+ All Categories
Home > Documents > Antrenamentul Mnezic in Educatia Inclusiva

Antrenamentul Mnezic in Educatia Inclusiva

Date post: 06-Apr-2016
Category:
Upload: livia-vizit
View: 252 times
Download: 2 times
Share this document with a friend
Description:
psih
8
ANTRENAMENTUL MNEZIC ÎN EDUCAŢIA INCLUZIVĂ Jocul încearcă să fructifice situaţiile în care copilul sesizează diferenţele dintre lucruri asemănătoare şi asemănările dintre lucruri aparent diferite. Din multe puncte de vedere, COVE dezvoltă adecvat gândirea anticipativă. Din experienţa didactică, am constatat bruiajul adus de prezenţa detaliului, a amănuntului. Se urmăreşte ca prin conferirea de semnificaţii, amănuntul, detaliul să favorizeze înţelegerea (de la cea de tip perceptiv până la cea implicată în accesarea noţiunilor). Jocul de faţă organizează condiţiile desprinderii de concret spre entităţi care pot fi înţelese numai când sunt provocate să acţioneze generalizarea, abstractizarea etc. Este un moment important în dezvoltarea firească -dorită pentru fiecare copil. Poate într-o manieră improprie , am considerat procesul ca fiind cel de noţionalizare. În ceea ce priveşte stimularea memoriei , reţinem , în cazul copilului de vârstă şcolară mică, favorizarea constituirii de semne mnezice funcţionale în fructificarea timpului individual de instruire şi educare . Jocul se poate organiza spre a cuprinde cele 300-500 cuvinte uzuale, fundamentale ale fiecărei limbi materne. Desigur că , şi în aceste împrejurări, imaginile pot fi influenţate cultural, regăsindu-se în ele tradiţii, obiceiuri . Lista poate fi uşor extinsă şi este interesant de a se găsi echivalenţe grafice pentru verbe . O sugestie se referă şi la organizarea jocului în forma unei colecţii –spre exemplu, pentru fotbal, sau oricare sport, imaginile pot fi circumscrise inspirat: fotbalist, arbitru, tribune, poartă, minge, echipă, portar, ghete de fotbal, fluier, tabela de marcaj, fault, henţ, corner, gol etc. Sau, mai mult, vioara poate să fie prima imagine în seria de instrumente muzicale; şi ghiocelul poate 1
Transcript
Page 1: Antrenamentul Mnezic in Educatia Inclusiva

ANTRENAMENTUL MNEZIC ÎN EDUCAŢIA INCLUZIVĂ

Jocul încearcă să fructifice situaţiile în care copilul sesizează diferenţele dintre lucruri asemănătoare şi asemănările dintre lucruri aparent diferite.

Din multe puncte de vedere, COVE dezvoltă adecvat gândirea anticipativă.

Din experienţa didactică, am constatat bruiajul adus de prezenţa detaliului, a amănuntului. Se urmăreşte ca prin conferirea de semnificaţii, amănuntul, detaliul să favorizeze înţelegerea (de la cea de tip perceptiv până la cea implicată în accesarea noţiunilor).

Jocul de faţă organizează condiţiile desprinderii de concret spre entităţi care pot fi înţelese numai când sunt provocate să acţioneze generalizarea, abstractizarea etc. Este un moment important în dezvoltarea firească -dorită pentru fiecare copil. Poate într-o manieră improprie , am considerat procesul ca fiind cel de noţionalizare.

În ceea ce priveşte stimularea memoriei , reţinem , în cazul copilului de vârstă şcolară mică, favorizarea constituirii de semne mnezice funcţionale în fructificarea timpului individual de instruire şi educare .

Jocul se poate organiza spre a cuprinde cele 300-500 cuvinte uzuale, fundamentale ale fiecărei limbi materne. Desigur că , şi în aceste împrejurări, imaginile pot fi influenţate cultural, regăsindu-se în ele tradiţii, obiceiuri .

Lista poate fi uşor extinsă şi este interesant de a se găsi echivalenţe grafice pentru verbe . O sugestie se referă şi la organizarea jocului în forma unei colecţii –spre exemplu, pentru fotbal, sau oricare sport, imaginile pot fi circumscrise inspirat: fotbalist, arbitru, tribune, poartă, minge, echipă, portar, ghete de fotbal, fluier, tabela de marcaj, fault, henţ, corner, gol etc. Sau, mai mult, vioara poate să fie prima imagine în seria de instrumente muzicale; şi ghiocelul poate fi începutul seriei care cuprinde flori etc. Extensia este liber de realizat.

Dar iată termenii pe care i-am avut în vedere :COVE I (în patru secvenţe) : 1. câine ; 2. copil ; 3. peşte ; 4. minge ; 5.

iepure ; 6. casă ; 7. maimuţă ; 8. maşină ; 9. pisoi ; 10. floare ; 11. ciupercă ; 12. căţei

COVE II (în cinci secvenţe) : 1. pisoi ; 2. ceas ; 3. pasăre/gâscă; 4. cal ; 5. varză ; 6. animal/ţap 7. flori/cactuşi 8. căprioară ; 9. motocicletă ; 10. apă/ştrand/lac ; 11. tricou ; 12. pomi/pomi înfloriţi/primăvara

COVE III ( în şase secvenţe ) : 1. ciupercă ; 2. floare/lalea ; 3. flori/ghiveci cu flori/violete 4. la mare ; 5. om/băiat/grădină cu flori ; 6. drum ; 7. tricou ; 8. flori/vază cu flori ; 9. fotbal/jucători ; 10. zid/curte/iarbă ; 11. acvariu ; 12. copil .

Iată câteva exemple :

IMAGINEA ÎN PATRU SECVENŢE

1

Page 2: Antrenamentul Mnezic in Educatia Inclusiva

Identificarea imaginii doar prin semnul de culoare se consideră a fi expresia constituirii unui semn mnezic .

IMAGINEA ÎN CINCI SECVENŢE

Dacă la prima prezentare elevul descoperă imaginea abia după parcurgerea a trei , patru sau chiar cinci secvenţe , ca rezultat al antrenamentului mnezic , elevul va putea recunoaşte imaginea doar din două-

2

Page 3: Antrenamentul Mnezic in Educatia Inclusiva

trei secvenţe , dacă nu chiar din prima prezentare –semnul de culoare, în cazul de faţă : patrulaterul galben .

IMAGINEA ÎN ŞASE SECVENŢE :

Se pot accepta variante (fereastră deschisă , flori la fereastră , ghivece cu flori etc.) însă numai în cazul în care argumentaţia elevului este adecvată .

OBSERVAŢII :

3

Page 4: Antrenamentul Mnezic in Educatia Inclusiva

1. Jocul are o variantă tipărită (sub formă de caiet, cu pagină albă între secvenţe) dar şi o variantă virtuală (folosirea computerului fiind o activitatea dorit cotidiană a şcolii incluzive). Varianta virtuală este uşor de folosit , apelând la elemente accesibile ale tastaturii. Se deschide COVE . Se deschide NIVELUL 1 , se deschide , din NIVELUL 1 , pagina 1 (apoi celelalte ), într-un ritm corelat cu progresul evidenţiat în cadrul fiecărui elev, grup, clasă . Pe pagina mare , se dă „click” pe dreptunghiul roşu, se solicită elevului să ghicească imaginea de dedesubt (de notat că se fac asocieri între culoare şi posibile obiecte care pot avea culoare dreptunghiului) . Dacă nu există un răspuns convenabil, se dă „Delete”. Apar primele indicii. Dacă indiciile nu sunt suficiente , se dă „click” pe dreptunghiul care ocupă o parte din imagine . Dacă nici de această dată nu are loc recunoaşterea , se îndepărtează toate dreptunghiurile până se ajunge la imaginea de bază . La reluarea exerciţiului (după 1-3 săptămâni) se poate constata că imaginea este recunoscută ( câine ) chiar dacă i se prezintă elevului imaginea dreptunghiului roşu . Semnul de culoare devine operant , uneori chiar surprinzător de repede. Trebuie avut în vedere că la ieşirea din joc ( „Do you want to save.....?” ), se va opta pentru varianta „No” (jocul păstrează forma iniţială , fiind disponibil pentru o nouă accesare) .

2.Culoarea. Variantele avute în vedere au inclus şi imagini alb-negru , dar şi desene executate în culori fundamentale (fără nuanţe, fără umbre). Însă repede am constatat că şi umbrele logice, fireşti dar şi nuanţele cromatice se constituie în indicii profitabile. Evidenţa aceasta ne-a făcut să renunţăm la desenele iniţiale şi, în partea finală a experimentului, să apelăm numai la fotografii color .

3.Tabelul (vezi ANEXA I ). Pentru consemnarea performanţelor se foloseşte un tabel. El se poate referi la un singur copil sau la un grup.

Diferenţele dintre momentul iniţial al parcurgerii jocului (sau doar a unei secvenţe) şi prezentările ulterioare vor consemna dinamica atribuită activităţii mnezice implicate.

Se pot stabili coeficienţi , se poate cuantifica în funcţie de decizia cadrului didactic , însă , din observaţiile făcute , se constată că , prin jocul folosit , nu au existat momente de regres în constituirea semnului mnezic .

Un exemplu simplu: elevul C.I. (12 ani , Q.I. – 64...) NIVELUL 1Sunt posibile, pentru recunoaşterea imaginilor, cel mult 48 de prezentări

şi cel puţin 12 prezentări.Perioada de prezentare: din două în două săptămâni .Pentru identificarea imaginilor au fost necesare patru şedinţe , cu

urmnătoarele rezultate :a) – au fost necesare 36 de prezentărib) – au fost necesare 23 de prezentăric) – au fost necesare 14 prezentărid) – au fost necesare 12 prezentări

Când cele 12 imagini au fost recunoscute doar prin semnul de culoare , s-a trecut la al II-lea nivel (care cuprinde alte 12 imagini) ş.a.m.d.

4

Page 5: Antrenamentul Mnezic in Educatia Inclusiva

ANEXA INumele şi prenumele : M.M. (în vârstă de 15 ani, Q.I. 52...)Data : 30.01.2006/13.02.2006

Nr.crt. Denumireaimaginii

Secvenţa1

Secvenţa2

Secvenţa3

Secvenţa4

Secvenţa5

Secvenţa6

1(I) câine X X

2 copil X X

3 peşte X X4 minge X X5 iepure X X6 casă X X

7 maimuţă X X

8 maşină X X

9 pisoi X X

10 floare X X11 ciupercă X X

12 căţei X X

13 (II) pisoi X X

14 ceas X X

15 pasăre X X

16 cal X X17 varză X X

18 ţap X X19 flori X X20 căprioară X X

21 motocicletă X X

22 ştrand X X

23 tricou X X24 pomi X X

25 (III) ciupercă X X

5

Page 6: Antrenamentul Mnezic in Educatia Inclusiva

26 floare X X

27 flori X X

28 la mare X X29 grădină X X

30 drum X X

31 tricou X X

32 vază X X

33 fotbalişti X X34 zid X X

35 acvariu X X

36 copil X X

Un caz ca multe altele : elevul M.M. (vărsta:14 ani, Q.I. - 52...)-pentru parcurgerea iniţială (linie neagră) au fost necesare 159 de

prezentări ale secvenţelor (dintr-un optim de 36 ; diferenţa este de 123 de secvenţe)

-pentru cea de a doua parcurgere (linie roşie), după o perioadă de 2 săptămâni) , au fost necesare doar 78 de prezentări ale secvenţelor ( de data aceasta rămânând o diferenţă de numai 42 de secvenţe până la parcurgerea perfectă a jocului ).

Valorile în sine au semnificaţia lor . Trebuie precizat că un progres analog s-a semnalat şi în cazul celorlalţi elevi , ceea ce exprimă gradul de adresabilitate al jocului dar şi o reală performanţă generalizată pe care şcoala incluzivă o clamează.

6


Recommended