informaţia a fost descărcată de 4 ori.

Cele expuse mai sus, cu siguranţă, pot confirma că preocuparea pentru trecutul localităţii este

prioritară.

Promovarea on-line a istoriei comunităţii se consideră o reuşită de succes a bibliotecii din

localitate. Graţie acesteia, a crescut vizibilitatea şi prestigiul localităţii şi a bibliotecii publice din

Crihana Veche în spaţiul virtual.

Indicatorii de pe blogul bibliotecii

Anul 2012 Anul 2014

Utilizatori 81 1982

Vizite 3744 5328

Din tabelul de mai sus observăm că numărul utilizatorilor blogului bibliotecii s-a mărit de la

81 în 2012 (înainte de a fi creată colecţia de istorie locală), la 1982 în 2014. Este în creştere şi

numărul de vizite: 5328 în 2014, comparativ cu 3744 în 2012.

Conform raportului de evaluare a activităţii bibliotecii, reportajele video de pe Youtube au

înregistrat 1342 de vizualizări în anul 2013, în prezent această cifră a crescut la 3152. La fel,

filmul „Crihana Veche la răspântie de veacuri” include la moment 497 de vizionări. Datele

denotă că patrimoniul istoric din colecţie se valorifică din ce în ce mai intens datorită promovării

active în spaţiul online.

Cele 7 albume virtuale cu poze vechi, ce reflectă trecutul satului nostru, postate pe Google +,

atestă 68.510 afişări. Numărul mare lasă de înţeles că produsele create de bibliotecă sunt parte a

colecţiei de istorie locală. Consătenii vizitează blogul bibliotecii pentru a rememora evenimente,

unii chiar pentru a se regăsi în fotografii.  

Imaginea din stânga, postată recent pe pagina de Facebook a Bibliotecii Publice Crihana

Veche (pe data de 9 martie 2015), a înregistrat 210 vizualizări timp de numai o zi.

Prin aceasta se demonstrează răspunsul

pozitiv la întrebarea expusă în ipoteza cercetării: Crearea şi înregistrarea albumelor virtuale

sunt parte a colecţiei de istorie locală? Deci, se poate afirma, cu certitudine, că utilizatorii

bibliotecii noastre solicită albumele virtuale şi ele reprezintă o parte rezonabilă a colecţiei de

istorie locală.

Pentru a veni în ajutorul curriculei şcolare, biblioteca publică, în colaborare cu profesorii de

istorie de la Liceul Teoretic „M. Eminescu” din localitate, a organizat cu elevii claselor a VIII-a

şi a IX-a lecţii publice de istorie locală la care aceştia s-au informat despre legenda satului,

evenimentele triste, petrecute în comună, precum deportările, foametea, războiul, istoria

învăţământului, a locaşelor sfinte şi a bibliotecii publice din Crihana Veche. Din relatările video

a celor trei primari, tinerii au aflat momente relevante din dezvoltarea localităţii.

Mai târziu asemenea activităţi au fost petrecute cu cei din clasele primare şi micuţii de la

grădiniţa „Clopoţel”.

Relatările participanţilor au îndreptăţit aşteptările despre utilitatea muncii depuse de către

bibliotecă:

Utilizarea materialelor video prin intermediul tehnologiilor informaţionale în cadrul lecţiilor

publice de istorie locală, le-a trezit un interes sporit elevilor despre trecutul localităţii,

acestea au servit ca sursă de informare şi i-au ajutat să înţeleagă mai bine istoria

comunităţii. (Maria Raicu, director adjunct, Liceul Teoretic „M. Eminescu”, Crihana Veche)

Pentru noi toţi, atât elevi, cât şi profesori, lecţia de istorie locală „Primarii despre

evenimentele din Crihana Veche” a fost una creativă şi interesantă. Am făcut cunoştinţă cu

realizările, aşteptările, problemele a 3 primari ai satului. Am ajuns la concluzia că trebuie

să cunoaştem aceste lucruri pentru a putea contribui la dezvoltarea localităţii noastre.

(Vasilisa Cebotari, prof. de l. Franceză, Liceul Teoretic „M. Eminescu”, Crihana Veche)

Asistând la prezentarea unor pagini de istorie locală, am conştientizat că nu putem făuri

viitorul, fără a cunoaşte trecutul. (Elena Boghean, consilier, primăria locală)

Participanţii au avut posibilitatea de a descoperi, de a scoate la iveală momente

necunoscute din istoria localităţii. (Oleg Olteanu, profesor de istorie, partener al

proiectului)

Eu, în calitate de profesoară de istorie, ştiu acum sigur şi clar unde pot găsi ceea ce ar

putea să-mi servească suport pentru lucrul cu elevii atât în cadrul orelor, cât şi în cadrul

activităţilor extracurriculare. (Aliona Creţu, partener al proiectului)

Vă mulţumim pentru aceste lecţii. Am aflat multe despre trecutul satului. (Virginia

Ghencea, elevă)

Promovăm serviciul Pagini de istorie locală

Nu am ştiut că biserica are o istorie atât de interesantă... (Nicolae Zaharia, cl.a IXa)

Acum ştiu de unde provine denumirea satului... ( Dan-Cristian Papana)

Am aflat lucruri interesante despre trecutul localităţii pe care nu le ştiam. Un proiect de

succes. Felicitări. (Adriana Bogdan, elevă)

Sincere mulţumiri pentru lecţii. Am povestit şi acasă ce m-a impresionat despre istoria

satului. (Mihaela Florea, elevă)

Interesant... şi despre bibliotecă... de la 34 de cititori în 1950 – la 1000 acum... (Ştefan

Zgârcibabă)

Nu regret că am venit la bibliotecă. Am învăţat multe... (Marina Zaharia, elevă)

Analizând feedback-ul pozitiv al utilizatorilor noştri, s-a constatat că organizarea unor astfel

de evenimente precum lecţiile publice, aduce în prim-plan istoria comunităţii şi întăreşte

cunoştinţele elevilor.

Concluzii

După finalizarea cercetării, Biblioteca Publică Crihana Veche şi-a asumat prioritar menirea

de centru de informare şi cunoaştere locală.

Colecţia de istorie locală creată de bibliotecă, serveşte ca sursă de informare pentru elevi,

studenţi şi toţi cei interesaţi să cerceteze şi să cunoască trecutul localităţii. Postată pe blogul

bibliotecii la adresa www.bpcrihanaveche.wordpress.com, este accesibilă online și pentru

beneficiarii la distanţă.

Implementarea noului serviciu a sporit interesul faţă de instituţia noastră şi a fidelizat

utilizatorii. Biblioteca a devenit mai vizibilă şi cu un prestigiu sporit. În discuţie cu comunitatea,

comunicarea are loc rapid şi interactiv. Angajaţii bibliotecii ţin acum legătura permanentă cu

cetăţenii satului Crihana Veche, inclusiv, cei plecaţi. Comunicăm activ cu utilizatorii şi în

vederea iniţierii unor noi investigaţii în scopul actualizării colecţiei de istorie locală. Conlucrarea

cu partenerii noştri a devenit una pozitivă, în special cu Administraţia Publică Locală care

asigură finanţarea cheltuielilor administrative a instituţiei şi a resurselor pentru întreţinerea

echipamentului.

Suntem determinaţi să edităm o publicaţie despre trecutul localităţii.

CONEXIUNEA BIBLIOTECĂ-COMUNITATE – NOI REALITĂŢI,

NOI OPORTUNITĂŢI

Galina DAVÎDIC,

BPR „Mihai Eminescu”, Rezina

Ultimii doi-trei ani au produs o înviorare vizibilă în modernizarea masivă a bibliotecilor

publice din Republica Moldova, grație Programului Novateca: The Global Libraries Program,

finanțat de Fundația Bill &Melinda Gates, debutul căruia a constituit catalizatorul dezvoltării

extensive și implementării tehnologiilor informaționale în aceste instituții comunitare.

În ţările puternic dezvoltate, dar şi în cele care tind spre aceste virtuţi, s-au făcut eforturi

investiţionale importante pentru a situa „alexandrinele” biblioteci pe un nou supоrt logistic

compatibil cu necesităţile actuale ale comunităţii.

La noi în republică, procesul acesta a fost înţeles de mult de bibliotecari, cel puţin la nivel

teoretic, de principiu şi, pe alocuri, s-a produs practic, graţie mai multor proiecte susţinute de

Fundaţia SOROS, USAID, ambasadele mai multor ţări.

Deşi lent, cu mici poticneli, noi, cei de la BPR „Mihai Eminescu” împreună cu 19 biblioteci

publice comunale, avansăm în modernizarea bibliotecilor noastre şi e foarte important faptul că

aceste elemente fundamentale, cum ar fi calculatoarele şi internetul, reţelele sociale etc, sunt

elemente definitorii pentru iniţierea şi menţinerea acestui proces în bibliotecile mari şi mici.

Simpla lor prezenţă este suficientă pentru a acredita realitatea că în bibliotecile moldoveneşti

a venit schimbarea, avem primele dovezi ce atestă pasul major făcut în acest domeniu.

Dacă acum câţiva ani existenţa calculatoarelor în biblioteci era privită ca o adevărată minune,

în prezent, după ce mai mult de jumătate din bibliotecile raionului au fost dotate cu TI,

inexistenţa lor în celelalte biblioteci pare o întârziere nejustificată a APL şi a organelor de resort

central.

Zic aceasta pentru a înţelege că „invazia” calculatoarelor a fost dincolo de voinţa unora sau a

altora, pur şi simplu a venit graţie donatorului, dincolo de orice oprelişte, iar bibliotecarii – care

în ciuda condiţiilor de salarizare improprii activează, învaţă TI, ce înseamnă o Bibliotecă

Modernă, modernizare – crează Servicii Noi de Bibliotecă pentru utilizatori şi non utilizatori,

astfel perpetuând conexiunea dintre bibliotecă şi comunitate.

Cele realizate până acum demonstrează că suntem pe calea cea bună – procesul început anul

trecut continuă şi dă semne de vigoare, prin expansiunea în noi spaţii de bibliotecă. Cu toate că

resursele financiare ale primăriilor sunt modeste, primarii localităţilor au dat dovadă de multă

implicare în proiect, unii ataşaţi temeinic de bibliotecă şi utilizatorii ei (Horodişte, Trifeşti,

Pripiceni), înregistrând rezultate încurajatoare şi sunt un exemplu bun de urmat pentru primarii

din celelalte 14 localităţi ce aderă în acest an la reţea.

Echipamentele, cu tot ansamblul tehnologic şi comunicaţional, au generat şi mutaţii

semnificative în organizarea şi planificarea activităţii în toate bibliotecile „atinse” de acest

fenomen, iar BPR „Mihai Eminescu” e pe ultima sută de metri în elaborarea Planului Strategic

al bibliotecii pentru anii 2015-2020, ghidaţi fiind de formatorii Programului Novateca.

Cele 19 biblioteci din raion echipate cu TI, prin intermediul componentei comucaţionale, au

transformat (transformă) treptat felul în care comunitatea percepe natura proceselor şi caracterul

serviciilor noi de bibliotecă pe care le realizează. Ceea ce se petrece acum stă la baza schimbării

mentalităţii atât a bibliotecarului, cât şi a utilizatorului într-un ritm mai alert. Atelierele şi

training-urile organizate pentru bibliotecari: Biblioteca Modernă, TI şi managementul

calculatorului, Servicii Noi de Bibliotecă, Sistemul de raportare Online, Instruiri PowerPoint

etc., au căpătat înţeles şi valoare pentru bibliotecari fiind furnizate, valorificate, graţie

specialiştilor Programului Novateca şi formatorilor locali.

Perioada iniţială de transformare a bibliotecilor este una deosebit de importantă: în primul

rând, s-a dovedit faptul că TI nu reprezintă doar o modă, o schimbare a instrumentelor de lucru

tradiţionale cu altele noi, poleite. Cu eforturi, întotdeauna peste măsura remunerării şi chiar a

satisfacţiei, care ar fi trebuit să vină ca un feed-back din partea APL, o parte din bibliotecari au

depăşit pragul psihologic al serviciilor noi furnizate comunităţii. Noile servicii, posibile doar în

contextul unei activităţi informatizate, alături de servicii tradiţionale afirmate de veacuri, au

intrat în programul cotidian de lucru.

Poate că sunt puţin lirică, dar cred cu satisfacţie şi mândrie, că toţi bibliotecarii din

bibliotecile „atinse” de Programul Novateca, sunt pioneri şi merită să fie cunoscuţi comunităţii,

politicienilor care ne conduc, pentru eroismul lor de a schimba în bine localităţile din care vin şi

pe care le servesc şi, implicit, ţara în care trăim.

Obiectivul BPR „Mihai Eminescu” ca Centru de Formare, centru comunitar şi chiar ca centru

social, este acela de a instrui, a oferi accesul la orice tip de informative, pentru oricine, oricând

şi oriunde. Nu se poate discuta de performanţă într-o bibliotecă, fără a se regândi eficientizarea şi

rentabilitatea activităţii de documentare şi informare. În societatea informaţiei, cunoaşterea a

devenit un factor competitiv, iar utilizatorul – tot mai activ.

În sensul acestor tendinţe actuale, o bibliotecă modernă are nevoie de:

O nouă spațialitate;

Un nou flux informațional;

Noi servicii oferite utilizatorilor și non-utilizatorilor;

Un nou mod de lucru – în echipă!;

Un nou mod de organizare și conservare a colecțiilor;

Formarea profesională a întregului personal pentru a putea răspunde noilor servicii și de

ce nu – pentru a coopera la nivel național/european/internațional.

O altă concluzie desprinsă din dinamica actuală a evoluţiei bibliotecilor din raion este că o

bibliotecă modernă îşi desfăşoară cu greu activitatea fără utilizarea noilor tehnologii, care

transformă bibliotecile în adevărate centre de comunicare, iar activităţile culturale organizate în

incinta bibliotecilor cu suportul tehnologiilor, le măresc importanţa şi autoritatea. Îmbinarea

tradiţionalului cu noile tehnologii, nu modifică conceptul de bibliotecă, ci determină o altă

nuanţare a acestuia.

În acelaşi timp, datorită internetului şi noilor forme de acces ale publicului la manifestările

bibliotecii şi la bazele ei de date, am descoperit la utilizatori noi cerinţe şi necesităţi cum ar fi:

crearea blog-ului bibliotecii ca nouă posibilitate de adresare către utilizatorii noştri, cerinţele lor

în crearea blogurilor instituţiilor de unde vin, dar şi a blogurilor personale şi începutul nostru a

fost crearea blogului biblotecii şi instrurea copiilor de la şcoala Auxiliară – Internat în crearea

unui blog al instituţiei.

SCOP: Blogul oferă şi posibilitatea unui feed-back, esenţial pentru a putea vedea impactul

celor scrise asupra celor care citesc, ajută cititorii virtuali, oferă sfaturi şi recomandări de

lectură, după gusturi şi preferinţe, doritorilor. Iniţial, credeam că majoritatea cititorilor blogului

vor fi utilizatorii bibliotecii, dar am observant altceva: o parte din ei sunt, într-adevăr, abonaţii

bibliotecii, dar am descoperit că internetul deschide porţi largi şi şterge graniţe, distanţe,

facilitând accesul oricărui doritor interesant de lectură, aşa că majoritatea lor sunt oameni din

ţară sau chiar din străinătate.

Primii vizitatori ne-au bucurat enorm, primele vizualizări – la fel. De fapt, mă bucur când

văd că oamenii sunt interesaţi şi comentează, apreciază sau îşi notează pe listele de lecturi cărţile

recomandate.

Blogurile acestor copii, pe care le citesc cu plăcere, se încep, zic eu, frumos, prin a scrie

despre viaţă, despre ceea ce cred sau despre ceea ce-i impresionează. Le observăm evoluţia cu

fiecare lecţie învăţată şi ne gândim că unul dintre rolurile pe care le avem ca bibliotecari este de a

menţine această conexiune bibliotecă-comunitate să îi ajutăm, instruindu-i, corectându-i,

citindu-i, comentând postările lor şi recomandându-le spre lectură şi altora şi am avut marea

surpriză să constatăm că aceste instruiri, ba chiar şi comentariile, ne-au adus noi utilizatori.

Activităţile organizate şi munca noastră legate de carte sau de Internet au fost, şi vor fi,

prezentate, de asemenea, din dorinţa de ale face publice şi de a atrage atenţia că biblioteca este

un „organism” viu care interacţionează cu utilizatorii noştri, facilitându-le accesul la cunoaştere.

Imagini de la instruiri:

https://www.facebook.com/galina.davidic/media_set?

set=a.739942359410505.1073741891.100001842434707&type=3

O altă activitate, care a venit să cimenteze relaţia dintre bibliotecă şi comunitate şi care a fost

iniţiată în premieră în republică, dar şi la Biblioteca Publică Raională „Mihai Eminescu” este

„Nocturna Bibliotecilor”, menită să atragă tot mai mult publicul larg spre bibliotecă şi spre

serviciile noi oferite de aceasta.

Într-o lume dominată de diverse preocupări, griji cotidiene, mersul la bibliotecă, cititul ca

ocupaţie plăcută, par să fi intrat într-un nedorit con de umbră, însă noi, bibliotecarii, nu putem

lasă biblioteca, acest venerabil aşezământ cultural, depozitar de comori spirituale, să nu-şi spună

cuvântul în această lume plină de posibilităţi cu tradiţii, dar şi iniţierea noului.

Evenimentul intitulat „Nocturna bibliotecilor” a avut ca obiective: întrunirea comună a unui

număr cât mai mare de pasionaţi de carte, internet, film, de diverse vârste şi preocupări,

familiarizarea tinerilor cu biblioteca şi cu beneficiile oferite de aceasta şi, nu în ultimul rând,

amplificarea legăturilor dintre bibliotecile reale şi cele virtuale.

Cei care au hotărât să petreacă noaptea la bibliotecă nu au regretat. Programul conceput de

colectivul Bibliotecii Publice „Mihai Eminescu” a fost extrem de variat şi de generos, de înaltă

ţinută culturală şi educaţională, care a unit un public divers, ce a participat la mai multe activităţi,

după dorinţă:

Recital de poezie cu Motto-ul: „Eu sunt român și viața-mi place/ în recital cu cele mai

noi poezii – Ion Perciun, poet, publicist, jurnalist.

Prezentarea Proiectului Novateca și proiectarea filmului „Troița”, după D. Matcovschi

Șezătoare „La CASA cu Povești online” (și plăcinte!)

Expoziții de carte: Biblioteca te invită la lectură!

Muzică, concursuri și voie bună!

Moravuri, moravuri...: Epigrame la temă de Ion Perciun!

A urmat apoi prezentarea Bibliotecii printr-un amplu şi competent tur ghidat al birourilor,

sălilor şi depozitelor Bibliotecii, iar cu această ocazie, oaspeţii au cunoscut câteva din „tainele”

muncii de bibliotecar, au văzut impresionantele rafturi cu cărţi, Sala Multimedia, dotată cu

echipament modern în cadrul Programului Novateca şi au aflat noutăţi legate de prelucrarea şi

stocarea informaţiilor în bibliotecă. Interesul publicului a fost foarte mare, dovadă fiind

numeroasele întrebări la care a trebuit să răspundem. Ca un element de culoare, trebuie să

menţionăm faptul că acei abonaţi ai Bibliotecii noastre care au depăşit termenul de restituire a

cărţilor, au beneficiat de „iertare a păcatului” în aşa fel încât cei aflaţi în întârziere au profitat de

Noaptea iertării şi nu au fost penalizaţi pentru depăşirea termenului de returnare, fiind telefonaţi

din timp de angajaţii serviciului. Cei care au dorit să consemneze prezenţa lor la această Noapte

au putut lăsa sugestii, impresii, păreri, într-un Jurnal al Nocturnei, care, peste ani, va sta mărturie

la cele întâmplate în incinta bibliotecii noastre la prima Nocturnă a Bibliotecii. Cu siguranţă,

„Nocturna Bibliotecilor” a demonstrat că, în ciuda barurilor, cafenelelor, serviciilor de internet,

răsfoirea unei cărţi, scoaterea ei de pe raft, discuţia cu un bibliotecar pe marginea unor recente

apariţii sunt, şi vor rămâne, preocupări care ne vor îmbogăţi spiritual şi vor contribui şi în

continuare la aprofundarea legăturii bibliotecii cu comunitatea.

Imagini de la Nocturnă:

https://www.facebook.com/galina.davidic/media_set?

set=a.741537245917683.1073741892.100001842434707&type=3

Ziua Internaţională a Internetului

Biblioteca Publică Raională „Mihai Eminescu”, fidelă menirii ei de instituţie de informare,

cultură şi factor de educaţie, de câţiva ani organizează şi o manifestare specială de Ziua

Internaţională a Internetului, 29 octombrie.

Celor prezenţi în Sala Multimedia, elevilor din licee, de la Şcoala Profesională şi Şcoala

Auxiliară – Internat, li s-a prezentat istoria acestui atât de îndrăgit şi util mod de comunicare, ce

a ajuns să facă parte din viaţa cotidiană a fiecăruia dintre noi. După cum ştim, Internetul a

cucerit dreptul de cetate în toate domeniile de activitate, iar istoria lui este plină de momente

memorabile, de importanţă istorică. Copiii au aflat că în această zi s-a folosit pentru prima oară

cuvântul „LOG IN”, atât de familiar şi indispensabil astăzi, un fel de cheie universală ce ne

deschide mii de uşi către toate domeniile cunoaşterii în această eră a interdependenţelor şi a

comunicării instantanee. A fost momentul care a revoluţionat întregul sistem de comunicare, de

aici înainte s-a deschis o pagină nouă în ştiinţa şi tehnica omenirii. Nici una dintre descoperirile

ştiinţifice anterioare – care de-a lungul secolelor au produs impact asupra dezvoltării omenirii:

tiparul, telegraful, telefonul şi multe altele – nu a fost aplicată atât de rapid în viaţa de zi cu zi.

Astăzi, existenţa bibliotecilor a devenit de neconceput în afara Internetului, instrument

cotidian cu ajutorul căruia găsim răspunsuri la toate întrebările noastre. În fiecare zi utilizăm

Internetul fie că e vorba de corespondenţa electronică cu bibliotecarii din raion, colegii din alte

biblioteci din republică, de accesul în reţelele de socializare, tot mai numeroase şi mai solicitate,

fie că e vorba de transfer de date în toate domeniile, efectuarea de operaţiuni bancare şi

comerciale online etc., angajaţii Sălii Multimedia oferă consultaţii şi instruiri de rigoare, ajută la

completarea formularelor online etc.

La bibliotecă se citesc cărţi pe Internet, se privesc filme şi concerte pe Internet, vedem orice

colţ al globului cu ajutorul Internetului, urmăm cursuri la facultăţi prin Internet, nu există

informaţie pe care să n-o putem accesa recurgând la un motor de căutare.

Viteza cu care Internetul a pătruns în viaţa bibliotecilor noastre este uluitoare, iar istoria lui

este la fel de captivantă ca un roman de aventuri. Internetul, însă, nu va putea detrona niciodată

bucuria citirii unei cărţii bune, în tihnă, răsfoind-o pagină cu pagină şi revenind asupra unor

pasaje interesante. Cărţile în format clasic, de hârtie, cu mirosul de cerneală tipografică şi coperţi

atrăgătoare, vor rămâne încă multă vreme puncte de atracţie pentru orice iubitor de lectură.

Un Serviciu Nou de Bibliotecă, iniţiat parcă într-o încercare – Clubul „Regatul Spiriduşilor

şi minunile calculatorului” – a prins aripi şi se dezvoltă vertiginos şi capătă noi şi noi

orizonturi.

Scopul proiectului: Punerea programelor educaţionale, on-line şi tradiţionale, la dispoziţia

copiilor, educatorilor, profesorilor, facilitarea pregătirii temelor pentru acasă, integrarea

ulterioară a copiilor în învăţământul preşcolar şi şcoală.

Prin acest Proiect copiii află soluţiile problemelor prin: formularea şi rezolvarea întrebărilor;

dezbateri de idei; proiectarea de planuri sau experimente; comunicarea ideilor şi a rezultatelor

unii altora; adresarea de noi întrebări; crearea de produse noi; extragerea concluziilor;

formularea de predicţii. Toate aceste abordări vor avea o eficienţă crescută în creşterea

motivaţiei copiilor şi în stimularea operaţiilor superioare ale gândirii lor.

Am început cu formarea echipei de dezvoltare şi implementare a noului serviciu, am stabilit

nişte parteneriate durabile cu profesorii, educatorii, direcţia învăţământ etc. cu care am planificat

activităţile şi designul oficiului unde se desfăşoară activităţile.

Am început activitatea Spiriduşilor cu un Atelier de lucru pentru membrii echipei de

implementare şi planificare a activităţilor, unde au fost atribuite responsabilităţi tuturor

partenerilor, apoi a urmat cercetarea, analiza necesităţilor educatorilor, profesorilor, copiilor prin

elaborarea şi difuzarea chestionarelor, sondajelor, interviurilor şi altor instrumente de cercetare şi

analiză. După colectarea şi analiza datelor, am făcut o concludere veridică a situaţiei reale şi am

început activitatea propriu- zisă:

Training-ul pentru educatori și profesori „Primești și dai înapoi” (inițierea în motoarele

de căutare on-line a materialelor educaționale);

Training-ul „Educația inclusivă pentru copiii preșcolari”;

Ce este o poveste digitală și cum poate facilita reușita programelor de studiu;

Perfecționarea progresivă a conținuturilor training-urilor și a metodologiei de lucru.

În fiecare an, am avut o relaţie frumoasă cu mai mulţi parteneri din comunitate, dar odată cu

diversificarea serviciilor noi, această relaţie a devenit mai prodigioasă şi ne bucurăm de un

parteneriat cu: Mass-media: Ziarul „Cuvântul”, TV Elita, Radio-Moldova, Grădiniţa nr. 6,

Direcţia de Învăţământ, Grădiniţa nr. 6 (se repetă), părinţi şi bunici, APL, ONG-uri etc.

https://www.facebook.com/media/set/?

set=a.595827560517546.1073741836.386721234761514&type=3

https://www.facebook.com/media/set/?

set=a.588786784554957.1073741831.386721234761514&type=3

https://www.facebook.com/media/set/?set=vb.386721234761514&type=2

https://www.facebook.com/media/set/?

set=a.602863336480635.1073741842.386721234761514&type=3

Un alt Serviciu Nou de Bibliotecă, Clubul Burticilor şi serviciile eSănătate în bibliotecă, a

influenţat benefic relaţia noastră cu o grupă mai specială de beneficiari din comunitate – femeile

însărcinate, care se confruntă cu o sumedenie de întrebări, probleme etc., în perioada gravidităţii,

eu fiind martora unui caz mai special al unei angajate ale bibliotecii noastre, care m-a şi adus la

ideea că dacă angajata unei biblioteci, care se pare are totul la îndemână: cărţi, reviste medicale,

internet cu o sumedenie de posibilităţi, apoi ce fac celelalte, care nu au nimic din toate acestea şi

nici nu le vine vreo idee cum le-ar putea rezolva, ba chiar şi evita apariţia lor, deoarece medicii

nu prea au timp să discute, când la uşa lor stau zeci de femei.

Cu ideea aceasta am vizitat câţiva medici – un terapeut şi doi ginecologi, care s-au arătat

interesaţi de acest concept, ca apoi să ne întâlnim şi să stabilim partenerii, planul de activitate,

grupele ţintă (în dependenţă de termenul de graviditate):

1. Grupa I-a – îndată după luarea la evidenţă de către medic;

2. Grupa a II-a – 28-30 de săptămâni

3. Grupa a III-a – 32-33 de săptămâni

4. Grupa a IV-a – 35-36 de săptămâni.

În cadrul şedinţelor au fost abordate mai multe teme, cum ar fi:

Noțiuni generale despre sarcină;

Igiena, alimentarea gravidei, regimul de lucru și de odihnă, deprinderi nocive în timpul

sarcinii;

Nașterea și etapele ei;

Metode de relaxare;

Exerciții respiratorii în timpul nașterii;

Îngrijirea nou-născutului și vaccinarea etc.

Toate şedinţele sunt însoţite de prezentări virtuale, filmuleţe, adrese online etc. Nici nu ne-

am aşteptat că această iniţiativă o să prindă rădăcini, dar a avut un mare succes şi ne bucurăm de

receptivitatea medicilor şi a Burticilor. Dar cred că şi Programul Novateca a intuit ceva,

deoarece fotografia a două dintre Burtici a fost selectată pentru Calendarul Novateca 2015!

Activităţile Bibliotecii noastre reflectă nevoile sociale, economice şi de informare ale

comunităţii pe care o deservim. Cu cât o bibliotecă este mai activă şi mai diversă din punct de

vedere a serviciilor, cu atât mai complexă este conexiunea comunitate-bibliotecă. Elaborăm

împreună cu profesorii şi educatorii programe pentru copii şi adolescenţi, îndrumare după orele

de curs, programe de instruire pentru folosirea calculatorului şi acces la resursele digitale,

servicii on-line de tip „e-guvernare”, evenimente culturale, cluburi de sănătate, ore de lectură

tradiţionale şi on-line, întâlniri cu scriitori, servicii de împrumut la domiciliul persoanelor în

vârstă şi cu disabilităţi, participăm şi iniţiem diverse programe pentru comunitate şi lista poate

continua.

ANEXĂ

Scrisori de la Penetenciarul nr. 17 cu mulţumiri şi doleanţe de a căuta în internet diverse legi,

hotărâri etc:

CENTRUL RAIONAL DE DOCUMENTARE ŞI INFORMARE „MIHAIL

SADOVEANU” FAŢĂ ÎN FAŢĂ CU COMUNITATEA SOROCEANĂ

Eugenia RĂILEAN,

director CRDI „M. Sadoveanu” Soroca

Pentru a se menţine în vizorul comunităţii ce o serveşte ca o forţă a schimbării, pentru

edificarea credibilităţii în valoarea sa ca instituţie şi în profesionalismul personalului său şi a

înregistra audienţa unor noi segmente de public, Centrul Raional de Documentare şi Informare

„Mihail Sadoveanu” Soroca îşi racordează oportunităţile de informare în favoarea unei societăţi

competente. Instituţia susţine beneficiarii săi în pornirile sale fireşti spre cultură, competenţă,

educaţie prin iniţierea unor noi forme de lucru, actualizarea celor tradiţionale, prin ţinuta

manifestărilor, noutatea programelor. De rând cu alte realizări CRDI „M. Sadoveanu” a gândit

un proiect de organizare şi diseminare a informaţiei cu caracter ţinutal numit „Soroca/soroceni”

(concept/ realizare Eugenia Railean). Iniţierea şi realizarea acestuia a fidelizat un segment vast al

consumatorilor de cultură soroceni şi a motivat o imagine pozitivă la nivelul administraţiei

publice locale.

Obiective:

- scoaterea din anonimat, reconsiderarea, comemorarea/sărbătorirea unui şir de Nume

sorocene;

- valorificarea patrimoniului tipărit ţinutal;

- cultivarea, în special la generaţia tânără, a respectului şi mândriei pentru izbânzile şi

culmile atinse de înaintaşi, a respectului pentru valorile ţinutului;

- asigurarea continuităţii spirituale la generaţii;

- asigurarea vizibilităţii comunitare a instituţiei.

O reuşită la acest compartiment este programul

„Soroceni de dincolo de Soroca”. Sub acest titlu s-a

elaborat o bancă de date, s-a editat un fișier

(concept/realizare Viorica Gaja) care include 231 de

referințe biografice ale Marilor Nume, care s-au născut la

Soroca, dar care onorează demnitatea de sorocean

realizându-se dincolo de hotarele ei, Nume care mențin

viabilitatea spirituală a ținutului în toate domeniile de

competență: literatură, artă, teatru, medicină, politică, învățământ, știință. Cartea a apărut la

editura Chișinău-Prim și s-a învrednicit cu Premiul Național GALEX, la categoria „Cea mai

bună lucrare în biblioteconomie”. Lucrarea a fost editată în 100 de exemplare. La moment, banca

de date „Soroceni de dincolo de Soroca” s-a extins la 325 de referințe biografice, iar pregătirea

ediției a II-a a lucrării e în etapa de finisare.

S-au elaborat biobibliografii cu referire la personalități sorocene: Grigore Grigurcu, Leonida

Neamțu, Alexandru Bogdanovici, Oleg Garaz, Antip Țarălungă, Ion Berghia, Anatol Cazacu,

Angela Ciobanu, Elvira Cemortan-Voloșin (concept/ realizare Gaja Viorica).

S-au organizat întâlniri cu poeta și publicista Galina Furdui, cu scriitoarele Claudia și Nina

Slutu, cu maeștrii Antip Țarălungă și Anatol Cazacu, cu criticul literar Vitalie Răileanu, cu

textiera Viorica Nagacevschi, cu epigramistul Ion Berghia ș.a.

Un alt program în care și-au găsit locul Numele dragi și respectate, legate existențial de

oraș/ținut – scriitori, interpreți, compozitori, artiști plastici – oameni care de-a lungul timpului au

ridicat gradul de spiritualitate a spațiului sorocean se întitulează „Soroceni ce ne creează

frumosul” (concept și realizare Eugenia Railean). S-au organizat întâlniri și s-au promovat:

epigramistul Aureliu Lozanu (profesor de religie Liceul Teoretic „Ion Creangă”), tinerele poete

Elena Țîrdea (ziaristă „Gazeta noastră”), Ana Goian (profesoară Colegiul Tehnic Agricol

Soroca), compozitorul și interpretul Anatol Rudei (specialist principal SCT), pictorul Victor

Zagaevschi (Muzeul de Istorie și Etnografie), poetul și publicistul Petre Popa (director Teatrul

„Veniamin Apostol”), Nicolae Bulat (istoric, director Muzeul de Istorie și Etnografie).

Cu puterile proprii s-a editat cartea colegului nostru Victor Zagaevschi – Cu versul

lustruindu-mi universul, în care au fost înmănuncheate 61 din cele mai frumoase poezii ale sale

(concept/realizare Rotari Tamara, Grecu Elena).

CRDI de asemenea creează și elaborează conținuturi de interes local. Un exemplu proaspăt

poate servi apariția antologiei „Soroca – ținut la margine de Țară” (concept/realizare Gaja

Viorica), publicație care include poezii, texte artistice și istorice, publicistică, note de călătorii,

esee cu referire la ținutul Soroca, începând cu secolul XVIII până în prezent.

Selecția e o încercare a CRDI „M. Sadoveanu” Soroca de a recupera informații și

evenimente din prezentul și trecutul urbei, văzute de cercetători, percepute de personalitățile

timpurilor, apreciate de istorici. Conceperea (publicației) a fost motivată în totalmente de

interese comunitare și a fost precedată de numeroase solicitări ale beneficiarilor –

studenți/elevi/cadre didactice a informației cu referire la trecutul ținutului Soroca: istorie,

tradiții, datini. S-a convenit că se merită un efort în susținerea celor care nu se încadrează în

timpul eliberat de acest veac grăbit, dar doresc să-și cunoască rădăcinile, să-și cunoască istoria,

să-și păstreze identitatea. Antologia e o selecție de scrieri de calitate din 80 de autori ce

întregește harta dăinuirii meleagului în timp.

Textele sunt prezentate în succesiune alfabetică a autorilor în limba română, apoi în rusă.

Fiecare titlu este însoțit de descrierea bibliografică/adresa electronică a sursei din care a fost

selectat, indicată perioada editării, locul și paginile la care acesta este prezentat în volum. În

parametru unui autor titlurile sunt ordonate de asemenea alfabetic. La elaborarea cuprinsului s-a

ținut cont de anul apariției (textului, cărții, notei, informației etc.), astfel s-a respectat

originalitatea și stilul de epocă al publicațiilor.

În anul 2014, orașul Soroca a sărbătorit 515 ani de la atestarea sa documentară. Instituția

„Mihail Sadoveanu” și-a propus să contribuie la organizarea suitei jubiliare prin editarea acestui

volum. Cu susținerea financiară a Consiliului Raional Soroca, antologia „Soroca – ținut la

margine de Țară” a fost editată la tipografia Centrală (Soroca – ținut la margine de Țară: (515 ani

de la atestarea documentară): Antologie de texte, poezii, esee, amintiri, note de

călătorie/Consiliul Raional Soroca; Secția Cultură și Turism; Centrul Raional de Documentare și

Informare „Mihail Sadoveanu”; alcăt. Gaja Viorica. – Ch.: S.n., 2014 (F.E.-P. „Tipografia

Centrală”). – 328 p.) în 400 de exemplare. Un lot de cărți au fost distribuite bibliotecilor

comunale din raion, muzeelor, instituțiilor educaționale, ceea ce le va permite sorocenilor să-și

cunoască mai bine premergătorii și contemporanii, care au clădit la spiritualitatea noastră ca

neam, să-și cunoască istoria, să se cunoască unii pe alții.

Banca de date „Soroca – ținut la margine de Țară” se constituie din 315 note informaționale.

La 31 august 2012, a fost elaborată și lansată publicația „Amintiri… Amintirii…” (soroceni

ce i-au cunoscut pe Ion și Doina Aldea Teodorovici) –

În 2013 a avut loc inițierea a programului de promovare a sorocenilor împătimiți de arta

meșteșugului popular/confecționări manuale intitulat „Fantezia sufletului” (concept/realizare

Tamara Rotari). În oficiu, în fiecare lună, își expuneau lucrările soroceni de diferite vârste și

profesii, vizitatori permanenți și oameni care niciodată nu au călcat pragul instituției. Obiectele

confecționate prin metoda decupajului a doamnei Elena Bulava (manager), mărgelele din pânză

fină și gentuțele croșetate ale doamnei Eugenia Hroniuk (pensionară), măștile și picturile

plasticienilor Victor și Larisa Zagaevschi, obiectele confecționate prin metoda origami, kv illing,

temari, izografică a tinerei meșterițe Irina Olenițchi (studentă), alte lucrări în stil macrameu,

bibelouri din colanți, arbori și flori din mărgele mărunte, care au atras atenția și admirația

vizitatorilor. Tot aici putem solicita informații cu referire la procesul de confecționare,

consultații și sfaturi. Aceste expoziții sunt vizitate zilnic de aproximativ 25 de persoane. La 13

octombrie 2014 a avut loc acțiunea de totalizare a programului care s-a încununat cu un

program artistic, expoziție și cu câte un catalog color pentru fiecare meșter implicat în program.

Șirul expozițiilor continuă.

Au apărut deja trei ediții ale bibliografiei „Soroca” (concept/realizare Tamara Rotari), care

includ 240 de surse informaționale apărute în anii 1925 – 2011.

În susținerea colaboratorilor ce realizează programe de promovare a informației cu referire la

ținut, s-a elaborat îndrumarul „Soroca – vatră istorică a neamului nostru” (concept/realizare

Tamara Rotari), care recomandă scenarii, citate, fragmente literare.

În 2013 copiii soroceni au fost implicați în concursul de esee „Cetatea de pe malul

Moldovei”. Cele mai reușite esee au fost înmănuncheate în publicația cu același nume și lansată

la 2 iulie 2013 în prezența oaspeților din România și Căușeni.

Pe parcursul anului 2014, au fost instruiți în vederea utilizării tehnicilor de calcul 121 de

solicitanți, inclusiv 47 de medici ai Centrului de Familie, profesorii Școlii Muzicale „E. Coca”.

S-a elaborat și s-a lansat videoclipul „Servicii noi la CRDI „M. Sadoveanu”.

În cadrul instituției activează mai multe cluburi pe interese:

Clubul amatorilor de flori „Floarea Albastră”;

Clubul femeilor „Divertis”;

Clubul tinerilor condeieri „Mugurașii” ș.a.