ANtorrsE DE SruNr-Exuprnv

CU ILUSTRATIILE AUTORULUI

Traducere din limba francezaJustina Bandol

+.#Bucuregtl

2018

CUPRINS

Tabel cronolagic 5

Capitolul I ......... 9

Capitolul II. ........ 12

Capitolul III . ....... llCapitolul IV. ....... 21

Capitolul V. ........ 25

Capitolul \{. ....... 3l

Capitolul VII ....... 33

Capitolul \{II ...... 37

Capitolul IX. ....... 42

Capitolul X ........ 46

Capitolul XI. ....... 51

Capitolul XII ....... 53

Capitolul XIII ...... 55

Capitolul Xry ...... 59

Capitolul XV. ...... 63

Capitolul XVI ...... 67

Capitolul XVII. ..... 68

Capitolul XVIIL .... 7t

Capitolul xlx ...... 73

Capitolul XX ....... 7ir

Cairitolul XXI ...... 77

Capitolul XXII. ..... 84

Capitolul XXIII. .... 85

Captiolul XXIV. .... 8Lr

Capitolrrl XXV ..... 89

Capitolul XX\/I. . . .......... 93

Capitolul XX\III ....l0l

CAPITOLUL I

Pe cAnd aveam $ase ani, am vdztt o datd", intr-o cartedespre Pidurea Virgini, care se rr.tmea Istorii hdite, o irnagneminunati. Reprezenta un qarpe boa care inghilea un animal

silbatic. Iati aici o copie a desenului:

in carte se spunea aga: ,,$erpii boa igi inghit prada in-treagi, lEri s-o mestece. Dupi aceea nu mai pot sd se miqte

qi dorm timp de qase luni, cdt dtreazd digestia".M-am gAndit atunci multi vreme la aventurile din jungli

gi am izbutit qi eu, cu un creion colorat, si fac primul meu

desen. Desenul meu numirul l'.IatE-I:

10 ANTOINE DE SAINT-EXUPERY

Mi-am infiligat capodopera oamenilor mari qi i-am

intrebat daci desenul meu le stArnegte teamiEi mi-au rispuns:

-De ce ne-ar stArni teami o PilSrie?Desenul nieu nu reprezenta o pilirie Reprezenta un

garpe boa care digera un elefant' Am desenat atunci inte-

riorul qarpelui boa, pentru ca oamenii mari si poati inlelege'

Ei au intotdeauna nevoie de explicaiii' Desenul meu

numirul 2 ardta aga:

Oamenii mari m-au s{Etuit sI Ias deoparte desenele cu gerpr

boa deschiqi sau inchigi qi si mi apuc mai degrabi de geo-

grafie, de istorie, de algebri gi de gramatici Aqa se face ci,Ia qase ani, am abandonat o splendidi carieri de pictor'

Fusesem descurajat de nereuqita desenului meu numi'rul I

qi a desenului numirul 2. Oamenii mari nu ingeleg nicio-

dati nimic singuri, qi, pentru copii, e obositor si le dea

mereu explicalii.A trebuit deci si-mi aleg o alti meserie qi am invSlat si

pilotez avioane. Am zburat aproape peste tot in lume' Iar

geografra, intr-adevir, mi-a prins foarte bine' Am putut

si deosebesc, de la prima vedere, China de Arizona Lucru

lolositor daci te rXticegti pe timpul noplii'Am avut, de asemenea, pe parcursul viegii, loarte mult

de-a face cu foarte mulf oameni seriogi' Am locuit deseori

cu oameni mari. I-am v5.zut de foarte aproape $i asta nu

mi-a schimbar pdrerea desPre ei.

MICUL PRINT

CAnd intAlneam pe cAte unul care mi se pirea ceva mardestupat la minte, ficeam pe el experimentul cu desenulrneu numirul I, pe care l-am pXstrat intotdeauna. Voiam sivid daci ingelege intr-adevir ceva. Dar primeam intot-deauna rispunsul: ,,E o pil5rie". Atunci nu-i mai vorbeamnici despre gerpi boa, nici despre piduri virgine, nici despre

stele. Mi dXdeam dupi el. ii povesteam de bridge, de go1f,

de politici qi de cravate. $i omul acela mare era foarte bucu-ros ci ficuse cunoltint; cu o persoani atAt de rezonabilS.

11

CAPITOLUL II

Am triit astfel singur, fdii a ave^ pe nimeni cu care s5 potvorbi cu adevirat, pAni cAnd am {dcut o pani in deqertulSahara, acum gase ani. Mi se stricase ceva la motor. $i, cumnu aveam lAngi mine nici mecanic, nici pasageri, m-ampregitit s5. incerc de unul singur o reparalie dificili. Pentrumine era o chestiune de viali gi de moarte. Aveam api debdut pentru maximum opt zile.

Aga ci in prima seard am dormit pe nisip, la mii dekilometri de orice ginut locuit de oameni. Eram mai izolat caun naufragiat pe o pluti in mijlocul oceanului. Inchipuili-videci uluiala mea cAnd, la spartul zilei, mX trezi un glSsciorcu totul neobignuit, care spunea:

-Te rog... desen6azi-mi o oaie!

- Poftim?DeseneazS-mi o oaie!...

Am sXrit in picioare ca trisnit. M-am frecat bine la ochi.M-am uitat bine. $i arn vizut un omulel absolut extraordinarcare mi canl5;rea cu ochi gravi. Iati cel mai bun portret pecare am reuqit si i-l fac mai tArziu:

Iatd cel mai bun portret pe care am reusit sd i-l.fac mai tdr/u.

1,4 ANTOINE DE SAINT-EXUPERY

Dar desenul meu e, bineinleles, mult mai pu;in fermec;tor

decAt modelul. Nu e vina mea. Am fost descurajat in cariera

mea de pictor de oame nii mari, 1a vArsta de qase ani, qi n-am

invSlat si desenez nimic altceva decAt qerpi boa deschigi gi

gerpi boa inchigi.M-am uitat deci la aceasti aparilie cu ochii miri3i de

uimire. Nu uitali ci mi aflam la mii de kilometri de orice

fnut locuit. Or, omulelul meu nu mi se pirea nici riticit,nici mort de oboseali, nici mort de foame, de sete sau de

fricd. N-avea nimic din in{Zgiqarea unui copil pierdut inmijlocul deqertului, 1a mii de kilometri de orice linut locuit.

CAnd mi-am regisit in sfirqit glasul, i-am spus:

-Dar tu ce faci aici?

$i atunci eI repeti, cu glas blAnd, ca qi cum ar fi fost un

lucru foarte serios:

-Te rog... deseneazi-mi o oaie!...CAnd misterul ne impresioneazX prea tare, nu indriznim

si nu ne supunem. OricAt de absurd mi se pirea, la mii de

kilomeui de orice linut locuit gi in primejdie de moarte cum

mi aflam, am scos din buzunar o foaie de hArtie qi un stilou'

Atunci mi-am amintit insi cI studiasem mai mult geografia,

istoria, algebra qi gramatica qi i-am spus omulelului (cam

frrd Eagere de inimi) ci nu qtiam si desenez. El imi rispunse:

-N-are importanle. Deseneaze-mi o oaie!

Cum nu desenasem niciodatl o oaie, am refdcut pentru

el unul din cele doui singure desene de care eram in stare'

Cel cu qarpele boa inchis. $i am lost uluit siJ aud pe omulel

spunAndu-mi:Nu, nu! Nu vreau un elefant intr-un garPe boa. $arpele

boa e loarte periculos, iar eiefantui ocupl prea mult loc'[,a mine acasl e destul de stramt. Am nevoie de o oaie.

I)eseneazi-mi o oaie!

MICUL PzuNT i5

Atunci i-am desenat.

o,-'rf);-l. \r/)mEl privi cu atenJie, apoi:

Nu! Aceasta e deja loarte bolnavi. F5-mi alta!

Am desenat:

Amicul meu surAse blAnd, cu ingiduinli:Vezi gi tu... asta nu e oaie, e berbec. Are coarne...

Aqa cd am relEcut inci o dati desenul:

Dar qi acesta a fost refuzat, asemenea celor dinainte.

-E prea bitrAni. Eu weau o oaie care si triiascS. mult timp.

,$v-'u;-;,;'

{ryry

1"6 ANToINE DE SAINT-EXUPERY

Atunci, ajuns la capitul ribdirii, pentru c; mi grXbeamsi demontez motorul, am {dcut in grabi desenul acesta:

$i am spus cam cu nepisare:

-Asta e lada. Oaia pe care o vrei tu e iniuntru.Am lost insi loarte uimit sa vdd chipul micului meu jude-

c5.tor luminAndu-se:

-Exact asta voiam! Crezi ci ii trebuie multi iarbi?- I)e ce mi intrebi?

-Pentru ci eu nu am prea mult loc acasi la mine...

- Sigur o si-i ajungi. Ji-am ficut o oaie micu15..

El se apleci deasupra desenului:

-Nu chiar atAt de micutri... Ia te uiti! A adormit...$i aqa am fbcut cunoqtinli cu micul prin!.

CAPITOLUL III

Mi-a luat mult si inleleg de unde venea. Micul prin1, careimi punea o sumedenie de intrebiri, pirea si nu le audi.niciodati pe ale mele. Adevirul mi s-a dezvS.iuit, incetul cuincetul, mai degrabi din cuvinte rostite intampletor. Depildi, cAnd irr'i zdri avionul (n-am s5-l desenez, cdci ar fiprea complicat pentru mine), mi intrebi:

Ce este obiectul acesta?Nu e un obiect. E ceva ce zboar5.. E un avion. Avionul

meu.

$i am fost mAndru si-i spun cA qtiam s5, zbor. Atunci elstigi:

- Cum? Ai c5.zut din cer?

-Da, am spus cu modestie.

-A, ce amuzant...

$i micul prinl scoase un foarte simpatic hohot de rAs carem5. enervS. tare. Vreau ca necazurile mele si fie luate inserios. Apoi adiugi:

Deci gi tu ai venit din cer! De pe ce planeti egti?Am intrezS.rit imediat o luminili in misterul apariliei lui

gi l-am intrebat brusc:Tu vii, agadar, de pe alti planeti?

Dar el nu-mi rispunse. Clitini ugor din cap, I6ri si-gidesprindd privirea de avion.

-E adevirat ci, in aqa ceva, n-aveai cum s5. vii de preadeparte...

18

-.

ANTOINE DE SAINT-EXUPERY

$i se cufundi intr-o visare care duri multi vreme' Apoi,

scoland oaia mea din buzunar, iqi contemplX lndelung

comoara.

MICUL PRINT

Vi dali seama cAt eram de intrigat de aceasti. jumS.tatede mlrturisire despre ,,alte planete". M-am striduit deci sia flu mai mulle:

-De unde vii, miculule? IJnde este ,,acasi la tine"? Undevrei si-mi duci oaia?

El imi rispunse dupi o tdcere meditativi:-Partea buni cu lada pe care mi-ai dat-o e cd oaia o si

aibi un culcuq pe rimpul noplii.-Desigur. $i, daci egti cuminte, am sd-1i dau gi o frAnghie

ca s-o legi ziua. $i un 15ruq.Propunerea aceasta p5.ru s5.-l contrarieze pe micul prin1.

S-o leg? Ce idee caraghioasi!Bine, dar, daci n-o legi, o sI plece cine qtie unde, o sd se

riticeasci...Micul meu prieten scoase din nou un hohot de rAs:

-Ei, unde crezi ci poate si se duci?!-Nu conteazi unde. Unde vede cu ochii---Atunci micul prinl observd cu gravitate:

N-are a face, acas5. la mine e foarte strAmt.

$i, cu un strop, poate, de melancolie, adiugi:N-ai cum sd ajungi prea departe daci mergi unde vezi

cu ochii.. -

19