of 5
7/17/2019 Antonio G. Iturbe -Bibliotecara de La Auswitz Fragm
1/5
1.
Avsffi wm-
BrRr
7/17/2019 Antonio G. Iturbe -Bibliotecara de La Auswitz Fragm
2/5
12
ANTONIO
G.
ITURBE
Nu conteazi
cate
tcoli
vor inchide nazittii, k rnspundea. Ori
de
cete ori cineva se va opri intr-un
col si
povesteascn
ceva
|i
copiii se
vor
a{eza in
jurul
lui
si asculte, acolo se va
fi
infintat
o
qcoale.
U9a
pavilionului
se deschide brusc giJakopek,
paznicul,
aleargn
spre
camera
tefului
blocului,
Hirsch.
Sabolii
lui
stropesc
duqu-
meaua
cu
pnmantul
umed
din bgnr, iar
atmosfera
pHcute
de
sigu-
ranln din blocul 31
dispare.
Din
collul
s:u, Dita AdlerovS
prive;te
hipnotizati micile pete
de
noroi: par nesemnificative,
dar transmit
r.ealitate,
la fel
cum
o
singurn
picnturn
de cerneaE
pnteazn
o stra-
chini
intreagi
de lapte.
$ase,
qase, qase
Este semnaln
care
indicn sosirea g;rzilor SS
in
blocd 31
9i
in
intregul
pavfion
se
isci
un murmur.
in
acea
fabricA
de drstrugere de
vieti
carc
este
Auschwitz-Bi*enau,
unde cuptoarele funcqioneazi zi
9i
noapte avnnd
drept combustibil
trupuri umane,
blocd
3
t este unrn
atipic,
o ciudefenie.
Mai
bine zis, o anomalie.
O
reu$itd
a
lui Fredy
Hinch. care la hcepur a fosr un simplu antrenor sponiv
pentru gru-
puri
de tineri
qi
acum este
un adet care a.leargi
ia Auschwitz intr-un
maraton cu
obstacole impotria
clui mai marc tiv.ilug
de
vie$
din
istoria umanit'lii. A reuEit
sn
cdnvingn autorit:file gerrnane air &9ff
cd a'i
fine
ocupafi
pe
copii
intr-o baraci ar
inlesni
munca
pirin-
iilor
din acel bgtu
BIIb, pe
care-I
numesc
,,la$r
familial", cnci,
in
celelalte, copiii sunt tot atat de rari
precum pdsdrile. La Ausch\
.itz
nu
existi
pestui;
se
elechocuteazn
in
garduri.
inaltd
comandant
aI lagirului a
acceptat
sl
se
creeze
un
loc
pen-
tlu copii,
poate
cn aceasta a fost intentia sa de la inceput,
dar
cu
condigia ca acesta sn fie un bloc cu activitni ludice: era total interzisi
predarca
oricirei
matrii
Wolar.
Hirsch
i9i
scoate capul
pe
u9a
camerei sa.le de Blockaltester din blo-
cu1 3t
$i
nu
este
nevoie sn spun: nimic nici asistenlei, nici
profesorilor
care sunt cu
ochii
pircniti
asupra
lui.
Incuviinleazi
dand
imperceptibil
din
cap. Privirea lui
transmite exigeng. El
face inotdgauna
ce uebuie
si
faci qi
se
a$teapti
ca toati
lurnea
si
procedeze la fel.
Bihliot..2.a de la Aus.hwitz 13
Irctiile
se opresc
ii
se tmnsformn
in cAntecele
banale
in
germani
in
jocuri
de
ghicitori pentru
ca,
atunci
cerrd
if
vor
arlta
pdvirca
iiti
lupii arieni, sn se
deadi
ci totul
ste
in reguu.
in general,
pa-
alcdtuiti din lreo doi
soldafi
intrn tuesc in bamci, dar de-abia
de
u5;,
sti cateva secunde
obsewdndu-i
pe
copii,
uneori chiar
uo canrrc sau
ii
m;ngije
pe cap
pe
un mi"u1.9i imediat dupn
isi continui rondul
DarJakop& mai
adauga
cva
la
alarma
conventiona.E:
Insp4ie Inspecge
Inspeclia este altceva. Trebuie sd se
alinieze, au loc
perchezi$,
ii interoghead
pe
cei mai mici
pentru
a incerca si-i descoasi
ob$nn
asdel
inforrnagii,
profitend
de
naivitatea lor. N-au
ohinut
iodatn
nimic. Copin cei mai mici inleleg mai mult decat
afiieaz;
lor
murdare
de
muci.
Cineva
toptefte:
,,Prcotul ..."
Si lalneqt
un
murmur
de
dezolare.
esre
numjr
un
subofiier SS
lun
obwha,filvn\
care
umbu
inror-
cu mdinile
vdrdte
in ma.necile lstonului
ca un cleric, deli sin-
lui relisie
cunoscuti
este aceea a
cruzimii.
-
Haide, haide, haidelTu,Iuda,
chiar
tu, spune:
,,Vnd,
vnd...'l
-qicevnd,
domn
e Stein?
-
Odce Pentru
numele
lui
Dumnezeu, fiule, orice
Doi
profesori ridicn
ingrijorali
capetele.
Au
in mainile lor ceva
interzis
la Auschwitz
qi
pot
fi condamnali la moarte daci
ii
d. Acele
unelte, atat de
perionoase incat delinerea lor este
de pedeapsn
capitaH,
nu sunt arme de
foc, nici
obiecte ascu$te,
sau contondente.
Acele obiecte de care se tem atet de
mult
implacabile ale Reichului
nu
sunt
altce\a decat cn4i: cn4i
rupte,
{ire
loi
ti
apmape
distruse. Dar
naziyii
le
urmertsc,
le
iesc
$
le interzic in mod obsesiv
De-a lungul istoriei,
toli
dicta-
tiranii;i
asupritorii,
fie ei
arieni,
negri,
orientali,
arabi, slavi sau
orice
culoare
a
pielii,
6e cn
apnrau
revolugia
populari,
privilegine
dominant..
ponrnca lui
Dumnezeu
sau disciplina sumarn
militarilor,
oricare
le-ar 6 fost ideologia, cu toFr
au a 'ut ceva in
7/17/2019 Antonio G. Iturbe -Bibliotecara de La Auswitz Fragm
3/5
14 ANTONIO
G, ITURBE
comun: mereu
au
persecutat
c
invequna.re
ca{le. Acestea sunt foarte
periculoase,
stimuleazi
gardirca.
Grupurile
sunt
la
locul
lor fredonand
in
Eteptara
sosirii
gnrzilor,
dar
o
fate
intrerupe
armonia
speciici
unei
badci
liniqtite,
desrinati
distracliei,
i
o ia
la lugn,
printre
cercurile de
scaune,
prcvocand
un
intreg
tireboi.
La
pnmand
Ce faci? Egti nebunn?
aude stdgandu-i.se.
Un profesor
incearci s-o tra$
de
blaf
ca sn
o
opreasc;,
dar
ea
se
lereqte
9i
continun
sn
abrge
impiedicindu-se,
cAnd
ceea ce Febuie
ei
si faci este
si stea
linigtili ca
si
trac;
neobsewaF.
Se urcn
pe
soba
orizontde
d
un metm
in;lfime,
carc
impate
pavilionul in
doun
ju-
mntnli,
$
sa.re zgomotos
in cealaftn
parte.
Chiar intrece
mnsura
9i
dir6rni
un
scaun
gol,
care
se
rostogolette
zgomotos,
Hsend
si
se
at-
teard
pentru
o clipi
ticerea
peste
aciivit5iile suslinure
de
profsori.
Afurisito
O sn ne dai de
gol
pe toli
gipd
doamna lftiikov6, roqie
de minie. Copiii, cnnd
ea
nu
este de fap, ii spLrn
,doamna
Buduf'.
Nu
stie.;
tocmai lata
la.are dp: a.r,m r losr
cea care i-a
inventar
po-
recla- Atazn&
in tundd
paviJionului,
cu
suprareghetorii, proasto
Dar
lata nu se
opreqte,
iqi
continui
cursa
frenetici,
{irn
sn ia seama
la
toate privirile
dezaprobatoare.
Multi
copii se uiri la
ea fascinai
cum
hoineregte cu
picioarele
slabe
acoperite
cu niEte
$osete
lungi
de
l^ni,
cu
dungi
orizontale.
Este o fati
foarte
slabi, dar nu bolnivicioasd,
cu
nigte
plete
castanii care flutud
dintr-o
parte
in alta in timp
ce ea
fuge
intr-un
zigzag
npid
printre grupuri.
Dita Adlerov6
se mirci
pdnrre
sute
de
persoare,
dar aleargn singurn.
Mereu alergrn singuri.
Ajunge gerpuind pan; in
centrul
barncii
;i
acolo iii face loc,
cu chiu,
cu vai, in mijlocut
unui
gmp.
indepirteazd
cu
bruschele un
scarm
$i
o
letiqi
cade
rcstogolindu-se.
Hei, cine
te crezi
ii
strign
de
pe
podea.
Pmfesoara
din Brno
prive;te
cu
iimire
cum
se
inligitead
in fala
ei. giEjnd.
dnara
bibliorecrra. Fare.d
aibe dmp.
ni,ci
r.iluflaJ
pen-
Eu a spune
ce}?, Dita
ii
smulg cartea din maini
g
profesoara
se simte
Bibliotecara
de la Auschwnz
15
u|urad.
Cand,
dupt
o clipi, rcaclioneazi pentru
a-i mullumi,
rBte
deja
h
ca i\,a pati
mad distanfn
d ea.
Mai
sunt
doar
cete\.a
pAni
la sosirea
naz\tilor
Marody
care
a vizut
manelra,
o
agreapti
dja in afara
i. h di din zbor
cartea
de
algebrn,
de parcd
i-ar
preda
$taGra.
dea.rgi
disperati
spre supraveghetori
car.e,
in
fundut barncii,
se
cd
mituri pe
jos.
afl.4 incn h
jumetaEa
d$mului
cand
observi ci vocile gru-
slibesc
pentru
o clip;,
se incovoaie la
fel ca flacdra
unei lumn-
se deschide
o
fereastrl.
Nu
trebuie s;
se
intoarca
penFu
a
&a
deschii
u|a
ti
ci intd
gen
e SS.
Se
hse
sn cadi
brusc
si
intr-un gIup
de
fetile de
unsprezece
ani.
Varn
d4ite
sub
$'$
incruciqeazn
bragele la piept pentru
a
evita
ca acestea
si
Fetigele
o privesc
piez\,
amuzate,
in
timp
ce
profesoara,
foarte
le face
semn
cu birbia
si ftedoneze
in
continuare.
La intrarea
n, gnrzile
SS, dupn
ce
privesc
timp
de cateva secunde pano-
rtrigi
una
dintre
vorbele
lor
preferate:
Adttund
atteme tAcerea. inceteazn
cantecelele
tijocd
,,Vid,
ved...
Mit-
paralizead.
Si
totugi, in mijlocul
tecerii,
se aude
cum
cineva
limpede
a cincea
simfode a lui
Beerhoven.
Preofl
este un
ser-
de temut, dar
chiar
ti
et
pare
oarcum idtat,
penru
cit insolegte
Doarrme
ajutl-ne
se aude
toptind
vocea
proGsoa-rei.
inte de rizboi,
mama
Ditei
canra la
pian
i
de
aceea
il
distinge
pe Beethwen.
iqi
da searna
cn a mai auzit
ti
inainte acest
de
apdnr
de
a fluiera simloniile eu
o precizie
de
meloman.
&a
intamplat
dupi ce
au cehtorir
timp
de
rrei
zile
ingrnmndid
ragon de
mnrfuri
inchis, firi
mdncare
qi
frrn apn, venind
thetoul
din Terezin,
unde fusesed
deportali
odatn expulzali
din
li
unde au
treit
vreme
de
un
an.
Era noapte cand
au ajuns
la
u. ii
era cu
neputinp
se uite
zgomotul
de
6er
vechi
Po4ii
mari merarjce.:nd
acea'u
s-a deschis.
ii.ra cu nepurinri
7/17/2019 Antonio G. Iturbe -Bibliotecara de La Auswitz Fragm
4/5
16
ANTONIO G. ITURBI
se
uite
prima
gxd
de aer n:ce, care mirosea a
came
arsn. ii era
cu
ncputinld
sn
uitc scantejcrca
luminilor intense
in noapte:
peronul
era
lu:ninat ca o sah de operatii. Apoi ordinele, lovilurile cu
patul pustii
in tabla vagonului, impu$dturile, fluier;turile,
tipctele.
fi,
in mij
locul
conluzici, acea
simfonie de
Beethoven fluieratn impecabil, cu
un calm absolul,
de
cilre
un
dpitan,
un Hauptsturm{iihrer
pe
cari:
chiar;i
girzile
SS
il priveau
cu spaimn.
in ziua
aceea, olileml a trecut
aproape
de Dita, iar ea i-a vizul
unilbrma impecab n, m:
u$le
de
un ilb imaculat
ti
Cmcea
de Fii:r
pc
picptul vcstonului;
o
medalie
carc
nu se
cagtign decnt
in luptd.
S-a
oprit in 1ala unui
grup
de
mame
9i
copii
ti
cu mana inm;nupd l-a
b:itut
pe
umnr prietcnos pc
unul dintrc
micugi. Ba
chiar a
9i
zimbit.
A arntat
spre
doi
frali
gemeni
de
paisprezece
ani
Zden;k
liJirka
-
ti
un caporal
ea
gr:bil
s;-i
scoatn
din rand.
Mama
s-a
ag:fat
de
poala
tunicii
gardianului
9i
a
ingenuncheat
implorand
sn nu-i ia. Cnpitanul
a
inlervenit
lbarte calm:
Nicnicri
nu
vor
fi
tratagi cum ii va trata unchiulJoset
$i,
intr-o oarecare m:surn, aF avea si fie. Nimeni din intregul
Auschwitz nu se atingea nici micar
de
un fir
dc
ptu al perechilor
dc
gemeni
pe
canr le colecliona,
pentru
experimentele sale, doctoruuosel'
Mengele. Nimeni nu avea s:-i trateze
ca el
in macabrelc
sale cxpcri,
mente
genetice,
menite
sn
cerceteze
felul cum
nemioaicele ar
putea
si
nascn
gemeni
ti,
asLill, si creasd num:rul
natteilor
ariene. F:rta
ti
I
aminte*c pc Mcngele indcpnnmdu-sc
cu
copiii
de
mani, neincetencl
nicio
cfipn
sn fluiere liniqtit.
Aceea$ simfonie
care
acum
se
aude in
blocul
3
I
.
Mengde...
UEa
camerei responsabilului acelui bloc
se
deschide
cu un
ulor
scirl6jt
i
Block?iltcstcr
Hirsch
iesc
d;n
cnmerula
sa,
prelicnndu-se
phcut
suprins de
vizita
gnrzilor
SS. Loveite sonor din c
c6ie
pentm
al
sal,ra
pF
olilFr:
csre
o
lormul;
dF
'F,pc.r
prin.J"e-i
ff,
unoat,
rangul
dc
militar,
dar
cstc
si un
mod
de
a indica
oatitudine
mar$ald,
nicisupusn, nici
infricogad.
Mengele abia
dacn
il
pdvetle,
este absent
Bibliotc.ara
de ta
Aurhrviv
l7
ll
(x,ntinui
si fluierc
cu ma.inile ]a
spare,
de
parc:
toate
asrea n-ar
nvflr
nimic dc-a
lace cu el.
Scryenrul
Preorul,
cun ii
spun cu
totii
r(l\rcazi inceperea
cu ochii
sij
aproapc
transpaftnfi,
firA sn scoali
ln(d
m6inile
din
manecile
vcstonului, cnzutc
pcste
poali,
nu
toafte
dnprrnc
de tocul pistolului.
.hkopek
nu
s-a
inteiat.
Inspecie,
tuptctte
Oberschaldihrerul.
(;nrzile
SS
carcl
insolesc ii
npeti
ordinul;i il
amplificS, tDns-
lirnrAndul
intr-m st.ignt
care intr:
in
timpanele
prizonierjlor.
Dita,
Itr
nriilocul corului
de I te, simte
un fior, igi stringc
bralele
pe
lnnsn
trrp
iti simte
fo;netul drFlor
lipire
de
coastc.
Dac: descopcri
c6 are
i'Irlih:
la ea,
totul
se
va s|e$i.
N-arfi
drcpl...
goptqte.
Arc
paisprezece
ani
si toatn
viaia
inainre,
mutre
dc
fEcut.
Nu
a
;ttrtrrt
nici
micarincepe
ceva-
ii vin
nr
minte cuvintcle pe
care
mama
rl l. td
rcpeti
de ani de zile,
cand fata
sc
plange
de
soarta
ei:
,,De
vhril t rnzboiui, Ed;ta...
rnzbotul".
l,ra arir
dc mha in, dr
dproapF
.d
n:
ri
m,i
rminre;re
,
um
era
htlx'r cend nu exista r:zboiul.
La fel
cum
ascunde
cnrtilc
sub rochie
Itt
lccl loc in care i
s-a luat tot
cc
avca,
pisrreaztr,
dc asemenea, in
rrrlDl(d.i un
Jlbum de Inrug.Jhi
la,urF.i
rrinriri
in.hjd.o,lii .i
l['
crn
i
\;
remFm,,r.7F
,
Im F'r
lum.a
cand
n,r
c{ilra
reJma.
Sc
vede pc
sineinsiti lavArsta
de nounani, pimnitnin
fata
ceasului
rrt'r)nomic din
Piala Primiici
din Praga,
la incepurut
anului
1939
l'rlvct
pulin pieziivechiul
schelet carc
supraveghea acoperigurite
din
fi'cl
orat,
cu
enormele
sale
orbite
goale,
ca nittc
gnuri
negre.
l,a'qcoalS le
spusescri
ci mareie
ccas
era o masinnrie
mecanicn
lnolhnsivi,
conccputd
de
maestrul
Hanus cu mai
bine de cinci
sccole
Itt
ru
rli. Dar
legenda pc
care
o
povesteau
bunicite o insrijora:
regele
l.n
poluncit
tui Hnnus
se
construiasci
ceasul
astronomic
cu sratue
lrl.
ftrre
defilau la necare
orn fixn
g
apoi le-a
ordonal
port:ireilor
sei
rll.i
N(t)ati ochii,
ca
sn
nu
mai
poad
niciodati
reprcduce
o asemenea
trrlrrrrrriilie
pentm
un alt monarh.
Drepr rizbunare,
ceasornicanrl
a
7/17/2019 Antonio G. Iturbe -Bibliotecara de La Auswitz Fragm
5/5
18
ANTONIO
G.1TURBE
inrodus
mana
iniuntrut
mecanismului
ti
l-a
para'lizat
Cand
angre-
najele
i-au
diat
mana,
mEiniria
s-a
blocat
ti
nu
a
mai
putut
fi rePa-
.#
ti-p
a.
mul$
ani.
NoaPtea
visa
uneori
acea
mind
amputatd
..-r;"i
l"
*'
ti-" i."
printre rotil"
djnlate
ale
masinariei
Scheletul
, ;,.,
ur,
.tooor.i:i
u
incepur
fesdvalul
mecanic:
o
defilare
de
p5-
.'i
uo,o.u,.
.ur.
se
deslnqoa#
ca
se Ie
aminlea5'e
cedlrnilor
(
5
*inut.t.
".
i^ping
ne*oas'
unel
pe
alt"le
iar
orele
rrec
una
dupi
alta,
ca
acele
6'gurine
care,
de ceteva
scole,
intrau
9i
iegeau
gr5bite
din
acea
cutie
muzicaH
neob4nuitn
Totuti,
acum
i$
dn
seama'
im-
pierrira de
grodr:.
ra
la
vinta
dc
noua
ani
o
fetita
inca
nu obsen:
,..rr
ru.^li
ct
d".a
dmpul
estr
o coada
gro^sa
o
mare
nem\('ri
9i
llpidoase.
in carc
nu inainrezi
De aceea
la
acea
rirst)L
ceasunle
insdeimi,ntd
doar
dac,
au
st
helere
lin#
rtere
Dita.
dnand
str;ns
acele
ca4j
vechj
Lare o Puteou
condamna
la
c"m"ra
de
gazare. o
lrde
cu
no"raigie
Pe
frtitd
tcricid
de
allSda(i
Cind
o insJlea
pe
mama
ei
Ia cumpireturi
prin
centru'
ii
pEcea
si
se
opreascd
in
fala ceasului
asronomic
din
Piala
Primiriei'
dar
nu
pentru
a
privi spectacolul
mecanic,
cici
in
realitate
acel
schelet
o
nelinistea_mai
mult
decat
loia
si
recunoasci,
ci
pentrll
a s
'hsha
uitandu-s
cu
coada
ochiului
Ia trecntorii
duqi
pe
ganduri'
mulgi
din-
re ei
striini
aflaF
in trecre
prin
capitali,
care
obsewau
foarte
con-
centrali apadfia
pipugilor
automate
se ablinea
cu
greu
se
nu
radS
'e"a"i
.t
a^let
'ir.
a" uimire
9i
risul
prostesc
aI
celor
prezenli
Imeaiat
te innenta
porecte.
i$
amintegte
cu o
urmi
de
melancolie
d
una
dinhe
distracliile
sale
prcferate
em
si
pund
porecle
tuturor
oamenilor,
indeosebi
vecinilor
qi
cuno;tintelor
pfinlilor
ei
Pe
in-
renau doamnri
Cortlieb,
care
iti
indndea
mulr
8;ru1
ca
si'{i
dea
imponanla.
o
,ruln.u
..aoamna
Ciraii"
lar
pe
rapilerul
'
t'e$in
de
l'z
rrir*"
i.
i..,
-*or.'
'hel
li
cosre[\'
il
poreclisc'tn
sinea
ri
"dom-
nU
C,p
ae-St.ra*.
isi amintesre
cum
mergea
cnlila
melri
in
urmd
ou-,iur'ri,
care-$i
agita
clopotelul
cand
se
a,Ituia in
intersec$a
din
Diala
Starome,dc
5i
,'
pierdea
Ytrpuind
in
carti'nn
Josefou
dupn
.are
ea o
lua
la
fuge
sPre
pr:vn'Iia
domnului
Ornesr'
de
unde
mamd
Bibliorecara
de
la
Aushsirz
19
lesntui
pentru
a-i confecliona hainele
f
fustele
de iarna.
inos cu
niqte
beculele colorate care
se
aprindeau unul dupn
ajungeau sus
ti
o
luau apoi
de
la
capit.
n-ar fi
fost
o
fetild
care alerga cu
acea
fericire nepisntoare a
poate
cd,
trecand
pe
langi chiotcd venzitorului
de
ziare,
ar
de
reami
c:
era o coadd
lunga
de
cumparnrori
fi.a.
in
era-
de
demplare
ale
ziarului
L kfi
Noa
y,
n d, de
paru
dnduri
un
corp de literi enorm, mai degrabi saiga
decet
informa pe
iu:
,,Guvemul
accepti
intrarea
armatei
german
in Pmga' .
deschide o
clipd
ochii
;i
vede
qerzile
SS adulme.ind prin
uitat
cat de
mult ii
plicea
acel
magazin,
care
avea
la
intrare un
la
fiert
toati
noaptea
de vineri sprc snmbntn. Cum
sn
nu-9i
ile nu au au-rt
loc
brusc,
ci
progesiv
De$i
a
fost
o zi
in
baricii. Dau la o parte
chiar
qi
desenele
aternate
de
pereli
cu
cuie
ale
cimr
vArfuri
sunt
fabricate
din
sarmi,
ca
sn
radn
daca
se
ascund cera
sub ele.
Nimeni nu
vorbegte,
iar zgomotul
cotmbdind se aude limpede in acel hangar
care
miroase
a
ti
a
mucegai.
$i
a tearne. Este mirosul rezboirnui. Din
pu-
pe care
li-l
amintette de
pe
\.remea cand era copiH, mereu ii
ln
minte cn
pacea
mirosea a supi concentrati
de
pul,
car' eIa
gustul
milului foafte rumenit gi cel al pastei de ou5
cu
I
Lungi zile de gcoaH
ti
dupi-amieijucand
totronul
1i
de-a v-a i
cu
Ma.rgit
$i
a.lte colge, zile care se estompeazn
in amin-
ci... Pann cend
totul
a intEt
in
de.lin.
copiliria
s-a inchis
ca
pe$tera
lui Ali Baba
ti
a rnmas ingro-
ln nisip.
i;i
aminte;re
perfecl
acea zi. Ea nu
trie
in
(e
zi d srp-
dar
s-a indmplat pe 15 martie 1939. iatrcg
oraqul Przga s-a
tlmuraild.
Iacrimile
de crista.l ale lnmpii din saton vibrau,
dar
a qtiut
cn
nu
Un cutemur,
pentru
d
nimeni
nu
a]erga,
nici nu
se
panica.
Tatil
b.a
ceafca de
cear
la micrn dejun
qi
citea ziarul,
pre6cnndu-se
de
parcn
nimic nu s-ar 6
intlmplat.
