ORDIN Nr. 1316/C din 29 martie 2012 pentru aprobarea Normativului privind asigurarea tehnică de autovehicule a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi unităţilor subordonate Text în vigoare începând cu data de 14 aprilie 2015 REALIZATOR: COMPANIA DE INFORMATICĂ NEAMŢ Text actualizat prin produsul informatic legislativ LEX EXPERT în baza actelor normative modificatoare, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la 14 aprilie 2015. Act de bază #B : Ordinul ministrului justiţiei nr. 1316/C/2012 Acte modificatoare #M1 : Ordinul ministrului justiţiei nr. 3773/C/2012 #M2 : Ordinul ministrului justiţiei nr. 1166/C/2015 Modificările şi completările efectuate prin actele normative enumerate mai sus sunt scrise cu font italic. În faţa fiecărei modificări sau completări este indicat actul normativ care a efectuat modificarea sau completarea respectivă, în forma #M1 , #M2 etc. #B Văzând Referatul de aprobare al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor nr. 30.584/2011, potrivit reglementărilor Ordonanţei Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autorităţile administraţiei publice şi instituţiile publice, aprobată cu modificări prin Legea nr. 247/2002 , cu modificările şi completările ulterioare, în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei, cu modificările şi completările ulterioare, ministrul justiţiei emite următorul ordin:
Transcript
ORDIN Nr. 1316/C din 29 martie 2012pentru aprobarea Normativului privind asigurarea tehnică de autovehicule a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi unităţilor subordonate
Text în vigoare începând cu data de 14 aprilie 2015 REALIZATOR: COMPANIA DE INFORMATICĂ NEAMŢ
Text actualizat prin produsul informatic legislativ LEX EXPERT în baza actelor normative modificatoare, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la 14 aprilie 2015.
Act de bază#B: Ordinul ministrului justiţiei nr. 1316/C/2012
Acte modificatoare#M1: Ordinul ministrului justiţiei nr. 3773/C/2012#M2: Ordinul ministrului justiţiei nr. 1166/C/2015
Modificările şi completările efectuate prin actele normative enumerate mai sus sunt scrise cu font italic. În faţa fiecărei modificări sau completări este indicat actul normativ care a efectuat modificarea sau completarea respectivă, în forma #M1, #M2 etc.
#B Văzând Referatul de aprobare al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor nr. 30.584/2011, potrivit reglementărilor Ordonanţei Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autorităţile administraţiei publice şi instituţiile publice, aprobată cu modificări prin Legea nr. 247/2002, cu modificările şi completările ulterioare, în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei, cu modificările şi completările ulterioare,
ministrul justiţiei emite următorul ordin:
ART. 1 Se aprobă Normativul privind asigurarea tehnică de autovehicule a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi unităţilor subordonate, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. ART. 2 Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi unităţile subordonate vor lua măsuri pentru ducerea la îndeplinire a dispoziţiilor prezentului ordin. ART. 3 La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă orice alte dispoziţii contrare. ART. 4 Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
ANEXA 1
NORMATIVPRIVIND ASIGURAREA TEHNICĂ DE AUTOVEHICULE A ADMINISTRAŢIEI NAŢIONALE A PENITENCIARELOR ŞI UNITĂŢILOR SUBORDONATE
CUPRINS
Capitolul I - Asigurarea tehnică de autovehicule Secţiunea I - Principii generale Secţiunea II - Managementul asigurării tehnice de autovehicule 1 - Atribuţii generale 2 - Atribuţiile structurilor cu sarcini de înzestrare 3 - Atribuţiile personalului cu diferite funcţii în cadrul unităţilor Secţiunea III - Pregătirea de specialitate a personalului Secţiunea IV - Înzestrarea şi completarea cu autovehicule 1 - Clasificarea autovehiculelor 2 - Primirea-predarea, introducerea în serviciu şi retragerea din exploatare a autovehiculelor 3 - Scoaterea din funcţiune a autovehiculelor 4 - Rodajul autovehiculelor şi motoarelor 5 - Înmatricularea şi evidenţa autovehiculelor 6 - Vopsirea şi inscripţionarea autovehiculelor 7 - Detaşarea autovehiculelor Secţiunea V - Planificarea, organizarea şi realizarea exploatării autovehiculelor 1 - Planificarea, organizarea şi evidenţa exploatării autovehiculelor 2 - Personalul admis pentru conducerea autovehiculelor 3 - Folosirea autovehiculelor 4 - Organizarea, planificarea şi realizarea întreţinerilor tehnice 5 - Păstrarea şi conservarea autovehiculelor şi motoarelor noi sau reparate. Secţiunea VI - Planificarea, organizarea şi efectuarea reparării autovehiculelor 1 - Reguli privind planificarea şi organizarea reparării autovehiculelor 2 - Reguli privind efectuarea reparării autovehiculelor Secţiunea VII - Definirea, comunicarea şi cercetarea accidentelor de circulaţie şi a evenimentelor tehnice Secţiunea VIII - Aprovizionarea materialelor tehnice
Capitolul II - Norme de consum materiale tehnice Secţiunea I - Norme de consum carburanţi Secţiunea II - Norme de consum lubrifianţi Secţiunea III - Norme de exploatare a bateriilor de acumulatori pentru autovehicule Secţiunea IV - Norme de exploatare a anvelopelor şi camerelor de aer Secţiunea V - Norme de folosire a lichidului antigel
Capitolul III - Dispoziţii finale
ANEXE
Anexa nr. 1 Registru de ieşire-intrare a autovehiculelor Anexa nr. 2 Procesul-verbal de predare-primire Anexa nr. 3 Situaţia nominală a autovehiculelor pe categorii, mărci şi tipuri Anexa nr. 4 Rodajul autovehiculelor noi sau reparate Anexa nr. 5 Registru de evidenţa numerelor de înmatriculare Anexa nr. 6 Norme lunare de carburant pentru autovehiculele din dotare Anexa nr. 7 Stabilirea necesarului de personal pentru executarea întreţinerilor şi reparaţiilor auto şi a suprafeţelor necesare pentru parcarea şi repararea autovehiculelor Anexa nr. 8 Evidenţa constituirii rezervei de carburanţi şi motokilometri Anexa nr. 9 Evidenţa planificării şi consumului de motokilometri la autovehicule Anexa nr. 10 Planul anual de revizii tehnice Anexa nr. 11 Plan lunar de revizii tehnice Anexa nr. 12 Foaia de parcurs Model de foaie de parcurs Anexa nr. 13 Actul de constatare tehnică Anexa nr. 14 Planul de transport Anexa nr. 15 Folosirea autovehiculelor pentru transportul personalului la şi de la locul de muncă Anexa nr. 16 Operaţiunile care se execută cu ocazia verificării, întreţinerii şi reviziilor autovehiculelor Anexa nr. 17 Norme maxime de timp pentru întreţinerea autovehiculelor Anexa nr. 18a Norme de consum pentru materialele de întreţinere a autovehiculelor Anexa nr. 18b Materialele şi piesele de schimb folosite în procesul de întreţinere ce se pot distribui şi cu "Bon de consum" Anexa nr. 19 Lucrările de întreţinere care se execută cu ocazia trecerii la exploatarea de sezon Anexa nr. 20 Procesul tehnologic de protejare anticorozivă a autovehiculelor şi normele de consum pentru materialele folosite Anexa nr. 21 Lucrările care se execută pentru conservarea autovehiculelor şi întreţinerea acestora pe timpul conservării Anexa nr. 22 Inventarul completului pentru atelierul de reparaţii auto Anexa nr. 23 Norme medii de timp pentru executarea reparaţiilor curente Anexa nr. 24 Procesul-verbal de recepţie Anexa nr. 25 Proces-verbal de predare-primire a autovehiculului în reparaţie Anexa nr. 26 Proces-verbal de reparaţie (primire-predare-recepţie) pentru autovehicule Anexa nr. 27 Verificările şi probele care se execută la recepţie Anexa nr. 28 Defecţiuni ce nu constituie căderi în termen de garanţie din vina atelierului reparator Anexa nr. 29 Proces-verbal de constatare a defecţiunilor în termenul de garanţie Anexa nr. 30 Modul în care se rezolvă defecţiunile în termenul de garanţie Anexa nr. 31 Norme maxime de timp pentru imobilizarea autovehiculelor şi agregatelor în ateliere pentru executarea reparaţiilor Anexa nr. 32 Registru pentru evidenţa lucrărilor executate în atelier Anexa nr. 33 Comunicarea, cercetarea, modul de rezolvare şi evidenţa accidentelor de circulaţie în care sunt angajate autovehiculele din dotare Anexa nr. 34 Norme de consum carburanţi
Anexa nr. 35 Tabel cu coeficienţii (Zi) de corecţie a normelor de consum carburanţi Anexa nr. 36 Evidenţa şi folosirea bonurilor valorice de carburanţi în cadrul unităţilor Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor Anexa nr. 37 Precizări referitoare la folosirea petrolului sau benzinei în amestec cu motorina pe timpul sezonului rece Anexa nr. 38 Determinarea normelor de consum carburanţi (Nc) şi a coeficienţilor de corecţie a acestora (Z1). Verificarea încadrării autovehiculelor în consumul normat de carburanţi şi stabilirea coeficientului de corecţie a kilometrilor efectivi Anexa nr. 39 Norme pentru consumul de ulei prin ardere în motoare şi pentru completare în transmisii mecanice Anexa nr. 40 Calculul parcursului în kilometri echivalenţi Anexa nr. 41 Periodicitatea înlocuirii lubrifianţilor uzaţi din instalaţia de ungere a motoarelor, din agregatele de transmisie şi direcţie Anexa nr. 42 Folosirea, întreţinerea şi depozitarea bateriilor de acumulatori pentru autovehicule Anexa nr. 43 Norme minime de exploatare pentru anvelope Anexa nr. 44 Norme minime de exploatare pentru anvelope şi camere de aer de pe autovehiculele din grupele stoc de mobilizare sau rezervă Anexa nr. 45 Tabel cu corecţia temperaturii ce congelare a lichidului antigel la temperatura de măsurare de 20 °C Anexa nr. 46 Reguli privind primirea-distribuirea, verificarea, păstrarea şi manipularea lichidelor antigel Anexa nr. 47 Norme maximale anuale de funcţionare pentru autospeciale de geniu
CAPITOLUL I ASIGURAREA TEHNICĂ DE AUTOVEHICULE
SECŢIUNEA I PRINCIPII GENERALE
ART. 1 Asigurarea tehnică de autovehicule cuprinde ansamblul măsurilor şi activităţilor care se planifică, organizează şi execută într-o concepţie unitară, în scopul menţinerii autovehiculelor în permanentă stare de operativitate, pentru îndeplinirea misiunilor în care sunt utilizate. ART. 2 Asigurarea tehnică de autovehicule constă în managementul asigurării tehnice, pregătirea de specialitate a personalului, înzestrarea cu autovehicule, exploatarea şi repararea acestora, aprovizionarea cu materiale tehnice*) şi scoaterea din înzestrare a autovehiculelor. Managementul asigurării tehnice de autovehicule revine directorilor şi se exercită prin şefii serviciilor logistice ai acestora (similari), şi se referă la prevederea, organizarea, antrenarea, coordonarea şi controlul activităţilor specifice desfăşurate de personalul logistic de specialitate din subordine, cât şi de personalul destinat exploatării autovehiculelor, precum şi la realizarea colaborării cu celelalte compartimente.
Pregătirea de specialitate a personalului cuprinde activităţile ce se organizează şi se desfăşoară pentru însuşirea temeinică, în raport cu atribuţiile pe care acesta le are de îndeplinit, a cunoştinţelor privind construcţia, funcţionarea şi caracteristicile tehnice ale autovehiculelor din dotare, principiile şi regulile de exploatare şi reparare, precum şi pentru formarea şi perfecţionarea deprinderilor în conducerea autovehiculelor, întreţinerea şi repararea acestora. Înzestrarea cu autovehicule cuprinde totalitatea activităţilor de stabilire a furnizorilor, contractare, aprovizionare, primire, recepţie, repartizare, rodaj şi introducere în serviciu a autovehiculelor, în scopul asigurării necesarului unităţilor pentru uzul curent şi stocul de mobilizare, conform prevederilor tabelelor de înzestrare. Totodată, înzestrarea include activităţile legate de analizarea şi acceptarea ofertelor de donaţii şi sponsorizări cu astfel de mijloace, precum şi a propunerilor de transfer fără plată transmise de alte instituţii publice. Exploatarea autovehiculelor reprezintă totalitatea activităţilor legate de planificarea, organizarea şi folosirea legală, corectă şi eficientă a autovehiculelor, executarea la timp şi în volum complet a lucrărilor de întreţinere tehnică, păstrarea şi conservarea în scopul menţinerii lor în permanentă stare de funcţionare, a prevenirii accidentelor de circulaţie sau a evenimentelor tehnice şi prelungirea menţinerii acestora în exploatare. Repararea autovehiculelor se referă la totalitatea activităţilor desfăşurate pentru restabilirea, în cel mai scurt timp, a stării tehnice a autovehiculelor defecte sau accidentate, la nivelul condiţiilor tehnice stabilite pentru repararea sau înlocuirea agregatelor, ansamblurilor, subansamblurilor şi pieselor defecte cu altele noi sau reparate. Aprovizionarea cu materiale tehnice cuprinde totalitatea activităţilor desfăşurate pentru stabilirea necesarului, a furnizorilor, contractarea, achiziţionarea, primirea, recepţia, depozitarea şi distribuirea materialelor tehnice pentru asigurarea permanentă, la timp şi în volum complet, a cantităţilor necesare exploatării autovehiculelor, executării întreţinerilor tehnice şi reparaţiilor la acestea. Scoaterea din înzestrare a autovehiculelor cuprinde totalitatea activităţilor ce se desfăşoară pentru scoaterea din funcţiune, transferul fără plată, valorificarea prin vânzare la licitaţie şi casarea autovehiculelor. Activităţile menţionate se execută în conformitate cu legislaţia în vigoare.------------ *) Prin materiale tehnice se înţeleg: carburanţii-lubrifianţii, ansamblele, subansamblele, piesele de schimb, materiile prime şi alte materiale folosite în procesul de exploatare, întreţinere şi reparare a autovehiculelor.
ART. 3 Şeful Direcţiei Economico-Administrative şi Şeful Serviciului Logistic din aparatul central al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, precum şi şefii serviciilor logistice din unităţile subordonate, răspund de organizarea şi realizarea permanentă a activităţilor de asigurare tehnică de autovehicule astfel încât, în orice situaţie, acestea să fie apte pentru îndeplinirea misiunilor de transport ce revin unităţilor. ART. 4 Estimarea nivelului stării tehnice şi de funcţionare a autovehiculelor se calculează pentru toate categoriile de folosinţă (muncă operativă, transport, rezervă), folosindu-se următorii indicatori (coeficienţi):
a) INDICATORUL (COEFICIENTUL) GRADULUI DE ÎNZESTRARE (Cc) se defineşte ca fiind raportul dintre existent (E) şi necesar (N):
Cc = E / N
Acest indicator apreciază gradul de înzestrare cu tehnică, pentru o unitate. Valoarea lui maximă este egală cu unu când E = N. Pe timpul pregătirii şi desfăşurării activităţilor curente de transport, existentul (E) se micşorează corespunzător numărului de autovehicule devenite nefuncţionale, cu nevoi de reparaţii capitale, care nu pot fi executate cu forţele din organica proprie. Creşterea acestui indicator către valoarea maximă, se realizează numai pe baza posibilităţilor de completare cu astfel de tehnică.
b) INDICATORUL (COEFICIENTUL) DE STARE TEHNICĂ (Cst) se defineşte ca fiind raportul dintre numărul de autovehicule funcţionale, la un moment dat şi cel existent la acelaşi moment, respectiv:
Cst = B / E
Cu ajutorul acestui coeficient se apreciază starea tehnică a parcului de autovehicule al unei unităţi. Autovehiculele apte pentru executarea misiunilor se stabilesc prin parcurgerea unui traseu de 10 - 15 km, după care se efectuează verificarea tehnică a acestora. Indicatorul poate atinge valoarea maximă (egală cu unitatea) atunci când întreaga tehnică auto existentă este funcţională (E = B). Calificativul se acordă în funcţie de valoarea coeficientului de stare tehnică, astfel:
0,9 - 1,0 FOARTE BINE 0,8 - 0,89 BINE 0,7 - 0,79 SATISFĂCĂTOR sub 0,7 NESATISFĂCĂTOR
c) INDICATORUL (COEFICIENTUL) DE FUNCŢIONALITATE (Cf) arată proporţia de tehnică auto, de o anumită categorie, avută la dispoziţie, funcţională la un moment dat, faţă de necesarul prevăzut în tabelele de înzestrare, respectiv:
Cf = B / N
Este indicatorul de sinteză, înglobând pe ceilalţi doi:
Cf = Cc x Cst
Acest indicator defineşte capacitatea de transport a unităţii pentru o anumită categorie de autovehicule şi permite directorului să cunoască cantitatea de tehnică auto funcţională de care dispune, la un moment dat, pentru o nouă misiune, faţă de cea prevăzută în tabelele de înzestrare.
Valoarea acestui coeficient trebuie luată în considerare la dimensionarea amplorii misiunilor (întinderea zonei de responsabilitate, felul misiunilor, ritmul acestora etc.). S-a notat cu: N - necesarul de autovehicule de un anumit tip, conform tabelelor de înzestrare; E - existentul de autovehicule în evidenţele contabile (din dotare), la momentul analizei; B - tehnica auto funcţională, la un anumit moment dat.
SECŢIUNEA a II-a MANAGEMENTUL ASIGURĂRII TEHNICE DE AUTOVEHICULE
1. Atribuţii generale ART. 5 Managementul asigurării tehnice de autovehicule se realizează de către directorul unităţii, prin serviciul logistic, cu respectarea prevederilor prezentului normativ, a legilor, actelor normative specifice şi altor reglementări speciale. Managementul asigurării tehnice de autovehicule trebuie să asigure o conducere unitară, continuă, fermă, oportună, suplă şi să se desfăşoare cu perspectivă.
2. Atribuţiile Direcţiei Economico-Administrative pe linie de înzestrare*) ART. 6 Pentru realizarea asigurării tehnice de autovehicule, Direcţiei Economico-Administrative îi revin următoarele atribuţii, pe care le exercită prin compartimentul propriu de specialitate: a) să organizeze asigurarea tehnică de autovehicule la nivelul aparatului central al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi unităţilor din subordinea acesteia; b) să cunoască necesarul, existentul şi starea tehnică a autovehiculelor şi a celorlalte mijloace fixe din sectorul auto; c) să realizeze dotarea unităţilor din subordine cu autovehicule, utilaje, scule, dispozitive şi aparatură conform prevederilor tabelelor şi normelor de înzestrare; d) să organizeze şi să urmărească aprovizionarea unităţilor cu materiale tehnice şi folosirea judicioasă a acestora, să prevină formarea stocurilor excedentare; e) să cunoască necesarul de carburanţi-lubrifianţi şi lichide speciale al unităţilor subordonate; f) să cunoască necesarul şi existentul de personal tehnic; să organizeze şi să asigure perfecţionarea pregătirii de specialitate a personalului, formarea şi pregătirea conducătorilor de autovehicule şi a personalului tehnic de auto din cadrul unităţilor; să avizeze încadrarea în funcţii a personalului de conducere a asigurării tehnice de autovehicule din unităţi; g) să stabilească măsuri pentru întărirea ordinii interioare în parcurile auto şi de prevenire a accidentelor de circulaţie, să urmărească modul de aplicare a acestora şi să analizeze semestrial eficienţa activităţilor respective; h) să controleze şi să îndrume organizarea şi desfăşurarea inventarierii autovehiculelor şi materialelor tehnice; i) să stabilească, în conformitate cu evoluţia şi tendinţele construcţiei de autovehicule, caracteristicile tehnice ale unor autovehicule noi sau modernizate, necesare unităţilor,
participând la experimentarea şi omologarea acestora, în conformitate cu metodologia stabilită în acest sens; j) să analizeze, să avizeze şi să înainteze ierarhic, spre aprobare, propunerile de scoatere din funcţiune a mijloacelor fixe din sectorul auto, în conformitate cu prevederile actelor normative; k) să propună, atunci când este cazul, scoaterea din înzestrare a unor tipuri de autovehicule, în conformitate cu prevederile actelor normative; l) să stabilească, pentru unităţile reparatoare din subordine, volumul reparaţiilor şi să urmărească îndeplinirea programelor de producţie privind repararea autovehiculelor, fabricarea şi repararea pieselor de schimb; m) să elaboreze, pe baza propunerilor unităţilor subordonate, programele logistice anuale şi de perspectivă privind înzestrarea cu mijloace de transport şi aprovizionarea cu piese de schimb, materiale tehnice şi servicii de resortul sectorului transporturi. ART. 7 Compartimentul Transporturi face parte din structura Serviciului Logistic din cadrul Direcţiei Economico-Administrative şi reprezintă organul tehnic de specialitate al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, cu atribuţii privind înzestrarea unităţilor cu autovehicule din producţia internă şi import, pentru uzul curent, rezerva operativă şi stocul de mobilizare. Compartimentul Transporturi conduce şi controlează întreaga activitate de asigurare tehnică cu autovehicule desfăşurată de unităţile subordonate Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. Principalele atribuţii ale Compartimentului Transporturi sunt următoarele: a) elaborează studii şi prezintă propuneri cu privire la strategia de înzestrare cu autovehicule a unităţilor din subordinea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor; b) execută analiza propunerilor de asigurare a mijloacelor tehnice şi materialelor din competenţă, înaintate de unităţile teritoriale de penitenciare, pe baza cărora fundamentează propuneri pentru proiectele programelor de înzestrare; c) stabileşte principiile şi normele de exploatare, reparare şi aprovizionare cu autovehicule şi materiale tehnice şi elaborează dispoziţiile tehnice care reglementează aceste activităţi; d) participă la derularea procedurilor de achiziţie şi la negocierea ofertelor şi calculaţiilor de preţ, avizează din punct de vedere tehnic contractele economice şi urmăreşte finalizarea acestora la termenele stabilite şi în condiţii de deplină legalitate, pentru bunurile materiale şi serviciile prevăzute a se aproviziona centralizat pentru toate unităţile, conform programelor logistice aprobate; e) întocmeşte caietele de sarcini şi/sau specificaţiile tehnice pentru achiziţia mijloacelor tehnice, materialelor şi serviciilor de resort ce se achiziţionează centralizat; f) execută redistribuirile necesare mijloacelor tehnice de resort, impuse de nevoile operative; g) avizează documentaţiile tehnice de fabricaţie, omologare şi recepţie pentru mijloacele tehnice şi materialele specifice şi prezintă propuneri conducerii Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, pentru introducerea în dotarea unităţilor a autovehiculelor noi, cu performanţe şi caracteristici tehnice superioare şi execută experimentarea acestora;
h) organizează şi participă la recepţiile cantitative şi calitative ale mijloacelor tehnice contractate, urmărind respectarea proceselor tehnologice de fabricaţie şi a parametrilor tehnici şi funcţionali prevăzuţi în documentaţia tehnică şi în caietele de sarcini; i) în baza programelor întocmite de Serviciul Organizare, Planificare şi Asigurare Resurse din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, planifică, organizează şi urmăreşte completarea şi împrospătarea mijloacelor tehnice şi materialelor de resort, pentru stocul de mobilizare şi rezervă operativă al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor; j) urmăreşte comportarea în exploatare a mijloacelor tehnice de resort nou introduse în înzestrarea unităţilor, centralizează datele comunicate de unităţile deţinătoare, efectuează studiile tehnico-economice aferente şi intervine la furnizori pentru eliminarea neajunsurilor constatate; k) efectuează analize privind scoaterea din înzestrare a tipurilor de mijloace tehnice şi materialelor uzate moral şi fizic, pe baza propunerilor unităţilor deţinătoare ale acestora, pe care le supune spre aprobare conducerii Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor; l) analizează din punct de vedere tehnic şi prezintă propuneri privind oportunitatea preluării de către unităţile subordonate Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, a unor bunuri materiale de resort, confiscate şi intrate în proprietatea statului, oferite ca donaţie sau sponsorizare, în condiţiile legii. Organizează şi participă la verificarea tehnică, pe teren, a produselor tehnice ce urmează a fi preluate; m) analizează propunerile privind programele anuale de reparaţii capitale ale mijloacelor de transport auto din dotarea unităţilor, ce se execută, pe plan central, prin Baza de Aprovizionare, Gospodărire şi Reparaţii şi le supune aprobării conducerii Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor; n) analizează propuneri privind normele medii de timp şi consumurile specifice de materiale în cadrul operaţiunilor de reparaţii curente ce se execută la nivelul unităţilor teritoriale de penitenciare, pe care le supune aprobării conducerii Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor; o) analizează trimestrial modul de realizare a programului de reparaţii şi fabricaţie şi stabileşte priorităţi de introducere în reparaţii, luând sau propunând măsurile ce se impun; p) organizează şi ţine evidenţa statistică a mijloacelor de transport auto din înzestrarea unităţilor din subordinea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor; q) ţine evidenţa numerelor de înmatriculare ale autovehiculelor din dotarea unităţilor; r) organizează şi ţine evidenţa accidentelor de circulaţie produse cu autovehiculele din înzestrare şi analizează cauzele producerii acestora, luând sau propunând măsurile ce se impun. Anual sau ori de câte ori este nevoie, prezintă conducerii Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor sintezele accidentelor de circulaţie produse cu autovehiculele din înzestrare şi măsurile necesare diminuării numărului şi gravităţii acestora; s) stabileşte normele de consum carburanţi şi lubrifianţi pentru mijloacele tehnice nou introduse în înzestrare, în condiţiile specifice executării misiunilor ce revin unităţilor. La solicitarea acestora, verifică încadrarea autovehiculelor din dotare în normele de consum aprobate; t) efectuează analize şi sinteze pentru informarea conducerii ministerului, pe baza datelor prezentate de către unităţi, referitoare la problematica asigurării tehnice de autovehicule;
u) organizează şi desfăşoară convocări de lucru privind pregătirea de specialitate a personalului cu atribuţii pe linia asigurării tehnice de autovehicule din unităţile subordonate Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor; v) elaborează teme de cercetare-proiectare privind asimilarea de produse noi sau modernizarea celor existente; w) organizează şi execută activităţi de control şi îndrumare în unităţi. Execută controale pe trasee şi în unităţi privind folosirea legală şi eficientă a autovehiculelor din dotare.
3. Atribuţiile personalului cu diferite funcţii în cadrul unităţilor pe linia asigurării tehnice de autovehicule ART. 8 Directorul este obligat: a) să ia măsuri pentru asigurarea personalului necesar executării la termenele stabilite şi în volum complet a reviziilor şi reparaţiilor la autovehiculele din dotare, urmărind realizarea concordanţei dintre prevederile tabelei de înzestrare şi funcţiile de personal tehnic auto din statul de organizare; b) să analizeze şi să înainteze propuneri cu privire la introducerea sau scoaterea din înzestrare a bunurilor materiale din sectorul transporturi, în funcţie de natura şi specificul misiunilor ce revin unităţii; c) să ia măsuri pentru prevenirea producerii evenimentelor rutiere sau tehnice cu autovehiculele din dotare; d) să organizeze şi să desfăşoare activităţi de prevenire a accidentelor de circulaţie în rândul personalului propriu, posesor de autovehicule; e) să propună şi să urmărească amenajarea şi dotarea parcurilor auto cu utilaje şi materiale pentru stingerea incendiilor, precum şi completarea şi funcţionarea acestora; să asigure respectarea, atât a normelor de protecţie a muncii, cât şi a ordinii interioare în parcurile auto; să verifice modul în care personalul de serviciu cunoaşte şi aplică atribuţiile ce îi revin. ART. 9 Şeful Serviciului Logistic are următoarele atribuţii: a) să urmărească folosirea legală, corectă şi eficientă a autovehiculelor; b) să analizeze semestrial starea tehnică şi de întreţinere a autovehiculelor din dotare şi să ia măsuri pentru menţinerea acestora în permanentă stare de funcţionare; c) să urmărească repararea autovehiculelor avariate prin accidente de circulaţie sau evenimente tehnice în vederea repunerii acestora în stare de funcţionare, în cel mai scurt timp; d) să analizeze periodic modul de desfăşurare a activităţilor de planificare, contractare, primire, depozitare, distribuire şi evidenţă ale materialelor tehnice; e) să urmărească remedierea la timp a neregulilor constatate cu ocazia inspecţiilor şi controalelor efectuate pe linia asigurării tehnice de autovehicule. f) să facă propuneri pentru întocmirea deciziei zilnice pe unitate privind asigurarea tehnică de autovehicule; g) să execute, la cerere, tractarea şi repararea autovehiculelor aparţinând altor unităţi din subordinea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, atunci când acestea se defectează în zona sa de responsabilitate, pe timpul executării misiunilor;
h) să urmărească permanent încadrarea tuturor activităţilor asigurării tehnice de autovehicule în criteriile de eficienţă operativă şi de economicitate. ART. 10 Personalul tehnic*), în funcţie de încadrare, are următoarele atribuţii:------------ *) subofiţerul administrativ (contabilul de sector) nu face parte din structura personalului tehnic
10.1 - Ofiţerul inginer (auto sau similar) are următoarele atribuţii: a) să cunoască temeinic construcţia şi caracteristicile tehnico-funcţionale ale autovehiculelor din înzestrare, să urmărească comportarea în exploatare a tipurilor noi şi să facă propuneri pentru perfecţionarea şi modernizarea acestora; b) să cunoască necesarul, existentul, starea tehnică şi de întreţinere a autovehiculelor din înzestrare; să execute aprovizionarea, rodajul şi introducerea în serviciu a autovehiculelor; c) să aplice prevederile actelor normative referitoare la folosirea legală, exploatarea şi repararea autovehiculelor, precum şi la aprovizionarea cu materiale tehnice; d) să participe la întocmirea planului de alarmă şi a programului pregătirii de specialitate a personalului tehnic; să organizeze pregătirea de specialitate cu acesta prin şedinţe demonstrative şi instructaje privind exploatarea şi repararea autovehiculelor, precum şi de cunoaştere a noilor tipuri intrate în înzestrare; e) să cunoască necesarul, existentul şi gradul de pregătire a personalului tehnic din subordine şi să participe la încadrarea acestora; f) să asigure prevenirea accidentelor de circulaţie şi a evenimentelor tehnice, să cerceteze şi să ţină evidenţa acestora, să urmărească repararea în cel mai scurt timp şi de calitate a autovehiculelor avariate sau defecte; g) să organizeze şi să asigure folosirea la întreaga capacitate a forţei de muncă, a maşinilor unelte, utilajelor şi dispozitivelor de atelier, să urmărească executarea la timp şi de calitate a reparaţiilor; h) să urmărească, în permanenţă, asigurarea şi completarea stocurilor de materiale tehnice, să ia măsuri pentru primirea, recepţia, conservarea, depozitarea şi distribuirea acestora; să organizeze şi să execute activitatea de inventariere a bunurilor materiale din compartimentul auto şi să asigure recuperarea, repararea şi refolosirea pieselor de schimb şi a materialelor provenite din procesul de exploatare şi reparare ale autovehiculelor; i) să se preocupe permanent de modernizarea tehnologiilor de reparaţii, reducerea timpilor de lucru şi a consumurilor de materiale, energie şi combustibili şi să facă propuneri pentru asigurarea necesarului de documentaţie tehnică, utilaje şi dispozitive pentru exploatarea şi repararea autovehiculelor. 10.2 - Şeful de garaj are următoarele atribuţii: a) să participe la organizarea şi desfăşurarea inspecţiilor tehnice auto; să verifice starea tehnică şi de întreţinere a autovehiculelor, atât la plecare în cursă cât şi la înapoiere, a valabilităţii termenului de efectuare a inspecţiilor tehnice periodice; b) să permită ieşirea în cursă numai a autovehiculelor care au o stare tehnică şi de întreţinere bună pentru îndeplinirea misiunilor la care sunt folosite; c) să certifice prin semnătură în foaia de parcurs: - starea tehnică a autovehiculelor înainte de plecarea în cursă;
- efectuarea reviziilor tehnice periodice şi a schimburilor de ulei şi filtru ulei motor la rulajele planificate; d) să nu permită ieşirea în cursă a autovehiculelor care au depăşit norma de efectuare a reviziei tehnice periodice sau de efectuare a schimbului de ulei motor; e) să urmărească, în permanenţă, asigurarea şi completarea stocurilor de materiale tehnice, să ia măsuri pentru primirea, recepţia, conservarea, depozitarea şi distribuirea acestora; să organizeze şi să execute activitatea de inventariere a bunurilor materiale din compartimentul auto şi să asigure recuperarea, repararea şi refolosirea pieselor de schimb şi a materialelor provenite din procesul de exploatare şi reparare ale autovehiculelor; f) să organizeze şi să conducă activitatea pentru executarea calitativă şi cantitativă, la termenele fixate, a sarcinilor privind repararea autovehiculelor; g) să verifice existenţa şi completarea corectă a documentelor de exploatare a autovehiculelor la plecarea în cursă, existenţa permiselor de conducere, a documentelor de identitate, ţinuta conducătorilor auto şi starea fizică a acestora, nepermiţând ieşirea în cursă a autovehiculelor, atunci când constată nereguli. 10.3 - Şeful atelierului de reparaţii auto are următoarele atribuţii: a) organizează, conduce şi răspunde de activitatea de reparaţii, revizii şi întreţinere a parcului auto din unitate; b) fixează sarcini şi responsabilităţi concrete pe linia întreţinerii mijloacelor auto fiecărui cadru ce are în primire mijloace auto; c) urmăreşte şi răspunde de aplicarea consecventă a normativelor, instrucţiunilor, dispoziţiunilor tehnice şi a ordinelor ce reglementează activitatea sectorului în ceea ce priveşte folosirea, exploatarea, întreţinerea, repararea şi evidenţa mijloacelor auto; d) să cunoască particularităţile tehnico-constructive şi operative ale autovehiculelor din dotare, principalele caracteristici, date tehnice, reglaje, starea de fixaţie a unor scule şi utilaje din inventarul autospecialelor; e) să ia măsuri pentru încadrarea autovehiculelor în normele tehnice de consum; f) să efectueze planificarea, organizarea şi executarea operaţiunilor de reparaţii şi întreţinere a autovehiculelor, de trecere la exploatarea de sezon, asigurând introducerea în reparaţie a tuturor mijloacelor, cât şi recepţionarea autovehiculelor reparate în unitate sau la unităţi specializate; g) să facă parte ca organ tehnic al unităţii din toate comisiile tehnice specifice activităţii de transporturi; h) împreună cu şeful de garaj să întocmească cererile de materiale, piese de schimb, utilaje de garaj şi atelier, scule, dispozitive, aparatură de testare şi control, îngrijindu-se şi de aprovizionarea acestora; i) să asigure o perfectă ordine interioară şi o stare disciplinară bună; j) răspunde de starea de curăţenie a perimetrului parcului auto precum şi a spaţiilor aferente acestuia; În unităţile în care nu este prevăzută funcţia de şef atelier, atribuţiunile de mai sus vor fi preluate de şeful de garaj. 10.4 - Conducătorii auto au următoarele atribuţii: a) să cunoască caracteristicile tehnico-constructive ale autovehiculului ce îl are în dotare precum şi modul de funcţionare al acestuia;
b) să cunoască particularităţile exploatării autovehiculului punând accent pe funcţionarea în siguranţă a acestuia, prevenirea accidentelor de circulaţie şi evenimentelor tehnice; c) să respecte normele legale privind circulaţia pe drumurile publice şi prevederile actelor normative în vigoare precum şi recomandările organelor de poliţie rutieră;#M2 d) să efectueze examinările medicale şi psihologice în conformitate cu reglementările legale în vigoare;#B e) să completeze foaia de parcurs citeţ, fără ştersături sau modificări şi să certifice prin semnătură realitatea şi exactitatea datelor înscrise; f) să nu se abată de la itinerariul stabilit şi să nu folosească autovehiculul în alte scopuri decât celui destinat; g) să informeze şeful de garaj asupra eventualelor evenimente tehnice constatate pe timpul efectuării cursei; h) să participe la executarea operaţiunilor de întreţinere tehnică a autovehiculelor. 10.5 - Contabilul sectorului auto are următoarele atribuţii pe linia asigurării tehnice de autovehicule: a) ţine evidenţa contabilă a sectorului în baza reglementărilor legale şi răspunde de legalitatea operaţiunilor derulate b) emite foi de parcurs pentru autovehiculele unităţii completând datele privind valabilitatea, identificarea autovehiculului, numele conducătorilor auto, datele privind rezerva de kilometri, rulajele la care se execută R.T.1, R.T.2 şi schimbul de ulei, plinul rezervorului (la rubrica "Existent la rezervor"), kilometri la bord (de la care începe evidenţa rulajului pe noua foaie de parcurs); c) prelucrează foaia de parcurs, totalizează, calculează şi înscrie totalul kilometrilor (efectivi şi echivalenţi) parcurşi, consumul de carburanţi (consum real, consum normat, economii, consum peste normă) şi certifică prin semnătură operaţiunile făcute; d) păstrează şi completează dosarele tehnice ale autovehiculelor cu documentele specifice răspunzând de conţinutul acestora; e) completează în carnetele de bord rubricile privind: evidenţa rulajului, anvelopelor şi acumulatorilor; f) întocmeşte situaţia nominală a autovehiculelor din dotarea unităţii, evidenţa constituirii rezervei de carburanţi şi motokilometri precum şi evidenţa planificării şi consumului de motokilometri; g) prezintă spre aprobare directorului unităţii planul zilnic de transport; h) lunar, înainte de efectuarea inventarierii carburanţilor-lubrifianţilor, verifică împreună cu gestionarul sectorului evidenţa bonurilor de valoare distribuite conducătorilor de autovehicule, retrăgând pe cele rămase neconsumate. ART. 11 Pentru buna desfăşurare a activităţilor de asigurare tehnică de autovehicule, Direcţia Economico-Administrativă poate stabili şi alte atribuţii specifice unităţilor.
SECŢIUNEA a III-a PREGĂTIREA DE SPECIALITATE A PERSONALULUI
ART. 12 Pregătirea de specialitate a personalului pentru asigurarea tehnică de autovehicule se organizează şi desfăşoară pentru însuşirea temeinică, în mod diferenţiat, în raport cu atribuţiile pe care le are de îndeplinit, a cunoştinţelor privind construcţia, funcţionarea şi caracteristicile tehnice ale autovehiculelor din înzestrare, principiile şi regulile de exploatare, precum şi formarea şi perfecţionarea deprinderilor în conducerea, întreţinerea şi repararea mijloacelor tehnice. ART. 13 Perfecţionarea pregătirii de specialitate se execută, teoretic şi practic, prin cursuri de perfecţionare, întâlniri de lucru în cadrul unităţilor proprii sau celor specializate, vizite de documentare la diferite firme care au oferte în domeniu, vizite de documentare la târguri şi expoziţii, prin studiu individual. ART. 14 Pregătirea de specialitate a personalului tehnic se desfăşoară diferenţiat, în raport de funcţiile pe care este încadrat şi se referă în principal la: a) cunoaşterea prevederilor actelor normative privind asigurarea tehnică de autovehicule; b) cunoaşterea caracteristicilor tehnico-funcţionale, construcţia, funcţionarea, exploatarea şi repararea autovehiculelor din înzestrare, principiile de folosire eficientă a acestora, precum şi a aparaturii de diagnosticare a utilajelor şi instalaţiilor de atelier; c) cunoaşterea particularităţilor exploatării autovehiculelor în diferite anotimpuri, punându-se accent deosebit pe funcţionarea sigură a acestora în toate condiţiile, prevenirea accidentelor de circulaţie şi evenimentelor tehnice; d) organizarea asigurării tehnice în situaţii deosebite (încadrarea incompletă cu personal tehnic, asigurarea parţială cu autovehicule şi materiale tehnice etc.); e) cunoaşterea normelor legale privind circulaţia autovehiculelor pe drumurile publice, prevenirea accidentelor de circulaţie, îndatoririle şefului de garaj, de autovehicul şi ale conducătorului auto; f) cunoaşterea regulilor de protecţie a muncii, precum şi a măsurilor de prevenire şi stingere a incendiilor. ART. 15 În cazul când, prin programul de pregătire sau prin îndeplinirea misiunilor specifice, nu se asigură menţinerea antrenamentului în conducere, conducătorii auto vor fi folosiţi, prin rotaţie, la conducerea unor autovehicule care execută transporturi în cadrul misiunilor pe care unităţile le îndeplinesc. ART. 16 Specializarea şi perfecţionarea pregătirii conducătorilor auto, precum şi a personalului tehnic auto, se organizează şi desfăşoară conform programelor şi instrucţiunilor întocmite de instituţii abilitate în domeniul transporturilor rutiere, care organizează astfel de cursuri. ART. 17 Semestrial, în ultima lună, şefii serviciilor logistice vor organiza studierea, de către conducătorii auto din subordine, a prevederilor actelor normative în vigoare privind circulaţia pe drumurile publice, precum şi măsurile de prevenire a accidentelor de circulaţie şi a evenimentelor tehnice. Cu această ocazie, se va organiza şi efectua testarea acestora asupra cunoaşterii normelor privind circulaţia pe drumurile publice, măsuri de acordare a primului ajutor în
caz de accidente precum şi a modului specific de lucru pentru situaţia în care se transportă persoanele care, potrivit legii, sunt private de libertate. În acest sens directorii de unităţi vor transmite invitaţii în scris reprezentanţilor poliţiei rutiere solicitându-se participarea efectivă a acestora la această activitate. Pentru personalul care nu îndeplineşte baremul legal, se stabileşte un alt termen de verificare. De asemenea, cei care dovedesc că nu au cunoştinţele necesare şi nu manifestă siguranţă în conducerea autovehiculelor sau produc accidente de circulaţie, în mod repetat, din vina lor, nu vor mai avea dreptul de a conduce autovehicule din dotare.
SECŢIUNEA a IV-a ÎNZESTRAREA ŞI COMPLETAREA CU AUTOVEHICULE
1. Clasificarea autovehiculelor ART. 18 Autovehiculele din înzestrare se clasifică, după destinaţie, în grupele: muncă operativă, transport, rezervă şi stoc de mobilizare. Din grupa activităţi operative fac parte autovehiculele destinate executării misiunilor operative permanente sau temporare. Din grupa transport fac parte autovehiculele destinate asigurării nevoilor de transport administrativ-gospodăreşti. Din grupa rezervă fac parte autovehiculele destinate asigurării unor misiuni operative suplimentare sau pentru înlocuirea autovehiculelor imobilizate pe o perioadă mai îndelungată. Din grupa stoc de mobilizare fac parte autovehiculele care se păstrează în conservare, destinate înzestrării unităţilor care se înfiinţează (completează la mobilizare). ART. 19 În conformitate cu prevederile standardelor naţionale în vigoare şi a reglementărilor emise de instituţiile abilitate, în calitate de autoritate naţională în domeniul transporturilor rutiere, în sensul prezentului ordin, vehiculele se definesc, astfel: Autovehicul - vehicul care se deplasează prin propulsie proprie. Automobil - autovehicul care se utilizează, în mod normal, pentru transportul de persoane şi/sau bunuri sau tractarea de remorci. Nu sunt considerate automobile, tractorul şi maşina autopropulsată pentru lucrări. Automobilul de teren are cel puţin două axe motoare, diferenţial blocabil şi capacitate de trecere corespunzătoare. Autoturism - automobil care, prin construcţie şi echipare, este destinat transportului de persoane, bagajului şi/sau bunurilor acestora şi are maximum 9 locuri pe scaune (inclusiv conducătorul auto). Berlină - caroserie închisă, având următoarele caracteristici: a) cu sau fără montant central între ferestrele laterale; b) acoperiş rigid fix; c) poate avea o trapă de aerisire; d) 4 sau mai multe locuri, dispuse pe cel puţin 2 rânduri; e) 2 sau 4 uşi laterale; f) poate avea o capotă de portbagaj sau uşă spate; g) 4 ferestre laterale.
Break - caroserie închisă, având următoarele caracteristici: a) partea din spate oferă un volum mărit; b) acoperiş rigid fix; c) poate avea o trapă de aerisire; d) 4 sau mai multe locuri, dispuse pe cel puţin 2 rânduri; e) scaunele spate şi cotierele pot fi rabatabile sau demontabile pentru mărirea suprafeţei de încărcare; f) 2 sau 4 uşi laterale şi uşă spate; g) 4 sau mai multe geamuri laterale. Microbuz (minibuz) - automobil destinat, prin construcţie, transportului a mai mult de 9 persoane (inclusiv conducătorul auto), dar nu mai mult de 22 persoane, aşezate pe scaune şi în picioare, având cel mult 17 locuri pe scaun. Autobuz - automobil destinat, prin construcţie, transportului a mai mult de 9 persoane (inclusiv conducătorul auto) pe scaune şi, după caz, a bagajelor acestora. Poate fi solo sau articulat şi poate avea unul sau mai multe niveluri (autobuz cu etaj). Autobuz urban - autobuz destinat transportului urban sau suburban de pasageri, aşezaţi pe scaune sau în picioare, având cel puţin 18 locuri, care asigură, la staţii, posibilitatea unui schimb rapid de pasageri. Autobuz interurban - autobuz destinat transportului interurban de pasageri aşezaţi pe scaune, cu posibilitatea transportului, pe distanţe scurte, a unui număr limitat de pasageri în picioare, pe culoar. Autocar - autobuz destinat transportului de persoane aşezate pe scaune, pe distanţe lungi, în condiţii de confort, prevăzut din construcţie, cu spaţii special amenajate, în afara salonului pasagerilor, pentru depozitarea bagajelor acestora. Automobil mixt - automobil destinat, prin construcţie, transportului simultan de persoane şi de bunuri, în compartimente separate. Automobil utilitar (autoutilitară) - automobil comercial destinat, prin construcţie, transportului de bunuri, într-o structură închisă sau deschisă. Autocamion (autoutilitară camion) - automobil utilitar destinat, prin construcţie şi echipare, transportului de bunuri pe o platformă cu sau fără obloane, care poate fi acoperită cu prelată. Autofurgon (autoutilitară furgon) - automobil utilitar destinat, prin construcţie şi echipare, transportului de bunuri într-o structură închisă. Automobil specializat (autospecializată) - automobil destinat transportului de bunuri sau de persoane, pentru care sunt prevăzute amenajări specifice (ex: autocisternă pentru transport apă, autocisternă pentru transport carburanţi-lubrifianţi, autoizotermă, autofrigorifică, autovehicul pentru transport pâine etc.). Automobil special (autospecială) - automobil cu caroserie închisă sau deschisă destinat, prin construcţie şi echipare, efectuării de servicii şi/sau lucrări (ex: autospecială pentru transport deţinuţi, autospecială pentru stins incendii, autosanitară, autoambulanţă, autovidanjă, automacara, autospeciale de transmisiuni, geniu, chimic etc.). Autotractor - autovehicul de tracţiune, destinat exclusiv sau în special, tractării de remorci. Autoremorcher - autotractor destinat, în principal, tractării remorcilor grele cu proţap articulat sau a unor vehicule tractate grele, putând fi prevăzut cu o platformă pentru lestare.
Autotractor cu şa - autotractor destinat numai tractării semiremorcilor, prevăzut cu un dispozitiv de cuplare de tip şa, care preia o parte importantă din masa acestora, precum şi forţele de tractare. Tractor - autovehicul de tracţiune destinat, prin construcţie şi echipare, tractării, împingerii şi/sau acţionării diverselor vehicule sau utilaje agricole, industriale etc. Tractor agricol sau forestier - tractor destinat efectuării unor lucrări în agricultură şi silvicultură prin tractarea, purtarea şi, după caz, acţionarea unor remorci sau utilaje speciale din aceste domenii, fiind în general tractor lent, cu o viteză ce nu depăşeşte 30 km/h. Maşină autopropulsată pentru lucrări - utilaj autopropulsat destinat, prin construcţie şi echipare, efectuării unor lucrări sau service, care circulă pe drum numai pentru a se deplasa între locul de garare şi locul unde execută lucrările, având o viteză care nu depăşeşte 30 km/h (ex: buldozer, excavator, autostivuitor, plug de zăpadă autopropulsat etc.). Maşina autopropulsată pentru lucrări, realizată pe şasiu auto, care păstrează caracteristicile de performanţă ale autovehiculului de bază din care derivă, este asimilată cu autovehiculul special (autospecială). Remorcă (vehicul tractat) - vehicul fără motor, destinat, prin construcţie, să fie tractat de autovehicule. Din punct de vedere al amenajărilor constructive şi al destinaţiei, acestea pot fi: remorcă utilitară camion, remorcă utilitară furgon, remorcă specializată, remorcă specială etc. Semiremorcă - vehicul tractat prevăzut, în locul axei directoare, cu un sistem de articulaţie cu pivot care se cuplează cu şaua autotractorului. Axa sau grupa de axe este situată în spatele centrului de greutate al vehiculului considerat uniform încărcat, astfel încât o parte semnificativă a masei sale totale maxime autorizate, este suportată de şaua autotractorului. Din punct de vedere al amenajărilor constructive şi al destinaţiei, acestea pot fi: semiremorcă utilitară camion, semiremorcă utilitară furgon, semiremorcă specializată, semiremorcă specială etc. ART. 20 Terminologia utilizată în art. 18 şi 19 se va utiliza, în mod obligatoriu, de personalul logistic de specialitate cu atribuţii specifice în domeniul asigurării tehnice de autovehicule.
2. Primirea-predarea, introducerea în serviciu şi retragerea din exploatare a autovehiculelor ART. 21 Dotarea unităţilor cu mijloace de transport se poate realiza prin: achiziţia de autovehicule noi, redistribuirile între unităţi, transferul fără plată al unor autovehicule de la alte instituţii publice, acceptarea unor donaţii sau sponsorizări, precum şi prin preluarea de autovehicule confiscate şi intrate în proprietatea privată a statului. ART. 22 În executarea acestor activităţi, se vor avea în vedere necesităţile reale şi de perspectivă ale unităţilor, urmărindu-se permanent introducerea în dotare, numai a acelor mijloace de transport ale căror caracteristici tehnico-funcţionale permit îndeplinirea în mod corespunzător a misiunilor ce revin unităţilor. ART. 23
Introducerea în dotarea unităţilor a unor autovehicule noi, prin achiziţii centralizate, se face numai după avizarea, de către Direcţia Economico-Administrativă, a specificaţiilor tehnice. Această avizare nu poate constitui derogare de la respectarea prevederilor legale privind achiziţiile publice de bunuri şi de servicii. ART. 24 Completarea stocului de mobilizare cu autovehicule noi se realizează de către Direcţia Economico-Administrativă. Împrospătarea stocului de mobilizare se realizează cu mijloace de transport noi primite pentru dotare, având rodajul terminat şi o stare tehnică şi de întreţinere foarte bună. La grupa rezervă, prin grija unităţilor, se vor introduce numai autovehicule cu rulaje reduse şi o stare tehnică şi de întreţinere corespunzătoare îndeplinirii misiunilor ce revin unităţii. ART. 25 Primirea autovehiculelor noi se execută prin Baza de Aprovizionare, Gospodărire şi Reparaţii. ART. 26 Predarea-primirea autovehiculelor se execută astfel: a. în baza deciziei de distribuţie emisă de: 1) Directorul general adjunct al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor care coordonează activitatea Direcţiei Economico-Administrative - pentru distribuirile de autovehicule noi; 2) Şeful Direcţiei Economico-Administrative - pentru distribuirile/redistribuirile efectuate între unităţile din subordinea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor; b. în baza deciziei zilnice pe unitate şi documentelor de evidenţă contabilă, pentru predarea-primirea autovehiculelor de la o unitate la altă unitate, în cazul detaşării autovehiculelor; c. în baza deciziei zilnice pe unitate şi a procesului-verbal de predare-primire, pentru predarea-primirea autovehiculului de la depozitul unităţii la conducătorul auto şi de la un conducător auto la altul. Înmatricularea autovehiculelor noi sau redistribuite se va face în funcţie de necesităţile activităţilor curente de transport şi, de regulă, în raza unde unităţile deţinătoare îşi au sediul, cu respectarea prevederilor legale. ART. 27 În cazul distribuirilor/redistribuirilor, la predare, autovehiculele trebuie să fie complete, să aibă o stare tehnică şi de întreţinere bună şi documentele de evidenţă a exploatării completate la zi. Cu această ocazie, se vor verifica următoarele: a) sculele, accesoriile, piesele de schimb etc., conform inventarului de complet; b) dacă datele înscrise în decizia de distribuţie şi în documentele de evidenţă a exploatării corespund cu cele înscrise pe autovehicul: categoria, marca, tipul, numărul de identificare al autovehiculului şi seria de motor; c) dacă marca, tipul şi seriile anvelopelor existente pe autovehicul corespund cu cele menţionate în documentele de exploatare; Se interzice înlocuirea agregatelor, aparatelor, instalaţiilor, mecanismelor şi pieselor existente pe autovehiculele ce se predau, cu altele mai vechi sau defecte. ART. 28
Se interzice predarea-primirea autovehiculelor în situaţiile în care nu sunt îndeplinite cumulativ, după caz, condiţiile prevăzute la art. 25, art. 26 şi art. 27. ART. 29 În cazul distribuirilor efectuate între unităţi, atunci când autovehiculele nu corespund a fi predate şi delegatul primitor refuză primirea acestora, directorul unităţii predătoare trebuie să ia toate măsurile necesare pentru ducerea la îndeplinire a deciziei (dispoziţiei) primite, prin înlăturarea tuturor neajunsurilor semnalate. În astfel de situaţii, la unitatea predătoare se va întocmi un proces-verbal, în care se vor menţiona: motivul refuzului, măsurile luate pentru înlăturarea neajunsurilor şi un nou termen de predare-primire. Când directorul unităţii predătoare consideră că refuzul primirii nu este întemeiat, va înainta, ierarhic, procesul-verbal şi documentaţia care justifică netemeinicia refuzului, urmând ca Serviciul Logistic din cadrul Direcţiei Economico-Administrative să ia măsurile necesare pentru ducerea la îndeplinire a deciziei emise. ART. 30 La predarea-primirea autovehiculelor se întocmeşte document justificativ contabil şi proces-verbal model anexa 2, după caz. ART. 31 La introducerea în serviciu a autovehiculelor, se va emite o decizie zilnică pe unitate, în care se va specifica: grupa de destinaţie la care se repartizează, numărul de înmatriculare al autovehiculului, norma de rulaj până la sfârşitul anului, gradul profesional, numele şi prenumele conducătorului auto. ART. 32 La începutul fiecărui an, se va emite o decizie zilnică pe unitate pentru reglementarea activităţii de asigurare tehnică de autovehicule, care va cuprinde: date privind identificarea autovehiculului, categoria, marca şi tipul autovehiculului; numărul de înmatriculare; grupa de destinaţie (conform prevederilor tabelei de înzestrare); norma anuală maximă de rulaj; gradul profesional, numele şi prenumele conducătorului auto care îl încadrează; componenţa comisiilor pentru: testarea conducătorilor auto, cercetarea accidentelor de circulaţie şi a evenimentelor tehnice. Modificările ulterioare ale prevederilor acestei decizii zilnice pe unitate, se pot efectua pentru motive temeinice, numai prin decizie zilnică pe unitate. ART. 33 Evidenţa autovehiculelor se ţine pe grupe de destinaţie, separat la uzul curent şi stocul de mobilizare, conform tabelelor de înzestrare a unităţii la pace şi mobilizare şi ale celor pe care le asigură din punct de vedere logistic, menţionându-se: categoria, marca şi tipul fiecărui autovehicul. ART. 34 Compartimentul Transporturi din Direcţia Economico-Administrativă ţine evidenţa nominală şi statistică a autovehiculelor din unităţile subordonate. Evidenţa nominală şi statistică se ţine în unităţi pe formulare model anexa 3. Unităţile teritoriale de penitenciare vor transmite la Direcţia Economico-Administrativă - Compartimentul Transporturi, situaţia nominală a autovehiculelor model anexa 3, până la 15 ale lunii următoare trimestrului de referinţă, atât în scris, cât şi prin poşta electronică.
3. Scoaterea din funcţiune a autovehiculelor ART. 35
Scoaterea din funcţiune a unor tipuri de autovehicule, se efectuează cu aprobarea directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, la solicitarea Direcţiei Economico-Administrative, în baza propunerilor înaintate de unităţile subordonate. Se poate solicita scoaterea din funcţiune numai a acelor tipuri de autovehicule care îndeplinesc una dintre următoarele condiţii: - au îndeplinit duratele normale de funcţionare prevăzute de legislaţia în vigoare; - au devenit atipice iar piesele de schimb aferente nu se mai fabrică; - exploatarea lor este neeconomicoasă sau starea tehnică nu mai corespunde circulaţiei în siguranţă pe drumurile publice. Acest aspect va fi confirmat prin raport tehnic eliberat Registrul Auto Român sau de staţiile de inspecţie tehnică autorizate. ART. 36 Scoaterea din funcţiune a autovehiculelor şi a celorlalte mijloace fixe din sectorul auto, precum şi disponibilizarea bunurilor materiale, altele decât mijloacele fixe, care nu mai sunt necesare unităţilor din subordinea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, se face în conformitate cu prevederile legale, ordinele şi instrucţiunile care reglementează această activitate.
4. Rodajul autovehiculelor şi motoarelor ART. 37 Rodajul autovehiculelor noi sau reparate sau al celor echipate cu motoare noi sau motoare la care s-au efectuat reparaţii majore (înlocuire set motor, înlocuire arbore cotit) se execută de către conducători auto experimentaţi. Rodajul se execută înainte de introducerea/reintroducerea în exploatare a autovehiculelor, respectându-se instrucţiunile tehnice ale furnizorului, prescripţiile unităţii reparatoare sau dispoziţiile tehnice în vigoare. La autoşasiurile destinate autospecialelor, de regulă, rodajul se efectuează înainte de montarea instalaţiilor speciale. În perioada de rodaj, autovehiculele pot fi folosite pentru executarea unor transporturi, cu respectarea condiţiilor prevăzute în anexa 4. ART. 38 Rodajul autovehiculelor noi se execută în unităţile la care au fost distribuite. În cazul apariţiei unor defecţiuni, al producerii unor evenimente tehnice sau accidente de circulaţie în perioada de rodaj, răspunderea revine unităţii care efectuează rodajul, care informează, cercetează şi soluţionează evenimentul respectiv. ART. 39 Rodajul autovehiculelor se execută după ce au fost înmatriculate, iar pe foile de parcurs la rubrica "Beneficiar" se menţionează "RODAJ". Înainte de începerea rodajului şi pe timpul efectuării acestuia, unitatea deţinătoare asigură instruirea conducătorilor auto privind instrucţiunile prescripţiile şi dispoziţiile tehnice ce trebuie respectate.
5. Înmatricularea şi evidenţa autovehiculelor ART. 40 Înmatricularea şi radierea autovehiculelor se face cu respectarea strictă a prevederilor legale în vigoare. ART. 41
Evidenţa numerelor de înmatriculare, în vechiul sistem şi în noul sistem, precum şi a certificatelor de înmatriculare aferente autovehiculelor din dotarea unităţilor sau care sunt asigurate din punct de vedere tehnic de acestea, se ţine în registru model anexa 5, de Compartimentul Transporturi din Direcţia Economico-Administrativă. ART. 42 În cazul în care autovehiculul înmatriculat în vechiul sistem (anterior anului 1990) este scos din înzestrare, se procedează conform reglementărilor legale în vigoare.
6. Vopsirea şi inscripţionarea autovehiculelor ART. 43 Culorile în care sunt vopsite autovehiculele, modelele de inscripţionare, echiparea cu dispozitive de avertizare acustico-luminoasă, amplasarea şi cazurile în care acestea pot fi folosite, se aprobă de directorul general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, la propunerea Direcţiei Economico-Administrative, cu respectarea prevederilor legislaţiei în vigoare privind circulaţia pe drumurile publice.
7. Detaşarea autovehiculelor ART. 44 Atunci când situaţia impune, autovehiculele din dotare se pot detaşa la alte unităţi, cu sau fără conducător auto, în baza deciziei de detaşare emisă de directorul general adjunct care coordonează activitatea Direcţiei Economico-Administrative, la propunerea acesteia. ART. 45 Decizia de detaşare va cuprinde: a) categoria, marca, tipul, numărul de identificare, seria de motor şi numărul de înmatriculare al autovehiculului; b) gradul profesional, numele şi prenumele conducătorului auto, după caz; c) durata detaşării; d) grupa de muncă la care va fi alocat la drepturi autovehiculul, în unitatea la care se detaşează; e) rulajul maxim pe care urmează să îl efectueze pe perioada detaşării. Acesta se va determina prin corelarea prevederilor de la pct. "c" şi "d". ART. 46 Unităţile vor emite decizie zilnică pe unitate pentru scoaterea sau alocarea la drepturi a autovehiculelor detaşate. La începerea şi terminarea detaşării, se întocmesc documente justificative şi procese-verbale de predare-primire model anexa 2, iar autovehiculele vor avea plinul de carburanţi, o stare tehnică şi de întreţinere corespunzătoare misiunilor ce le revin şi vor fi însoţite de carnetele de bord, completate la zi. ART. 47 Unităţile care primesc autovehicule prin detaşare, răspund de acestea ca şi de cele proprii, asigurându-le condiţii de parcare, întreţinere şi reparare. Accidentele de circulaţie sau evenimentele tehnice produse, în care sunt implicate autovehiculele detaşate, se comunică de unitatea care le are în folosinţă, care va lua măsuri pentru stabilirea răspunderii patrimoniale şi recuperarea pagubelor. ART. 48
Unităţile care au primit autovehicule detaşate, eliberează foi de parcurs, înregistrându-se cu rulajul efectuat şi răspund de completarea carnetelor de bord şi scăderea cu documente legale a materialelor tehnice folosite în procesul exploatării şi reparării lor. ART. 49 Rulajul efectuat de un autovehicul, pe perioada detaşării, se scade din norma maximă anuală de rulaj la care acesta a fost alocat de unitatea care l-a detaşat.
SECŢIUNEA a V-a PLANIFICAREA, ORGANIZAREA ŞI REALIZAREA EXPLOATĂRII AUTOVEHICULELOR
1. Planificarea, organizarea şi evidenţa exploatării autovehiculelor#M1 ART. 50 Exploatarea autovehiculelor se planifică, se organizează şi se desfăşoară în funcţie de misiunile specifice unităţilor, în limita normelor lunare de carburant, prevăzute în anexa nr. 6. Normele anuale de rulaj se stabilesc pentru fiecare autovehicul pe baza normelor de consum extraurban de carburant prevăzute în anexa nr. 34 şi a normelor lunare de carburant. Calitatea exploatării autovehiculelor depinde în principal de: a) nivelul pregătirii de specialitate a personalului tehnic şi a celui stabilit pentru conducerea autovehiculelor din dotare; b) executarea la timp, în volum complet şi de calitate a verificărilor şi întreţinerilor tehnice; c) respectarea cu stricteţe a regulilor de prevenire a accidentelor de circulaţie şi a evenimentelor tehnice; d) planificarea corectă şi evidenţa strictă a folosirii autovehiculelor; e) executarea de controale asupra stării tehnice şi de întreţinere a autovehiculelor; f) asigurarea condiţiilor corespunzătoare de parcare a autovehiculelor.#B ART. 51 Stabilirea personalului necesar pentru executarea la timp, în volum complet şi de calitate a lucrărilor de întreţinere şi reparaţii auto şi a suprafeţelor necesare pentru parcarea şi repararea autovehiculelor unei unităţi, se face în conformitate cu prevederile anexei 7. ART. 52 Planificarea şi evidenţa exploatării, au ca scop corelarea necesarului de kilometri pentru îndeplinirea misiunilor specifice fiecărei unităţi, cu normele anuale de rulaj şi cantităţile de carburanţi şi lubrifianţi repartizate, optimizarea folosirii autovehiculelor şi constau în: a) stabilirea necesarului anual de carburanţi, lubrifianţi şi materiale de întreţinere, pe baza numărului de autovehicule prevăzute în tabelele de înzestrare şi normele anuale de rulaj; b) analiza trimestrială şi ori de câte ori este nevoie, a consumului de kilometri; c) stabilirea anuală şi lunară, pe bază de grafic, a autovehiculelor la care urmează să se execute reviziile tehnice;
d) înscrierea, pe foile de parcurs, a rulajului la care urmează să se execute reviziile tehnice şi schimbul de ulei şi filtru; e) stabilirea autovehiculelor care se vor păstra în conservare, în funcţie de numărul de conducători auto existenţi; f) cunoaşterea stării tehnice şi de întreţinere a autovehiculelor. ART. 53 Necesarul anual de carburanţi-lubrifianţi şi lichide speciale, în funcţie de autovehiculele existente, se stabileşte şi se prevede în programul logistic anual. ART. 54 Unităţi teritoriale de penitenciare care vor crea rezerve de carburanţi şi kilometri, reprezentând 0,5% din necesarul anual de carburanţi şi kilometri. Evidenţa rezervelor de carburanţi şi kilometri, precum şi a consumului acestora, se ţine de fiecare unitate, conform anexei 8. Aceste rezerve se asigură în procentele respective, faţă de normele anuale maxime de kilometri la care sunt alocate autovehiculele şi se pot folosi numai cu aprobarea directorului unităţii la nivelul căreia s-au constituit. ART. 55 Norma anuală de kilometri se repartizează lunar, pe fiecare autovehicul, iar evidenţa consumului se ţine în registru de evidenţa planificării şi consumului de kilometri, model anexa 9 de către contabilul sectorului auto. ART. 56 În cadrul aceleiaşi unităţi se pot redistribui kilometri între autovehicule, cu aprobarea directorului unităţii. Redistribuirea kilometrilor între unităţi, se execută cu aprobarea directorului general adjunct al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor care coordonează activitatea Direcţiei Economico-Administrative, la propunerea acesteia. ART. 57 Şefii serviciilor logistice din unităţi vor analiza trimestrial şi ori de câte ori este nevoie, consumul de kilometri, de fiecare dată luând măsuri de încadrare în norme sau de redistribuire. ART. 58 Activitatea de asistenţă tehnică se organizează şi desfăşoară pe bază de plan pentru toate categoriile de mijloace de transport care fac obiectul acestui normativ. Planul anual de revizii tehnice se întocmeşte de către şeful de garaj, după modelul indicat în anexa nr. 10 şi cuprinde reviziile tehnice 1 şi 2 ale mijloacelor de transport din dotare. Termenul de întocmire a planului anual de revizii tehnice este 15 decembrie pentru anul următor. 1) Pe baza planului anual se întocmesc planurile lunare de revizii tehnice, de către şeful de garaj pentru toate mijloacele din dotare, conform modelului prezentat în anexa nr. 11, până la 25 ale lunii anterioare lunii de plan. 2) În planul lunar de revizii tehnice întocmit la nivelul unităţii, care este planul de muncă al atelierului, se înscriu toate lucrările care intră în atribuţiile acestuia. Planul anual de revizii tehnice, se aprobă de director, iar planul lunar se aprobă de şeful serviciului logistic. În aceste planuri se ţine şi evidenţa curentă (la zi) a tuturor lucrărilor executate, urmărind încadrarea strictă în termenele stabilite.
ART. 59 La emitere, pe foile de parcurs se vor înscrie rulajele la care urmează să se execute reviziile tehnice şi schimbul de ulei şi filtru. Nu se vor elibera foi de parcurs pentru autovehiculele la care nu s-au executat reviziile tehnice sau schimbul de ulei la rulajele stabilite. ART. 60 Datele privind funcţionarea autovehiculului şi consumul de carburanţi-lubrifianţi se înscriu în documentele de evidenţă a exploatării, astfel: a) în foaia de parcurs, care se completează conform anexei nr. 12 şi constituie documentul de bază la ieşirea autovehiculelor în cursă şi la justificarea consumului de kilometri şi carburanţi-lubrifianţi, pe perioada pe care a fost emisă; b) în registrul de evidenţa planificării şi consumului de kilometri; c) în carnetul de bord al autovehiculului, care se completează lunar. ART. 61 Carnetul de bord al autovehiculului constituie documentul de evidenţă a folosirii, întreţinerii, reparării şi conservării acestuia, de la introducere şi până la scoaterea din dotare, constituind şi documentul de evidenţă a inspecţiilor tehnice. Carnetele de bord se completează cu datele iniţiale de identificare şi cele generale ale autovehiculului, numărul facturii de achiziţie şi se eliberează de către unităţile cu atribuţii de înzestrare. Carnetul de bord însoţeşte autovehiculul când este redistribuit, detaşat sau introdus în atelier în vederea executării întreţinerilor sau reparaţiilor. ART. 62 Carnetele de bord se păstrează la şeful de garaj, care urmăreşte completarea corectă şi la timp a acestora de către persoanele care au această obligaţie prin atribuţiile de serviciu. ART. 63 Fiecărui autovehicul i se constituie dosarul tehnic, care se păstrează la contabilul de sector şi va conţine inventarul completului, procese-verbale de predare-primire, actele de constatare tehnică, precum şi copii după actele justificative contabile privind mişcarea bunului şi după documentele de provenienţă (decizie de distribuţie sau transfer, factură, carte de identitate, copie certificat înmatriculare, copie fişă înmatriculare, copii poliţe asigurare auto, proces-verbal de transfer fără plată etc.). Inventarul completului se eliberează, pentru autovehiculele nou intrate în dotare, de Baza de Aprovizionare, Gospodărire şi Reparaţii şi conţine sculele livrate de furnizor pentru fiecare autovehicul, precum şi opţionalele cu care este echipat acesta. La unităţi, în inventarul completului vor fi înscrise şi celelalte materiale cu care se echipează suplimentar fiecare autovehicul. În situaţia valorificării autovehiculului respectiv, aceste materiale (cu excepţia cheii de roţi şi a cricului) vor fi retrase în depozitul unităţii. Actul de constatare tehnică, model anexa 13, se întocmeşte de comisia pentru constatări tehnice, în toate situaţiile când se impune înlocuirea la autovehicul a principalelor agregate, piese de schimb şi materiale, cum sunt: motor, set de motor, segmenţi, arbore cotit, arbore cu came, chiulasă, carburator, ruptor-distribuitor, cutie de viteze, cutie de distribuţie, ambreiaj complet, punte spate, punte faţă, electromotor, alternator, radiator, pompă de apă, pompă de ulei, pompă de injecţie, pompă de alimentare, arcuri,
amortizoare, axe planetare, parbrize, geamuri, faruri, lămpi de semnalizare, jante, elemente de tapiţerie şi caroserie etc. În cazul redistribuirii autovehiculului la alte unităţi din subordinea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, se va preda carnetul de bord împreună cu dosarul tehnic, aceste documente menţionându-se în documentul justificativ de predare-primire. Pentru anvelope, baterii de acumulatori, prelate, antigel, ulei de motor şi lichide speciale, se întocmesc acte de constatare tehnică numai atunci când se impune înlocuirea acestora sau vopsirea integrală a autovehiculelor, înainte de îndeplinirea normelor de exploatare. La scoaterea autovehiculului din evidenţa unităţilor, după efectuarea activităţii de audit intern, carnetul de bord şi dosarul tehnic se distrug în unitate, conform instrucţiunilor de evidenţă şi mânuire a documentelor secrete. ART. 64 Carnetele de bord expirate, pierdute, deteriorate sau distruse vor fi înlocuite cu altele noi, prin Baza de Aprovizionare, Gospodărire şi Reparaţii, odată cu iniţierea, la nivelul unităţii solicitatoare, a cercetării administrative asupra celor răspunzători (în cazul celor pierdute, deteriorate sau distruse). Imprimatele necesare întocmirii documentelor duplicat, se asigură de Baza de Aprovizionare, Gospodărire şi Reparaţii, ca unitate emitentă a documentelor originale. Formularele noi vor fi completate în unitate şi se vor certifica pentru conformitate de directorul unităţii.
2. Personalul admis pentru conducerea autovehiculelor#M2 ART. 65 Autovehiculele din înzestrare vor fi conduse de personal autorizat, care posedă permis de conducere corespunzător categoriei din care face parte autovehiculul.#B Acesta va fi trecut în decizia zilnică pe unitate şi va lua în primire autovehiculele cu proces-verbal, la începutul fiecărui an calendaristic sau când situaţia impune. Cadrele ce au în primire autovehicule din dotarea unităţii, vor exploata şi întreţine aceste autovehicule conform prevederilor prezentului Normativ tehnic şi poartă întreaga responsabilitate privind modul de exploatare, întreţinere şi folosire al acestora. ART. 66 În raport de nevoile muncii, directorii de unităţi pot acorda şi altor categorii de persoane dreptul de a conduce autovehiculele din dotare (cu excepţia autovehiculelor destinate transportului operativ al deţinuţilor), dacă posedă permis de conducere corespunzător categoriei autovehiculului ce urmează să îl conducă. Pentru a exista garanţia exploatării legale şi corecte a autovehiculelor, personalul respectiv va fi verificat de o comisie asupra cunoaşterii noţiunilor tehnice de bază, regulilor de circulaţie pe drumurile publice, noţiunilor de acordare a primului ajutor în caz de accident auto, precum şi asupra deprinderilor în conducerea autovehiculelor.#M2 Alineatul 3 *** Abrogat#B ART. 67
Pentru conducerea autovehiculelor destinate transportului de persoane, vor fi selecţionaţi conducători auto foarte bine pregătiţi profesional, cu experienţă în conducerea auto, cunoscători ai normelor privind transportul rutier de persoane şi care îndeplinesc condiţiile legale de atestare din partea organelor abilitate ale statului în domeniul transporturilor rutiere.
3. Folosirea autovehiculelor ART. 68 Autovehiculele din dotarea unităţilor se folosesc numai în scopul pentru care sunt destinate prin tabelele de înzestrare, conform prezentului normativ. Ieşirea în cursă a autovehiculelor din dotarea unităţilor se va efectua în baza planului de transport, model anexa nr. 14, care se întocmeşte zilnic şi se aprobă de directorul unităţii. Ieşirea în cursă a autovehiculelor neplanificate se realizează prin înscrierea ulterioară a acestora în planul zilnic de transport. Intrarea şi ieşirea în/din cursă se menţionează de cei în drept în "Registrul de intrare/ieşire în/din unitate" a autovehiculelor, model anexa nr. 1. ART. 69 Autovehiculele din grupa activităţi operative se folosesc pentru executarea misiunilor ce revin unităţilor, în vederea îndeplinirii atribuţiunilor stabilite prin lege, Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, după cum urmează: a) transportul persoanelor care, potrivit legii, sunt private de libertate, pentru prezentare la instanţele de judecată, organele de urmărire penală, unităţi spitaliceşti din structura proprie a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor sau din reţeaua Ministerului Sănătăţii, precum şi transferului acestora între unităţile din subordinea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor; b) transportul personalului grupelor de intervenţie constituite la nivelul penitenciarelor cu regim de maximă siguranţă; c) transportului personalului cu atribuţiuni pe linia siguranţei deţinerii şi regimului penitenciar, pentru executarea misiunilor specifice. În situaţia când, în tabela de înzestrare a unităţii, nu sunt prevăzute autovehicule din grupa transport, se pot folosi autovehicule din grupa muncă operativă şi pentru asigurarea nevoilor de transport administrativ-gospodăreşti. ART. 70 Autovehiculele din grupa transport se folosesc pentru: a) transportul cadrelor la activităţi privind organizarea şi desfăşurarea procesului de pregătire de luptă şi pentru executarea misiunilor ordonate; b) aprovizionarea unităţilor cu bunuri materiale necesare desfăşurării în bune condiţii a procesului pregătirii de luptă şi pentru executarea misiunilor ordonate; c) asigurarea nevoilor de transport, la cerere, în cazul unor evenimente, în controale, precum şi în îndeplinirea, în interesul serviciului, a altor activităţi dispuse de directorul unităţii, cu autoturismele de serviciu. ART. 71 Autovehiculele din grupa rezervă se folosesc pentru: a) îndeplinirea misiunilor operative suplimentare, cu aprobarea conducerii Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor;
b) înlocuirea autovehiculelor, când acestea sunt imobilizate, pe o perioadă mai îndelungată, cu aprobarea directorului unităţii. Autovehiculele din grupa rezervă folosite pentru îndeplinirea unor misiuni operative suplimentare, se alocă la normele de rulaj necesare pentru executarea acestora, ce vor fi comunicate odată cu aprobarea folosirii. În cazul utilizării lor pentru înlocuirea autovehiculelor imobilizate, vor consuma din normele de rulaj ale acestora, proporţional cu perioada în care sunt folosite. Pentru a li se asigura, în permanenţă, o stare tehnică şi de întreţinere corespunzătoare îndeplinirii misiunilor la care pot fi utilizate, autovehiculele din grupa rezervă se vor aloca la drepturi în limita normelor de rulaj prevăzute în anexa nr. 6. ART. 72 Autovehiculele din grupa stoc de mobilizare constituie parc special, se conservă şi se întreţin conform precizărilor prezentului normativ tehnic şi a reglementărilor pe linie de organizare-mobilizare. ART. 73 Autovehiculele se folosesc în cadrul zonei de responsabilitate a unităţii, conform programelor de pregătire pentru luptă şi a planurilor de muncă privind misiunile operative şi de transport ce revin unităţii, avându-se în vedere utilizarea eficientă a acestora şi optimizarea transporturilor prin prevenirea curselor în gol şi a rutelor ocolitoare. ART. 74 În afara limitei zonei de responsabilitate a unităţii, autovehiculele se folosesc numai cu aprobarea directorului unităţii, înscrisă pe foaia de parcurs, precizându-se itinerarul de deplasare. ART. 75 Deplasarea, în străinătate, a autovehiculelor, se va efectua cu aprobarea directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, cu respectarea reglementărilor în vigoare. ART. 76 Directorul general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, directorii generali adjuncţi şi şefii de direcţii din aparatul central al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, precum şi directorii unităţilor subordonate, pot folosi autoturismele de serviciu aflate la deservire, pentru deplasarea la şi de la domiciliu sau reşedinţă, cu încadrarea în cotele lunare de carburant aprobate. Responsabilul Compartimentului Transporturi din cadrul Direcţiei Economico-Administrative poate folosi şi conduce autoturisme de serviciu aflate la deservirea aparatului central pentru controlul în trafic al autovehiculelor din administrarea şi folosinţa unităţilor teritoriale, precum şi pentru misiuni de control şi îndrumare în unităţile din subordinea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. Autoturismele de serviciu aflate la deservirea directorilor de unităţi vor fi folosite şi de către celelalte cadre ale unităţii în rezolvarea sarcinilor curente de muncă. Personalul din Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi unităţile subordonate, poate folosi, după caz, cu titlu gratuit, autoturismele de serviciu sau autosanitarele din dotare, pentru transportul acestora la unităţi spitaliceşti din structura Ministerului Justiţiei şi Ministerului Sănătăţii, pentru situaţii de urgenţă, cu avizul cadrelor medicale autorizate şi cu aprobarea conducerii structurilor din care aceştia fac parte. ART. 77
Gararea autovehiculelor se va face în incinta unităţilor din subordinea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor sau în locuri unde acestora li se pot asigura condiţii de siguranţă. Se interzice gararea autovehiculelor, proprietate personală a cadrelor, în garajele unităţilor. Pentru aceste autovehicule, gararea se va organiza de către directori, în incinta sau în imediata apropiere a unităţilor, conform prevederilor legale în vigoare. Prin excepţie, este permisă gararea, în incinta unităţilor de penitenciare, a autoturismelor proprietate personală a cadrelor din aparatul central al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, pe perioada când acestea efectuează misiuni de control şi îndrumare. ART. 78 Mijloacele de transport aparţinând unităţilor administraţiei penitenciare pot fi utilizate de către funcţionarii publici, cu asigurarea de către unitate a cheltuielilor de transport pentru îndeplinirea sarcinilor sau alte atribuţii de serviciu. Autovehiculele aflate în proprietatea unităţilor din sistemul administraţiei penitenciare pot fi folosite, în limita disponibilului, cu asigurarea de către unitate a cheltuielilor de transport pentru efectuarea transportului personalului propriu, la şi de la locul de muncă, pe baza unor trasee aprobate de directorii unităţilor. În stabilirea traseelor, se va urmări parcurgerea distanţelor pe traseul cel mai scurt între unitate şi borna kilometrică "zero" din localitatea de domiciliu sau reşedinţă a personalului transportat. Compartimentele auto din unităţi vor ţine evidenţa lunară a personalului propriu transportat şi a cheltuielilor aferente, urmărind încadrarea activităţii pe criterii de eficienţă şi economicitate. Se consideră eficientă activitatea de transport al personalului propriu, la şi de la locul de muncă, dacă numărul persoanelor zilnic transportate acoperă cel puţin numărul de locuri pe scaune din compunerea autovehiculelor utilizate. Se consideră economică activitatea de transport al personalului propriu, la şi de la locul de muncă, dacă valoarea lunară a cheltuielilor de transport/persoană se situează la limita maximă a costului abonamentului lunar valabil pentru 1 linie urbană practicat de Regia Autonomă de Transport Local. ART. 79 Pentru alte tipuri de transporturi efectuate în interesul personalului propriu, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, autovehiculele pot fi folosite cu plata unui tarif, cu aprobarea directorului unităţii. Metodologia de calcul al acestui tarif va fi stabilită de Serviciul Logistic din cadrul Direcţiei Economico-Administrative şi aprobată de directorul general adjunct care coordonează activitatea acesteia. ART. 80 Efectuarea transporturilor cu autovehiculele din înzestrarea unităţilor Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, pentru persoane fizice sau juridice din afara sferei justiţiei este interzisă. Prin excepţie, se pot executa astfel de transporturi, pentru deplasarea forţei de muncă specială la punctele de lucru înfiinţate în baza contractelor de prestări de servicii, cu decontarea contravalorii acestora de către beneficiarii prestărilor de servicii.
ART. 81 Transporturile care se execută în baza art. 79 din prezentul normativ, se efectuează în limita posibilităţilor, fără a afecta misiunile ce revin unităţii, iar kilometrii consumaţi se consideră în afara normei alocate. Directorii de unităţi răspund de folosirea, pentru executarea transporturilor, numai a autovehiculelor cu starea tehnică corespunzătoare şi adecvate numărului persoanelor sau mărfurilor transportate pentru asigurarea optimizării transporturilor. ART. 82 În unităţi, calculul sumelor ce se încasează pentru transporturile contracost efectuate cu autovehicule din dotare, se face de Serviciul Financiar, pe baza datelor furnizate de compartimentul auto (copie foaie de parcurs). Sumele încasate se înregistrează în evidenţa financiară, în condiţiile stabilite de actele normative pe linie financiar-contabilă. Autovehiculele folosite pentru aceste activităţi de transport, se înscriu în registrul cu decizii zilnice pe unitate, precizându-se persoana care a dat aprobarea, felul şi numărul documentului prin care se solicită transportul, beneficiarul, scopul şi perioada deplasării, itinerariul pe care se execută transportul şi numele conducătorului auto.
4. Organizarea, planificarea şi realizarea întreţinerilor tehnice ART. 83 Inspecţia tehnică periodică a autovehiculelor se execută în conformitate cu reglementările în vigoare. Directorii şi şefii serviciilor logistice (similari) ai unităţilor din subordinea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, răspund de executarea la timp a acestei activităţi. ART. 84 Pentru asigurarea exploatării autovehiculelor*), în condiţii tehnice corespunzătoare, se vor executa următoarele lucrări de întreţinere tehnică: a) întreţinerea tehnică zilnică (ITZ); b) ziua de verificare şi întreţinere a tehnicii (ZVIT); c) revizia tehnică 1 (RT 1); d) revizia tehnică 2 (RT 2).------------ *) Cu excepţia celor aflate în conservare sau propuse pentru scoatere din funcţiune şi casare.
ART. 85 Întreţinerea tehnică zilnică (ITZ) se execută de conducătorul auto şi constă în verificarea tehnică înaintea plecării în cursă şi pe parcurs a autovehiculului şi întreţinerea tehnică a acestuia la terminarea zilei de lucru (înapoiere din cursă). Verificarea înaintea plecării în cursă constă în controlul stării tehnice, de întreţinere şi de completare a autovehiculului, conform anexei nr. 16, cu toate materialele, sculele, piesele şi accesoriile, prevăzute în inventarul completului. Verificarea tehnică pe parcurs, se execută, de regulă, după fiecare 150 - 200 km sau după 3 - 4 ore de circulaţie, precum şi cu ocazia staţionării şi constă în verificarea stării anvelopelor, scurgerilor de carburanţi-lubrifianţi şi lichide speciale, temperaturii
tamburilor şi discurilor de frânare, stării dispozitivelor de împerechere cu remorca şi a prelatei, încărcăturii transportate şi remedierea defecţiunilor constatate. Întreţinerea tehnică a autovehiculelor la terminarea zilei de lucru, constă în alimentarea cu carburanţi, curăţarea, spălarea şi dezinfectarea, dacă este cazul, executarea operaţiunilor prevăzute la verificarea tehnică pe parcurs şi remedierea defecţiunilor constatate. Curăţarea, spălarea şi dezinfectarea autovehiculelor, constau în lucrări care au drept scop îndepărtarea depunerilor de noroi şi de praf de pe autovehicul, verificate sau reparate şi asigurarea condiţiilor de igienă pentru pasageri sau în scopul preîntâmpinării pericolului contaminării persoanelor sau deprecierii mărfurilor ce urmează a fi transportate, după ce mijlocul de transport respectiv a fost utilizat la transportul persoanelor private de libertate, respectiv al animalelor, produselor de origine animală sau a substanţelor chimice. Curăţarea, spălarea şi dezinfectarea se execută mecanizat sau manual, de către personalul la deservire sau de către conducătorii auto. În lipsa unor condiţii minime de spălare, autovehiculele pot fi spălate sau dezinfectate contracost la unităţile specializate, cu aprobarea directorului unităţii. În cazul în care, conducătorul auto constată defecţiuni tehnice pe care nu le poate remedia, va informa şeful de garaj sau persoana care răspunde de activitatea din cadrul garajului, iar în lipsa acestuia, persoana care execută serviciul pe parcul auto. ART. 86 Ziua de verificare şi întreţinere a tehnicii auto (ZVIT) se execută odată pe lună. La această întreţinere participă întregul personal care are în primire autovehicule, precum şi cei ce răspund de acestea. În cadrul zilei de verificare şi întreţinere a tehnicii auto, care va fi prevăzută în programul de pregătire al unităţii, se vor executa următoarele operaţiuni: a) verificarea şi punerea în ordine a elementelor de parc (sectorul de întreţinere, sectorul de reparaţii, punctul de alimentare cu carburanţi-lubrifianţi, punctul de control tehnic etc.), conform prevederilor regulamentare; b) verificarea, repararea şi completarea utilajelor, instruirea personalului pentru prevenirea şi stingerea incendiilor; c) gresarea sau schimbul de ulei, dacă acestea coincid în timp sau rulaj cu ziua în care se execută această activitate, precum şi operaţiunile prevăzute în anexa nr. 16 coloana 3 (controlul şi întreţinerea zilnică). ART. 87 Reviziile tehnice 1 şi 2 constau în executarea la autovehicule a lucrărilor de verificare, reglare şi ungere a agregatelor şi mecanismelor, în scopul menţinerii acestora într-o stare tehnică şi de întreţinere bună şi prevenirii defecţiunilor tehnice în cursul exploatării. ART. 88 Reviziile tehnice 1 şi 2 se execută în atelierele auto proprii sau în unităţi specializate, în prezenţa conducătorilor auto ce deservesc autovehiculele supuse acestor operaţiuni. ART. 89 Revizia tehnică 1 (RT 1) se execută la fiecare 5.000 +/- 500 km efectivi. ART. 90 Revizia tehnică (RT 2) se execută la fiecare 10.000 +/- 1.000 km efectivi. ART. 91
Excepţie de la art. 89 şi art. 90, fac autovehiculele pentru care producătorii stabilesc în instrucţiunile tehnice de exploatare altă periodicitate de executare a lucrărilor de revizie. ART. 92 Operaţiunile care se execută la autovehicule cu ocazia întreţinerilor tehnice, precum şi normele de timp şi consum de materiale necesare efectuării acestora, sunt prevăzute în anexele nr. 16, 17 şi 18 (a şi b). ART. 93 Cu ocazia executării întreţinerilor tehnice, se vor remedia şi defecţiunile constatate. ART. 94 De executarea la timp, în volum complet şi de calitate a lucrărilor de întreţineri tehnice, răspund directorii de unităţi şi şefii serviciilor logistice (similari). ART. 95 Executarea reviziilor tehnice se va înscrie în carnetul de bord al autovehiculului, la capitolul respectiv. ART. 96 Materialele de întreţinere şi lichidele speciale pentru autovehiculele de la uzul curent şi stocul de mobilizare şi normele de consum sunt cele prevăzute în anexa nr. 18 a. Vopsirea generală a autovehiculelor se poate executa, cel mult o dată la 3 ani, dacă aspectul exterior impune aceasta. Următoarele materiale de întreţinere: lichid de frână şi lichid antigel pentru înlocuire, element filtru aer, prelată şi operaţiunile de vopsire generală şi protejare anticorozivă, se vor înscrie în carnetul de bord la capitolul "Evidenţa conservării autovehiculului". ART. 97 Înlocuirea elementelor filtrelor de aer, de ulei*) şi de combustibil, întreţinerea filtrelor de tip centrifugal din instalaţia de ungere a motoarelor, precum şi schimbarea uleiului din filtru de aer tip umed, se efectuează conform prevederilor cărţilor tehnice ale autovehiculelor.------------ *) Filtrul de ulei se va înlocui obligatoriu la fiecare schimb de ulei motor.
ART. 98 Lucrările de întreţinere la instalaţiile speciale montate pe autovehicule, se execută conform prevederilor din cartea tehnică a instalaţiei, de regulă, odată cu efectuarea operaţiunilor de întreţinere la autovehiculele respective. ART. 99 La introducerea autovehiculelor în atelier, pentru revizii tehnice sau reparaţii şi la recepţia finală, se face o constatare tehnică amănunţită, inclusiv prin probe de parcurs 5 - 15 km în vederea stabilirii lucrărilor necesare a se executa sau calităţii lucrărilor executate, pe baza actului de constatare tehnică şi procesului-verbal de recepţie. ART. 100 Valoarea reparaţiilor efectuate la autovehicule, ca urmare a defecţiunilor cauzate de calitatea necorespunzătoare a exploatării sau reparării, precum şi a celor datorate neexecutării în totalitate, la revizia tehnică precedentă a operaţiunilor stabilite prin normativul auto sau cărţile tehnice, reprezintă pagubă şi se suportă de cei vinovaţi, în conformitate cu actele normative privind răspunderea patrimonială. ART. 101
La începutul sezonului rece sau cald ofiţerii ingineri (auto sau similari), vor verifica starea tehnică şi de întreţinere a autovehiculelor în cadrul inspecţiei tehnice auto şi vor lua măsuri, după caz, pentru executarea lucrărilor necesare din anexa nr. 19. ART. 102 În perioada martie - octombrie se execută protecţia anticorozivă a autovehiculelor, conform anexei nr. 20, în funcţie de necesităţi şi de recomandările constructorului. ART. 103 În perioadele de garanţie a autovehiculelor şi agregatelor noi sau reparate capital (general), se vor executa lucrări de revizii la termenele şi în atelierele specializate stabilite de fabricant sau de reparator, contracost sau gratuit, funcţie de prevederile contractuale.
5. Păstrarea şi conservarea autovehiculelor şi motoarelor noi sau reparate ART. 104 Prin conservarea autovehiculelor, se înţelege întreţinerea specială ce se execută la acestea, în scopul de a se asigura, pe timpul păstrării, o stare tehnică bună, astfel încât să poată fi puse în funcţiune în cel mai scurt timp. Autovehiculele ce se conservă trebuie să fie într-o stare tehnică şi de întreţinere bună şi completate cu toate piesele, sculele, accesoriile şi materialele prevăzute în inventarul completului. ART. 105 Motoarele noi sau reparate vor fi conservate înainte de introducerea în depozit, indiferent de perioada de păstrare şi numai după efectuarea rodajului. ART. 106 Conservarea autovehiculelor este de două feluri: a) conservarea de scurtă durată, când autovehiculele nu se exploatează pe o perioadă de 2 la 6 luni; b) conservarea de lungă durată, când autovehiculele nu se exploatează pe o perioadă mai mare de 6 luni. ART. 107 Conservarea de scurtă durată se execută, de regulă la autovehiculele care nu se exploatează, ca urmare a numărului insuficient de conducători auto, sau care au fost aprobate pentru scoatere din funcţiune. ART. 108 Conservarea de lungă durată se execută autovehiculelor de la uz care nu se exploatează pe o perioadă mai mare de 6 luni, precum şi celor de la stocul de mobilizare. ART. 109 Lucrările ce se execută cu ocazia conservării autovehiculelor, precum şi cele de întreţinere a acestora pe timpul conservării şi consumul de materiale, sunt prevăzute în anexele nr. 18 a şi 21. Lucrările de conservare-deconservare şi întreţinere se vor executa pe locurile de parcare ale autovehiculelor, de echipe formate din 3 - 4 meseriaşi pentru 10 autovehicule. ART. 110 Timpul maxim de păstrare în conservare a autovehiculelor de la stocul de mobilizare este de 5 ani, pentru fiecare marcă şi tip, perioadă în care unităţile deţinătoare vor urmări împrospătarea acestora cu mijloace similare, primite pentru înzestrare la uzul curent. ART. 111
La expirarea timpului de păstrare în conservare, autovehiculele de la stocul de mobilizare vor fi supuse analizei unei comisii tehnice constituite la nivelul unităţii deţinătoare şi, în funcţie de starea tehnică, uzura morală şi posibilităţile de înlocuire, se vor face propuneri privind menţinerea la stoc sau, respectiv, trecerea la uzul curent, conform reglementărilor în vigoare. ART. 112 Introducerea şi scoaterea autovehiculelor în şi din conservare, se va executa în baza deciziei zilnice pe unitate, în care se vor menţiona: felul, numărul de înmatriculare al fiecărui autovehicul, felul conservării sau grupa de destinaţie pentru alocare la drepturi. ART. 113 Ofiţerii ingineri (auto sau similari) vor lua măsuri ca autovehiculele conservate să fie parcate separat de cele aflate în exploatare, în condiţii corespunzătoare şi în deplină siguranţă.
SECŢIUNEA a VI-a PLANIFICAREA, ORGANIZAREA ŞI EFECTUAREA REPARĂRII AUTOVEHICULELOR
1. Reguli privind planificarea şi organizarea reparării autovehiculelor. ART. 114 Procesul de reparare cuprinde totalitatea lucrărilor ce se efectuează pentru restabilirea stării tehnice normale a autovehiculelor, repararea şi fabricarea pieselor, ansamblurilor şi agregatelor. ART. 115 Normele de înzestrare a atelierelor de reparaţii auto cu utilaje, dispozitive, instalaţii şi scule sunt prevăzute în anexa nr. 22. ART. 116 În funcţie de gradul de uzură şi volumul de lucrări necesar, la autovehicule, remorci, agregate, ansambluri şi subansambluri, se execută diferite reparaţii curente. ART. 117 Reparaţia curentă (RC) reprezintă ansamblul operaţiunilor de reparare a defecţiunilor apărute pe timpul exploatării, prin înlocuirea sau repararea unor agregate sau piese şi efectuarea de reglaje pentru restabilirea condiţiilor iniţiale de asamblare şi funcţionare. Reparaţia curentă are un caracter de necesitate şi se execută ori de câte ori este nevoie. ART. 118 Reparaţiile curente se execută în atelierele auto, de către personalul acestora sau contracost, cu aprobarea directorului unităţii, în atelierele specializate, atunci când volumul de lucru depăşeşte posibilităţile proprii sau nu există dotarea corespunzătoare şi vor fi consemnate de către şeful de atelier (similar) în carnetul de bord al autovehiculului la capitolul "Reparaţii curente". ART. 119 Cu ocazia executării reparaţiei curente, se va efectua o verificare tehnică amănunţită a autovehiculului şi se vor remedia toate defecţiunile constatate, astfel încât la ieşirea din reparaţie acesta să fie într-o stare tehnică bună. ART. 120
Pentru reducerea timpului de imobilizare în reparaţie a autovehiculelor, se recomandă ca remedierea defecţiunilor să se execute prin înlocuirea agregatelor cu altele noi sau reparate, urmând ca cele defecte să fie reparate ulterior. În acest scop, unităţile îşi vor asigura un stoc minim de 2 - 3 bucăţi din principalele agregate (motoare, cutii de viteze, casete de direcţie, punţi etc.) pentru fiecare categorie, marcă şi tip de autovehicul, în funcţie de numărul celor existente în unitate. ART. 121 Autovehiculele vor fi menţinute în exploatare prin executarea la timp a reviziilor tehnice şi reparaţiilor curente, prin schimbarea sau repararea agregatelor defecte (motor, cutie de viteze, caseta de direcţie, punţi etc.). Repararea agregatelor defecte se execută în atelierele unităţilor din subordinea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor sau la agenţi economici specializaţi. În cazul defectării autovehiculelor pe timpul îndeplinirii unor misiuni în alte garnizoane, repararea, inclusiv remorcarea până la sediu (dacă este cazul), se asigură, de urgenţă, la cererea delegatului care execută misiunea, de către cea mai apropiată unitate de penitenciare, care dispune de personalul şi dotarea necesară. Piesele de schimb şi materialele folosite cu această ocazie vor fi justificate pe bază de documente legale şi scăzute de unitatea reparatoare, care le va înscrie în foaia de parcurs a autovehiculului respectiv. La ajungerea în unitate, delegatul va informa, în scris, despre reparaţia executată în timpul misiunii, menţionând piesele de schimb şi materialele folosite. După avizare, nota de informare se va introduce în dosarul tehnic al autovehiculului, făcându-se menţiunea şi în carnetul de bord. ART. 122 Normele medii de timp pentru reparaţiile curente la autovehicule sunt prevăzute în anexa nr. 23 şi reprezintă media volumului de manoperă exprimată în ore om/1.000 Km efectivi, pe întreaga durată de exploatare.
2. Reguli privind efectuarea reparării autovehiculelor. ART. 123 Predarea autovehiculelor şi agregatelor singulare în reparaţie se execută de către unitatea deţinătoare, la data stabilită, de comun acord cu unitatea (atelierul) de reparaţii. ART. 124 La introducerea în reparaţie, autovehiculul trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: a) să aibă carnetul de bord completat la zi cu toate datele de exploatare şi întreţinere; b) să fie spălat şi curat la interior şi exterior; c) să fie complet, fără lipsuri şi în starea în care a funcţionat în exploatare. Carburantul existent în rezervoarele autovehiculelor aparţinând unităţilor teritoriale de penitenciare, care se introduc în reparaţie la agenţi economici specializaţi, se preia cu documente legale, în gestiunea acesteia, urmând a fi predat beneficiarului, odată cu autovehiculul reparat. ART. 125 Pregătirea autovehiculelor pentru introducerea în reparaţie se execută prin grija şefului de garaj şi a conducătorului auto.
Este interzisă descompletarea autovehiculelor ce se trimit în reparaţie sau înlocuirea de pe acestea, a unor ansambluri şi piese bune, cu altele defecte. ART. 126 Autovehiculele se introduc în atelierele unităţilor Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, pentru revizii sau reparaţii, pe baza actului de constatare tehnică, iar calitatea lucrărilor executate se certifică prin procesul-verbal de recepţie, conform anexei nr. 24. La introducerea în reparaţie a autovehiculelor Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, la agenţi economici specializaţi, se vor întocmi comanda şi proces-verbal de predare-primire specifice. ART. 127 La introducerea în atelier a autocisternelor de carburanţi-lubrifianţi, autovidanjelor şi altor autospeciale ale căror instalaţii şi recipiente necesită reparaţii, unităţile care le au în dotare vor prezenta, în mod obligatoriu, adeverinţă eliberată de o unitate specializată, din care să rezulte că s-au efectuat operaţiunile de dezactivare, dezinfecţie sau degazare, după caz. ART. 128 Lipsurile, substituirile sau distrugerile de piese, subansambluri şi agregate prin accidente de circulaţie, vor fi menţionate în procesul-verbal de predare-primire ce se încheie la unitatea reparatoare (anexa nr. 25), în prezenţa delegatului unităţii care are în gestiune autovehiculul, urmând ca pentru lucrările respective să se întocmească deviz de reparare. În situaţia în care, pe parcursul efectuării reparaţiilor, se constată şi alte degradări, este sesizată unitatea care are în gestiune autovehiculul, pentru a trimite un delegat în vederea cunoaşterii şi stabilirii nevoilor reale de reparaţii. Unitatea sesizată are obligaţia să trimită delegatul său, în termen de 48 de ore de la anunţare, atunci când este în aceeaşi localitate cu unitatea reparatoare şi în termen de 72 de ore în cazul când este în altă localitate. Un exemplar din procesul-verbal de predare-primire, împreună cu devizul de reparare, se trimit unităţii deţinătoare, pentru recuperarea pagubei respective. ART. 129 Modificările constructive care schimbă performanţele autovehiculului, forma, aspectul sau destinaţia, precum şi repararea reperelor care asigură securitatea circulaţiei pe drumurile publice, se vor executa cu aprobarea Direcţiei Economico-Administrative, la solicitarea scrisă a unităţilor. ART. 130 Repararea autovehiculelor, agregatelor, ansamblurilor şi a celorlalte repere auto se execută pe baza documentaţiei tehnice elaborate de constructor sau a normelor interne de lucru elaborate de Direcţia Economico-Administrativă. ART. 131 Termenul de garanţie pentru lucrările de revizii şi reparaţii executate în atelierele auto din cadrul unităţilor Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, este de 30 de zile calendaristice sau 2500 km efectivi. Termenul de garanţie începe de la data preluării şi recepţionării autovehiculelor de către unităţile care le au în dotare. ART. 132
Atelierele reparatoare sunt obligate să sigileze agregatele reparate, cât şi contoarele de kilometri, iar unităţile în dotarea cărora se află autovehiculele au obligaţia de a conserva sigiliile pe toată durata termenului de garanţie. Se interzice folosirea autovehiculelor cu contorul şi cablul de kilometraj defecte, pe toată durata exploatării. În situaţia în care, din motive obiective, temeinic argumentate, contoarele de kilometri defecte nu pot fi înlocuite, se pot folosi aparate tahograf. ART. 133 Ruperea sigiliilor aplicate de unitatea reparatoare conduce la pierderea garanţiei autovehiculului sau agregatului auto. ART. 134 Verificările şi probele ce le execută delegatul unităţii la recepţia autovehiculelor din reparaţie sunt cele menţionate în anexa nr. 27. ART. 135 Unitatea reparatoare prezintă autovehiculul pentru recepţie, numai după ce l-a verificat amănunţit şi a remediat toate defecţiunile constatate la introducerea acestuia în atelier sau pe timpul executării lucrărilor de revizii şi reparaţii. ART. 136 Conducătorii auto şi şefii de garaj pot însoţi autovehiculele în reparaţie, participând efectiv la realizarea lucrărilor de revizii şi reparaţii, cu obligaţia de a respecta normele de protecţia muncii şi a se încadra în programul de lucru al unităţii reparatoare. ART. 137 Predarea-primirea autovehiculelor şi agregatelor auto în şi din reparaţie, se face numai în prezenţa şefului de garaj sau a unui cadru tehnic de la unitatea beneficiară, întocmindu-se proces-verbal, anexa nr. 26. Constatările făcute la primirea autovehiculelor şi agregatelor auto în reparaţie sau pe timpul executării lucrărilor de revizii şi reparaţii, privind exploatarea necorespunzătoare a acestora, se comunică de către unitatea reparatoare, imediat, unităţii deţinătoare. În situaţia când defecţiunile nu se pot remedia pe loc, unităţile beneficiare vor refuza primirea autovehiculelor, stabilind cu unitatea reparatoare, termenul de remediere. ART. 138 Nu se consideră căderi în termenul de garanţie din vina unităţilor reparatoare defecţiunile prevăzute în anexa nr. 28. ART. 139 Defecţiunile ce apar în termenul de garanţie ca urmare a folosirii în reparaţie a unor piese cu incluziuni, pori, fisuri ascunse sau tratamente neuniforme precum şi altele asemănătoare, care nu pot fi identificate în procesul de reparaţii, se consideră ca provenite din viciu ascuns de material. Aceste defecţiuni se remediază de atelierul reparator, urmând a fi consemnate în procesul-verbal ce se încheie cu ocazia căderii în termen de garanţie model anexa nr. 29. ART. 140 La producerea unei defecţiuni în termenul de garanţie, se procedează conform prevederilor cuprinse în anexa nr. 30. ART. 141 Defecţiunile tehnice care sunt consecinţa întrebuinţării în reparaţie a unor piese şi materiale cu titlu de încercare, precum şi a diverselor modificări sau adaptări
experimentale, se remediază de către unitatea reparatoare, fără ca valoarea reparaţiei să facă obiectul răspunderii materiale. ART. 142 Pentru justificarea forţei de muncă, unităţile deţinătoare de autovehicule vor utiliza norme de timp pentru revizii tehnice la autovehiculele şi agregatele singulare, precum şi pentru celelalte genuri de lucrări ce le execută, norme ce vor fi emise de Direcţia Economico-Administrativă. ART. 143 Timpul maxim de imobilizare a autovehiculelor şi agregatelor în ateliere, pentru executarea reviziilor tehnice şi reparaţiilor curente este prevăzut în anexa nr. 31. ART. 144 În funcţie de natura proceselor tehnologice, Direcţia Economico-Administrativă elaborează norme de consum carburanţi, lubrifianţi şi materiale necesare executării lucrărilor de reparaţii, confecţii, transformări şi alte operaţii, care se comunică unităţilor teritoriale. ART. 145 Pentru evidenţa lucrărilor de reparaţii executate în atelierele unităţilor, se foloseşte registrul model anexa nr. 32. ART. 146 Ansamblurile, subansamblurile şi piesele de schimb, rezultate în urma reparării autovehiculelor în unitate sau la agenţi economici specializaţi se predau la depozit şi se înregistrează ca deşeuri, în vederea valorificării, pe bază de bon de restituire pe care se face menţiunea "deşeu feros/neferos rezultat din piese şi subansamblurile auto, conform bon de consum nr. /din."
SECŢIUNEA a VII-a DEFINIREA, CLASIFICAREA, COMUNICAREA ŞI CERCETAREA ACCIDENTELOR DE CIRCULAŢIE ŞI A EVENIMENTELOR TEHNICE
ART. 147 Evenimentul tehnic reprezintă deteriorarea, în urma căreia, trebuie să se înlocuiască sau să se repare unul sau mai multe ansambluri, subansambluri principale, precum şi deteriorarea în urma căreia se impune reparaţia sau casarea directă a autovehiculelor. ART. 148 Evenimentele tehnice se pot datora: exploatării necorespunzătoare, cedării materialului, neconformităţii tehnologiei de fabricaţie, reparaţiilor necorespunzătoare, intervenţiilor operative în situaţii de necesitate, calamităţilor naturale ori altor împrejurări neprevăzute şi de neînlăturat sau ca urmare a unor infracţiuni produse de angajaţii unităţilor din subordinea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor sau de terţe persoane (fizice sau juridice). ART. 149 În vederea prevenirii accidentelor de circulaţie şi a evenimentelor tehnice, directorii de unităţi sunt obligaţi să ia toate măsurile necesare pentru întărirea şi menţinerea unei ordini interioare regulamentare în parcurile auto şi de perfecţionare permanentă a pregătirii de specialitate a personalului tehnic şi de execuţie care au în primire şi conduc autovehicule din dotarea unităţii.
ART. 150 În cadrul analizelor periodice asupra stării şi practicii disciplinare, directorii de unităţi vor include aspecte privind comportarea conducătorilor auto şi personalului cu drept de a conduce autovehicule din dotare ca participanţi la traficul rutier şi măsurile întreprinse pentru prevenirea accidentelor de circulaţie. ART. 151 Clasificarea, informarea, cercetarea, modul de rezolvare şi evidenţa accidentelor de circulaţie şi a evenimentelor tehnice în care au fost angajate autovehiculele din dotarea unităţilor Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor se fac conform anexei 33.
SECŢIUNEA a VIII-a APROVIZIONAREA MATERIALELOR TEHNICE
ART. 152 Aprovizionarea cu materiale tehnice (piese de schimb, anvelope, acumulatori, materiale de întreţinere, carburanţi-lubrifianţi etc.) se efectuează în baza "Programului anual de cheltuieli materiale şi servicii", aprobat de ordonatorul de credite. Programele logistice se întocmesc în strictă conformitate cu necesităţile unităţilor pe linia exploatării, întreţinerii şi reparării autovehiculelor aflate în dotare, la uzul curent şi stocul de mobilizare, pentru îndeplinirea, în mod corespunzător, a misiunilor ce le revin. La efectuarea aprovizionării, se va avea în vedere respectarea strictă a prevederilor legale privind achiziţiile publice de bunuri şi servicii. Aprovizionarea cu materiale tehnice cuprinde următoarele activităţi: întocmirea programelor anuale de cheltuieli materiale şi servicii, cu defalcare pe trimestre, şi supunerea lor aprobării ordonatorului de credite, solicitarea fondurilor financiare necesare realizării acestora, reactualizarea programelor logistice şi a cantităţilor în limita fondurilor financiare aprobate, realizarea programelor de aprovizionare, recepţia, depozitarea, repartiţia şi distribuirea bunurilor materiale. În cazul în care autovehiculul este dotat cu sistem de monitorizare GPS, norma de consum de carburant este dată de acest sistem. ART. 153 Modalitatea întocmirii programelor logistice de cheltuieli materiale şi servicii şi de înaintare a acestora în vederea obţinerii fondurilor financiare necesare, se stabilesc de către Direcţia Economico-Administrativă.
CAPITOLUL II NORME DE CONSUM MATERIALE TEHNICE
SECŢIUNEA I NORME DE CONSUM CARBURANŢI
ART. 154 Consumul normat de carburanţi reprezintă cantitatea maximă admisă a fi consumată de un autovehicul sau motoagregat pentru parcursul efectuat sau pentru timpul de funcţionare, exprimată în litri. Această cantitate se stabileşte pe baza normelor de consum carburanţi (litri/100 km efectivi, respectiv litri/oră), prevăzute în anexa nr. 34.
În cazul în care autovehiculul este dotat cu sistem de monitorizare GPS, norma de consum de carburant este dată de acest sistem. ART. 155 Consumul normat de carburanţi (Cn) se calculează astfel: a) pentru autovehicule (inclusiv tractoare rutiere):
Pef a1) Cn = Nc x ----- x Zi, respectiv 100
a2) Cn = Nc x Tf x Zi, în care:
Nc = norma de consum carburanţi (conform anexei nr. 34), exprimată în litri/100 km (a1), respectiv în litri/oră (a2); Pef = parcursul efectiv, în km; Tf = timpul de funcţionare, în ore; Zi = coeficienţi de corecţie a normelor de consum prevăzuţi în anexa nr. 35
b) pentru motoagregate:
Cn = Nc x Tf, în care:
Nc = norma de consum carburanţi, în litri/oră (conform anexei nr. 34); Tf = timpul de funcţionare, în ore.
ART. 156 Consumul de carburanţi pentru o oră de funcţionare a motorului în gol este de 1/4 din norma de consum la 100 km efectivi, conform anexei nr. 34, pentru tipul de autovehicul respectiv. ART. 157 Consumul de carburanţi pentru autobasculante se calculează în funcţie de kilometri efectivi, de norma de consum la 100 km efectivi şi de numărul de basculări (1 basculare este echivalentă cu 1 km efectiv). Consumul de carburanţi pentru funcţionarea agregatelor şi instalaţiilor acţionate de la motorul autospecialelor pe care sunt montate (automacarale, autocisterne, autovidanje etc.), pentru o oră funcţionare, este 1/3 din norma de consum la 100 km efectivi. De asemenea, pentru autovehicule care execută activităţi operative, când temperatura mediului este sub 0 °C, se pot acorda până la 0,5 ore funcţionare în gol, pentru fiecare 3 ore de staţionare pe durata misiunii, aceasta certificându-se în foaia de parcurs, cu aprobarea directorului unităţii. ART. 158 Consumul de carburanţi corespunzător unei ore de funcţionare a motorului în gol se poate acorda, pentru fiecare autovehicul, în următoarele condiţii: a) cu ocazia recepţionării şi preluării de la agenţii economici producători sau din reparaţie; b) cu ocazia executării reviziilor tehnice 1 sau 2;
c) când se execută ziua de verificare şi întreţinere a tehnicii auto sau revista de front a tehnicii; d) pentru încărcarea bateriilor de acumulatori, când instalaţiile radio-telefon montate pe autovehicule sunt folosite cel puţin cinci ore continuu, fără ca autovehiculele să ruleze; e) în fiecare zi, în cazul staţionării, pe timpul îndeplinirii misiunilor, când se impune funcţionarea motoarelor şi folosirea instalaţiilor de climatizare, acţionate prin funcţionarea motorului, când temperatura mediului este sub 0 °C. Când situaţiile prevăzute la "d" şi "e" sunt cumulate, nu se va acorda decât o oră de funcţionare a motorului în gol. ART. 159 Consumul de carburanţi corespunzător unei jumătăţi de oră de funcţionare în gol a motorului, se poate acorda pentru fiecare autovehicul în următoarele situaţii: a) o singură dată la 24 de ore pentru încălzirea motoarelor pe timpul iernii, la autovehiculele de la uzul curent, care sunt parcate în garaje (remize) neîncălzite, sub şoproane sau sub cerul liber (pentru autovehiculele care sunt prevăzute cu instalaţii de preîncălzire a motorului, nu se mai acordă consumul de carburanţi aferent pornirii pe timp de iarnă, avându-se în vedere că încălzirea acestora la temperaturi sub 0 °C se realizează în 3 - 5 minute cu un consum de carburant nesemnificativ); b) la autovehiculele aflate în alarmă sau care participă la exerciţii de alarmare a unităţilor, pentru fiecare exerciţiu; c) pe toată perioada controalelor sau inspecţiilor tehnice efectuate de eşaloanele superioare, o singură dată la autovehiculele verificate; d) lunar, în scopul verificării stării tehnice, la autovehiculele aflate în rezervă, în cursul lunii respective; e) pentru crearea presiunii în buteliile de aer la autovehiculele cu sistem de frânare cu aer comprimat, cu excepţia cazurilor de la pct. a. ART. 160 Consumul normat de carburanţi corespunzător funcţionării în gol a motorului, se aplică şi pentru situaţiile când autovehiculele execută manevre dese cu deplasări scurte (îmbarcări şi debarcări de efective, precum şi în cazurile în care autovehiculele sunt folosite în incinta unităţilor Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, pentru activităţi gospodăreşti, încărcarea şi descărcarea de materiale, deşeuri etc.). Sunt exceptate autovehiculele de la art. 159. În astfel de cazuri, consumul normat de carburanţi se calculează în funcţie de timpul de folosire a autovehiculului înscris în foaia de parcurs şi confirmat de persoana care a dispus sau a condus acţiunea respectivă, luându-se în calcul 15 minute de funcţionare în gol a motorului, pentru fiecare oră de folosire. ART. 161 Normele de consum carburanţi pentru iarnă se aplică în perioada 1 decembrie - 15 martie. În funcţie de condiţiile climaterice locale, respectiv de existenţa unor temperaturi sub 0 °C sau a zăpezii şi a poleiului, aplicarea normelor de iarnă se poate face şi înainte sau după datele de mai sus, prin decizie zilnică pe unitate. ART. 162 Consumul normat de carburanţi pentru rodajul motoarelor pe banc, după reparaţie, se va stabili prin instrucţiuni tehnice de rodaj, elaborate de Direcţia Logistică.
ART. 163 Consumul orar normat de carburanţi pentru rodajul motoarelor la cald, în gol, după reparaţie, este de 1/3 din consumul la 100 km efectivi. ART. 164 În situaţiile în care se folosesc, pentru alimentarea autovehiculelor din dotarea unităţilor Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, bonuri valorice de benzină şi motorină, se procedează conform indicaţiilor cuprinse în anexa nr. 36. ART. 165 Folosirea petrolului sau a benzinei în amestec cu motorină pe timpul sezonului rece se execută conform anexei nr. 37. În lipsa petrolului, se pot folosi aditivi specifici, în cantităţile prescrise de producători. ART. 166 Determinarea normei de consum de carburant, a coeficienţilor de corecţie a acesteia, verificarea încadrării autovehiculelor în consumul normat de carburanţi şi stabilirea coeficientului de corecţie a kilometrului efectiv se efectuează conform metodologiei din anexa nr. 38.
SECŢIUNEA a II-a NORME DE CONSUM LUBRIFIANŢI
ART. 167 Consumul normat de lubrifianţi reprezintă cantitatea maximă admisă a fi consumată de un autovehicul (agregat) pe un anumit parcurs efectuat sau pe o anumită durată de funcţionare, într-o perioadă de timp, atât pentru completare cât şi pentru înlocuire. ART. 168 Normele de consum prin ardere pentru uleiul de motor sunt cele prevăzute în anexa nr. 39 şi sunt în funcţie de kilometri echivalenţi. Kilometrul echivalent reprezintă un parcurs convenţional, care se calculează aplicând coeficienţii de transformare prevăzuţi în anexa nr. 40. ART. 169 Distribuţia uleiului pentru completare se face numai în baza aprobării date pe foaia de parcurs, de şeful de garaj sau de alt organ tehnic din unitate care a efectuat verificarea practică a nivelului de ulei în motor. ART. 170 Pentru autovehiculele a căror motoare au sistem de ungere prin amestec, consumul normat de ulei prin ardere este de 4% din consumul normat de carburanţi (în cazul când nu este prevăzut alt consum în instrucţiunile de exploatare ale producătorului). ART. 171 Consumul normat de lubrifianţi pentru înlocuire, reprezintă cantitatea necesară umplerii carterelor motoarelor şi agregatelor (capacităţile fiind cele prevăzute în cărţile tehnice). Periodicitatea înlocuirii lubrifianţilor uzaţi la autovehicule se face conform prevederilor anexei nr. 41. ART. 172 Înlocuirea uleiului din carterele motoarelor şi ale celorlalte agregate înainte de realizarea normelor de parcurs (durată) se poate executa şi în cazul reparaţiilor capitale executate la acestea, precum şi în cazul unor defecţiuni tehnice, care au produs alterarea
(degradarea) uleiului cu alte produse (benzină, motorină, apă, lichid antigel etc.), întocmindu-se actul de constatare tehnică model anexa nr. 13. ART. 173 Înlocuirea uleiului din filtrele de aer umede se va executa la termenele şi în cantităţile prevăzute în manualele de exploatare sau întreţinere ale fiecărui tip de autovehicul. ART. 174 Lucrările de gresare şi completare a uleiurilor de transmisie şi speciale se vor executa la perioadele şi în conformitate cu schemele din cărţile tehnice, normele de consum fiind cele prevăzute în anexa nr. 18 a şi 39. ART. 175 Se interzice exploatarea autovehiculelor care consumă carburanţi sau ulei peste normele în vigoare. Pentru autovehiculele la care se constată depăşirea consumului normat, şefii serviciilor logistice vor dispune organelor tehnice din subordine să stabilească cauzele producerii unor astfel de depăşiri şi vor lua măsurile ce se impun pentru încadrarea în norme.
SECŢIUNEA a III-a NORME DE EXPLOATARE A BATERIILOR DE ACUMULATORI PENTRU AUTOVEHICULE
ART. 176 Norma de exploatare a bateriilor de acumulatori auto, folosite pentru funcţionarea autovehiculelor sau motoarelor independente (bancuri de rodaj etc.) este de minim 2 ani sau de 50.000 km efectivi. Durata, în ani, sau parcursul, în km efectivi, se consideră de la data montării bateriei de acumulatori pe autovehicul sau la motorul independent. ART. 177 Norma de exploatare pentru bateriile de acumulatori auto este minimă, acestea propunându-se pentru înlocuire, numai după îndeplinirea normei sau atunci când nu mai pot fi utilizate, caz în care se va întocmi act de constatare tehnică model anexa nr. 13. ART. 178 Pe autovehiculele introduse în depozitare sau la stocul de mobilizare, se vor monta baterii de acumulatori auto noi, care vor fi reîncărcate periodic, iar cele înlocuite vor fi folosite în continuare, pe alte autovehicule din dotare, până la îndeplinirea normei de exploatare. ART. 179 Normele de consum pentru materialele ce se folosesc la întreţinerea bateriilor de acumulatori auto sunt prevăzute în anexa nr. 18. ART. 180 Folosirea şi întreţinerea bateriilor de acumulatori auto în procesul exploatării, precum şi pe timpul depozitării şi conservării lor, se execută conform precizărilor din anexa nr. 42. ART. 181 Evidenţa folosirii bateriilor de acumulatori se va ţine în carnetul de bord.
SECŢIUNEA a IV-a NORME DE EXPLOATARE A ANVELOPELOR ŞI CAMERELOR DE AER
ART. 182 Norma de exploatare a anvelopelor este minimă şi este stabilită în ani sau kilometri efectivi, conform anexelor nr. 43 şi 44. Durata, în ani, şi parcursul, în kilometri efectivi, se consideră de la data echipării autovehiculului cu anvelope. Pentru înlocuirea anvelopelor la autovehiculele şi remorcile care lucrează în condiţii speciale, norma de rulaj se calculează conform precizărilor din anexa nr. 43. Kilometrii parcurşi (orele de funcţionare la tractoarele rutiere) în condiţii speciale, care impun acordarea de sporuri de kilometri, se vor înscrie în carnetul de bord la capitolul "Evidenţa anvelopelor", de către şeful de garaj. Camerele de aer se exploatează fără normă de rulaj. Acestea se retrag în vederea casării pe baza actului de constatare tehnică model anexa nr. 13. ART. 183 Anvelopele pot fi utilizate şi după îndeplinirea normei de rulaj, dacă au o stare tehnică ce asigură securitatea deplină a circulaţiei pe drumurile publice, conform legislaţiei în vigoare. Înlocuirea anvelopelor înainte de îndeplinirea normei de exploatare se execută pe baza actului de constatare tehnică anexa nr. 13. În situaţia în care se impune, autovehiculele pot fi echipate cu anvelope cu profil de iarnă, acestea fiind luate în primire de conducătorul auto, ocazie cu care se vor retrage anvelopele înlocuite, aceste operaţiuni fiind efectuate pe baza documentelor justificative legale. ART. 184 Înlocuirea anvelopelor din import se va face numai în baza actului de constatare tehnică, anexa nr. 13, chiar şi după îndeplinirea normei de exploatare. ART. 185 Evidenţa folosirii anvelopelor se va ţine pe serii, în carnetele de bord ale autovehiculelor sau remorcilor.
SECŢIUNEA a V-a NORME DE FOLOSIRE A LICHIDULUI ANTIGEL
ART. 186 Lichidul antigel se utilizează la mijloacele de transport care, prin natura construcţiei, au prevăzută funcţionarea instalaţiei de răcire cu acesta. ART. 187 Norma de utilizare a lichidului antigel este de 2 ani iar refacerea densităţii optime se face conform prevederilor din anexa nr. 45. Pentru protecţia instalaţiei de răcire la autovehicule, se va folosi numai lichidul antigel indicat de producător. ART. 188 Înlocuirea sau completarea lichidului antigel din instalaţia de răcire, se poate executa în cazul când autovehiculul a suferit defecţiuni tehnice neprevăzute (deteriorarea
radiatorului, spargerea blocului motor, ruperea conductelor de legătură etc.), care au condus la pierderea lichidului. În astfel de situaţii, distribuirea cantităţii necesare de antigel, se efectuează pe baza actului de constatare tehnică, anexa nr. 13. ART. 189 Datele înlocuirii lichidului antigel şi cantitatea distribuită se înscriu în carnetul de bord la subcapitolul "Evidenţa conservării autovehiculului". ART. 190 Regulile privind primirea, distribuirea, verificarea, păstrarea şi manipularea lichidelor antigel sunt cuprinse în anexa nr. 46.
CAPITOLUL III DISPOZIŢII FINALE
ART. 191 Prevederile prezentului normativ se aplică, în mod corespunzător, şi în cazul asigurării tehnice a autospecialelor de intervenţii la incendii. ART. 192 Normele de exploatare şi reparare prevăzute în prezentul normativ, pot fi modificate şi completate, după caz, pentru mijloacele de transport care vor intra ulterior în dotarea unităţilor Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, cu aprobarea directorului general al instituţiei. ART. 193 Principalele caracteristici tehnice ale autovehiculelor din dotarea unităţilor Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor sunt cuprinse în anexa nr. 34. ART. 194 Normele de exploatare şi reparare ale autovehiculelor şi remorcilor acestora, cuprinse în prezentul normativ, pot fi îmbunătăţite de Direcţia Economico-Administrativă, atunci când condiţiile tehnice sau de exploatare impun aceasta. ART. 195 Pentru verificarea folosirii legale şi eficiente a autovehiculelor, Compartimentul Transporturi din cadrul Direcţiei Economico-Administrative, va executa controale, în unităţi şi pe trasee, şi va informa conducerea instituţiei despre modul de exploatare a acestora, precum şi despre nivelul pregătirii de specialitate a personalului tehnic din unităţi, luând sau propunând, după caz, măsurile ce se impun. ART. 196 Anexele 1 - 47 fac parte din prezentul Normativ tehnic privind înzestrarea unităţilor Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor cu mijloace de transport, exploatarea şi repararea acestora.
ANEXA 1 la Normativul privind asigurarea tehnică de autovehicule a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi unităţilor subordonate
REGISTRU de ieşire-intrare a autovehiculelor din (în) unitate
Semnificaţia coloanelor din tabelul de mai jos este următoarea: A - Data B - Km la bord la terminarea zilei de lucru C - Observaţii D - Ieşire E - Intrare ______________________________________________________________________________|Nr. |Categoria,|Număr de |Gradul | A | Orele de: | B | C ||curent|marca şi |înmatri- |profesional,| |_________________________| | || |tipul |culare |numele şi | |D |E | D |E | D |E |D |E | | || |autove- | |prenumele | | | | | | | | | | | || |hiculului | |conducăto- | | | | | | | | | | | || | | |rului auto | | | | | | | | | | | ||______|__________|_________|____________|___|__|__|___|__|___|__|__|__|___|___|| 1 | | | | | | | | | | | | | | ||______|__________|_________|____________|___|__|__|___|__|___|__|__|__|___|___|| 2 | | | | | | | | | | | | | | ||______|__________|_________|____________|___|__|__|___|__|___|__|__|__|___|___|| 3 | | | | | | | | | | | | | | ||______|__________|_________|____________|___|__|__|___|__|___|__|__|__|___|___|| 4 | | | | | | | | | | | | | | ||______|__________|_________|____________|___|__|__|___|__|___|__|__|__|___|___|
Figura 1Lex: Registru de ieşire-intrare a autovehiculelor din (în) unitate
ANEXA 2 la Normativul privind asigurarea tehnică de autovehicule a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi unităţilor subordonate
MINISTERUL JUSTIŢIEI Administraţia Naţională a Penitenciarelor Unitatea: _______________________________
VĂZUT DIRECTORUL UNITĂŢII, ____________________
PROCES-VERBAL DE PREDARE-PRIMIRE Nr. ______ din __________
În baza _________________________________________________ Noi ______________ din partea unităţii __________ şi ____________ din partea ______________ am procedat la predarea-primirea auto ___________ marca şi tipul ___________ serie de motor _______ serie şasiu ______ nr. de înmatriculare ______ certificat de înmatriculare________________________________ (seria şi nr.)
cu un rulaj de ___________________ se predă la starea ____________________________; este echipat cu anvelope şi camere buc. __________________ tip, dimensiunea ___________ şi seriile ______________ montate la data ________________; bateria de acumulatori de ________________ montată la data __________; cantitatea de carburant din rezervor ___________________; scule şi accesorii conform inventarului de complet
nr. ___________________ starea tehnică a autovehiculului sau alte observaţii: ____________________________________
Prezentul proces-verbal s-a încheiat în două exemplare, din care unul rămâne la predător şi unul la primitor.
AM PREDAT, AM PRIMIT,
NOTĂ: 1. Atunci când autovehiculul se detaşează la altă unitate se va înscrie şi predarea carnetului de bord. 2. Atunci când predarea-primirea se face între conducătorii auto, procesul-verbal se întocmeşte în 3 exemplare din care 1 (exemplar) rămâne la şeful de garaj.
ANEXA 3 la Normativul privind asigurarea tehnică de autovehicule a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi unităţilor subordonate
MINISTERUL JUSTIŢIEI Administraţia Naţională a Penitenciarelor Unitatea: _______________________
SITUAŢIA*)nominală a autovehiculelor pe categorii, mărci şi tipuri, la data de 01.12. .....
Semnificaţia coloanelor din tabelul de mai jos este următoarea: A - Numărul curent B - Număr de înmatriculare C - Rulajul efectuat în ultimele 12 luni (km echivalenţi) D - An de fabricaţie E - Culoare F - Dimensiunea anvelopelor G - Nr. accidente de circulaţie H - Locul de muncă I - Observaţii ______________________________________________________________________________| A |Categoria|Marca|Tipul |Seria|Seria| B |Rulajul |C |D |E |F |G |H |I || |autove- | |autove- |de |de | |de la | | | | | | | || |hiculului| |hiculului|motor|şasiu| |începutul | | | | | | | || | | |şi tipul | | | |exploatării| | | | | | | || | | |motorului| | | | | | | | | | | ||___|_________|_____|_________|_____|_____|___|___________|__|__|__|__|__|__|__|| | | | | | | |Km |Km | | | | | | | || | | | | | | |efec-|echi-| | | | | | | || | | | | | | |tivi |va- | | | | | | | || | | | | | | | |lenţi| | | | | | | ||___|_________|_____|_________|_____|_____|___|_____|_____|__|__|__|__|__|__|__|| 0 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 |9 |10|11|12|13|14|15||___|_________|_____|_________|_____|_____|___|_____|_____|__|__|__|__|__|__|__|| | | | | | | | | | | | | | | | ||___|_________|_____|_________|_____|_____|___|_____|_____|__|__|__|__|__|__|__|| | | | | | | | | | | | | | | | ||___|_________|_____|_________|_____|_____|___|_____|_____|__|__|__|__|__|__|__|
NOTĂ: a) În prezenta situaţie se vor înscrie toate autovehiculele, inclusiv cele disponibile precum şi cele în plus faţă de prevederile tabelelor de înzestrare, menţionându-se aceasta în coloana "15"; b) în coloana "14" se va indica corect unde sunt autovehiculele trecându-se poziţia din tabela de înzestrare şi formaţiunea pe care o deserveşte (exemplu: autoturism pentru munca operativă - serv. sig. deţinerii etc.); c) după completarea situaţiei nominale cu autovehicule din dotarea proprie, vor fi înscrise, după caz, cele detaşate de la alte unităţi.
Figura 2Lex: Situaţia nominală a autovehiculelor pe categorii, mărci şi tipuri
ANEXA 4 la Normativul privind asigurarea tehnică de autovehicule a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi unităţilor subordonate
RODAJUL AUTOVEHICULELOR NOI SAU REPARATE
Rodajul autovehiculelor noi se va executa cu respectarea strictă a regulilor şi activităţilor stabilite de constructor prin cartea tehnică (manual de utilizare, notiţe tehnice etc.) a fiecărui tip sau marcă de autovehicule. Pentru autovehiculele reparate, rodajul se va efectua cu respectarea prescripţiilor unităţii reparatoare. De asemenea, pe timpul rodajului, conducătorii auto vor respecta şi următoarele condiţii: - se va circula numai pe drumuri modernizate, iar pantele de pe acestea să nu depăşească 6% (pe porţiuni scurte se admit pante până la 10% numai dacă autovehiculele au parcurs cel puţin 1/3 din rulajul prevăzut pentru rodaj); - se va evita funcţionarea în regim de turaţie mare (peste 2/3 din cea maximă) a motorului şi de frânare a autovehiculului cu acesta (frâna de motor), când drumurile sunt acoperite cu mâzgă, zăpadă sau gheaţă, se va evita suprasolicitarea autovehiculului; - nu se permite ca motoarele să funcţioneze cu detonări, autoaprinderi, încălziri excesive, zgomote sau bătăi anormale etc.; - se va verifica gradul de încălzire a mecanismelor şi subansamblurilor şi se vor remedia eventualele defecţiuni; - se va urmări continuu, pe timpul deplasării, indicaţiile aparatelor de bord; - nu se va folosi autovehiculul la sarcina maximă sau la viteze ce depăşesc pe cele recomandate şi nu se vor remorca cu el alte autovehicule sau remorci. După terminarea rodajului, autovehiculele destinate stocului de mobilizare se folosesc în muncă, în locul altor mijloace de transport din dotare, până la realizarea rulajului pentru care furnizorul acordă garanţie, astfel încât eventualele defecţiuni să poată fi remediate de către acesta, după care, autovehiculele vor fi verificate tehnic, conservate şi depozitate. Cu autovehiculele la ale căror motoare au fost înlocuiţi segmenţii, rodajul se efectuează conform indicaţiilor unităţii reparatoare. În lipsa acestora se execută un rodaj pe un parcurs de 500 km, cu respectarea restricţiilor de viteză şi sarcină. Condiţiile în care se efectuează rodajul şi garanţia sunt cele solicitate de producător la livrare sau de către unitatea reparatoare.
Motokilometrii consumaţi pe timpul executării rodajului nu afectează norma anuală alocată.
ANEXA 5 la Normativul privind asigurarea tehnică de autovehicule a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi unităţilor subordonate
MINISTERUL JUSTIŢIEI Administraţia Naţională a Penitenciarelor Unitatea: _______________________
REGISTRU DE EVIDENŢA NUMERELOR DE ÎNMATRICULARE Nr. înmatriculare ___________________ ______________________________________ _______________ _______________| Unitatea deţinătoare | | | | ||______________________________________| |_______________| |_______________|| Felul autovehiculului | | | | ||______________________________________| |_______________| |_______________|| Marca şi tipul | | | | ||______________________________________| |_______________| |_______________|| Motor seria/şasiu seria | | | | ||______________________________________| |_______________| |_______________|| Seria certificatului de înmatriculare| | | | ||______________________________________| |_______________| |_______________|| Înscris la data de | | | | ||______________________________________| |_______________| |_______________|| Radiat la data de | | | | ||______________________________________| |_______________| |_______________|| Felul şi nr. documentului cu care | | | | || s-au distribuit/retras plăcile cu | | | | || nr. de înmatriculare. | | | | ||______________________________________| |_______________| |_______________|
ANEXA 6 la Normativul privind asigurarea tehnică de autovehicule a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi unităţilor subordonate
NORME LUNARE DE CARBURANT PENTRU AUTOVEHICULELE DIN DOTARE
AUTOVEHICULE DIN GRUPA MUNCA OPERATIVĂ
1) Autoturism pentru munca operativă ............................. 950 litri 2) Autoturism pentru grupa de intervenţie ........................ 950 litri 3) Autospecială şi autobuz pentru transfer deţinuţi ............. 4000 litri 4) Autospecială pentru transport deţinuţi ....................... 2000 litri (de mică, medie şi mare capacitate) 5) Autospecială de intervenţie la incendii ....................... 175 litri 6) Alte autospeciale (autosanitară, autoambulanţă) .............. 1000 litri
AUTOVEHICULE DIN GRUPA TRANSPORT
1) Autoturism de serviciu ........................................ 100 litri
2) Autocamion transport marfă, autobasculantă, autofurgonetă, autostaţion pentru transport mixt (materiale, alimente şi persoane), autoizotermă, autofrigorifică, autospecială pentru transport pâine, autotractor .................................... 750 litri, cu excepţia Bazei de Aprovizionare, Gospodărire şi Reparaţii, pentru care cota lunară de carburant este de 4000 litri, în vederea executării activităţilor de transport al produselor agro-zootehnice, la solicitarea unităţilor din sistemul administraţiei penitenciare 3) Autobuz ...................................................... 450 litri 4) Microbuz ..................................................... 450 litri 5) Autocisternă de transport carburanţi, lubrifianţi şi combustibili lichizi ............................................ 200 litri 6) Autocaravană MRF ............................................. 200 litri 7) Alte autospeciale (autovidanjă, autocisternă pentru transport apă, automacara etc.) ................................. 100 litri 8) Tractor rutier şi agricol .................................... 750 litri 9) Încărcător frontal, excavator cu cupă, motostivuitor ......... 125 litri
AUTOVEHICULE DIN GRUPA REZERVĂ
Autoturism, autocamion ......... se acordă 5% din consumurile lunare aferente poziţiilor similare din grupa transport
AUTOVEHICULE DIN GRUPA STOC DE MOBILIZARE
1) Autoturisme, autovehicule pentru transport efective şi/sau materiale, autospeciale, autospeciale de transmisiuni, de prevenire şi stingere a incendiilor ................ se acordă 5% din consumurile lunare aferente poziţiilor similare din grupele muncă operativă şi/sau transport.
ANEXA 7 la Normativul privind asigurarea tehnică de autovehicule a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi unităţilor subordonate
STABILIREA NECESARULUI DE PERSONAL PENTRU EXECUTAREA ÎNTREŢINERILOR ŞI REPARAŢIILOR AUTO ŞI A SUPRAFEŢELOR NECESARE PENTRU PARCAREA ŞI REPARAREA AUTOVEHICULELOR
1. La stabilirea personalului necesar pentru întreţinere şi reparaţii curente al unei unităţi deţinătoare de parc auto şi a suprafeţelor necesare pentru parcarea şi repararea autovehiculelor se utilizează noţiunea de "autovehicul echivalent". 2. Transformarea în autovehicule echivalente constă în compararea autovehiculelor unui parc auto, cu tipul luat drept unitate. 3. Autovehiculul echivalent luat ca unitate este un autovehicul cu motor cu aprindere prin scânteie de 70,6 KW, cu o capacitate de încărcare de 4 t, un volum de manoperă pentru întreţineri şi reparaţii (Vm) de 12,3 ore-om/1.000 km echivalenţi. 4. Valorile coeficienţilor de echivalare a autovehiculelor sunt prevăzute în tabelul nr. 1. Stabilirea necesarului de personal şi a suprafeţelor necesare pentru repararea şi parcarea autovehiculelor se face astfel: a) pentru personalul de întreţineri şi reparaţii cu următoarea formulă de calcul:
Mt Np = ------ Nz x 8
în care: Np = necesarul de personal; Mt = volumul total de manoperă (ore-om/an) pentru întreţinerea şi repararea autovehiculelor unităţii; Nz = 225 - reprezintă valoarea medie a numărului de zile lucrătoare pe an, pentru un meseriaş.
Volumul total manoperă (ore-om/an) se stabileşte prin însumarea volumului de manoperă necesar pentru fiecare tip de autovehicul din dotarea unităţii, calculat astfel:
Mt = Na x K1 x Nm x K x Vm, în care:
Na = numărul de autovehicule de acelaşi tip; K1 = coeficientul de echivalare corespunzător tipului de autovehicul din tabelul nr. 1, col. 2; Nm = norma maximă anuală de kilometri, conform anexei nr. 6; K = coeficient de transformare în kilometri echivalenţi, conform anexei nr. 42; Vm = 12,3 ore-om/1.000 km echivalenţi.
Stabilirea pe meserii a personalului necesar (Np) astfel calculat, se face în funcţie de specificul fiecărei unităţi (subunităţi), astfel:
Npm = Np x K3, în care:
Npm = număr personal pe meserii; Np = necesarul de personal; K3 = coeficientul de participare pe meserii la executarea lucrărilor de întreţineri şi reparaţii, conform tabelului nr. 2.
b) pentru suprafaţa necesară reparării se însumează de la fiecare tip de autovehicul, produsul dintre numărul de bucăţi şi coeficientul de echivalare corespunzător (K2) din tabelul nr. 1, col. 3; c) pentru suprafaţa necesară parcării se însumează de la fiecare tip de autovehicul, produsul dintre numărul de bucăţi şi suprafaţa medie de parcare, în funcţie de condiţii, garaj sau platforme betonate, prevăzute în următorul tabel: ______________________________________________________________________________|Nr. | Categoria autovehiculelor | Suprafaţa medie de parcare ||curent| | pentru un autovehicul (m2) || | |____________________________|| | | garaj | platformă betonată ||______|__________________________________________|_______|____________________|| 1. | Autoturisme şi derivate | 11 | 23 || 2. | Autocamioane, autocamionete, | | || | autofurgonete, microbuze şi derivate | 30 | 46 |
COEFICIENŢII DE ECHIVALARE AI AUTOVEHICULELOR ______________________________________________________________________________|Nr. | Categoria autovehiculelor |Coeficient de |Coeficient de ||curent| |echivalare pentru|echivalare pentru|| | |manoperă la |suprafaţa de || | |exploatarea |întreţinere şi || | |autovehiculelor |reparaţii curente|| | |prin schimb de |(K2) || | |agregate (K1) | ||______|___________________________________|_________________|_________________|| 0 | 1 | 2 | 3 ||______|___________________________________|_________________|_________________|| 1. | Autoturisme: | | || | - cu capacitatea cilindrică | | || | până la 2 l; | 0,92 | 0,5 || | - cu capacitatea cilindrică | | || | până la 4 l; | 0,98 | 0,63 ||______|___________________________________|_________________|_________________|| 2. | Microbuze şi derivate | 1,158 | 0,71 ||______|___________________________________|_________________|_________________|| 3. | Autobuze şi autospeciale | | || | - până la 11 m; | 1,853 | 2,65 || | - de la 11 - 12 m; | 2,094 | 3,84 || | - peste 12 m. | 2,629 | 5,24 ||______|___________________________________|_________________|_________________|| 4. | Autocamioane, autocamionete | | || | autofurgonete şi derivate: | | || | - până la 2 t exclusiv; | 0,97 | 0,61 || | - de la 2 la 4,5 t exclusiv; | 1,064 | 1,00 || | - de la 4,5 - 10 t exclusiv: | | || | - cu putere de până la 160 C.P. | 1,446 | 1,33 || | - cu putere de peste 160 C.P. | 1,498 | 1,84 || | - de la 10 - 12 t inclusiv | 1,534 | 2 ||______|___________________________________|_________________|_________________|
ANEXA 8 la Normativul privind asigurarea tehnică de autovehicule a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi unităţilor subordonate
EVIDENŢA*) constituirii rezervei de carburanţi şi motokilometri pe anul ______ ______________________________________________________________________________|Rezerva de|U/M|Cantitatea | TRIM I | TRIM II | TRIM III | TRIM IV ||carburanţi| |constituită|____________|____________|____________|____________||(pe sorti-| |la nivelul |consu-|rămas|consu-|rămas|consu-|rămas|consu-|rămas||mente) şi | |unităţii |mat | |mat | |mat | |mat | ||kilometri | | | | | | | | | | ||__________|___|___________|______|_____|______|_____|______|_____|______|_____|| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 ||__________|___|___________|______|_____|______|_____|______|_____|______|_____|| Benzină | t | | | | | | | | | ||__________|___|___________|______|_____|______|_____|______|_____|______|_____|| Motorină | t | | | | | | | | | ||__________|___|___________|______|_____|______|_____|______|_____|______|_____|| Kilometri|km | | | | | | | | | ||__________|___|___________|______|_____|______|_____|______|_____|______|_____|
NOTĂ: Completarea rezervelor de carburanţi se va efectua trimestrial, astfel încât la începutul fiecărui trimestru să existe cantităţile constituite la începutul anului.
ANEXA 9 la Normativul privind asigurarea tehnică de autovehicule a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi unităţilor subordonate
EVIDENŢA*) planificării şi consumului de motokilometri la autovehicule în anul ................
Semnificaţia coloanelor din tabelul de mai jos este următoarea: a - Norma anuală de km b - TOTAL AN c - Ianuarie d - Februarie e - Martie f - Total g - Aprilie h - Mai i - Iunie j - Iulie k - August l - Septembrie m - Octombrie n - Noiembrie o - Decembrie ______________________________________________________________________________
NOTĂ: P - planificat; R - realizat; C - consumat; Cu - cumulat
ANEXA 10 la Normativul privind asigurarea tehnică de autovehicule a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi unităţilor subordonate
APROB: DIRECTOR UNITATE, ___________________
PLANUL ANUAL DE REVIZII TEHNICE pe anul _____
Semnificaţia coloanelor din tabelul de mai jos este următoarea: A - Obs. B - Începutul exploatării C - Începutul anului D - Ultima R.T. E - Rulajul planificat în anul de plan (Km echiv.) ______________________________________________________________________________|N |Fel, marca |Rulaj (km echiv.)| | Planificat/executat în luna |A ||r.|şi tip |de la: | | | |
Întocmit, Verificat, Şef garaj Ofiţer inginer (auto sau similar)
Figura 4Lex: Planul lunar de revizii tehnice
ANEXA 12 la Normativul privind asigurarea tehnică de autovehicule a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi unităţilor subordonate
FOAIA DE PARCURS
Foaia de parcurs este documentul de bază pentru ieşirea autovehiculului în cursă, în care se înscriu distribuţia şi justificarea consumului de carburanţi-lubrifianţi pe perioada pentru care a fost emisă şi în care se menţionează rulajele la care se efectuează reviziile tehnice şi schimbul de ulei. Emiterea şi schimbarea foii de parcurs se face de contabilul sectorului auto, numit prin decizie zilnică pe unitate, ori de câte ori este nevoie. Foaia de parcurs se predă organului emitent, în mod obligatoriu, la sfârşitul lunii, chiar dacă nu a fost folosit imprimatul în întregime. La emiterea foii de parcurs, se vor completa: - datele privind valabilitatea, identificarea autovehiculului, numele conducătorilor auto (care au în primire autovehiculul); - datele privind rezerva de kilometri (norma alocată pentru luna în curs) din care se scade totalul km parcurşi şi înscrişi în foaia de parcurs anterioară, rulajele la care se execută R.T.1, R.T.2 şi schimbul de ulei (cu sau fără filtru), plinul rezervorului (la rubrica "Existent la rezervor"), kilometri la bord (de la care începe evidenţa rulajului pe noua foaie de parcurs). Conducătorul auto completează zilnic: - datele privind kilometri la plecare în prima cursă, la sosire din ultima cursă şi totalul kilometrilor parcurşi; - datele din coloanele "Plecare", "Sosire", "De unde până unde (ruta)" (locul de plecare în cursă, destinaţia, iar în afara localităţii se menţionează principalele puncte de trecere), "Ore de funcţionare pe loc" ( în gol şi în sarcină) şi "km efectivi parcurşi" (în municipii, în afara municipiilor, pe drumuri neamenajate, după caz). În coloana "Beneficiar" se va înscrie compartimentul pentru care se efectuează transportul iar responsabilul acestuia va certifica prin semnătură rulajul parcurs şi intervalul orar. Cursele efectuate în afara limitei zonei de responsabilitate a unităţii vor fi certificate prin semnătura directorului unităţii întărită prin ştampilă. Zilnic, şeful de garaj (similar - stabilit prin decizie zilnică pe unitate) şi conducătorul auto semnează pentru verificarea tehnică a autovehiculelor cu ocazia primei ieşiri din parcul auto. Datele privind alimentarea autovehiculului cu carburanţi-lubrifianţi se completează de către persoana care gestionează aceste bunuri materiale.
Datele privind parcarea autovehiculului se completează şi se certifică prin semnătură de către personalul de serviciu pe unitate (parc auto, punct control) sau conducătorul auto, după caz. Şeful de garaj certifică prin semnătură executarea reviziilor tehnice (R.T.1, R.T.2), menţionând rulajele la care se execută următoarele revizii tehnice, schimbului de ulei şi cantitatea de ulei necesară pentru completarea celui consumat prin ardere. Contabilul sectorului prelucrează foaia de parcurs, totalizează, calculează şi înscrie totalul kilometrilor (efectivi şi echivalenţi) parcurşi, consumul de carburanţi (consum real, consum normat, economii, consum peste normă) şi certifică prin semnătură operaţiunile făcute. Organele de control pe linie auto ale Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, vor înscrie la rubrica "Observaţii speciale", constatările făcute cu ocazia verificării autovehiculului. Persoana stabilită să conducă activitatea asigurării tehnice de autovehicule din unitate (ofiţer inginer auto sau similar), verifică şi certifică prin semnătură dacă foaia de parcurs a fost completată corect şi la toate rubricile şi dacă s-au respectat dispoziţiile în vigoare privind executarea întreţinerilor tehnice şi folosirea autovehiculelor. Înscrierile în foaia de parcurs se fac citeţ, cu cerneală sau pastă, fără modificări sau ştersături. La sfârşitul zilei de lucru, foaia de parcurs se predă în mod obligatoriu şi se păstrează la personalul de serviciu pe unitate (parc auto, punct control). Pentru cursele ce se efectuează în afara zonei de responsabilitate se înscrie funcţia persoanei care a dat aprobarea, semnătura şi ştampila sau numărul deciziei zilnice pe unitate. Pentru situaţiile când se tractează remorci sau se circulă în coloană se vor face specificaţiile respective. Foaia de parcurs reprezintă un document cu regim special, iar pierderea sau distrugerea acesteia atrage după sine luarea măsurilor legale ce se impun, conform reglementărilor în vigoare. Foaia de parcurs care se foloseşte în cadrul unităţilor din subordinea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor este conform modelului alăturat.
________________Cotorul MINISTERUL JUSTIŢIEI FOAIA DE PARCURS | ATENŢIE! |foii de Administraţia Naţională seria E |- Act important.|parcurs a Penitenciarelor nr. * 0419901 |Se completează |seria E Unitatea ______________ |şi se păstrează |nr. * ________________________ |cu deosebită |0419901 | Autovehiculul este | Emisă la ........... |grijă. |Auto | în stare bună | Valabilă până la |- La sfârşitul |........ |________________________| .................... |zilei de lucru |nr. .... |Data|Semnătura|Semnătura| Auto ............... |se predă la |Data | |conducă- |şefului | marca .............. |unitate. |emiterii | |torului |de garaj | nr. înmatriculare |________________|........ | |auto | | .................... |- Pentru |Valabilă |____|_________|_________| Conducători auto: |pierderi sau |până la | | | | 1. ................. |completări |........ |____|_________|_________| (gradul profesional, |greşite, |Am primit | | | | numele şi prenumele) |vinovaţii vor fi|foaia de |____|_________|_________| 2. ................. |făcuţi |parcurs, | | | | 3. ................. |răspunzători |conducător |____|_________|_________| 4. ................. |________________|
Certific exactitatea şi VERIFICAT, OBS. SPECIALErealitatea înscrierilor Ofiţer inginer auto ................................din prezenta foaie de (similar), ................................parcurs ................................ ................................ Conducătorul *) Pentru cursele ce se autovehiculului, efectuează în afara zonei de .................. .................... responsabilitate se înscrie (semnătura) (semnătura) funcţia persoanei care a dat aprobarea, semnătura şi ştampila sau numărul deciziei zilnice pe unitate. Pentru situaţiile când se tractează remorci sau se circulă în coloană se vor face specificaţiile respective.
Figura 6Lex: Lucrul autovehiculului
ANEXA 13 la Normativul privind asigurarea tehnică de autovehicule a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi unităţilor subordonate
ACT DE CONSTATARE TEHNICĂ Nr. _____din ____________ Încheiat astăzi ________
În baza deciziei zilnice pe unitate nr. ............ din ....................., noi, comisia tehnică compusă din .............................. în calitate de preşedinte, ............................ şi .................................., membri, în urma verificării auto ....................................., cu seria şasiului ......................... şi numărul de înmatriculare, .............. km la bord, am constatat următoarele: .......................................................................... .......................................................................... .......................................................................... .......................................................................... Cauzele defecţiunilor: .......................................................................... .......................................................................... .......................................................................... .......................................................................... Propuneri faţă de cele constatate: * (înlocuirea piesei sau subansamblului defect, demontarea de pe autovehicul şi repararea acesteia/acestuia în cadrul unităţii sau la o unitate reparatoare specializată, cu/fără imobilizarea corespunzătoare a mijlocului de transport etc.) .......................................................................... .......................................................................... .......................................................................... ** pentru situaţiile în care se constată că defecţiunile s-au produs datorită unei exploatări necorespunzătoare a autovehiculului, se va propune, obligatoriu, şi efectuarea cercetării administrative. Prezentul act de constatare a fost întocmit în două exemplare din care exemplarul 1 se ataşează la documentele de scădere din evidenţă a pieselor sau subansamblelor înlocuite, iar exemplarul 2 se depune la dosarul tehnic al auto ..............................
PREŞEDINTE MEMBRI ............ .............. ..............
ANEXA 14 la Normativul privind asigurarea tehnică de autovehicule a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi unităţilor subordonate
MINISTERUL JUSTIŢIEI Administraţia Naţională a Penitenciarelor
Unitatea: ______________
APROB: DIRECTORUL UNITĂŢII, ____________
PLANUL DE TRANSPORT*) pentru data de ............
Semnificaţia coloanelor din tabelul de mai jos este următoarea: A - Categoria, marca şi tipul autovehiculului B - Nr. de înmatriculare C - Gradul, numele şi prenumele conducătorului auto D - Compartimentul care solicită transportul şi scopul ______________________________________________________________________________|Nr. | A | B | C | D | Itinerar| Ora de | Data şi | Gradul, |Observaţii||curent| | | | | | plecare| ora până | numele şi | || | | | | | | | la care se | prenumele | || | | | | | | | execută | şeful de | || | | | | | | | transportul| autovehicul| ||______|___|___|___|___|_________|________|____________|____________|__________|| | | | | | | | | | ||______|___|___|___|___|_________|________|____________|____________|__________|| | | | | | | | | | ||______|___|___|___|___|_________|________|____________|____________|__________|| | | | | | | | | | ||______|___|___|___|___|_________|________|____________|____________|__________|
NOTĂ: Şeful de garaj al unităţii (persoana desemnată) va centraliza zilnic, de regulă până la ora 13.00, solicitările şefilor de compartimente pentru efectuarea unor transporturi în ziua următoare, întocmind proiectul planului de transport în funcţie de numărul şi tipul autovehiculelor care pot fi folosite. Proiectul planului de transport va fi verificat de şeful serviciului logistic (similar), care urmăreşte prevenirea curselor în gol, a rutelor ocolite sau încrucişate şi folosirea autovehiculelor la capacitatea nominală, în vederea utilizării raţionale a acestora, precum şi optimizarea fluxurilor de circulaţie. După această analiză, contabilul sectorului auto va prezenta planul de transport, spre aprobare, directorului unităţii, care va analiza oportunitatea acestor transporturi.
ANEXA 15 la Normativul privind asigurarea tehnică de autovehicule a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi unităţilor subordonate
FOLOSIREA AUTOVEHICULELOR PENTRU TRANSPORTUL PERSONALULUI, LA ŞI DE LA LOCUL DE MUNCĂ
1. Autovehiculele aflate în proprietatea unităţilor din sistemul administraţiei penitenciare pot fi folosite, în limita disponibilului, cu asigurarea de către unitate a cheltuielilor de transport pentru efectuarea transportului personalului propriu, la şi de la locul de muncă, pe baza unor trasee aprobate de directorii unităţilor. În stabilirea traseelor, se va urmări parcurgerea distanţelor pe traseul cel mai scurt între unitate şi borna kilometrică "zero" din localitatea de domiciliu sau reşedinţă a personalului transportat.
2. La începutul fiecărui an, unităţile care transportă personalul, la şi de la locul de muncă, cu autovehicule din înzestrare, vor întocmi tabele nominale cu personalul care urmează să se deplaseze şi le vor prezenta spre aprobare directorului. După aprobare, tabelele se predau la compartimentul financiar-contabil. 3. Persoanele din eşaloanele superioare, aflate în misiune (controale, inspecţii, alte activităţi dispuse) care se pot deplasa cu mijloace de transport ale unităţii respective. 4. Şeful Serviciului Logistic (similar), va analiza zilnic, numărul persoanelor pentru care urmează să se asigure transportul, la şi de la locul de muncă, şi va pune la dispoziţie mijloacele de transport care corespund cel mai bine criteriului de eficienţă economică.
ANEXA 16 la Normativul privind asigurarea tehnică de autovehicule a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi unităţilor subordonate
1. OPERAŢIUNILE CARE SE EXECUTĂ CU OCAZIA VERIFICĂRII, ÎNTREŢINERII ŞI REVIZIILOR AUTOVEHICULELOR ______________________________________________________________________________|Nr. | DENUMIREA OPERAŢIUNII |Controlul|Revizia|Revizia|Observaţii||curent| |şi între-|tehnică|tehnică| || | |ţinerea | 1 | 2 | || | |zilnică | | | ||______|__________________________________|_________|_______|_______|__________|| LUCRĂRI DE CURĂŢIRE ŞI SPĂLARE ||______________________________________________________________________________|| 1.|Verificarea stării de completare | X | X | X | || |generală. | | | | ||______|__________________________________|_________|_______|_______|__________|| 2.|Curăţirea cabinei şi caroseriei. | X | X | X | ||______|__________________________________|_________|_______|_______|__________|| 3.|Salubrizarea şi dezinfectarea | | | X | || |autovehiculelor şi remorcilor | | | | || |pentru transport marfă, conform | | | | || |prevederilor reglementărilor | | | | || |sanitar-veterinare în vigoare | | | | ||______|__________________________________|_________|_______|_______|__________|| 4.|Curăţirea băii de ulei şi a | - | - | XX | || |sorbului pompei de ulei. | | | | ||______|__________________________________|_________|_______|_______|__________|| 5.|Curăţirea şi verificarea | - | - | XX | || |rezervoarelor şi conductelor, | | | | || |sistemului de alimentare cu | | | | || |carburanţi. | | | | ||______|__________________________________|_________|_______|_______|__________|| 6.|Verificarea caroseriei a | - | X | X | || |dispozitivelor pentru | | | | || |închiderea-deschiderea şi blocarea| | | | || |uşilor, capotelor, capacelor | | | | || |obloanelor etc. | | | | ||______|__________________________________|_________|_______|_______|__________|| LUCRĂRI DE CONTROL, STRÂNGERI ŞI REGLAJE ||______________________________________________________________________________|| 7.|Verificarea plinurilor (lichid de | X | X | X | || |răcire, ulei de motor, | | | | || |combustibil, lichid de frână, | | | | || |lichid spălat parbrizul, ulei | | | | || |acţionare instalaţii hidraulice). | | | | ||______|__________________________________|_________|_______|_______|__________|| 8.|Pornirea şi urmărirea funcţionării| X | X | X | |
| |motorului la diferite turaţii. | | | | ||______|__________________________________|_________|_______|_______|__________|| 9.|Verificarea stării şi întinderii | X | X | X | || |curelelor de transmisie. | | | | ||______|__________________________________|_________|_______|_______|__________|| 10.|Verificarea fixării motorului pe | - | - | X | || |cadru. | | | | ||______|__________________________________|_________|_______|_______|__________|| 11.|Reglarea jocului la supape. | - | - | XX | ||______|__________________________________|_________|_______|_______|__________|| 12.|Verificarea şi strângerea | - | - | XX | || |chiuloaselor, rampelor, | | | | || |culbutorilor, tijelor | | | | || |împingătoare, arcurilor supapelor,| | | | || |a fixării colectorului, | | | | || |conductelor de evacuarea gazelor | | | | || |şi a bridelor tobei de eşapament | | | | || |la conducte de evacuare. | | | | ||______|__________________________________|_________|_______|_______|__________|| 13.|Verificarea şi completarea | - | - | X | || |uleiului din mecanismul hidraulic | | | | || |de comandă al direcţiei la | | | | || |autovehiculele dotate cu sisteme | | | | || |de comandă servoasistat al | | | | || |direcţiei | | | | ||______|__________________________________|_________|_______|_______|__________|| 14.|Verificarea tubulaturii de | - | - | XX | || |aspiraţie şi evacuare a | | | | || |turbosuflantelor şi verificarea | | | | || |stărilor, la motoarele | | | | || |supraalimentate. | | | | ||______|__________________________________|_________|_______|_______|__________|| 15.|Verificarea cadrului la | - | - | XX | || |autovehicule remorci şi | | | | || |semiremorci (şasiu, platformă, | | | | || |lonjeroane). | | | | ||______|__________________________________|_________|_______|_______|__________|| 16.|Verificarea presiunii în cilindrii| - | - | XX | || |motorului. | | | | ||______|__________________________________|_________|_______|_______|__________|| 17.|Verificarea jocului axului pompei | - | - | X | || |de apă şi a etanşeităţii | | | | || |garniturilor. | | | | ||______|__________________________________|_________|_______|_______|__________|| 18.|Verificarea etanşeităţii şi stării| - | - | X | || |de fixare a tuturor instalaţiilor | | | | || |şi sistemelor autovehiculelor. | | | | ||______|__________________________________|_________|_______|_______|__________|| 19.|Verificarea elementelor de | - | - | X | || |prindere şi de acţionare a | | | | || |compresorului. | | | | ||______|__________________________________|_________|_______|_______|__________|| 20.|Verificarea intensităţii | - | - | X | || |zgomotului la eşapare şi a | | | | || |concentraţiei oxidului de carbon | | | | || |(la m.a.s.) şi a fumului (la | | | | || |m.a.c.) din gazele de evacuare. | | | | ||______|__________________________________|_________|_______|_______|__________|| 21.|Verificarea | - | X | X | || |ruptorului-distribuitor, starea şi| | | | || |distanţa dintre contacte, jocul în| | | | || |bucşă, starea elementelor | | | | || |componente ale dispozitivelor de | | | | || |avans al aprinderii, | | | | || |condensatorului, bobinei de | | | | |
| |inducţie. | | | | ||______|__________________________________|_________|_______|_______|__________|| 22.|Curăţirea bujiilor şi verificarea | - | - | X | || |distanţei şi stării electrozilor, | | | | || |a fişelor de înaltă tensiune şi a | | | | || |elementelor antiparazitare. | | | | ||______|__________________________________|_________|_______|_______|__________|| 23.|Verificarea avansului fix al | - | - | X | || |motorului. | | | | ||______|__________________________________|_________|_______|_______|__________|| 24.|Curăţirea sitei carburatorului. | - | X | X | ||______|__________________________________|_________|_______|_______|__________|| 25.|Curăţirea, spălarea şi reglarea | - | - | XX | || |carburatorului, pompei de | | | | || |alimentare şi a filtrului de | | | | || |combustibil. La m.a.c. filtrul de | | | | || |combustibil se goleşte de apă | | | | || |săptămânal. | | | | ||______|__________________________________|_________|_______|_______|__________|| 26.|Schimbarea elementului de hârtie | - | X | - |la m.a.c. || |al filtrului de combustibil la | | | |tipul || |treapta 1. | | | |8135, || | | | | |10215, || | | | | |16215 ||______|__________________________________|_________|_______|_______|__________|| 27.|Idem, la treapta a II-a când | - | - | X |Idem || |înlocuirea coincide la ambele | | | | || |trepte, se va lăsa un interval de | | | | || |100 - 1000 km între cele două | | | | || |trepte. | | | | ||______|__________________________________|_________|_______|_______|__________|| 28.|Spălarea şi verificarea | - | X | X | || |elementului filtrant de | | | | || |combustibil din pâslă la m.a.c. | | | | || |RABA sau MAN-D 2156. | | | | ||______|__________________________________|_________|_______|_______|__________|| 29.|Verificarea funcţionării corecte a| - | - | X |la m.a.c. || |injectoarelor şi reglarea pompei | | | | || |de injecţie. | | | | ||______|__________________________________|_________|_______|_______|__________|| 30.|Curăţirea filtrului de aer. | - | - | X | ||______|__________________________________|_________|_______|_______|__________|| 31.|Verificarea stării şi fixării | - | X | X | || |radiatorului de apă şi a paletelor| | | | || |ventilatorului. | | | | ||______|__________________________________|_________|_______|_______|__________|| 32.|Verificarea funcţionării | - | - | X | || |termostatului şi a cuplajului | | | | || |electromagnetic al ventilatorului.| | | | ||______|__________________________________|_________|_______|_______|__________|| 33.|Verificarea jocului tijei | - | X | X | || |cilindrului de acţionare şi a | | | | || |cursei libere a pedalei | | | | || |ambreiajului. | | | | ||______|__________________________________|_________|_______|_______|__________|| 34.|Verificarea strângerii carcasei | - | - | X | || |ambreiajului fixării pompei | | | | || |centrale şi a cilindrului | | | | || |receptor. | | | | ||______|__________________________________|_________|_______|_______|__________|| 35.|Verificarea stării, fixării şi | - | X | X | || |etanşeităţii cutiei de viteze, de | | | | || |distribuţie, organelor transmisiei| | | | || |cardanice, punţilor, arborilor | | | | || |planetari etc. | | | | |
|______|__________________________________|_________|_______|_______|__________|| 36.|Verificarea asigurării şi | - | X | X | || |funcţionării mecanismelor de | | | | || |comandă a transmisiei, jocul | | | | || |furcilor glisante, a pinionului de| | | | || |atac şi strângerea şuruburilor de | | | | || |la carcase şi capace. | | | | ||______|__________________________________|_________|_______|_______|__________|| 37.|Verificarea mecanismului de | X | X | X | || |direcţie (eventuale jocuri). | | | | ||______|__________________________________|_________|_______|_______|__________|| 38.|Verificarea şi asigurarea | - | X | X | || |levierului de comandă a direcţiei | | | | || |a levierelor fuzetelor, | | | | || |articulaţiilor sferice, a | | | | || |pârghiilor şi a mecanismelor de | | | | || |direcţie. | | | | ||______|__________________________________|_________|_______|_______|__________|| 39.|Verificarea şi reglarea | - | - | X | || |unghiurilor direcţiei | | | | ||______|__________________________________|_________|_______|_______|__________|| 40.|Verificarea fixării volanului şi a| - | - | X | || |jocului articulaţiilor axului | | | | || |volan | | | | ||______|__________________________________|_________|_______|_______|__________|| 41.|Verificarea jocului pivoţilor | - | X | X | ||______|__________________________________|_________|_______|_______|__________|| 42.|Verificarea strângerii şi | - | X | X | || |asigurării casetei de direcţie şi | | | | || |a levierelor de direcţie | | | | || |(bielete). | | | | ||______|__________________________________|_________|_______|_______|__________|| 43.|Verificarea etanşeităţii şi | - | X | X | || |poziţiei corecte, a conductelor şi| | | | || |îmbinărilor direcţiei asistate. | | | | ||______|__________________________________|_________|_______|_______|__________|| 44.|La autovehicule prevăzute cu | X | X | X | || |sistem de protecţie împotriva | | | | || |îngheţului în instalaţii de | | | | || |frânare, sub 5 °C se asigură | | | | || |umplerea la capacitatea cu lichid | | | | || |contra îngheţului a rezervorului | | | | || |pompei şi se acţionează pompa în | | | | || |timpul umplerii rezervoarelor cu | | | | || |aer, cât şi în parcurs de mai | | | | || |multe ori în timpul zilei de | | | | || |lucru. | | | | ||______|__________________________________|_________|_______|_______|__________|| 45.|Eliminarea apei din rezervoarele | X | X | X | || |de aer comprimat. | | | | ||______|__________________________________|_________|_______|_______|__________|| 46.|Verificarea sistemului de frânare | X | X | X | || |(eficacitatea acestuia). | | | | ||______|__________________________________|_________|_______|_______|__________|| 47.|Verificarea stării şi fixării | - | X | X | || |racordurilor şi burdufurilor din | | | | || |cauciuc de la instalaţia de | | | | || |frânare. | | | | ||______|__________________________________|_________|_______|_______|__________|| 48.|Verificarea etanşeităţii | - | X | X | || |instalaţiei de frânare. | | | | ||______|__________________________________|_________|_______|_______|__________|| 49.|Verificarea şi asigurarea | - | X | X | || |cilindrilor dubli de frână. | | | | ||______|__________________________________|_________|_______|_______|__________|
| 50.|Verificarea stării şi fixării | - | X | X | || |elementelor din sistemul de | | | | || |frânare al remorcilor sau | | | | || |semiremorcilor. | | | | ||______|__________________________________|_________|_______|_______|__________|| 51.|Verificarea funcţională a | - | - | X | || |supapelor din sistemul de frânare.| | | | ||______|__________________________________|_________|_______|_______|__________|| 52.|Eliminarea aerului din circuitul | - | - | X | || |hidraulic şi completarea cu | | | | || |lichid. | | | | ||______|__________________________________|_________|_______|_______|__________|| 53.|Verificarea şi reglarea jocului | - | X | X | || |pedalei de frână şi a jocului | | | | || |dintre tambur şi ferodou. | | | | ||______|__________________________________|_________|_______|_______|__________|| 54.|Curăţirea filtrului compresorului | - | - | X | || |şi a separatorului de apă şi ulei.| | | | ||______|__________________________________|_________|_______|_______|__________|| 55.|Reglarea limitatorului de frânare | - | - | X | || |a regulatorului de sarcină şi a | | | | || |regulatorului de presiune. | | | | ||______|__________________________________|_________|_______|_______|__________|| 56.|Verificarea stării şi fixării | - | - | X | || |frânei de staţionare şi a | | | | || |eficacităţii funcţionării | | | | || |instalaţiei pentru frâna de motor | | | | || |(m.a.c.) | | | | ||______|__________________________________|_________|_______|_______|__________|| 57.|Curăţirea şi verificarea | - | - | X | || |cilindrilor receptori, | | | | || |apărătorilor, tamburilor, | | | | || |saboţilor de frână, arcurilor de | | | | || |rapel, etrierelor, discurilor şi | | | | || |plăcuţelor de frână, camerelor sau| | | | || |cilindrilor de frână. | | | | ||______|__________________________________|_________|_______|_______|__________|| 58.|Verificarea şi curăţirea filtrului| | | | || |servomecanismului de frânarea | | | | || |filtrului regulator de presiune, | | | | || |racordului de umflare a pneurilor;| | | | || |sitele pompei de lichid antigel, | | | | || |site de la rezervorul de egalizare| | | | || |(pompa centrală), dozatorul de | | | | || |ulei de la compresorul de aer, | | | | || |filtrelor, | | | | ||______|__________________________________|_________|_______|_______|__________|| 59.|orificiilor de aerisire de la | - | - | X | || |toate aparatele instalaţiei de | | | | || |frânare. | | | | ||______|__________________________________|_________|_______|_______|__________|| 60.|Curăţirea şi verificarea pompei | - | - | X | || |centrale de frână şi ambreiaj şi a| | | | || |cilindrilor receptori, | | | | || |servomecanismului supapelor de | | | | || |reţinere, verificarea membranelor | | | | || |camerelor de frânare | | | | ||______|__________________________________|_________|_______|_______|__________|| 61.|Din 2 în 2 ani sau după o | - | - | X | || |staţionare de peste 1 an, se | | | | || |verifică elementele componente ale| | | | || |instalaţiei de frânare, inclusiv | | | | || |se înlocuiesc garniturile de | | | | || |cauciuc şi materiale plastice, | | | | || |lichidul de frână, dacă este | | | | |
| |cazul. | | | | ||______|__________________________________|_________|_______|_______|__________|| 62.|Verificarea stării, fixării şi | - | X | X | || |etanşeităţii amortizoarelor şi a | | | | || |barelor antiruliu. | | | | ||______|__________________________________|_________|_______|_______|__________|| 63.|Verificarea articulaţiilor, | - | X | X | || |barelor superioare şi inferioare | | | | || |ale suspensiei la autovehicule cu | | | | || |suspensie independentă. | | | | ||______|__________________________________|_________|_______|_______|__________|| 64.|Verificarea strângerii bridelor | - | X | X | || |arcurilor şi a şuruburilor de | | | | || |fixare a suporturilor de arc. | | | | ||______|__________________________________|_________|_______|_______|__________|| 65.|La autobuze în funcţie de soluţia | - | X | X | || |constructivă, se execută | | | | || |verificarea şi reglarea pernelor | | | | || |de aer, a pârghiilor şi | | | | || |articulaţiilor sferice, purjarea | | | | || |rezervoarelor de aer | | | | || |(etanşeitatea). | | | | ||______|__________________________________|_________|_______|_______|__________|| 66.|Verificarea sistemului de rulare | X | X | X | || |(starea pneurilor, a jantelor | | | | || |etc.). | | | | ||______|__________________________________|_________|_______|_______|__________|| 67.|Verificarea şi reglarea unghiului | - | - | X | || |de convergenţă a roţilor şi a | | | | || |altor unghiuri la automobilele cu | | | | || |suspensie independentă, inclusiv | | | | || |calarea direcţiei | | | | ||______|__________________________________|_________|_______|_______|__________|| 68.|Verificarea stării arcurilor, a | X | X | X | || |bolţurilor şi piuliţelor de la | | | | || |prezoanele roţilor. | | | | ||______|__________________________________|_________|_______|_______|__________|| 69.|Demontarea roţilor, tamburilor, | - | - | XX | || |butucilor, verificarea jocului de | | | | || |rulmenţi, curăţirea de praf şi | | | | || |înlocuirea unsorii (roţi spate şi | | | | || |faţă). | | | | ||______|__________________________________|_________|_______|_______|__________|| 70.|Verificarea presiunii în pneuri. | X | X | X | ||______|__________________________________|_________|_______|_______|__________|| 71.|Verificarea adâncimii profilului | - | - | X | || |şi a echilibrării roţilor la | | | | || |autoturisme. | | | | ||______|__________________________________|_________|_______|_______|__________|| 72.|Verificarea funcţionării | X | X | X | || |instalaţiei de climatizare şi aer | | | | || |condiţionat. | | | | ||______|__________________________________|_________|_______|_______|__________|| 73.|Verificarea instalaţiei electrice | X | X | X | || |de semnalizare, iluminare etc. | | | | ||______|__________________________________|_________|_______|_______|__________|| 74.|Verificarea bateriei de | X | X | X | || |acumulatori, nivelul | | | | || |electrolitului. | | | | ||______|__________________________________|_________|_______|_______|__________|| 75.|Verificarea densităţii | - | X | X | || |electrolitului şi a tensiunii | | | | || |bateriei de acumulatori. | | | | ||______|__________________________________|_________|_______|_______|__________|| 76.|Întreţinerea bateriei (completarea| - | X | X | |
| |electrolitului la nivel, ungerea | | | | || |bornelor, desfundarea orificiilor | | | | || |buşoanelor). | | | | ||______|__________________________________|_________|_______|_______|__________|| 77.|Verificarea şi reglarea releului | - | X | X | || |regulator de tensiune şi releului | | | | || |de pornire. | | | | ||______|__________________________________|_________|_______|_______|__________|| 78.|Verificarea şi reglarea luminii | - | - | X | || |farurilor. | | | | ||______|__________________________________|_________|_______|_______|__________|| 79.|Verificarea stării, fixării şi a | - | - | X | || |contactelor conductorilor | | | | || |electrici. | | | | ||______|__________________________________|_________|_______|_______|__________|| 80.|Verificarea existenţei şi stării | - | - | X | || |siguranţelor calibrate din | | | | || |instalaţia electrică. | | | | ||______|__________________________________|_________|_______|_______|__________|| 81.|Verificarea stării periilor | - | - | X | || |generatorului de curent alternativ| | | | || |şaua generatorului de curent | | | | || |continuu. | | | | ||______|__________________________________|_________|_______|_______|__________|| 82.|Demontarea curăţirea şi | - | - | XX | || |verificarea demarorului. | | | | ||______|__________________________________|_________|_______|_______|__________|| 83.|Verificarea funcţionării şi a | X | X | X | || |indicaţiilor aparatelor de bord; | | | | || |presiunea uleiului la instalaţia | | | | || |de ungere, temperatura apei de | | | | || |răcire, presiunea aerului în | | | | || |instalaţia de frânare etc. | | | | ||______|__________________________________|_________|_______|_______|__________|| 84.|Verificarea etanşeităţii şi | X | X | X | || |funcţionării sistemelor de răcire,| | | | || |ungere, alimentare, direcţie, | | | | || |frânare, transmisie. | | | | ||______|__________________________________|_________|_______|_______|__________|| 85.|Verificarea fixării şi strângerii | - | - | X | || |lăzii de scule, lăzii bateriei de | | | | || |acumulatoare şi a barelor de | | | | || |protecţie | | | | ||______|__________________________________|_________|_______|_______|__________|| 86.|Verificarea funcţionării | - | - | X | || |dispozitivelor pentru blocarea şi | | | | || |reglarea scaunului şoferului, | | | | || |fixării scaunelor pasagerilor | | | | ||______|__________________________________|_________|_______|_______|__________|| 87.|Controlul repartizării uniforme a | X | - | - | || |încărcăturii, nedepăşirea sarcinii| | | | || |admise. | | | | ||______|__________________________________|_________|_______|_______|__________|| 88.|Curăţirea şi verificarea | - | - | X | || |cârligului de remorcare, ungerea | | | | || |şi verificarea suportului şi a | | | | || |capacelor de protecţie. | | | | ||______|__________________________________|_________|_______|_______|__________|| 89.|Verificarea funcţionării | X | X | X | || |sistemului hidraulic de acţionare | | | | || |a instalaţiilor speciale. | | | | ||______|__________________________________|_________|_______|_______|__________|| LUCRĂRI DE UNGERE ||______________________________________________________________________________|| 90.|Curăţirea, verificarea gresoarelor| - | X | X | |
| |şi înlocuirea celor defecte. | | | | ||______|__________________________________|_________|_______|_______|__________|| 91.|Se execută gresarea conform | | | | || |schemei şi la periodicitatea | | | | || |recomandată în cărţile tehnice de | | | | || |exploatare. | | | | ||______|__________________________________|_________|_______|_______|__________|| 92.|Se spală filtrul de aer de tip | - | X | X | || |umed şi se înlocuieşte uleiul. | | | | ||______|__________________________________|_________|_______|_______|__________|| 93.|Se unge axul distribuitorului de | - | X | X | || |aprindere şi se îmbibă cu ulei | | | | || |ungătorul camei. | | | | ||______|__________________________________|_________|_______|_______|__________|| 94.|Se ung toate punctele | - | X | X | || |articulaţiilor de comandă, | | | | || |balamalele şi mecanismele de | | | | || |închidere a uşilor, macaralele de | | | | || |geam şi articulaţiile capotelor şi| | | | || |portbagajului. | | | | ||______|__________________________________|_________|_______|_______|__________|| 95.|Ungerea articulaţiilor de la | - | X | X | || |jaluzelele frontale. | | | | ||______|__________________________________|_________|_______|_______|__________|| 96.|Verificarea şi completarea | - | X | X | || |nivelului de ulei în agregatele | | | | || |transmisiei şi direcţiei. | | | | ||______|__________________________________|_________|_______|_______|__________|| 97.|La motoarele de tip RABA sau D | | | | || |2150 HMN, odată cu înlocuirea | | | | || |uleiului se schimbă şi elementul | | | | || |filtrant de ulei. | | | | ||______|__________________________________|_________|_______|_______|__________|| 98.|Gresarea (ungerea) rulmentului de | - | - | X | || |presiune al ambreiajului şi al | | | | || |transmisiei cardanice | | | | ||______|__________________________________|_________|_______|_______|__________|| 99.|Înlocuirea uleiurilor din | - | X | X | || |mecanismul de direcţie, cutia de | | | | || |viteze, cutia de distribuţie şi | | | | || |reductor, punţile motoare (când | | | | || |coincid cu rulajele indicate în | | | | || |cărţile tehnice). | | | | ||______|__________________________________|_________|_______|_______|__________|
NOTĂ: 1. Operaţiunile notate cu "XX" se execută odată la două RT2. 2. Pentru autovehicule din import, se vor respecta recomandările constructorului, privind periodicitatea şi operaţiunile ce se execută cu ocazia reviziilor tehnice.
ANEXA 17 la Normativul privind asigurarea tehnică de autovehicule a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi unităţilor subordonate
NORME MAXIME DE TIMP PENTRU ÎNTREŢINEREA AUTOVEHICULELOR ______________________________________________________________________________| CATEGORIA | Întreţinerea| Spălarea şi| Înlocuirea | Revizia || AUTOVEHICULELOR | zilnică | curăţarea | uleiului uzat | tehnică || | | generală |________________|_________|
NOTĂ: 1. Pentru materialele de la poziţiile 3, 14, 15, 16, 17, 30, 35 cantităţile sunt maxime, pentru un an de zile, celelalte se distribuie la nevoie, de către organul tehnic, pentru fiecare 10.000 km echivalenţi la autovehicule şi 400 ore la tractoare rutiere. Cele care nu realizează rulajele respective într-un an, au dreptul la o normă întreagă. Autovehiculele la care se execută conservarea, au dreptul la o normă întreagă, mai puţin materialele prevăzute la poziţiile 6, 10, 14, 15, 18, 19, 34, 35. 2. Calculul drepturilor de consum la materiale se face anual, pentru întregul parc al unităţii, iar distribuţia materialelor se face cu ocazia executării reviziei tehnice nr. 2 (R.T.2) pentru fiecare autovehicul în parte la materialele de la poziţiile 4, 6, 9, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18. 3. Poziţiile 4 şi 16 nu se acordă pentru autovehiculele din unităţile unde spălarea se face în incinta staţiilor de întreţinere prevăzute cu instalaţii de spălare automate. În cazurile când spălarea se execută de către personal specializat, materialele respective se distribuie acestuia. 4. Lichidul de frână este prevăzut pentru completări. Pentru schimbarea lichidului din instalaţia de frânare se acordă o cantitate egală cu capacitatea acesteia, o dată la doi ani. 5. Alcoolul tehnic se foloseşte pentru spălarea instalaţiei de frânare, numai atunci când se înlocuieşte lichidul din instalaţie, precum şi pentru umplerea pompei de protecţie împotriva îngheţului, la autovehiculele prevăzute prin construcţie cu un asemenea dispozitiv. 6. Uleiul hidraulic se acordă pentru completarea nivelului la autovehiculele prevăzute cu instalaţii hidraulice.
7. Apa distilată este prevăzută numai pentru completări ale nivelului electrolitului în bateria de acumulatori sau a lichidului de răcire. 8. Petrolul sau motorina de la poziţiile 20, se foloseşte pentru spălarea motoarelor şi pieselor, în cadrul reviziilor tehnice periodice şi reparaţiilor curente care se execută în atelierul auto. 9. Bitumul şi petrosinul în raport 1/1, se utilizează pentru protecţia podelelor din lemn ale caroseriilor autocamioanelor şi remorcilor. 10. Vopseaua de ulei diluată maxim cu 30% petrosin se utilizează pentru vopsirea caroseriilor din lemn ale autocamioanelor şi remorcilor, în anii când nu se vopsesc integral (numai pentru autovehiculele parcate sub cerul descoperit). 11. Unsoarea neutră antiacidă se foloseşte pentru ungerea bornelor bateriilor de acumulatori. ____________________________________________________________| Material | U/M | Cantitate | Observaţii ||________________|_____|___________|_________________________|| Sodă calcinată | kg | 0,15 | Bloc motor şi chiulasă || Petrol lampant | l | 0,05 | din fontă || Apă distilată | l | 1 | ||________________|_____|___________|_________________________|| Acid clorhidric| l | 0,05 | Bloc motor sau chiulasă || Apă distilată | l | 1 | din aluminiu ||________________|_____|___________|_________________________|
12. Pentru autovehiculele destinate transportului de alimente, cantităţile de detergent poziţia 9 ce se acordă vor fi majorate cu 100%. 13. Poziţia 14* se acordă numai la utilitate, iar poziţia 15* se acordă numai la autoturisme de teren şi microbuze. 14. Unsoarea de la poziţia 27 se foloseşte pentru gresare şi pentru protejarea anticorozivă a caroseriei. 15. Poziţia 31 se va folosi pentru întreţinerea garniturilor din cauciuc, chedere. 16. Poziţiile 32 şi 33 se acordă diferenţiat în funcţie de construcţia sistemului de răcire al autovehiculului, pentru spălarea acestuia dacă este prevăzută această operaţie, în concentraţiile precizate mai jos şi proporţional cu capacitatea sistemului de răcire.
ANEXA 18 b la Normativul privind asigurarea tehnică de autovehicule a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi unităţilor subordonate
MATERIALE ŞI PIESE DE SCHIMB FOLOSITE ÎN PROCESUL DE ÎNTREŢINERE ce se pot distribui şi cu "bon de consum" ______________________________________________________________________________|Nr. | Denumirea materialelor | Activitatea pentru care se distribuie ||crt.| | ||____|_________________________________|_______________________________________|| 1.| Bitum pentru acumulatori | - asigurarea etanşeităţii bateriei de || | | acumulatori ||____|_________________________________|_______________________________________|| 2.| Apă amoniacală | - ştergerea suprafeţelor exterioare || | | ale bateriei de acumulatori şi a || | | locaşurilor acestora ||____|_________________________________|_______________________________________|| 3.| Vopsea albă | - înscrierea pe bateria de acumulatori|
| | | a numărului autovehiculului pe care || | | se montează ||____|_________________________________|_______________________________________|| 4.| Apă distilată | - pentru corectarea nivelului || | | electrolitului sau antigelului ||____|_________________________________|_______________________________________|| 5.| Acid sulfuric | - în combinaţie cu apa distilată || | | pentru formarea unei baterii noi ||____|_________________________________|_______________________________________|| 6.| Burete, perie cu coadă, deşeuri | - spălarea şi curăţirea || | cârpe sau bumbac, lavete, piele | autovehiculelor || | de căprioară, mături din p.v.c. | || | sau sorg | ||____|_________________________________|_______________________________________|| 7.| Perie de sârmă, abraziv pe | - executarea retuşurilor la protecţia || | suport textil, abraziv pe suport| anticorozivă a caroseriei || | de hârtie, pensulă rotundă, | || | lată, vopsea email, vopsea | || | antifon, grund, chit rapid, | || | diluant pentru vopsea email | ||____|_________________________________|_______________________________________|| 8.| Petrol | spălarea pieselor la atelier ||____|_________________________________|_______________________________________|| 9.| Alcool industrial | - spălarea instalaţiei de frână ||____|_________________________________|_______________________________________|| 10.| Glicerină tehnică | - ungerea chederelor de etanşare ||____|_________________________________|_______________________________________|| 11.| Butelie tip spray pentru | - pornirea autovehiculelor care sunt || | pornirea pe timp rece | prevăzute cu un astfel de sistem ||____|_________________________________|_______________________________________|| 12.| Lichid special pentru spălat | - spălarea parbrizelor || | parbrize | ||____|_________________________________|_______________________________________|| 13.| Acid clorhidric, sodă calcinată | - curăţirea instalaţiei de răcire ||____|_________________________________|_______________________________________|| 14.| Talc pudră | - întreţinere anvelope şi camere de || | | aer ||____|_________________________________|_______________________________________|| 15.| Apă tare, bandă izolatoare, | - executarea lucrărilor de întreţinere|| | borax, carbid, electrozi pentru | şi reparaţii în cadrul atelierelor || | sudură, oxigen industrial, sârmă| auto || | de oţel pentru sudură, sârmă de | || | alamă, ţipirig, lichid pentru | || | răcire scule aşchietoare, | || | stearină, bandă sterling | ||____|_________________________________|_______________________________________|| 16.| Lichid de frână | - completare nivel ||____|_________________________________|_______________________________________|| 17.| Petice calde | - pentru vulcanizare camere ||____|_________________________________|_______________________________________|| 18.| Petrosin | - producţia podelelor de lemn în || | | combinaţie cu bitumul sau pentru || | | diluarea vopselei antifonice ||____|_________________________________|_______________________________________|| 19.| Vopsea ulei | - executarea retuşurilor la protecţia || | | caroseriilor din lemn ||____|_________________________________|_______________________________________|| 20.| Lichid antigel | - completarea sau înlocuire în || | | sistemul de răcire ||____|_________________________________|_______________________________________|| 21.| Aditivi curăţitori şi aditivi | - întreţinere instalaţie de alimentare|| | pentru carburanţi şi uleiuri | (conform recomandărilor || | minerale (motor, de transmisie, | producătorului) || | hidraulice) | - îmbunătăţirea parametrilor de ardere|| | | a carburantului în cilindrii |
| | | motorului, respectiv de îmbunătăţire a|| | | ungerii motorului şi sistemelor || | | mecanice ale autovehiculului ||____|_________________________________|_______________________________________|| 22.| Bujii, becuri, curele | - întreţinerea autovehiculelor || | trapezoidale, siguranţe | || | fuzibile, element filtru de | || | ulei, element filtru | || | combustibil, element filtru aer,| || | bucşe de cauciuc, căpăcele | || | valvă, ventile, şuruburi, | || | piuliţe, conductori electrici, | || | şplinturi, cuie, gresoare, | || | papuci electrici, apă de colonie| || | (lavandă), garnituri, filtre | || | capsulate, diuze injector | ||____|_________________________________|_______________________________________|
ANEXA 19 la Normativul privind asigurarea tehnică de autovehicule a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi unităţilor subordonate
LUCRĂRILE DE ÎNTREŢINERE CE SE EXECUTĂ CU OCAZIA TRECERII LA SEZONUL RECE SAU CALD
În vederea pregătirii autovehiculelor pentru sezonul rece sau cald se execută, de regulă, următoarele lucrări: - curăţarea, verificarea şi reîncărcarea, dacă este nevoie, a bateriei de acumulatori; - verificarea concentraţiei lichidului antigel, eventual înlocuirea acestuia (se execută toamna); - curăţarea şi verificarea pompei de lichid antigel din instalaţia de frânare (se execută toamna); - verificarea funcţionării dispozitivului de pornire a motorului în anotimpul rece, dacă este cazul (se execută toamna); - verificarea funcţionării instalaţiei de climatizare (se execută toamna) şi a instalaţiei de aer condiţionat (se execută primăvara); - verificarea dotării autovehiculelor cu huse, încălzitoare de geam sau ştergătoare manuale de parbriz, anvelope corespunzătoare, lanţuri antiderapante, lopeţi şi alte scule şi materiale prevăzute pentru sezonul rece (sau a predării lor la trecerea la sezonul cald); - curăţarea rezervoarelor de combustibil şi a conductelor se execută odată pe an (de regulă toamna); - verificarea tubulaturilor de aspiraţie şi evacuare a turbosuflantelor; - verificarea şi curăţarea supapelor compresorului din instalaţia de frânare, inclusiv a filtrului regulatorului de presiune; - verificarea funcţională şi curăţarea alternatorului şi electromotorului de pornire; - la autovehiculele cu sistem de frânare cu aer comprimat, se va elimina prin purjare, apa din butelii. Operaţiunile la sistemele care asigură securitatea circulaţiei (în special sistemul de direcţie şi frânare) vor fi obligatoriu executate de personal cu pregătire şi calificare adecvată şi verificate de şeful de atelier sau şeful de garaj.
Pentru evitarea producerii de avarii, prin îngheţ, la motoarele autovehiculelor care folosesc apă în sistemele de răcire, la sfârşitul fiecărei zile de lucru, conducătorii auto şi personalul de serviciu pe parcurile auto vor urmări eliminarea apei din întregul circuit de răcire şi vor pune la loc vizibil (la oglinda retrovizoare din interior sau la parasolar) o plăcuţă cu inscripţia "FĂRĂ APĂ".
ANEXA 20 la Normativul privind asigurarea tehnică de autovehicule a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi unităţilor subordonate
PROCESUL TEHNOLOGIC DE PROTEJARE ANTICOROZIVĂ A AUTOVEHICULELOR ŞI NORMELE DE CONSUM PENTRU MATERIALELE FOLOSITE
Introducerea în exploatare a autovehiculelor, care nu au caroserie protejată şi garantată de constructor, se va face numai după efectuarea protejării anticorozive a acestora. Această operaţiune se poate executa în cadrul unităţii sau la agenţi economici specializaţi.
I. PROCESUL TEHNOLOGIC
Protecţia anticorozivă a caroseriilor cuprinde totalitatea operaţiunilor necesare combaterii sau diminuării acţiunii factorilor care favorizează procese corozive la acestea.
a) Lucrări pregătitoare: - se spală autovehiculul, acordându-se o atenţie deosebită îndepărtării prafului din nervurile părţii inferioare a caroseriei; - se aduce autovehiculul într-o încăpere special amenajată, iar pentru operaţiunea propriu-zisă, se vor folosi utilaje şi agregate destinate acestui scop; - se demontează roţile, aripile, farurile, lanternele, scaunele şi tapiţeria uşilor, se scot covoarele din interiorul caroseriei şi portbagaj; - se curăţă toate părţile metalice din interiorul caroseriei şi portbagajului, suprafeţele interioare ale uşilor şi aripilor, precum şi partea inferioară a caroseriei, porţiunile corodate se curăţă cu o perie de sârmă sau abrazive pe suport; - se suflă cu aer comprimat părţile curăţate, urmând să se elimine praful sau murdăria de pe suprafeţele ce se vor acoperi cu soluţii protectoare; - suprafeţele metalice astfel curăţate se degresează cu deruginol sau petrosin, apoi se acoperă cu două straturi de grund prin pensulare. Pentru grunduirea suprafeţelor metalice se foloseşte grund. Vopseaua antifonică neagră se aplică pe suprafeţe acoperite cu grund. Intervalul de timp la care se depun cele două straturi de grund este de minim 8 ore.
b) Tehnologia de aplicare a soluţiilor anticorozive - după 4 - 5 ore de la depunerea celui de al doilea strat de grund, se aplică soluţia anticorozivă (vopsea antifonică neagră sau alte soluţii similare); - temperatura de lucru în perioada de realizare a protecţiei, trebuie să fie de minimum +5 °C şi maximum 30 °C;
- înainte de utilizarea produsului, acesta se amestecă pentru omogenizare, în ambalajul original; - aplicarea produsului anticoroziv se face prin pensulare sau cu pistol special, numărul de straturi de produs necesare pentru realizarea unei protecţii corespunzătoare fiind în funcţie de pregătirea suprafeţei. În cazul când suprafaţa a fost grunduită sau protejată anterior cu alte substanţe anticorozive, care se menţin în stare bună, se depun două straturi de produs la interval de cel puţin 12 ore. Atunci când curăţirea suprafeţei de protejat se face prin sablare (pe timpul reparaţiilor), nu mai este necesară grunduirea suprafeţei, în acest caz se depun trei straturi de soluţie anticorozivă. În această situaţie se deduce, după caz, o parte din cantitatea de grund prevăzută, înlocuindu-se cu o soluţie anticorozivă; - darea în folosinţă a autovehiculelor protejate cu soluţii anticorozive, se face după minimum 4 ore de la aplicarea ultimului strat; - cu ocazia trecerii autovehiculelor la exploatarea de iarnă, se va introduce sau pulveriza ulei ars în praguri şi pe celelalte suprafeţe ale caroseriei (enumerate la punctul "c"), care sunt supuse procesului de coordonare sau se vor acoperi cu un strat de unsoare.
c) În vederea protejării anticorozive, se vor acoperi următoarele: - partea inferioară a caroseriei; - partea interioară a aripilor; - podeaua caroseriei şi a portbagajului; - partea interioară a uşilor; - locaşurile farurilor şi lanternelor; - alte suprafeţe supuse corodării, în raport de fiecare marcă şi tip de autovehicul.
d) Măsuri de protecţia muncii şi prevenire a incendiilor: - în timpul aplicării produselor anticorozive, se vor respecta măsurile de protecţie a muncii şi de prevenire a incendiilor pentru substanţe toxice şi inflamabile; - se va asigura o circulaţie intensă a aerului prin ventilaţie, fără a se provoca curenţi interni de aer, care ar dăuna sănătăţii celor care lucrează, cât şi antrenarea de praf, picături de apă etc.; - în interior, pe toată perioada în care se execută protecţia anticorozivă, se interzic categoric fumatul, aprinderea vreunui foc, lucrul cu cabluri metalice sau folosirea de unelte metalice, care prin lovire sau cădere ar putea provoca scântei; - se interzice folosirea, pentru ştergerea suprafeţelor, a materialelor din fibre sintetice sau din lână, care pot produce scântei datorită curenţilor electrostatici ce se formează prin frecare; - la întreruperea lucrului, personalul trebuie să-şi cureţe mâinile cu acetonă, după care să se spele bine cu apă caldă şi săpun şi să le ungă cu glicerină; - păstrarea alimentelor, precum şi servirea mesei la aceste locuri de muncă sunt interzise; - înainte de începerea protecţiei anticorozive, cu personalul care execută această operaţiune se va face un instructaj privind respectarea regulilor de protecţia muncii şi de prevenire a incendiilor.
În cazurile când se folosesc ca produse anticorozive, altele decât cele prevăzute în prezentele norme, se vor respecta regulile de aplicare a acestora, stabilite de societăţile furnizoare.
II. NORME DE CONSUM
Protejarea părţilor metalice ale caroseriilor autovehiculelor supuse corodării, se face prin acoperirea lor cu vopsea antifonică neagră sau alte soluţii similare, ulei ars şi unsoare. Pentru protejarea anticorozivă a unui autovehicul, se acordă următoarele cantităţi de materiale: _____________________________________________________________________________|Nr. | Material | U/M |Consum |Autoturisme| Consum total ||crt.| | |specific| |________________________________|| | | |pe 1 mp | |Auto- |Autobuze şi |Auto- || | | | | |utilitare|autospeciale|camionete||____|____________|_____|________|___________|_________|____________|_________|| 1.| Vopsea | kg | 0,600 | 8 | 7 | 152,5 | 7 || | antifonică | | | | | | ||____|____________|_____|________|___________|_________|____________|_________|| 2.| Petrosin | l | 0,300 | 4 | 3,5 | 7,5 | 1,5 || 3.| Acetonă | l | 0,015 | 0,100 | 0,100 | 0,200 | 0,050 || 4.| Glicerină | l | 0,01 | 0,100 | 0,100 | 0,200 | 0,050 || 5.| Perii de | buc.| - | 1 | 1 | 2 | 0,33 || | sârmă | | | | | | || 6.| Abraziv pe | coli| 1 | 10 | 10 | 15 | 5 || | suport | | | | | | || | textil | | | | | | || 7.| Grund | kg | 0,110 | 1,3 | 1,2 | 2,5 | 0,5 || 8.| Diluant | kg | 0,040 | 0,45 | 0,4 | 0,8 | 0,2 ||____|____________|_____|________|___________|_________|____________|_________|| 9.| Unsoare | kg | Conform prevederilor din anexa nr. 18 a ||____|____________|_____|_____________________________________________________|
Protejarea anticorozivă a caroseriilor se face numai la autovehiculele care necesită această operaţiune (pentru cele care nu sunt garantate). Cu ocazia înlocuirii sau reparării unor elemente de caroserie se va reface stratul de protecţie anticorozivă pe acestea.
ANEXA 21 la Normativul privind asigurarea tehnică de autovehicule a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi unităţilor subordonate
LUCRĂRILE CARE SE EXECUTĂ PENTRU CONSERVAREA AUTOVEHICULELOR ŞI ÎNTREŢINEREA ACESTORA PE TIMPUL CONSERVĂRII
1. Conservarea de scurtă durată se referă la stocarea autovehiculelor pentru o perioadă cuprinsă între 2 - 6 luni şi se realizează prin executarea următoarelor operaţiuni: - se ung cu unsoare articulaţiile capotei, balamalele uşilor cabinei, macaralele de geam, articulaţiile tijelor de frână şi de comandă ale carburatorului, pedalele ambreiajului şi frânei, dispozitivele de remorcare, alte legături, cu excepţia celor care au în componenţă elemente antifricţiune care nu necesită ungere; - se ung cu ulei cablurile de ambreiaj, acceleraţie şi frâna de mână;
- se demontează roţile autovehiculului, se curăţă jantele de rugină, se îndreaptă şi se vopsesc; - se spală anvelopele de noroi, se usucă, se umflă la presiune normală şi se montează pe autovehicul; - se demontează bateriile de acumulatori, se curăţă, se controlează, se completează nivelul electrolitului şi se încarcă (pe timpul cât autovehiculele sunt păstrate în conservare, bateriile de acumulatori vor fi încărcate în fiecare lună). După încărcare se măsoară densitatea electrolitului şi dacă aceasta nu este corespunzătoare, se va corecta sau se va folosi electrolit la densitatea prescrisă, în funcţie de sezonul în care se stochează. - bateriile se vor păstra în încăperi separate, amenajate conform prevederilor normelor de protecţia muncii pentru activitatea de întreţinere, exploatare şi reparare a bateriilor de acumulatori; - se curăţă rezervoarele de carburanţi şi se verifică dacă nu sunt scurgeri. Pentru rezervoarele care nu au dop filetat de golire, acestea se demontează şi se spală cu lichide speciale până la îndepărtarea completă a depunerilor, se umple rezervorul cu carburant apoi se asigură gura de umplere cu buşonul; - se curăţă interiorul autovehiculelor, iar sub covoarele din interior, caroseria se va curăţa de rugină, se va şterge până la uscarea completă şi se va reface stratul de vopsea; - se face câte o pornire de circa 3 - 5 minute în fiecare lună. 2. Conservarea de lungă durată se referă la o perioadă de stocare mai mare de 6 luni şi se realizează prin efectuarea operaţiunilor prevăzute la conservarea de scurtă durată, la care se adaugă următoarele: - se curăţă decantorul de benzină; - se scoate pompa de benzină, se demontează, se curăţă, după care se montează la motor şi se înveleşte cu folie de polietilenă; - se demontează filtrul de benzină, se curăţă fiecare piesă componentă, după care se asamblează şi montează pe motor. Filtrul de benzină, pompa de benzină şi carburatorul se montează în stare uscată, fără benzină; - geamurile farurilor se acoperă cu folie de polietilenă; - orificiul de turnare a uleiului în motor, ferestrele filtrului de aer şi gura eşapamentului se etanşează cu hârtie îmbibată în vaselină sau cu folie de material plastic; - se completează instalaţia de răcire cu lichid antigel şi se etanşează buşonul radiatorului şi al vasului de expansiune cu folie de polietilenă, după caz; - se slăbeşte întinderea curelei de ventilator şi compresor (dacă autovehiculul este înzestrat cu compresor); - se ung cu vaselină legăturile cardanice; - se astupă cu hârtie îmbibată cu vaselină, spaţiul dintre discul portsaboţi şi tamburul de frână; - pe geamuri se lipeşte hârtie sau pânză colorată pentru a împiedica pătrunderea luminii în interior (dacă autovehiculele nu sunt parcate în depozite amenajate). Autovehiculul se aşează pe butuci sau capre metalice, astfel ca roţile să fie ridicate cu 8 - 10 cm de la sol, respectându-se normele de protecţia muncii privind suspendarea autovehiculelor. - arcurile se descarcă, aşezând bucăţi de lemn între ramă şi axe;
- maneta de schimbare a vitezelor şi maneta reductorului se pun la punct mort, iar frânele se lasă libere; - capota motorului, rezervoarele de carburanţi, uşile caroseriei şi lăzile de scule se sigilează; - anvelopele se acoperă cu huse sau apărători, confecţionate din pânză pentru a le apăra de razele solare (când depozitarea se face afară); - carterele motorului, cutiei de viteze, diferenţialului, casetei de direcţie se completează cu ulei până la nivelul normal; - bateriile de acumulatori se păstrează în încăperi pregătite special pentru conservare. Se execută conservarea cilindrilor motorului, în ordinea de funcţionare a acestora, procedându-se astfel: - se încălzeşte uleiul deshidratat la temperatura de 65 - 70 °C; - se demontează bujiile sau injectoarele şi se introduce cu ajutorul unei spriţiere în fiecare cilindru 50 - 60 cm3 de ulei deshidratat şi încălzit la temperatura motorului; - se montează şi se strâng bujiile sau injectoarele după care se roteşte motorul de 4 - 5 ori fără a se porni; - se ung cu unsoare mecanismele de reglare a pompei de injecţie. La deconservarea motoarelor cu aprindere prin compresie, se extrage cu o spriţieră corespunzătoare, uleiul din camerele de ardere ale pistoanelor, deoarece în acestea rămân aproximativ 25 - 30 cm cubi de ulei, care, dacă nu sunt extraşi, la pornire, în combinaţie cu amestecul format din motorină şi aer, produc o explozie de 4 - 5 ori mai puternică decât explozia normală, ceea ce poate duce la deteriorarea chiulasei, spargerea pistoanelor, flambarea bielelor sau alte deteriorări. 3. Lucrările de întreţinere a autovehiculelor pe timpul conservării acestora; Lunar se execută verificarea şi întreţinerea bateriei de acumulatori. Trimestrial, se efectuează întreţinerea generală a autovehiculelor, care cuprinde următoarele lucrări: - verificarea exterioară; - se roteşte motorul, fără a se porni, de 4 - 5 ori (la cele conservate de lungă durată); - porţiunile corodate se curăţă complet de rugină şi murdărie şi se vopsesc; - se învârtesc de câteva ori roţile, iar volanul se roteşte în ambele sensuri de 2 - 3 ori; - se controlează frâna de serviciu, ambreiajul şi comanda carburatorului sau a pompei de injecţie; - se controlează nivelul lichidului în pompa centrală de frână; - se verifică funcţionarea instalaţiei electrice; - se controlează, se şterg şi apoi se ung (dacă este necesar) sculele, accesoriile şi lotul de piese de rezervă; - se controlează nivelul carburantului şi uleiului motor, precum şi starea pneurilor. O dată pe an, în timpul verii, se vor efectua probe de parcurs de 40 - 50 km la 20% din numărul autovehiculelor, iar la restul se va face verificarea pe locul de staţionare, cu pornirea motoarelor timp de 30 minute de fiecare; - unităţile care au în depozitare mai puţin de 15 autovehicule, vor executa proba de parcurs la toate autovehiculele; După executarea probelor de parcurs şi a verificării stării tehnice, se face remedierea eventualelor defecţiuni constatate şi se efectuează lucrările de întreţinere în vederea conservării.
Înlocuirea carburantului din rezervoarele autovehiculelor şi a uleiului din agregate se face, în funcţie de calitatea acestora, la termenele prevăzute în anexa nr. 36. Diversitatea de mărci şi tipuri de autovehicule, autohtone şi din import, creează obligativitatea deţinătorilor ca, pe lângă lucrările prevăzute în prezenta anexă, să execute şi alte lucrări specifice care se impun.
ANEXA 22 la Normativul privind asigurarea tehnică de autovehicule a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi unităţilor subordonate
INVENTARUL completului pentru atelierul de reparaţii auto ______________________________________________________________________________|Nr. | DENUMIREA APARATURII, UTILAJULUI SAU SCULELOR | U/M | Necesar pentru||crt.| | | atelier || | | |_______________|| | | | Tip 1 | Tip 2 ||____|__________________________________________________|______|_______|_______|| 1.| Alezor progresiv prin tracţiune | buc. | 1 | - ||____|__________________________________________________|______|_______|_______|| 2.| Alezor reglabil 6 - 30 mm | buc. | 2 | 1 ||____|__________________________________________________|______|_______|_______|| 3.| Analizor de gaze | buc. | 1 | 1 ||____|__________________________________________________|______|_______|_______|| 4.| Aparat comparator | buc. | 1 | 1 ||____|__________________________________________________|______|_______|_______|| 5.| Aparat de gresat auto | buc. | 2 | 1 ||____|__________________________________________________|______|_______|_______|| 6.| Aparat pentru pornit autovehiculul iarna | buc. | 2 | 2 ||____|__________________________________________________|______|_______|_______|| 7.| Aparat pentru reglat faruri | buc. | 1 | 1 ||____|__________________________________________________|______|_______|_______|| 8.| Aparat pentru verificat geometria roţilor | cpl. | 1 | 1 ||____|__________________________________________________|______|_______|_______|| 9.| Aparat pentru verificat şi reglat presiunea în | buc. | 1 | 1 || | pneuri | | | ||____|__________________________________________________|______|_______|_______|| 10.| Aparat portabil de sudură prin puncte | buc. | 1 | - ||____|__________________________________________________|______|_______|_______|| 11.| Aparat portabil pentru verificat instalaţie | buc. | 2 | 1 || | electrică | | | ||____|__________________________________________________|______|_______|_______|| 12.| Aparat sincronizare motoare | cpl. | 1 | - ||____|__________________________________________________|______|_______|_______|| 13.| Aparat universal de măsură | buc. | 2 | - ||____|__________________________________________________|______|_______|_______|| 14.| Aparat verificat servo direcţie | buc. | 1 | - ||____|__________________________________________________|______|_______|_______|| 15.| Aparat verificat starea tehnică fără demontarea | buc. | 1 | - || | motorului | | | ||____|__________________________________________________|______|_______|_______|| 16.| Aspersoare de praf | cpl. | 4 | - ||____|__________________________________________________|______|_______|_______|| 17.| Autostivuitoare | cpl. | 1 | 1 ||____|__________________________________________________|______|_______|_______|| 18.| Aparat pentru controlul bujiilor | buc. | 1 | 1 ||____|__________________________________________________|______|_______|_______|| 19.| Băi de săruri şi ulei | buc. | 1 | - ||____|__________________________________________________|______|_______|_______|| 20.| Băi pentru probat radiatoare | buc. | 1 | 1 |
|____|__________________________________________________|______|_______|_______|| 21.| Balanţe analitice | buc. | 1 | - ||____|__________________________________________________|______|_______|_______|| 22.| Banc de verificat eficacitatea sistemului de | cpl. | 1 | 1 || | frânare | | | ||____|__________________________________________________|______|_______|_______|| 23.| Banc de centicubat pompe injecţie | cpl. | 1 | 1 ||____|__________________________________________________|______|_______|_______|| 24.| Banc de rodat şi încercat motoare | cpl. | 1 | - ||____|__________________________________________________|______|_______|_______|| 25.| Banc pentru verificat pompă centrală de frână | cpl. | 1 | - ||____|__________________________________________________|______|_______|_______|| 26.| Banc pentru verificat demaroare şi generatoare | cpl. | 1 | 1 ||____|__________________________________________________|______|_______|_______|| 27.| Banc pentru verificat servomecanisme de frânare | cpl. | 1 | - ||____|__________________________________________________|______|_______|_______|| 28.| Banc de lucru cu sertare | cpl. | 20 | 6 ||____|__________________________________________________|______|_______|_______|| 29.| Bormaşină mecanică | buc. | 6 | 2 ||____|__________________________________________________|______|_______|_______|| 30.| Burghiu spiral de găurit cu coadă cilindrică 1 - | set | 6 | 2 || | 12 | | | ||____|__________________________________________________|______|_______|_______|| 31.| Burghiu spiral de găurit cu coadă conică 12 - 30 | set | 6 | 2 ||____|__________________________________________________|______|_______|_______|| 32.| Butelii de gaze lichefiate (aragaz) | buc. | 3 | - ||____|__________________________________________________|______|_______|_______|| 33.| Butelii de oxigen | buc. | 50 | 10 ||____|__________________________________________________|______|_______|_______|| 34.| Butelii bioxid de carbon | buc. | 4 | - ||____|__________________________________________________|______|_______|_______|| 35.| Butelii de argon | buc. | 4 | - ||____|__________________________________________________|______|_______|_______|| 36.| Calculator PC + imprimantă | cpl. | 1 | - ||____|__________________________________________________|______|_______|_______|| 37.| Capră metalică telescopică | buc. | 12 | 12 ||____|__________________________________________________|______|_______|_______|| 38.| Cărucior de canal | buc. | 3 | - ||____|__________________________________________________|______|_______|_______|| 39.| Cărucior de lucru sub maşini | buc. | 4 | 3 ||____|__________________________________________________|______|_______|_______|| 40.| Cărucior hidraulic pentru montare-demontare | buc. | 3 | - ||____|__________________________________________________|______|_______|_______|| 41.| Cărucior pentru transport acumulatori | buc. | 1 | 1 ||____|__________________________________________________|______|_______|_______|| 42.| Cărucior pentru montare-demontare şi transport | buc. | 3 | 1 || | agregate | | | ||____|__________________________________________________|______|_______|_______|| 43.| Cheie pentru bujii de 14 mm | buc. | 4 | 2 ||____|__________________________________________________|______|_______|_______|| 44.| Cheie pentru bujii de 18 mm | buc. | 4 | 2 ||____|__________________________________________________|______|_______|_______|| 45.| Cheie reglabilă bilaterală 200 mm | buc. | 4 | 2 ||____|__________________________________________________|______|_______|_______|| 46.| Cheie dinamometrică | buc. | 4 | 1 ||____|__________________________________________________|______|_______|_______|| 47.| Cântare diferite | cpl. | 1 | - ||____|__________________________________________________|______|_______|_______|| 48.| Ciocan de bronz a 1 kg | buc. | 6 | 4 ||____|__________________________________________________|______|_______|_______|| 49.| Ciocan de lemn | buc. | 2 | 1 ||____|__________________________________________________|______|_______|_______|| 50.| Ciocan de material plastic | buc. | 4 | 2 ||____|__________________________________________________|______|_______|_______|| 51.| Ciocan de oţel a 0,5 kg | buc. | 10 | 4 |
NOTĂ: 1. Înzestrarea unităţilor cu scule, dispozitive şi aparate care nu sunt nominalizate în inventarul completului pentru atelierul fix de reparaţii, se face cu aprobarea Direcţiei Economico-Administrative. 2. Utilajele, dispozitivele şi instalaţiile care nu mai sunt necesare unităţii, vor fi comunicate, ierarhic, Direcţiei Economico-Administrative. 3. Atelierele de tip 1 sunt cele din cadrul Bazei de Aprovizionare, Gospodărire şi Reparaţii şi Centrului de Reeducare Târgu Ocna. 4. Atelierele de tip 2 sunt cele din cadrul unităţilor din subordinea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, cu excepţia celor nominalizate la pct. 3.
ANEXA 23 la Normativul privind asigurarea tehnică de autovehicule a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi unităţilor subordonate
NORME MEDII DE TIMP PENTRU EXECUTAREA REPARAŢIILOR CURENTE ___________________________________________________________________________| CATEGORIA AUTOVEHICULULUI | Norma medie în ore-om/1000 km || | efectivi ||___________________________________________|_______________________________|| - Autoturisme, autoutilitare şi microbuze | 9 || - Autocamioane, autospeciale | 12 || - Autobuze, autobasculante | 16 ||___________________________________________|_______________________________|
ANEXA 24
la Normativul privind asigurarea tehnică de autovehicule a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi unităţilor subordonate
PROCES-VERBAL DE RECEPŢIE
Încheiat astăzi ............... luna ................ anul ........
Noi, comisia de recepţie, compusă din .................................... preşedinte şi ..................................... membri, am efectuat la data de ........................ recepţia auto .................., nr. de înmatriculare ........................ introdus în reparaţie la .............................. în baza actului de constatare tehnică nr. ............. din ............................. În cadrul procesului tehnologic de reparaţie, s-au consumat următoarele materiale:................................................................................................................................................................................................................................................ Piese şi subansamble nereparabile care se vor retrage în vederea casării:................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................Autovehiculul corespunde din punct de vedere tehnic şi se predă în bună stare de funcţionare. Drept pentru care s-a încheiat prezentul proces-verbal.
Notă: Se întocmeşte în două exemplare, având următoarea destinaţie: - exemplarul 1 însoţeşte autovehiculul reparat, având valoarea de certificat de garanţie; - exemplarul 2 rămâne la unitatea care a efectuat reparaţia
ANEXA 25 la Normativul privind asigurarea tehnică de autovehicule a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi unităţilor subordonate
PROCES-VERBAL Nr. ......../.............de predare-primire în reparaţie, a autovehiculului marcă ................ tip ............. cu nr. de înmatriculare ...................., serie motor ................... km la bord .............
1. Piese şi subansamble componente existente/lipsă: Acumulatori ....................................... Apărători soare ..................................
Ştergător parbriz .............................. Capac siguranţe ............................... Nuci manetă .................................... Carter ambreiaj ................................ Rame far ......................................... Far proiector ...................................
2. Alte piese şi subansambluri lipsă: - ................................................. - .................................................
3. Sunt distruse (avariate) următoarele piese şi subansambluri: - ................................................. - .................................................
AM PRIMIT, AM PREDAT, ................ Data ............ ................
ANEXA 26 la Normativul privind asigurarea tehnică de autovehicule a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi unităţilor subordonate
MINISTERUL JUSTIŢIEI Administraţia Naţională a Penitenciarelor
Unitatea: ____________________
SE APROBĂ: COMANDA Nr. ________ Directorul unităţii, Unicat: rămâne la evidenţa de unitate ____________________ Duplicat: se predă unităţii beneficiare Triplicat: rămâne nedetaşat în carnet
PROCES-VERBAL DE REPARAŢIE (Primire, Predare, Recepţie) PENTRU AUTOVEHICULE
I. DATELE UTILAJULUI (AUTOVEHICUL, APARAT)
1. Felul autovehiculului _________________________________________ 2. Marca __________ tipul ____________ anul de fabricaţie ________ 3. Nr. de circulaţie ___________ seria şasiu _________ serie motor ______________ . 4. Unitatea deţinătoare __________________________________________.
II. CONSTATĂRI LA PRIMIREA ÎN ATELIER:
5. Data primirii în atelier ______________________________________ 6. Gradul profesional, numele şi prenumele predătorului __________ 7. Felul reparaţiei necesare _____________________________________ 8. Starea tehnică şi gradul reparaţiei necesare:
ANEXA 27 la Normativul privind asigurarea tehnică de autovehicule a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi unităţilor subordonate
VERIFICĂRILE ŞI PROBELE CE SE EXECUTĂ LA RECEPŢIE
1. Pe standul de frânare se verifică eficacitatea de frânare, care trebuie să aibă valorile prevăzute în documentaţia tehnică. 2. Se execută examinarea exterioară, care constă în următoarele verificări: - starea de completare cu toate elementele constructive; - vopsirea să fie uniformă fără crăpături, bule sau scurgeri; - toate locurile de ungere să fie prevăzute cu gresoare, în stare bună şi vopsite în culoare roşie (la fel jojele indicatoare de nivel); - uşile cabinei sau caroseriei să se deschidă-închidă uşor şi etanş, să fie prevăzute cu limitatori şi tampoane de cauciuc sau masă plastică; - broaştele şi mânerele să funcţioneze fără zgomot şi înţepenire; - geamurile de la uşi sau culisante să se închidă etanş, să coboare, să se ridice şi să culiseze lin şi progresiv şi să nu prezinte urme de vopsea; - geamurile să aibă forma ramelor, muchiile şi colţurile să fie rotunjite şi şlefuite; acestea nu trebuie să prezinte valuri care să deformeze imaginea; - dispersoarele la faruri şi lămpi să nu prezinte urme de vopsea sau să fie mate; - portbagajul să se închidă etanş; - scările să fie drepte şi la acelaşi nivel; - obloanele să aibă toate armăturile metalice reparate şi în bună stare de funcţionare, acestea trebuie să se mânuiască uşor să fie asigurate, pentru a nu se deschide în timpul mersului; - benele să aibă obloanele (pereţii) şi podeaua îndreptate, reparate şi etanşate corespunzător; - caroseriile să fie etanşe; - toate asamblările prin şuruburi să fie strânse şi asigurate; - toate aparatele de bord să fie în stare de funcţionare; - cablurile de kilometraj şi turometrul vor avea o prindere corectă şi vor fi sigilate; 3. Starea motorului montat pe autovehicul: - toate îmbinările prin care circulă lichide (carburant, apă, lubrifiant, antigel) sau aer să fie asamblate etanş, pentru a nu exista scurgeri. Conductele nu trebuie să prezinte torsionări, strangulări sau deformări; - paletele ventilatorului să fie fără fisuri şi deformaţii şi să nu lovească în ansamblele din jurul său; - curelele de transmisie să fie întinse conform documentaţiei;
- mecanismele de comandă ale carburatorului sau pompei de injecţie să se acţioneze uşor, fără înţepeniri şi să revină în poziţie de repaus; - să existe filtre de aer, ulei şi carburanţi cu elemenţii înlocuiţi; - componentele instalaţiilor de aprindere electrică să fie bine fixate şi izolate, iar cablurile să fie prinse în cleme, să aibă izolaţie bună, să nu atârne liber sau să fie prea lungi; 4. Verificarea funcţionării mecanismelor de conducere şi iluminare: - pedalele de comandă şi maneta frânei de ajutor să se deplaseze uşor, fără a se bloca în poziţiile extreme; revenirea în poziţia iniţială să se facă rapid şi fără înţepeniri; - caseta de direcţie să fie fixată rigid în suporţi, jocul volanului să se încadreze în prevederile documentaţiei tehnice; - ridicând autovehiculul de pe sol, se controlează: a) direcţia să se rotească uşor, fără blocări sau zgomote şi să fie divizată egal. În poziţiile extreme, anvelopele să nu atingă cadrul, racordurile, bara longitudinală de direcţie, pârghiile fuzetelor sau aripile; b) capetele de bară să nu prezinte jocuri; c) articulaţiile să fie prevăzute cu apărători contra prafului şi noroiului; d) toate îmbinările filetate să aibă filetul în stare bună şi să fie asigurate contra deşurubărilor în timpul funcţionării; e) tijele comenzilor să aibă posibilităţi de reglare; f) roţile să nu fuleze; g) în timpul învârtirii roţilor nemotrice nu trebuie să se audă zgomote; 5. Verificarea funcţionării autovehiculelor pe parcurs: - se execută de către delegat o probă de parcurs, pe o distanţă de 5 - 10 km; - motoarele trebuie să pornească la demaror, în timp de 3 - 5 secunde; - se probează autovehiculul în fiecare etaj al schimbătorului de viteză, cu viteza prescrisă în documentaţia tehnică de reparaţie; - se va controla funcţionarea corectă a subansamblelor şi agregatelor, inclusiv instalaţia de încălzire a cabinei şi salonului la autobuze şi autospeciale; - motorul să treacă, fără întreruperi, de la turaţii mici la turaţii mari şi invers; - temperatura lichidului de răcire să fie cuprinsă în limitele prevăzute de societatea constructoare sau documentaţia tehnică de reparaţie; - cuplarea ambreiajului să se facă progresiv; nu se admite patinarea ambreiajului; - maneta schimbătorului de viteză să se mânuiască uşor şi să nu se decupleze de la sine sau se blocheze; - arborele cardanic să nu vibreze, crucile cardanice să nu producă zgomot la reducerea bruscă a acceleraţiei; - se admite zgomot uşor şi uniform la angrenajele transmisiei, determinat de rodarea acesteia; temperatura carcaselor să fie suportabilă la atingerea cu mâna; - la oprirea liberă a autovehiculului, tamburii de frână nu trebuie să prezinte încălziri excesive; la apăsarea pe pedală, sistemul de frânare să acţioneze rapid şi fără zgomot; pedala nu trebuie împinsă până la refuz sau de mai multe ori, pentru a obţine frânarea; - la viraje, direcţia să funcţioneze uşor, fără puncte de blocare sau zgomote şi să revină liber; - nu se admite fularea roţilor;
- nu se admite deschiderea de la sine, în timpul mersului, a uşilor, capacului portbagajului, capotei motor, obloanelor platformei, coborârea geamurilor, precum şi zgomote sau bătăi ale acestora. Unitatea reparatoare este obligată să remedieze urgent deficienţele constatate cu ocazia probelor, astfel încât recepţia să se poată face în cel mult 24 de ore de la sosirea delegatului.
ANEXA 28 la Normativul privind asigurarea tehnică de autovehicule a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi unităţilor subordonate
DEFECŢIUNI CE NU CONSTITUIE CĂDERI ÎN TERMEN DE GARANŢIE DIN VINA ATELIERULUI REPARATOR
Nu constituie căderi în termenul de garanţie următoarele defecţiuni: - ruperea foilor de arc şi a curelelor de transmisie (ventilator, compresor, alternator etc.); - slăbirea fixării ventilatorului şi a tensiunii curelelor de transmisie; - defectarea termostatului; - slăbirea sau înlocuirea colierelor la conductele de circulaţie a lichidului de răcire şi a garniturilor de etanşare la pompa de apă; - înfundarea filtrelor sistemului de alimentare cu combustibil sau a carburatorului, a pompei de combustibil şi a conductelor sistemului de alimentare; - spargerea membranei pompei de combustibil; - defectarea bobinei de inducţie, a bujiilor, a condensatorului, a capacului şi rotorului distribuitorului de curent, arderea becurilor şi oxidarea contactelor ruptorului distribuitor; - străpungerea conductorilor de înaltă tensiune; - pierderea de ulei, lichid de frână sau antigel pe la garnituri, cu excepţia celor din zonele etanşate cu manşete de rotaţie (semeringuri); - defectarea aparatelor de bord; - defecţiunile provocate din următoarele cauze: exploatarea neraţională a autovehiculelor; nerespectarea regimului de rodaj; neexecutarea întreţinerilor tehnice; accidente de circulaţie sau avarii tehnice; depăşirea sarcinii de transport; - dereglările care se produc la unele mecanisme şi dispozitive de comandă sau acţionare, amplasare în exteriorul agregatelor importante (motor, ambreiaj, cutie de viteze, cutie de distribuţie, punte motoare, mecanism de servofrână şi servodirecţie).
ANEXA 29 la Normativul privind asigurarea tehnică de autovehicule a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi unităţilor subordonate
PROCES-VERBAL DE CONSTATARE A DEFECŢIUNILOR ÎN TERMENUL DE GARANŢIE
Încheiat azi .......... între delegatul unităţii .................................................... şi delegatul unităţii reparatoare ............................. privind constatarea defecţiunilor în termen de
garanţie apărute la autovehiculul (agregatul) cu nr. de circulaţie ........................ (serie motor ......................., km la bord ................, ore funcţionare ......) ce a fost reparat cu comanda nr. ........... din data de ............... Defecţiunea constatată ................................................................................................................................................................................................. Cauzele defecţiunii ......................................................................................................................... Vinovat de producerea defecţiunii se face ....................................................................................... Remedierea va fi executată de către ................................................................................................ Încheiat azi ....................... în 2 exemplare cu următoarea destinaţie: - un exemplar la unitatea de exploatare - un exemplar la unitatea reparatoare.
Delegatul unităţii Delegatul unităţii reparatoare, de exploatare, (semnătura) (semnătura)
ANEXA 30 la Normativul privind asigurarea tehnică de autovehicule a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi unităţilor subordonate
MODUL DE SOLUŢIONARE A DEFECŢIUNILOR ÎN TERMENUL DE GARANŢIE
În caz de căderi în termen de garanţie, comisia tehnică a unităţii de exploatare decide retragerea autovehiculului reparat sau la care s-a montat un agregat auto singular reparat general şi analizează, fără nici o demontare, modul cum a fost exploatat şi cauzele posibile ale defecţiunii, luându-se următoarele hotărâri: 1. Atunci când defecţiunea este cauzată de o exploatare sau întreţinere necorespunzătoare, remedierea se execută de unitate. În situaţia în care defecţiunea s-a datorat unui caz de forţă majoră, cheltuielile nu se impută. 2. Când defecţiunea s-a produs din vina unităţii reparatoare sau când defecţiunea nu poate fi stabilită fără demontare, se anunţă atelierul reparator în cel mult 24 ore de la producerea acesteia. Unitatea reparatoare comunică în termen de 24 ore de la primirea sesizării, una din următoarele decizii: a) autovehiculul se trimite la unitatea reparatoare pentru constatarea tehnică, stabilirea cauzelor şi remedierea defecţiunilor; b) unitatea reparatoare trimite delegat pentru cercetarea şi remedierea pe loc a defecţiunii, În acest caz, delegatul se prezintă la unitatea de exploatare, în termen de 48 ore de la primirea sesizării defecţiunii, dacă se află în aceeaşi localitate cu unitatea de exploatare sau în termen de 72 ore, dacă cele două unităţi sunt din localităţi diferite;
c) remedierea poate fi executată de către unitatea de exploatare, unitatea reparatoare asumându-şi răspunderea pentru defecţiunea produsă. În acest caz, unitatea de exploatare înaintează la unitatea reparatoare devizul privind reparaţia executată. Cercetarea defecţiunilor în termen de garanţie, prevăzută la paragraful precedent (punctul 2), se face de către o comisie din care fac parte delegaţi ai unităţii reparatoare şi ai celei de exploatare. Comisia întocmeşte un proces-verbal în două exemplare (conform anexei nr. 30). Un exemplar din procesul-verbal rămâne la unitatea de exploatare, iar celălalt la cea de reparaţii. Atunci când membrii comisiei nu cad de acord asupra unuia din punctele procesului-verbal, acesta se încheie cu specificarea ambelor păreri, urmând ca eşalonul superior să hotărască, în termen de 10 zile, modul de rezolvare. Valoarea remedierilor provenite din defectările în termen de garanţie, care cad în sarcina unităţii reparatoare, se suportă de salariaţii vinovaţi de producerea lor, proporţional cu vinovăţia fiecărui angajat, astfel: - 10% organele care au în atribuţii executarea controalelor tehnice (şeful de echipă); - 15% maistrul de producţie (şeful de atelier) în sectorul căruia s-a produs defecţiunea; - 75% în părţi egale, muncitorii care se fac vinovaţi de executarea lucrărilor necorespunzătoare. Nerespectarea termenelor de anunţare a defecţiunii produse în termenul de garanţie sau de comunicare a hotărârii luate de unitatea reparatoare, atrage asumarea răspunderii pentru defecţiunea produsă. Valoarea reparaţiilor efectuate (inclusiv cheltuielile de transport) la autovehiculele ca urmare a defecţiunilor cauzate de calitatea necorespunzătoare a exploatării sau reparării, se tratează ca o pagubă şi se suportă de cei vinovaţi în conformitate cu instrucţiunile de răspundere materială.
ANEXA 31 la Normativul privind asigurarea tehnică de autovehicule a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi unităţilor subordonate
NORME MAXIME DE TIMP PENTRU IMOBILIZAREA AUTOVEHICULELOR ŞI AGREGATELOR ÎN ATELIERE PENTRU EXECUTAREA REPARAŢIILOR*
______________________________________________________________________________|Nr. | CATEGORIA AUTOVEHICULULUI SAU AGREGATULUI | Timpul maxim de ||crt.| | imobilizare, în zile||____|___________________________________________________|_____________________|| 1.| Autoturism de oraş | 25 ||____|___________________________________________________|_____________________|| 2.| Autoturism de teren, autocamionetă, autoutilitară,| 30 || | autofurgonetă, autosanitară şi autospeciale | || | derivate din acestea | ||____|___________________________________________________|_____________________|| 3.| Microbuz | 35 ||____|___________________________________________________|_____________________|| 4.| Autocamion | 40 ||____|___________________________________________________|_____________________|| 5.| Autospeciale derivate din autocamioane | 45 |
|____|___________________________________________________|_____________________|| 6.| Autobuz | 50 ||____|___________________________________________________|_____________________|| 7.| Motor cu mai mult de 4 cilindri | 15 ||____|___________________________________________________|_____________________|| 8.| Cutie de viteze pentru autoturisme, autoutilitare | 5 || | şi derivate din acestea | ||____|___________________________________________________|_____________________|| 9.| Cutie de viteze pentru autobuze, autocamioane, | 7 || | autospeciale şi derivate din acestea | ||____|___________________________________________________|_____________________|
NOTA: 1. În cadrul timpului de imobilizare nu sunt incluse ziua primirii şi ziua predării în şi din reparaţie. 2. Timpul de imobilizare se poate prelungi atunci când lipsesc unele piese din magazia unităţii sau atunci când reparaţia este întreruptă printr-o decizie superioară, situaţii care se vor menţiona în documentele de evidenţă a reparaţiei.
ANEXA 32 la Normativul privind asigurarea tehnică de autovehicule a Administraţiei Naţionale Penitenciarelor şi unităţilor subordonate
MINISTERUL JUSTIŢIEI Administraţia Naţională a Penitenciarelor Unitatea: ____________________
REGISTRU pentru evidenţa lucrărilor executate în atelier
Semnificaţia coloanelor din tabelul de mai jos este următoarea: A - Felul lucrării RC, RT precum şi natura remedierilor curente B - Data intrării în atelier C - Data ieşirii din atelier D - Atelierul (persoana) care a efectuat lucrările ______________________________________________________________________________|Nr. | Categoria |Marca| Nr. de | Compartimentul| A | B | C | D ||comandă| autovehiculului,|şi | înmatriculare| pe care îl | | | | || | ansamblului sau |tipul| şi seria | deserveşte | | | | || | subansamblului | | şasiului | | | | | ||_______|_________________|_____|______________|_______________|___|___|___|___|| | | | | | | | | ||_______|_________________|_____|______________|_______________|___|___|___|___|| | | | | | | | | ||_______|_________________|_____|______________|_______________|___|___|___|___|| | | | | | | | | ||_______|_________________|_____|______________|_______________|___|___|___|___|| | | | | | | | | ||_______|_________________|_____|______________|_______________|___|___|___|___|
Figura 8Lex: Registru pentru evidenţa lucrărilor executate în atelier
ANEXA 33 la Normativul privind asigurarea tehnică de autovehicule a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi unităţilor subordonate
COMUNICAREA, CERCETAREA, MODUL DE REZOLVARE ŞI EVIDENŢA ACCIDENTELOR DE CIRCULAŢIE ÎN CARE SUNT ANGAJATE AUTOVEHICULE DIN DOTAREA UNITĂŢILOR ADMINISTRAŢIEI NAŢIONALE A PENITENCIARELOR
1. Comunicarea accidentelor de circulaţie se face conform prevederilor reglementărilor în vigoare. 2. Unităţile Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor vor comunica, ierarhic, în termen de 12 ore de la producere, Serviciului Logistic din cadrul Direcţiei Economico-Administrative, toate evenimentele rutiere în care au fost angajate autovehiculele din dotare, indiferent de apartenenţa vinovăţiei, conform modelului de mai jos.
NOTA TELEFONICA Nr. ______ din _____________ privind evenimentul rutier produs în ziua de _______
În ziua de _______, orele ______, autovehiculul (categoria, tipul, marca, an de fabricaţie şi rulajul) ______________________, aparţinând _________ (denumirea în clar a unităţii), condus de _________________________ (se va menţiona gradul profesional, numele şi prenumele conducătorului auto), posesor al permisului de conducere ________, în timp ce circula (în misiune sau nu) pe ruta (oraş sau şosea), a fost implicat într-un eveniment rutier în următoarele împrejurări: (se vor menţiona cauzele ce au favorizat accidentul, vinovăţia, primele concluzii ale organelor de poliţie rutieră, răniri de persoane, decese şi principalele avarii). Vom informa, de urmare, datele suplimentare privind cercetarea accidentului. Semnează: directorul unităţii
3. În cazul producerii unui accident de circulaţie, directorul unităţii este obligat să numească prin decizie zilnică pe unitate, o comisie tehnică de cercetare competentă care, împreună cu organele de poliţie rutieră, să cerceteze cauzele producerii accidentului, iar în cazul în care acesta s-a soldat cu victime omeneşti, răniri grave sau distrugeri materiale (pentru care urmărirea penală se efectuează în mod obligatoriu de către organele de procuratură), să anunţe imediat organele competente. Comisia de cercetare va fi alcătuită din 3 - 5 persoane din care, obligatoriu, vor face parte: şeful serviciului logistic (similar), ofiţerul inginer (auto sau similar), şeful de garaj, precum şi alţi specialişti care cunosc caracteristicile şi modul de exploatare ale mijlocului tehnic. Comisia de cercetare întocmeşte actul de constatare tehnică conform anexei nr. 13 şi hotărăşte cum se va efectua cercetarea administrativă. Actul de constatare tehnică va fi prezentat, pentru aprobare, directorului unităţii, care va dispune, prin decizie rezolutivă (după caz), componenţa comisiei de cercetare administrativă şi termenul de finalizare a cercetării administrative, conform prevederilor legale în vigoare, privind răspunderea patrimonială a personalului pentru pagubele produse.
4. Cercetarea administrativă a pagubelor, indiferent de valoarea lor, rezultate ca urmare a avarierilor sau deteriorărilor produse, este obligatorie în toate cazurile şi se efectuează conform prevederilor actelor normative care reglementează circulaţia pe drumurile publice şi instrucţiunilor privind răspunderea patrimonială a persoanelor din unităţile Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, după caz. În situaţia în care avaria sau deteriorarea s-a produs prin fapte ce constituie infracţiuni, directorul unităţii va lua măsuri urgente în vederea întocmirii dosarului cercetării administrative şi trimiterea acestuia Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, conform prevederilor legale în vigoare. Totodată, directorul unităţii va înştiinţa şi organul juridic competent. În cazul în care avaria sau stricăciunea s-a produs de către terţe persoane (fizice sau juridice), dosarul cercetării administrative va fi înaintat organului juridic competent în vederea promovării acţiunii civile la instanţa de judecată. 5. Pentru prevenirea şi înlăturarea cauzelor care favorizează producerea accidentelor de circulaţie, directorii de unităţi vor lua măsuri de: - întărirea disciplinei la nivelul compartimentelor auto şi perfecţionarea pregătirii de specialitate a personalului tehnic şi a celor care folosesc autovehicule din dotare; - menţinerea unei stări tehnice şi de întreţinere bună a autovehiculelor; - folosirea legală a autovehiculelor; - pregătirea conducătorilor auto şi a autovehiculelor pentru exploatarea acestora în condiţii grele de teren şi de stare a vremii (vizibilitate redusă, gheaţă, polei, temperaturi scăzute, mediu cu praf etc.); - încadrarea în termen şi pe rute precise a misiunilor ce se execută cu autovehicule; - instruirea conducătorilor auto şi a şefilor de autovehicule, înainte de plecarea în cursă. 6. Evidenţa accidentelor de circulaţie în care sunt implicate autovehiculele din dotare, se ţine în toate unităţile din subordinea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, în registre destinate acestui scop, conform modelului prezentat în anexa nr. 57.
ANEXA 34 la Normativul privind asigurarea tehnică de autovehicule a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi unităţilor subordonate
NORME DE CONSUM CARBURANŢI
Semnificaţia coloanelor din tabelul de mai jos este următoarea: A - MODUL DE DISPUNERE ŞI NUMĂRUL CILINDRILOR*) B - TIPUL ALIMENTĂRII**) C - TIP CARBURANT***) D - TIP TRANSMISIE****) E - NUMĂR DE LOCURI (SARCINA UTILĂ în kg) F - MASA TOTALĂ MAXIMĂ AUTORIZATĂ în kg ______________________________________________________________________________|Nr. | CATEGORIA, | TIP/COD |CILINDREEA|PUTERE| A | B | C | D |NUMĂR ||crt.| MARCA ŞI TIPUL | MOTOR |TOTALĂ |MAXIMĂ| | | | |TREPTE || | AUTOVEHICULULUI| | cm3 | KW | | | | |ŞI TIP || | | | | | | | | |CUTIE || | | | | | | | | |DE || | | | | | | | | |VITEZE || | | | | | | | | |*****) ||____|________________|___________|__________|______|____|___|____|____|_______|| I. AUTOTURISME ŞI AUTOSTATIOANE |
#B Semnificaţia coloanelor din tabelul de mai jos este următoarea: A - MODUL DE DISPUNERE ŞI NUMĂRUL CILINDRILOR*) B - TIPUL ALIMENTĂRII**) C - TIP CARBURANT***) D - TIP TRANSMISIE****) E - NUMĂR DE LOCURI (SARCINA UTILĂ în kg) F - MASA TOTALĂ MAXIMĂ AUTORIZATĂ în kg ______________________________________________________________________________|Nr. | CATEGORIA, | TIP/COD |CILINDREEA|PUTERE| A | B | C | D |NUMĂR ||crt.| MARCA ŞI TIPUL | MOTOR |TOTALĂ |MAXIMĂ| | | | |TREPTE || | AUTOVEHICULULUI| | cm3 | KW | | | | |ŞI TIP || | | | | | | | | |CUTIE || | | | | | | | | |DE || | | | | | | | | |VITEZE || | | | | | | | | |*****) ||____|________________|___________|__________|______|____|___|____|____|_______|| III. AUTOBASCULANTE ||______________________________________________________________________________|| 1.| AB 26.230 DFK | ROMAN | 10.344 | 171 | R6 | D | D | H | 10+2 || | | D2156MTN | | | | | | | MT || | | 8-02 | | | | | | | ||____|________________|___________|__________|______|____|___|____|____|_______|| 2.| RD 8135 | 797-05 | 5491 | 99,2 | R 6| D | D | H | 5+1 MT|| | | | | | | | | | ||____|________________|___________|__________|______|____|___|____|____|_______|| 3.| R 10215 FK | D2156 MTN8| 10350 |141,1 | R 6| D | D | H | 5+1 MT||____|________________|___________|__________|______|____|___|____|____|_______|| 4.| RD 12215 DFK | D2156 MTN8| 10350 |141,1 | R 6| D | D | H | 5+1 MT||____|________________|___________|__________|______|____|___|____|____|_______|| 5.| RD 19215 DFK | D2156 MTN8| 10350 |141,1 | R 6| D | D | H | 5+1 MT||____|________________|___________|__________|______|____|___|____|____|_______|
- continuare - ______________________________________________________________________________|Nr. | CATEGORIA, | TIP/COD | DIMENSIUNI | E | F | NORMA CONSUM||crt.| MARCA ŞI TIPUL | MOTOR | ANVELOPE | | | VARĂ || | AUTOVEHICULULUI| | | | | EXTRAURBAN || | | | | | | litri/100 km|
Semnificaţia coloanelor din tabelul de mai jos este următoarea: A - MODUL DE DISPUNERE ŞI NUMĂRUL CILINDRILOR*) B - TIPUL ALIMENTĂRII**) C - TIP CARBURANT***) D - TIP TRANSMISIE****) E - NUMĂR DE LOCURI (SARCINA UTILĂ în kg) F - MASA TOTALĂ MAXIMĂ AUTORIZATĂ în kg ______________________________________________________________________________|Nr. | CATEGORIA, | TIP/COD |CILINDREEA|PUTERE| A | B | C | D |NUMĂR ||crt.| MARCA ŞI TIPUL | MOTOR |TOTALĂ |MAXIMĂ| | | | |TREPTE || | AUTOVEHICULULUI| | cm3 | KW | | | | |ŞI TIP || | | | | | | | | |CUTIE || | | | | | | | | |DE || | | | | | | | | |VITEZE || | | | | | | | | |*****) ||____|________________|___________|__________|______|____|___|____|____|_______|| IV. AUTOCAMIOANE ||______________________________________________________________________________|| 1.| SR 131 | SR 211 | 5030 | 140 | V 8| V | N | H | 4+1 MT||____|________________|___________|__________|______|____|___|____|____|_______|| 2.| SR 132 | SR 211 | 5030 | 140 | V 8| V | N | Ap | 4+1 MT||____|________________|___________|__________|______|____|___|____|____|_______|| 3.| SR 113 | SR 211 | 5030 | 140 | V 8| V | N | H | 5+1 MT||____|________________|___________|__________|______|____|___|____|____|_______|| 4.| SR 114 | SR 211 | 5030 | 140 | V 8| V | N | Ap | 5+1 MT||____|________________|___________|__________|______|____|___|____|____|_______|| 5.| SR DAC 6135 | 797-05 | 5488 | 154 | R 6| D | D | H | 5+1 MT||____|________________|___________|__________|______|____|___|____|____|_______|| 6.| SR DAC 6135 R | 797-05 | 5488 | 154 | R 6| D | D | Ap | 5+1 MT||____|________________|___________|__________|______|____|___|____|____|_______|| 7.| RD 8135 | 797-05 | 5488 | 154 | R 6| D | D | H | 5+1 MT||____|________________|___________|__________|______|____|___|____|____|_______|| 8.| RD 8135 FAM | 797-05 | 5488 | 154 | R 6| D | D | Ap | 5+1 MT||____|________________|___________|__________|______|____|___|____|____|_______|| 9.| AB 7120 F - 1AP| 797-05 | 5489 | 88 | R 6| D | D | H | 5+1 MT||____|________________|___________|__________|______|____|___|____|____|_______|| 10.| DAC 444 T | 797-05 | 5489 | | R 6| D | D | Ap | 5+1 MT||____|________________|___________|__________|______|____|___|____|____|_______|| 11.| RD. 10215 | D2156HMN8 | 10350 |141,1 | R 6| D | D | H | 6+1 MT||____|________________|___________|__________|______|____|___|____|____|_______|| 12.| RD. 10215 FAM | D2156HMN8 | 10350 |141,1 | R 6| D | D | Ap | 6+1 MT||____|________________|___________|__________|______|____|___|____|____|_______|| 13.| DAC 665 T | D2156HMN8 | 10350 |141,1 | R 6| D | D | Ap | 6+1 MT||____|________________|___________|__________|______|____|___|____|____|_______|| 14.| RD. 12215 | D2156HMN8 | 10350 |141,1 | R 6| D | D | H | 6+1 MT||____|________________|___________|__________|______|____|___|____|____|_______|
| 15.| RD. 12215 DFA | D2156HMN8 | 10350 | 158 | R 6| D | D | Ap | 6+1 MT||____|________________|___________|__________|______|____|___|____|____|_______|| 16.| RD. 16230 FL | D2156MTN8 | 10344 | 172 | R 6|DT | D | H | 6+1 MT||____|________________|___________|__________|______|____|___|____|____|_______|| 17.| RD. 19256 | D2156HMN8 | 10344 |141,1 | R 6| D | D | | 6+1 MT||____|________________|___________|__________|______|____|___|____|____|_______|| 18.| RD. 26280 | D2156HMN8 | 10344 | 206 | R 6|DT | D | | 6+1 MT||____|________________|___________|__________|______|____|___|____|____|_______|
Semnificaţia coloanelor din tabelul de mai jos este următoarea: A - MODUL DE DISPUNERE ŞI NUMĂRUL CILINDRILOR*) B - TIPUL ALIMENTĂRII**) C - TIP CARBURANT***) D - TIP TRANSMISIE****) E - NUMĂR DE LOCURI (SARCINA UTILĂ în kg)
F - MASA TOTALĂ MAXIMĂ AUTORIZATĂ în kg ______________________________________________________________________________|Nr. | CATEGORIA, | TIP/COD |CILINDREEA|PUTERE| A | B | C | D |NUMĂR ||crt.| MARCA ŞI TIPUL | MOTOR |TOTALĂ |MAXIMĂ| | | | |TREPTE || | AUTOVEHICULULUI| | cm3 | KW | | | | |ŞI TIP || | | | | | | | | |CUTIE || | | | | | | | | |DE || | | | | | | | | |VITEZE || | | | | | | | | |*****) ||____|________________|___________|__________|______|____|___|____|____|_______|| V. AUTOSPECIALIZATE ||______________________________________________________________________________|| 1.| AUTOVIDANJERA | 797-05 | 5488 | 99,2 | R 6| D | D | H | 5+1 MT|| | DAC 8135 | | | | | | | | ||____|________________|___________|__________|______|____|___|____|____|_______|| 2.| AUTOCISTERNA RD| 797-05 | 5488 | 99,2 | R 6| D | D | H | 5+1 MT|| | 8135 | | | | | | | | ||____|________________|___________|__________|______|____|___|____|____|_______|| 3.| AUTOCISTERNA | D 2156 HMN| 10344 | 158 | R 6| D | D | Ap | 6+1 MT|| | DAC 665T | 8 | | | | | | | ||____|________________|___________|__________|______|____|___|____|____|_______|| 4.| AUTOCISTERNA RD| D 2156 HMN| 10344 | 158 | R 6| D | D | H | 6+1 MT|| | 12215 | 8 | | | | | | | ||____|________________|___________|__________|______|____|___|____|____|_______|| 5.| AUTOCISTERNA RD| D 2156 HMN| 10344 | 158 | R 6| D | D | H | 6+1 MT|| | 19215 DF | 8 | | | | | | | ||____|________________|___________|__________|______|____|___|____|____|_______|| 6.| AUTOVIDANJERA | D 2156 HMN| 10344 | 158 | R 6| D | D | H | 6+1 MT|| | RD 19215 | 8 | | | | | | | ||____|________________|___________|__________|______|____|___|____|____|_______|| 7.| AUTOCISTERNA | D 2156 MTN| 10350 | 195 | R 6|DT | D | H | 6+1 MT|| | RD. 26280 DF | 8 | | | | | | | ||____|________________|___________|__________|______|____|___|____|____|_______|| 8.| AUTOMACARA SR | SR 211 | 5030 | 103 | V 8| V | N | H | 5+1 MT|| | 113 | | | | | | | | ||____|________________|___________|__________|______|____|___|____|____|_______|| 9.| AUTOMACARA | | 10344 | 158 | R 6| D | D | H | 6+1 MT|| | HIDROM 18 TF | | | | | | | | ||____|________________|___________|__________|______|____|___|____|____|_______|| 10.| AUTOMACARA RD. | | 10344 | 158 | R 6| D | D | H | 6+1 MT|| | 12215 AMT 12,5 | | | | | | | | ||____|________________|___________|__________|______|____|___|____|____|_______|| 11.| GRUP ELECTROGEN| | | | | | | | || | 75 KVA, 220/380| | | | | | | | || | V | | | | | | | | ||____|________________|___________|__________|______|____|___|____|____|_______|| 12.| GRUP ELECTROGEN| | | | | | | | || | 125 KVA, 220/ | | | | | | | | || | 380 V | | | | | | | | ||____|________________|___________|__________|______|____|___|____|____|_______|| 13.| AUTOINCARCATOR | | | | | D | D | H | || | FRONTAL | | | | | | | | || | HERCULES 3195 | | | | | | | | ||____|________________|___________|__________|______|____|___|____|____|_______|| 14.| EXCAVATOR CU | D 118 | | 59 | | D | D | H | || | CUPA DE 0,6 M3
Semnificaţia coloanelor din tabelul de mai jos este următoarea: A - MODUL DE DISPUNERE ŞI NUMĂRUL CILINDRILOR*) B - TIPUL ALIMENTĂRII**) C - TIP CARBURANT***)
D - TIP TRANSMISIE****) E - NUMĂR DE LOCURI (SARCINA UTILĂ în kg) F - MASA TOTALĂ MAXIMĂ AUTORIZATĂ în kg ______________________________________________________________________________|Nr. | CATEGORIA, | TIP/COD |CILINDREEA|PUTERE| A | B | C | D |NUMĂR ||crt.| MARCA ŞI TIPUL | MOTOR |TOTALĂ |MAXIMĂ| | | | |TREPTE || | AUTOVEHICULULUI| | cm3 | KW | | | | |ŞI TIP || | | | | | | | | |CUTIE || | | | | | | | | |DE || | | | | | | | | |VITEZE || | | | | | | | | |*****) ||____|________________|___________|__________|______|____|___|____|____|_______|| VI. AUTOVEHICULE TRANSPORT OPERATIV ||______________________________________________________________________________|| 1.| AUTOTURISM ARO | 4 CT 90-1 | 2417 | 63,5 | R 4| D | DA | Az | 5+1 MT|| | 243 ANDORIA | ME | | | | | | | ||____|________________|___________|__________|______|____|___|____|____|_______|| 2.| AUTOTURISM ARO | L 25 | 2495 | | R 4| V | P | | 5+1 MT|| | 243, 244 | | | | | | | | ||____|________________|___________|__________|______|____|___|____|____|_______|| 3.| AUTOTURISM ARO | L 30 | 3007 | | R 4| V | P | | 5+1 MT|| | 243, 244 | | | | | | | | ||____|________________|___________|__________|______|____|___|____|____|_______|| 4.| AUTOTURISM ARO | D 127 | 3119 | | R 4| D | D | | 5+1 MT|| | 243, 244 | | | | | | | | ||____|________________|___________|__________|______|____|___|____|____|_______|| 5.| AUTOTURISM ARO | L-27 | 2660 | | R 4| D | D | | 5+1 MT|| | 243, 244 | | | | | | | | ||____|________________|___________|__________|______|____|___|____|____|_______|| 6.| AUTOSPECIALĂ | ANDORIA | 2417 | 63,5 | R 4| D | D | | 5+1 MT|| | GRUPĂ | 4CT-901 ME| | | | | | | || | INTERVENŢIE ARO| | | | | | | | || | 266 | | | | | | | | ||____|________________|___________|__________|______|____|___|____|____|_______|| 7.| MICRODUBĂ | | | | R 4| D | D | | 5+1 MT|| | TRANSPORT | | | | | | | | || | DEŢINUŢI TV 14,| | | | | | | | || | TV 35, TV 40 | | | | | | | | ||____|________________|___________|__________|______|____|___|____|____|_______|| 8.| MICRODUBĂ | ANDORIA | 2417 | 63,5 | R 4| D | D | | 5+1 MT|| | TRANSPORT | 4CT-901 ME| | | | | | | || | DEŢINUŢI ARO | | | | | | | | || | 323 | | | | | | | | ||____|________________|___________|__________|______|____|___|____|____|_______|| 9.| MICRODUBĂ | SOFIM | 2499 | 85 | R4 | D | DA | | 5+1 MT|| | TRANSPORT | 8140.47 | | | | | | | || | DEŢINUŢI IVECO | | | | | | | | || | 35.12 | | | | | | | | ||____|________________|___________|__________|______|____|___|____|____|_______|| 10.| AUTODUBĂ | | 3920 | 90 | R4 | D | D | | 5+1 MT|| | TRANSPORT | | | | | | | | || | DEŢINUŢI AB | | | | | | | | || | 8130 FL | | | | | | | | ||____|________________|___________|__________|______|____|___|____|____|_______|| 11.| AUTODUBĂ | | 5488 | | | D | D | | 5+1 MT|| | TRANSPORT | | | | | | | | || | DEŢINUŢI RD | | | | | | | | || | 8135 | | | | | | | | ||____|________________|___________|__________|______|____|___|____|____|_______|| 12.| AUTODUBĂ | | 10.350 | | | D | D | | || | TRANSPORT | | | | | | | | || | DEŢINUŢI RD | | | | | | | | || | 10.215 | | | | | | | | ||____|________________|___________|__________|______|____|___|____|____|_______|| 13.| AUTODUBĂ | ROMAN | 10.344 | | | D | D | | |
#B LEGENDA: *) R - MOTOR ÎN LINIE V - MOTOR ÎN V B - MOTOR BOXER W - MOTOR WONKEL **) V - CARBURATOR ES - INJECŢIE MONOPUNCT EM - INJECŢIE MULTIPUNCT D - DIZEL POMPĂ DE INJECŢIE DD - DIZEL INJECŢIE DIRECTĂ T - TURBOALIMENTAT ***) N - BENZINĂ NORMALĂ PA - BENZINĂ ADITIVATĂ (prevăzută la autovehicule cu injecţie pe benzină) R - BENZINĂ REGULAR CO 90 DA - MOTORINĂ ADITIVATĂ (pentru autovehicule de import cu motoare Diesel) P - BENZINĂ PREMIUM CO 98 Pb - BENZINĂ FĂRĂ PLUMB D - MOTORINĂ
Z - AMESTEC PENTRU MOTOARE ÎN DOI TIMPI ****) F - TRANSMISIE FAŢĂ H - TRANSMISIE SPATE Az - TRANSMISIE INTEGRALĂ COMUTABILĂ Ap - TRANSMISIE INTEGRALĂ PERMANENTĂ *****) MT - CUTIE DE VITEZE MECANICĂ AT - CUTIE DE VITEZE AUTOMATICĂ AC - INSTALAŢIE DE AER CONDIŢIONAT # - funcţie de specificaţia producătorului
#M1 NOTĂ: a) instalaţiile de aer condiţionat montate pe autovehicule se vor utiliza în perioada sezonului cald, atunci când temperatura exterioară a aerului este Tm >/= 27 °C, urmărindu-se crearea în compartimentele destinate persoanelor a unor temperaturi optime cuprinse între 23 şi 26 °C; b) instalaţiile de încălzire a aerului montate pe autovehicule (aeroterme de tip salon, agregate independente de încălzire etc.) se vor utiliza în perioada sezonului rece, atunci când temperatura exterioară a aerului este Tm </= 19 °C, urmărindu-se crearea în compartimentele destinate persoanelor a unor temperaturi optime cuprinse între 20 şi 24 °C. Pentru justificarea folosirii instalaţiilor de aer condiţionat şi de încălzire a aerului, cu respectarea condiţiilor stabilite la lit. a) şi b), se va emite o decizie de zi pe unitate în care se va preciza perioada permisă folosirii acestora, având în vedere condiţiile meteorologice; c) normele de consum iarnă în regim extraurban se determină prin majorarea cu 10% a normelor de consum vară în regim extraurban; d) pentru calculul normelor de consum, altele decât cele de trafic în regim extraurban, se pot utiliza, după caz, coeficienţii de corecţie prevăzuţi în anexa nr. 35.
#M1 ANEXA 35 la Normativul privind asigurarea tehnică de autovehicule a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi unităţilor subordonate
TABEL cu coeficienţii (Zi) de corecţie a normelor de consum ______________________________________________________________________________|Nr. | Modul de folosire a autovehiculelor | Autovehicule| Autovehicule care ||crt.| | fără remorcă| tractează remorcă ||____|______________________________________|_____________|____________________|| 1.| În municipiul Bucureşti | Z1 = 1,70 | Z2 = 1,90 ||____|______________________________________|_____________|____________________|| 2.| În municipii cu peste 300.000 de | Z3 = 1,40 | Z4 = 1,60 || | locuitori*) şi pe autostrăzi | | ||____|______________________________________|_____________|____________________|| 3.| În celelalte municipii | Z5 = 1,30 | Z6 = 1,50 ||____|______________________________________|_____________|____________________|| 4.| În celelalte localităţi | Z7 = 1,20 | Z8 = 1,40 |
|____|______________________________________|_____________|____________________|| 5.| În afara localităţilor | Z9 = 1,00 | Z10 = 1,20 ||____|______________________________________|_____________|____________________|| 6.| În misiuni deosebite**) | Z11 = 0,20 + Z1 ÷ Z10, după caz ||____|______________________________________|__________________________________|| 7.| În condiţii deosebite***) | Z12 = 2,20 ||____|______________________________________|__________________________________|
*) Confirmarea numărului de locuitori se solicită la începutul fiecărui an de la Serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanei din subordinea consiliului local sau de la Biroul judeţean de administrare a bazelor de date din subordinea instituţiei prefectului. **) Coeficienţii se aplică pentru una din următoarele misiuni deosebite: - când autovehiculele execută misiuni operative (pază, escortare, intervenţii, evadări etc.); - când autovehiculele circulă în coloană de cel puţin 3 autovehicule. ***) Coeficienţii se aplică în situaţia când autovehiculele circulă în una dintre următoarele condiţii deosebite: - pe drumuri neamenajate; - pe terenuri muntoase, mlăştinoase ori inundate. Prin expresia "drum neamenajat" se înţelege drumul cu o stare de viabilitate sau care prezintă declivităţi ce nu permit circulaţia cu viteze mai mari de 30 km/oră. Pentru traseul parcurs cu autovehiculele din dotare, pentru care sunt îndeplinite condiţiile pentru aplicarea coeficienţilor Z11, nu se va aplica în acelaşi timp şi coeficientul Z12.
NOTĂ: În cazul deplasărilor în care se tranzitează localităţi rurale pe trasee principale sau localităţi urbane pe "şosele de centură", nu se aplică coeficienţi de corecţie a normei de consum carburant, aferent parcursului efectuat.
#B ANEXA 36 la Normativul privind asigurarea tehnică de autovehicule a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi unităţilor subordonate
EVIDENŢA ŞI FOLOSIREA BONURILOR VALORICE DE CARBURANŢI ÎN CADRUL UNITĂŢILOR ADMINISTRAŢIEI NAŢIONALE A PENITENCIARELOR
1. Bonurile de valoare pentru carburanţi auto se eliberează de societăţile comerciale care practică acest sistem şi cu care unitatea din subordinea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor încheie contracte de achiziţie, conform procedurilor legale. 2. Bonurile de valoare se folosesc în condiţiile precizate de furnizor sau prin clauzele contractuale. 3. La primirea (preluarea) bonurilor de valoare, se va urmări ca acestea să fie ştampilate, fiecare în parte, cu ştampila unităţii emitente şi denumirea societăţii comerciale furnizoare.
4. Pentru asigurarea gestionării şi circulaţiei corespunzătoare a bonurilor de valoare, unităţile din subordinea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, au următoarele obligaţii: - să numească prin decizie zilnică pe unitate, gestionarul de bonuri de valoare; - să organizeze evidenţa bonurilor de valoare şi corecta utilizare a acestora, în conformitate cu prevederile Instrucţiunilor privind evidenţa contabilă cantitativ-valorică. 5. Evidenţa de gestiune a bonurilor de valoare se ţine la compartimentul cu atribuţiuni pe linia gestionării bunurilor respective, unde vor fi deschise fişe separate şi anume Fişa de magazie a formularelor cu regim special cod 14-3-8b. Înregistrarea în evidenţă se face în baza facturii emise de unitatea furnizoare şi a documentelor contabile justificative în care se vor înscrie seriile, numerele şi valoarea bonurilor procurate. 6. Eliberarea de bonuri de valoare conducătorilor auto, se va face pe baza dispoziţiei date în scris pe foaia de parcurs a autovehiculului, la rubrica observaţii, de către responsabilul compartimentului auto sau persoana împuternicită prin decizie zilnică pe unitate. Gestionarul bonurilor de valoare va elibera conducătorilor auto bonurile necesare, făcând simultan înregistrările, atât în fişa privind eliberarea şi justificarea bonurilor de valoare, cât şi în foaia de parcurs. Bonurile de valoare vor purta în mod obligatoriu, pe vârf, ştampila cu indicativul unităţii. 7. După efectuarea alimentării, fiecare conducător de autovehicul va înscrie în foaia de parcurs la rubricile prevăzute, data, valoarea, cantitatea de carburant introdusă şi seriile şi numerele bonurilor folosite şi va semna pentru confirmare în coloana destinată acestui scop, fiind răspunzător de folosirea legală a bonurilor care i-au fost distribuite. 8. Cu ocazia alimentărilor cu carburanţi pe bază de bonuri de valoare, la staţiile de distribuţie, conducătorii auto vor preda numai vârfurile bonurilor şi vor reţine cotoarele acestora pentru justificare (decontare). 9. Atunci când alimentările cu carburanţi de la staţiile de alimentare se fac pe baza bonurilor de valoare, conducătorul auto este obligat să solicite punerea ştampilei cu menţiunea "LIVRAT". Conducătorul auto va alimenta, de regulă, numai atunci când în rezervorul autovehiculului poate fi introdusă întreaga cantitate de carburant corespunzătoare bonului de valoare predat vânzătorului de la staţia de livrare. 10. Conducătorii auto sunt obligaţi a deconta bonurile de valoare în termen de 24 de ore de la întoarcerea din misiune. 11. Bonurile de valoare nejustificate se vor imputa în sarcina celor vinovaţi, conform reglementărilor în vigoare. 12. Cotoarele bonurilor de valoare vor fi păstrate la evidenţa de unitate până la încheierea primului control de audit, după care o comisie numită prin decizie zilnică de unitate, va proceda la distrugerea lor prin ardere ori macerare, întocmind un proces-verbal în care va consemna sortimentul (benzină sau motorină), seriile, numerele şi valoarea acestora. 13. Lunar, înainte de efectuarea inventarierii carburanţilor-lubrifianţilor, contabilul de sector şi gestionarul, vor verifica evidenţa bonurilor de valoare distribuite conducătorilor de autovehicule, retrăgând pe cele rămase neconsumate.
14. La finele lunii, gestionarul va întocmi, pe baza datelor valorice din fişa privind eliberarea şi justificarea bonurilor de valoare, Situaţia centralizatoare privind consumurile de carburanţi pe bază de bonuri de valoare, care vor fi preluate în Centralizatorul realizării consumurilor de carburanţi şi lubrefianţi de către organul tehnic.
ANEXA 37 la Normativul privind asigurarea tehnică de autovehicule a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi unităţilor subordonate
PRECIZĂRI REFERITOARE LA FOLOSIREA PETROLULUI SAU BENZINEI ÎN AMESTEC CU MOTORINĂ PE TIMPUL SEZONULUI RECE
1. În situaţia când unităţile nu au aprovizionat motorina corespunzătoare temperaturii mediului ambiant, în sezonul rece, se poate utiliza petrol în amestec cu motorină, în următoarele procente: __________________________________________________________| Temperatura | Motorină | Petrol | Motorină | Petrol || mediului ambiant | de vară | (%) | de iarnă | (%) || (°C) | (%) | | (%) | ||__________________|__________|________|__________|________|| 0 ... -10 | 80 | 20 | 100 | - || -10 ... -15 | 70 | 30 | 100 | - || -15 ... -20 | 50 | 50 | 80 | 20 || -20 ... -25 | - | - | 70 | 30 || sub -25 | - | - | 50 | 50 ||__________________|__________|________|__________|________|
2. În locul petrolului se poate folosi benzină conform prevederilor din notiţa tehnică a autovehiculelor. 3. În situaţiile prevăzute la punctul 1, cantitatea de petrol sau benzină va fi inclusă în calculul consumului normat de carburant pentru autovehiculul respectiv.
ANEXA 38 la Normativul privind asigurarea tehnică de autovehicule a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi unităţilor subordonate
DETERMINAREA NORMELOR DE CONSUM DE CARBURANŢI (Nc) ŞI A COEFICIENŢILOR DE CORECŢIE A ACESTORA (Zi), VERIFICAREA ÎNCADRĂRII AUTOVEHICULELOR ÎN CONSUMUL NORMAT DE CARBURANŢI ŞI STABILIREA COEFICIENTULUI DE CORECŢIE A KILOMETRILOR EFECTIVI (K)
1. Pentru autovehiculele nou intrate în înzestrarea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor la care nu sunt stabilite normele de consum carburant, precum şi pentru acelea care, în decursul exploatării, au suferit transformări importante, în măsură să le modifice normele de consum prevăzute, acestea se vor determina de Direcţia Economico-Administrativă - Compartimentul Transporturi.
A. Determinarea normei de consum carburanţi
2. Determinarea normei de consum carburanţi se efectuează cu minim 3 autovehicule identice, iar rezultatele se consemnează într-un proces-verbal tip (model nr. 1) care se completează cu datele de identificare pentru fiecare autovehicul în parte. În situaţia în care numărul de autovehicule existent este inferior celui prevăzut mai sus, determinările se efectuează cu cele de care se dispune, însumând însă minimum trei determinări. 3. Condiţiile tehnice şi climaterice care trebuie îndeplinite la determinarea normei de consum carburanţi sunt: - autovehiculele să fie rodate şi să aibă o stare tehnică bună. În acest scop, înaintea începerii determinărilor, se verifică compresia în cilindrii motorului, reglajul distribuţiei, starea instalaţiilor de alimentare şi aprindere, reglajul frânelor, unghiurile de montaj ale roţilor directoare, transmisia etc.; - presiunea din pneuri, dimensiunile acestora, precum şi calitatea carburanţilor şi uleiului folosit trebuie să corespundă recomandărilor agenţilor economici producători; - motorul şi agregatele transmisiei autovehiculului trebuie aduse la temperatura de regim, prin efectuarea unui rulaj preliminar. Sectorul de drum trebuie să aibă o lungime de 10 km şi se parcurge de două ori în ambele sensuri, efectuându-se astfel, pentru o determinare, patru măsurători ale consumului, pe un parcurs total de 40 km. - conducătorii autovehiculelor la care se execută determinarea normei de consum carburanţi, să aibă nivel de pregătire diferit (un conducător foarte bun, unul de nivel mediu şi unul fără experienţă). Determinările se efectuează cu următoarele viteze: - 60 - 80*) km/oră pentru autotractoarele cu remorcă de mare tonaj; - 90 - 120*) Km/oră pentru autoturisme şi derivate; - 70 - 90*) km/oră pentru autovehiculele destinate transporturilor de materiale (cu excepţia autobasculantelor) precum şi pentru autospecialele realizate pe şasiul acestora; - 60 - 80*) km/oră pentru autobasculante; - 80 - 90*) km/oră pentru autobuze, microbuze (autospeciale realizate pe şasiul acestora). Se va urmări ca viteza de parcurgere a sectorului de drum să fie constantă şi cât mai aproape de vitezele precizate mai sus. Determinările se fac: a) la autovehicule cu 50% din sarcina utilă nominală şi complet echipate pentru o exploatare normală (inclusiv plinul din rezervoarele de carburanţi); b) la autospecialele care au montate instalaţii permanente, determinările se execută cu automobilele complet încărcate. Alimentarea automobilelor cu carburanţi în timpul determinărilor se face prin folosirea unui litrometru racordat la instalaţia de alimentare a motorului, cu o precizie de citire de +/-1%. Consumul poate fi stabilit şi cu aparatură electronică pentru determinarea consumului de carburant. Determinările se efectuează pe timp favorabil (fără ploaie sau ninsoare), la temperaturi ale mediului ambiant de la +5 °C la +30 °C şi la presiuni atmosferice de 730 - 765 mm Hg. Viteza vântului trebuie să fie mai mică de 3 m/sec.
În cazul în care nu pot fi îndeplinite condiţiile climaterice de mai sus, determinarea consumului mediu se va amâna până la crearea posibilităţilor optime pentru efectuarea determinărilor.------------ *) - limită de viteză admisă numai pe autostrăzi
4. Pentru determinarea experimentală a consumului de carburanţi se procedează în felul următor: - se aduce autovehiculul la începutul sectorului de drum şi se opreşte motorul (în dreptul unei borne kilometrice indicator); - se racordează litrometrul la pompa de alimentare cu carburant a motorului; - în cazul folosirii aparaturii electronice pentru determinarea consumului de carburant, montarea, citirea şi interpretarea datelor se fac conform instrucţiunilor de utilizare; - se deschide robinetul litrometrului şi se porneşte motorul automobilului, lăsându-se să funcţioneze în gol, până în momentul în care nivelul carburantului ajunge la gradaţia zero; citirile se fac la tangenta meniscului concav al lichidului, cu tubul gradat al litrometrului în plan vertical; - se opreşte motorul automobilului; - se porneşte motorul şi se pleacă cu autovehiculul de pe loc, accelerând şi schimbând treptele de viteze, până se ajunge în priză directă la viteza precizată la punctul 3 care se menţine pe cât posibil uniformă (în raport de circulaţia rutieră şi de teren) pe toată lungimea sectorului; - se opreşte autovehiculul şi motorul în dreptul bornei kilometrice (indicatorului) corespunzătoare distanţei de 10 km şi se citeşte nivelul carburantului în litrometru; - se procedează similar în sens invers după care operaţiunea se repetă, efectuându-se în acelaşi mod cele 4 măsurători: consumul mediu de carburanţi (Cm) pentru fiecare măsurătoare în parte, se calculează cu relaţia:
100 x C Cm = --------- S
Cm = consumul mediu de carburanţi (litri la 100 km efectivi); C = cantitatea de carburant consumată pe timpul determinării (litri); S = lungimea sectorului de drum (km)
Norma de consum carburant (în litri la 100 km) stabilită în urma determinării la un autovehicul, reprezintă media aritmetică a consumurilor medii rezultate în cele 4 măsurători conform relaţiei:
Cm1 + Cm2 + Cm3 + Cm4
Nc1 = ---------------------- 4
Timpul de parcurgere a sectorului de drum se măsoară cu un cronometru. Indicaţiile acestea servesc la calcularea vitezei medii de mişcare a autovehiculului (Vm) conform relaţiei
Vm = 60 x S / t (km/oră)
în care: Vm1 = viteza medie a autovehiculului pe timpul determinării; S = lungimea sectorului parcurs (km); t = timpul (minute).
În mod similar se vor determina normele de consum (Nc2 şi Nc3) şi vitezele medii (Vm2
şi Vm3). Norma de consum carburanţi (în litri la 100 km) reprezintă media aritmetică a normelor de consum (Nc1, Nc2, Nc3) determinate la cele 3 autovehicule şi se calculează cu relaţia:
Nc1 + Nc2 + Nc3
Nc = ----------------- 3
în care: Nc1 = norma de consum carburant determinată la autovehiculul 1; Nc2 = norma de consum carburant determinată la autovehiculul 2; Nc3 = norma de consum carburant determinată la autovehiculul 3. Rezultatele determinărilor se trec în procesul-verbal tip (Model nr. 1).
B. Determinarea coeficienţilor de corecţie a normei de consum carburant 5. Determinarea experimentală a coeficienţilor de corecţie a normei de consum carburant se efectuează de către Direcţia Economico-Administrativă. Rezultatele determinărilor efectuate se consemnează în procesul-verbal (model nr. 2). Determinările se execută pe un sector de drum cu o lungime de 10 km, cu minimum 3 autovehicule. În cazul când în condiţiile respective lucrează un singur autovehicul se efectuează cu acesta 3 determinări. 6. Înainte de începerea determinării coeficienţilor de corecţie, se verifică norma de consum carburant la autovehiculele cu care urmează a se face determinarea, conform prevederilor de la punctul A. Dacă în urma verificării se constată depăşiri faţă de norma de consum prevăzută, autovehiculele respective vor fi excluse de la experimentare. 7. Determinarea coeficienţilor de corecţie a normei de consum carburant se face în raport de condiţiile specifice de exploatare şi influenţa acestora asupra autovehiculelor. 8. Calculul coeficienţilor de corecţie a normei de consum carburant se face cu relaţia:
100 x C Zi = --------- S x Nc
în care: Zi = coeficientul de corecţie care se determină; C = consumul efectiv de carburant (în litri) pentru parcurgerea în ambele sensuri a întregului traseu pentru care se determină coeficientul de corecţie;
S = lungimea întregului traseu pe care s-a făcut determinarea; Nc = norma de consum carburant stabilită prin norme, în litri la 100 km efectivi.
Pe timpul determinărilor autovehiculele vor fi încărcate ca în situaţia reală de exploatare. 9. Pentru determinările coeficienţilor de corecţie se execută următoarele: - se aduce autovehiculul supus experimentării la începutul traseului respectiv, se opreşte motorul şi se efectuează operaţiunile prevăzute la punctul 4, alineatele 2 - 5; - se porneşte motorul şi se pleacă cu autovehiculul de pe loc, accelerându-se progresiv şi schimbând treptele de viteze, până se ajunge la treapta şi viteza de circulaţie impusă de traseu; - se parcurge întreaga lungime a traseului, autovehiculul fiind folosit în condiţii de lucru identice cu situaţiile reale de exploatare; - se determină consumul efectiv de carburanţi "C"; - se calculează coeficientul de corecţie conform relaţiei de la punctul 8. 10. La stabilirea normelor de consum carburant şi a coeficienţilor de corecţie, se vor avea în vedere şi datele rezultate din exploatarea autovehiculelor la unităţi.
C. Verificarea încadrării autovehiculelor în consumul normat de carburant 11. Consumul normat de carburant se verifică obligatoriu la sesizarea conducătorilor auto sau a organului tehnic, când se constată depăşirea acestuia la unele autovehicule şi se întocmeşte proces-verbal model nr. 1. 12. Probele se efectuează de către comisia tehnică a unităţii în condiţii reale de folosire a autovehiculelor pe un sector de drum (10 km) care se parcurge o singură dată în ambele sensuri, efectuându-se 2 măsurători. Consumul mediu (Cm) realizat se determină cu relaţia:
100 x (C1 + C2) Cm = ----------------- S
în care: C1 = cantitatea de carburant consumată pe timpul determinării (litri), la dus; C2 = cantitatea de carburant consumată pe timpul determinării (litri), la întoarcere; S = lungimea sectorului de drum (km).
Acesta (Cm) va fi comparat cu consumul normat de carburant (cn) care se determină cu relaţia:
Cn = Zi x Nc
în care: Zi = coeficientul de corecţie al normei de consum pentru traseul pe care s-a făcut determinarea, conform anexei nr. 37; Nc = norma de consum pentru autovehiculul respectiv.
În cazul în care Cm > Cn, se vor elimina cauzele care au dus la creşterea consumului de carburant, după care se face o nouă determinare. Dacă nici în acest caz Cm nu se încadrează în normele prevăzute, câte un exemplar al proceselor-verbale al determinărilor vor fi înaintate la Direcţia Economico-Administrativă, pentru soluţionare.
D. Stabilirea coeficientului de corecţie, a kilometrilor efectivi 12. Funcţionarea corectă a controlului ceasului de kilometraj se verifică la sesizarea conducătorilor auto sau a organului tehnic, când se constată erori de înregistrare a kilometrilor parcurşi la unele autovehicule şi se întocmesc procese-verbale, model nr. 2. 13. Probele (în număr de 3) se efectuează de către comisia tehnică a unităţii pe un sector de drum (10 km) marcat cu borne kilometrice, astfel: - se opreşte autovehiculul la începutul sectorului de drum, cu bara de protecţie faţă în dreptul unei borne kilometrice şi se aduce contorul ceasului de kilometraj cu ultima cifră (0, 1, 2 ... 9) exact în dreptul vizorului de citire (prin suspendarea unei roţi a punţii motrice şi funcţionarea motorului cu cutia de viteze cuplată, într-o treaptă inferioară); - se parcurg 10 km după indicaţiile contorului ceasului de kilometraj şi se opreşte autovehiculul în momentul când ultima cifră a acestuia este încadrată exact în dreptul vizorului de citire; - se măsoară, cu ruleta, distanţa (D) de la bara de protecţie faţă a autovehiculului, până la borna kilometrului 10, care se introduce în următoarea formulă, prin care se determină coeficientul de corecţie (K) la 1 kilometru:
10 +/- D K1 = ---------- 10
în care: D = se exprimă în km; se ia cu semnul (+) când autovehiculul s-a oprit, după parcurgerea celor 10 km, înainte de borna kilometrică 10; se ia cu semnul (-) când autovehiculul s-a oprit, după parcurgerea celor 10 km, după borna kilometrică 10. În mod similar se vor determina coeficienţii de corecţie ( K2 şi K3). Coeficientul de corecţie (K) reprezintă media aritmetică a coeficientului de corecţie (K1, K2, K3) şi se calculează cu relaţia:
K1 + K2 + K3
K = -------------- 3
Dacă, după efectuarea probelor, valoarea coeficientului de corecţie a kilometrilor efectivi nu se încadrează în limita 0,95 - 1,05, unitatea va elimina cauzele care determină această situaţie, dacă nu este posibilă remedierea acestei defecţiuni valoarea coeficientului de corecţie (K), astfel calculată, se introduce în formula de calcul a consumului normat de carburant (Cn), astfel:
Pef Cn = K x ----- x Nc x Zi 100
Unitatea va urmări aprovizionarea pieselor de schimb şi materialelor necesare remedierii acestei defecţiuni, în cel mult 60 zile. Dacă nici după această perioadă nu se poate remedia defecţiunea, se va comunica la Direcţia Economico-Administrativă pentru soluţionare. În situaţia când valoarea coeficientului de corecţie (K) este cuprinsă între 0,95 - 10,5 acesta nu se introduce în calculul consumului normat de carburant. 14. În toate situaţiile precedente, dacă diferenţa dintre rezultatele măsurătorilor consumurilor de carburant este mai mare de 5% faţă de valoarea medie, se vor efectua determinări suplimentare până la obţinerea unei precizii de măsurare mai mică sau egală cu 5%. Dacă nu se poate realiza această precizie, autovehiculele vor fi verificate tehnic sau înlocuite.
MINISTERUL JUSTIŢIEI MODEL NR. 1 Administraţia Naţională a Penitenciarelor Unitatea ................................ Nr. ....... din .........................
1. În baza prevederilor din normativul nr. .......... din ................., noi comisia tehnică compusă din: a. ..................... din .........................; b. ..................... din .........................; c. ..................... din .........................; ne-am întrunit, în perioada ................., pentru a determina experimental............................................................. consum carburant (Nc);norma de .............. coeficientul de corecţie (Zi) a normei de consum;........................................................................................................ (verificarea încadrării autovehiculului în consum normat de carburant)la auto ............, marca ............... tipul ...................., care se exploatează în condiţii............................................................ (condiţiile care impun determinarea) 2. Pentru determinare au fost folosite următoarele auto ................. marca ..............., tipul .............: a. număr de înmatriculare ................. conducător auto .................................; b. număr de înmatriculare ................. conducător auto .................................; c. număr de înmatriculare ................. conducător auto .................................; (Pentru verificarea încadrării autovehiculului în consumul normat de carburant se vor înscrie numai datele acestuia). 3. Caracteristicile tehnice ale auto ................... - tip/cod motor .......................................;
- dispunerea şi numărul cilindrilor*) .....................; - puterea maximă (kW) .....................; - capacitatea cilindrică (Cmc) ............................; - raport de compresie .........................................; - tipul alimentării**) ....................................; - tipul carburantului .........................; - tipul transmisiei****) .............................................; - numărul de trepte şi tipul cutiei de viteze***) .........; - numărul de locuri ....... sarcina utilă (kg) .......; - masa totală maximă autorizată (kg) ...........; - anvelope: ........ buc., dimensiuni faţă: ............ spate .........
4. În timpul determinărilor s-au respectat condiţiile prevăzute în normativ referitoare la starea tehnică a autovehiculelor, calitatea carburantului şi uleiului, starea sectorului de drum, condiţiile climaterice şi de conducere a autovehiculelor. Condiţiile în care s-au făcut determinările: - vânt (sub 3 m/s) ................... - temperatura aerului ( -30 °C - +30 °C) ........... - starea sectorului de drum...........................; (asfalt, beton) - încărcătura ....... persoane, .......... kg; - presiunea în pneuri: - faţă ......... at; - spate ......... at; - aparatura folosită la determinarea ........; - sectorul de drum pe care s-au făcut determinările............................................................................................................................................................(drumul naţional de la km ..... la km ......, străzi, zonă)
------------ *) se înscrie numărul de cilindri şi modul de aşezare al acestora astfel: R motor în linie, V motor în V; B motor boxer; W motor Wankel. **) cu carburator; injecţie monopunct, injecţie multipunct; Diesel, cu pompă de injecţie, injecţie directă, supraalimentat. ***) mecanică; automatică; ****) transmisie faţă; transmisie spate; transmisie integrală comutabilă; transmisie integrală permanentă.
5. În urma determinărilor au rezultat următoarele consumuri: la auto ....... cu numărul de înmatriculare .............. _____________________________________________________________________|Numărul | Sensul |Consumul efectiv|Consumul efectiv |Viteza medie||Determinării| |de carburant (C)|de carburant (Cm)| (Vm) || | |________________| | (km/oră) || | | (1/10 km) | (1/100 km) | |
Norma de consum carburant (Nc1) (media aritmetică a celor 4 determinări) ............................ la auto .......... cu numărul de înmatriculare ....................... _____________________________________________________________________|Numărul | Sensul |Consumul efectiv|Consumul efectiv |Viteza medie||Determinării| |de carburant (C)|de carburant (Cm)| (Vm) || | | (1/10 km) | (1/100 km) | (km/oră) ||____________|________|________________|_________________|____________|| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 ||____________|________|________________|_________________|____________|| 1 | dus | C1 | Cm1 | ||____________|________|________________|_________________|____________|| 2 | întors | C2 | Cm2 | ||____________|________|________________|_________________|____________|| 3 | dus | C3 | Cm3 | ||____________|________|________________|_________________|____________|| 4 | întors | C4 | Cm4 | ||____________|________|________________|_________________|____________|
Norma de consum carburant (Nc2) (media aritmetică a celor 4 determinări) ............... la auto ........... cu numărul de înmatriculare ............ _____________________________________________________________________|Numărul | Sensul |Consumul efectiv|Consumul efectiv |Viteza medie||determinării| |de carburant (C)|de carburant (Cm)| (Vm) || | | (1/10 km) | (1/100 km) | (km/oră) ||____________|________|________________|_________________|____________|| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 ||____________|________|________________|_________________|____________|| 1 | dus | C1 | Cm1 | ||____________|________|________________|_________________|____________|| 2 | întors | C2 | Cm2 | ||____________|________|________________|_________________|____________|| 3 | dus | C3 | Cm3 | ||____________|________|________________|_________________|____________|| 4 | întors | C4 | Cm4 | ||____________|________|________________|_________________|____________|
Norma de consum carburant (Nc3) (media aritmetică a celor 4 determinări) ................................................................................... Norma de consum (Nc) este:
Pentru perioada de iarnă, norma de consum de carburant se majorează cu 10%.
Având în vedere probele efectuate, comisia propune spre aprobare, pentru auto ............ următoarele: - norma de consum pe timp de vară ...... 1/100 km; - norma de consum pe timp de iarnă ...... 1/100 km; - instalaţia de aer condiţionat ..... l/oră; - carburant folosit .................; Prezentul proces-verbal s-a încheiat în 2 exemplare.
NOTĂ: Cele două exemplare din procesul-verbal se repartizează astfel: 1. Pentru determinarea normei de consum carburant sau a coeficientului de corecţie a acesteia: - 1 exemplar la Direcţia Economico-Administrativă; - 1 exemplar la unitatea unde s-a executat determinarea. 2. Pentru verificarea încadrării în norma de consum carburant, în situaţia în care autovehiculele nu se încadrează în normele prevăzute: - 1 exemplar la Direcţia Economico-Administrativă pentru soluţionare; - 1 exemplar la unitatea care a executat determinările.
MINISTERUL JUSTIŢIEI MODEL NR. 2 Administraţia Naţională a Penitenciarelor Unitatea ................................ Nr. ....... din .........................
1. În baza prevederilor din normativul nr. .......... din ................., noi comisia tehnică compusă din: a. ...................................................; b. ...................................................; c. ...................................................; ne-am întrunit, în perioada ................., pentru a determina coeficientul de corecţie a kilometrilor efectivi, la auto ............... marca ............ tipul ............................... serie de motor .................. seria de şasiu ............., număr de înmatriculare ................. . 2. Condiţiile în care s-au făcut determinările: - anvelope: .......................... buc., dimensiuni .............................; - presiunea în pneuri: - faţă ................... at;
- spate ................ at; - sectorul de drum pe care s-au făcut determinările............................................................................................................................................................ (drumul naţional de la km ..... la km ......)
3. În urma determinărilor s-au înregistrat următoarele rezultate: ____________________________________________________________________|Numărul | Distanţa | Valoarea ||determinării| măsurată de la autovehicul| coeficienţilor de corecţie|| | la borna kilometrului 10 | a kilometrilor efectivi || | (+/- D) | (K) ||____________|___________________________|___________________________|| 1 | 2 | 3 ||____________|___________________________|___________________________|| 1 | +/- D1 | K1 ||____________|___________________________|___________________________|| 2 | +/- D2 | K2 ||____________|___________________________|___________________________|| 3 | +/- D3 | K3 ||____________|___________________________|___________________________|
Coeficientul de corecţie K (media aritmetică a celor 3 determinări) ................................ 4. Având în vedere probele efectuate, comisia propune spre aprobare, pentru acest auto ............., coeficientul de corecţie a kilometrilor efectivi, de K = ........................ care va fi introdus în formula de calcul a consumului normat de carburant şi consemnat în carnetul de bord, la rubrica "Caracteristici tehnice ale autovehiculului". Prezentul proces-verbal s-a încheiat în 2 exemplare.
COMISIA
NOTA: Cele 2 exemplare ale procesului-verbal se repartizează astfel: - 1 exemplar la persoana care prelucrează foile de parcurs; - 1 exemplar la dosarul tehnic al autovehiculului.
ANEXA 39 la Normativul privind asigurarea tehnică de autovehicule a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi unităţilor subordonate
NORME PENTRU CONSUMUL DE ULEI PRIN ARDERE ÎN MOTOARE ŞI PENTRU COMPLETARE ÎN TRANSMISII MECANICE
1. Pentru autovehicule şi autospeciale
(în litri la 100 km echivalenţi) _______________________________________________________| Rulajul la care se| Capacitatea cilindrică a motorului|| încadrează motorul| (cmc) || la data punerii în|___________________________________|| funcţiune ca nou | Până la| 2001 - | 5001 - | Peste || | 2000 | 5000 | 10000 | 10000 |
(în litri pe oră) _______________________________________________________| Capacitatea cilindrică a motorului | Consumul normat || în cmc. | ||____________________________________|__________________|| până la 2000 | 0,150 || 2.001 - 2.500 | 0,250 || 2.501 - 3.000 | 0,300 || 3.001 - 3.500 | 0,350 || 3.501 - 4.000 | 0,400 || 4.001 - 4.500 | 0,450 || 4.501 - 5.000 | 0,500 || peste 5.000 | 0,550 ||____________________________________|__________________|
3. Pentru transmisii mecanice Consumul normat de ulei pentru completare, în agregatele transmisiei şi direcţiei este de maximum 20% din capacitatea totală a acestora, la fiecare 10.000 km echivalenţi. Pentru autovehiculele de import, se vor respecta prescripţiile tehnice elaborate de producător, privind normele de consum, prin ardere şi de completare a lubrifianţilor.
ANEXA 40 la Normativul privind asigurarea tehnică de autovehicule a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi unităţilor subordonate
CALCULUL PARCURSULUI ÎN KILOMETRI ECHIVALENŢI
I. ______________________________________________________________________________|Nr. | Categoria autovehiculelor | Coeficientul cu care se înmulţeşte rulajul||crt.| | ||____|_____________________________|___________________________________________|| 1.| Toate mijloacele auto şi | 1,18 || | remorci | ||____|_____________________________|___________________________________________|| 2.| Când autovehiculele execută | 1,25 || | misiuni operative | ||____|_____________________________|___________________________________________|| 3.| Autovehiculele care circulă | 2,0 || | pe drumuri neamenajate | ||____|_____________________________|___________________________________________|| 4.| Autovehiculele care | 1,2 coeficient cu care se corectează || | tractează remorci | coeficienţii de la pct. 1, 2 şi 3 numai pe|| | | parcursul cât autovehiculul tractează || | | remorci |
II. Autovehiculele dotate cu instalaţii speciale sau a căror motoare funcţionează pe loc. ______________________________________________________________________________|Nr. | Categoria autovehiculelor | Prestaţia unitară | Sporul ||crt.| | efectuată de | în km || | | instalaţia specială| echivalenţi||____|_______________________________________|____________________|____________|| 1.| Autobasculante şi autocamioane cu | 1 cu basculare | 1 || | platformă basculabilă | completă | ||____|_______________________________________|____________________|____________|| 2.| Automacarale, autocisterne ale căror | 1 oră de | 25 || | motoare acţionează pompe, | funcţionare a | || | autovidanjor, alte autovehicule ale | instalaţiei sau | || | căror motoare pun în funcţiune | a motorului | || | instalaţia montată pe ele sau ale | | || | căror motoare funcţionează pe loc | | || | (pentru încălzire, pentru încărcare | | || | acumulatori etc.) | | ||____|_______________________________________|____________________|____________|
ANEXA 41 la Normativul privind asigurarea tehnică de autovehicule a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi unităţilor subordonate
PERIODICITATEA ÎNLOCUIRII LUBRIFIANŢILOR UZAŢI DIN INSTALAŢIA DE UNGERE A MOTOARELOR, DIN AGREGATELE DE TRANSMISIE ŞI DIRECŢIE
1. Periodicitatea înlocuirii lubrifianţilor din agregatele de transmisie şi direcţie este cea prevăzută în cărţile tehnice sau instrucţiunile de exploatare emise de producătorii autovehiculelor. 2. Periodicitatea înlocuirii lubrifianţilor uzaţi din sistemele de ungere ale motoarelor şi intervalele la care se efectuează schimbarea filtrelor de ulei sunt de valoare egală cu cele prevăzute în cărţile tehnice şi instrucţiunile de exploatare ale producătorilor autovehiculelor, inclusiv pentru perioada de rodaj şi vor fi exprimate în "km echivalenţi" (ex.: S.C. AUTOMOBILE DACIA S.A. Piteşti impune efectuarea schimbului de ulei motor la intervalul de 5.000 km efectivi, deci în unităţile Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, această operaţiune se va executa la un interval de 5.000 km echivalenţi). 3. Norma de rulaj în km echivalenţi pentru înlocuirea uleiului din carterul motorului se stabileşte în funcţie de parcursul efectiv, care se înmulţeşte cu coeficienţii de transformare, la care se adaugă km echivalenţi rezultaţi din numărul de ore de funcţionare a motorului în diferite situaţii (acţionare instalaţii, număr de basculări etc.), conform prevederilor anexei nr. 41. 4. Pentru mijloacele de transport auto aflate în conservare, înlocuirea uleiului din carterul motoarelor se va face la interval de doi ani. 5. La autovehiculele care sunt în exploatare, dar nu realizează în cursul unui an rulajul prevăzut pentru înlocuirea uleiului de motor uzat şi a filtrului de ulei, aceste operaţiuni se vor executa anual. 6. Pentru perioada de rodaj a autovehiculelor reparate capital, periodicitatea operaţiunilor de la pct. 1 şi 2 este cea indicată de agentul economic reparator.
7. Condiţiile minime tehnice şi calitative pe care trebuie să le îndeplinească lubrifianţii utilizaţi la mijloacele de transport din dotare sunt cele stabilite de producătorul autovehiculului. 8. Uleiurile uzate înlocuite se vor colecta în butoaie pe sortimente şi vor fi valorificate contracost la agenţii economici specializaţi (ex.: unităţile S.C. PETROM S.A. etc.). 9. Prevederile de mai sus se aplică în mod corespunzător şi grupurilor electrogene. În lipsa precizărilor tehnice ale producătorului acestor bunuri, intervalul la care se efectuează schimbul de ulei şi filtrul de ulei la aceste produse este de 250 ore de funcţionare.
ANEXA 42 la Normativul privind asigurarea tehnică de autovehicule a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi unităţilor subordonate
FOLOSIREA, ÎNTREŢINEREA ŞI DEPOZITAREA BATERIILOR DE ACUMULATORI PENTRU AUTOVEHICULE
Durata de exploatare a bateriei de acumulatori depinde în mare măsură de modul în care aceasta a fost folosită şi întreţinută. Pentru exploatarea şi întreţinerea bateriei de acumulatori, trebuie să se ţină seama de instrucţiunile date de fabrica constructoare, precum şi de următoarele indicaţii:
1. Folosirea bateriei de acumulatori. La pornirea motorului, curentul absorbit ajunge la o valoare de patru ori mai mare decât cea nominală, din care cauză are loc o variaţie bruscă a volumului de masă activă care conduce la încovoierea plăcilor şi la desprinderea masei active. Din această cauză durata de pornire nu trebuie să depăşească câteva secunde (max. 5 sec.) şi se va face pauză între pornirile repetate. Motoarele vor fi bine reglate, astfel ca pornirile să se facă uşor. La pornirea motorului, se deconectează ceilalţi consumatori. Pe timpul iernii, prima pornire a motorului se face, dacă e posibil, cu manivela sau cu alte instalaţii specializate. Se interzice scurtcircuitarea bornelor bateriei, deoarece aceasta se supune la suprasolicitări puternice.
2. Întreţinerea bateriei de acumulatori. La bateriile montate pe autovehicul, săptămânal, se execută următoarele lucrări: - se curăţă de praf sau noroi, electrolitul scurs pe suprafaţa bateriei se şterge cu o cârpă curată, după care se şterge cu o cârpă înmuiată într-o soluţie de amoniac sau sodă calcinată şi se repetă ştergerea cu o cârpă uscată; - se verifică strângerea clemelor pe bornele bateriei, se curăţă bornele de oxizi (dacă este cazul) şi se protejează cu unsoare; - se verifică fixarea bateriei; - se verifică şi se curăţă orificiile de aerisire a elementelor bateriei; - se verifică nivelul electrolitului în fiecare element, acesta trebuie să fie cu 10 - 15 mm deasupra plăcilor.
Completarea electrolitului se face cu apă distilată sau electrolit, în funcţie de densitatea acestuia şi de starea de încărcare. Se procedează la măsurarea densităţii şi tensiunii fiecărui element (cu voltmetru cu furcă). Măsurarea densităţii nu se face imediat după o descărcare puternică sau după turnarea apei, ci după 1 - 2 ore de repaus sau în timpul încărcării. Valorile densităţii şi ale tensiunii măsurate la fiecare element indică gradul de încărcare sau descărcare, astfel: ______________________________________________________________| Starea bateriei | Densitatea electrolitului | Tensiunea || de acumulatori | (gr./cm3) | (V pe element) ||_________________|___________________________|________________|| - încărcat 100% | 1,28 - 1,31 | 1,7 - 1,8 || - descărcat 25% | 1,25 - 1,27 | 1,6 - 1,7 || 50% | 1,21 - 1,23 | 1,5 - 1,6 || 75% | 1,17 - 1,19 | 1,3 - 1,4 || 100% | 1,09 - 1,15 | sub 1,3 ||_________________|___________________________|________________|
Diferenţa de tensiune între elemente nu trebuie să depăşească 0,1 V. O baterie descărcată mai mult de 50% vara şi 25% iarna se demontează de pe autovehicul şi se încarcă cu ajutorul redresorului. Periodic, se verifică (cu ocazia R.T.) tensiunea generatorului, care trebuie reglată la valoarea prescrisă (nu mai mare de 14,5 volţi pentru bateriile de 12 V). În cazul parcării pe timp mai îndelungat pe platforme descoperite, bateria de acumulatori se demontează de pe autovehicul şi se păstrează într-o cameră cu temperatura mai mare de 0 °C.
3. Conservarea bateriilor de acumulatori demontate de pe autovehicule se face după cum urmează: - cele în bună stare se încarcă, se curăţă bine şi se depozitează într-o cameră răcoroasă, în care temperatura nu trebuie să scadă sub 0 °C; - bateriile depozitate trebuie încărcate după 30 - 40 zile pentru a evita sulfatarea; - bateriile nu se golesc de electrolit, deoarece în acest caz se sulfatează în câteva zile; fără electrolit nu se păstrează decât bateriile noi, care nu au fost niciodată umplute cu electrolit. Bateriile de acumulatori montate pe autovehiculele care nu circulă o perioadă de 30 zile, se supun obligatoriu procesului de încărcare. Operaţiunile de încărcare periodică se vor evidenţia într-o fişă, din care să rezulte data încărcării şi densitatea electrolitului la sfârşitul acestei operaţiuni. Intensitatea curentului de încărcare nu trebuie să depăşească valoarea 1/10 din capacitatea acumulatorului, exprimată în A x h, la regimul de descărcare de 10 ore. Normele de timp (păstrare) în ani pe autovehiculele de la stocul de mobilizare şi rezervă sunt 1/2 din normele minime de exploatare pentru cele de la uzul curent.___________________________________________________________________ Bateriile astfel înlocuite se vor folosi, în continuare, la autovehiculele de uz. 4. Sulfatarea se previne în mod normal dacă un acumulator descărcat se încarcă după cel mult 24 de ore, prin menţinerea permanentă a acumulatorului în stare încărcată şi a nivelului de electrolit normal.
Înlăturarea sulfatării se face prin încărcare de lungă durată cu intensitate mică de curent (1/2 din cea normală) şi concentraţie redusă a electrolitului (apă distilată sau electrolit cu densitatea de 1,04 - 1,06 gr/cmc). Încărcarea se opreşte când densitatea ajunge la 1,15 gr/cmc, se înlocuieşte electrolitul cu apă distilată sau electrolit cu densitatea mică şi se repetă operaţiunea până când tensiunea acumulatorului şi densitatea rămân constante timp de 4 ore. Se scoate electrolitul şi se introduce unul cu densitatea normală (1,28 gr/cmc).
ANEXA 43 la Normativul privind asigurarea tehnică de autovehicule a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi unităţilor subordonate
NORME MINIME DE EXPLOATARE PENTRU ANVELOPE ________________________________________________________________________________|Nr. | CATEGORIA AUTOVEHICULULUI |Norma |Norma de |Adâncimea minimă||crt.| |de timp|rulaj |a profilului || | |- ani -|- km |benzii de rulare|| | | |efectivi - | (mm) || | | |(ore | || | | |funcţionare)| ||____|_____________________________________|_______|____________|________________|| 0 | 1 | 2 | 3 | 4 ||____|_____________________________________|_______|____________|________________|| 1.| Autoturisme şi autospeciale, până la| 5 | 24.000 | 1,6 || | capacitatea de 1 tonă exclusiv | | | ||____|_____________________________________|_______|____________|________________|| 2.| Autovehicule şi remorci cu | 6 | 30.000 | 1,6 || | capacitate de încărcare de la 1 tonă| | | || | la 1,5 tone exclusiv | | | ||____|_____________________________________|_______|____________|________________|| 3.| Autovehicule şi remorci cu | 6 | 36.000 | 1,6 || | capacitatea de încărcare de la | | | || | 1,5 tone la 3 tone exclusiv | | | ||____|_____________________________________|_______|____________|________________|| 4.| Autovehicule şi remorci cu | 6 | 40.000 | 1,6 || | capacitatea de încărcare de 3 tone | | | || | şi peste 3 tone | | | ||____|_____________________________________|_______|____________|________________|| 5.| Microbuze | 4 | 30.000 | 1,6 ||____|_____________________________________|_______|____________|________________|| 6.| Autobuze | 4 | 45.000 | 1,6 ||____|_____________________________________|_______|____________|________________|| 7.| Tractoare rutiere pe pneuri: | | | || | - pentru anvelopele de la roţile | 6 | 1.200 ore | 2 || | din faţă; | | | || | - pentru anvelopele de la roţile | 6 | 2.500 ore | 4 || | din spate. | | | ||____|_____________________________________|_______|____________|________________|
1. Pentru norma de rulaj a anvelopelor montate pe autovehiculele şi remorcile care lucrează în condiţii speciale, se va adăuga rulajului efectiv, un spor procentual, după cum urmează: - 10% pentru anvelopele montate pe autovehicule şi remorci care lucrează în şantiere, cariere, exploatări forestiere, miniere sau petroliere; - 10% pentru anvelopele ce echipează autostaţioanele, autobuzele, autofurgonetele, autocamionetele realizate pe şasiu de autoturism şi autovehiculele operative;
- 15% pentru anvelopele ce echipează autovehiculele şi remorcile cu instalaţii speciale montate permanent pe şasiu (autoateliere, autostaţii etc.). Sporul care se adaugă la parcursul efectiv pentru autovehiculele şi remorcile cu sarcini utile montate permanent pe şasiu şi pentru autostaţioanele, autofurgonetele şi autocamionetele realizate pe şasiu de autoturism, se aplică pentru întregul rulaj al anvelopelor,fără a se menţiona despre aceasta în carnetul de bord. 2. Rulajul anvelopelor se stabileşte cu relaţia:
n Ra = ----- (Pef + K) nt
în care: Ra = rulajul realizat de fiecare anvelopă din dotarea autovehiculelor în km efectivi (ore de funcţionare la tractoarele rutiere); nt = numărul total al anvelopelor care echipează autovehiculul (inclusiv cele de rezervă); Pef = parcursul autovehiculului în km efectivi (ore de funcţionare la tractoarele rutiere); K = sporul de kilometri (ore de funcţionare la tractoarele rutiere), care se acordă în plus faţă de rulajul efectiv al anvelopelor montate pe autovehicule, tractoare rutiere şi remorci care lucrează în condiţii speciale; N = numărul de anvelope montate pe autovehicul.
ANEXA 44 la Normativul privind asigurarea tehnică de autovehicule a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi unităţilor subordonate
NORME MINIME DE EXPLOATARE PENTRU ANVELOPE ŞI CAMERE DE AER PE AUTOVEHICULELE DIN GRUPA STOC DE MOBILIZARE SAU REZERVĂ
1. Pentru utilizarea cât mai raţională a anvelopelor de pe autovehiculele din grupa stoc de mobilizare sau rezervă care nu îndeplinesc normele de rulaj în perioada stabilită ca normă de timp, se va proceda astfel: a) Anvelopele noi care se primesc în unitate, de regulă se montează pe autovehiculele din grupele stoc de mobilizare sau rezervă ale căror anvelope nu au îndeplinit normele de rulaj. Normele de timp (păstrare), a anvelopelor montate, în ani, pe autovehiculele de la stocul de mobilizare şi rezervă sunt 1/2 din normele minime de exploatare pentru cele ale autovehiculelor de la uz, conform anexei 44. Anvelopele care au îndeplinit norma de rulaj se folosesc în continuare atâta timp cât asigură securitatea circulaţiei dar fără a depăşi norma de timp. b) Anvelopele şi camerele de aer de pe autovehicule din grupele stoc de mobilizare sau rezervă, care nu au putut fi înlocuite în condiţiile stabilite la litera "a", după îndeplinirea normei de timp se înlocuiesc cu altele noi. Anvelopele înlocuite se folosesc pe
autovehiculele de la uzul curent, atâta timp cât asigură securitatea circulaţiei, după care se vor propune la declasare şi casare. 2. Anvelopele ce echipează autovehiculele din grupele stoc de mobilizare sau rezervă şi care nu au corespondent la celelalte grupe de la uzul curent, se vor menţine pe acestea până la îndeplinirea normei de timp, în cazul când în această perioadă nu au îndeplinit normele de rulaj. După îndeplinirea normei de durată, anvelopele şi camerele de aer se verifică cu atenţie, iar cele care sunt în stare bună, se vor utiliza în continuare atâta timp cât asigură securitatea circulaţiei, după care se vor propune pentru declasare şi casare.
ANEXA 45 la Normativul privind asigurarea tehnică de autovehicule a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi unităţilor subordonate
TABELpentru corecţia temperaturii de congelare a lichidului antigel la temperatura de măsurare la 20 °C ______________________________________________________________________________|Temperatura de|Proporţia de| Corecţia temperaturii de congelare pentru a se ||Congelare |antigel pur | ajunge la proporţia 1:1 (antigel - apă) ||indicată de |în amestec |__________________________________________________||termodensigel |cu apă |Se scoate lichid antigel |Se adaugă lichid antigel|| (°C) | (%) |(% din capacitatea |pur (% din capacitatea || | |instalaţiei de răcire) |instalaţiei de răcire) ||______________|____________|_________________________|________________________|| -40 | 50 | - | - || -35 | 47 | 10 | 10 || -30 | 45 | 18 | 18 || -25 | 40 | 20 | 20 || -20 | 35 | 26 | 26 || -15 | 28 | 32 | 32 || -10 | 20 | 38 | 38 || -5 | 12 | se înlocuieşte totul | ||______________|____________|_________________________|________________________|
NOTA: 1. Dacă după adăugarea antigelului pur nu se realizează umplerea instalaţiei, se completează cu cantitatea necesară din lichidul antigel, scos, dar nu mai mult de 1 litru. 2. Lichidul antigel scos din instalaţiile de răcire, în vederea corecţiei temperaturii de congelare, se va colecta şi regenera prin fierbere, pentru evaporarea apei după care va fi refolosit.
ANEXA 46 la Normativul privind asigurarea tehnică de autovehicule a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi unităţilor subordonate
REGULIPRIVIND PRIMIREA-DISTRIBUIREA, VERIFICAREA, PĂSTRAREA ŞI MANIPULAREA LICHIDELOR ANTIGEL
1. Lichidul antigel se va livra numai în butoaie sau bidoane din plastic curate şi sigilate, însoţite de certificate de calitate sau buletin de analiză, care să ateste calitatea, tipul şi fabrica producătoare. 2. Pe baza datelor din documentele însoţitoare se va face identificarea şi recepţionarea antigelului. În acest sens, un cadru tehnic al unităţii va verifica punctul de congelare al antigelului, folosind termodensigelul. În funcţie de datele constatate, se va face înregistrarea antigelului în gestiunea unităţii. Se interzice amestecarea lichidelor antigel de diferite tipuri şi calităţi. 3. În situaţia când antigelul este fabricat pe bază de etilenglicol, se va inscripţiona cuvântul "TOXIC", cu vopsea, pe butoaiele sau ambalajele din plastic în care acesta a fost livrat. Pentru a se evita otrăvirea cu lichid antigel pe bază de etilenglicol, se vor respecta următoarele reguli: - manipularea lichidului antigel pe bază de etilenglicol se face numai de personal instruit care cunoaşte pericolul ce-l prezintă acest produs; - pentru transvazare, se vor folosi ustensile destinate special acestui scop, fiind interzisă absorbirea acestui lichid cu gura, prin intermediul furtunului; - după manipulare, mâinile se spală cu apă şi săpun; - în cazul că s-a produs otrăvirea cu etilenglicol, până la intervenţia medicului, se vor provoca pacientului vărsături, dându-i-se să bea apă până la saturare sau 3 - 4 pahare de apă cu săpun, ori un pahar cu apă caldă în care a fost dizolvat o linguriţă de muştar, apoi i se va da să inspire oxigen medicinal. 4. Temperatura de congelare a lichidului antigel şi densitatea acestuia variază în funcţie de proporţia componenţilor săi. Din tabelul de mai jos, rezultă că prin concentrarea soluţiei, respectiv prin mărirea proporţiei de glicerină sau etilenglicol în apă, punctul de congelare nu poate fi scăzut decât până la o anumită limită (-47 °C, respectiv -67 °C). Depăşirea acestor limite face ca punctul de congelare să crească, ajungând ca în stare pură, glicerina sau etilenglicolul să congeleze la temperaturi de -17 °C şi respectiv -12 °C. Variaţiile temperaturii de congelare şi a densităţii lichidului antigel în funcţie de concentraţia componenţilor. ______________________________________________________________________________| LICHID ANTIGEL PE BAZĂ DE: ||______________________________________________________________________________|| Glicerină | Etilenglicol ||______________________________________|_______________________________________|| Conţinut |Densitate|Punct de | Conţinut |Densitate|Punct de || % (g) |la 20 °C |congelare| % (g) |la 20 °C |congelare||__________________| | °C |___________________| | °C || apă | glicerină | | | apă | etilenglicol| | ||_____|____________|_________|_________|_____|_____________|_________|_________|| 70 | 30 | 1,0750 | -9 | 80 | 20 | 1,023 | -9 ||_____|____________|_________|_________|_____|_____________|_________|_________|| 60 | 40 | 1,1010 | -15 | 70 | 30 | 1,043 | -13 ||_____|____________|_________|_________|_____|_____________|_________|_________|| 50 | 50 | 1,1275 | -23 | 60 | 40 | 0,057 | -24 ||_____|____________|_________|_________|_____|_____________|_________|_________|| 40 | 60 | 1,1560 -| -35 la | 45 | 55 | 1,073 | -42 || | | 1,1570 | -40 | | | | ||_____|____________|_________|_________|_____|_____________|_________|_________|| 33 | 67 | 1,1745 | -47 | 40 | 60 | 1,079 | -55 ||_____|____________|_________|_________|_____|_____________|_________|_________|| 30 | 70 | 1,1805 | -40 | 33 | 67 | 1,086 | -35 |
5. Controlul nivelului lichidului antigel şi completarea plinului pe timpul exploatării, se impune atât la plecarea, cât şi la înapoierea din cursă, cât şi atunci când se constată o funcţionare anormală a instalaţiei de răcire şi a celei de ungere. Scăderea nivelului lichidului antigel poate fi determinată de următoarele cauze: - evaporarea apei din compunerea antigelului. În acest caz se constată creşterea densităţii lichidului antigel, iar completarea plinului se face cu apă distilată; - pierderea lichidului antigel datorită neetanşeităţii instalaţiei de răcire sau expulzării lui din cauza spumării, prin contaminarea cu produse petroliere. În acest caz, valoarea densităţii nu se modifică, iar completarea se face cu lichid antigel nou, de aceeaşi densitate. Înainte de completarea plinului cu apă sau antigel, se va face verificarea densităţii lichidului din instalaţia de răcire şi, pe această bază, se pot stabili şi cauzele pierderilor. Având în vedere proprietatea lichidului antigel de a-şi mări volumul prin încălzire, instalaţiile de răcire se alimentează cu cantităţi mai reduse, astfel, la instalaţiile cu vas de expansiune, nivelul lichidului nu va depăşi reperul maxim, iar la celelalte autovehicule care nu au vas de expansiune, nivelul lichidului antigel va fi cu 10 mm peste celulele de răcire ale radiatorului.
ANEXA 47 la Normativul privind asigurarea tehnică de autovehicule a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi unităţilor subordonate
NORME MAXIMALE ANUALE DE FUNCŢIONARE PENTRU AUTOSPECIALELE DE GENIU _____________________________________________________________________|Nr. | DENUMIREA TEHNICII | U/M | Consumuri maximale anuale ||crt.| | |___________________________|| | | | Motokilometri | Motoare || | | | | (ore) ||____|______________________________|_____|_______________|___________|| 0 | 1 | 2 | 3 | 4 ||____|______________________________|_____|_______________|___________|| 1 | Grup electrogen de 5 KVA | cpl.| - | 50 ||____|______________________________|_____|_______________|___________|| 2 | Grup electrogen de 38 KVA | cpl.| - | 100 ||____|______________________________|_____|_______________|___________|| 3 | Autoîncărcător frontal IFRON | cpl.| - | 350 ||____|______________________________|_____|_______________|___________|
