SCOALA SANITARA POSTLICEALACAROL DAVILABUCURESTI

LUCRARE DE DIPLOMAIngrijiri ale pacientului cu Anorexie

Coordonator

Absolvent

2015

CuprinsAnatomia si fiziologia aparatului digestivCAPITOLUL I - PARTE TEORETICA1. Introducere2. Definitie3. Etiopatogenie4. Simptomatologie5. Caracteristicia. Caracteristici comportamentaleb. Caracteristici afectivec. Caracteristici cognitived. Caracteristici socio culturale6. Date paraclinice si de laborator7. Diagnostic pozitiv8. Diagnostic diferential9. Evolutie, pronostic10. Metode de evaluare11. Tratament12. ConcluziiIngrijiri speciale acordate pacientilor internatiCAP IISTUDIU DE CAZ1. Introducere2. Prezentarea cazului3. Analiza si interpretarea datelor4. Planificarea ingrijirilor5. Interventia asistentei6. Evaluare7. Concluzii8. Anexe

Anatomia si fiziologia aparatului digestiv

Tubul digestiv este alcatuit din urmatoarele segmente: gura, faringe (cu dubla apartenenta), esofag, stomac, intestinul subtire si intestinul gros.

Guraeste portiunea initiala a aparatului digestiv, alcatuita din organe si diverse tesuturi. Superior este limitata de bolta palatina, inferior de planseul bucal, lateral de obraji, anterior de buze si posterior se continua cu faringele. Cavitatea bucala este captusita cu mucoasa bucala.

In cavitatea bucala se afla cele doua arcade dentare, superioara si inferioara, situate pe maxilar si, respectiv, pe mandibula.

Dintii sunt in numar de 32: 8 incisivi, 4 canini, 8 premolari si 12 molari.

Limba, organ muscular situat posterior, prezinta pe fata superioara niste formatiuni numite papile: filiforme, fungiforme si circumvalate sau gustative, ultimele fiind situate spre radacina limbii si formand "V"-ul lingual. In cavitatea bucala glandele salivare, parotide, submaxilare si sublinguale, excreta saliva.

Functiilepe care le indeplineste gura sunt: functia de masticatie pentru formarea bolului alimentar, inceputul digestiei glucidelor sub actiunea ptialinei salivare, functia de fonatie, functia receptoare, functia de aparare si functia fizionomica.

Faringeleeste un organ care apartine atat aparatului digestiv, cat si aparatului respirator. El se afla situat in partea posterioara a cavitatii bucale si se continua cu esofagul. Captusit cu o mucoasa, este bogat in tesut limfoid. In faringe se gasesc amigdalele palatine, amigdala faringiana pe peretele posterior si amigdala linguala la radacina limbii, legate intre ele prin numeroase vase limfatice si formand inelul limfatic Waldeyer.

Functiile faringelui sunt: functia de conducere a bolului alimentar catre esofag si functia de aparare impotriva infectiilor, care pot patrunde pe cale digestiva sau pe cale respiratorie.

Esofaguleste un organ musculo-membranos, tubular, care face legatura intre faringe si stomac. El incepe la nivelul vertebrei a 7-a cervicala (C7) in dreptul cartilajului cricoid, si se termina in dreptul vertebrei a 11-a toracale la cardia; este lung de 25 - 32 cm si are un calibru care variaza intre 10 si 22 mm. Are trei stramtori fiziologice: stramtoarea cricoidiana, stramtoarea de la nivelul incrucisarii cu artera aorta si cea de la nivelul cardiei. Esofagul este situat in mediastinul posterior, venind in contact cu formatiunile situate aici. Datorita acestei situari, afectiunile esofagului se pot rasfrange asupra organelor cu care vine in contact, iar pe de alta parte, leziunile acestora pot provoca suferinte esofagiene.Ca structura, esofagul este alcatuit din trei straturi: la interior se afla mucoasa, cu un epiteliu pavimentos stratificat; urmeaza tunica mijlocie, care este musculara si are doua straturi - unul intern cu fibre circulare si unul extern, cu fibre longitudinale; tunica externa este formata din tesutul conjunctiv lax, care se continua cu tesutul de sustinere mediastinal.

Fiziologic,esofagul reprezinta un organ menit sa faca legatura dintre faringe si stomac. Prin reflexul de deglutitie, bolul alimentar trece din faringe in esofag; prin coordonare nervoasa, musculatura formeaza unde contractile care imping bolul spre cardia; sfincterul cardiei se desface, impiedicand si refluarea continutului gastric in esofag. Se accepta existenta a doua zone anatomice prevazute cu activitate sfincteriana: una situata la jonctiunea faringo-esofagiana si alta, in vecinatatea inelului hiatal, la limita dintre esofagul propriu-zis si vestibulul gastro-esofagian.

Stomacul,organ cavitar musculo-glandular, este segmentul tubului digestiv situat intre esofag si intestinul subtire. Forma lui este asemanatoare cu a unei pere, cu varful usor indoit si indreptat in sus: la examenul radiologie apare ca litera "J" sau ca un carlig. Forma lui este variabila in functie de: continut, tonicitatea musculaturii proprii, tonicitatea peretelui abdominal, pozitia individului si volumul organelor vecine.

Stomacul incepe de la cardia, care face legatura intre esofag si stomac; portiunea situata deasupra cardiei si care este adaptata cupolei diafragmatice, se numestemarea tuberozitate (fomixsaufundus);segmentul vertical estecorpul stomacului,care se continua cumica tuberozitatesi apoi cuantrul piloricsi se termina cuorificiul piloric.intre cardia si pilor se afla doua margini : marginea externa saumarea curburasi marginea interna saumica curbura.Structural, stomacul este alcatuit din patru paturi: la interior se afla mucoasa, apoi submucoasa, musculoasa, iar la exterior este invelit de seroasa peritoneala. Mucoasa este alcatuita dintr-un epiteliu cilindric, care secreta mucus, si din glandele stomacului:glandele fundice,secretoare de acid clorhidric si pepsina,glandele piloricesicelulelemucipare,ambele secreloare de mucus. Musculoasa este formata dintr-un strat intern cu fibre dispuse oblic, un strat intermediar cu fibre circulare si un strat extern cu fibre longitudinale. Stratul circular, la nivelul pilorului, este foarte puternic, constituindsfincterul piloric.Din punct de vederefiziologic,stomacul primeste alimentele si, datorita functiei sale motorii, le framanta, le amesteca cu sucul gastric si apoi le evacueaza in duoden. Prin functia secretoare, stomacul intervine in digerarea tesutului conjunctiv si a proteinelor cu ajutorul acidului clorhidric si al pepsi nei. Mucusul gastric are un rol protector de prim-ordin, aparand mucoasa de actiunea sucului gastric.

Secretia gastrica este declansata mai intai printr-un mecanism reflex-nervos, apoi prin mecanisme neuro-chimice cu punct de plecare in mucoasa gastrica(faza gastrica,cu secretie de gastrina) si intestinul subtire(faza intestinala).Intestinul subtireincepe la pilor si se termina la nivelul valvulei ileo-cecale. El are trei segmente: duoden, jejun si ileon.Duodenulare forma unei potcoave. I se descriu patru portiuni,:prima portiune, bulbul duodenal,urmeaza imediat dupa pilor si este usor mobila;portiunea a doua,descendenta, este situata in dreapta coloanei vertebrale si in ea se varsa secretia biliara si cea pancreatica;portiunea a treiaeste orizontala,iar portiunea a patraeste ascendenta si se continua cu jejunul, formandunghiul duodeno-jejunal.Structural, duodenul este alcatuit din patru straturi: mucoasa, submucoasa, musculoasa, (cu fibre musculare circulare si longitudinale) si seroasa peritoneala, care il acopera numai pe fata anterioara.

Fiziologic,duodenul are doua functii principale: motorie si secretorie. Motilita-tea duodenala impinge chimul alimentar foarte repede in jejun (in cateva secunde). Secretia duodenala elaboreazasecretina(cu rol in stimularea pancreasului si a intestinului),enterokinaza(care transforma tripsinogenul in tripsina) simucus.La nivelul duodenului incepe sa se amestece chimul alimentar sosit din stomac cu sucul duodenal, bila si sucul pancreatic.

Jejuno-ileonulare un calibru mai mic si umple cea mai mare parte a cavitatii peritoneale. Este alcatuit tot din patru straturi: mucoasa, submucoasa, musculoasa si seroasa. Spre deosebire de duoden, seroasa inveleste intreaga circumferinta a jejuno-ileonului.

Mucoasa formeaza cute circulare(valvule conivente)si nenumaratevilozitati intestinale,realizand o suprafata enorma, cu mare rol in absorbtia intestinala. In portiunea terminala a ileonului se gasesc numerosi foliculi limfatici, formand placile Payer.

Fiziologic,jejuno-ileonul are trei functii: motorie, secretorie si de absorbtie. Functia motorie este reprezentata demiscarile pendulare,cu rol de framantare si amestecare a continutului intestinal, side miscarile peristaltice,cu rol de propulsare a chimului intestinal. Functia secretorie se manifesta prin elaborarea unor fermenti:erepsinasinucleo-tidaza,cu rol in digerarea proteinelor si a acizilor nucleici;lipaza intestinala,cu rol in scindarea grasimilor neutre;dizaharidele[maltaza, izomaltaza, zaharaza (invertaza), lactaza], cu rol in digerarea glucidelor pana la monozaharide.

Functia de absorbtie se exercita pe o foarte mare suprafata, datorita vilozitatilor intestinale. Odata cu principiile alimentare amintite se mai absorb si apa, sarurile minerale si vitaminele.

Intestinul groseste segmentul terminal al tubului digestiv; el incepe de la valva ileo-cecala si se termina cuanusul.Se distinge de intestinul subtire prin volumul lui mult mai mare si prin cele trei benzi musculare longitudinaletaenia coli).Lungimea lui variaza intre 1,5 si 3 metri. Intestinul gros este impartit in urmatoarele segmente: cecul, colonul ascendent, colonul transvers, colonul descendent, colonul sigmoid si rectul.

Ceculeste situat in fosa iliaca dreapta; legatura dintre ileon si cec se realizeaza prinsfincterul ileo-cecal(formatiune musculara). Pe partea interna a cecului se aflaapendicele,a carui pozitie este variabila. Cecul are un grad de mobilitate.

Colonul ascendenteste situat in flancul drept si continua cecul, urcand vertical pana la fata inferioara a ficatului, unde, prin unghiul hepatic (unghiul drept), se/ continua cucolonul transvers.Este fixat de peretele posterior al abdomenului prin peritoneu.

Colonul transversse intinde de la unghiul hepatic pana la unghiul splenic (unghiul stang) si este situat orizontal sau in forma literei "V".

Colonul descendenteste situat in flancul stang si se intinde de la unghiul splenic pana la nivelul crestei iliace, unde se continua prin colonul sigmoid.

Colonul sigmoid,in continuarea precedentului, situat in fosa iliaca stanga si in pelvis, are forma unui "S" si se intinde pana la unghiul recto-sigmoidian.

Rectuleste portiunea terminala: se intinde de la unghiul recto-sigmoidian pana la anus si este situat in pelvis. Rectul comunica cu exteriorul prin canalul anal, care continua ampula rectala.

Structural, intestinul gros este alcatuit din patru straturi: mucoasa, submucoasa, musculoasa si seroasa. Mucoasa este foarte bogata in celule mucipare: musculoasa se caracterizeaza prin cele trei benzi musculare longitudinale si prin benzile transversale, care alcatuiesc haustrele intestinului gros.

Fiziologic,intestinul gros are functii de motricitate, secretie si absorbtie. Motricitatea asigura progresia bolului fecal prin contractii peristaltice, segmentare, si prin contractii masive. Bolul fecal se aduna in sigmoid; trecerea materiilor fecale in rect duce la expulzarea lor prin actul fiziologic al defecatiei.

Secretia intestinului gros se rezuma la mucus. Functia de absorbtie este mai redusa si se exercita, mai ales, la nivelul cecului si al ascendentului; se absorb apa, sarurile, vitaminele, glucoza. La nivelul rectului se pot absorbi substante medicamentoase si apa, acestea ajungand in vena cava inferioara.

1.Introducere

Anorexia nervoasa estetulburare pshihiatrica din categoria tulburarilor de alimentatie, caracterizata printr-o reducere anormala a greutatii corporale si o deformare a perceptiei imaginii propriului corp cu teama prevalenta, persistenta de ingrasare.Persoanele suferind de anorexie nervoasa isi limiteaza greutatea corporala prin abtinerea voluntara un tip indelumgat de la hranire.Primele observatii clinice ale pacientilor anorexici au fost facute de Richard Morton la sfarsitul secolului an XVII (1694). Abia in 1873 medicul londonez William Gull si neuropsihiatrul Ernest Lasseque independent unul de celalalt publica descrieri ale bolii considerand-o ca fiind o tulburare din spectrul isteriei anorexia istericaIn 1883 H. Huchard o denumeste anorexia nervoasaIn 1950 Hilde Bruch a observat ca acest comportament anormal avea ca scop scaderea in greutate unic succes in lumea nefericita in care traiau aceste fete.

2. Definitie

Anorexia nervoasa se caracterizeaza prin infometarea autoimpusa si refuzul de a mentine greutatea la o valoare minima a normalului corespunzator varstei si inaltimii asociata cu o teama intensa de a nu lua in greutate. Aceste tulburari de alimentatie caracteristice adolescentelor sunt caracterizate prin:-perceptia morbida privind greutatea si forma corpului-perturbarea severa a comportamentului alimentarAspecte epidemiologiceIn anorexia nervoasa varsta medie este de 15 17 ani.Comportamentul anorexic psihogen se poate intalni din prima saptamana de viata, la sugari dar si in mica copilarie, prevalenta in spitalele psihiatrice fiind de 1 5 %In general prevalenta anorexiei nervoase in general in populatia feminina de-a lungul vietii este estimata la 0.1 0.7 %Studiile efectuate au constatat o rata a prevalentei privind anorexia nervoasa de 0.5 -1 % la femeile din ultima parte a adolescentei si inceputul perioadei adulte.Exista putine date referitoare la sexul masculin.Desi majoritaea adolescentelor fac eforturi pentru a fi slabe, anorexia se dezvolta doar la cele care prezinta anumite trasaturi de personalitate. Frecvent au mai fost citate trasaturile obsesiv-compulsive, perfectionismul, rigiditatea, trasaturile narcisice si isterice, imaturitatea si frica de a-si asuma responsabilitatile.Rata de mortalitate in tulburarile de alimentatie este de 10 %.Cel mai frecvent decesul se produce prin inanitie, tulburari cardiace (datorate dezechilibrelor electrolitice) sau suicid.

3. EtiopatogenieTulburarile de comportament alimentar au o etiologie multifactoriala. Factorii implicati in etiopatogenia acestora pot fi grupati in: genetici, socio-culturali si psihologici.a)Factorii geneticisint implicati in tulburarile de comportament alimentar, fapt demonstrat prin studii familiale controlate, recente care au aratat o prevalenta crescuta de-a lungul vietii la rudele de gradul I ale pacientilor cu anorexie nervoasa: 3 -12 %, comparativ cu loturile martor 0-3.7%.In anorexie nervoasa la rudele de gradul I ale indivizilor cu anorexie nervoasa. Astfel fetele pacientelor cu anorexie nervoasa au risc de 6,6 % de a dezvolta anorexie nervoasa.De asemenea s-a constatat ca indivizii cu tulburari de comportament alimentar au un nivel ridicat de vasopresina si cortizol.Ambii hormoni sunt implicati in raspunsul organismului la stresul fizic si emotional.Alte studii au gasit nivele crescute de neuropeptid Y si peptid YY la pacientii cu anorexie nervoasa, sugerand ca acestia ar avea un rol in tulburarile de comportament alimentar.b)Factorii psihologici-Teoriile psihoanalitice explica tulburarile de comportament alimentar prin existenta unei relatii seductive, dependente a adolescentei fata de figura paterna pasiva, calda, dar lipsita de autoritate si a unui sentiment de vinovatie intretinut de o anorexie nervoasa acaparatoare, anorexie nervoasa bivalenta, cu care adolescenta refuza sa se identifice.Unele studii au demonstrat ca perfectionismul este asociat la acesti pacienti cu ritualuri legate de alimentatie si cu o rezistenta mai mare la schimbare privind comportamentul alimentar.In cazul comportamentului anorexiei nervoase la sugar si la copilul mic se pare ca s-ar datora unor atitudini neadecvate ale mamei cu perturbarea relatiei mama-copil ceea ce declaseaza anorexia de opozitie, copilul infruntand astfel mama, care devine fie hiperanxioasa, rejectanta si rigida. Alti factori implicati pot fi abuzul si neglijarea copilului. Controlul aparent asupra comportamentului alimentar, dietele restrictive par a oferi un fals autocontrol in viata de zi cu zi la pacientii cu anorexie nervoasa.c)Factori socio culturali- Incapacitatea de a recunoaste si de a reactiona corect la nevoile trupului cum ar fi senzatia de foame asocaita cu nevoia de atinge standardele de frumusete impuse de sociaetatrea contemporana si promovata permanent de canalele media sunt doar cateva din ipotezele etiopatogenice privind tulburarile de alimentatie.

4. SimptomatologiaAnorexia nervoasa are debut in special in cursul pubertatii sai adolescentei, la tinerele fete cu educatie solida, ce traiesc intr-un mediu de extrema dependenta, ascultatoare si studioase cu rezultate scolare foarte bune, perfectioniste cu episoade de anorexie nervoasa precoce, capricii alimentare si boli in antecedente.Formele anorexiei nervoase:-la sugari:oanorexie de inertie copilul nu inghiteoanorexie de opozitie agitatie, rejectarea alimentelor, vomismente.-la prescolari: ca reactie de opozitie fata de rigiditatea parintilor care impun excese alimentare cantitativ si calitativ, orar sever de mese, capricii in alegerea alimentelor.-in adolescenta: restrictiile alimentare pot aparea ca urmare a unui soc emotional sau a unor conflicte psihologice, alteori se instaleaza progresiv fara o cauza aparenta, ca urmare a unui regim de slabire sau a unor situatii conflictuale pe care adolescentul nu le poate rezolva.Se disting doua tipuri de anorexie nervoasa:-tipul restrictiv-tipul de mancat excesiv/purgareTipul de mancat excesiv/purgare: acest tip este utilizat cand adolescenta s-a angajat in mod regulat in mancat excesiv sau in purgare ori in ambele in cursul episodului curent. Adolescenta cu anorexie nervoasa care mananca excesiv se purgheaza prin varsaturi autoprovocate ori prin abuz de diuretice, laxative sau clisme. Alteori nu manaca excesiv, dar face in mod regulat purgare dupa consulmul unor cantitati mici de alimente.Tipul restrictivdescrie tablourile clinice in care pierderea in greutate este realizata in primul rand prin dieta, post sau exercitii fizice excesive. In timp apar tulburari secundare diminuarii aportului alimentar: oasele se vad sub pielea uscata, parul rar si friabil, extremitati reci si cianotice, limba saburala, constipatie.Aspectul clinic in anorexia nervoasa este foarte particular, simptomatologia poate apare dupa un eveniment perceput ca psihotraumatizant sau de cele mai multe ori dupa remarci malitioase la adresa greutatii pacientelor.Adolescentele in intentia de a slabi se angajeaza in diete drastice.Evita sa manance hidrocarbonati si grasimi, motiv pentru care le exclud din alimentatie. Se supun unui regim de autoinfomentare. Ulterior acestea nu mai recunoasc senzatia de foame. Isi controleaza frecvent greutatea, isi alcatuiesc riguros dieta, ca numarul de calorii ingurgitate sa fie redus, de cele mai multe ori sub 500 cal/zi (ajung sa manance un singur mar pe zi sau sa tina post negru). Unele paciente recurg la adevarate ritualuri in privinta comportamentulu alimentar, de exemplu cantitatile reduse de alimente sunt taiate in bucati foarte mici pentru a fi mancate sau isi aseaza masa intr-un anumit fel.

5. Caracteristici

a)Caracteristici comportamentaleDe cele mai multe ori anorexia nervoasa este declansata de un eveniment psihotraumatizant particular: se simt rejectati, sunt vulnerabili, uneori incep un regim de slabire. Pot interveni evenimente ca despartirea de parinti, dificultatile scolare, ironiile anturajului.b)Caracteristici afectivePierderea in greutate este pentru ei un semn de putere care le permite sa domine anturajul. Anorexicii sunt adesea persoane stapanite de frica: frica de a deveni adult si de a-si exprima responsabilitati, frica ca o sa piarda controlul asupra alimentelor.c)Caracteristici cognitiveAnorexici au dorinta de a slabi si de a-si pastra controlul asupra alimentatiei corespunde unui comportament egosintotic adica un comportament care concorda cu propriile idei, dorinte si valori (neaga foamea, epuizarea fizica si psihica). Pentru ei obsesia privind mancarea constituie un comportament normal.d)Caracteristici socio - culturaleIntr-un studiu facut in 1982 s-a considerat ca 70-80% dintre studente nu se considera seducatoare pentru ca nu sunt slabe datorita existentei modei de a fi slab=manechin.In societatea americana silueta este in general sinonima cu seductia.S-a constatat ca dezordinile alimentare sunt frecvente in societatile de mijloc spre cele superioare (Russel 1985, Butler 1988); incidenta mare in randul tinerelor provenite din familii instarite

6. Date paraclinice si de laboratorIndiviziicu anorexie nervoasa nu prezinta anomalii de laborator aceasta tulburare poate afecta cele mai multe sisteme si organe majore si produce o diversitate de perturbatii.Anomaliile sunt tranzitorii, inconstante si reversibile la castigul in greutate.Ritmul cardiac este mai lent, apar modificari EKG.Modificari hematologice: anemie marcata, uree sangvina crescuta, anomalii reversibile fara o legatura cu scaderea in greutate iar sistemul imunitar ramane in mod surprinzator eficace.Modificari endocrinologice:legate de perturbarea axei hipotalamo-hipofizare:-depresia globala a activitatii hipofiza-ovare-secretie LH (hormon luteinizant) asemanatoare feteler prepubere-perturbarea metabolismului estrogenilor-EEG prezinta anomalii difuze, reflecta encefalopatie metabolica, pot rezulta din modificari semnificative ale fluidelor si electrolitilor.Cheltuiala de energie pentru relaxare este relativ redusa.

7. Diagnostic pozitivCriterii de diagnostic DSM pentru anorexia nervoasa.A) Refuzul mentinerii greutatii corporale normale sau deasupra uneigreutati minime normale pentru varsta si inaltimea sa.B) Frica intensa de a nu lua in greutate sau de a nu deveni grasa / grasC) Perturbarea modului in care este exprimata greutatea sau oonformatia corpului nedatorata influentei greutatii sau conformatiei corporale.D)La femeile postmenarhice, apare amenoreea - absenta a cel putin 3 cicluri menstruale consecutive.Specificam tipul:-tip de mancat excesiv, persoana se angajeaza in mod regulat intr-un comportament de mancat excesiv-tip restrictiv, persoana nu se angajeaza in mod regulat intr-un comportament de purgare.

8. Diagnostic diferentialDiagnosticul diferential este acelasi cu sindromul arterei mezenterice superioare caracterizat. prin varsaturi postprandiale consecutive obstructiei pilorului.Diagnosticul diferential va viza tulburarile psihice in carepot aparea simptome asemanatoare anorexiei precum:Tulburarea depresiva majora. in care pacientul poate scadea in greutate, ca urmare a scaderii apetitului dar spre deosebire de anorexia nervoasa, acesta nu este preocupat de dieta sau forma corpului, nu are o teama excesiva de a nu lua in greutate.Cu toate acestea in anorexia nervoasa se poate asocia un sindrom depresiv caracterizat prin dispozitie depresiva, autostima scazuta. labilitate afectiva.Schizofrenia, in care pacientul poate prezenta un comportament bizar legat de alimentatie, eventual cu scaderea in greutate dar fara a fi preocupat de imaginea sa.Tulburarea obsesiv-comvulsiva, pacientele cu anorexie nervoasa pot avea obsesii si convulsii dar numai in legatura cu comportamentul alimentar.Fobia sociala: pacientele pot avea un comportament de evitare dar acesta este legat numai de comportamentul alimentar.Tulburarea dismorfica corporala: pacientul este preocupat nu numai de greutatea corporala ci si de alte defecte imaginare ale acestuia.Negativismul alimentar, schizofreniaPshihoza catatonica negativaAnorexiile istericeAnorexiile obsesionale insotite de ritualuri alimentareFobia alimentara este deseori insotita de alte fobii si/sau obsesii

9. Evolutie, prognosticSunt variabile in anorexia nervoasa, poate exista o recuperare completa dupa un singur episod, insa cel mai frecvent evolutia este fluctuanta cu exacerbari si remisiuni partiale.Evolutia la sugar si copii este in general favorabila cu ameliorarea acestui comportament in timp.In anorexia nervoasa factorii de prognostic favorabil sunt: varsta sub 18 ani,lipsa spitalizarilor in antecedente, absenta comportamentului de purgatie.Cei nefavorabili sunt: conflictele intrafamiliale, tulburarile de personalitate asociate.

10. Metode de evaluarePacientii cu anorexie nervoasa se impotrivesc consultului, de acee este impotant a se stabileasca o relatie buna.Se ia in consideratie istoricul amanuntit al dezvolatarii tulburarii,date despre modul actual de alimentatie, controlul ponderal si despre ideile pacientului asupra greutatii corporate.Sunt elaborate trei tipuri de instrumente de evaluare a tulburarilor dealimentatie:A.conversatia de observatieB.scalele de observatieC.autochestionareleConversatia de observatie-ghidul de observatie standardizat dupa ASM III, DSM III R si ICD 10 care contin liste de intrebari precise pentru anorexia nervoasa-DIS (Diagnostic Interview Schedule, Robrius. 1985);-SCAN (Schedule for Clinical Assessment in Neuropsychiatry, Wing, (1988)-CIDI (Composite International Diagnostic Interview, OMS 1981)-SCID (Structured Clinical Interview for DSM IIIR, Spitzer &Co, 1988)Scalele de observatie: pentru evaluarea severitatii comportamentelor anorexice pe parcursul supravegherii si supravegherea evolutiei lor.-Scala lui Slade (Anorexic Behaviour Scale, 1973)-EBRS (Eating Behaviour Rating Scale. Wilson & Co)C)Autochestionare:pentru evaluarea comuna a clientilor cu tulburari dealimentatie:-EAT (Eating Attitudes Test, Garfiedul & Garner, 1979) cel mai des utilizat, ofera o confirmare a diagnosticum.-EDI (Eating Disorder Inventatiry, Gamer & Co, 1983) cuprinde 64 pozitii pentru evaluarea trasaturilor fizice si comportamentale ale subiectului

11. TratamentIn anorexia nervoasa la adolescente tratamentul este dificil datorita faptului ca pacientele cu anorexie nervoasa sunt ambivalente fata de tratament.Tratamentul consta in primul rand in obtinerea unei greutati adecvate.In acest scop se va elabora un plan alimentar riguros imoreuna cu pacienta. Astfel se va negocia cu acesta greutatea tinta si rata de crestere in greutate pe saptamana, se calculeaza caloriile necesare pentru a atinge aceasta tinta, regimul alimentar va fi stabilit in functie de alimentele pe care pacienta le accepta si repartizat in 5 mese pe zi, 3 principale si 2 gustari care sa contina toate principiile nutritive: proteine, glucide, lipide, vitamine, minerale.Tratamentul pacientei se poate face in ambulatoriu sau in spital.Tratamentul pshihoterapeutic implica terapie suportiva, cognitiv-comportamentala, familiala cu stabilirea unei relatii terapeutice solide pacient-psihiatru.Tratamentul pshihofarmacologic consta in administrarea de antidepresive triciclice, inhibitori selectivi ai recatarii serotonineicare si-au dovedit eficienta in spital cand exista simptomatologie depresiva sau comportamente obsesivo-fobice asociate.PSIHOTERAPIA INDIVIDUALA:Terapeutul isi indreapta atentia spre semnificatia dinamica a afectiunii; preocuparea pentru hrana si greutate mascheaza problemele fundamental si numeroasele indoieli.In general pacientul anorexic refuza sa vorbeasca si / sau sa-si recunoasca boala si evita colaborarea cu terapeutul. Terapeutul trebuie sa-i castige increderea si sa-l motiveze sa-si schimbe comportamentul. Il ajuta sa aiba incredere in forteie proprii, sa ia decizii chiar daca uneori acestea sunt pripite si sa accepte noi forme de adaptare la situatii stresante.Efecteie benefice ale tratamentului trebuie subliniate cu asigurarea ca nu va afecta scopul propus de pacienta (mentinerea siluetei)Terapia cognitiv-comportamentala vizeaza identificarea si modificarea perceptiilor eronate in privinta alimentatiei, greutatii si formei corpului asupra stimei de sine.PSIHOTERAPIA DE GRUP: adolescentii in grupuri omogene isi cauta roluri, comenteaza comportamentele in comparatie cu standardele comportamentale.PSIHOTERAPIA FAMILIALAdupa unii clinicieni separarea defamilie este trasatura vitala a tratamentului iar dupa altii din contra are un rol cheie in reabilitarea anorexicului.Terapia este centrata atat pe problemele de alimentatie cat si asupra celor emotionale ale adolescentului.TERAPIA MEDICAMENTOASAIn terapia medicamentoasa s-au raportat sucese cu tranchilizante, neuroleptice sedative si incisivecare fac pacientul mai putin temator de castigul ponderal.S-au facut cercetari privind efectul Fluoxetinei comparativ cu cel al grupului placebo in urma carora s-a constata ca oportunitatea administrarii Fluoxetinei este limitata.

12. ConcluziiAnorexia exprima o criza de dezvolatare pe fondul unei personalitati vulnerabile aparute la pubertate sau in adolescenta, caracterizata prin pierderea deliberata in greutate, pierdere indusa si sustinuta de catre pacient.Pierderea in greutate se realizeaza prin eliminarea cantitatii de alimente ingerate.Anorexia nervoasa pare sa rezulte din combinrea unei predispozitii individuale si a factorilor de orice natura care incurajeaja dieta. O data instalata tulburarea raspunsul familiei poate favoriza perpetuarea ei.Anorexia nervoasa este considerata o urenta pshihologica impunandu-se interventia imediata pentru restabilirea greutatii corporale, inlaturarea anxietatii si restabilirea relatiilor interpersonale.Stima de sine a indivizilor cu anorexie nervoasa este extrem de dependenta de greutatea si conformatia corpului lor.

Ingrijiri speciale acordate pacientilor internati

- Internarea bolnavuluiInternarea n spital constituie un eveniment important n via bolnavului; el se desparte de mediul sau obinuit i este nevoit s recurg la ajutorul unor oameni strini.Internarea se face pe baza biletelor de trimitere de la medicul de familie. Bolnavii internai sunt nscrii la Biroul serviciului de primire n registrul de internri, unde se completeaz i foaia de observaie clinic cu datele de identitate ale bolnavului.Bolnavii vor fi examinai la internare de medicul de garda, care va culege datele anamnetice de la bolnav sau nsoitor i le va not n foaia de observaie, stabilind diagnosticul prezumtiv necesar i din punctul de vedere al dirijrii bonavului n seciile de spital. n vederea examinrii clinice, efectuat de medicul de garda, asisten medical ajut bolnavul s se dezbrace.Dup stabilirea diagnosticului prezumtiv i repartizarea bolnavului n secie, asisten medical nsoete bolnavul la baie, l ajut s se dezbrace, observ tegumentele i fanerele (la nevoie deparaziteaz bolnavul), l ajut s-i fac baie (dac acesta nu poate), apoi l conduce n camera de mbrcare unde l ajut s se mbrace cu hainele de spital (pijama, ciorapi, papuci, halat).Hainele bolnavului vor fi preluate i nregistrate cu grij n vederea nmagazinrii, eliberndu-se bolnavului sau nsoitorului un bon de preluri (la nevoie i hainele vor fi supuse deparazitrii).Astfel pregtit, asisten conduce bolnavul la salon unde l prezint celorlali pacieni, l informeaz asupra regulamentului de ordine interioar a spitalului i l ajut s se aeze n patul pregtit cu lenjerie curat.Dup ce a fost culcat bolnavul n pat, asisten medical ntocmete foaia de temperatura, determina greutatea bolnavului, msoar T0, pulsul, T.A., iar datele obinute le noteaz n foaie de observaie.Asisten medical va liniti i membrii familiei pacientului, asigurndu-i asupra ngrijirii de calitate de care bolnavul va beneficia n spital, comunicandu-le numrul salonului n care a fost internat bolnavul i orarul vizitelor.Primirea bolnavilor n secie i iniierea lor n obiceiurile seciei, reprezint un moment hotrtor n ctigarea ncrederii bolnavului n personalul medico-sanitar.- Asigurarea conditiilor de mediu-ConfortulRegimul terapeutic de protecie urmrete s creeze condiii de spitalizare care s le asigure bolnavilor maximum de confort, de bunstare psihic i fizic. Seciile cu paturi, cu ceea ce intr n dotarea lor: saloane, coridoare, trebuie s aib un aspect plcut. Salonul bolnavilor, va ndeplini pe lng cerinele de igien, cerinele estetice i de confort.Orientarea camerelor de spital este indicat s se fac spre sud-est, sud sau sud-vest. Paturile distantate, astfel c bolnavii s nu se deranjeze unii pe alii.-AerisireaSe face prin deschiderea ferestrelor diminea dup toalet bolnavului, dup tratamente, vizit medicului, dup mese, vizitatori i ori de cte ori este cazul. Pentru confortul olfactiv se vor pulveriza substane odorizante.Umidificarea aerului din ncpere, ntr-un procent de 55-60%, este absolut obligatoriu s se fac, pentru c o atmosfera prea uscat, irit cile respiratorii superioare.Iluminatul natural este asigurat de ferestre largi, care trebuie s prezinte cel puin din suprafa salonului. nclzirea se realizeaz prin nclzire central. Temperatura se controleaz continuu cu termometre de camera, pentru a se realiza: n saloanele de aduli o temperatura de 18-19 C i n saloanele de copii 20-23 C.Linitea este o alt condiie care trebuie asigurat bolnavilor internai, pentru c pacientul poate fi iritat cu uurin de zgomot. Somnul este un factor terapeutic foarte important, trebuind s fie profund i mai ndelungat, dect cel obinuit.

-Asigurarea igieneiToaleta pacientului face parte din ingrijirile de baza, adica din ingrijirile acordate de asistenta medicala cu scopul de a asigura confortul si igiena bolnavului.Const n meninerea pielii n stare de curenie perfect i n prevenirea apariiei leziunilor cutanate, fiind o condiie esenial a vindecrii .Toalet pacientului poate fi : - zilnic pe regiuni ;- sptmnal sau baia general n funcie de tipul pacientului acesta :- nu are nevoie de ajutor ;- are nevoie de sprijin fizic i psihic ;- are nevoie de ajutor parial ;- necesit ajutor complet .Obiective :

ndeprtarea de pe suprafa pielii a stratului cornos descuamat i impregnat cu secreiile glandelor sebacee i sudoripare; deschiderea orificilor de escretie ale glandelor pielii ; nviorarea circulaiei cutanate i a ntregului organism ; producerea unei hiperemii active a pieli, care favorizeaz mobilizarea anticorpilor ; linitirea bolnavului, crearea unei stri plcute de confort ; se verific temperatura ambiana, pentru a evita rcirea bolnavului ; se evita cureni de aer prin nchiderea geamurilor i a uilor se izoleaz bolnavul de anturajul sau ; se pregtesc n apropriere materialele necesare toaletei, schimbrii lenjeriei, a patului i a bolnavului pentru a preveni escarele ; bolnavul va fi dezbrcat complet i se va acoperi cu cearaf i ptur ; se descoper progresiv numai partea care se va spal ; se stoarce corect buretele sau mnu de baie, pentru a nu se scurge ap n pat sau pe bolnav ; se spunete i se cltete cu o mna ferm, fr brutalitate pentru a favoriza circulaia sanguin ; ap cald trebuie s fie din abunden, schimbat ori de cte ori este nevoie, fr a se las spunul n ap ; se insist la pliuri, sub sni, la mini i n spaiile interdigitale, la coate i axile se imobilizeaz articulaiile n toat amplitudinea lor i se maseaz zonele predispuse escarelor; ordinea n care se face toalet pe regiuni: splat, cltit, uscat ; se mut musamaua i alez de protecie n funcie de regiunea pe care o splm .

-Alimentatia bolnavuluiRegimul alimentar va fi nceput numai cu lichid, apoi de consistent moale pentru a putea fi nghiit de bolnav, adesea el avnd probleme de deglutitie i de masticaie. n funcie de starea bolnavului ,alimentarea lui se face: activ pasiv Alimentaia pasiv se aeaz pacientul n poziie semisezand cu ajutorul rezematorului de pat sau n decubit dorsal cu capul uor ridicat i aplecat nainte pentru a uura deglutitia; i se protejeaz lenjeria cu un prosop curat ; se aranjeaz un prosop n jurul gtului ; se adapteaz msu la pat i i se aeaz mncarea astfel nct s vad ce i se introduce n gur ; asisten se aeaz n dreapta pacientului i i ridic uor capul cu pern ; verific temperatura alimentelor ; i servete sup cu lingur sau din can cu cioc, taie alimentele solide ; supravegheaz debitul lichidului pentru a evita ncrcarea peste puterile de deglutitie ale pacientului ; este ters la gur, i se aranjeaz patul ; se ndeprteaz eventualele resturi alimetare care ajunse sub bolnav pot contribui la eventualele escare ; acoper pacientul i aerisete salonul;

-Pregtirea bolnavului pentru explorri-Pregtirea psihic a bolnavului:Atitudinea fa de bolnav trebuie s reflecte dorina permanent de a-l ajut; crearea climatului favorabil; atitudinea apropiat constituie factorii importani ai unei bune pregtiri psihice.n preajma examinrilor de orice natur, asisten medical trebuie s lmureasc bolnavul asupra caracterului inofensiv al examinrilor, cutnd s reduc la minimum durerile.Bolnavul nu trebuie indus niciodat n eroare, cci altfel i va pierde ncrederea n noi.Dezbrcarea i mbrcarea pacientului:Bolnavul nu trebuie s stea complet dezvelit n fa oricrei examinri, ns dezvelirea parial a suprafeelor de examinat prin tragerea i rsucirea cmii la gtul bolnavului nu trebuie practicat cci aceast poate ascunde o serie de simptome importante.Dup terminarea examenului clinic bolnavul trebuie mbrcat n lenjeria de spital. mbrcarea i dezbrcarea trebuie efectuate cu foarte mult tact i finee pentru a nu provoca dureri.-Supravegherea bolnavului-asisten va vizit bolnavul ct mai des, chiar fr solicitare;-va urmri i not manifestrile patologice cum sunt: hemoragii, manifestri de comportament, contracii sau convulsii i le va raporta medicului;-va not volumetric eliminrile de lichide;-asisten va determina densitatea fiecrei emisii de urin i o va not n F.O.;-va urmrii TA, P, R, T, iar n cazurile de constipaie va face clism evacuatoare.

-Administrarea tratamentuluiAdministrarea tratamentului se face respectnd condiiile de igien, doz recomandat de medic i orarul. Pentru o administrare lejer se utilizeaz calea intravenoas cu ajutorul unei branule,aceast scutind pacientul de multiple nepturi.De asemenea,asisten medical va educa pacientul s evite automedicaia.

Monitorizarea funciilor vitale i vegetative

a. PulsulPoate fi luat pe orice arter accesibil palprii care poate fi comprimat pe un plan osos(arter radial,temporal,carotid,femural,humeral,pedioasa posterioar).Pacientul va fi n repaus fizic i psihic timp de 10-15 minute nainte de numrare.Se repereaz anul radial la extremitatea distal a antebraului n continuarea policelui.Palparea pulsului se face cu vrful degetelor index,mediu i inelar de la mn dreapta. Se execut o uoar presiune asupra peretelui arterial cu cele trei degete pn la perceperea zvicniturilor pline ale pulsului.Fixarea degetelor se realizeaz cu ajutorul policelui care mbrieaz antebraul la nivelul respectiv.Numrarea se face timp de un minut cu ajutorul unui ceas cu secundar.Notarea n foaia de temperatura se face cu pix rou, pentru fiecare linie orizontal socotindu-se patru pulsaii.Valorile normale la adult fiind ntre 60-80 pulsaii/minut.b. Tensiunea arterialPentru msurarea tensiunii arteriale pacientul va fi pregtit fizic i psihic.Se aplic manet sprijinit i n extensie cu braul,se fixeaz membran stetoscopului pe arter humeral sub marginea interioar a mansetei.Se introduc olivele stetoscopului n urechi, se pompeaz aer n manet pneumatic cu ajutorul parei de cauciuc pn la dispariia zgomotelor pulsatile. Se decomprim progresiv aerul din manet prin deschiderea supapei pn cnd se percepe primul zgomot arterial care reprezint valoarea tensiunii arteriale maxime. Se reine valoarea indicat de coloana de mercur sau acul manometrului pentru a fi consemnat. Se continu decomprimarea, zgomotele arteriale devenind tot mai puternice, se reine valoarea indicat de coloana de mercur sau de acul manometrului n momentul n care zgomotele dispar,aceast valoare reprezentnd tensiunea arterial minim.Se noteaz n foaia de temperatura valorile obinute cu linie orizontal de culoare roie,socotind pentru fiecare linie a foii o unitate de coloana de mercur. Se unesc liniile orizontale cu linii verticale i se haureaz spaiul rezultat.Valorile normale la adult fiind de: tensiune arterial maxim 115-140 mmHg iar tensiunea arterial minim 75-90 mmHg.

c. Respiraian timpul msurrii respiraiei pacientul va fi aezat n decubit dorsal fr a explic tehnic ce urmeaz s fie efectuat cu palm minii pe suprafa palmar pe torace.Se numr inspiraiile timp de un minut.Aprecierea respiraiei se poate face prin simpl observare a micrilor respiratorii prin ridicarea i revenirea toracelui la normal.Pe foaia de temperatura se noteaz cu verde,fiecare linie orizontal reprezentnd dou respiraii.Valorile normale la adult: sear 20 respiraii/minut, diminea 18 respiraii/minut.d. DiurezaPentru determinarea cantitii de urin emis n 24 de ore se va instrui pacientul s urineze numai n urinar timp de 24 de ore..Vasele cilindrice gradate vor fi bine acoperite i inute la rcoare pentru a mpiedic procesele de fermentaie.Alturi de nregistrarea valorii diurezei se va not i cantitatea de lichide ingerate.Raportul dintre cantitatea de lichide ingerate i cele eliminate reflect bilanul circulaiei apei n organism.Valoarea normal este circa 1500 ml/24 de ore.La brbai este de 1200-1800 ml/24 de ore, la femei 1000-1400 ml/24 de ore.Externarea pacientuluiPentru asistentul medical specialist, externarea bolnavului din spital, trebuie s fie o preocupare, aa cum s-a artat c trebuie s fie i primirea acestuia.Un segment mare al bolnavilor nu ridic probleme la externare, ei cunosc dat externrii, se pot deplasa singuri ns cu dificultate din cauza parezelor a diferite poriuni ale corpului.n aceste situaii, asistentul medical specialist trebuie s se ocupe c formele de externare efectuate de medic s ajung la bolnavi la timp, s dea unele lmuriri suplimentare, dac bolnavul nu a neles perfect lmuririle date i scrise de medic i, prin atitudinea s, s arate bolnavului preocuparea pe care o are fa de el pn n momentul cnd acesta prsete spitalul.

CAP II.STUDIU DE CAZCaz 1.IntroducereAtentia acordata pacientului este foarte importanta tinand cont de faptul ca bolnavul care solicita ingrijiri medicale isi pune viata si sanatatea in mainile personalului de ingrijiriAceasta incredere presupune responsabilitati dar si multe calitati: bunatate, politete, generozitate, tact si profesionalism.Nursa contribuie la activitati implicate la ingrijirea bolnavului psihic care par uneori simple, dar ele trebuie individualizate, adaptate la nevoile si posibilitatile fiecarui pacient.Rolul nursei, spunea Virginia Henderson promotoarea conceptului de nursing, este sa ajuti individul, fie bolnav sau sanatos sa-si afle calea spre sanatate sau reabiliatare, sa-si foloseasca fiecare actiune pentru a promova sanatatea.Nursa in cadrul ingrijirii bolnavului participa la activitati de culegere a datelor, identificarea problemelor de ingrijire, stabilirea obiectivelor pe termen lung si scurt, implementarea planului de ingrijire si evaluare.1. Culegerea datelor: interviul cu pacientul, familia, date obtinute de la alti profesionisti.2. Identificarea problemelor de ingrijire consta in clasificarea ideilor si stabilirea posibilitatilor.3. Stabilirea obiectivelor pe termen lung si scurt: scopul si planificarea ingrijirilor de preferat impreuna cu pacienta si cu familia acesteia.4. Implementarea planului de ingrijire: organizarea activitatilor de ingrijire propriuzise, planificarea interventiilor in raport cu nevoile individului.5. Evaluarea: analiza rezultatelor obtinute din partea pacientului.B)Prezentarea cazuluiCENTRUL DE FORMARE FRACARITATISFOAIE DE OBSERVATIE PENTRU NURSING PSIHIATRICI.Date anamnesticeNume, Prenume M.S.Starea civila necasatorita

Data nasterii 10.09.1994Ocupatia prezenta eleva

Adresa, Telefon Jud. Mehedinti,Localitatea BodesStudii clasa a VIII-a, Scoala Generala nr.1

Alergii alimentare

II. AutoingrijireIndependentNevoie de ajutorDependent

1. MobilitateDa--

2. Hranire-Da-

3. IgienaDa--

4. ImbracatDa--

5. ContinentaDa--

III.Descrierea pacientului

a)Culoarea ochilor: albastrib)Culoarea parului: satinc)Inaltime: 1.54 md)Greutate: 40 kge)Piele: albaf)Dinti: dentitie completa, prezinta doua cariig)Vedere: bunah)Manierisme: nu prezintai)Vorbire: coerentaj)Diformitati fizice/postura: nu prezinta

2. Numele pe care pacientul il prefera: Dana3.Trasaturi distinctive4. Ocupatia anterioara: eleva5. Hobby-uri si interese: sa citeasca, sa asculte muzica, sa stea cu prietenii6. Persoane din familie sau semnificative din viata pacientului: bunicii maternali, matusa materna si mama.7. Persoane care ar putea sa-l viziteze / Suport social: bunicii, matusa (pacienta este internata cu mama.8. Conditii de locuit: locuieste intr-un apartament cu doua camere impreuna cu bunicii maternali, matusa materna si mama (46 ani, nu mai lucreaza din motive medicale, parintii sunt divortati, pacienta nu pastreaza legatura cu tatal pe care il stie numai din vedere.)IV.Conditia psihica1Boli psihice anterioare: Pacienta a mai fost internata in spitalul de pediatrie din Drobeta Turnu Severin cu diagnosticul de anorexie nervoasa, pacienta a slabit 21kg in 2 luni.

2.Stare psihica prezenta:

a)Aparenta generala: tinuta ingrijita, facies depresiv, plans facil, necooperanta, iritabilitate

b)Comportament: neaga existenta problemelor, toleranta scazuta la frustrare

c)Comunicare (vorbire/continut): contactul verbal se stabileste cu dificultate, dar pacienta afirma ca se impaca bine cu ceilalti colegi.

Nonverbal: contactul vizual se realizeaza usor dar nu se mentine, privirea este indreptata in jos

d)Dispozitie: izolata, retrasa, dispozitie trista

e)Orientare: temporo-spatiala

f)Somn: fiziologic

g)Cum intelege pacientul boala sa: neaga existenta unor probleme

h)Atitudinea familiei fata de boala pacientului: pacienta ezte ingrijita de bunica care o si insoteste, mama este foarte ingrijorata de starea fetei, a spus ca nu stie ce sa mai faca ca sa ii fie bine fiicei ei

3.Subiecte de ingrijoare pentru pacient:-refuzul alimentar-preocupare obsesiva legata de greutate-deficit ponderal sever

V.Informatii suplimentare:Pacienta in varsta de 15 ani si 7 luni, eleva in clasa a VIII-a, se interneaza in sectia a V-a a Spitalului Pr. Dr. Alexandru Obregia pentru:-refuz alimentar-preocupare obsesiva legata de greutatea corporala-imagine corporala distorsionataPacienta a fost internata in ultimele doua luni in Spitalul de Pediatrie din Drobeta Turnu Severin cu diagnosticul de anorexie nervoasa, malnutritie severa in urma refuzului alimentar, de unde s-a transferat in clinica noastra pentru stabilirea conduitei terapeutice.Pacienta vine insotita de bunica in sectia noastra pentru reaparitia preocuparilor exagerate legate de greutate.Pacienta asociaza debutul simptomatologic cu afirmatia critica din partea unei colege mi-a spus ca sunt grasa si urata si trebuie sa slabescParintii pacientei sunt divortati, pacienta nu pastreaza legatura cu tatal ei pe care il cunoaste doar din vedere.Alte dateDate de laboratorGLU 78 mg/dlTP 6.1 g/dlCA 8.0 mg/dlAST 20 U/LALT 19 U/LCa2+- 1.80 MEg/LTimol 1UMLHGB 13.9 g/dLL 10.9 106/LH 4.5 106/LHz 37.8%T 26.1 103/LEEG:Traseul EEG cu modificari bioelectrice difuze si voltaj cu tendinte la aplatizarea traseului de fond.Hiperventilatia nu modifica semnificativ traseul de fond; fara descarcari paroxistice.Examenul psihologic:Trairi anxioase legate de posibilitatea ingrasarii, imagine distorsionata a siluetei, preocupari intense de a slabi, inadecvare relationala, nevoia accentuata de a primi afectiune, supraapreciere, autoidealizare, actioneaza intr-o maniera ordonata, metodica.Prezinta agitatie, instabilitate, iritabilitate.Sub tratament cu Olanzepina 15mg/zi; Tioridazin 150 mg/zi; Zoloft 100 mg/zi; polivitamine 2 tb/ zi; 6 Glubifer 3 tb/zi evolutia clinica este satisfacatoare.Se externeaza la cererea familiei cu recomandarea de a continua tratamentul.C. Analiza si interpretarea datelorAnorexia este o tulburare de comportament alimentar, foarte serioasa, fara tratament duce la aparitia complicatiilor deloc usoare si chiar la exitus.Nursa trebuie sa fie rabdatoare cu pacientul, intelegatoare, calma si ferma cu pacientul. Ea trebuie sa dea pacientului si familiei cat mai multe detalii despre boala si despre tratamentul ei.In fond anorexici refuza sa admita ca au o tulburare si se opun oricarei interventii care vizeaza comportamentul lor alimentar dar totoadata ei pot accepta mai usor ajutorul pentru rezolvarea altor probleme.Nursa impreuna cu pacientul si cu familia acestuia va intocmi planul de ingrijire, va stabili orarul si continutul meselor tinand cont de preferintele alimentare ale pacientului si va folosi si diferite tehnici de terapie.In terapia familiala nursa are rolul de a:-ajuta familia sa isi exprime nevoile-ajuta pacienta sa isi modifice si controleze raspunsurile-discuta problemele dificile in familie-participa activ la gasirea de solutii fara a impune o anumita varianta.

D. PLANUL DE INGRIJIRISCOP TERMEN LUNGDataNr. pr.Nevoi/Probleme identificate(Dg. Nursing)Rezultat dorit(scop - termen scurt)Interventii(Actiuni/Data/Timp)SemnaturaRezultat obtinut

07.05.091Deficit nutritional, legat de autoprivarea de alimente si hiperactivitatePacienta isi va restabili greutatea corporala normala- am stabilit impreuna cu pacienta si bunica acesteia orarul si organizarea meselor, 4 portii mici pe zi.- am mers impreuna cu pacienta la sala de mese, unde a mancat cu toti ceilalti pacienti in prezenta mea.- am supravegheat pacienta in timpul si dupa masa pentru evitarea provocarii de varsaturi si sa nu arunce mancarea.- am felicitat pacienta atunci cand a reusit sa manance tot ce ne-am propus- am discutat cu bunica spunandui ca s-a obtinut un progres vizibil in ceea ce priveste alimentatia si greutatea corporala- am cantarit zilnic pacienta, dimineata in aceiasi tinuta.- am incercat prin distragerea atentiei dupa fiecrae masa sa fac pacienta sa nu mai planga antrenand-o in salade joaca in diferite jocuri (joc de carti, joc cu betisoare)

2Perturbarea stimei de sinea asociata cu o toleranta scazuta la frustrare, legata de nevoia de a place celorlati, de a fi aprobata, acceptataPacienta va da dovada de o crestere a stimei de sine, va capata mai multa incredere in fortele proprii- am incurajat-o sa-si defineasca propriile interese (activitati preferate) pentru a o face sa se simta mai putin lipsita de interes obtinand controlul asupra propriei persoane- am discutat cu pacienta despre ce ii place sa faca, cum ar dori sa fie in relatiile cu parintii si cu ceilalti si modul prin care se va face acceptarea.- i-am intarit pacientei punctele forte, am valorizat-o facand-o sa fie mai increzatoare in fortele proprii

3Izolarea sociala, perturbarea relatiilor interpersonale datorata fricii de a fi rejectata.Pacienta se va relationa mai usor cu ceilalti si va participa la activitati de grup sau alte activitati sociale- am ajutat pacienta sa vorbeasca despre sentimentele sale de singuratate prin interactiuni permanente cu aceasta de mai multe ori pe zi.- i-am aratat pacientei un interes sincer incercand sa o conving ca imi pasa de ea-incurajez pacienta in cautarea unor moduri de a petrece timpul liber, sa fie capabila sa se destinda, sa-si largeasca contactele sociale.-i-am recomandat pacientei sa evite conflictele de orice natura atat cu bunica cat si cu colegii prin toleranta si incredere in sine.

4Anxietatea de a lua in greutate si de apierde controlul asupra alimentelorPacienta va vorbi cu mai multa usurinta despre temerile sale- am incurajat pacienta sa vorbeasca despre temerile sale, implicit despre cea de a lua in greutate si de a pierde controlul asupra alimentelor.- prin discutii sistematice zi de zi i-am explicat pacientei ca este un progres in rezolvarea problemelor ei majore prin luarea in greutate fara sa-i deformeze imaginea despre fizicul ei-i-am prezentat un tabel care prezinta greutatea ideala la varsta si inaltimea ei-am discutat cu pacienta despre alimentele care nu prezinta pericol in a te ingrasa ci din contra pot fi foarte benefice in vederea obtinerii unei bune functionalitati a organismului (ex. fructele, legumele, lactatele)

5Perturbarea dinamicii familiale datorata rigiditatii in exercitarea rolurilorFamilia va deveni mai intelegatoare, va fi mai deschisa fata de problemele pacientei si o va incuraja sa actioneze autonom- am evaluat relatiile familiale- prin discutii cu mama i s-a sugerat diferite modalitati de abordare a relatiilor acesteia cu fiica- din dialogul purtat cu mama pacientei aceasta ajunge la concluzia ca trebuie sa-si reorganizeze ideile si modalitatea de abordare a situatiilor. Pacienta va fi controlata de mama din umbra fara sa i se accentueze ideea de a manca din obligatie astfel detensionand conflictul dintre ele- in final familia este dispusa sa adopte un dialog deschis intre ei bazat pe sinceritate, ceea ce va ajuta sa aiba o relatie armonioasa cu familia.

E. EVALUARE SI RASPUNSUL PACIENTULUI LA INGRIJIREDataNr. pb.Semnatura

In urma ingrijirilor efectuate obiectivele nu au fost atinse intrutotul

1Pacienta a inceput sa manance mai bine dar castigul in greutate nu a depasit 1 pe perioada internarii de 2 saptamani, pastrand inca controlul asupra calitatii si cantitatii alimentelor

2Pacienta si-a exprimat sentimentele referitaoare la propria-i persoana si a inteles care sunt functiile si nevoile organismului

Pacienta are mai multa incredere in sine si a gasit moduri prin care se a face acceptata de ceilalti , dand dovada de toleranta si incredere in sine

Pacienta doreste sa isi modifice comportamentul, manifesta interes pentruactivitatile propuse si isi verbalizeaza cu usurinta sentimentele.

Teama de a nu lua in greutate sa diminuat ca intensitate, dar se mai pastreaza inca.

Familia a aratat intelegere pentru problemele pacientei incat sa detensioneze pe cat posibil situatia din familie, va fi in permanenta mereu alaturi de ea, fara sa se simta constransa.Specific ca dupa plecarea bunicii din spital, pacienta a mai ramas cu noi o saptamana, timp in care s-a acomodat mai bine, era relaxata, mai disponibila in conversatii, relationand bine cu colegele de salon cu care manca impreuna si desfasura la sala de joaca diverse activitati.Sub tratament cu Olanzepina 15mg/zi; Tioridazin 150 mg/zi; Zoloft 100 mg/zi; polivitamine 2 tb/ zi; 6 Glubifer 3 tb/zi evolutia clinica este satisfacatoare.Se externeaza la cererea familiei cu recomandarea de a continua tratamentul.

F) ConcluziiTulburarile de alimentatie (anorexia si bulimia mintala) apar in general in perioada de pubertate si adolescenta pe un fond de vulnerabilitate psihica crescuta, avand in vedere conditiile socio culturale din ce in ce mai pretentioase, atentia indreptandu-se catre masele de tineri pentru a preintampina instalarea acestor tulburari.Pentru aceasta va trebui dezvoltata reteaua ingrijirii in comunitate, intocmirea de programe educative pentru adolescenti, dezvoltarea relatiilor cu institutiile scolare in care functioneaza tinerii.Se impune elaborarea de programe educative privind tulburarile de alimentatie in randul tinerilor, intrucat acestea au origine psihiatrica si nu organica. Este de dorit ca adolescentul sa-si cunoasca si sa-si inteleaga rolul in societate.

Caz 2.I.Date anamnesticeNume, Prenume C.S.Starea civila necasatorita

Ocupatia prezenta eleva

Adresa, Telefon Jud. Buzau,Localitatea PadinaStudii clasa a VIII-a, Scoala Generala nr.1

II. AutoingrijireIndependentDependent

1. MobilitateDa--

2. Hranire-Da-

3. IgienaDa--

4. ImbracatDa--

5. ContinentaDa--

III.Descrierea pacientului

a)Culoarea ochilor: albastrib)Culoarea parului: satinc)Inaltime: 1.64 md)Greutate: 45 kge)Piele: albaf)Dinti: dentitie completa, prezinta doua cariig)Vedere: bunah)Manierisme: nu prezintai)Vorbire: coerentaj)Diformitati fizice/postura: nu prezinta

2. Numele pe care pacientul il prefera: Dana3.Trasaturi distinctive4. Ocupatia anterioara: eleva5. Hobby-uri si interese: sa citeasca, sa asculte muzica, sa stea cu prietenii6. Persoane din familie sau semnificative din viata pacientului: bunicii maternali, matusa materna si mama.7. Persoane care ar putea sa-l viziteze / Suport social: bunicii, matusa (pacienta este internata cu mama.8. Conditii de locuit: locuieste intr-un apartament cu doua camere impreuna cu bunicii maternali, matusa materna si mama (46 ani, nu mai lucreaza din motive medicale, parintii sunt divortati, pacienta nu pastreaza legatura cu tatal pe care il stie numai din vedere.)IV.Conditia psihica1Boli psihice anterioare: Pacienta a mai fost internata in spitalul de pediatrie din Drobeta Turnu Severin cu diagnosticul de anorexie nervoasa, pacienta a slabit 21kg in 2 luni.

2.Stare psihica prezenta:

a)Aparenta generala: tinuta ingrijita, facies depresiv, plans facil, necooperanta, iritabilitate

b)Comportament: neaga existenta problemelor, toleranta scazuta la frustrare

c)Comunicare (vorbire/continut): contactul verbal se stabileste cu dificultate, dar pacienta afirma ca se impaca bine cu ceilalti colegi.

Nonverbal: contactul vizual se realizeaza usor dar nu se mentine, privirea este indreptata in jos

d)Dispozitie: izolata, retrasa, dispozitie trista

e)Orientare: temporo-spatiala

f)Somn: fiziologic

g)Cum intelege pacientul boala sa: neaga existenta unor probleme

h)Atitudinea familiei fata de boala pacientului: pacienta ezte ingrijita de bunica care o si insoteste, mama este foarte ingrijorata de starea fetei, a spus ca nu stie ce sa mai faca ca sa ii fie bine fiicei ei

3.Subiecte de ingrijoare pentru pacient:-refuzul alimentar-preocupare obsesiva legata de greutate-deficit ponderal sever

V.Informatii suplimentare:Pacienta in varsta de 16 ani si 7 luni, eleva in clasa a VIII-a, se interneaza in sectia a V-a a Spitalului Pr. Dr. Alexandru Obregia pentru:-refuz alimentar-preocupare obsesiva legata de greutatea corporala-imagine corporala distorsionataPacienta a fost internata in ultimele doua luni in Spitalul de Pediatrie din Drobeta Turnu Severin cu diagnosticul de anorexie nervoasa, malnutritie severa in urma refuzului alimentar, de unde s-a transferat in clinica noastra pentru stabilirea conduitei terapeutice.Pacienta vine insotita de bunica in sectia noastra pentru reaparitia preocuparilor exagerate legate de greutate.Pacienta asociaza debutul simptomatologic cu afirmatia critica din partea unei colege mi-a spus ca sunt grasa si urata si trebuie sa slabescParintii pacientei sunt divortati, pacienta nu pastreaza legatura cu tatal ei pe care il cunoaste doar din vedere.Alte dateDate de laboratorGLU 78 mg/dlTP 6.1 g/dlCA 8.0 mg/dlAST 20 U/LALT 19 U/LCa2+- 1.80 MEg/LTimol 1UMLHGB 13.9 g/dLL 10.9 106/LH 4.5 106/LHz 37.8%T 26.1 103/LEEG:Traseul EEG cu modificari bioelectrice difuze si voltaj cu tendinte la aplatizarea traseului de fond.Hiperventilatia nu modifica semnificativ traseul de fond; fara descarcari paroxistice.Examenul psihologic:Trairi anxioase legate de posibilitatea ingrasarii, imagine distorsionata a siluetei, preocupari intense de a slabi, inadecvare relationala, nevoia accentuata de a primi afectiune, supraapreciere, autoidealizare, actioneaza intr-o maniera ordonata, metodica.Prezinta agitatie, instabilitate, iritabilitate.Sub tratament cu Olanzepina 15mg/zi; Tioridazin 150 mg/zi; Zoloft 100 mg/zi; polivitamine 2 tb/ zi; 6 Glubifer 3 tb/zi evolutia clinica este satisfacatoare.Se externeaza la cererea familiei cu recomandarea de a continua tratamentul.C. Analiza si interpretarea datelorAnorexia este o tulburare de comportament alimentar, foarte serioasa, fara tratament duce la aparitia complicatiilor deloc usoare si chiar la exitus.Nursa trebuie sa fie rabdatoare cu pacientul, intelegatoare, calma si ferma cu pacientul. Ea trebuie sa dea pacientului si familiei cat mai multe detalii despre boala si despre tratamentul ei.In fond anorexici refuza sa admita ca au o tulburare si se opun oricarei interventii care vizeaza comportamentul lor alimentar dar totoadata ei pot accepta mai usor ajutorul pentru rezolvarea altor probleme.Nursa impreuna cu pacientul si cu familia acestuia va intocmi planul de ingrijire, va stabili orarul si continutul meselor tinand cont de preferintele alimentare ale pacientului si va folosi si diferite tehnici de terapie.In terapia familiala nursa are rolul de a:-ajuta familia sa isi exprime nevoile-ajuta pacienta sa isi modifice si controleze raspunsurile-discuta problemele dificile in familie-participa activ la gasirea de solutii fara a impune o anumita varianta.

D. PLANUL DE INGRIJIRISCOP TERMEN LUNGDataNr. pr.Nevoi/Probleme identificate(Dg. Nursing)Rezultat dorit(scop - termen scurt)Interventii(Actiuni/Data/Timp)SemnaturaRezultat obtinut

07.05.091Deficit nutritional, legat de autoprivarea de alimente si hiperactivitatePacienta isi va restabili greutatea corporala normala- am stabilit impreuna cu pacienta si bunica acesteia orarul si organizarea meselor, 4 portii mici pe zi.- am mers impreuna cu pacienta la sala de mese, unde a mancat cu toti ceilalti pacienti in prezenta mea.- am supravegheat pacienta in timpul si dupa masa pentru evitarea provocarii de varsaturi si sa nu arunce mancarea.- am felicitat pacienta atunci cand a reusit sa manance tot ce ne-am propus- am discutat cu bunica spunandui ca s-a obtinut un progres vizibil in ceea ce priveste alimentatia si greutatea corporala- am cantarit zilnic pacienta, dimineata in aceiasi tinuta.- am incercat prin distragerea atentiei dupa fiecrae masa sa fac pacienta sa nu mai planga antrenand-o in salade joaca in diferite jocuri (joc de carti, joc cu betisoare)

2Perturbarea stimei de sinea asociata cu o toleranta scazuta la frustrare, legata de nevoia de a place celorlati, de a fi aprobata, acceptataPacienta va da dovada de o crestere a stimei de sine, va capata mai multa incredere in fortele proprii- am incurajat-o sa-si defineasca propriile interese (activitati preferate) pentru a o face sa se simta mai putin lipsita de interes obtinand controlul asupra propriei persoane- am discutat cu pacienta despre ce ii place sa faca, cum ar dori sa fie in relatiile cu parintii si cu ceilalti si modul prin care se va face acceptarea.- i-am intarit pacientei punctele forte, am valorizat-o facand-o sa fie mai increzatoare in fortele proprii

3Izolarea sociala, perturbarea relatiilor interpersonale datorata fricii de a fi rejectata.Pacienta se va relationa mai usor cu ceilalti si va participa la activitati de grup sau alte activitati sociale- am ajutat pacienta sa vorbeasca despre sentimentele sale de singuratate prin interactiuni permanente cu aceasta de mai multe ori pe zi.- i-am aratat pacientei un interes sincer incercand sa o conving ca imi pasa de ea-incurajez pacienta in cautarea unor moduri de a petrece timpul liber, sa fie capabila sa se destinda, sa-si largeasca contactele sociale.-i-am recomandat pacientei sa evite conflictele de orice natura atat cu bunica cat si cu colegii prin toleranta si incredere in sine.

4Anxietatea de a lua in greutate si de apierde controlul asupra alimentelorPacienta va vorbi cu mai multa usurinta despre temerile sale- am incurajat pacienta sa vorbeasca despre temerile sale, implicit despre cea de a lua in greutate si de a pierde controlul asupra alimentelor.- prin discutii sistematice zi de zi i-am explicat pacientei ca este un progres in rezolvarea problemelor ei majore prin luarea in greutate fara sa-i deformeze imaginea despre fizicul ei-i-am prezentat un tabel care prezinta greutatea ideala la varsta si inaltimea ei-am discutat cu pacienta despre alimentele care nu prezinta pericol in a te ingrasa ci din contra pot fi foarte benefice in vederea obtinerii unei bune functionalitati a organismului (ex. fructele, legumele, lactatele)

5Perturbarea dinamicii familiale datorata rigiditatii in exercitarea rolurilorFamilia va deveni mai intelegatoare, va fi mai deschisa fata de problemele pacientei si o va incuraja sa actioneze autonom- am evaluat relatiile familiale- prin discutii cu mama i s-a sugerat diferite modalitati de abordare a relatiilor acesteia cu fiica- din dialogul purtat cu mama pacientei aceasta ajunge la concluzia ca trebuie sa-si reorganizeze ideile si modalitatea de abordare a situatiilor. Pacienta va fi controlata de mama din umbra fara sa i se accentueze ideea de a manca din obligatie astfel detensionand conflictul dintre ele- in final familia este dispusa sa adopte un dialog deschis intre ei bazat pe sinceritate, ceea ce va ajuta sa aiba o relatie armonioasa cu familia.

E. EVALUARE SI RASPUNSUL PACIENTULUI LA INGRIJIREDataNr. pb.Semnatura

In urma ingrijirilor efectuate obiectivele nu au fost atinse intrutotul

1Pacienta a inceput sa manance mai bine dar castigul in greutate nu a depasit 1 pe perioada internarii de 2 saptamani, pastrand inca controlul asupra calitatii si cantitatii alimentelor

2Pacienta si-a exprimat sentimentele referitaoare la propria-i persoana si a inteles care sunt functiile si nevoile organismului

Pacienta are mai multa incredere in sine si a gasit moduri prin care se a face acceptata de ceilalti , dand dovada de toleranta si incredere in sine

Pacienta doreste sa isi modifice comportamentul, manifesta interes pentruactivitatile propuse si isi verbalizeaza cu usurinta sentimentele.

Teama de a nu lua in greutate sa diminuat ca intensitate, dar se mai pastreaza inca.

Familia a aratat intelegere pentru problemele pacientei incat sa detensioneze pe cat posibil situatia din familie, va fi in permanenta mereu alaturi de ea, fara sa se simta constransa.Specific ca dupa plecarea bunicii din spital, pacienta a mai ramas cu noi o saptamana, timp in care s-a acomodat mai bine, era relaxata, mai disponibila in conversatii, relationand bine cu colegele de salon cu care manca impreuna si desfasura la sala de joaca diverse activitati.Sub tratament cu Olanzepina 15mg/zi; Tioridazin 150 mg/zi; Zoloft 100 mg/zi; polivitamine 2 tb/ zi; 6 Glubifer 3 tb/zi evolutia clinica este satisfacatoare.Se externeaza la cererea familiei cu recomandarea de a continua tratamentul.

F) ConcluziiTulburarile de alimentatie (anorexia si bulimia mintala) apar in general in perioada de pubertate si adolescenta pe un fond de vulnerabilitate psihica crescuta, avand in vedere conditiile socio culturale din ce in ce mai pretentioase, atentia indreptandu-se catre masele de tineri pentru a preintampina instalarea acestor tulburari.Pentru aceasta va trebui dezvoltata reteaua ingrijirii in comunitate, intocmirea de programe educative pentru adolescenti, dezvoltarea relatiilor cu institutiile scolare in care functioneaza tinerii.

Caz 3.

I.Date anamnesticeNume, Prenume V.S.Starea civila necasatorita

Data nasterii 10.09.1994Ocupatia prezenta eleva

Adresa, Telefon Bucuresti, ColentinaStudii clasa a VIII-a

Alergii alimentare

II. AutoingrijireIndependentNevoie de ajutorDependent

1. MobilitateDa--

2. Hranire-Da-

3. IgienaDa--

4. ImbracatDa--

5. ContinentaDa--

III.Descrierea pacientului

a)Culoarea ochilor: verzib)Culoarea parului: blondc)Inaltime: 1.64 md)Greutate: 37 kge)Piele: albaf)Dinti: dentitie completag)Vedere: bunah)Manierisme: nu prezintai)Vorbire: coerentaj)Diformitati fizice/postura: nu prezinta

2. Numele pe care pacientul il prefera: Daniela3.Trasaturi distinctive4. Ocupatia anterioara: eleva5. Hobby-uri si interese: sa citeasca, sa asculte muzica6. Persoane din familie sau semnificative din viata pacientului: bunicii maternali, matusa materna si mama.7. Persoane care ar putea sa-l viziteze / Suport social: bunicii, matusa (pacienta este internata cu mama.8. Conditii de locuit: locuieste intr-un apartament cu doua camere impreuna cu bunicii maternali, matusa materna si mama (46 ani, nu mai lucreaza din motive medicale, parintii sunt divortati, pacienta nu pastreaza legatura cu tatal pe care il stie numai din vedere.)IV.Conditia psihica1Boli psihice anterioare: Pacienta a mai fost internata in spitalul de pediatrie din Drobeta Turnu Severin cu diagnosticul de anorexie nervoasa, pacienta a slabit 21kg in 2 luni.

2.Stare psihica prezenta:

a)Aparenta generala: tinuta ingrijita, facies depresiv, plans facil, necooperanta, iritabilitate

b)Comportament: neaga existenta problemelor, toleranta scazuta la frustrare

c)Comunicare (vorbire/continut): contactul verbal se stabileste cu dificultate, dar pacienta afirma ca se impaca bine cu ceilalti colegi.

Nonverbal: contactul vizual se realizeaza usor dar nu se mentine, privirea este indreptata in jos

d)Dispozitie: izolata, retrasa, dispozitie trista

e)Orientare: temporo-spatiala

f)Somn: fiziologic

g)Cum intelege pacientul boala sa: neaga existenta unor probleme

h)Atitudinea familiei fata de boala pacientului: pacienta ezte ingrijita de bunica care o si insoteste, mama este foarte ingrijorata de starea fetei, a spus ca nu stie ce sa mai faca ca sa ii fie bine fiicei ei

3.Subiecte de ingrijoare pentru pacient:-refuzul alimentar-preocupare obsesiva legata de greutate-deficit ponderal sever

V.Informatii suplimentare:Pacienta in varsta de 15 ani si 7 luni, eleva in clasa a VIII-a, se interneaza in sectia a V-a a Spitalului Pr. Dr. Alexandru Obregia pentru:-refuz alimentar-preocupare obsesiva legata de greutatea corporala-imagine corporala distorsionataPacienta a fost internata in ultimele doua luni in Spitalul de Pediatrie din Drobeta Turnu Severin cu diagnosticul de anorexie nervoasa, malnutritie severa in urma refuzului alimentar, de unde s-a transferat in clinica noastra pentru stabilirea conduitei terapeutice.Pacienta vine insotita de bunica in sectia noastra pentru reaparitia preocuparilor exagerate legate de greutate.Pacienta asociaza debutul simptomatologic cu afirmatia critica din partea unei colege mi-a spus ca sunt grasa si urata si trebuie sa slabescParintii pacientei sunt divortati, pacienta nu pastreaza legatura cu tatal ei pe care il cunoaste doar din vedere.Alte dateDate de laboratorGLU 78 mg/dlTP 6.1 g/dlCA 8.0 mg/dlAST 20 U/LALT 19 U/LCa2+- 1.80 MEg/LTimol 1UMLHGB 13.9 g/dLL 10.9 106/LH 4.5 106/LHz 37.8%T 26.1 103/LEEG:Traseul EEG cu modificari bioelectrice difuze si voltaj cu tendinte la aplatizarea traseului de fond.Hiperventilatia nu modifica semnificativ traseul de fond; fara descarcari paroxistice.Examenul psihologic:Trairi anxioase legate de posibilitatea ingrasarii, imagine distorsionata a siluetei, preocupari intense de a slabi, inadecvare relationala, nevoia accentuata de a primi afectiune, supraapreciere, autoidealizare, actioneaza intr-o maniera ordonata, metodica.Prezinta agitatie, instabilitate, iritabilitate.Sub tratament cu Olanzepina 15mg/zi; Tioridazin 150 mg/zi; Zoloft 100 mg/zi; polivitamine 2 tb/ zi; 6 Glubifer 3 tb/zi evolutia clinica este satisfacatoare.Se externeaza la cererea familiei cu recomandarea de a continua tratamentul.C. Analiza si interpretarea datelorAnorexia este o tulburare de comportament alimentar, foarte serioasa, fara tratament duce la aparitia complicatiilor deloc usoare si chiar la exitus.Nursa trebuie sa fie rabdatoare cu pacientul, intelegatoare, calma si ferma cu pacientul. Ea trebuie sa dea pacientului si familiei cat mai multe detalii despre boala si despre tratamentul ei.In fond anorexici refuza sa admita ca au o tulburare si se opun oricarei interventii care vizeaza comportamentul lor alimentar dar totoadata ei pot accepta mai usor ajutorul pentru rezolvarea altor probleme.Nursa impreuna cu pacientul si cu familia acestuia va intocmi planul de ingrijire, va stabili orarul si continutul meselor tinand cont de preferintele alimentare ale pacientului si va folosi si diferite tehnici de terapie.In terapia familiala nursa are rolul de a:-ajuta familia sa isi exprime nevoile-ajuta pacienta sa isi modifice si controleze raspunsurile-discuta problemele dificile in familie-participa activ la gasirea de solutii fara a impune o anumita varianta.

D. PLANUL DE INGRIJIRISCOP TERMEN LUNGDataNr. pr.Nevoi/Probleme identificate(Dg. Nursing)Rezultat dorit(scop - termen scurt)Interventii(Actiuni/Data/Timp)SemnaturaRezultat obtinut

07.05.091Deficit nutritional, legat de autoprivarea de alimente si hiperactivitatePacienta isi va restabili greutatea corporala normala- am stabilit impreuna cu pacienta si bunica acesteia orarul si organizarea meselor, 4 portii mici pe zi.- am mers impreuna cu pacienta la sala de mese, unde a mancat cu toti ceilalti pacienti in prezenta mea.- am supravegheat pacienta in timpul si dupa masa pentru evitarea provocarii de varsaturi si sa nu arunce mancarea.- am felicitat pacienta atunci cand a reusit sa manance tot ce ne-am propus- am discutat cu bunica spunandui ca s-a obtinut un progres vizibil in ceea ce priveste alimentatia si greutatea corporala- am cantarit zilnic pacienta, dimineata in aceiasi tinuta.- am incercat prin distragerea atentiei dupa fiecrae masa sa fac pacienta sa nu mai planga antrenand-o in salade joaca in diferite jocuri (joc de carti, joc cu betisoare)

2Perturbarea stimei de sinea asociata cu o toleranta scazuta la frustrare, legata de nevoia de a place celorlati, de a fi aprobata, acceptataPacienta va da dovada de o crestere a stimei de sine, va capata mai multa incredere in fortele proprii- am incurajat-o sa-si defineasca propriile interese (activitati preferate) pentru a o face sa se simta mai putin lipsita de interes obtinand controlul asupra propriei persoane- am discutat cu pacienta despre ce ii place sa faca, cum ar dori sa fie in relatiile cu parintii si cu ceilalti si modul prin care se va face acceptarea.- i-am intarit pacientei punctele forte, am valorizat-o facand-o sa fie mai increzatoare in fortele proprii

3Izolarea sociala, perturbarea relatiilor interpersonale datorata fricii de a fi rejectata.Pacienta se va relationa mai usor cu ceilalti si va participa la activitati de grup sau alte activitati sociale- am ajutat pacienta sa vorbeasca despre sentimentele sale de singuratate prin interactiuni permanente cu aceasta de mai multe ori pe zi.- i-am aratat pacientei un interes sincer incercand sa o conving ca imi pasa de ea-incurajez pacienta in cautarea unor moduri de a petrece timpul liber, sa fie capabila sa se destinda, sa-si largeasca contactele sociale.-i-am recomandat pacientei sa evite conflictele de orice natura atat cu bunica cat si cu colegii prin toleranta si incredere in sine.

4Anxietatea de a lua in greutate si de apierde controlul asupra alimentelorPacienta va vorbi cu mai multa usurinta despre temerile sale- am incurajat pacienta sa vorbeasca despre temerile sale, implicit despre cea de a lua in greutate si de a pierde controlul asupra alimentelor.- prin discutii sistematice zi de zi i-am explicat pacientei ca este un progres in rezolvarea problemelor ei majore prin luarea in greutate fara sa-i deformeze imaginea despre fizicul ei-i-am prezentat un tabel care prezinta greutatea ideala la varsta si inaltimea ei-am discutat cu pacienta despre alimentele care nu prezinta pericol in a te ingrasa ci din contra pot fi foarte benefice in vederea obtinerii unei bune functionalitati a organismului (ex. fructele, legumele, lactatele)

5Perturbarea dinamicii familiale datorata rigiditatii in exercitarea rolurilorFamilia va deveni mai intelegatoare, va fi mai deschisa fata de problemele pacientei si o va incuraja sa actioneze autonom- am evaluat relatiile familiale- prin discutii cu mama i s-a sugerat diferite modalitati de abordare a relatiilor acesteia cu fiica- din dialogul purtat cu mama pacientei aceasta ajunge la concluzia ca trebuie sa-si reorganizeze ideile si modalitatea de abordare a situatiilor. Pacienta va fi controlata de mama din umbra fara sa i se accentueze ideea de a manca din obligatie astfel detensionand conflictul dintre ele- in final familia este dispusa sa adopte un dialog deschis intre ei bazat pe sinceritate, ceea ce va ajuta sa aiba o relatie armonioasa cu familia.

E. EVALUARE SI RASPUNSUL PACIENTULUI LA INGRIJIREDataNr. pb.Semnatura

In urma ingrijirilor efectuate obiectivele nu au fost atinse intrutotul

1Pacienta a inceput sa manance mai bine dar castigul in greutate nu a depasit 1 pe perioada internarii de 2 saptamani, pastrand inca controlul asupra calitatii si cantitatii alimentelor

2Pacienta si-a exprimat sentimentele referitaoare la propria-i persoana si a inteles care sunt functiile si nevoile organismului

Pacienta are mai multa incredere in sine si a gasit moduri prin care se a face acceptata de ceilalti , dand dovada de toleranta si incredere in sine

Pacienta doreste sa isi modifice comportamentul, manifesta interes pentruactivitatile propuse si isi verbalizeaza cu usurinta sentimentele.

Teama de a nu lua in greutate sa diminuat ca intensitate, dar se mai pastreaza inca.

Familia a aratat intelegere pentru problemele pacientei incat sa detensioneze pe cat posibil situatia din familie, va fi in permanenta mereu alaturi de ea, fara sa se simta constransa.Specific ca dupa plecarea bunicii din spital, pacienta a mai ramas cu noi o saptamana, timp in care s-a acomodat mai bine, era relaxata, mai disponibila in conversatii, relationand bine cu colegele de salon cu care manca impreuna si desfasura la sala de joaca diverse activitati.Sub tratament cu Olanzepina 15mg/zi; Tioridazin 150 mg/zi; Zoloft 100 mg/zi; polivitamine 2 tb/ zi; 6 Glubifer 3 tb/zi evolutia clinica este satisfacatoare.Se externeaza la cererea familiei cu recomandarea de a continua tratamentul.

F) ConcluziiTulburarile de alimentatie (anorexia si bulimia mintala) apar in general in perioada de pubertate si adolescenta pe un fond de vulnerabilitate psihica crescuta, avand in vedere conditiile socio culturale din ce in ce mai pretentioase, atentia indreptandu-se catre masele de tineri pentru a preintampina instalarea acestor tulburari.Pentru aceasta va trebui dezvoltata reteaua ingrijirii in comunitate, intocmirea de programe educative pentru adolescenti, dezvoltarea relatiilor cu institutiile scolare in care functioneaza tinerii.Se impune elaborarea de programe educative privind tulburarile de alimentatie in randul tinerilor, intrucat acestea au origine psihiatrica si nu organica. Este de dorit ca adolescentul sa-si cunoasca si sa-si inteleaga rolul in societate.

Bibliografie selectiva

-Mic atlas enciclopedic-Ana Bogdan, Septimiu Chelcea- Dictionar de psihologie sociala-Prof. Dr. Petru Meila, Prof. Dr. Stefan Milea Tratat de pediatrie-Dr. Maria Georgescu Ghid practic-Prof. Dr. Constantin Enachescu Tratat de igiena mintala-Dr. Ileana Raut -Curs de psihiatrie-As. Pr. Mariana Federiga Modele de nursing-Barbara Flynn Sideleanu Nursing psihiatric-Murariu Letitia, Ivan Mariuca, Puiu Victoria, Spataru Ruxandra, Tofan Ruxandra, Chiru Florian, Stoianovici Serban Bazele teoretice si practice ale ingrijirii omului sanatos si bolnav