+ All Categories
Home > Documents > Antreprenorii vorbesc barometrul antreprenoriatului romanesc 2015

Antreprenorii vorbesc barometrul antreprenoriatului romanesc 2015

Date post: 22-Jul-2016
Category:
Upload: laszlo-pacso
View: 246 times
Download: 2 times
Share this document with a friend
Description:
Dintre cei 5 piloni care sprijină dezvoltarea antreprenoriatului, educația și formarea antreprenorială este singurul cu evoluție majoritar pozitivă: 62% dintre antreprenori considerând că acest factor s-a îmbunătățit în România în ultimul an. Antreprenorii consideră doar în proporție de 42% că, în 2014, cultura antreprenorială s-a îmbunătățit, în timp ce 37% cred că ajutorul oferit de organizațiile specializate în dezvoltarea antreprenoriatului a cunoscut o evoluție pozitivă, iar 30% că accesul la finanțare s-a îmbunătățit. Doar 20% dintre respondenți consideră că reglementarea și fiscalizarea au cunoscut o evoluție pozitivă în 2014. Citeste barometrul antreprenoriatului romanesc, in urma unui studiu efectuat de EY Romania.
76
Antreprenorii vorbesc Barometrul antreprenoriatului românesc 2015 Mai 2015 | ediția a 3-a
Transcript
Page 1: Antreprenorii vorbesc barometrul antreprenoriatului romanesc 2015

Antreprenorii vorbesc Barometrul antreprenoriatului românesc 2015

Mai 2015 | ediția a 3-a

Page 2: Antreprenorii vorbesc barometrul antreprenoriatului romanesc 2015

1 Barometrul antreprenoriatului românesc 2015

Antreprenorii vorbesc

Bogdan Ion Country Managing PartnerEY România

Antreprenoriatul este una dintre forțele majore care schimbă lumea așa cum o știm, manifestându-se din ce în ce mai puternic în țările cu tradiție antreprenorială, dar și în țările emergente.

Țările emergente vin într-un ritm accelerat din urmă, deoarece au înțeles importanța antreprenoriatului și îl susțin prin măsuri specifice. Faptul că poveștile antreprenoriale de succes nu mai sunt teritoriul predilect al economiilor mature este dovedit și de câștigătorii competiției EY World Entrepreneur Of The Year™ din ultimii ani, care au provenit din India (Kotak Mahindra Bank), Kenya (Kenya’s Equity Bank Limited), Singapore (Hyflux Limited) sau China (Fuyao Glass Industry Group).

Antreprenoriatul se schimbă și el, din ce în ce mai mulți tineri înființându-și propria companie. Aproape 50% dintre antreprenorii la nivel mondial au între 25-44 de ani. De asemenea, tinerii între 25-34 de ani sunt cea mai antreprenorială grupă de vârstă.

În același timp, între 8 și 10 milioane de IMM-uri au cel puțin o femeie acționar, în timp ce aproximativ 126 de milioane de femei conduc un start-up în 67 de țări la nivel global.

Provocarea majoră pentru tinerii și antreprenorii români este să țină pasul cu aceste evoluții rapide care au loc la nivel mondial. Aceeași provocare o au în egală măsură și instituțiile publice. Problemele legate de reglementare (complexitatea fiscalizării, birocrația, lipsa predictibilității fiscale) sunt cele mai presante aspecte pentru IMM-urile românești, față de creșterea bazei de clienți, care reprezintă cea mai importantă problemă pentru IMM-urile din Uniunea Europeană.

Cuvânt înainte

Page 3: Antreprenorii vorbesc barometrul antreprenoriatului romanesc 2015

Antreprenorii vorbesc

2Barometrul antreprenoriatului românesc 2015

Cuprins

Despre Barometrul antreprenoriatului românesc

pag. 3 pag. 4

Concluzii ediția 2015

pag. 37 pag. 51

Reglementare și impozitare Educație antreprenorială

pag. 27pag. 11

Cultură antreprenorialăAcces la finanțare

pag. 61

Ajutor coordonat

Page 4: Antreprenorii vorbesc barometrul antreprenoriatului romanesc 2015

3 Barometrul antreprenoriatului românesc 2015

Antreprenorii vorbesc

Despre Barometrul antreprenoriatului românesc – Antreprenorii vorbesc 2015Antreprenorii vorbesc este un barometru anual ce măsoară percepţiile asupra antreprenoriatului din România. Studiul, aflat la a treia ediţie, exprimă problemele, aşteptările şi nevoile întreprinzătorilor români, bazându-se pe o analiză calitativă şi cantitativă a mediului antreprenorial românesc.

Analiza noastră urmăreşte, totodată, să sublinieze modul în care responsabilii cu politicile publice ar putea ajuta în mod decisiv dezvoltarea mediului antreprenorial românesc, susţinând astfel generarea de noi afaceri, creşterea economică şi crearea de locuri de muncă.

Studiul merge mai departe şi subliniază, de asemenea, nu numai ceea ce poate face guvernul, dar şi ce pot face antreprenorii pentru a dezvolta start-up-urile şi spiritul întreprinzător în România, dar şi pentru a profita de oportunităţile din piaţă.

Obiective:

Cadrul de dezvoltare a antreprenoriatului: cei cinci piloni care facilitează antreprenoriatul

Analiza noastră se axează pe cinci factori fundamentali în antreprenoriat: cultură antreprenorială, acces la finanţare, reglementare şi impozitare, sprijin coordonat, educaţie şi formare.

• Furnizarea unui instrument simplu pentru măsurarea competitivităţii mediului antreprenorial românesc

• Posibilitatea măsurării comparative de la an la an a progresului sau regresului înregistrat

• Indicatori simpli şi orientaţi spre oferirea de recomandări

Abordarea noastră se bazează pe:

Opiniile antreprenorilor privind progresul şi impactul unor factori facilitatori specifici

Indicatori economici şi sociali cantitativi

Bune practici identificate în alte ţări care s-au dovedit eficiente în dezvoltarea antreprenoriatului şi care ar putea fi adaptate în România

123

Barometrul agregă percepţiile a 369 antreprenori care au răspuns chestionarului, dar şi opiniile exprimate de antreprenori români în cadrul întâlnirilor directe.

Acest Barometru reproduce o iniţiativă globală a EY, G20 Entrepreneurship Barometer. Prima ediţie a studiului global a fost publicată cu ocazia Summit-ului Tinerilor Antreprenori G20 (31 octombrie – 2 noiembrie 2011) din Nisa, Franţa. A fost urmată de a doua ediție în august 2013. Studiul EY G20 Entrepreneurship Barometer 2013 analizează în mod individual şi colectiv ecosistemul antreprenorial din ţările G20: Argentina, Australia, Brazilia, Canada, China, Franţa, Germania, India, Indonezia, Italia, Japonia, Mexic, Rusia, Arabia Saudită, Coreea de Sud, Marea Britanie, Statele Unite şi Uniunea Europeană.

Accesul la finanţare de tip• Seed

• Start-up

• Expansiune

• Capital de creştere

Reglementare şi impozitare• Facilităţi fiscale

• Cât de uşor se începe o afacere

• Legislaţie şi politici publice care susţin antreprenoriatul

Educaţie şi formare• Educaţie pre-universitară

• Educaţie universitară

• Cursuri antreprenoriale specifice

• Educaţie informală/învăţare continuă

Cultura antreprenorială• Toleranţă la risc şi eşec• Preferinţă pentru a fi propriul stăpân

şi a acţiona pe cont propriu• Cultura inovaţiei şi a cercetării• Aprecierea bunăstării create prin

forţe proprii

Sprijin coordonat Mentori, asociaţii şi cluburi de antreprenoriIncubatoare de afaceri, parcuri şi centre de afaceri

Page 5: Antreprenorii vorbesc barometrul antreprenoriatului romanesc 2015

Antreprenorii vorbesc

4Barometrul antreprenoriatului românesc 2015

20%

30%37%

42%

62%

Reglementare și fiscalizare

Acces la finanțare

Ajutor coordonat

Cultură antreprenorială

Educație și formare antreprenorială

Mediul antreprenorial românesc în 2014

Dintre cei 5 piloni care sprijină dezvoltarea antreprenoriatului, educația și formarea antreprenorială este singurul cu evoluție majoritar pozitivă: 62% dintre antreprenori considerând că acest factor s-a îmbunătățit în România în ultimul an.

Evoluția în 2014 a celor 5 piloni care sprijină dezvoltarea antreprenoriatului

Sursa: Antreprenorii vorbesc

Antreprenorii consideră doar în proporție de 42% că, în 2014, cultura antreprenorială s-a îmbunătățit, în timp ce 37% cred că ajutorul oferit de organizațiile specializate în dezvoltarea antreprenoriatului a cunoscut o evoluție pozitivă, iar 30% că accesul la finanțare s-a îmbunătățit. Doar 20% dintre respondenți consideră că reglementarea și fiscalizarea au cunoscut o evoluție pozitivă în 2014.

Alexandru Lupea, Assurance Partner și Strategic Growth Markets Leader, EY Romania

“Un ecosistem antreprenorial care să susțină formarea şi dezvoltarea companiilor ar trebui să includă câteva elemente: surse de finanțare, acces la mentorat, un loc de întâlnire al antreprenorilor (real sau virtual) și un cadru legislativ / de reglementare cel puțin neutru, dacă nu favorabil. Toate acestea trebuie să funcţioneze bine împreună: finanţarea fără mentorat nu este eficientă, la fel ca şi finanţarea în lipsa culturii asumării riscului antreprenorial sau a lipsei cunoştinţelor de administrare a unei afaceri. În același timp, fiscalizarea sau birocrația excesivă vor descuraja investițiile, chiar în condiţiile întrunirii celorlalte elemente ale ecosistemului. De asemenea, este foarte important ca ecosistemul să susţină companiile în toate stadiile de dezvoltare, în caz contrar lanţul întrerupându-se, ceea ce nu va permite companiilor să ajungă la maturitate.

Din această perspectivă, ne dorim prin acest studiu să ajutăm la o înțelegere mai bună a mediului în care iau naștere și se dezvoltă companiile românești: ce funcționează sau merge în direcția bună și ce nu funcționează așa cum și-ar dori antreprenorii. Sperăm astfel să ajutăm oamenii de afaceri să fie mai informați, în timp ce alte părți interesate (instituții publice, incubatoare și acceleratoare de afaceri, finanțatori, educatori etc) să obțină o imagine de ansamblu a mediului antreprenorial românesc, care să le ajute în determinarea acțiunilor viitoare ce vizează sprijinirea antreprenorilor.”

Page 6: Antreprenorii vorbesc barometrul antreprenoriatului romanesc 2015

5 Barometrul antreprenoriatului românesc 2015

Antreprenorii vorbesc

Accesul dificil la finanțare

Lipsa educației antreprenoriale și profesionale și a culturii antreprenoriale

Lipsa de stabilitate politică şi de viziune a politicilor publice

Corupția

Starea economiei locale și decalajele de dezvoltareCele mai mari

obstacole în începerea şi dezvoltarea unei afaceri în România

49%18%

14%

7%

4%

6%

Impredictibilitatea fiscală, sistemul greoi de fiscalizare și reglementare, nivelul taxelor

Cele mai importante obstacole în începerea și dezvoltarea unei afaceri în România în viziunea antreprenorilor

Cele mai importante obstacole în începerea și dezvoltarea unei afaceri în România în viziunea studenților

Teama de eșec

Situație economică incertă

Birocrația excesivă

Lipsa de fonduri publice/suport public

Cele mai mari obstacole în începerea şi dezvoltarea unei afaceri în România

38%16%

15%

8%

9%

6%

5%

3%

Lipsa capitalului de început

Lipsa unei idei de afaceri

Lipsa cunoștințelor economice

Lipsa de sfaturi/informații

Sursa: Barometrul educației și culturii antreprenoriale în rândul studenților

Sursa: Antreprenorii vorbesc

Page 7: Antreprenorii vorbesc barometrul antreprenoriatului romanesc 2015

Antreprenorii vorbesc

6Barometrul antreprenoriatului românesc 2015

45%

8%

5%

15%

7%

3%

Reducerea taxelor

și acordarea de

facilități fiscale

Credite garantate de

stat, mai ales pentru

start-up-uri

Stabilitatea

mediului fiscal

Reducerea birocrației și simplificarea sistemului legislativ și a Codului Fiscal

Colaborarea public-privat

Îmbunătățirea nivelului de

educație antreprenorială/

profesională

1

3

5

2

4

6

Măsurile guvernamentale cu cel mai mare impact pe termen scurt în susținerea antreprenorilor

În viziunea antreprenorilor români, top 6 măsuri care ar susține dezvoltarea afacerilor românești pe termen scurt sunt: reducerea poverii fiscale și acordarea de facilități fiscale, reducerea birocrației și simplificarea legislației și a Codului

fiscal, oferirea de credite garantate de stat, mai ales pentru start-up-uri, îmbunătățirea colaborării și comunicării între mediul public și cel privat, asigurarea stabilității mediului fiscal și îmbunătățirea nivelului de educație antreprenorială și profesională.

Sursa: Antreprenorii vorbesc

Page 8: Antreprenorii vorbesc barometrul antreprenoriatului romanesc 2015

7 Barometrul antreprenoriatului românesc 2015

Antreprenorii vorbesc

indică măsurile fiscale ca acțiunile guvernamentale care i-ar ajuta cel mai mult în dezvoltarea afacerilor.

82% dintre antreprenori consideră accesul la finanțare dificil sau foarte dificil, față de 88% la ediția anterioară a studiului

Cum mă poate ajuta guvernul în accesul la finanțare Vreau ca societatea să tolereze eșecul

65% dintre antreprenori cred că eșecul în afaceri este penalizat de societate

Cum credeţi că este perceput eşecul în afaceri în România?

37%29%17%11%

34%5%

24%23%

2015 2014

Este o barieră pentru viitoarele afaceri

Indică lipsa abilităților necesare

Este un prilej de învățare

Este un eșec în carieră

Am nevoie să fiu lăsat să dezvolt o afacere

Am nevoie de ajutor pentru accesul la finanțare

Consideraţi că mediul de reglementare şi fiscal pentru antreprenori s-a îmbunătăţit în ultimul an în România?

49%

29%

20%3%

S-a deteriorat

Nici nu s-a îmbunatăţit, nici nu s-a deteriorat

S-a îmbunătăţit

Nu mă pot pronunţa

Care dintre următoarele iniţiative ar îmbunătăţi cel mai mult mediul fiscal pentru antreprenori?

60%

14% 11%

Simplificarea regulilor fiscale și a reglementărilor referitoare la calcularea obligațiilor fiscale

Reducerea fiscalizării veniturilor companiilor

Dezvoltarea unei agenții guvernamentale care să asiste afacerile noi în respectarea cerințelor fiscale

65%

Top 4 instrumente de finanţare care vor avea impact în susţinerea antreprenoriatului

Credite bancare

Fonduri europene

Microfinanțare

Venture capital

26%19%11%

8%

Facilități fiscale pentru investițiile în companii mici

Garanții pentru credite

Altele

Impozitare redusă asupra câștigurilor de capital

Fonduri pentru scheme de finanțare

26%23%

20%18%

13%

Ce spun antreprenorii româniBarometrul antreprenoriatului românesc 2015

Cum apreciaţi accesul la finanţare în România pentru toţi antreprenorii?

Foarte facil

Facil

Dificil

Foarte dificil

2%

12%55%27%

8%

69%19%

2015 2014

Page 9: Antreprenorii vorbesc barometrul antreprenoriatului romanesc 2015

Antreprenorii vorbesc

8Barometrul antreprenoriatului românesc 2015

Mă aștept ca într-un orizont mediu de timp, România să ofere un mediu prietenos* pentru antreprenoriÎn ce orizont de timp apreciați că România va avea un mediu prietenos cu antreprenorii?

* prietenos din punct de vedere al percepției societății, fiscalității și reglementărilor, educației antreprenoriale și accesului la finanțare

56% dintre antreprenori cred că astfel de programe ar îmbunătăți percepția tinerilor asupra antreprenoriatului ca alegere de carieră

Vrem programe dedicate antreprenoriatului în universități

Programe guvernamentale

care susțin antreprenoriatul

Programe de mentorat

pentru antreprenori

Programe specifice în universități

56% 22% 11%

Din punctul de vedere al sprijinului coordonat, credem că incubatoarele și acceleratoarele de afaceri vor sprijini cel mai mult dezvoltarea antreprenorială

Contribui prin mentorat la dezvoltarea altor antreprenori

Ca antreprenor cu experienţă, oferiţi training/coaching/mentorat tinerilor sau antreprenorilor aflaţi la început de drum?

DA

NU

68%

2015

32%

2014

80%

20%

23%

Programe guvernamentale pentru start-up-uri/

antreprenori

19%

Incubatoare/acceleratoare de afaceri

12%

Programe specifice de training per

industrii

12%

Programe de mentorat

Peste 30 de ani

19%

15-30 ani

13%

10-15 ani

13%

5-10 ani

34%

3-5 ani

21%

Ce spun antreprenorii româniBarometrul antreprenoriatului românesc 2015

Page 10: Antreprenorii vorbesc barometrul antreprenoriatului romanesc 2015

9 Barometrul antreprenoriatului românesc 2015

Antreprenorii vorbesc

IMM-urile din România în cifreDin numărul total de firme active la 31 martie 2015, peste 64% sunt societăţi cu răspundere limitată (SRL) care au, în medie, un asociat. În marea lor majoritate (91,6%), societățile cu răspundere limitată fac parte din categoria microîntreprinderilor, având în medie 2 salariaţi, un capital social mediu de 11.000 EUR şi realizând o cifră de afaceri medie anualaă de 47.000 EUR. Cele mai multe societăţi cu răspundere limitată (SRL) au sediul social în municipiul Bucureşti şi judeţul Cluj.

Numărul de IMM-uri active Numărul de angajați în IMM-uri (% din total)

Surse: Ministerul de Finanțe, Registrul Comerțului, Comisia Europeană, Consiliul Fiscal

530

mii

mili

oane

70.00

68.00

66.00

64.00

62.00

60.00

22.0

21.8

21.6

21.4

21.2

21.0

20.8

20.6

20.4

505

2008

2009

2010

2011

2012

2013 201320122011201020092008

480

455

430

România RomâniaUniunea Europeană Uniunea Europeană

Durata medie de activitate a unui SRL:

ani,9 luni și9 zile22

IMM-urile creează:

concentrează aproape concentrează peste

din valoarea totală adăugată brută

producție, comerț, construcții, activități profesionale și transport

comerț, producție și construcții

din angajații IMM-urilor

5 sectoare 3 sectoare

70% 60%

de firme înfiinţate din 1990 până în 20152.600.000

Centrele iniţiativei antreprenoriale din România:

din mediul urbanactiv în domeniul comerţului, construcţiilor şi transporturilor

ani,

Profilul antreprenorului român:

40-49barbat,

IMM-urile reprezintă:

din numărul total de companii active în România,

99,6%la nivelul Uniunii Europene

comparativ cu

99,8%

față de

din valoarea totală adăugată brută la nivelul

economiei în România,

44%din angajații României lucrează în cadrul unui IMM,

66,2%

în Uniunea Europeană

59%la nivelul Uniunii Europene

66,9%

BucureștiCluj

Profilul IMM-urilor din România

Page 11: Antreprenorii vorbesc barometrul antreprenoriatului romanesc 2015

Antreprenorii vorbesc

10Barometrul antreprenoriatului românesc 2015

Page 12: Antreprenorii vorbesc barometrul antreprenoriatului romanesc 2015

Acces la finanţare

Creditele bancare și fondurile europene – cele mai importante surse de finanțare

pentru antreprenori

32% dintre antreprenori spun

că accesul la finanţare s-a deteriorat în ultimul an,

față de 48% la ediția anterioară

82% dintre antreprenori consideră accesul la

finanțare dificil sau foarte dificil, față de 88% la începutul lui 2014

Page 13: Antreprenorii vorbesc barometrul antreprenoriatului romanesc 2015

12Barometrul antreprenoriatului românesc 2015

32%dintre antreprenori consideră că accesul la finanțare s-a îmbunătățit în ultimul an, față de 16% la ediția anterioară a studiului

Acces la finanţareÎmbunătățirea accesului la finanțare este aria de acțiune care ar avea cel mai mare impact în dezvoltarea afacerilor antreprenoriale, conform antreprenorilor care au răspuns EY G20 Entrepreneurship Barometer 2013.

În România, la ediția din 2014 a chestionarului, aproape 50% dintre antreprenorii respondenţi considerau că accesul la finanţare s-a deteriorat. În 2015, răspunsurile antreprenorilor s-au echilibrat. Astfel, 32% dintre antreprenori consideră că accesul la finanțare s-a deteriorat în ultimul an în România, 30% cred ca s-a îmbunătățit, în timp ce alți 30% consideră ca nu s-au modificat condițiile de obținere de finanțare.

Această echilibrare a răspunsurilor indică de fapt o îmbunătățire a percepției accesului la finanțare: dacă în 2014 doar 16% dintre respondenți considerau că accesul la finanțare s-a îmbunătățit, în 2015 procentul celor care cred acest lucru aproape s-a dublat, ajungând la 30%.

Accesul antreprenorilor la finanţare s-a îmbunătăţit în ultimul an în România?

Sursa: EY Antreprenorii vorbesc

A rămas la fel 30%

Nu mă pot pronunța

8%

S-a îmbunătățit

30%

S-a deteriorat

32%

Instrumentele de finanţare care vor avea cel mai mare impact în susţinerea antreprenoriatului în România

Cred

ite b

anca

re

Fond

uri e

urop

ene

Mic

rofin

anța

re

Vent

ure

capi

tal

Part

ener

iat p

ublic

-priv

at

Burs

a de

val

ori

Furn

izor

i

Priv

ate

equi

ty

Aju

tor d

e st

at

Busi

ness

ang

els

Fam

ilie

și p

riete

ni

Clie

nți

Alte

le

Sursa: EY Antreprenorii vorbesc

30%

26%

20%19%

16%

11%10%

6% 6%4% 4% 4%

6% 5% 5%

9%

4% 3%

6%

9%

3% 3%1% 1%

0%

9% 8%10%

20%

0%

25%

5%

15%

2015

2014

Page 14: Antreprenorii vorbesc barometrul antreprenoriatului romanesc 2015

13 Barometrul antreprenoriatului românesc 2015

Acces la finanţare

Microfinanţare Microfinanțarea, opţiunea creditării antreprenorilor care nu au acces la serviciile tradiţionale bancare, a crescut în mod semnificativ în ultimii ani, mai ales în pieţele cu creştere economică rapidă. În România, conform BERD, piaţa potenţială a microcreditării este de 500 milioane EUR, alimentată de bănci comerciale şi instituţii financiare non-bancare în proporţie de 70%, în timp ce 30% din nevoie nu este satisfăcută. De-a lungul timpului BERD a realizat parteneriate cu mai multe instituţii financiare româneşti pentru ca acestea să ofere microcredite. Aceste instituţii au un portofoliu anual de 100 milioane de EUR, acordând 20.000 credite pe parcursul unui an. Valoarea medie a unui microcredit este sub 10.000 EUR, putând ajunge la 25.000 EUR.

Ludwik Sobolewski, BVB CEO:“AeRO este un început semnificativ pentru un nou tip de acces la finanțare pentru IMM-uri, oferit de Bursa de Valori. Ultimele luni ne-au demonstrat că avem companii românești interesante pentru investitori și care se îndreaptă către Bursă pentru că sunt atrase de noi structuri, noi reguli ale pieței și pentru că aici se întâlnesc cu specialiști care folosesc același limbaj ca și ei. AeRO oferă o șansă companiilor de a obține capital și de a demonstra investitorilor individuali faptul că reprezintă active atractive. AeRO devine deja reprezentativă pentru România și dă un semnal către exterior în privința activității piețelor românești de capital.”

AeRO – noua piață de acțiuni a BVB În februarie 2015, Bursa de Valori București (BVB) a lansat AeRO, piața dedicată finanțării proiectelor și poveștilor de succes ale start-up-urilor și IMM-urilor.Ca să se listeze pe AeRO, companiile trebuie să îndeplinească cerințe precum: o valoare minimă a capitalizării bursiere anticipate de cel puțin 250.000 EUR și un free-float* de cel puțin 10% sau un număr de cel puțin 30 de acționari.AeRO permite companiilor să acceseze finanțări și să se listeze mai repede și mai ușor decât pe piața reglementată, în același timp permițănd investitorilor să obțină expunere pe companii în creștere, aflate la început de drum.În aprilie 2015, pe piața AeRO erau disponibile la tranzacționare acțiunile a 10 companii, printre care Delivery Solutions - companie de curierat, Carpathia Capital – fond de investiții și Bittnet Systems – prima companie din IT listată la BVB.*deținerile acționarilor care au mai puțin de 5%

Sursa: EY Antreprenorii vorbesc

82%dintre antreprenori consideră accesul la finanțare dificil sau foarte dificil, față de 88% la ediția anterioară a studiului

Page 15: Antreprenorii vorbesc barometrul antreprenoriatului romanesc 2015

Antreprenorii vorbesc

14Barometrul antreprenoriatului românesc 2015

Acces la finanţare

Îmbunătățirea accesului la finanțare transpare și din segmentarea pe vârste a răspunsurilor. Pentru prima dată în cei trei ani de când EY România realizează Barometrul antreprenoriatului românesc, unii respondenți consideră că accesul la finanțare pentru antreprenorii sub 40 de ani este foarte facil (4% dintre respondenți). În total, 16% consideră că accesul la finanțare este facil sau foarte facil pentru această categorie de antreprenori.

Însă, pentru marea majoritate a antreprenorilor tineri (76%), accesul la finanțare rămâne dificil sau foarte dificil, chiar dacă tendința este de scădere față de anul trecut, când acest procent se ridica la 90%.

Capitalizarea precară este o problemă nu doar pentru antreprenori, ci și pentru cei care se gândesc să devină antreprenori.

Lipsa capitalului este percepută de studenți ca principalul obstacol în începerea propriei afaceri, conform Barometrului educației și culturii antreprenoriale în rândul studenților, publicat de EY România în decembrie 2014.

Față de ediția 2014 a studiului, în acest an a avut loc o schimbare de perspectivă. Dacă anul trecut pentru antreprenorii tineri era mai dificil să acceseze finanțare (90%) de pe piața locală, față de antreprenori în general (88%), în acest an pentru antreprenorii tineri este mai ușor să obțină fonduri pentru afacerea lor (16%).

În perspectiva antreprenorilor, creditele bancare și fondurile europene sunt sursele de finanţare care vor avea cel mai mare impact în dezvoltarea afacerilor antreprenoriale românești, urmate de surse și instrumente precum microfinanțare, capital de risc, parteneriat public-privat, bursa de valori și sisteme alternative de tranzacționare şi fonduri de tip private equity.

Dacă creditele bancare și fondurile europene au adunat 45% dintre răspunsuri, bursa de valori și sistemele alternative de tranzacționare au strâns 6% dintre opțiuni, în timp ce ajutoarele de stat nerambursabile 4%.

Dificil Foarte dificil Nu mă pot pronunțaFacilFoarte facil

Dificil Foarte dificil Nu mă pot pronunțaFacilFoarte facil

Credeţi că accesul la finanţare este facil în România pentru antreprenorii sub 40 ani?

2015

2014

2013

0% 20% 40% 60% 80% 100%

4% 41%12% 35% 8%

6% 55% 35% 5%

3% 37% 56% 4%

Cum apreciaţi accesul la finanţare în România pentru toţi antreprenorii?

Sursa: EY Antreprenorii vorbesc5%

6%

3%

8%

9%

16%

15%

38%

Teama de eșec

Lipsa capitalului de început

Situație economică incertă

Birocrația excesivă

Lipsa unei idei de afaceri

Lipsa de cunoștințe economice

Lipsa de fonduri publice/suport public

Lipsa de sfaturi/informații

30% 40%20%10%0%

Cele mai importante obstacole percepute de studenți pentru a deveni antreprenori

Sursa: EY Barometrul educației și culturii antreprenoriale în rândul studenților, România 2014

2015

2014

0% 20% 40% 60% 80% 100%

2% 55%12% 27% 4%

8% 69% 19% 4%

Sursa: EY Antreprenorii vorbesc

Page 16: Antreprenorii vorbesc barometrul antreprenoriatului romanesc 2015

15 Barometrul antreprenoriatului românesc 2015

Antreprenorii vorbesc

Noul Cod Fiscal“Una dintre prevederile proiectului Noului Cod Fiscal se referă la eliminarea impozitului pe dividende. Cu siguranță eliminarea impozitului pe dividende poate reprezenta o gură de oxigen pentru piața de capital, funcționând ca un magnet pentru investitorii persoane fizice care vor cumpăra acțiuni în speranța obținerii de câștiguri din dividende ce vor fi neimpozabile. Rămâne întrebarea dacă această măsură va avea ca efect și descurajarea investițiilor în favoarea decapitalizării întreprinderilor.”

Gabriel Sincu, Tax Executive Director, EY România

Accesul la finanţareÎn privinţa ariilor de acţiune ale guvernului, antreprenorii români consideră următoarele măsuri ca fiind cele mai potrivite pentru a îmbunătăți accesul la finanțare al companiilor antreprenoriale:

• Facilităţile fiscale pentru investiţiile în companii mici (26%)

• Oferirea de garanții pentru credite (20%) • Impozitarea redusă a câștigurilor de capital (18%)

Investițiile străine directe (ISD) în România au intrat în 2014 pe tendință negativă, după ce în 2012 și 2013 reveniseră pe creștere. Nivelul ISD s-a situat conform Băncii Naționale la 2,43 mld EUR în 2014, cu 11% mai puțin față de anul 2013 și mult sub nivelul record din 2008, de 9,5 mld EUR.

În același timp, cu 24 de IMM-uri la mia de locuitori, România se află pe penultimul loc în Uniunea Europeană, mult sub media europeană de 40 de IMM-uri și mult chiar sub media din țări ca Ungaria (57 IMM-uri la mia de locuitori) și Bulgaria (41).

Iar tendința nu e una pozitivă, numărul de companii nou-înființate în 2014 a fost de 101.000, cu aproape 19% mai mic decât în 2013, reprezentând cel mai mic număr de companii create în ultimii 7 ani în România.

În acest context, facilitățile fiscale pentru investiții ca și impozitarea redusă a câștigurilor de capital ar îmbunătăți atractivitatea economiei românești nu doar pentru investitorii români, ci și pentru investitorii străini.

Scutirea de impozit a profitului reinvestit este una dintre facilitățile fiscale aplicabile până la 31 decembrie 2016. Această măsură poate genera un avantaj în privința fluxului de numerar.

În legislația actuală, facilități fiscale sunt prevăzute de asemenea pentru stimularea activităților de cercetare-dezvoltare, prin acordarea unor deduceri suplimentare la calculul profitului impozabil în proporție de 50% a cheltuielilor eligibile.

În vederea încurajării înființării și dezvoltării de parcuri industriale și tehnologice, companiile ce își desfășoară activitatea în incinta acestora se bucură de scutiri de taxe locale, impozite reduse asupra activelor corporale si necorporale, scutiri ale impozitului pe terenuri, programe de dezvoltare pentru infrastructură, donații și fonduri pentru dezvoltare.

În privința garanțiilor pentru credite, Fondul Național de Garantare a creditelor pentru întreprinderile mici și mijlocii asigură garantarea anumitor credite ce se încadrează în programe guvernamentale și facilitează accesarea de fonduri europene prin garantarea creditelor destinate finanțării proiectelor cofinanțate din fonduri europene nerambursabile. Pentru exemplificare, prima de garantare anuală pentru programul SRL-D datorată de către beneficiar este de 3,8% pe an din valoarea garanției aprobate.

Care sunt cele mai importante 3 arii de acţiune pentru guvern care ar îmbunătăţi accesul la finanţare pentru antreprenori?

Sursa: EY Antreprenorii vorbesc

Facilități fiscale pentru investițiile în companii mici 26%

20%

18%

13%

9%

9%

7%

Granturi

Impozitare redusă asupra câștigurilor de capital

Garanții pentru credite

Deduceri fiscale pentru inițiativele venture ale corporațiilor

Fonduri pentru scheme de finanțare

Reguli simplificate de listare pentru companiile mici

0% 5% 10% 15% 20% 25% 30%

Page 17: Antreprenorii vorbesc barometrul antreprenoriatului romanesc 2015

Antreprenorii vorbesc

16Barometrul antreprenoriatului românesc 2015

Un alt instrument financiar activ în România este JEREMIE, lansat de Comisia Europeană şi Fondul European de Investiţii, parte a BEI. JEREMIE oferă intermediarilor financiari instrumente financiare orientate către IMM-uri: garanţii, cogaranţii şi contragaranţii, garanţii de participare la capital, (micro)împrumuturi, instrumente de securitizare, capital de risc, fonduri de coinvestire, precum şi investiţii în fonduri de transfer de tehnologie. Aceşti intermediari financiari (bănci) oferă IMM-urilor (beneficiarii finali) împrumuturi şi participare la capital. JEREMIE nu furnizează IMMurilor finanţări nerambursabile.

Garanții pentru credite

Întrebați care este măsura guvernamentală care ar ajuta cel mai mult antreprenorii în accesul la finanțare, oferirea de garanții pentru credite (20%) este a doua opțiune, după facilitățile fiscale.

Fondul Național de Garantare a creditelor pentru întreprinderile mici și mijlocii (FNGCIMM) reprezintă cel mai semnificativ instrument financiar de acest gen de pe piața românească, cu 73% din volumul total al garanțiilor acordate în anul 2013. FNGCIMM asigură garantarea anumitor credite pentru IMM-uri ce se încadrează în programe guvernamentale și facilitează accesarea de fonduri europene prin garantarea creditelor destinate finanțării proiectelor cofinanțate din fonduri europene nerambursabile. Fondul acoperă până la 80% din valoarea finanţării contractate, cu o garanție maximă de 2,5 milioane EUR.

În 2014, FNGCIMM a acordat 35.570 garanții individuale, în valoare totală de 6.105,6 milioane lei. Din această sumă, aproape 2.500 milioane au fost acordate pentru IMM-uri. Fondul administrează un volum de credite susținute prin garanții de peste 5,9 miliarde lei, pentru un număr de peste 11.000 IMM-uri.

Alte fonduri de garantare active în România sunt:• Fondul de Garantare a Creditului Rural (FGCR) –

instituție financiară non-bancară ale cărui obiective sunt sprijinirea absorbției fondurilor europene și stimularea accesului producătorilor și procesatorilor agricoli la credite și instrumente de finanțare. La fel ca și FNGCIMM, FGCR acoperă până la 80% din valoarea finanţării contractate. Valoarea maximă a garanţiei nu poate depăşi echivalentul a 2,5 milioane Eur.

• Fondul Român de Garantare a Creditelor (FRGC) – e primul fond de garantare creat în România, la recomandarea Băncii Mondiale, în 1993. Fondul garantează până la 70% din valoarea creditelor în special destinate antreprenorilor români: credite pe termen scurt, mediu și lung și credite pentru cumpărare de acțiuni. De asemenea, FRGC oferă și consultanță celor care doresc să înceapă sau să dezvolte o afacere.

Proiectul Banca pentru Dezvoltare a RomânieiÎn ultimele luni s-a discutat despre crearea unei bănci de dezvoltare pe baza structurii EximBank. Instituția ar trebui să finanțeze proiecte prioritare în infrastructură, energie şi mediu, proiecte ale autorităţilor publice locale, confinanţări pentru fondurile europene, creşterea eficienţei energetice, sprijinirea fermierilor și educaţie, prin susţinerea acordării de credite pentru studii post-liceale. Așadar, fără a avea ca focus principal firmele antreprenoriale, o parte din fondurile băncii de dezvoltare ar avea ca destinație proiecte antreprenoriale. Cele două fonduri de garantare, FNGCIMM și FGCR, ar putea face parte din structura băncii sau vor funcționa separat, în formula actuală.

Medii11%

Micro45%Mici

44%

Structura numerică a garanțiilor oferite de FNGCIMM pe categorii de IMM-uri

Sursa: FNGCIMM

Antreprenori

Studenți

Sursa: Statistici AECM 2007 - 2013, calcule FNGCIMM

90%

36%

2,1%

61,9%

73,1%64,8% 65,3%

55,3%

68,9% 72,9%

2,9%

1,4% 1,3%

1%

1%1,6%

24,1%33,8%

33,5%

43,4%

28,1% 24%

100%

80%

70%

60%

50%

20%

30%

0%

40%

10%

2010 2011 2012 2013200920082007

Cotă de piață pentru garanțiile acordate (%)0,3% 2% 1,5%

FNGCIMM FRGCIP FGCR JEREMIE

Page 18: Antreprenorii vorbesc barometrul antreprenoriatului romanesc 2015

17 Barometrul antreprenoriatului românesc 2015

Antreprenorii vorbesc

JEREMIE

JEREMIE, inițiativă a Comisiei Europene, în colaborare cu European Investment Bank Group, a apărut din necesitatea de a finanța riscul de a credita IMM-uri, care de multe ori este considerat prea mare de către bănci. JEREMIE a oferit în România în perioada de programare 2007-2013, trei produse:

• Garanții de până la 80% pentru credite de investiții și capital de lucru în valoare de până la 1,9 milioane EUR/beneficiar. Garanția este gratuită pentru IMM-ul beneficiar. Unele bănci au finalizat implementarea programului în România în limita acordată, în timp ce altă bancă dispune de fonduri până în iunie 2015.

• Dobândă subvenționată cu partajarea riscului pentru credite de investiții și capital de lucru de până la 1 milion EUR – cu o dobândă medie pentru IMM-urile beneficiare de 4,5%, costul creditului fiind redus cu 50%. Băncile dispun încă de fonduri pentru acest instrument.

• Capital de risc (venture capital), prin 3TS Capital – investiții de capital în companii din zona internet, media, telecom. Până în acest moment fondul a investit în patru companii: Avocatnet.ro, Simartis, GHG și Elefant.ro. Fondul este în continuare în căutare de companii interesante pentru portofoliu.

Pentru noul exercițiu de programare (2014-2020), posibile instrumente oferite de JEREMIE ar putea fi garanții sau finanțare cu partajarea riscului, capital de risc, plus o inițiativă dedicată IMM-urilor.

Accelerator de antreprenoriat & fond de tip seed - JEREMIE Bulgaria

Accelerator de antreprenoriat & fond de tip seed JEREMIE în BulgariaEste un fond de capital cu două funcții:

• Accelerator de antreprenoriat: investiție ≤ 50.000 EUR

• Fond de tip seed: investiție ≤ 200,000 EUR

Oferă de asemenea asistență tehnică, mentorat, coaching, în parteneriat cu Seedcamp, Mozilla WebFWD, Springboard, Google etc.

Rezultate• Resurse totale disponibile: 21 milioane EUR• Peste 4.000 solicitări de finanțare depuse online

în sesiunile dedicate• Investiții în peste 150 de companii• O treime din start-up-uri sunt înființate de

antreprenori străini• Peste 600 locuri de muncă nou-create

Sesiuni: online la 4 - 6 luni

Investiție: EUR 25.000 - 50.000

Participație: ̴ 10%

Perioada: 3 - 12 luni

Obiect absolvire: prototip, versiune beta etc.

Investiție: până la total 200.000 EUR per companie

(ajutor de minimis)

Participație: 30 - 49% (cumulat)

Perioada: 12 - 24 luni

Obiect absolvire: comercializare, internaționalizare

Sesiune de aplicații

Selecție șifinanțare

ACCE

LERA

RESE

ED

Companii externe

Portofoliu seed

Accelerare

Ziuaabsolvirii

Sursa:European Investment Fund

Page 19: Antreprenorii vorbesc barometrul antreprenoriatului romanesc 2015

Antreprenorii vorbesc

18Barometrul antreprenoriatului românesc 2015

Fonduri europene pentru IMM-urile din România

România are 4,4 miliarde de euro alocate IMM-urilor prin diferite Programe Operaționale în perioada 2014-2020. În principiu, aceste fonduri vor avea depunere continuă de la lansare până la epuizarea fondurilor. De asemenea, autoritățile au în vedere utilizarea unui sistem electronic de depunere a proiectelor, pe care beneficiarii îl vor folosi pentru transmiterea documentelor aferente proiectului.

Față de exercițiul anterior, 2007-2013, fondurile europene vor fi mai ușor de accesat, iar proiectele vor fi mai ușor de derulat, conform Ministerului Fondurilor Europene și prin următoarele proceduri:

• Procedură simplificată de rambursare în cazul proiectelor de cercetare: o singură rată de rambursare pentru toți participanții dintr-un proiect și o singură rată plafon pentru costurile indirecte

• Reducerea termenelor de plată către beneficiari la maxim 90 zile, în cazul finanțărilor prin politicile de coeziune

• Sisteme electronice disponibile pentru transmiterea datelor și stocarea documentelor cerute beneficiarilor de fonduri de coeziune

• Scurtarea perioadei obligatorii de păstrare a datelor referitoare la proiectele finanțate din fonduri europene, la maxim 3 ani.

Programe Operaționale 2014-2020:

• Programul Operațional Capital Uman (POCU, fostul POSDRU) va sprijini în noul exercițiu antreprenoriatul și creșterea ocupării forței de muncă prin acordarea de sprijin persoanelor fizice pentru deschiderea de noi afaceri sau IMM-urilor cu profil non-agricol din zona urbană. Astfel, va fi disponibil sprijin financiar cu o valoare aproximativă de 550 milioane de EUR pentru a crea noi locuri de muncă, servicii de consiliere sau consultanță. Sprijinul va fi pus la dispoziția beneficiarilor atât sub formă de granturi directe cât și credite sau

garanții acordate pentru dezvoltarea afacerilor.• Programul Operațional pentru Competitivitate

(POC) – peste 250 milioane de EUR disponibile pentru IMM-uri, în sectoarele de Cercetare, Dezvoltare Tehnologică şi Inovare (CDI) pentru susținerea competitivității economice și în sectorul Tehnologia Informației și Comunicațiilor (TIC) pentru o economie digitală competitivă. În domeniul CDI se va oferi sprijin IMM-urilor pentru a pregăti şi implementa proiecte în cadrul Orizont 2020 şi altor programe CDI internaţionale. Totodată, POC va susține accesul la creditare în condiţii mai favorabile inclusiv prin garanții, subvenții de dobândă și facilitarea accesului la capital de risc al întreprinderilor inovative. În domeniul TIC se vor finanța servicii avansate de sprijin pentru IMM-uri și grupuri de IMM-uri (inclusiv servicii de gestionare, comercializare și proiectare), precum și servicii TIC și aplicații pentru IMM-uri (inclusiv e-comerț, e-afaceri și procesele întreprinderilor interconectate).

• Programul Operațional Regional (POR) – 865 milioane EUR vor fi disponibile pentru IMM-uri prin accesarea axelor prioritare 1 & 2: Transfer tehnologic (165 milioane EUR) și Competitivitate IMM (700 milioane EUR). Prima axă va avea ca și obiectiv tematic consolidarea cercetării, dezvoltării tehnologice și a inovării, în timp ce a doua axă are ca obiectiv îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii, a sectorului agricol, pescuitului şi acvaculturii.

• Programul Național pentru Dezvoltare Rurală (PNDR) – va avea la dispoziție aproximativ 8 miliarde EUR. Printre măsurile care vizează sectorul IMM-urilor se află sprijinul pentru investițiile în activele fizice (dotare cu utilaje și echipamente performante, investiții pentru modernizarea fermelor), prelucrarea și comercializarea produselor agricole, sprijin acordat tinerilor fermieri pe baza unui plan de afaceri, sprijin pentru ferme mici în baza unui plan de afaceri, dezvoltarea exploatațiilor și a întreprinderilor, sprijinirea activităților productive non-agricole, serviciilor și activităților meșteșugărești, turismului rural. Alocarea financiară pentru aceste măsuri se ridică la peste 2 miliarde EUR.

Page 20: Antreprenorii vorbesc barometrul antreprenoriatului romanesc 2015

19 Barometrul antreprenoriatului românesc 2015

Antreprenorii vorbesc

Instrumente financiare la nivel UE pentru IMM-uri

Povestea antreprenorială a lui Hamdi Ulukaya - Chobani

Creșterea unui startup cu credit garantat de autorități și fără investitori externiHamdi Ulukaya a emigrat din Turcia în Statele Unite în 1994. La venirea în State a constatat că pe piața americană nu exista “iaurt grecesc” – iaurtul tradițional, fără adaosuri de zahăr și fructe. În 2005 a cumpărat o fabrică dezafectată de iaurturi cu un împrumut subvenţionat, iar în 2007 a început să producă şi să comercializeze iaurtul Chobani. În 2010, Chobani devine cea mai bine vândută marcă de iaurt din Statele Unite şi afacerea este extinsă în Canada şi Australia. În 2014, compania aştepta vânzări de 1,5 miliarde USD, obținute cu ajutorul a peste 1,200 de angajaţi. În 2005 fabrica a pornit la drum cu patru angajați. Dar Hamdi Ulukaya, un outsider al industriei, a ajuns în 3 ani, într-o piaţă extrem de competitivă, să câştige din cota de piaţă a marilor jucători, într-un ritm atât de susținut încât a devenit lider de piaţă. În 2013, Hamdi Ulukaya a fost ales World Entrepreneur Of

The Year, fiind recompensat cu marele premiu acordat de EY la nivel mondial în cadrul competiţiei internaţionale dedicate antreprenoriatului.Ce se menționează mai rar, atunci când se vorbește despre succesul Chobani, este faptul că, într-o industrie capital intensivă, în care e nevoie de investiții mari în echipamente, dar și în taxe mari de plasare la raft în hypermaketuri, Ulukaya a reușit fără să aducă investitori externi (capital de risc, fonduri de private equity etc) și fără să-și dilueze participația și controlul în companie. Mai mult decât atât, investiția inițială a fost realizată cu ajutorul unui credit garantat de stat (1 milion USD), prin US Small Business Administration. A scris planul de afaceri în două zile, a oferit o garanție personală și un raport propriu de 10% din prețul tranzacției. Banca și guvernul au contribuit cu restul de 90%, cu o dobândă mică și cu un termen de rambursare generos: 10 ani. Azi, afacerea Chobani trece de 1 miliard USD, după ce a plecat la drum cu un credit oferit de stat.

Obiectiv

Cercetare, dezvoltare,

Inovație

Creare locuri de muncă,

Generare de creștere,Coeziune socială

Instrumente financiare UE

HORIZON 2020

Competitivitate & IMM-uri (COSME)

Schimbare socială și inovație

Erasmus

Europa Creativă

Capital pentru cercetare și inovare pentru IMM-uri – 0,43 miliarde EUR - și garanții pentru companii de tip “small mid caps” – 1,06 miliarde EUR

Capital de creștere – 660 milioane EURFacilitate de garantare a creditelor - 660 milioane EUR

Investiții în economie socială- 192 milioane EUR

Facilitate de garantare credite de studii - 517 milioane EUR

Facilitate de garantare pentru sectorul cultural și creativ - 121 milioane EUR

Page 21: Antreprenorii vorbesc barometrul antreprenoriatului romanesc 2015

20Barometrul antreprenoriatului românesc 2015

Selecţie programe guvernamentale de sprijinire a IMM-urilor – fonduri nerambursabile

Ministerul Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri realizează politica Guvernului în domeniul implementării proiectelor şi programelor pentru întreprinderile mici şi mijlocii, de încurajare şi de stimulare a înfiinţării şi dezvoltării acestora, implementând anual scheme de minimis finanţate de la bugetul de stat pentru IMM-uri definite conform Legii nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii cu modificările şi completările ulterioare.

Astfel, antreprenorii, mai ales cei aflați în stadiu de startup, pot accesa fondurile nerambursabile oferite în fiecare an de statul român.

Probabil cea mai cunoscută schemă gestionată de Direcția Politici Antreprenoriale și Implementare Programe pentru IMM-uri, din cadrul Ministerului Energiei, Întreprinderilor Mici și Mijlocii și Mediului de Afaceri, este cea destinată întreprinzătorilor tineri (până în 35 de ani), care îşi deschid o societate cu răspundere limitată, din postura de întreprinzător debutant.

Pe lângă proiectele de finanțare, Direcția derulează și programe pentru îmbunătățirea culturii antreprenoriale în rândul populației, ca de exemplu România Hub și Mentornet.

Programe pentru IMM-uri2014 2015

Buget (lei) Beneficiari Buget (lei) Beneficiari

Programul de dezvoltare și modernizare a activităților de comercializare a produselor și serviciilor de piață

21,049,000 267 30,000,000 200

Programul pentru stimularea înființării și dezvoltării microintreprinderilor de către întreprinzătorii tineri

21,000,000 415 29,879,000 493

Programul național multianual pentru susținerea meșteșugurilor și artizanatului 1,000,000 166 1,700,000 200

Programul național multianual de înființare și dezvoltare de incubatoare tehnologice și de afaceri

5,400,000 11 incubatoare 13,300,000 18incubatoare

Programul național multianual pentru dezvoltarea culturii antreprenoriale în rândul femeilor manager

500,000 12 1,000,000 20

Programul UNCTAD/EMPRETEC Romania pentru sprijinirea dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii

500,000 8 work-shop-uri/ 152 PARTICIPANTI 1,000,000 8 work-shop-uri/

160 PARTICIPANTI

Schema de minimis 100,000,000 464 250,000,000 555

Programul Româno - Elveţian pentru IMM-uri 28,524,286 CHF 300 28,524,286

CHF 384

Programul pentru dezvoltarea abilităților antreprenoriale în rândul tinerilor și facilitarea accesului la finanțare START

17,000,000 167 20,000,000 150

Sursa: Ministerul Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri

Page 22: Antreprenorii vorbesc barometrul antreprenoriatului romanesc 2015

21 Barometrul antreprenoriatului românesc 2015

Antreprenorii vorbesc

Nevoile și atenția companiilor se schimbă pe măsură ce se dezvoltă.

După înființare, întrebarea antreprenorilor este: pot să lansez compania? în această etapă e nevoie de o strategie și o viziune antreprenorială clare, dublate de un serviciu/produs prin care compania se diferențiază în piață.

Conform studiului realizat de World Economic Forum prin chestionarea participanților în programul Entrepreneur Of The Year din Statele Unite, The Bold Ones - High-impact Entrepreneurs Who Transform Industries, antreprenorul se confruntă cu multe provocări în prima etapă de dezvoltare a firmei, cel mai mare test fiind acceptarea produselor de consumator. Antreprenorul va răspunde, pe lângă întrebarea principală, pot să lansez compania?, și la: Ce oferim nou și ne distinge de restul ofertelor de pe piață?, Experiența consumatorului și inovația sunt importante cu adevărat pentru noi?, Suntem capitalizați corespunzător pentru a depăși această primă fază de dezvoltare?

Finanţarea creşterii

Ciclul de viață al companiilor

Faza 1: Lansare – compania copil sau “start-up”

Profitul nu este important pentru companii în această etapă, focusul principal fiind găsirea “formulei magice”, adică a ofertei de servicii/produse atractivă pentru potențialii clienți.

Printre preocupările antreprenorilor înscriși în programul Entrepreneur Of The Year s-au regăsit în această fază:

• Investiții importante în capitalul uman, mai ales pentru formarea echipei de început

• Investiții în tehnologie• Atragerea de finanțare de la fonduri de tip capital de

risc, angel investors, prieteni și familie. Atunci când este cazul, reinvestirea profitului pentru finanțarea creșterii și atenție asupra capitalului circulant.

• Viziune globală. Deși pornesc local, cele mai multe companii de succes au ca focus expansiunea pe piețele globale.

Revenind la finanțare, după epuizarea economiilor personale și a fondurilor din partea familiei, prietenilor, dar şi băncilor, prin credite personale şi carduri de credit, în această fază noile companii nu urmează acelaşi tipar de finanţare. Pentru multe dintre acestea, economiile proprii şi capitalul circulant vor reprezenta cel mai important tip de capital în acest stadiu.

Ciclul de viață al companiilor

Diferenț

iere

Strateg

ie

Structură/rezultate

Proces

Flux d

e num

erar

Manag

emen

tul

perfo

rman

țelor

Potențial disruptiv

Creație prin

reinventare

Lansar

e

Definire

a scopu

lui și a s

trateg

iei

Creștere

Excelență în business

Maturiz

are

Adminis

trarea

resur

selor

și a re

zultat

elor

Reinventare

Extinderea capabilităților

Sursa: The Bold Ones - High-impact Entrepreneurs Who Transform Industries

Page 23: Antreprenorii vorbesc barometrul antreprenoriatului romanesc 2015

Antreprenorii vorbesc

22Barometrul antreprenoriatului românesc 2015

Finanţarea creşterii

Alte companii vor accesa tipuri specifice de finanţare pentru această etapă de dezvoltare, precum capital oferit de:

Business angels - persoane cu avere semnificativă, de obicei antreprenori la rândul lor, care investesc în companii tinere şi oferă într-o măsură mai mică sau mai mare sfaturi start-up-ului finanţat.

Crowdfunding - intervine în finanţarea aventurii antreprenoriale chiar mai devreme decât business angels, se bazează pe contribuţiile şi donaţiile realizate de persoane cărora antreprenorul le prezintă proiectul pe platforme online specializate.

Venture capital este capital oferit de investitori instituţionali mai ales start-up-urilor inovatoare şi cu potenţial de creştere foarte mare.

Soluții de finanțare alternativăÎn Europa, piața finanțărilor alternative, inclusiv crowdfunding, a crescut cu 144% anul trecut, până la aproape 3 miliarde EUR, conform studiului Moving Mainstream: The European Alternative Finance Benchmarking, realizat de EY împreună cu Cambridge University. Peste 5.800 de startup-uri și IMM-uri europene au obținut finanțare alternativă în 2014.

Volumul finanțărilor alternative în Europa, 2012-2014

CrunchBaseCrunchBase, divizie a cunoscutului blog de tehnologie TechCrunch, este una dintre bazele de date cele mai complete despre activitatea start-up-urilor de tehnologie din lumea întreagă.

Creat în 2010, CrunchBase oferă informaţii structurate despre antreprenori şi angel investors, venture capitalists și rundele de finanțare obținute de fiecare startup. De asemenea, site-ul oferă știri despre evenimente de interes pentru sectorul tehnologiei.

Cu toate acestea, există discrepanțe semnificative în dezvoltarea piețelor naționale ale finanțărilor alternative. Dacă în Marea Britanie în 2012-2014 s-au obținut fonduri de 2,3 miliarde EUR, în România piața s-a situat sub 0,1 milioane EUR.

În România, anul trecut s-a încercat adoptarea unei legi a crowdfunding-ului, dar propunerea legislativă nu a fost încă adoptată, rămânând în stadiul de proiect.

Sursa: Moving Mainstream: The European Alternative Finance Benchmarking, EY și Cambridge University

3125+

625 - 3125

125 - 625

25 - 125

5 - 25

1 - 5

0.2 - 1

0.04 - 0.2

0.008 - 0.04

Page 24: Antreprenorii vorbesc barometrul antreprenoriatului romanesc 2015

23 Barometrul antreprenoriatului românesc 2015

Antreprenorii vorbesc

În această fază, firma crește accelerat, focusul cel mai important al antreprenorului fiind: pot să cresc afacerea? În acest punct încep să apară tensiuni între perspectiva antreprenorială asupra business-ului și nevoile de a operaționaliza procese și activități din ce în ce mai complexe.

Avem oamenii potriviți care să lucreze pentru firmă?, Utilizăm tehnologia potrivită?, Am evaluat corect riscurile legate de procese? – sunt doar câteva dintre provocările acestei faze.

Compania continuă să își crească baza de clienți, să își construiască procesele de business și să își îmbunătățească indicatorii de profitabilitate. Creșterea fluxurilor de numerar permite acoperirea costurilor cu resursele umane, asigurând bazele pentru o expansiune sustenabilă, dar și pentru investițiile de capital. O oportunitate deseori trecută cu vederea de firmele în faza 2 este încheierea de parteneriate cu corporații și firme mult mai mari. Includerea într-un ecosistem de business mai larg poate ajuta foarte mult o companie “adolescentă”.

Printre preocupările antreprenorilor înscriși în programul Entrepreneur Of The Year s-au regăsit, în această fază de dezvoltare, conform studiului The Bold Ones, și:

• Investitorii de tip angel investors, prietenii și fondurile obținute de la membrii familiei, dar și pe profiturile care pot fi reinvestite pentru a susține creșterea pe termen scurt a firmei.

• Atenti’ie crescută acordată piaței naționale pentru expansiunea pe termen scurt, dar cu apetit în formare pentru piețele globale.

• Investițiile curente sunt axate pe tehnologie, urmate de capitalul uman

• Așteptări în privința fondurilor de private equity și venture capital pentru a alimenta expansiunea viitoare

• Atenție crescută acordată proceselor instituționale și echilibrării culturii antreprenoriale inițiale cu instituționalizarea în creștere a firmei

Această fază este cea în care provocările de cultură organizațională vor fi cele mai importante. Pe măsură ce firmele trec de la un număr mic de angajați la statutul de companie cu departamente diferite, procese și bugete separate, se produc cele mai importante tensiuni în cultura organizațională. Capacitatea antreprenorului de a delega responsabilitățile, dar în același timp capacitatea lui de a păstra legătura cu firma și angajații, vor fi puse la încercare.

În această fază, compania generează fluxuri mari de numerar, capitalizând rezultatele investițiilor din fazele anterioare. Întrebarea antreprenorului în acest moment este: pot să mențin nivelul atins și să ajut firma să se maturizeze? Produsul/serviciul este cunoscut în piață, provocarea rămânând păstrarea poziției obținute, în timp ce ratele de creștere scad în mod natural prin comparație cu anii anteriori.

Procesele și indicatorii de performanță sunt implementate deja, prioritatea fiind acum atingerea metricilor de performanță.

Finanţarea creşterii

Faza 2: Creștere – compania adolescent sau “scale-up”

Faza 3 – Maturizare

Business angels Educaţia şi reţelele de business angels joacă un rol important în dezvoltarea companiilor în această fază de dezvoltare. Potenţialii business angels trebuie să aibă acces uşor la informaţii despre astfel de oportunităţi de investiţie şi despre mecanismele de investire.

De asemenea, stimulentele fiscale pot încuraja investițiile de acest tip. În România, începând cu 1 ianuarie 2014 Codul Fiscal a fost modificat pentru a include un tratament fiscal avantajos pentru companiile de tip holding care beneficiază de scutirea de impozit pentru câștigurile din vânzarea participațiilor, pe dividende și din operațiunea de lichidare cu îndeplinirea anumitor condiții. Așadar, investitorii de tip business angels pot să înființeze companii având ca obiect activitatea de holding iar câștigurile astfel obținute vor fi scutite de la impozitare în România.

“Din semnalele pe care le primim din partea antreprenorilor, există un interes pentru a beneficia de această prevedere, în timp ce unii dintre antreprenori chiar s-au organizat ca holding pentru a investi în alte companii.”, Gabriel Sincu, Tax Executive Director, EY România

Page 25: Antreprenorii vorbesc barometrul antreprenoriatului romanesc 2015

În această fază intraprenoriatul se poate dovedi foarte util ca resursă de creștere. Un exemplu în acest sens este gigantul Google, care încurajează inițiativa și inovația în interiorul companiei pentru a-și menține competitivitatea. De asemenea, marile companii investesc în startup-uri cu potențial prin intermediul fondurilor proprii de venture capital.

Timpul petrecut de fiecare companie în fiecare fază poate să difere extrem de mult de la caz la caz. De exemplu, în situația companiilor active în tehnologie, perioada de timp necesară pentru a ajunge la faza de management al performanței și generare de fluxuri de numerar poate dura destul de mult. Facebook a raportat pentru prima dată fluxuri de numerar pozitive în 2009, la 5 ani de la momentul fondării companiei.

Antreprenorii vorbesc

24Barometrul antreprenoriatului românesc 2015

Finanţarea creşterii

Faza a patra se poate suprapune cu cea de a treia fază, iar compania va trebui să se reinventeze pentru a-și păstra poziția de lider pe piață. Având în vedere competiția, firma va investi în dezvoltarea de produse noi, fiind expusă la erodarea profitului.

Provocările cu care se întâlnesc antreprenorii în această fază sunt: Suntem prea încrezători în modelul de business și în produse?, Rata de inovare a încetinit?, Suntem concentrați într-o verticală de industrie, ceea ce ne vulnerabilizează în față unei competiții pe care nu o percepem încă?.

Companiile sunt deja de peste 15 ani pe piață atunci când ating această fază și nu există în principiu o limită de timp referitoare la perioada pe care o pot petrece aici. Singura provocare este dacă firma este suficient de agilă pentru a-și păstra poziția dominantă în piață și a continua creșterea.

În acest stadiu de dezvoltare achizițiile de companii devin o opțiune importantă, de asemenea retehnologizarea completă poate fi o necesitate.

Faza 4 – Reinventare – compania matură

Managementul performanței impune în această fază de dezvoltare provocări specifice: Am ales indicatorii operaționali relevanți și care ne susțin imaginea?, Suntem atenți la toți indicatorii care ar putea arăta puncte slabe în modelul de business?, Suntem prea concentrați pe obținerea de capital?.

Antreprenorii înscriși în programul Entrepreneur Of The Year s-au concentrat, în această fază de dezvoltare pe:

• Capital uman • Profitabilitate; creditarea bancară devine acum mai

importantă decât în fazele anterioare ale dezvoltării• Piața locală, cât și expansiunea către alte piețe• Planurile de investiții se concentrează în aceeași

măsură asupra capitalului uman, cât și asupra expansiunii geografice.

Cu lanțul operațional bine pus la punct, o bază de active importantă, venituri stabile și niveluri semnificative de capital propriu, firma investește mai mult în oportunități de creștere.

Tot în această fază, conform răspunsurilor antreprenorilor înscriși în programul Entrepreneur Of The Year, antreprenorul are mai mult timp la dispoziție pentru a se gândi dincolo de operațiunile zilnice ale firmei și să își concentreze atenția asupra a ceea ce înseamnă pentru companie să facă diferența inclusiv din punctul de vedere al responsabilității corporative și al unor scopuri universale, mai presus de existența firmei.

Printre preocupările antreprenorilor înscriși în programul Entrepreneur Of The Year s-au regăsit, conform studiului The Bold Ones – High-impact Entrepreneurs Who Transform Industries:

• Planuri de investiții în capital uman, tehnologie și active fixe

• Expansiune geografică atât în piețe dezvoltate cât și emergente

• Investiții în capacitatea de producție, M&A și cercetare-dezvoltare

• Utilizarea fondurilor proprii și a finanțării bancare pentru a finanța expansiunea

• Utilizarea capitalului circulant pentru a finanța dezvoltarea

Page 26: Antreprenorii vorbesc barometrul antreprenoriatului romanesc 2015

25 Barometrul antreprenoriatului românesc 2015

Antreprenorii vorbesc

Bune practici din Marea Britanie, Canada și TurciaSeed Enterprise Investment Scheme - SEIS (Marea Britanie)Programul SEIS a fost lansat în Marea Britanie în 2012 pentru a susține investițiile de tip seed în companii în care, fără această schemă, riscul perceput de investitor ar fi fost prea mare.

SEIS oferă investitorilor 50% reducere la impozitul pe venit, echivalentul costului acțiunilor, pentru o investiție maximă de 100.000 lire sterline pe an.

De asemenea, investitorul nu plătește impozit pe venitul obținut din vânzarea acțiunilor, atunci când acțiunile au fost deținute pentru o perioadă mai mare de 3 ani.

Câștigurile de capital obținute din vânzarea acțiunilor într-un interval de timp mai scurt de 3 ani de la cumpărarea lor vor fi și ele scutite de plata impozitului, dacă aceste câștiguri sunt reinvestite în acțiuni ce se califică pentru SEIS.

Printre precondițiile SEIS se numără faptul că firma în care se investește nu trebuie să aibă mai mulți de 25 de angajați și trebuie să aibă un istoric de cel puțin 2 ani.

Credit fiscal pentru venituri personale investite în companii (Canada)Conform noilor prevederi fiscale din provincia canadiană New Brunswick, rezidenții care investesc în firme mici vor primi un credit fiscal de 30% din venitul personal, până în limita a 75.000 dolari canadieni/an.

Un astfel de credit a fost introdus pentru prima dată în British Columbia în 1985, pentru a încuraja investițiile de capital în firme mici, acestea obținând astfel acces la capital de risc.

În anul 2013, investițiile de capital de risc din British Columbia se ridicau la aproape 500 milioane dolari canadieni.

Stimulente fiscale pentru business angels (Turcia)În anul 2013, autoritățile turce au introdus stimulente fiscale pentru investitorii de tip business angels. Astfel, aceștia pot deduce până la 100% din investiția lor din venitul personal, ce reprezintă baza de impozitare. Această măsură face parte din strategia guvernamentală de a îmbunătăți ecosistemul financiar prin dezvoltarea unor politici publice pentru business angels și rețelele de business angels.

Peste 100 de investitori s-au autorizat în calitate de angel investors în primul an de implementare a programului.

Page 27: Antreprenorii vorbesc barometrul antreprenoriatului romanesc 2015

Antreprenorii vorbesc

26Barometrul antreprenoriatului românesc 2015

Page 28: Antreprenorii vorbesc barometrul antreprenoriatului romanesc 2015

Cultura antreprenorială

55%dintre antreprenori

cred că România va avea un mediu prietenos pentru antreprenori

în maxim 10 ani.

51%dintre antreprenori

consideră că antreprenoriatul este susținut ca alegere de carieră de societatea

românească.

42% dintre antreprenori

consideră că, în ultimul an, cultura antreprenorială

s-a îmbunătățit, comparativ cu 35% dintre antreprenori care credeau acest lucru

în 2014.

Page 29: Antreprenorii vorbesc barometrul antreprenoriatului romanesc 2015

28Barometrul antreprenoriatului românesc 2015

42%35%

28%35%

22%26%

8%26%

51%din antreprenorii români cred că antreprenoriatul este susținut de societate

Cultura antreprenorială51% dintre antreprenorii respondenţi consideră că mentalităţile şi valorile româneşti susţin antreprenoriatul, faţă de 46% care nu sunt de acord cu această afirmație.

Comparativ cu răspunsurile înregistrate la ediția anterioară a chestionarului, tendința răspunsurilor s-a schimbat. Dacă în 2014 majoritatea antreprenorilor(59%) considera că antreprenoriatul nu este susținut ca alegere de carieră de societatea românească, în acest an cei mai mulți antreprenori cred că antreprenorii sunt percepuți pozitiv în societate.

Nu mă pot pronunța 3%

Nu, nu este susținut

46%Da, este susținut

51%

Este antreprenoriatul susţinut de mentalităţile şi valorile româneşti?

Consideraţi că percepţia faţă de antreprenori s-a îmbunătăţit în ultimul an în România?

Este antreprenoriatul susţinut de mentalităţile şi valorile tipic româneşti?

2015 vs 2014

Schimbarea de percepție în rândul oamenilor de afaceri poate fi pusă pe seama creșterii exponențiale a vizibilității antreprenorilor în mass media, prin expunerea poveștilor lor de succes, dar și a poveștilor celor care au renunțat la o carieră ca angajat pentru a începe propria companie, ca și a nenumăratelor povești de succes ale startup-urilor în tehnologie. În același timp, inițiativele de sprijinire a antreprenoriatului s-au înmulțit și ele, de la evenimente dedicate acestora până la hub-uri și spații comune de lucru pentru start-up-uri, programe de mentorat, training-uri și ateliere de antreprenoriat.

Îmbunătățirea în ultimul an a percepției asupra antreprenoriatului a fost resimțită și de antreprenori: 42% consideră că această a avut o evoluție pozitivă, 28% cred că percepția nu s-a schimbat, în timp ce 22% cred că s-a deteriorat. În 2014, nu exista o delimitare a răspunsurilor la această întrebare(același procent considera că percepția s-a îmbunătățit și că a rămas aceeași – 35%), în timp ce în 2015 antreprenorii sunt net mai optimiști.

Sursa: EY Antreprenorii vorbesc

Sursa: EY Antreprenorii vorbesc

Sursa: EY Antreprenorii vorbesc

Sursa: EY Antreprenorii vorbesc

40%

45%

35%

30%

25%

20%

5%

10%

15%

0%S-a îmbunătățit A rămas aceeași S-a deteriorat Nu mă pot pronunța

51%

35%

46%

3%

59%

6%

70%60%50%40%30%20%10%0%

Da, este susținut

Nu, nu este susținut

Nu mă pot pronunța

2015

2015

2014

2014

Page 30: Antreprenorii vorbesc barometrul antreprenoriatului romanesc 2015

29 Barometrul antreprenoriatului românesc 2015

65%dintre antreprenorii români cred că societatea penalizează eşecul în afaceri

Cultura antreprenorialăÎn ciuda percepției mai bune asupra antreprenoriatului în societatea românească, frica de eşec rămâne una dintre barierele semnificative pentru abordarea antreprenoriatului, în condițiile în care eliminarea stigmatului eșecului este critică pentru dezvoltarea inițiativei personale.Pentru 37% dintre respondenți eșecul reprezintă o barieră pentru viitoarele proiecte de afaceri, 17% consideră că acesta reprezintă o nereușită în carieră, iar pentru 11% indică lipsa abilităților necesare. În același timp, procentul celor care cred că eșecul este un prilej de învățare a crescut de aproape 6 ori față de 2014, până la 29%; iar numărul celor care cred că eșecul nu afectează viitoarele proiecte a scăzut cu 3 puncte procentuale, până la 6%.Prin comparație, studenții sunt mai optimiști decât antreprenorii în privința percepției eșecului în afaceri: doar 22% din studenți văd eșecul ca o barieră pentru viitoarele proiecte de afaceri, față de 37% dintre antreprenori. În același timp, sunt mai pesimiști în percepția eșecului ca prilej de învățare și consideră într-o măsură mai mare comparativ cu antreprenorii eșecul în afaceri ca un indicator al lipsei abilităților necesare pentru a fi antreprenor sau al unui eșec în carieră.Din punctul de vedere al acțiunilor autorităților pentru determinarea unei schimbări în percepția antreprenoriatului și a eșecului în afaceri, guvernul are printre pârghii:

• legislația insolvenței și falimentului firmelor • programele guvernamentale de mentorat și

popularizare a antreprenoriatului

Dacă eşecul are un cost foarte mare impus de societate, potenţialii antreprenori nu vor alege calea antreprenoriatului. De exemplu, dacă statul nu penalizează excesiv antreprenorii oneşti care ajung în această situaţie, iar creditorii privaţi sunt încurajaţi să aibă o abordare similară, se poate reduce în mod direct, prin măsuri legislative și administrative ale autorităților, una dintre cele mai importante bariere în a deveni antreprenor: frica de eșec.Noul Cod al Insolvenței, adoptat la jumătatea anului 2014, care reglementează insolvenţa, reorganizarea companiilor și falimentul acestora, creează un mediu mai corect si mai transparent față de vechile reglementări. În același timp, acesta instituie o procedură mai clară conform căreia o societate în incapacitate de plată răspunde în fața creditorilor, sau își poate atrage protecția legii, solicitând ea însăși deschiderea procedurii insolvenței. În același timp, frica de eșec poate fi modelată prin programe guvernamentale de schimbare a atitudinilor culturale. Astfel de programe se bazează pe încurajarea liderilor de business locali să ofere din timpul lor mentoratului și pe facilitarea oportunităţilor de networking pentru antreprenori, aceştia cunoscând astfel alţi antreprenori şi legând conexiuni de business. În acest sens, Direcția Politici Antreprenoriale și Implementare Programe pentru IMM-uri, din cadrul Ministerului Energiei, Întreprinderilor Mici și Mijlocii și Mediului de Afaceri, a început să implementeze programe de mentorat și de popularizare a opțiunii antreprenoriale.

Sursa: EY Barometrul educației și culturii antreprenoriale în rândul studenților, România 2014 și EY Antreprenorii vorbescSursa: EY Antreprenorii vorbesc

Cum credeţi că este perceput eşecul în afaceri în România? Comparație 2015/2014

Cum credeţi că este perceput eşecul în afaceri în România? Antreprenori vs studenți

37%

29%

17%

11%

6%

0%

34%

5%

24%

23%

9%

5%

40%30%20%10%0%

Este o barieră pentru viitoarele afaceri

Este un prilej de învățare

Este un eșec în carieră

Indică lipsa abilităților necesare

Nu mă pot pronunța

Nu are niciun impact asupra viitoarelor

proiecte de afaceri

2015

2014

37%

29%

17%

11%

6%

0%

20%

22%

22%

19%

6%

12%

40%30%20%10%0%

Este o barieră pentru viitoarele afaceri

Este un prilej de învățare

Este un eșec în carieră

Indică lipsa abilităților necesare

Nu mă pot pronunța

Nu are niciun impact asupra viitoarelor

proiecte de afaceri

Antreprenori

Studenți

Page 31: Antreprenorii vorbesc barometrul antreprenoriatului romanesc 2015

30Barometrul antreprenoriatului românesc 2015

Cultura antreprenorialăÎntrebaţi în ce orizont de timp consideră antreprenorii că România le va oferi un mediu prietenos pentru a-și desfășura afacerile existente sau pentru a începe o afacere, majoritatea este optimistă, 55% dintre antreprenorii care au răspuns chestionarului EY considerând că acest lucru se va întâmpla în maxim 10 ani.

Se poate nota și o ușoară polarizare a răspunsurilor, 21% indicând un interval de timp foarte scurt la această întrebare (3-5 ani) versus 19% care sunt foarte pesimiști: aceștia din urmă au indicat un interval de peste 30 de ani sau au notat că România nu va avea niciodată un mediu prietenos pentru afaceri.

Pentru că expunerea la poveștile de succes sunt cel mai eficient factor în favorabilizarea societății la opțiunea de a fi antreprenor, faptul că noile generații afirmă majoritar, în studiul EY Barometrul educației și culturii antreprenoriale în rândul studenților - România 2014, că au fost expuși la experiența antreprenorială în familie sau în cercul de cunoștințe, sau chiar au ajutat în afacerea respectivă, reprezintă un semnal pozitiv. Aceste semne pot susține optimismul celor 55% dintre antreprenori care cred că vom avea un mediu prietenos pentru antreprenori în maxim 10 ani.

În ce orizont de timp (în ani) apreciați că România va avea un mediu prietenos cu antreprenorii?

A avut/are cineva din familia ta propria sa afacere? (Respondenți: studenți)

În cercul tău de cunoştinţe (în afara familiei) există şi antreprenori (cel puţin unul)? (Respondenți: studenți)

Daca da, ai ajutat vreodată în afacerea respectivă, fie că este în familie sau în cercul de cunoştinţe? (Respondenți: studenți)

19%

13%

13%

34%

21%

35%20%0% 5% 10% 15% 25% 30%

Peste 30 de ani

15-30 ani

10-15 ani

5-10 ani

3-5 ani

Sursa: EY Antreprenorii vorbesc

Sursa: EY Barometrul educației și culturii antreprenoriale în rândul studenților - România 2014

Nu44% Da

56%

Nu49%

Da51%

Nu18%

Da82%

55%dintre antreprenori cred că România va avea un mediu prietenos pentru afaceri în maxim 10 ani

Page 32: Antreprenorii vorbesc barometrul antreprenoriatului romanesc 2015

31 Barometrul antreprenoriatului românesc 2015

Ce spun noile generații despre antreprenoriat

Factorii succesului în afaceriPentru tineri, ideea de afaceri, planul de afaceri, calitatea relațiilor de business și capitalul cu care se începe afacerea – sunt toate importante pentru succesul start-up-ului, conform studiului EY Barometrul educației și culturii antreprenoriale în rândul studenților.

Norocul este considerat cel mai puțin important de către respondenți, în timp ce ideea afacerii și planul de afaceri sunt cele mai importante aspecte pentru ca afacerea să aibă succes, fiecare adunând aproape 500 dintre opțiunile respondenților.

Cele mai importante calități pentru un antreprenorConform aceluiași studiu, derulat de EY în colaborare cu ASE în anul 2014 în rândul a 765 de studenți, majoritar aflați în an terminal de studiu la universități economice, cele mai importante trei calități pentru un antreprenor de succes sunt viziunea, motivația și pasiunea. Răspunsurile indică faptul că tinerii consideră că ideea și viziunea antreprenorială, combinate cu o motivație foarte puternică pentru a reuși și pasiunea pentru ideea de afaceri, sunt în ADN-ul unui antreprenor de succes.

Sursa: EY Barometrul educației și culturii antreprenoriale în rândul studenților, România 2014

Sursa: EY Barometrul educației și culturii antreprenoriale în rândul studenților, România 2014

Cât de importante sunt următoarele aspecte raportate la succesul unei afaceri, din punctul tău de vedere?

Care consideri că sunt cele mai importante 3 calităţi ale unui antreprenor de succes?

Ideea afacerii- cel mai important aspect pentru succesul afacerii în viziunea studenților

Factori pentru succesul afacerii Foarte important Important Puţin

importantDeloc

important Neutru

Ideea afacerii 517 162 11 1 1

Planul de afaceri 477 188 18 1 2

Norocul 150 289 195 25 30

Networkingul 300 323 51 1 8

Capitalul cu care se începe afacerea 284 305 88 6 8

58%53%

45% 45%

30%19% 18% 17% 17%

12% 9% 9% 3%

60%

50%

20%

30%

0%

40%

10%

Vizi

une

Aten

ție a

cord

ată

nevo

ilor c

lient

ului

Rezi

sten

ță

Pasi

une

Flex

ibili

tate

Abi

litat

ea d

e a

lucr

a în

ech

ipă

Mot

vație

Tole

ranț

ă la

risc

Inte

grita

te

Inov

are

Pro-

activ

itate

Focu

s pe

cal

itate

Loia

litat

e

Page 33: Antreprenorii vorbesc barometrul antreprenoriatului romanesc 2015

32Barometrul antreprenoriatului românesc 2015

Promovarea poveștilor de succesTot pentru tineri, poveștile de succes se clasează pe ultimul loc în opțiuni ca inițiativă care ar îmbunătăți percepția tinerilor asupra antreprenoriatului.

Acest răspuns indică o oarecare lipsă de maturitate a antreprenoriatului în România. În țările foarte dezvoltate din acest punct de vedere, poveștile de succes sunt considerate cea mai importantă cale de creștere a culturii antreprenoriale, înaintea programelor formale de prezentare a antreprenoriatului.

Ce oferă tinerilor antreprenoriatul?Întrebați care ar fi motivația personală în deschiderea unei afaceri, majoritatea studenților au ales auto-împlinirea, prin punerea în practică a propriilor idei, și, pe locul al doilea, independența față de angajator.

Sursa: EY Barometrul educației și culturii antreprenorialeîn rândul studenților, România 2014

Sursa: EY Barometrul educației și culturii antreprenorialeîn rândul studenților, România 2014

Care dintre următoarele iniţiative ar îmbunătăţi percepţia tinerilor asupra antreprenoriatului ca alegere de carieră?

În opinia ta, care dintre următoarele aspecte constituie cel mai important motiv pentru a îţi deschide propria afacere?

“Antreprenoriatul este mai dinamic ca oricând în România în acest moment. Dacă la ediția de anul trecut a studiului observam vizibilitatea crescută în mass-media a poveștilor de succes, în 2015 nu doar că antreprenoriatul este un subiect de discuție foarte efervescent, dar în fiecare săptămână se anunță noi și noi inițiative cu focus pe acest subiect, de la hub-uri, la evenimente de pitching sau networking, la tranzacții care implică startup-uri în tehnologie.

În același timp însă, a început să se discute mai relaxat și despre eșecul în afaceri. Este o turnură normală a comunicării din jurul antreprenoriatului, care indică faptul că antreprenorii se simt mai confortabili să detalieze obstacolele cu care s-au confruntat în parcursul antreprenorial.

Dacă această efervescență continuă cel puțin în același ritm, mediul antreprenorial românesc se va dezvolta foarte rapid, pe fondul lipsei unor opțiuni atractive de carieră pentru tineri.”

Mihaela Matei, coordonatoarea studiului EY Barometrul antreprenoriatului românesc

33%

30%

23%

14%

Programe pentru antreprenori în universități/școli de business

Programe guvernamentale care susțin antreprenoriatul

Programe de mentorat pentru antreprenori

Promovarea poveștilor de succes ale antreprenorilor către studenți

13%

26%

52%

9%

0%

40%0% 10% 20% 30% 50% 60%

Auto-împlinire, posibilitatea de a pune în practică

propriile idei

Independența față de angajator, fiind

propriul meu șef

Perspectiva unor venituri suplimentare

Mai bună compatibilitate

între familie, timp liber și carieră

Ca o alternativă la șomaj

52%dintre tineri consideră posibilitatea auto-împlinirii cel mai important argument pro-antreprenoriat

Ce spun noile generații despre antreprenoriat

Page 34: Antreprenorii vorbesc barometrul antreprenoriatului romanesc 2015

33 Barometrul antreprenoriatului românesc 2015

Ce spun noile generații despre antreprenoriat

Asumarea risculuiPeste jumătate dintre respondenți consideră oportună începerea unei afaceri după acumularea de experiență în muncă, în timp de 39% sunt de acord că începerea afacerii imediat după terminarea facultății sau în timpul acesteia este ideală.

Faptul că un procent atât de mare dintre studenți (39%) consideră oportun un asemenea pas ca student sau ca tânăr absolvent indică o deschidere mare către antreprenoriat și faptul că studenții se simt pregătiți pentru acest pas din punctul de vedere al abilităților necesare.

52%dintre studenți vor să înceapă propria afacere în doi ani

Această atitudine este confirmată și de răspunsul la întrebarea “Ești interesat să îți dezvolți propria afacere în următoarea perioadă (mai puțin de doi ani)?“. 52% dintre respondenți au răspuns afirmativ.

Deschiderea către antreprenoriat este sprijinită și formată prin inițiative ca de exemplu Firma de Exercițiu (pentru liceeni), Întreprinderea Simulată (pentru studenți) și prin inițiativa România Start-up (finanțată din fonduri europene, cu o alocare financiară totală de 152 milioane EUR) și Programul pentru stimularea înfiinţării şi dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii tineri.

19%

20%

56%

3%

2%

40%0% 10% 20% 30% 50% 60%

După acumularea de experiență

în muncă

Imediat după terminarea facultății

În timpul facultății

Altă variantă

În timpul liceului

E mai bine să începi propria afacere: Eşti interesat să îţi dezvolţi propria afacere în următoarea perioadă (mai puţin de doi ani)?

Da52%

Nu23%

Nu știu25%

Sursa: EY Barometrul educației și culturii antreprenoriale în rândul studenților, România 2014

Page 35: Antreprenorii vorbesc barometrul antreprenoriatului romanesc 2015

Antreprenorii vorbesc

34Barometrul antreprenoriatului românesc 2015

Ce spun noile generații despre antreprenoriat

Cei mai cunoscuți antreprenoriModelele sunt foarte importante în antreprenoriat, așa cum sunt și pentru activitățile profesionale, deoarece legitimează activitatea respectivă și oferă exemple de bună practică.

Într-un studiu realizat în rândul a 1.000 de americani în anul 2013, Steve Jobs s-a clasat pe primul loc ca notorietate, iar Oprah Winfrey pe locul al doilea.

Cu excepția lui Steve Jobs, fondatorul Apple, care ar putea fi considerat ca stând la baza celei mai influente inovații tehnologice din ultimii 25 de ani, notorietatea antreprenorilor americani pălește comparativ cu cea a altor figuri publice.

Printre studenții români, cea mai mare notorietate ca antreprenor o deține Ion Țiriac, urmat de Marius Ghenea, antreprenor în serie (Flamingo, Flanco, FIT, accessNET, Idilis, PCfun.ro) şi business angel, și Dragoș Anastasiu (Eurolines). 84% dintre studenți au nominalizat un antreprenor cunoscut la această întrebare.

În timp ce pentru antreprenorii străini, Steve Jobs este devansat ca notorietate de Bill Gates, în cazul studenților români.

Ce antreprenor străin îţi vine prima dată în minte?

Loc Antreprenor Menţionări

1 Bill Gates 157

2 Steve Jobs 85

3 Mark Zuckerberg 33

4 Donald Trump 32

5 Richard Branson 20

6 Warren Buffet 16

7 Pippa Small 8

8 Carol Novak 5

9 Dough Richard 5

10 Phil Libin 5

Ce antreprenor român îţi vine prima dată în minte?

Ce antreprenor român îţi vine prima dată în minte?Un antreprenor pe care îl știi personal sau antreprenor cu notorietate publică

Sursa: Barometrul educației și culturii antreprenoriale în rândul studenților, România 2014

Sursa: EY Barometrul educației și culturii antreprenoriale în rândul studenților, România 2014

Loc Antreprenor Menţionări

1 Ion Țiriac 92

2 Marius Ghenea 38

3 Dragoș Anastasiu 32

4 Camelia Șucu 31

5 Radu Georgescu 19

6 Dinu Patriciu 11

7 Ruxandra Hurezeanu 10

8 Gigi Becali 8

9 Ioan Nicolae 8

10 Cristina Băltean 7

11 Florin Talpeș 7

Nu au nominalizat nici un antreprenor

8%

Antreprenor cunoscut

84%

Antreprenor proxim

8%

Page 36: Antreprenorii vorbesc barometrul antreprenoriatului romanesc 2015

35 Barometrul antreprenoriatului românesc 2015

Antreprenorii vorbesc

Bune practici din Germania, Indonezia, MexicInițiativa: “Susținem IMM-urile” (Germania)Ministerul Federal pentru Economie și Energie a lansat o inițiativă denumită “Building on SMEs: greater responsibility, greater freedom”.

Unul dintre cei șapte piloni văzuți ca fiind cruciali pentru succesul comercial al IMM-urilor este asigurarea pe termen lung a dinamismului sectorului IMM-urilor din Germania, prin susținerea spiritului întreprinzător. Împreună cu sectorul privat, Ministerul a lansat pentru a susține acest pilot programul de cultură antreprenorială “Germania – o națiune de antreprenori“ și are ca scop impulsionarea start-up-urilor germane.

De asemenea, ca parte a Săptămânii antreprenoriatului din Germania, “Startup Week 2013” s-a concentrat mai ales asupra companiilor tinere din tehnologie. Peste 1.800 de evenimente au avut loc în toată Germania, în care antreprenori cu experiență au putut împărtăși participanților din experiențele și lecțiile învățate ca antreprenor.

Mandiri Young Entrepreneur Program (Indonezia)Banca Mandiri, deținută de Guvernul indonezian, coordonează programul Mandiri Young Entrepreneur încă din anul 2007. Programul încearcă să inspire alegerea antreprenoriatului ca și carieră și să identifice tineri potențiali antreprenori, prin module de workshop-uri dedicate antreprenoriatului atât în universități de stat cât și private. Workshop-urile sunt competitive, la final acordându-se premii. De asemenea, tinerii antreprenori beneficiază de coaching și de promovare.

Până în acest moment programul a susținut peste 15.000 de antreprenori.

Institutul Național pentru Antreprenoriat (Mexic)Institutul Național pentru Antreprenoriat din Mexic este în curs de implementare a politicii naționale pe marginea antreprenoriatului. Prin această politică publică se urmărește susținerea antreprenorilor și microîntreprinderilor, susținerea inovației și a competitivității la nivel național și internațional.

Cu ajutorul Institutului aproximativ 550 milioane USD vor fi investiți în training-uri în peste 4.000 de companii mexicane.

Page 37: Antreprenorii vorbesc barometrul antreprenoriatului romanesc 2015

Antreprenorii vorbesc

36Barometrul antreprenoriatului românesc 2015

Page 38: Antreprenorii vorbesc barometrul antreprenoriatului romanesc 2015

Reglementare şi impozitare

Cei mai mulți antreprenori (45%) consideră că reducerea taxelor și

acordarea de facilități fiscale ca având cel mai mare impact asupra dezvoltării antreprenoriale.

49%

dintre antreprenori cred că reglementările fiscale și de afaceri s-au deteriorat în

ultimul an.

49% dintre antreprenori cred că impredictibilitatea fiscală,

sistemul stufos de fiscalizare și reglementare și nivelul taxelor reprezintă cel mai important obstacol pentru antreprenori în începerea şi dezvoltarea

unei afaceri în România.

Page 39: Antreprenorii vorbesc barometrul antreprenoriatului romanesc 2015

38Barometrul antreprenoriatului românesc 2015

49%Dintre antreprenorii români indică impredictibilitatea fiscală, complexitatea mediului legislativ și nivelul taxelor ca fiind cele mai mari probleme pentru antreprenori.

Reglementare şi impozitare

Lipsa Birocrația

Finanțare

LegislațiaExcesivă

Afaceri

Fiscalitate

TaxeMuncă

Impozitele

Statul

SistemulPiață

Predictibilitate

Antreprenorial

Multe

Mare

AccesulTransparență

Deficitar

Corupția

La întrebarea cu răspuns deschis “care considerați că este cel mai important obstacol în începerea și dezvoltarea unei afaceri în România”, cei mai mulți respondenți au indicat aspecte de natură fiscală: impredictibilitate a reglementărilor, sistemul complicat de fiscalizare și reglementare și nivelul taxelor.

De asemenea, dacă analizăm cele mai utilizate cuvinte în răspunsul la întrebarea de mai sus, observăm că lipsurile marchează psihologia antreprenorului român. Antreprenorii menționează printre lipsuri cu care se confruntă lipsa predictibilității fiscale, lipsa resurselor umane calificate, lipsa de interes pentru antreprenori în cadrul administrațiilor

locale și centrale, lipsa de viziune a politicilor publice, lipsa incubatoarelor de afaceri, a resurselor financiare sau educației antreprenoriale. De asemenea, birocrația îi preocupă în măsură foarte mare pe oamenii de afaceri români.

Adjectivele “excesiv” și“stufos” apar și ele în calificarea legislației fiscale românești, birocrației și a controalelor diverselor agenții și autorități, în timp ce alți antreprenori indică “legislația neatractivă”. Toate aceste aspecte sunt însumate de unii antreprenori respondenți sub un singur cuvânt: “statul”, în timp ce alții reclamă atitudinea autorităților fiscale, locale sau centrale față de contribuabil.

Care este cel mai important obstacol pentru antreprenori în începerea şi dezvoltarea unei afaceri în România?

Care este cel mai important obstacol pentru antreprenori în începerea şi dezvoltarea unei afaceri în România? Cuvintele cele mai des utilizate în răspunsuri

Sursa: EY Antreprenorii vorbesc

Impredictibilitatea fiscală, sistemul stufos de fiscalizare și

reglementare, nivelul taxelor

Starea economiei locale și decalajele de dezvoltare

Nu mă pronunț

2015 2014

Accesul dificil la finanțare

Lipsa educației antreprenoriale (și profesionale) și a culturii

antreprenoriale

Lipsa de stabilitate politică şi de viziune a politicilor publice

Corupția

40%0% 10% 20% 30% 50%

49%

14%

7%

18%

6%

6%

4%

0%

0%

6%

43%

26%

10%

15%

Sursa: EY Antreprenorii vorbesc

Page 40: Antreprenorii vorbesc barometrul antreprenoriatului romanesc 2015

39 Barometrul antreprenoriatului românesc 2015

Reglementare şi impozitareDeși nu este nici pe departe prima dată când aspectele legate de fiscalizare și birocrație sunt indicate de antreprenori ca probleme importante, antreprenorii nu percep în majoritatea lor îmbunătățiri în această arie în ultimul an.

Din contră, oamenii de afaceri consideră că acest factor s-a deteriorat în ultimul an (49%). Trebuie însă adăugat că sunt mai puțini antreprenori care consideră că aspectele legate de fiscalitate și legislație în general s-au deteriorat, față de ediția de anul trecut a studiului Antreprenorii vorbesc: Barometrul antreprenoriatului românesc. 29% cred că acest aspect nici nu s-a îmbunătățit, nici nu s-a deteriorat în România, în timp ce 20% cred că operează într-un mediu legislativ îmbunătățit.

Concluziile Băncii Mondiale: Doing Business 2015 – Going beyond efficiencyLuând în calcul datele din analiza anuală independentă realizată de Banca Mondială, Doing Business 2015, mediul legislativ s-a îmbunătățit considerabil în România pentru firmele mici și mijlocii. Țara noastră se plasează pe locul 48 din 189 de țări analizate în privinţa uşurinţei de a desfăşura afaceri în mediul privat, în urcare de pe locul 73 în 2014. Analiza este valabilă pentru cel mai mare oraș din fiecare țară analizată, respectiv București, pentru România.

Urcarea de 25 de locuri în clasamentul Băncii Mondiale este explicată prin modificările legislative și administrative din România, dar și prin schimbarea de metodologie în realizarea acestui top.

Mediul de reglementare şi fiscal pentru antreprenori s-a îmbunătăţit în ultimul an în România?

Consideraţi că mediul de reglementare şi fiscal pentru antreprenori s-a îmbunătăţit în ultimul an în România?

Sursa: EY Antreprenorii vorbesc Sursa: EY Antreprenorii vorbesc

S-a îmbunătăţit

20%

S-a deteriorat 49%

Nici nu s-a îmbunatăţit, nici nu s-a deteriorat

29%

Nu mă pot pronunţa

3%

49%dintre antreprenorii români consideră că sistemul de reglementare şi impozitare s-a deteriorat în ultimul an pentru întreprinzători

În același timp, în țări precum Bulgaria, Polonia, Estonia, Letonia, Lituania este mai ușor să desfășori afaceri din punctul de vedere al reglementărilor decât în România, conform aceluiași clasament. Din aceeași zonă geografică cu România, Ungaria, Slovenia și Moldova s-au situat după țara noastră în topul Băncii Mondiale.

Înființarea unei afaceriConform raportului Doing Business, presupunând că toate informațiile necesare înființării unei afaceri sunt disponibile fără costuri de timp și fără a apela la consultanți sau la plăți neoficiale, în România e nevoie de 8 zile, față de 8,5 zile cu un an înainte, și de realizarea a 5 proceduri pentru începerea unei afaceri. Ceea ce plasează România pe locul 38 din cele 189 de țări analizate, după Bulgaria, Ungaria, Slovacia, Polonia și Republica Cehă.

Plata taxelorÎn privința plății taxelor, în medie un IMM realizează 14 plăți într-un an și este nevoie de 159 de ore pentru calcularea și plata acestora, în scădere de la 200 ore pe an, în timp ce rata de impozitare efectivă este de 43,2% din profit.

Din punctul de vedere al complexității sistemului fiscal, România se situează pe locul 52 din 189 de țări analizate, în urma Poloniei, Bulgariei, Ungariei, Slovaciei, și a Republicii Cehe.

S-a îmbunătăţit

Nu mă pot pronunţa

Nici nu s-a îmbunatăţit,

nici nu s-a deteriorat

S-a deteriorat

60%40%0% 20% 80%

49%

3%

20%

29%

72%

1%

12%

15%

Antreprenori

Studenți

Page 41: Antreprenorii vorbesc barometrul antreprenoriatului romanesc 2015

Antreprenorii vorbesc

40Barometrul antreprenoriatului românesc 2015

1. Stabilirea locului/spațiului unde societatea va avea sediul principal și, dacă este cazul, a sediilor secundare.

a) Acesta poate fi un spațiu proprietatea unuia sau a mai multor asociați sau spații aflate în folosința acestora;

b) Se pregătesc/obțin acte doveditoare pentru spațiu: extras de carte funciară de la proprietari; contract de închiriere, subînchiriere, comodat; avizul favorabil al proprietarilor sau chiriașilor din locuințele cu care se învecinează spațiul în cauză (pe orizontală și verticală).

2. Se stabilește denumirea societății și, dacă este cazul, emblema societății.

a) Firma și emblema se stabilesc de asociați. Acestea trebuie să se deosebească de firma și emblema altor societăți;

b) Numele firmei și emblema trebuie sa fie în primul rând în limba română;

c) Firma și emblema se verifică la Oficiul Registrului Comerțului din județul unde se stabilește sediul firmei, eliberându-se dovada înregistrării și rezervării acestora pe o perioadă de 3 luni;

3. Se întocmește actul constitutiv corespunzător formei juridice de societate pe care asociații au ales-o.

a) Pentru întocmirea actului constitutiv asociații pot contacta: un avocat, un notar sau se pot adresa Biroului de consultanță din cadrul Camerelor de Comerț și Industrie Județene;

b) La întocmirea actului constitutiv sunt necesare:

- acte de identificare a asociaților, administratorilor sau reprezentanților persoane fizice: pașaport, carte de identitate;

- acte de identificare a asociaților, administratorilor sau reprezentanților persoane juridice: statut, certificat de înmatriculare/înregistrare fiscală, certificat de bonitate bancară;

- certificat de cazier judiciar pentru fondatorii, administratorii și reprezentanții cetățeni străini.

Exemplu: etapele parcurse pentru constituirea unei unități de alimentație publică

4. Se semnează actul constitutiv, sub formă autentică, la un birou notarial public.

a) Semnarea se poate face direct de către toți asociații sau prin împuternicit cu procură specială autentică;

b) Cetățenii străini care nu cunosc limba română semnează în prezența unui interpret autorizat.

5. Se depun aporturile în numerar la o bancă și se pregătesc actele de proprietate pentru aporturile în natură.

6. Se achită taxa judiciară și taxa de timbru.

7. Se pregătește dosarul cu toate actele necesare și se depune la Oficiul Registrului Comerțului din județul unde s-a stabilit sediul firmei. La Oficiul Registrului Comerțului are loc:

- verificarea dosarului; controlul legalității actelor și autorizarea înmatriculării societății, de către judecătorul delegat de Tribunalul teritorial; transmiterea spre publicare în Monitorul Oficial al României a încheierii judecătorului delegat; înmatricularea societății; eliberarea certificatului de înmatriculare și a încheierii judecătorului delegat.

8. Înregistrarea fiscală a societății și obținerea codului fiscal de la Administrația financiară teritorială.

9. Obținerea avizelor și autorizațiilor necesare funcționării societății

Din punct de vedere juridic, unitatea de alimentație publică poate fi înființată atât ca SRL, persoană fizică autorizată (PFA), dar și întreprindere individuală sau familială (II/IF). Alegerea se face, pe de o parte, în funcție de amploarea afacerii, luând în calcul dacă afacerea se va desfășura cu salariați, fără sau dacă se va implica familia. Orice entitate juridică, indiferent de forma aleasă, se înființează la Registrul Comerțului Regional (ONRC).

Din punctul de vedere al autorizării, întrucât cofetaria/patiseria face parte din categoria serviciilor de alimentație publică,

Page 42: Antreprenorii vorbesc barometrul antreprenoriatului romanesc 2015

41 Barometrul antreprenoriatului românesc 2015

Antreprenorii vorbesc

demersurile sunt mai ample. Pentru desfășurarea în legalitate a activității este nevoie de o serie de avize, autorizații și licențe care să ateste conformitatea cu normele în vigoare.

- Este esențial ca spațiul în care urmează să se desfașoare activitatea să se conformeze normelor în vigoare, incluzând HACCP (Hazard analysis and critical control points);

- Pentru autorizare, dar și pentru buna funcționare, spațiul trebuie să aibă un număr optim de căi de acces pentru clienți, personal si marfă;

- Spațiul care va fi folosit pentru desfășurarea activității trebuie planificat astfel încât să ia în calcul căile de acces, după cum am menționat mai sus; toalete atât pentru salariați, cât și pentru clienți; căile și spațiile de aprovizionare; spațiile de depozitare; amplasarea utilajelor; spațiul de servire; spațiul pentru eliminarea deșeurilor, iar lista poate fi completată cu elemente specifice pentru fiecare caz în parte.

10. Alegerea spațiului adecvat, astfel încât să poată fi amenajat și utilat potrit normativelor românești din domeniu;

11. Aviz de funcționare eliberat de Primăria Locală pentru spațiul cofetăriei/patiseriei. Unitățile care

au terasă necesită autorizare suplimentară pentru aceasta;

12. Autorizarea din punct de vedere al sănătății și securității în muncă și situații de urgență (SSM-SU);

13. Autorizarea din punct de vedere sanitar;

14. Conformarea cu cerințele HACCP (Hazard analysis and critical control point), altfel numit “Ghid de bune practici în alimentație publică”, este o condiție imperios necesară în procesul de autorizare-avizare;

15. Licențe de difuzare a muzicii ambientale (dacă este cazul);

16. Demersuri pentru autorizarea și amplasarea unei reclame stradale.

Page 43: Antreprenorii vorbesc barometrul antreprenoriatului romanesc 2015

42Barometrul antreprenoriatului românesc 2015

Reglementare şi impozitareLa întrebarea deschisă ce măsură guvernamentală ar avea cel mai mare impact în susținerea antreprenorilor români pe termen scurt, 65% dintre aceștia au indicat măsuri de natură fiscală și de reducere a birocrației: 45% dintre respondenți au notat reducerea taxelor și acordarea de facilități fiscale, 15% au indicat reducerea birocrației și simplificarea sistemului legislativ și a Codului fiscal, în timp ce 5% au indicat în mod direct menținerea stabilității mediului fiscal ca având cel mai mare impact în susținerea antreprenorilor pe termen scurt.

Printre măsurile guvernamentale notate de antreprenori au fost și oferirea de credite garantate de stat, mai ales pentru start-up-uri, colaborarea mai bună dintre mediul public și cel privat, îmbunătățirea nivelului de educație antreprenorială și profesională și facilitarea accesului la Fonduri Europene.

În concluzie, antreprenorii indică pentru guvern nevoia stringentă de concentrare asupra sistemului fiscal pentru a ajuta la dezvoltarea antreprenoriatului din România prin măsuri ca reducerea costurilor administrative și de conformitate a companiilor cu reglementările în vigoare, simplificarea complexității legislației, mai ales pentru companiile mici, cu resurse reduse, și scăderea poverii fiscale, mai ales pentru start-up-uri.

Măsura guvernamentală care ar avea cel mai mare impact în susținerea antreprenorilor români pe termen scurt

Sursa: EY Antreprenorii vorbesc

0%

10%

30%

20%

40%

Îmbu

nătă

țirea

niv

elul

ui d

e ed

ucaț

ie a

ntre

pren

oria

lă/

prof

esio

nală

3%

Stab

ilita

tea

med

iulu

i fisc

al

5%

Redu

cere

a bi

rocr

ație

i și

sim

plifi

care

a si

stem

ului

le

gisl

ativ

și a

Cod

ului

Fis

cal

15%

Alta

14%

Cola

bora

rea

publ

ic-p

rivat

7%

Cred

ite g

aran

tate

de

stat

, m

ai a

les p

entr

u st

art-i

p-ur

i, cr

ește

rea

inve

stiți

ilor s

tatu

lui

8%

50%

65%dintre antreprenorii români consideră că măsuri în domeniul fiscal și al reducerii birocrației ar avea cel mai mare impact asupra mediului antreprenorial

Printre măsurile punctuale sugerate de antreprenori în domeniul fiscalității și birocrației se află:

• Reducerea TVA-ului• Colectarea fiscală mai bună• Facilități fiscale pentru start-up-uri• Cod fiscal care să nu se modifice timp de 5 ani• Simplificarea contabilității pentru IMM-uri• Reducerea numărului controalelor fiscale• Adoptarea unei legi a antreprenoriatului• Corelarea prevederilor dintre diversele acte normative• Funcționarii din administrația de stat să fie sancționați

în cazul obstrucționării activității antreprenorilor• Un birou unic pentru înființarea firmelor, e-government

Una dintre cele mai ieftine soluții pentru a ajuta antreprenorii români în orientarea în hățișul legislativ, mai ales pentru antreprenorii tineri, sunt resursele online de informare și educare a antreprenorilor în privința conformării cerințelor statului român.

Aceste resurse online, ca și un birou unic online pentru înființarea firmelor, ar simplifica și mai mult procesele de deschidere și administrare a start-up-urilor, lăsând mai mult timp la dispoziție asociaților să se concentreze asupra definirii produselor și serviciilor oferite, câștigarea primilor clienți și optimizarea proceselor de business.

Redu

cere

a ta

xelo

r și

acor

dare

a de

faci

lităț

i fis

cale

45%

Faci

litat

rea

acce

sulu

i la

Fond

uri E

urop

ene

2%

Înființarea unei societăți cu răspundere limitată în EstoniaÎn Estonia, una dintre cele mai digitalizate societăți din Europa și din lume, alegerea și verificarea disponibilității unui anumit nume pentru noua companie, ca și înregistrarea efectivă a firmei se pot face 100% online. Astfel, crearea noii firme poate dura doar câteva ore și costă 140 EUR.

În România există cel puțin două portaluri de tip one-stop shop care încearcă să ofere resurse și informații de business pentru întreprinderile mici si mijlocii și start-up-uri cu scopul de a simplifica procedurile administrative pentru aceste firme: primul birou unic pentru IMM-uri immoss.ro și portalul esimplu.ro. Dacă la primul unele secțiuni au fost ultima dată actualizate în anul 2011, portalul esimplu.ro are o structură mai degrabă a unui portal de știri.

Page 44: Antreprenorii vorbesc barometrul antreprenoriatului romanesc 2015

43 Barometrul antreprenoriatului românesc 2015

Reglementare şi impozitareDe multe ori atunci când se discută despre taxe, conversația este concentrată asupra nivelului taxelor, dar pentru fondatorii de companii cea mai presantă problemă este în multe cazuri cea a complexității taxelor. Conform unui sondaj realizat de Thumbtack, proprietarii de mici companii din Statele Unite consideră nivelul complexității taxelor și al costurilor de conformitate un indicator mai bun pentru cât de prietenos este statul cu antreprenorii decât nivelul în sine al taxelor plătite. Cele 159 de ore/an pe care o firmă la început de drum trebuie să le petreacă în România, conform raportului Doing Business, pentru a naviga prin sistemul fiscal reprezintă de fapt o scădere a productivității pentru firma respectivă.

De asemenea, în Statele Unite, conform Small Business Administration, costurile de conformitate pentru o firmă mică sunt cu 206% mai mari decât pentru o firmă mare, care dispune de resurse semnificative pentru a se conforma Codului Fiscal. Pentru România un astfel de calcul nu a fost realizat.

Răspunsurile antreprenorilor români la întrebarea ce iniţiativă ar îmbunătăţi cel mai mult mediul fiscal pentru antreprenori validează simplificarea regulilor fiscale și a reglementărilor referitoare la calcularea obligațiilor fiscale ca având cel mai semnificativ impact, cu peste 60% dintre opțiuni.

Reducerea fiscalizării veniturilor companiilor se situează la distanță mare pe locul al doilea, cu doar 14% dintre opțiuni, urmată de dezvoltarea unei agenții guvernamentale care să asiste afacerile noi în respectarea cerințelor fiscale (11%) și

60%dintre antreprenorii români consideră simplificarea regulilor fiscale și a reglementărilor referitoare la calcularea obligațiilor fiscale cea mai importantă inițiativă pentru antreprenori

de reducerea fiscalizării veniturilor persoanelor fizice (6%).

Răspunsurile antreprenorilor indică nevoia pentru simplificarea sistemului fiscal, această cerință crescând în preferințele antreprenorilor respondenți față de anul trecut, de la 48% la 60%, în timp ce reducerea fiscalizării veniturilor companiilor a scăzut de la 26% la 14%.

Simplificări fiscale în RomâniaPlata TVA-ului poate crea dificultăți administrative şi probleme de numerar companiilor mici şi în creştere. De aceea unele state au luat măsuri în acest sens, printre care şi România, unde TVA-ul se poate plăti statului la încasare.

Începând cu data de 1 ianuarie 2014, companiile cu cifră de afaceri sub 2.250.000 lei (echivalentul a 500.000 euro) au posibilitatea de a opta pentru acest sistem sau sistemul normal, în funcție de modul în care doresc să își desfășoare activitatea. De asemenea, avem cu adevărat un TVA la încasare și nu unul amânat, fiind eliminat termenul de 90 de zile după care TVA-ul devenea exigibil indiferent dacă sumele au fost sau nu încasate.

De asemenea, pentru firmele cu cifra de afaceri sub 35.000 euro pe an, în România este aplicabil un sistem simplificat de contabilitate, cu o structură de raportate mult mai ușor de întocmit.

Care dintre următoarele iniţiative ar îmbunătăţi cel mai mult mediul fiscal pentru antreprenori?

Dezvoltarea undei agenții guvernamentale care să asiste afacerile

noi în respectarea cerințelor fiscale

Reducerea fiscalizării veniturilor persoanelor fizice

Reducerea taxării indirecte

Altă inițiativă

Reducerea fiscalizării veniturilor companiilor

Simplificarea regulilor fiscale și a reglementărilor referitoare la calcularea

obligațiilor fiscale

60%50%0% 30% 40%20%10% 70%

60%

14%

11%

6%

6%

3%

0%

48%

26%

6%

8%

12%

Sursa: EY Antreprenorii vorbesc

2015 2014

Page 45: Antreprenorii vorbesc barometrul antreprenoriatului romanesc 2015

Antreprenorii vorbesc

44Barometrul antreprenoriatului românesc 2015

Bune practici din Marea Britanie, Canada și Turcia

Biroul pentru simplificare fiscală (Marea Britanie)În anul 2010, în Marea Britanie a fost creată o agenție guvernamentală responsabilă pentru simplificarea sistemului fiscal: Biroul pentru simplificare fiscală. Această instituție identifică ariile de legislație fiscală mult prea complexe atât pentru companii cât și pentru plătitorii de taxe persoane fizice. Odată identificate, este obligația agenției să analizeze cum pot fi simplificate aceste prevederi și apoi să propună spre adoptare aceste măsuri guvernului.

Biroul se bucură și de expertiză externă, din partea specialiștilor din domeniul fiscal și juridic, care prezintă propriile sfaturi în privința simplificării sistemului fiscal.

Seed Enterprise Investment Scheme - SEIS (Marea Britanie)Programul SEIS a fost lansat în Marea Britanie în 2012 pentru a susține investițiile de tip seed în companii în care riscul perceput de investitor ar fi fost fără această schemă prea mare.

SEIS oferă investitorilor 50% reducere la impozitul pe venit, echivalentul costului acțiunilor, pentru o investiție maximă de 100.000 lire sterline pe an.

De asemenea, investitorul nu plătește impozit pe venitul obținut din vânzarea acțiunilor, atunci când acțiunile au fost deținute pentru o perioadă mai mare de 3 ani.

Câștigurile de capital obținute din vânzarea acțiunilor într-un interval de timp mai scurt de 3 ani de la cumpărarea lor vor fi și ele scutite de plata impozitului, dacă aceste câștiguri sunt reinvestite în acțiuni ce se califică pentru SEIS.

Printre precondițiile SEIS se numără faptul că firma în care se investește nu trebuie să aibă mai mulți de 25 de angajați și trebuie să existe de cel puțin 2 ani.

Credit fiscal pentru venituri personale investite în companii (Canada)Conform noilor prevederi fiscale din provincia canadiană New Brunswick, rezidenții care investesc în firme mici vor primi un credit fiscal de 30% din venitul personal, până în limita a 75.000 dolari canadieni/an.

Un astfel de credit a fost introdus pentru prima dată în British Columbia în 1985, pentru a încuraja investițiile de capital în firmele mici din această provincie canadiană și accesul la capital de risc al acestor firme.

În anul 2013, investițiile de capital de risc din British Columbia se ridicau la aproape 500 milioane dolari canadieni.

Stimulente fiscale pentru business angels (Turcia)În anul 2013, autoritățile turce au introdus stimulente fiscale pentru investitorii de tip business angels. Astfel, aceștia pot deduce până la 100% din investiția lor din venitul personal, care reprezintă baza de impozitare. Această măsură face parte din strategia guvernamentală de a îmbunătăți ecosistemul financiar prin dezvoltarea unor politici publice pentru business angels și rețele de business angels.

Peste 100 de investitori s-au autorizat în calitate de angel investors în primul an de implementare a programului.

Page 46: Antreprenorii vorbesc barometrul antreprenoriatului romanesc 2015

45 Barometrul antreprenoriatului românesc 2015

Antreprenorii vorbesc

Cercetare-dezvoltare și drepturi de proprietate intelectuală

Inovația – crearea de produse și procese noi – este strâns legată de cercetare-dezvoltare (C&D) și de drepturile de proprietate intelectuală. Între investiția realizată în C&D și creșterea productivității unei țări există o relație directă, C&D realizată de companii fiind una dintre cele mai importante surse de creștere economică și una dintre sursele de avantaje competitive la nivel de firmă.

De asemenea, există o relație directă între investiția în cercetare și profitabilitatea unei companii: mediana ratei de profitabilitate pentru cercetarea finanțată de companii este de 25%.

Se cunoaște de asemenea că firmele, cu cât sunt mai mari, investesc mai mult în C&D, în timp ce firmele mici au mai multe patente pe unitate monetară investită.

Cu cât dreptul de proprietate este mai puternic, cu atât companiile sunt încurajate să investească mai mult în C&D, deoarece sunt asigurate că se pot bucura de efectele cercetării. Cu toate acestea, patentarea prea puternică poate să descurajeze inovația, deoarece impune costuri mai mari pentru cei care își propun să cerceteze și să dezvolte pe baza unor rezultate patentate. Pentru start-up-uri aceste costuri pot reprezenta bariere de netrecut pentru intrarea pe piață.

Aceste observații indică faptul că determinarea exactă a protecției necesare pentru proprietatea intelectuală este foarte importantă pentru stimularea inovației. Pentru că, fie că sunt prea puternice, fie prea slabe, drepturile de proprietate intelectuală nu stimulează activitatea de cercetare-dezvoltare.

În România, drepturile de proprietate intelectuală nu sunt un subiect foarte discutat în spațiul public și nu fac obiectul analizelor, în ciuda faptului că unii antreprenori sunt dedicați cercetării, cu rezultate remarcabile.

Mircea Tudor, Președinte MB Telecom, câștigătorul titlului EY Entrepreneur Of The Year 2014 – România:

“Țări ca Japonia, SUA, Coreea au politici publice de protecție a proprietății intelectuale, considerând proprietatea intelectuală dezvoltată de conaționali drept patrimoniu al statelor respective. Statul își asumă sarcina de a stimula și susține drepturile de proprietate intelectuală ale inventatorilor, fără să afecteze în vreun fel drepturile juridice de proprietate ale acestora. Astfel, brevetele de invenție fac parte din patrimoniul tehnologic al țării respective. De aceea, în țările fără susținere din partea statului, vor apărea scurgeri de proprietate intelectuală necontabilizate, pentru că inventatorii nu au forța financiară de a-și proteja singuri toate invențiile. În România nu există o formă de susținere a protecției drepturilor intelectuale, având în vedere că această protecție este foarte scumpă. De exemplu, MB Telecom, în ciuda faptului că este o afacere consolidată, nu poate susține brevetarea internațională a tuturor invențiilor sale. Costul inițial al brevetării este în jur de 3000 USD pe țară. Produsul nostru Roboscan este brevetat doar în 47 de țări, deoarece efortul financiar pentru protejarea brevetului în toate țările ar fi extrem de mare. De asemenea, există un cost anual de menținere a brevetului între 300 si 700 USD în fiecare țară. MB Telecom are 20 de brevete de invenție, ceea ce înseamnă un efort financiar foarte mare cu costurile de brevetare în întreaga lume. De aceea, trebuie să sacrificăm unele invenții în detrimentul altora și să prioritizăm brevetarea în funcție de zonele geografice în care ar putea să apară concurența care să ne atace proprietatea intelectuală.”

Inițiativa “Law, Innovation and Growth” (SUA)Inițiativa Law, Innovation and Growth reprezintă un program de 10 milioane de dolari ce va sprijini timp de 5 ani cercetarea în domeniul politicilor publice, pentru a determina de către cercetători în domeniul juridic și al economiei care este cea mai bună politică publică pentru a sprijini inovația.

Printre universitățile implicate în această inițiativă se află: Columbia Law School, Universitatea din Boston, Stanford, Harvard și Yale.

Pactul IMM (Franța)Pactul IMM este un joint venture între OSEO (agenția guvernului francez pentru inovație) și 14 organizații de business pentru stimularea creării și dezvoltării de companii inovative. Joint venture-ul funcționează ca o punte între IMM-urile inovatoare și organizațiile mari naționale sau internaționale prin contracte comerciale și colaborări în domeniul cercetării-dezvoltării.

Companiile care semnează Pactul își asumă să crească rata de achiziții de la IMM-uri, ajutându-le astfel să crească.

Corporațiile care fac parte din Pact au angajat comenzi cu peste 2,4 miliarde EUR mai mari din partea IMM-urilor în 2013. De asemenea, au inițiat 572 parteneriate pentru inovare cu IMM-uri.

Sursa: Fundația Kauffman

Niv

el d

e ac

tivita

te in

ovat

oare

Forța impunerii obligațiilor din patente+-

SCĂ

ZUT

RIDI

CAT

Page 47: Antreprenorii vorbesc barometrul antreprenoriatului romanesc 2015

Antreprenorii vorbesc

46Barometrul antreprenoriatului românesc 2015

Cercetare-dezvoltare și drepturi de proprietate intelectuală

În România cercetarea este unul dintre cele mai deficitare domenii. Intensitatea cercetării (calculată ca raport între cheltuielile totale de cercetare-dezvoltare şi produsul intern brut) în anul 2013, a înregistrat o pondere de 0,39%, în scădere cu 0,09 puncte procentuale faţă de anul 2012.

În anul 2013, România a cheltuit 2.465 mil lei pentru activitatea de cercetare-dezvoltare. Din cheltuielile de cercetare-dezvoltare de 0,39% din PIB, pentru sectorul public a fost alocat 0,27% din PIB și pentru sectorul privat 0,12%, conform ultimelor date ale Institutului Național de Statistică.

Doar 21% dintre firme au inovat în perioada 2010-2012, în timp ce doar 3,4% dintre firmele românești au realizat inovație de produs. cele mai multe întreprinderi inovatoare au implementat metode de organizare 14,1% şi metode de marketing 13,8%.

Cheltuielile totale din activitatea de cercetare-dezvoltare, pe surse de finanţare şi sectoare de performanţă în anul 2013:

mil Lei Total Sectorul mediului de afaceri

Sectorul guvernamental

Sectorul învățământ

superior

Sectorul privat non-profit

Total 2,464.8 755.7 1,213.4 486.0 9.7

Întreprinderi 764.5 546.6 194.2 23.1 0.6

Fonduri publice 1,288.8 106.0 905.0 271.6 6.2

Învățământ superior 28.3 2.0 8.1 18.2 -

Privat non-profit 1.1 - 0.2 0.9 -

Străinătate 382.1 101.1 105.9 172.2 2.9

Cercetarea aplicativă a rămas aproximativ la același nivel ca în 2012, reprezentând 30% din total, în timp ce dezvoltarea experimentală a înregistrat în anul 2013 o creștere de 2,5 puncte procentuale, până la 20% din total.

După sursele de finanţare ale cheltuielilor totale de cercetare-dezvoltare în anul 2013, fondurile publice au cea mai ridicată pondere, respectiv 52,3%, urmate de sursele companiilor, respectiv 31%.

În același timp, doar 7,4% dintre companii cooperează cu alte părți interesate în inovație. Principalii parteneri de cooperare ai întreprinderilor inovatoare au fost în perioada 2010-2012 furnizorii de echipamente, materiale, componente sau software (5,3%) şi clienţii sau cumpărătorii din sectorul public (3,5%). Pe sectoare economice, în sectorul industriei se cooperează mai mult decât în sectorul serviciilor.

Sursa: INS

Sursa: INS

Ponderea întreprinderilor implicate în cooperare pentru inovație, pe clase de mărime şi parteneri în perioada 2010-2012:

Tipul partenerului Întreprinderi

Total Mici Mijlocii Mari

Orice tip de cooperare 7,4 5,7 6,9 22,5

Alte întreprinderi din interiorul grupului 2 0,8 2,3 11,7

Furnizori de echipamente, materiale, componente sau software 5,3 4,2 4,3 18

Clienţi sau cumpărători din sectorul public 3,5 2,2 4 12,3

Clienţi sau cumpărători din sectorul privat - - 0.1 -

Concurenţi sau alte întreprinderi din același sector de activitate 1 0,4 1,6 4,8

Consultanţi laboratoare comerciale, institute 2,6 2 2,6 7,9

Universităţi sau alte instituții de învățământ superior 1,5 0,7 1,6 7,7

Administraţie publică, institute de cercetare publice sau private 2,3 1,4 2,6 9,2

Page 48: Antreprenorii vorbesc barometrul antreprenoriatului romanesc 2015

47 Barometrul antreprenoriatului românesc 2015

Antreprenorii vorbesc

20,7%

3,4%

4,6%

14,1%

13,8%

Cercetare-dezvoltare și drepturi de proprietate intelectuală

Facilităţi pentru activitatea de cercetare-dezvoltareStart-up-urile, mai ales cele din sectoare inovative, precum tehnologia, investesc în oameni, echipamente şi cercetare. Pentru a le susţine efortul, mai multe ţări oferă deduceri fiscale pentru C&D şi reduceri fiscale pentru costurile asociate cu dezvoltarea produselor. Unele ţări chiar acordă acestor companii posibilitatea de a trata cheltuielile de capital ca şi cheltuieli imediate, în loc de a le amortiza pe o perioadă de timp. În Statele Unite de exemplu, prin Taxpayer Relief Act din 2012, companiile mici pot deduce până la 500.000 USD pentru anumite cheltuieli de capital şi pot deprecia 50% în plus pentru anumite cumpărări de active fixe – măsuri aplicabile pentru toate companiile, inclusiv cele aflate la început de drum.

În multe ţări însă, aceste facilităţi fiscale sunt puţin utilizate mai ales pentru că nu sunt cunoscute sau costurile administrative sunt prea mari pentru a le înţelege şi aplica.

Cu un procent de sub 0,5% din PIB alocat C&D şi un sistem de facilităţi în curs de dezvoltare, România ocupă locul 48 în clasamentul celor mai inovative ţări la nivel global.

În România, companiile implicate în cercetare-dezvoltare sau cele care deţin proprietatea intelectuală asupra unor active pot beneficia de două facilităţi fiscale:

a) Amortizarea accelerată a activelor (maximum 50% din valoare fiscală a activului poate fi amortizată în primul an de folosinţă).

b) Deducerea suplimentară pentru cheltuieli eligibile aferente activităţilor de cercetare-dezvoltare majorată, din februarie 2013, de la 20% la 50%.

Nu sunt încă foarte multe entități care au decis să beneficieze de această facilitate, în principal pentru că normele de aplicare au întârziat să apară. Normele au fost adoptate de guvern în martie 2015.

Mircea Tudor, Președinte MB Telecom, câștigătorul titlului EY Entrepreneur Of The Year 2014 – România:“În momentul în care am hotărât să ne clonăm activitatea într-o țară din Occident, am studiat condițiile fiscale, disponibilitatea de networking tehnologic și capacitatea de a ne integra cu furnizorii de componente de care avem nevoie. În urma acestei analize am ajuns la concluzia că Elveția este cea mai bună opțiune, fiind foarte dezvoltată tehnologic. De exemplu, în cantonul Berna, și chiar în localitatea Saint Imier, unde construim unitatea de producție, s-a născut industria de ceasornicărie elvețiană.Autoritățile, atât cele locale (municipale, cantonale), cât și cele federale ne-au susținut pe multiple planuri și ne-au dat concursul pentru implantarea proiectului nostru de investiții.De exemplu, ne-au oferit o subvenție de 50% din costul de achiziție a terenului, 90% scutire pe profit timp de 10 ani și peste 1 milion de franci primă de instalare, iar primăria din satul în care construim unitatea de producție ne-a oferit un împrumut de 500.000 franci pe 10 ani fără dobândă, pe baza unui contract de două pagini, cu singura condiție ca în 2 ani să construim fabrica, facilități la care se adaugă și disponibilizarea infrastructurii edilitare (căi de acces, energie, apa, canalizare, comunicații) la limita proprietății, înainte de începerea lucrărilor noastre de construcții.De asemenea, autoritățile federale au inclus viitorul nostru produs, scannerul de avioane, pe lista de tehnologii oferite ca „offset”, chiar înainte de a fi început producția în Elvetia. Același produs va fi inclus și pe lista de promovare a exporturilor elvețiene. Este vorba despre o listă de produse strategice, promovate la export de către entitățile federale, pe costurile lor si ofertate în cadrul tuturor misiunilor și dialogurilor economice dintre autoritățile elvețiene și parteneri economici din toată lumea. Includerea pe această ultimă listă facilitează și acoperirea riscului de neîncasare în contractele de export, autoritățile preluând acest risc.Acesta este genul de susținere pe care firmele inovatoare îl primesc în Elveția. Și nu e vorba doar despre susținere financiară și fiscală. Când am înființat firma, primarul ne-a oferit un spațiu provizoriu de care să ne folosim până când se ridică unitatea noastră de producție. Firma a fost înregistrată la Registrul Federal al Comerțului practic pe baza unei scrisori de intenție din partea primarului, în care acesta își manifesta acordul de principiu pentru a ne oferi un spațiul în folosință, fără să fie nevoie de acordul vecinilor, de contract de închiriere sau alte dovezi pentru spațiul respectiv, ca în România.”

Intreprinderi inovatoare de produse

Intreprinderi inovatoare de procese

Intreprinderi inovatoare de metode de organizare

Intreprinderi inovatoare de metode de marketing

Intreprinderi inovatoare

25%0% 15% 20%10%5%

Ponderea întreprinderilor inovatoare, în total întreprinderi, pe tip inovație, în perioada 2010 2012

Sursa: INS

Page 49: Antreprenorii vorbesc barometrul antreprenoriatului romanesc 2015

Antreprenorii vorbesc

48Barometrul antreprenoriatului românesc 2015

Modificări propuse pentru noul Cod Fiscal

În ultimii 12 ani, Codul Fiscal a suferit peste 150 de modificări. Noul Cod Fiscal, care așteaptă să fie adoptat în următoarea perioadă, propune multe modificări ale reglementărilor fiscale în vigoare. Impactul macroeconomic este diferenţiat, unele măsuri fiind planificate pentru a intra în vigoare începând cu 1 iunie 2015, altele în 2016, sau 2018, în timp ce o parte vor intra în vigoare în 2019. Printre cele mai importante modificări sunt următoarele:

Impozitul pe profitÎncepând cu data de 1 ianuarie 2019, cota de impozit pe profit se reduce de la 16% la 14%.

Condiția generală de deductibilitate a cheltuielilor la calculul impozitului pe profit se schimbă, cerând ca acestea să fie făcute în scopul desfășurării activității economice.

Dividendele primite de la firmele românești sunt venituri neimpozabile, indiferent de condițiile de deținere a titlurilor de participare.

În vederea determinării deducerii fiscale pentru cheltuielile de protocol și rezerva legală, se propune o bază de calcul simplificată, care nu mai include ajustări legate de venituri neimpozabile si cheltuieli nedeductibile, cu excepţia impozitului pe profit.

Se majorează limita maximă legată de cifra de afaceri în cazul sponsorizării de la 0,3% la 0,5%.

Impozitul pe veniturile microîntreprinderilorSe modifică condiția de încadrare în categoria fiscală de ”microîntreprindere” referitoare la nivelul veniturilor realizate în anul precedent, la echivalentul în lei a anumitor sume in EUR, după cum urmează: a) 75.000 euro, pentru încadrarea în categoria microîntreprinderilor în anul 2017; b) 85.000 euro, pentru încadrarea în categoria microîntreprinderilor în anul 2018; c) 100.000 euro, pentru încadrarea în categoria microîntreprinderilor începând cu anul 2019.

Se introduce un sistem diferențiat de cote de impozitare, între 1% și 5%. Astfel, cotele de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor sunt:a) 1% pentru microîntreprinderile care au peste 2 salariați,

inclusiv;b) 3% pentru microîntreprinderile care au un salariat;c) 5% pentru microîntreprinderile care nu au salariați.

d) 3% pentru microîntreprinderile care nu se încadrează la litera a) sau b) de mai sus, dar care se află în anumite situații specifice (de exemplu în dizolvare cu lichidare, inactivitate, etc).

e) 1% în primii doi ani de existență a persoanei juridice, care are până la un salariat inclusiv, cu îndeplinirea unor condiții adiționale.

Impozitul pe venitCota de impozit pe venit se diminuează de la 16% la 14%, aplicată asupra venitului impozabil realizat începând cu data de 1 ianuarie 2019, pentru salarii și venituri asimilate salariilor, activități agricole, silvicultură și piscicultură.

Contribuţii sociale obligatoriiCotele pentru contribuţia de asigurări sociale datorată bugetului asigurărilor sociale de stat începând cu data de 1 ianuarie 2018 sunt următoarele: 21%, din care 7,5% cota pentru contribuția individuală și 13,5% pentru contribuția datorată de angajator - cota integrală pentru condiții normale de muncă; 26%, din care 7,5% cota pentru contribuția individuală și 18,5% pentru contribuția datorată de angajator - cota integrală pentru condiții deosebite de muncă; 31%, din care 7,5% cota pentru contribuția individuală și 23,5% pentru contribuția datorată de angajator - cota integrală pentru condiții speciale de muncă și pentru alte condiții de muncă.

Taxa pe valoarea adăugată (TVA)Cota standard de TVA se reduce de la 24% la 9% începând cu 1 iunie 2015 pentru alimente, inclusiv băuturi, cu excepția băuturilor alcoolice, destinate consumului uman și animal, animale și păsări vii din specii domestice, semințe, plante și ingrediente utilizate în prepararea alimentelor, produse utilizate pentru a completa sau înlocui alimentele. De asemenea, începând cu aceeași dată serviciile de restaurant și de catering, cu excepția băuturilor alcoolice, vor fi supuse cotei reduse de 9% TVA.

Este propusă reducerea cotei de TVA de la 24% la 20% începând cu 2016 și la 18% începând cu 2018 pentru operațiunile impozabile care nu sunt scutite de taxă sau nu sunt supuse cotelor reduse.

Se propune aplicarea taxării inverse pentru livrarea de clădiri, părţi de clădire şi terenuri de orice fel, pentru a căror livrare se aplică regimul de taxare.

Page 50: Antreprenorii vorbesc barometrul antreprenoriatului romanesc 2015

49 Barometrul antreprenoriatului românesc 2015

Antreprenorii vorbesc

Accize

Propuneri pentru nivelul accizelor pentru produse energetice • Acciza de 1897,08 lei/1000 litri stabilită în prezent

pentru motorină se va diminua la 1518,04 lei/1000 litri;

• Nivelul accizelor pentru benzina fără plumb stabilit în prezent la 2035,40 lei/1000 litri se va diminua la 1656,36 lei/1000 litri;

• Pentru benzina cu plumb acciza va scădea de la 2327,27 lei/1000 litri la 1948,23 lei/1000 litri.

Modificări propuse de Guvern pentru noul Cod Fiscal

Propuneri pentru nivelul accizei pentru alcool și băuturile alcoolice

• scăderea nivelului accizelor pentru bere de la 3,9 lei/hl/1grad Plato la 3,3 lei/hl/1grad Plato, iar pentru berea produsă de producătorii independenți a căror producție anuală nu depășește 200 mii hl, de la 2,24 lei/hl/1grad Plato la 1,82 lei/hl/1grad Plato;

• scăderea nivelului accizei pentru vinuri spumoase de la 161,33 lei/hl produs la 47,38 lei/hl produs și pentru băuturi fermentate spumoase de la 213,21 lei/hl produs la 47,38 lei/hl produs;

• creșterea accizei pentru băuturi fermentate liniștite de la 47,38 lei/hl produs la 396,84 lei/hl produs;

• stabilirea unui nivel al accizelor pentru produsele intermediare de 396,84 lei/hl produs;

• scăderea nivelului accizelor pentru alcool etilic de la 4.738,01lei/hl alcool pur la 3.306,98 lei/hl pe alcool pur, iar pentru alcoolul etilic produs de micile distilerii de la 2.250,56 lei/hl alcool pur la 1.653,49 lei/hl alcool pur.

Page 51: Antreprenorii vorbesc barometrul antreprenoriatului romanesc 2015

Antreprenorii vorbesc

50Barometrul antreprenoriatului românesc 2015

Page 52: Antreprenorii vorbesc barometrul antreprenoriatului romanesc 2015

Educație și formare

62%dintre antreprenori cred că educația și formarea antreprenenorială s-au îmbunătățit în 2014 în

România.

14%dintre antreprenori consideră

lipsa educației și formării, atât antreprenoriale cât și

profesionale ca fiind cel mai mare obstacol în dezvoltarea

unei afaceri în România.

Cei mai mulți antreprenori (37%) consideră

programele specifice destinate antreprenorilor din

universități, cea mai bună măsură guvernamentală

pentru îmbunătățirea percepției studenților asupra

antreprenoriatului ca alegere de

carieră.

Page 53: Antreprenorii vorbesc barometrul antreprenoriatului romanesc 2015

52Barometrul antreprenoriatului românesc 2015

62%dintre antreprenori consideră că educaţia antreprenorială s-a îmbunătăţit în ultimul an

Educaţie şi formareSingura percepţie majoritar pozitivă a antreprenorilor români care au răspuns chestionarului nostru anul trecut era cea referitoare la educația antreprenorială. În acest an percepția a continuat să se îmbunătățească, ajungând până la 62% dintre respondenți.

Prin comparație, studenții respondenți în cadrul studiului Barometrul educației și culturii antreprenoriale în rândul studenților sunt mai puțin optimiști decât antreprenorii: doar 45% consideră că educația s-a îmbunătățit în universitatea lor în ultimul an.

Nu mă pot pronunța

6%

Nici nu s-a îmbunătățit, nici nu s-a deteriorat

26%

S-a deteriorat considerabil

3%A cunoscut o oarecare deteriorare

3%

S-au îmbunătățit considerabil

9%

A cunoscut o oarecare

îmbunătățire 53%

Consideraţi că educaţia şi pregătirea antreprenorială s-au îmbunătăţit în ultimul an în România?

Sursa: EY Antreprenorii vorbesc

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%62%

26%

6% 6%

58%

23%

14%

5%

S-au îmbunătățit

Au rămas neschimbate

S-au deteriorat

Nu mă pot pronunța

Consideraţi că educaţia şi pregătirea antreprenorială s-au îmbunătăţit în ultimul an în România? 2015 vs 2014

Sursa: EY Antreprenorii vorbesc2015 2014

Consideraţi că educaţia şi pregătirea antreprenorială s-au îmbunătăţit în ultimul an în România? Antreprenori vs studenți

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%62%

26%

6% 6%

45%

25%

7%

23%

S-au îmbunătățit

Au rămas neschimbate

S-au deteriorat

Nu mă pot pronunța

Sursa: EY Antreprenorii vorbesc

2015 2014

Page 54: Antreprenorii vorbesc barometrul antreprenoriatului romanesc 2015

53 Barometrul antreprenoriatului românesc 2015

Antreprenorii vorbesc

49%43%

50%40%

18%

14%

7%

6%

6%4%

2%

0%

0%

10%

15%

26%

Care este cel mai important obstacol pentru antreprenori în începerea şi dezvoltarea unei afaceri în România?

Sursa: EY Antreprenorii vorbesc

În ciuda percepției unei îmbunătățiri a educației antreprenoriale pentru al doilea an consecutiv, carențele de educație antreprenorială au fost semnalate de antreprenori printre cel mai importante obstacole în dezvoltarea unei afaceri în România în 2014, respectiv 2015. În acest an accesul la finanțare s-a plasat pe locul al doilea, după aspectele fiscale, în timp ce educația antreprenorială și profesională, cumulată cu cultura antreprenorială din România, s-au plasat pe locul al treilea în topul cauzelor care țin pe loc antreprenorii români.

Ca soluții pentru îmbunătățirea educației antreprenoriale, antreprenorii au indicat:• Cursuri de business și practică reală a liceenilor în firme din regiunea în care se află liceul • Schimbarea metodelor de predare și evaluare din sistemul educațional• Fonduri pentru rambursarea cursurilor urmate de antreprenori• Program coerent de revitalizare a școlilor de meserii• Cursuri de educație financiară în școli• Implicarea unor profesioniști care au creat și crescut afaceri, în organizarea și livrarea educației antreprenoriale• Obligarea mediului universitar de a avea un sistem de relații cu mediul privat (de exemplu 50% din profesori să fie

colaboratori externi din mediul privat)

2015 2014

Accesul dificil la finanțareLipsa educației antreprenoriale (și

profesionale) și a culturii antreprenorialeLipsa de stabilitate politică și de viziune a

politicilor publiceCorupția

Starea economiei locale și decalajele de dezvoltare

Nu mă pronunț

Impredictibilitatea fiscală, sistemul stufos de fiscalizare și reglementare, nivelul taxelor

0% 30%20%10%

România continuă să aloce doar 2,5% din PIB pentru educație, aproape de trei ori mai puțin decât Suedia și mult mai puțin decât Marea Britanie, Austria, Franța, SUA, dar și țări din fostul bloc comunist, precum Polonia (5,2%), Ungaria (4,7%), Cehia (4,5%) și chiar Bulgaria (4,1%). Potrivit legii bugetului, în 2014 sistemul educaţional a primit 3,2% din PIB. Pentru 2015 bugetul alocat educaţiei este echivalentul a 3,7% din PIB.

Sursa: INSNotă: Pentru Austria, Belgia, Cehia, Finlanda, Ungaria, și Italia datele sunt valabile pentru perioada 2011/2012, iar pentru Bulgaria, Germania, Polonia, Marea Britanie, Spania, SUA și Suedia acestea sunt pentru perioada 2010/2011.

Cheltuieli publice cu educația (% PIB în 2013)

0% 8%4% 6%2%

România 2,5%4,1%

4,3%4,5%4,7%

5%5,1%5,2%

5,4%5,7%5,8%5,9%

6,2%6,5%

6,8%7%

BulgariaItalia

Cehia

SUA

Ungaria

Franța

Spania

Austria

Belgia

Germania

Olanda

Finlanda

Polonia

Marea Britanie

Suedia

Page 55: Antreprenorii vorbesc barometrul antreprenoriatului romanesc 2015

54Barometrul antreprenoriatului românesc 2015

Educaţie şi formare: concluzii

Universitatea AlternativăUniversitatea Alternativă este un mediu de învăţare care sprijină studenții să se dezvolte în stilul şi în sensul aspiraţiilor lor.Incubatorul de afaceri din cadrul Universității Alternative a fost pornit în 2013 ca un parteneriat între o bancă olandeză şi Universitatea Alternativă. În cadrul incubatorului, studenţii primesc resursele de care au nevoie pentru a-și putea înființa o afacere, de la mentorat, la consultanţă, training-uri, spaţiu de lucru sau bani de tip seed. În anul universitar 2013-2014 au fost create 9 start-up-uri, care în primele 10 luni de la înfiinţare au avut venituri de 63.000 EUR şi au creat 11 locuri de muncă. În anul universitar 2014-2015, sunt în curs de înfiinţare 11 start-up-uri. Banca parteneră a susţinut financiar şi cu mentori din partea angajaţilor băncii 18 start-up-uri în cei 2 ani de colaborare. Programul de învăţare din Incubator are patru etape: market understanding, business plan, start-up şi grow. În etapele 2 şi 3, studenții-antreprenori susţin pitch-uri în faţa membrilor din boardul băncii pentru a primi susţinere financiară şi feedback în privința ideii lor de business.

Cristina Cristea, Business Developer și Project Manager al Incubatorului de afaceri, Universitatea Alternativă

„În ultimii ani a început să se vorbească mai des despre dezvoltarea educaţiei antreprenoriale, apar programe care îşi propun să dezvolte competenţe antreprenoriale în rândul liceenilor şi studenţilor, iar în programa pentru liceeni este introdusă ca materie obligatorie educaţia antreprenorială. Credem că toate programele de antreprenoriat pentru liceeni şi studenţi, atât formale cât şi alternative la sistemul educaţional formal, sunt în creştere atât ca număr, cât şi calitativ.

Acestea sunt semne bune, dar suntem încă departe de a fi acolo unde avem nevoie să fim și de a vedea rezultate în economie. Rata şomajului în rândul tinerilor este 25%, încrederea tinerilor în forţele proprii este scăzută, competenţele profesionale ale unui tânăr care tocmai a absolvit facultatea sunt precare. Având în vedere realitatea, avem nevoie să generăm tot mai multe soluţii pentru a îmbunătăţi această situaţie.

În Universitatea Alternativă, 20% dintre studenţi au pornit pe calea antreprenoriatului, iar exemplele de bună practică, de tineri care reuşesc la 20-22 ani să îşi deschidă o afacere, le oferă încredere şi celorlalţi că se poate.“

14%dintre antreprenori consideră starea educaţiei antreprenoriale și profesionale un obstacol în dezvoltarea unei afaceri

Page 56: Antreprenorii vorbesc barometrul antreprenoriatului romanesc 2015

55 Barometrul antreprenoriatului românesc 2015

Antreprenorii vorbesc

Educaţie şi formareProgramele specifice de educaţie antreprenorială (56% dintre răspunsuri) sunt pentru întreprinzătorii români cele mai reprezentative pentru îmbunătăţirea percepţiei antreprenoriatului ca alegere de carieră în rândul studenților. Pe locul al doilea, în creștere față de anul trecut, s-au situat programele guvernamentale care susțin antreprenoriatul, ca de exemplu “Programul SRL-D”, încurajarea prin măsuri legislative a inițierii unei noi afaceri sau stimularea înființării de microîntreprinderi.

În acelaşi timp, promovarea poveştilor de succes (11%) ale antreprenorilor, la fel ca şi programele de mentorat (11%) nu sunt percepute ca fiind la fel de importante.

Complementar cu ajutorul guvernamental, antreprenorii se ajută singuri, oferind mentorat celor aflați la începutul drumului. Față de anul trecut, când 80% dintre respondenți ofereau mentorat într-un mediu organizat sau informal, în 2015 procentul celor care oferă mentorat a scăzut la 68%. Acest procent în scădere poate fi explicat prin creșterea ponderii firmelor despre care presupunem că sunt la început de drum (au cifră de afaceri sub 1 milion EUR) în totalul respondenților la chestionar.

Cea mai bună măsură guvernamentală pentru a îmbunătăţi percepţia studenţilor asupra antreprenoriatului ca alegere de carieră

Ca antreprenor cu experienţă, oferiţi training/coaching/mentorat tinerilor sau antreprenorilor aflaţi la început de drum?

Sursa: EY Antreprenorii vorbesc

Sursa: EY Antreprenorii vorbesc

56%56%

22%

11%

11%

8%

18%

18%

2015

2014

Programe guvernamentale care susțin antreprenoriatul

Programe de mentorat pentru antreprenori

Promovarea poveștilor de succes ale antreprenorilor către studenți

Programe specifice în universități

40%30% 60%50%20%10%0%

0%DA NU

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

68%

32%

80%

20%

2015

2014

Page 57: Antreprenorii vorbesc barometrul antreprenoriatului romanesc 2015

Antreprenorii vorbesc

56Barometrul antreprenoriatului românesc 2015

Universitățile ca promotoare ale antreprenoriatului

În Era Informației, când progresul și bunăstarea sunt din ce în ce mai mult produsul gândirii, cât de pregătite sunt universitățile românești sau străine, pentru a susține această schimbare? Cât de bine înțeleg și incubează start-up-uri? Dacă nu sunt pregătite, cum pot fi ajutate?

Conform Fundației Kauffman, cea mai importantă fundație la nivelul Statelor Unite și la nivel mondial care susține antreprenoriatul, pentru a deveni o universitate ce susține antreprenoriatul este nevoie de 4 ingrediente. Acestea sunt cele 4 concluzii cele mai importante desprinse din programul lansat de Fundație în 2003 pentru încurajarea dezvoltării unor universități antreprenoriale, The Kauffman Campuses Initiative:

Ideea predării antreprenoriatului a apărut în 1947, când Universitatea Harvard a început să ofere un curs în “întreprinderi noi” pentru veterani. Domeniul predării antreprenoriatului s-a standardizat ca element în programă în anii ‘80 și s-a dezvoltat apoi rapid.

În acest moment antreprenoriatul este una dintre materiile cu cea mai mare rată de creștere. Dacă în 1975 la nivelul universităților din Statele Unite se ofereau aproximativ 100 de programe și specializări în acest domeniu, în 2006 numărul lor depășea 500, iar numărul cursurilor în antreprenoriat a depășit 5000 în 2008.

Toate facultățile universității trebuie implicate de la început în proces: discuțiile pe marginea antreprenoriatului în care au fost implicați încă de la început angajații tuturor facultăților au fost extrem de importante în implementarea noilor programe dedicate antreprenoriatului și au reprezentat un factor decisiv în schimbarea culturală în cadrul universităților, aceea de a promova antreprenoriatul.

Asigurați susținerea din partea liderilor universității. Ajutorul venit din partea liderilor universității este subliniat de multe universități participante la programul Kauffman Campuses Initiative, pentru suport financiar și pentru a asigura faptul că programele antreprenoriale sunt implementate în toate facultățile universității respective.

Faceți antreprenoriatul vizibil. De asemenea, multe universități participante au aplicat principiul antreprenoriatul ubicuu și omniprezent, organizând evenimente despre antreprenoriat care au implicat întreaga universitate.

Libertate ca facultățile și catedrele să definească antreprenoriatul conform nevoilor și aplicabilității proprii. Această definiție trebuie să fie aplicabilă disciplinei respective și misiunii facultății, până la nivel de catedră.

Page 58: Antreprenorii vorbesc barometrul antreprenoriatului romanesc 2015

57 Barometrul antreprenoriatului românesc 2015

44%dintre studenții intervievați consideră că universitatea îi pregătește într-o măsură medie pentru a deveni antreprenori

Universitatea antreprenorialăUniversitățile ca fabrici producătoare nu doar de profesioniști, ci și de antreprenori

44% dintre tinerii întrebați, în cadrul studiului Barometrul educației și culturii antreprenoriale în rândul studenților, în ce măsură consideră că universitatea pe care o urmează îi pregătește pentru a deveni antreprenor, consideră că sunt pregătiți într-o măsură medie, în timp ce numărul celor care consideră că sunt formați într-o măsură mare este același cu numărul celor care cred că nu au parte de o astfel de formare în cadrul universității (28%).

La întrebarea cum ar trebui să fie ajutați în dezvoltarea spiritului antreprenorial, cei mai mulți studenți au indicat simulările de tipul creează și administrează propria afacere (18%), stagii de practică în companii antreprenoriale (17%) și cursuri de antreprenoriat (17%).

Universitățile pot fi antreprenoriale din cel puțin trei puncte de vedere:

►Predarea de cursuri introductive sau avansate despre antreprenoriat și cursuri care construiesc abilitățile necesare unui bun antreprenor (de la finanțe și până la marketing).

►Următorul nivel în definirea unei universități antreprenoriale este realizarea unui sistem de activități co-curriculare care sprijină antreprenoriatul (competiții de idei de business, competiții de planuri de afaceri, incubatoare, stagii de practică etc).

►În ultimul rând, universitatea antreprenorială își schimbă ea însăși abordarea în una antreprenorială, adaptându-se foarte rapid la nevoile pieței muncii și la nevoile de formare mereu în schimbare ale studenților.

Într-o mare măsură

28% Într-o mică măsură

28%

Mediu 44%

Sursa: Barometrul educației și culturii antreprenoriale în rândul tinerilor

În ce măsură consideri că facultatea pe care o urmezi te pregăteşte pentru a deveni antreprenor?

Sursa: Barometrul educației și culturii antreprenoriale în rândul tinerilor

Prin ce măsuri ar putea susţine universitatea dezvoltarea spiritului antreprenorial?

Simulări de tipul: creează și administrează

propria afacere

Cursuri de educație antreprenorială

Internship-uri în companii antreprenoriale

Întâlniri și workshop-uri cu antreprenori și aflarea

poveștilor lor de succes

Incubatoare/acceleratoare de afaceri

Programe de training dedicate unor industrii

Concursuri de business plans și pitching cu business

angels și alte tipuri de investitori

0% 5% 10% 15% 20%

11%

11%

13%

17%

13%

17%

18%

Page 59: Antreprenorii vorbesc barometrul antreprenoriatului romanesc 2015

Antreprenorii vorbesc

58Barometrul antreprenoriatului românesc 2015

Sursa: Barometrul educației și culturii antreprenoriale în rândul tinerilor

Șomajul în rândul tinerilor români

Antreprenoriatul este considerat de către responsabilii de politici publice de la nivel mondial o soluție pentru tineri din două puncte de vedere. Prin susținerea creării și dezvoltării de companii antreprenoriale, vor fi create mai multe locuri de muncă, inclusiv locuri de muncă pentru tineri. În al doilea rând, înșiși tinerii pot deveni antreprenori și pot crește propriile afaceri.

Deși șomajul a scăzut treptat în ultimii ani în Europa, tinerii europeni au continuat să se confrunte cu rate de șomaj extrem de mari. Dacă adulții se confruntau cu o rată a șomajului de 9% în țările UE-28 în al doilea trimestru 2014, tinerii se confruntau cu o rată mult mai mare, de 22%, ceea ce indică un

Sursa: Organizația Mondială a Muncii, World Employment and Social Outlook, ianuarie 2015Notă: diagonala reprezintă un raport de 2:1 șomeri tineri la un șomer adult

Ratele de șomaj pe grupe de vârstă în UE-28, T2 2014 (%)

raport de aproape 2,5 șomeri tineri la un șomer adult.

În România, conform Organizației Mondiale a Muncii, raportul dintre tinerii șomeri (15-24 de ani) și șomerii adulți (peste 25 de ani) era egal cu 4,4 în trimestrul al doilea 2014, indicând o discrepanță majoră între cele două categorii. Doar Marea Britanie și Italia aveau în acel moment indici aproape de 4: 3,5, respectiv 3,9.

Conform ultimelor date disponibile de la Institutul Național de Statistică, în trimestrul al patrulea 2014, șomajul în rândul tinerilor a fost de 24,1%, față de 5,4% în cazul adulților. Ceea ce indică un raport de 4,46 șomeri tineri la un șomer adult.

55

45

35

25

15

50 7 14

Vârstă peste 25 de ani

Vârs

tă în

tre

15-2

4 de

ani

21 28

Italia

Belgia

România

Luxemburg

Marea Britanie Malta

AustriaGermania

OlandaDanemarca

Slovacia

Portugalia

Uniunea Europeană(28 țări)

Irlanda

BulgariaLituania

LetoniaUngaria

EstoniaSloveniaRepublica Cehă

SuediaPolonia

Franța

FinlandaCipru

Croația

SpaniaGrecia

Page 60: Antreprenorii vorbesc barometrul antreprenoriatului romanesc 2015

59 Barometrul antreprenoriatului românesc 2015

Antreprenorii vorbesc

Educația vocațională în Germania

Unii antreprenori români indică în întrebările cu răspuns deschis faptul că educația oferită în școli profesionale nu mai produce meseriași în ritmul de care este nevoie în economie și la nivelul dorit.

Educația și formarea vocațională sunt concepute pentru a ajuta tinerii în trecerea de la școală la următoarea etapă a vieții, în care sunt integrați în câmpul muncii. Acest gen de educație poate include stagii de practică și ucenicie în companii relevante.

Succesul modelului educației vocaționale din Germania, o țară cu o rată a șomajului în rândul tinerilor relativ mică în timpul recesiunii (8,1% în 2012), a încurajat alte țări să introducă măsuri specifice pentru a susține ucenicia. De exemplu, țările G20 au oferit stimulente fiscale și financiare: Franța a oferit scutiri la plata contribuțiilor sociale timp de un an pentru firmele care angajează ucenici, Brazilia a introdus Professional Apprenticeships

Plan pentru încurajarea companiilor medii și mari să angajeze ucenici până la cel puțin 5% din numărul total de angajați. Marea Britanie și Italia au introdus măsuri legislative pentru a crește numărul de ucenici.

Problema în replicarea modelului german este reprezentată însă de replicarea culturii care sprijină acest tip de educație în societate, care ține în mod specific de istoria industriei germane și a educației germane. De exemplu, inițiativa din Marea Britanie s-a lovit de lipsa suportului din partea industriei, în timp ce în programa școlară nu există un parcurs clar definit pentru acest tip de educație.

Pe de altă parte, în Germania, sistemul școlilor profesionale este clar definit. În general un astfel de stagiu durează 3 ani, implică cel puțin o zi pe săptămână de educație teoretică iar rezultatele sunt riguros evaluate. Majoritatea școlilor profesionale inițiate în Marea Britanie nu durează atât de mult și nu există organizații care să reglementeze aceste școli, așa cum o fac camerele de comerț din Germania.

Page 61: Antreprenorii vorbesc barometrul antreprenoriatului romanesc 2015

Antreprenorii vorbesc

60Barometrul antreprenoriatului românesc 2015

Bune practici din Marea Britanie, Canada și Turcia

Inițiativa “Să înțelegem finanțele pentru afaceri” (Marea Britanie)London Development Agency și Fondul European de Dezvoltare Regională (European Regional Development Fund) au lansat inițiativa “Understanding Finance for Business” pentru a oferi susținere antreprenorilor londonezi în obținerea de finanțare. Astfel, companiile fac alegeri informate despre ce tip de finanțare au nevoie în stadiul de dezvoltare în care se află. Inițiativa se bazează pe cursuri specifice, workshop-uri și întâlniri 1-la-1, în cadrul cărora antreprenorii primesc sfaturi personalizate.

Programul ajută companii londoneze cu vânzări mai mici de 67 milioane USD și mai puțin de 250 de angajați, și intenționează să obțină o finanțare între 160.000 USD și 8 milioane USD în următorul an.

Futurpreneur Canada (Canada)Futurpreneur Canada (cunoscută anterior sub denumirea Canadian Youth Business Foundation) include un program pentru start-up-uri ce oferă sprijin antreprenorilor în dezvoltarea afacerii.

Antreprenorii aflați la început de drum beneficiază de sfaturile unui om de afaceri cu experiența îndelungată. Acesta îl va mentora pe antreprenor timp de cel puțin doi ani pentru a asigura succesul afacerii.

De asemenea, Futurpreneur Canada, printr-un parteneriat cu Business Development Bank of Canada, oferă acces la finanțare de până la 45.000 dolari CAD pentru finanțare de tip start-up și până la 30.000 dolari CAD pentru expansiune.

Începând cu anul 1996, Futurpreuneur Canada a ajutat 6.570 antreprenori să lanseze 5.475 companii și să creeze 26.000 locuri de muncă. Futurpreneur Canada este singura organizație națională non-profit care oferă opțiuni de finanțare și mentorat, plus alte unelte folositoare unui antreprenor.

Viza pentru studenți absolvenți (Marea Britanie)Guvernul britanic, prin UK Trade and Investment (UKTI), oferă scheme de ajutor pentru a facilita celor care au absolvit facultatea în Marea Britanie transferul de la statutul de student internațional la cel de antreprenor local.

Prima parte a programului (care a fost lansată în 2012) și-a propus să încurajeze absolvenții să rămână în Marea Britanie, pentru a lansa propria afacere.

Potențialii beneficiari pot aplica fie în cadrul propriei universități din Marea Britanie, fie în cadrul programului UKTI Sirius Programme.

Sirius invită tinerii cu idei inovatoare și spirit antreprenorial să se relocalizeze în Marea Britanie. Ei beneficiază de ajutor pentru start-up timp de 12 luni și un pachet de accelerare care reprezintă echivalentul a 12.000 lire sterline pentru a începe afacerea și a o crește.

Peste 1.500 de antreprenori din 93 de țări au aplicat pentru programul Sirius. Dintre aceștia, 30 s-au relocat în Marea Britanie.

Page 62: Antreprenorii vorbesc barometrul antreprenoriatului romanesc 2015

61 Barometrul antreprenoriatului românesc 2015

Antreprenorii vorbesc

Ajutor coordonat

37% dintre antreprenori

cred că sprijinul coordonat s-a îmbunătățit în ultimul

an în România.

23% sunt convinși că incubatoarele și acceleratoarele vor juca cel

mai important rol în dezvoltarea

antreprenoriatului în România pe termen lung.

19% dintre antreprenori

consideră că programele guvernamentale pentru

start-up-uri ar trebui să aibă cel mai mare impact

pe termen lung.

Page 63: Antreprenorii vorbesc barometrul antreprenoriatului romanesc 2015

62Barometrul antreprenoriatului românesc 2015

37%Dintre antreprenori consideră că sprijinul coordonat s-a îmbunătăţit în ultimul an în România

Ajutor coordonatCei mai mulţi antreprenori români (37%) consideră că ajutorul coordonat oferit de organizaţiile specializate, precum cluburile şi asociaţiile de antreprenori, reţelele informale de antreprenori, agenţiile guvernamentale, incubatoarele şi acceleratoarele de afaceri, s-a îmbunătăţit în ultimul an. Doar 9% dintre respondenți cred că evoluția ajutorului coordonat a avut o tendință negativă în aceeași perioadă.

Începe de altfel să devină vizibil un ecosistem de centre de susținere a antreprenoriatului la nivelul României, incubatoarele și acceleratoarele, ca și hub-urile de afaceri, intrând în vocabularul comun al antreprenorilor de start-up-uri. Aceste centre organizează întâlniri între membri, întâlniri cu potențiali finanțatori, diverși specialiști și antreprenori care au reușit să își crească afacerea sau să obțină o rundă semnificativă de finanțare. De asemenea, antreprenorii în devenire pot închiria un spațiu de lucru în cadrul centrului.

Cele mai multe astfel de centre se concentrează pe dezvoltarea de afaceri în IT, iar unele dintre ele operează în sistem de franciză. Cele mai multe sunt hub-uri de start-up-uri, care coagulează în jurul lor o comunitate de antreprenori ce împart același spațiu de lucru. Pasul următor în dezvoltarea acestora este transformarea în acceleratoare de afaceri, odată ce vor putea oferi și finanțare start-up-urilor rezidente.

Tendința de dezvoltare a centrelor pentru start-up-uri va continua cel mai probabil în anii următori, datorită interesului crescut în antreprenoriat, dar și a finanțărilor disponibile din fonduri europene destinate incubatoarelor și acceleratoarelor, de exemplu prin Programul Operațional Regional 2014-2020.

Preocuparea în operarea de astfel de centre de afaceri a apărut odată cu creșterea vizibilității nu doar a poveștilor de succes ale unor antreprenori maturi, cu experiență de zeci de ani, ci și prin popularizarea intensă a achizițiilor unor start-up-uri din zona de tehnologie cu fondatori români, ca de exemplu LiveRail – cumpărată de Facebook în 2014 pentru 400-500 milioane USD, Summify – achiziționată de Twitter în ianuarie 2012, UberVu – cumpărată de Hootsuite.

A rămas neschimbat

34%

S-a deteriorat 9%

S-a îmbunătățit

37%

Nu mă pot pronunța

20%

0%

Nu mă pot pronunța

S-a îmbunătățit37%

34%

20%

9%

40%

31%

18%

11%S-a deteriorat

A rămas neschimbat

10% 30% 40%

Sprijinul oferit antreprenorilor de către organizaţiile specializate s-a îmbunătăţit în ultimul an în România?

Sprijinul oferit antreprenorilor de către organizaţiile specializate s-a îmbunătăţit în ultimul an în România? 2015 vs 2014

Sursa: EY Antreprenorii vorbesc

Sursa: EY Antreprenorii vorbesc

2015 2014

Page 64: Antreprenorii vorbesc barometrul antreprenoriatului romanesc 2015

63 Barometrul antreprenoriatului românesc 2015

Ajutor coordonatDacă la începutul lui 2014, cluburile și asociațiile de antreprenori erau considerate foarte importante în accelerarea mediului antreprenorial din România, alături de programele guvernamentale pentru start-up-uri, în acest an organizațiile de tip incubatoare și acceleratoare de afaceri, inclusiv cele organizate în cadrul universităților, au crescut în opțiunile antreprenorilor, cumulând 23% dintre opțiuni.

Pe locul al doilea s-au clasat programele guvernamentale pentru start-up-uri. În România aceste programe sunt coordonate de Direcția Politici Antreprenoriale și Implementare Programe pentru IMM-uri, din cadrul Ministerului Energiei, Întreprinderilor Mici și Mijlocii și Mediului de Afaceri. Până în 2014 această direcție a funcționat în cadrul Ministerului Economiei.

Două dintre cele mai importante programe naționale care oferă finanțare start-up-urilor sunt Programul pentru stimularea înființării și dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii tineri, cunoscut și ca Programul SRL-D, și Programul Start.

Se așteaptă ca ambelor programe să li se mărească bugetele în 2015 față de anul trecut. Programul SRL-D va crește de la aproximativ 4,6 milioane EUR la 6,6 milioane EUR, în timp ce programul START va crește de la aproximativ 3,8 milioane EUR la 4,4 milioane EUR, conform datelor primite de la Agenție.

Cu toate acestea, până la începutul lui mai 2015, aplicațiile nu au fost deschise pentru niciunul dintre programe.

Guvernul a aprobat, în a doua jumătate a lunii aprilie, deblocarea sumei de 15 milioane lei, pentru lansarea si derularea în anul în curs a programelor finanțate de la bugetul de stat pentru sprijinirea IMM-urilor. Suma de 15 milioane de lei reprezintă a doua tranșă deblocată în 2015, după ce în luna martie a fost eliberată suma de 10 milioane lei. Cele două sume fac parte din cele 70 de milioane de lei alocate guvernului, conform Legii nr. 186/2014 a Bugetului de stat pe anul 2015, pe o perioada de șase luni pentru programele destinate IMM-urilor.

Programul SRL-D oferă ajutor nerambursabil de până la 50% din totalul cheltuielilor eligibile ale proiectului, dar nu mai mult de aproximativ 9,500 EUR, în timp ce programul START, în 2014, oferea ajutor nerambursabil IMM-urilor de până la 80% din totalul cheltuielilor eligibile, dar nu mai mult de aproximativ 22,000 EUR. În cazul programului SRL-D, obținerea ajutorului se realizează printr-o verificare administrativă a condițiilor de eligibilitate și prin obținerea unui punctaj minim calculat în funcție de criteriile programului. În timp ce pentru START, pe lângă îndeplinirea condițiilor de bază, desemnarea firmelor câștigătoare se face în sistem competitiv, în ordinea inversă punctajului obținut în funcție de criteriile anunțate ale programului.

Cele două programe au devenit foarte populare în rândul antreprenorilor români în ultimii ani. Având în vedere acest aspect și procedura de acceptare în program, pentru SRL-D este foarte important ca antreprenorul să aplice în timpul cel mai scurt după deschiderea aplicațiilor. Pentru START, unul dintre criteriile punctate este desfășurarea activității în mediul rural, ceea ce scade șansele unui IMM din mediul urban de a fi acceptat în program, având în vedere concurența foarte mare.

23%consideră rolul incubatoarelor și acceleratoarelor foarte important pe termen lung în dezvoltarea antreprenoriatului

Pentru a îmbunătăţi dezvoltarea pe termen lung a antreprenoriatului în România, acţiunea cărei organizaţii/iniţiative dintre următoarele ar avea cel mai mare impact?

Programe guvernamentale pentru start-up-uri/antreprenori

Incubatoare/acceleratoare de afaceri

Programe specifice de training per industrii

Programe de mentorat

Cluburi ale antreprenorilor și asociații

Întâlniri și workshop-uri pentru antreprenori

Incubatoare/acceleratoare ale universităților

Agenții guvernamentale

Asociații ale venture capitalists

Consultanți corporate și nonguvernamentali

Altele

Sursa: EY Antreprenorii vorbesc şi EY G20 Entrepreneurship Barometer 2015 20140% 15%

19%16%16%

16%

10%

6%

6%4%4%

3%

1%

7%

9%

9%

6%

6%

6%

12%

11%

11%

12%

10%

20%10%5%

Page 65: Antreprenorii vorbesc barometrul antreprenoriatului romanesc 2015

64Barometrul antreprenoriatului românesc 2015

Incubatoare și acceleratoare în universități81% dintre studenții care au răspuns în cadrul studiului Barometrul educației și culturii antreprenoriale în rândul studenților consideră prezența unui accelerator sau incubator de afaceri foarte importantă pentru dezvoltarea abilităților antreprenoriale în universitate. Cu toate acestea, 51% dintre respondenți nu știu dacă există un astfel de centru pentru afaceri în universitatea pe care o urmează.

În România funcționează câteva incubatoare de afaceri în cadrul universităților, dar cu rezultate mai puțin cunoscute referitoare la companiile incubate.

Cea mai mare universitate de business din România, Academia de Studii Economice, a anunțat cu câteva luni în urmă primul incubator găzduit de aceasta, ASE StartUP.

Florin Anghel, lector universitar ASE și coordonator ASE StartUp

“Academia de Studii Economice din Bucureşti a înfiinţat incubatorul de afaceri ASE StartUP din dorința de a juca rolul de sprijin pentru studenţii din universitate în operaţionalizarea ideilor lor de afaceri. Beneficiind atât de resurse interne ASE, sponsorizări din partea unor companii și fonduri europene, incubatorul dorește să se poziționeze ca un hub în interiorul universității, dar preluând și din funcțiile unui accelerator prin finanțarea disponibilă prin intermediul proiectelor europene.

Facilitățile pe care și le propune să le ofere ASE StartUP sunt: spațiu de lucru comun (coworking), spațiu de lucru privat, acces la internet de mare viteză, servicii de tipărire, consultanță în diverse domenii: antreprenoriat, financiar – bancar, contabilitate, marketing etc.

Incubatorul are în vedere colaborarea cu asociațiile studențești prin oferirea accesului la resursele incubatorului pentru derularea evenimentelor acestora, scopul fiind constituirea unei comunități de tineri antreprenori care să colaboreze la propriile proiecte antreprenoriale.”

81%dintre studenți consideră foarte importantă prezența unui incubator în universitatea lor

Cât de importantă consideri că este prezenţa unui incubator/ accelerator de afaceri în cadrul universităţii pentru dezvoltarea spiritului întreprinzător?

Există un incubator / accelerator de afaceri în Universitatea pe care o urmezi?

Sursa: Barometrul educației și culturii antreprenoriale în rândul studenților, România 2014

Neutră 9%Nu ştiu

7%

Foarte importantă şi importantă

81%

Neimportantă sau mai puţin importantă

3%

Da 12%

Nu ştiu 51%

Nu 37%

Page 66: Antreprenorii vorbesc barometrul antreprenoriatului romanesc 2015

65 Barometrul antreprenoriatului românesc 2015

Antreprenorii vorbesc

Hub-uri, incubatoare, acceleratoare de afaceri

Un centru în care un antreprenor își poate crește ideea de business oferă o varietate de servicii, de la unele de bază precum acces la internet, articole de papetărie, cursuri de prezentare sau finanțe și până la ajutor foarte specializat, de exemplu în administrarea proprietății intelectuale și networking cu potențiali finanțatori ai afacerii.

Un astfel de centru este incubatorul de afaceri, ce diferă de acceleratorul de afaceri din mai multe puncte de vedere. Mai mult, înseși incubatoarele diferă între ele prin serviciile oferite. De asemenea, deși, în general, centrele de afaceri dispun de un spațiu fizic unde își desfășoară activitatea, există și incubatoare virtuale.

Cu toate că ambele forme de organizare sunt destinate oferirii celor mai bune resurse pentru ca start-up-ul incubat să crească, incubatorul este accesat în general foarte la început de drum, iar perioada de incubare poate ajunge la câțiva ani, în timp ce acceleratorul se adresează firmelor într-o fază de dezvoltare diferită: compania a trecut de faza critică în care își punea problema supraviețuirii și își propune să își accelereze creșterea. Programul de accelerare durează în general între 3-6 luni.

Unii analiști au exprimat îndoieli în privința eficienței reale a unor centre, cele mai multe dintre ele incubatoare, unul dintre motive fiind că, în general, există un număr foarte mic de angajați permanenți (aproximativ 2) care deservesc în medie 25 de companii, ceea ce poate fi un indicator al faptului că serviciile oferite nu ar fi specializate în mod real. De asemenea, conform altor analiști, un nivel de networking și mentorat foarte susținut poate afecta concentrarea antreprenorului atunci când afacerea este foarte la început de drum.

De aceea, având în vedere oferta din ce în ce mai variată de centre în care antreprenorul își poate dezvolta ideea de afaceri, este important ca acesta să analizeze dacă este pregătit să acceseze o astfel de resursă și să facă alegerea incubatorului/acceleratorului după compararea rezultatelor acestora. Performanţa lor este măsurată în funcţie de mai mulţi parametri, precum rata de supraviețuire a start-up-urilor incubate/accelerate, fondurile atrase de start-up-uri și valoarea lor de piață.

Daniel Dragomir, CEO How to Web & TechHub Bucharest

“Acum 5-6 ani, industria tech din România era orientată către outsourcing, iar piața era dominată de companii care foloseau aptitudinile tehnice disponibile la un preț rezonabil pentru a furniza servicii companiilor inovative din Vest. Putem observa însă o schimbare progresivă de mentalitate și o tendință care înclină în favoarea dezvoltării de produse inovatoare cu potențial la scară globală.

Această schimbare s-a realizat cu ajutorul comunității care s-a consolidat în jurul unor inițiative cu impact concret asupra dezvoltării potențialului tech autohton și ne bucurăm că printre acestea se numără How to Web (cel mai important eveniment dedicat inovației, tehnologiei și antreprenoriatului din Europa de Sud Est), Startup Spotlight (competiție și program de mentorat cu premii în valoare de 20.000 USD pentru startup-urile din Europa Centrală și de Est), MVP Academy (program de pre-accelerare pentru startup-uri în tehnologie) și TechHub Bucharest (spațiu de co-working și punct de întâlnire al profesioniștilor în tehnologie din București).

Implicarea comunității a jucat un rol fundamental în acest proces, contribuind la dezvoltarea ecosistemului și a unei noi mentalități bazate pe inovație. Vedem din ce în ce mai multe startup-uri locale care adresează piața globală, echipe acceptate în programe de accelerare cunoscute sau care obțin finanțare de la investitori internaționali, precum și o serie de companii care scalează și înregistrează o creștere rapidă. La asta se adaugă o serie de exit-uri interesante care au avut loc recent, printre care se numără achiziția docTrackr de IntraLinks, a UberVu de către Hootsuite sau a Avangate de către fondul american de private equity Francisco Partners. Iar exemplele pot continua.

În ultimii 6 ani, industria tech autohtonă și-a schimbat orientarea de la outsourcing către dezvoltarea de produse și, deși nu putem vorbi încă despre o economie orientată către produs și bazată pe inovație, au fost înregistrate progrese importante, iar perspectivele arată promițător. Toate aceste lucruri se datorează unei comunități efervescente care a reușit să pună bazele întregului ecosistem, să schimbe mentalități și să creioneze un altfel de viitor pentru industria tech autohtonă!”

Page 67: Antreprenorii vorbesc barometrul antreprenoriatului romanesc 2015

Antreprenorii vorbesc

66Barometrul antreprenoriatului românesc 2015

Hub-uri, incubatoare și acceleratoare de afaceri

Start-up-urile românești încearcă să acceseze și incubatoare și acceleratoare din străinătate, în special din Statele Unite, pentru a-și accelera creșterea, vizibilitatea și atragerea unor runde de finanțare relevante.

În general, companiile fondate de antreprenori români care s-au dovedit de succes și/sau din care antreprenorii au ieșit prin vânzarea unor pachete majoritare către jucători mari, au fost incubate în astfel de centre din străinătate. De exemplu, Summify a fost acceptat în 2010 de Bootup Labs din Vancouver, iar UberVu a beneficiat de sprijinul acceleratorului și fondului pre-seed și seed Seedcamp, din Londra.

Top 20 cele mai bune acceleratoare pentru start-up-uri din SUA

Harta hub-urilor, incubatoarelor și acceleratoarelor de afaceri din România

1. AngelPad

2. MuckerLab

3. TechStars

4. University of Chicago NVC

5. Alchemist

6. StartX

7. Amplify LA

8. 500 Startups

9. Capital Innovators

10. DreamIt Ventures

11. Surge Accelerator

12. MassChallenge

13. The Brandery

14. Gener8tor

15. ZeroTo510

16. AlphaLab

17. BlueStartups

18. Entrepreneurs Roundtable Accelerator

19. Betaspring

20. IronYard

Sursa: seedrankings.com, ZF

Sursa: documentare EY, ZF.ro

Cluj-Napoca

Iași

BrașovSibiu

Timișoara

București Constanța

Oradea

• Hub OneZero• Hub 1317

• Cluj Hub• Cluj CoWork• STEP-Up

• Impact Hub• TechHub• ConnectHub• ASE Startup

• Simplon• Spherik Accelerator• Chaos Cowork Cluj

• Gemini Solutions Foundry• Innovation Labs• Synergy Hub• WeLoveDigital

• Central Hub

• Coworking Oradea

• City Hub Constanța

• Forte Life - Social Hub

• The Grape

• The start-up Hub

Page 68: Antreprenorii vorbesc barometrul antreprenoriatului romanesc 2015

67 Barometrul antreprenoriatului românesc 2015

Antreprenorii vorbesc

Bune practici din Germania, China și Rusia

German Accelerator (Germania)German Accelerator este un parteneriat public-privat realizat cu scopul de a expune start-up-urile germane culturii americane de business și pentru a le ajuta să pătrundă pe piața americană.

Acceleratorul oferă trei până la 6 luni de mentorat în locații din Silicon Valley, San Francisco și New York. În această perioadă de timp mentorii pun în discuție asumpțiile planurilor de afaceri ale antreprenorilor și le oferă feedback constructiv.

Start-up-urile dezvoltă relații de business, caută activ clienți, se adaptează stilului local de comunicare, își validează piața pentru produs și leagă relații cu potențiali investitori.

250 de start-up-uri au aplicat la program începând cu 2011, iar 40 de companii au intrat în program.

Incubatoare pentru studenții care revin în țară (China)China a lansat 280 de incubatoare pentru start-up-uri dedicate studenților chinezi care revin în țară după ce au studiat în străinătate.

În cadrul programului se oferă o platformă de comunicare care facilitează comunicarea despre proiecte, capital uman, politici publice și finanțare. De asemenea, studenții primesc un pachet foarte generos de sprijin, inclusiv primă de instalare, acces la finanțare și facilități fiscale.

Primul incubator de acest gen a fost înființat în 1994, iar în anul 2008 existau deja 100 astfel de incubatoare. În următorii trei ani numărul lor a crescut cu 130. În 2012, numai în regiunea de est a țării, inclusiv în Shanghai, activau 132 de incubatoare pentru studenți, iar 53 erau localizate în regiunea de nord, unde este situat orașul Beijing. 78% din aceste incubatoare erau concentrate în marile orașe și în zonele metropolitane.

Tot la sfârșitul anului 2012, numărul afacerilor incubate se ridica la 13.000, cu 18% mai multe decât în anul anterior. De asemenea, rata de revenire în China a studenților care au studiat în străinătate a crescut de la 22% în 2004 la 85% în 2013.

Cele mai multe afaceri activează în IT, industria bio-farmaceutică, producție high-tech, cu rezultate palpabile: fiecare incubator deține 309 patente în medie. Mai mult decât atât, 50 de companii incubate au fost listate pe New York Stock Exchange și NASDAQ.

Skolkovo Innovation Center (Rusia)Skolkovo Innovation Center, cunoscut și ca Silicon Valley al Rusiei, este un cluster de inovație dezvoltat lângă Moscova. Proiectul a fost gândit pentru a replica ecosistemul din Silicon Valley (SUA), oferind ajutor de natura foarte complexă start-up-urilor, pentru ca acestea să se poată dezvolta. Centrul include un Institut Științific și își propune să atragă start-up-uri din tehnologie, ca și laboratoare de cercetare ale corporațiilor.

Pentru a crește atractivitatea centrului, guvernul oferă reduceri fiscale și proceduri simplificate de obținere a vizei pentru intrarea în Rusia. Cei care accesează Skolkovo Innovation Center utilizează infrastructura, resursele și alte funcționalități ale parcului tehnologic.

Centrul a oferit susținere pentru 750 de start-up-uri și beneficiase până în 2012 de 97 milioane USD ajutoare de stat, iar 49 de fonduri de capital de risc activau in Centru.

În aprilie 2015, Fundația Skolkovo a semnat un parteneriat cu Cybernaut Investment Group, entitate chineză, pentru a crea un incubator, un centru de robotică și un fond de capital de risc. Incubatorul va funcționa în cadrul Centrului, în timp ce centrul de robotică va fi realizat în China. Acesta din urmă va include un program de accelerare pentru firmele incubate la Skolkovo pentru a le ajuta să penetreze piața din China.

Fondul de capital de risc va investi 200 milioane USD în start-up-urile rezidente în Skolkovo.

Page 69: Antreprenorii vorbesc barometrul antreprenoriatului romanesc 2015

Antreprenorii vorbesc

68Barometrul antreprenoriatului românesc 2015

Metodologie

Abrevieri

Pentru această a treia ediţie a Barometrului antreprenoriatului românesc – Antreprenorii vorbesc, analiza noastră asupra mediului antreprenorial din România a fost formulată în jurul a cinci factori: accesul la finanţare, reglementarea şi impozitarea, educaţia şi formarea profesională, cultura antreprenorială şi sprijinul coordonat – aşa cum au fost aceştia definiţi de Alianţa Tinerilor Antreprenori G20 la Summit-ul G20 din Toronto, Canada (20-22 iunie 2010).

• AeRO - Sistem alternativ de tranzacționare al BVB, dedicat listarii companiilor la inceput de drum

• ASE - Academia de Studii Economice București

• BERD - Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare

• BVB - Bursa de Valori Bucureşti

• C&D – Cercetare-dezvoltare

• CEO - Chief Executive Officer , Director General

• CHF - Moneda oficială a Elveției, francul elvețian

• EUR - moneda oficială a 18 din cele 28 de state membre ale Uniunii Europene

• FGCR - Fondul de Garantare a Creditului Rural

• FNGCIMM - Fondul Național de garantare a creditelor pentru IMM-uri

• FRGC - Fondul Român de Garantare a Creditelor

• G20 – Grupul a 19 ţări plus Uniunea Europeană cu cele mai mari economii

• HACCP - Hazard analysis and critical control points - Ghid de bune practici în alimentație publică

• IMM-uri – Întreprinderi mici şi mijlocii

• INS - Institutul Național de Statistică

• ISD - Investiții străine directe

• IT – Tehnologia informaţiei

• JEREMIE – Program european de sprijinire a microîntreprinderilor şi întreprinderilor mici şi mijlocii

• Leu, Ron - Moneda oficială a României

• OECD - Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică

• PIB – Produsul intern brut

Analiza noastră se bazează pe patru direcții de bază: indicatori ai mediului de afaceri, o anchetă a percepţiilor realizată în rândul a 369 antreprenori români în perioada 9 ianuarie – 24 februarie 2015, discuții cu antreprenori români și reprezentanți de organizații și instituții interesate în dezvoltarea unui mediu antreprenorial în România şi o analiză de bune practici şi iniţiative guvernamentale din ţările G20 și România.

• PNDR - Programul Național pentru Dezvoltare Rurală

• POC - Programul Național pentru Competitivitate

• POCU - Programul Operațional Capital Uman

• POR - Programul Operațional Regional

• SBA – Small Business Administration, agenţie guvernamentală americană pentru susţinerea antreprenorilor

• SEIS - Seed Enterprise Investment Scheme, Marea Britanie

• SRL - Societate cu răspundere limitată

• SRL-D - Societate cu răspundere limitată, microîntreprindere aparținând întreprinzătorului debutant

• SSM-SU - autorizarea din punct de vedere al sănătății și securității în muncă și situații de urgență

• SUA - Statele Unitele ale Americii

• SVB - Silicon Valley Bank, bancă specializată în finanţarea startup-urilor

• TVA - Taxa pe valoare adăugată

• UE – Uniunea Europeană

• UKTI - UK Trade & Investment

• USD – Moneda oficială a Statelor Unite

Page 70: Antreprenorii vorbesc barometrul antreprenoriatului romanesc 2015

69 Barometrul antreprenoriatului românesc 2015

Antreprenorii vorbesc

Analiza demografică a respondenţilor

Veniturile companiei în ultimul an financiar raportat

> 15 mil EUR 10%

< 1 mil EUR 49%

Între 1-5 mil EUR 31%

Între 5-10 mil EUR 7%

Între 10-15 mil EUR 3%

18-29 de ani 6%

30-40 de ani 26%

Peste 40 de ani 69%

Poziţia ocupată în companie Vârsta respondenților

Altele 6%

Asociat/acționar neimplicat activ

în afacere 1%

Preşedinte al Consiliului de Administraţie/

Preşedinte 14%

Director general / Vice-Preşedinte / Director executiv

37%

Asociat / acţionar activ

42%

Page 71: Antreprenorii vorbesc barometrul antreprenoriatului romanesc 2015

Antreprenorii vorbesc

70Barometrul antreprenoriatului românesc 2015

Analiza demografică a respondenţilorIndustria în care activează compania

Județul în care compania își are sediul

Alt sector 8%

IT & telecom 7%

Comerţ cu amănuntul sau ridicata

15%

Industria alimentară, băuturi, tutun

4%

Industria textilă 3%

Industria auto 2%

Media şi publicitate 5%

Echipamente electrice şi electronice 4%

Servicii financiare 3%

Agricultură 1%Construcţii

11%Mobilă

1%Turism şi industria

hotelieră 4%

Energie 1%

Petrol şi gaze 1%

Produse de consum 1%

Servicii pentru afaceri 16%

Industrie grea 2%

Transport 4%

Industrie chimică 3%

Extracţie minieră şi metale 1%

Utilaje industriale 5%

Bucu

reșt

iCl

ujBr

așov

Tim

ișPr

ahov

aIlf

ovM

ureș Iași

Cons

tanț

aA

rgeș

Mar

amur

eșBi

hor

Nea

Dolj

Vran

cea

Gala

țiSu

ceav

aSi

biu

Bist

riâa-

Năs

ăud

Bacă

uH

uned

oara

Har

ghita

Dâm

bovi

țaVâ

lcea

Săla

jGi

urgi

uCo

vasn

aCa

raș-

Seve

rinBu

zău

Brăi

laA

lba

Vasl

uiTu

lcea

Satu

Mar

eIa

lom

ițaGo

rjCă

lăra

și

0%

5%

10%

15%

20%

25%

35%

30%

40%

39%

8%

7% 7% 4% 4% 3%

2% 2%2% 2%2% 2%2%

1% 1% 1% 1% 1%1% 1% 1% 1% 1% 1%1% 1% 1% 1% 1% 1% 0,3%

0,3%

0,3%

0,3%

0,3%

0,3%

Sursa: EY Antreprenorii vorbesc

Page 72: Antreprenorii vorbesc barometrul antreprenoriatului romanesc 2015

71 Barometrul antreprenoriatului românesc 2015

Antreprenorii vorbesc

Competiţia EY Entrepreneur Of The Year® în România

Page 73: Antreprenorii vorbesc barometrul antreprenoriatului romanesc 2015

Antreprenorii vorbesc

72Barometrul antreprenoriatului românesc 2015

Din 2014, competiţia EY Entrepreneur Of The Year™, singura competiţie antreprenorială care se organizează la nivel global, are loc şi în România.

EY Entrepreneur of The Year™ se organizează în 145 de oraşe din 60 de ţări de aproape 30 de ani şi premiază antreprenorii pentru viziunea şi direcţia strategică cu care îşi cresc afacerile, pentru puterea de a inova, integritatea personală şi, nu în ultimul rând, pentru impactul pozitiv asupra comunităţii.

Antreprenorii înscriși la ediția 2014 pe genuri

Premiile acordate în România:

Competiţia EY Entrepreneur Of The Year® în România

70% bărbați

30% femei

• Entrepreneur of the Year

• Emerging Entrepreneur of the Year

• Social Entrepreneur of the Year

Date agregate finaliști:

Date medii per finalist în 2013:

Antreprenorii finaliști la ediția 2014

42 mil EUR cifră de afaceri

500 mil EUR cifră de afaceri agregată în 2013

7500 angajați în medie în 2013

600 angajați îîn 2013 În medie companiile finaliste

au peste 12 ani vechime

12 finaliști

Page 74: Antreprenorii vorbesc barometrul antreprenoriatului romanesc 2015

73 Barometrul antreprenoriatului românesc 2015

Antreprenorii vorbesc

Competiţia EY Entrepreneur Of The Year® în România

Criterii de jurizarePentru selectarea câştigătorului, juraţii vor examina fiecare aplicaţie pe baza a şase criterii importante pentru un antreprenor de succes. Acestea sunt clar definite, pentru a oferi câştigătorilor din fiecare ţară şanse egale de a concura la titlul World Entrepreneur of The Year™:

Spiritul antreprenorial: determinarea, viziunea şi riscurile calculate şi asumate pentru a obţine succesul, dar şi capacitatea de a depăşi dificultăţile şi eşecurile.

Performanţa financiară: venituri, profitabilitate şi rate de creştere care indică sustenabilitate pe termen lung; istoricul în obţinerea de finanţare şi eficacitatea deciziilor de investiţii din trecut.

Direcţia strategică: capacitatea antreprenorului de a crea şi transforma o viziune de business în realitate; demonstrarea maturităţii antreprenoriale prin construirea de alianţe strategice, dar şi prin atragerea de persoane valoroase şi talentate ca angajaţi sau în Consiliul de Administraţie.

Impact global şi asupra comunităţii: generarea de locuri de muncă și implicarea în comunitate, efectul asupra stării generale economice a comunităţii; activităţi de export sau prezenţă în mai multe pieţe.

Inovaţia: capacitatea de a dezvolta abordări sau tehnologii noi; crearea unei culturi a inovaţiei şi abilitatea de a anticipa schimbările din mediul competitiv.

Integritatea personală: măsura în care antreprenorul trăieşte propriile valori, dobândind respectul angajaţilor, competitorilor, familiei şi comunităţii.

Cerinţe de participare• Candidatul (antreprenorul) trebuie să aibă o

afacere care să se fie înființată de cel puţin 3 ani.• Candidatul trebuie să fie activ în afacere (nu

director non-executiv sau part-time).

• Afacerea trebuie să fie operaţională de cel puţin 3 ani şi să aibă un flux de venituri cel puţin 2 ani.

• Să aibă un număr minim de 10 angajaţi.• Antreprenorul trebuie să deţină o parte

semnificativă din capitalul subscris al firmei (minim 20%).

• Lipsa naţionalităţii românești nu este un criteriu care să împiedice participarea; mai important este ca pe lângă criteriile de mai sus, operaţiunile majore ale afacerii să fie în România.

Programul competiției• Lansarea ediției 2015 14 mai 2015• Colectarea nominalizărilor 15 mai – 1 august 2015• Interviuri la sediul antreprenorilor 1 august – 30 septembrie 2015• Rundele de jurizare (1 și 2) 8 și 22 octombrie 2015• Ceremonia de premiere 12 noiembrie 2015, București• Finala EY World Entrepreneur Of The Year iunie 2016, Monte Carlo

Înscrie-te acum, completând formularul online disponibil lawww.eyromania.ro/eoty-register

Page 75: Antreprenorii vorbesc barometrul antreprenoriatului romanesc 2015

Bogdan Ion Country Managing Partner

Liderii EY România

Echipa de proiect

Anamaria CoraPartenerLider al departamentului de Audit şi Certificare

Florin Vasilică Partener Lider al departamentului de Asistență în Tranzacții

Alexandru Lupea Assurance Partner și Strategic Growth Markets Leader

Elena Badea Director de Marketing și Comunicare

Dragoș Radu Partener Lider al departamentului de Asistență Juridică

Mihaela Matei Special Projects & Digital Officer

Coordonatoarea studiului

Saulius Adomaitis Partener Lider al departamentului de Asistență în Afaceri

Alex Milcev Partener Lider al departamentului de Asistență Fiscală și Juridică

Mulțumim!Le mulţumim tuturor antreprenorilor care au răspuns chestionarului nostru, International Business Promotion și Romanian Business Leaders Foundation pentru sprijinul lor.

Page 76: Antreprenorii vorbesc barometrul antreprenoriatului romanesc 2015

The EY Entrepreneur Of The Entrepreneurs change the world. They dare to dream that life could be different. They have the courage and passion to make their dreams a reality - to build something of lasting value that benefits us all. We need their unique gifts now more then ever. Where others have doubts, they bring optimism. Where some see

Programul EY Entrepreneur Of The Year™ recunoaşte excepţionalul și premiază realizările antreprenorilor români!

Sponsor principal:

© 2

015

EYG

M L

imite

d. A

ll R

ight

s Re

serv

ed.


Recommended