Încrengătura Annelida Încrengătura Annelida (lat. annulus = (lat. annulus = inel)inel)

Cuprinde celomate cu Cuprinde celomate cu simetrie bilaterală, estimate simetrie bilaterală, estimate la circa 15.000 specii acvatice la circa 15.000 specii acvatice şi terestre. Au corpul inelat, şi terestre. Au corpul inelat, format din segmente format din segmente succesive, separate prin succesive, separate prin pereţi – disepimente. Fiecare pereţi – disepimente. Fiecare segment (metamer) are la segment (metamer) are la origine o pereche de saci origine o pereche de saci celomici, o pereche de celomici, o pereche de nefridii, o pereche de nefridii, o pereche de ganglioni nervoşi, o pereche ganglioni nervoşi, o pereche de apendice biramate şi de apendice biramate şi nearticulate, la polichete.nearticulate, la polichete.

Chloela sp.

Varietatea viermilor marini: Das Meer de M. J. Schleiden (1804–1881)

Morfologie externăMorfologie externă

Corpul este alungit, Corpul este alungit, turtit dorso-ventral sau turtit dorso-ventral sau cilindric. Este cilindric. Este diferenţiat în 3 regiuni: diferenţiat în 3 regiuni: prostomiu sau lobul prostomiu sau lobul cefalic, soma cefalic, soma metamerizată şi metamerizată şi pigidiu, posterior.pigidiu, posterior.

Prostomiul şi Prostomiul şi pigidiulpigidiul nu au nu au valoare de valoare de segmente segmente pentru că le pentru că le lipseşte lipseşte celomul.celomul.SomaSoma sau sau trunchiul este trunchiul este formată dintr-formată dintr-un număr un număr variabil de variabil de segmente, cu segmente, cu parapode la parapode la polichete.polichete.

Parapodele Parapodele (para = lângă, podos = picior), sunt (para = lângă, podos = picior), sunt apendice perechi nearticulate, prevăzute cu cheţi; apendice perechi nearticulate, prevăzute cu cheţi; au rol locomotor, tactil sau respirator. Sunt formate au rol locomotor, tactil sau respirator. Sunt formate dintr-un ram dorsal – dintr-un ram dorsal – notopodnotopod şi un ram ventral – şi un ram ventral – neuropodneuropod, fiecare cu câte un cir la bază, dorsal şi , fiecare cu câte un cir la bază, dorsal şi ventral. În grosimea parapodului se află o baghetă ventral. În grosimea parapodului se află o baghetă chitinoasă – chitinoasă – aciculacicul – pe care se inseră musculatura – pe care se inseră musculatura care acţionează cheţii. Cheţii sunt situaţi în care acţionează cheţii. Cheţii sunt situaţi în sacii sacii setigerisetigeri. Cheţii cad periodic şi sunt înlocuiţi.. Cheţii cad periodic şi sunt înlocuiţi.

La oligochete, pLa oligochete, pe fiecare segment există câte 4 şiruri de e fiecare segment există câte 4 şiruri de cheţi, situaţi în saci setigeri: 2 şiruri ventrale şi 2 şiruri cheţi, situaţi în saci setigeri: 2 şiruri ventrale şi 2 şiruri laterale. Un sac setiger conţine între 1 – 25 cheţi. laterale. Un sac setiger conţine între 1 – 25 cheţi.

Organizaţia internăOrganizaţia internă EpidermaEpiderma, unistratificată şi glandulară, secretă , unistratificată şi glandulară, secretă

cuticula.cuticula.

MusculaturaMusculatura formează cu formează cu epiderma teaca epiderma teaca musculo – musculo – cutanee.cutanee.

Sistemul nervosSistemul nervos este centralizat şi este centralizat şi dezvoltat. dezvoltat.

-- sistem nervos sistem nervos scalariformscalariform..

Creierul, respectiv ganglionii Creierul, respectiv ganglionii cerebroizi, sunt diferenţiaţi în 3 lobi: cerebroizi, sunt diferenţiaţi în 3 lobi:

-protocerebron, -protocerebron,

-deutocerebron,-deutocerebron,

-tritocerebron, cu funcţii diferite. -tritocerebron, cu funcţii diferite.

Organizaţia internă la un oligochet

Organele de simţ - dezvoltateOrganele de simţ - dezvoltate..Sistemul digestiv - Sistemul digestiv - Este rectiliniu şi prezintă Este rectiliniu şi prezintă adaptări în funcţie de regimul de hrană.adaptări în funcţie de regimul de hrană. Sistemul circulatorSistemul circulator este de tip închis. Sângele este de tip închis. Sângele este roşu la majoritatea anelidelor şi conţine este roşu la majoritatea anelidelor şi conţine hemoglobină. hemoglobină. Sistemul respiratorSistemul respirator lipseşte lipseşte

Sistemul excretor - Sistemul excretor - Este reprezentat prin Este reprezentat prin metanefridii, câte o pereche în fiecare metanefridii, câte o pereche în fiecare segment.segment.

Sistemul genital Sistemul genital Au sexe separate sau sunt hermafrodite. Au sexe separate sau sunt hermafrodite.

La polichete, gonadele nu sunt diferenţiate, La polichete, gonadele nu sunt diferenţiate, iar gameţii se dezvoltă în perioada de iar gameţii se dezvoltă în perioada de reproducere în pereţii celomului, la nivelul reproducere în pereţii celomului, la nivelul vaselor de sânge, astfel încât la maturitate, vaselor de sânge, astfel încât la maturitate, cavitatea celomică e plină cu gameţi.cavitatea celomică e plină cu gameţi.

Reproducere şi dezvoltareReproducere şi dezvoltare În În dezvoltare apare trocofora. Aceasta dezvoltare apare trocofora. Aceasta lipseşte la oligochete şi hirudinee.lipseşte la oligochete şi hirudinee.

Clasificare: Cls. Polychaeta, Archiannelida, Myzostomida, Clasificare: Cls. Polychaeta, Archiannelida, Myzostomida, Oligochaeta şi Hirudinea.Oligochaeta şi Hirudinea.

În cele ce urmează vor fi descrise principalele clase de În cele ce urmează vor fi descrise principalele clase de anelide.anelide.

Cls. PolychaetaCls. Polychaeta (polys = mulţi; chaeti = păr) (polys = mulţi; chaeti = păr)

Polichetele grupează majoritatea anelidelor, circa 5000 sp. Polichetele grupează majoritatea anelidelor, circa 5000 sp. Majoritatea sunt marine, puţine salmastre şi dulcicole. Au Majoritatea sunt marine, puţine salmastre şi dulcicole. Au parapode cu numeroşi cheţi.parapode cu numeroşi cheţi.

Lungimea corpului variază de la 1 mm la 30 cm, însă Lungimea corpului variază de la 1 mm la 30 cm, însă Eunice giganteaEunice gigantea ajunge la 3 m. Culoarea corpului este roşie, ajunge la 3 m. Culoarea corpului este roşie, verde, gri. Culorile sunt date de pigmenţii din sânge, tegumentari verde, gri. Culorile sunt date de pigmenţii din sânge, tegumentari sau de fenomenul de interferenţă a luminii.sau de fenomenul de interferenţă a luminii.

La acest grup, reproducerea este particulară. Ea este însoţită de o La acest grup, reproducerea este particulară. Ea este însoţită de o metamorfoză genitală numită metamorfoză genitală numită epitochieepitochie asociată cu fenomenul de asociată cu fenomenul de roire, dans nupţial şi chiar cu înmulţirea asexuată.roire, dans nupţial şi chiar cu înmulţirea asexuată.

Forma nemodificată, Forma nemodificată, imatură, se numeşte imatură, se numeşte atocăatocă, , cea metamorfozată – cea metamorfozată – epitocăepitocă (epi = deasupra, lângă; (epi = deasupra, lângă; tokos = naştere) şi are tokos = naştere) şi are ssegmentele pline cu gameţi.egmentele pline cu gameţi. Forma epitocă prezintă la Forma epitocă prezintă la mascul organe de simţ mascul organe de simţ cefalice hipertrofiate, iar cefalice hipertrofiate, iar parapodele şi cheţii se lăţesc parapodele şi cheţii se lăţesc mărind suprafaţa de plutire. mărind suprafaţa de plutire.

De exemplu, De exemplu, mascululmasculul dede NereisNereis, datorită , datorită modificărilor modificărilor suferite, a fost suferite, a fost considerat multă considerat multă vreme altă specie vreme altă specie şi numit şi numit HeteronerisHeteroneris..

Ex. Ex. Eunice viridisEunice viridis din Samoa roieşte în din Samoa roieşte în octombrie – noiembrie, la începutul octombrie – noiembrie, la începutul ultimului pătrar al lunii. Băştinaşii, ultimului pătrar al lunii. Băştinaşii, cunoscând fenomenul, ies în noaptea cunoscând fenomenul, ies în noaptea respectivă cu pirogile la pescuit.respectivă cu pirogile la pescuit.

ClasificareClasificare Subclasa Subclasa ErrantiaErrantia (errare = a umbla) (errare = a umbla)

Sunt specii mobile, înotătoare, prădătoare.Sunt specii mobile, înotătoare, prădătoare. Nereis diversicolorNereis diversicolor Aphrodite aculeataAphrodite aculeata

Subclasa Subclasa SedentariaSedentaria

Trăiesc în tuburi sau în galerii. Segmentarea Trăiesc în tuburi sau în galerii. Segmentarea este heteronomă, corpul fiind diferenţiat în este heteronomă, corpul fiind diferenţiat în regiuni. Au branhii reduse. Sunt microfage.regiuni. Au branhii reduse. Sunt microfage.

Bispira brunea

Clasa OligochaetaClasa Oligochaeta

((gr.gr.oligos - puţin;oligos - puţin; ;chaeti = păr ;chaeti = păr)) Oligochetele se cunosc din Oligochetele se cunosc din

antichitate; majoritatea sunt terestre antichitate; majoritatea sunt terestre şi au un număr mic de cheţi. şi au un număr mic de cheţi. Majoritatea speciilor prezintă Majoritatea speciilor prezintă fenomenul de regenerare. În fenomenul de regenerare. În dezvoltaredezvoltare nu apare larva trocoforă. nu apare larva trocoforă.

Prezintă clitel, o regiune bogată în glande tegumentare cu Prezintă clitel, o regiune bogată în glande tegumentare cu rol în împerechere şi formarea coconului. Dimensiunile rol în împerechere şi formarea coconului. Dimensiunile variază de la câţiva mm la 3m (variază de la câţiva mm la 3m (Megascolides australisMegascolides australis). ). Corpul este cilindric şi colorat de pigmenţii din sânge, Corpul este cilindric şi colorat de pigmenţii din sânge, tegument şi ţesutul colagogen. Sunt hermafrodite.tegument şi ţesutul colagogen. Sunt hermafrodite.

Sistemul digestivSistemul digestiv – Prezintă orificiu bucal, cavitate bucală, – Prezintă orificiu bucal, cavitate bucală, faringe musculos şi glandular, esofag tubular. Acesta faringe musculos şi glandular, esofag tubular. Acesta diferenţiază guşa cu rol în stocarea hranei şi un stomac diferenţiază guşa cu rol în stocarea hranei şi un stomac

triturator cu rol în mărunţirea hranei.triturator cu rol în mărunţirea hranei.

Sunt hermafrodite. La majoritatea speciilor copularea este Sunt hermafrodite. La majoritatea speciilor copularea este reciprocă, partenerii se apropie prin feţele lor ventrale cu reciprocă, partenerii se apropie prin feţele lor ventrale cu capetele în direcţii opuse, astfel încât regiunea cliteliană a capetele în direcţii opuse, astfel încât regiunea cliteliană a unuia este situată în dreptul receptaculelor seminale ale unuia este situată în dreptul receptaculelor seminale ale celuilalt, fiecare având rol complementar. Fiecare individ celuilalt, fiecare având rol complementar. Fiecare individ elimină sperma prin orificiile mascule şi aceasta este elimină sperma prin orificiile mascule şi aceasta este împinsă prin două şanţuri seminale în regiunea clitelului. împinsă prin două şanţuri seminale în regiunea clitelului. Are loc un schimb de spermă care se înmagazinează în Are loc un schimb de spermă care se înmagazinează în receptaculele seminale.receptaculele seminale.

Acuplarea durează 2 – 3 ore, după care Acuplarea durează 2 – 3 ore, după care indivizii se separă. Manşonul individual indivizii se separă. Manşonul individual secretat de clitel, prin mişcări peristaltice, secretat de clitel, prin mişcări peristaltice, este împins anterior. La trecerea prin este împins anterior. La trecerea prin dreptul orificiilor genitale femele preia dreptul orificiilor genitale femele preia ovulele, iar din dreptul orificiilor ovulele, iar din dreptul orificiilor receptaculelor seminale preia receptaculelor seminale preia spermatozoizii. Are loc fecundaţia, spermatozoizii. Are loc fecundaţia, manşonul se închide la ambele capete şi se manşonul se închide la ambele capete şi se formează formează coconulcoconul..

La La Lumbricus terestrisLumbricus terestris din cocon din cocon rezultă un singur individ, ceilalţi embrioni rezultă un singur individ, ceilalţi embrioni fiind consumaţi de acesta. fiind consumaţi de acesta.

Coconi de M. australis

Există şi o înmulţire asexuată, în Există şi o înmulţire asexuată, în legătură cu capacitatea acestora de legătură cu capacitatea acestora de regenerare. regenerare.

Importanţa oligochetelor în biologia Importanţa oligochetelor în biologia solului a fost evidenţiată pentru prima solului a fost evidenţiată pentru prima dată de Darwin. dată de Darwin.

Împreună cu bacteriile, ciupercile şi Împreună cu bacteriile, ciupercile şi acarienii, au rol important în formarea acarienii, au rol important în formarea humusului. humusului.

ClasificareaClasificarea

Ord. PlesioporaOrd. Plesiopora – orificiile – orificiile mascule se deschid înaintea mascule se deschid înaintea segmentului testicularsegmentului testicularStyllaria sp.Styllaria sp.

Ord. ProsoporaOrd. Prosopora - orificiile mascule - orificiile mascule se deschid pe segmentului testicularse deschid pe segmentului testicular

Rhynchelmis spRhynchelmis sp. – specie dulcicolă de . – specie dulcicolă de culoare roz, cu o prelungire ca un culoare roz, cu o prelungire ca un tentacul la nivelul prostomiului.tentacul la nivelul prostomiului.

Ord. OpisthoporaOrd. Opisthopora - orificiile - orificiile mascule se deschid mult înapoia mascule se deschid mult înapoia segmentului testicular. Nu segmentului testicular. Nu regenerează. regenerează.

Lumbricus terestrisLumbricus terestris Megascolides australisMegascolides australisAjunge la 2 m lungine şi 3 cm

diametru

Clasa Hirudinea (Clasa Hirudinea (hirudo - lipitoarehirudo - lipitoare))Sunt anelide cunoscute încă din Sunt anelide cunoscute încă din

antichitate, multă vreme fiind folosite în antichitate, multă vreme fiind folosite în practicile medicale. Sunt lipsite de practicile medicale. Sunt lipsite de parapode şi cheţi, dar prezintă clitel. parapode şi cheţi, dar prezintă clitel. Sunt acvatice, tericole, unele chiar Sunt acvatice, tericole, unele chiar arboricole, având mod de viaţă prădător arboricole, având mod de viaţă prădător şi parazit. În dezvoltare nu prezintă larva şi parazit. În dezvoltare nu prezintă larva trocoforă.trocoforă.

Lungimea corpului variază de la 1 la 20 Lungimea corpului variază de la 1 la 20 cm, culoarea roşie, brună, verde, cm, culoarea roşie, brună, verde, pestriţă. pestriţă.

Corpul este turtit dorso – Corpul este turtit dorso – ventral sau cilindric, fiind ventral sau cilindric, fiind alcătuit dintr-un număr alcătuit dintr-un număr constant de segmente, constant de segmente, fiecare împărţit secundar fiecare împărţit secundar în inele. Extremitatea în inele. Extremitatea anterioară este modificată anterioară este modificată într-o ventuză bucală, iar într-o ventuză bucală, iar cea posterioară într-o cea posterioară într-o ventuză discoidală închisă, ventuză discoidală închisă, rezultată prin unirea rezultată prin unirea ultimelor 7 segmente şi a ultimelor 7 segmente şi a pigidiului.pigidiului.

În mişcare, corpul atinge substratul numai cu ventuzele.În mişcare, corpul atinge substratul numai cu ventuzele.Pot suporta perioade de inaniţie de luni de zile.Pot suporta perioade de inaniţie de luni de zile.

ClasificareaClasificareaOrd. AcanthobdellidaOrd. Acanthobdellida - Sunt specii - Sunt specii

primitive, pe primele segmente primitive, pe primele segmente prezintă cheţi. Nu au ventuză bucală. prezintă cheţi. Nu au ventuză bucală. Acanthobdela sp.Acanthobdela sp. parazitează peştii. parazitează peştii.

Ord. RhynchobdellidaOrd. Rhynchobdellida – prezintă trompă. Exemplu: – prezintă trompă. Exemplu: Piscicola geometraPiscicola geometra parazitează peştii. parazitează peştii.

Ord. PharyngobdellidaOrd. Pharyngobdellida – prezintă faringe musculos, fără – prezintă faringe musculos, fără maxile. Exemplu: maxile. Exemplu: HerpobdellaHerpobdella sp. – lipitoarea câinelui sp. – lipitoarea câinelui

Ord. GnathobdellidaOrd. Gnathobdellida – faringele cu – faringele cu 2 – 3 fălci. 2 – 3 fălci.

Hirudo medicinalisHirudo medicinalis

Haemadipsa ceylonicaHaemadipsa ceylonica – trăieşte în insulele – trăieşte în insulele Ceylon, este Ceylon, este arboricolă, se arboricolă, se hrăneşte şi cu sângele hrăneşte şi cu sângele omului. Se spune că omului. Se spune că trupele ceyloniene au trupele ceyloniene au pierdut în războiul din pierdut în războiul din 1815 mai mulţi 1815 mai mulţi oameni din cauza oameni din cauza acestei lipitori decât acestei lipitori decât din cauza luptelor cu din cauza luptelor cu localnicii.localnicii.