Ministerul Sănătății al Republicii MoldovaIP Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie “Nicolae Testemițanu”

Departamentul Pediatrie

Terapia cu antihistaminice. Clasificare. Efecte secundare. Particularități

Șef Departament, d.h.ș.m., profesor universitar N. RevencoD.h.ș.m., profesor universitar E. Stasii

Medic Pediatru Rezident V. Iacomi

Medicația reacțiilor alergice de tip imediat: Preparate ce împiedică eliberarea din mastocitele

sensibilizate și din bazofile a histaminei și a altor substanțe biologic active

Glucocorticoizi Cromoglicat de sodiu Alți inhibitori ai degranulării mastocitelor Preparate ce împiedică interacțiunea între histamina

liberă și receptorii tisulari sensibili la histamină Blocante H1 receptori (difenhidramina, clemastina, etc.) Preparate ce înlătură principalele simptome, manifestări

ale reacțiilor alergice de tipul șocului anafilactic cum ar fi hipotensiunea arterială, spasmul bronșic:

Adenomimeticele (epinefrina, norepinefrina) Bronhodilatatoarele musculotrope (aminofilina, teofilina);

simpatomimetice (salbutamol, fenoterol, terbutalina); parasimpatoliticele (ipratropiu, oxitropiu, troventol)

Preparate ce diminuează afectarea țesuturilor AINS

4 subtipuri de receptori sensibili la histamină (H1,H2,H3,H4)

Localizarea H1 receptorilor: cord (efect inotrop pozitiv, tahicardie, încetinirea conducerii AV, creșterea fluxului coronarian); SNC ( efect sedativ, creșterea TA, vomă de origine centrală); hipofiza (creșterea secreției vasopresinei, hormonului adrenocorticotrop, hormonului luteinizant); arterele mari (creșterea tonusului); arterele mici (diminuarea tonusului); bronhii ( bronhospasm); stomacul (contracția musculaturii netede); vezica urinară (contracția); ileonul (contracția); pancreasul ( creșterea secreției polipeptidului pancreatic)

H2 receptorii reglează activitatea secretorie a stomacului, activitatea cardiacă, metabolismul lipidic, participă în procesele imuno – alergice fiind depistați pe membranele limfocitelor, mastocitelor, leucocitelor bazofile și neutrofile

H3 receptorii (SNC, SNP) H4 receptorii: măduva osoasă ( reglează eliberarea

neutrofilelor în patul sanguin); colon, ficat, pulmoni, intestin subțire, splina, testicule, timus, tonzile, trahee

Clasificare:

Etilendiamine (cloropiramina,mepiramina)

Etanolamine (clemastina,difenhidramina)

Alchilamine (dimetinden,acrivastina)

Imidazoline (antazolina)

Hinuclidine (quifenamida)

Fenotiazine (prometazina,mequitazina,atarax)

Piperazine (cetirizina)

Piperidine(loratadina,desloratadina,astemizol,

rupatadina)

Afinitatea antihistaminicelor față de receptorii

histaminici este inferioară mediatorului, de

aceea ele nu deplasează histamina legată de

receptor ci blochează receptorii liberi sau cei

care se eliberează din legătura cu histamina.

Din aceste considerente, blocantele H1

receptorilor au o eficacitate mai mare în

preîntîmpinarea reacțiilor alergice de tip

imediat, în reacțiile alergice deja declanșate –

împiedică eliberarea a noi cantități de

histamină.

Gradul de blocare a H1 receptorilor

Difenhidramina +

Prometazina ++

Cloropiramina +++

Clemastina ++++

Cetirizina, loratadina

+++++

Acrivastina,ebastina

++++++

Efecte farmacodinamice: Generația I• Sedativ (liposolubile, penetrează BHE, blocare receptori

M-colinergici și serotoninergici centrali• Anticolinergic periferic (xerostomie, dereglări de

micțiune, constipații, tahicardie, dereglări de vedere, crește vîscozitatea sputei, agravarea glaucomului)

• Antivomitiv (acțiunea anticolinergică, util în tratamentul răului de mișcare și maladiei Menier)

• Antiparkinsoniană (blocarea M-colinoreceptorilor)• Antitusiv (inhibarea directă a centrului tusei din

hipotalamus)• α-adrenoblocantă • Anestezic local• Antiserotoninică (util în migrene)• Toleranța

Generația II și III• Afinitate și selectivitate înaltă• Practic lipsește efectul sedativ• Nu se dezvoltă toleranță• Proprietăți farmacocinetice favorabile (efect

peste 30-60 min, acțiune 24-48 ore)• Blochează canalele de K+ din sistemul de

conducere intracardiac (alungire QT, dereglări de ritm, apare în asociere cu inhibitorii enzimelor citocromului P450, antifungice (ketoconazol, itraconazol); macrolidele (eritromicina, claritromicina); antidepresivele (fluoxetina, paroxetina)

Reacții adverse:

De regulă se suportă bine

G I - sedare, somnolență, oboseală, potențează

efectul deprimant al băuturilor alcoolice

Neliniște, nervozitate, insomnie, tremor

În doze mari – iritabilitate, convulsii

(contraindicate barbituricele)

Tulburări digestive (etilendiamine)

VĂ MULȚUMESC PENTRU ATENȚIE!