Proiect editorial aperut cu sprijinulConsiliului Judelean Bistrifa-Nisdud

prinBiblioteca Judefeani,,George CogbuC

Bistrita-NesdudffiSeria: Publicalii, programe si proiecte ale

Bibliotecii Judelene,,George CosbuCBistrita-Nis6ud

Volum de comuniciri si articole gtiinli{ice dedicatimplinirii a 100 de ani de la aparitia revistei modemiste,,Sburdtorul" coordonati de Eugen Lovinescu, apirutin colaborare cu:

Institutul de Cercetdri Europenedin cadrul Facultilii de Studii Europene,Universitatea Babeg-Bolyai, Cluj-Napoca

4EIEUROPEAI\4€ lnesrnncsJtFl trNsnrurE

100 de ani cu Lovinescu

Fascinatia modernititii

Coordonator

Dorin Dobra

Presa Universitard Cluj eani

2019

https://www.libris.ro/100-de-ani-cu-lovinescu-fascinatia-modernitatii-PUC978-606-37-0625-7--p13207098.html

Referenli gtiinlifici:Prof. univ. dr. Ovidiu PecicanConf. univ. dr. Nicoleta Racolta-Paina

Director BJ Bistrila-Nisiud Ioan Pintea

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a RomAniei

100 de ani cu Lovinescu: fascinalia modemitilii / coord.:Do n Dobra. - CluiNapoca: Presa UniversitareClujeanx,2019

Conqine bibliografie; ISBN 978-606-37 -0625-7

I. Dobr4 Dorin (coord.)

821.135.1 09

@ 2019 Coordonatorul cirfii. Toate dreptudle rezervate.Reproducerea inlegrali sau partiale a textului, prin oricemijloace, fdrd acordul coordonatorului, este interzisS 9i sepedepsegte confom legii.

Universitatea Babeg-BolyaiPresa Universitari ClujeaniDirector: Codrula SiceleanStl. Hasdeu nr. 51400371 Cluj-Napoca, Romenia'I el.lIa* (+40)-26+597.401,E-mail editura@ubbclui.rohttpi//www.editura.ubbcluj.ro

Cuprins

I. CulturS, civilizalie gi mentalitXli

in dezbaterea filologici interbelicd

CuvAnt inainte.. ..........................9Mfucea Muthu

Notalii despre actualitateacriticii lovinesciene ..................... .........................17

Andrei Moldoaan

Doud pagini mici dintr-o critice mare?.............23Vasile V. Filip

II. Modernizare gi dezvoltare in economiagi societatea rom6neasci interbelici

Modernizarea sistemului sanitar

in primul deceniu interbelic.Practica medicald 9i personalul medical

in atenlia parlamentarilor romani ....................35Diana Gabriela Reianu

100 de ani cu Looinescu. Fascinatia modernifdtii

Surse de finanlare a1e moderniz5riigi europenizirii ?nvXlimdntului rornAnesc.Continuarea tradiliei interbelice ........................ 67

Paula Muregan, Elens Grad-Rusu

Tradilie gi modemitatein dezvoltarea economicd a RomAnieiin perioada interbelicd ........................................ 89

Nicolse Pdun

IIi. Sd-1 descoperim pe Lovinescu

Prolegomene la Is toria cioilizaliei nmkne

moderne: izvorul nesecat al marilor teorii.......127Dorin Dobra

VArstele Casei Lovinescu

intre gedinlele Cenaclului Lovinescianqi acliunile represive a1e Securitdlii.................145

Anca Sffingaciu

Contribulii ale exilului romAn din Franlala conturarea unui mesaj europeanpentru RomAnia: Monica Lovinescu -

Virgil Ierunca - Paul Goma..............................L69Adrian Corpddean

I. Culturi, civilizatiesi mentalitati),

in dezb aterea filolo giciinterbelicd

Doud pagini mici

dintr-o critici mare?

Vasile V. Filip

VX rog sX-mi permiteli sd incep prin aJ felicitape iniliatorul gi organizatorul acestui eveniment,d1. prof. Dorin Dobra, care a ficut din Bistrilalocul unic (din picate) din lard in care secomemoreazi centenarul Revistei,,Sburdtorul", gi

sd-i mullumesc pentru prilejul de a md adresaastdzi, atci, dumneavoastrX.

Acest prilej este oarecum paradoxal, pentrucd, dacl ar fi fost si triiesc in epoca interbelici,probabil cd ag fi fost lrn tradilionalist. Sunt, qi incontext actual, un tradilionalist prin specializare -cultura populari -, dar sunt un tradilionalist (celpujin din perspectiva unora din colegii mai tineride breasld) chiar gi in cadrul acestei speciaiizdri,prin stilul de abordare gi metodele de cercetare.Cu alte cuvinte, un tradilionalist este invitat sd

100 de ani c1t Loainescu. Fasci alia madernililii

vorbeasce despre intemeietorul modernismului.Probabil, pe linia acelei tensiuni a unor poliantagonici care - aqa cum s-a subliniat deja aici -ar putea fi motorul insuqi al procesualitdlii, cedomind nu doar planul biologic al lumii vii, ci este

totodatX qi principalul izvor aI oricirei vielispirituale.

Prima mea idee de comunicare a fost si viprezint un eseu critic despre Eugen Lovinescu allui Camil Petrescu, intitulat Eugen Loztinescu subzodia senindtd[ii imperturbabile. O carte pe care - vdmdrturisesc - nu am reu$it s-o regXsesc; am aflatde pe Internet c-a fost republicatd in 2014, amcomandat-o, dar nu mi-a parvenit. Cred c-ar fi fost

interesant sd revedem azi, aici, imaginea lui EugenLovinescu prin ochii unui contestatar al siu. Erau

de aceeaqi parte a ,,baricadet" ce despirlea,teoretic, (alimentAnd, totodatd) cultura interbelicd

- cea a modernismului -, dar, ca fire gi temPe-rament, se pare ci erau atAt de deosebili, incAt nus-au impdcat niciodatX. Ceea ce-i despirlea, o datd

in plus, 9i in plan teoretico-literar, era ideeanecesarei perspective care si modernizezeromanul romAnesc: una obiectivi, pentru E.Lovinescu, dar de o subiectivitate asumat;, pentru

Camil Petrescu.

Agadar, n-o si vX vorbesc despre imaginea luiEugen Lovinescu prin ochii lui Camil Petrescu,

24 25

Vasile V. Filip: Da d pagini nici dintr-o criticd marc7

dar am vrut azi doar si vd incif poate veli gdsic6ndva qi veli citi cartea 1ui Camil Petrescu.Meriti, totdeauna, sd revezi ceea ce te intereseazdcu un ochi dinafard, cu un ochi critic. Din acestptrnct de vedere eu am indriznit si mi gAndesc, laa doua mAni, ca s6, zic aga, la doud pagini dincritica lui E. Lovinescu mai sensibile, chiarcontroversate. Referindu-se la una dintre ele,Nicolae Manolescu vorbeqte chiar de ,,cea mairnicd pagini dintr-o critici mare"i. Ea este rnultmai cunoscuti decAt cea la care vreau sd ajung - ocunoa$teli cu tolii, probabil. Este vorba de faptulci, ilustrAndu-gi acea teorie a ,,mutatiei valorilorcstetice", E. Lovinescu dd un exemplu nefericit,am putea zice astiz|. Caragiale. VdzAnd lucrurileinci de aproape, Lovinescu e de pdrere ci neintereseazi la Caragiale mai aies imaginea socialXpe care ne-o furnizeazd' iar cAnd aceaste societatese va schimba intr-atAt, incAt nu vom mailecunoagte in ea modul de viald specific sfArgituluide secol XIX gi inceputului de secol XX, beririile,

,,miticli" cu melon gi bastorl dar mai ales cu untrnume fe1 de-a vorbi 9i glumi, Caragiale iqi vapierde interesul. Dupi cum se gtie, evoluliaulterioarX a lucrurilor 1-a infirmat, in acest punc,

I Nicolae Manolescu, Istoria criticd a literaturii romine 5 secoleLle literaturd, Edit!.Ia Paralela 45, Pitegti, 2008, p. 560.

1a0 de ani cu Looinesc . Fascinatia nadernilitii

pe marele critic al modernismului. Caragiale este

qi asttzi cu noi gi in noi, este modelul din umbrial fiinlei noastre sociale pe care nu doar cd-1 reite-

rdm parcX la nesfArqit, dar il mai qi amplificirn, insensul absurdului unor aspecte ale vielii noastresocial-politice actuale. Dar, pAni la urmi, dacdcitim gi inlelegem bine teoria mutatiei valorilorestetice a lui E. Lovinescu, putem admite ci nicim5car aici marele critic nu e condamnabil decAtprintr-o eroare de incadrare. Cici el vorbegte, incadrul acestei teorii, gi de capodoperd, pe care oexcepteazX de 1a acest fenomen, a1 ,,mutaliei".

S-a vorbit aici qi de Mihail Dragomirescu,care avea o adeviratd teorie a capodoperei,articulati ,,9tiin!ific", dar azi pe drept uitat;,pentru ci - intr-adevir - nu te apropii cu sistemerigide, ,,qtiinlifice", de fenomenul literar, Si cu atat

mai putin de capodopere. E1e ies din aceasti,rnatcd" a mutaliei valorilor estetice, pentru ciputem citi oricAnd, chiar firi sprijinul imaginiisociale de epoci, qi pe Ghilgameq, gi pe Homer, qi

pe Dante, mereu, firX sentimentul cX ,,frumosul"lor e cu totul gi cu totul altul decit ,,frumosul"nostru. Existi un {ond uman ancestraf carestribate in capodopere qi rdmine pereq fond pecare E. Lovinescu il recunoagte in general, nu insXqi la Caragiale, greqindu-i agadar, acestuia dinurm5, incadrarea. Opera lui Caragiale igi gisegte

26

) ll)ideilt, p.563.

27

Vasile V. Fitip: Doud pasitli mici dintr-a criticd mareT

azi in mod firesc locul in stabilitatea estetici acapodoperei, cdci cXutim in ea nu pitoresculconjunctural, nu frumosul comun gi de serie, ci peaceia unic. AvAnd avantajul perspectivei, N.Manolescu inverseazi, intr-un mod ce pare azil'iresc, termenii mutatiei: ,,Oare nu ne putemintreba daci nu currrva, schimbAndu-se valorilernorale, religioase, politice, adici standardele uneisocietllr, prin cauze firegti, legate de schimbirirnateriale ale instituliilor gi ale comportamentuluiruman, tocmai valorile estetice se salveazd qi-qiclovedesc perenitatea. Cazul capodoperelor artrebui socotit reguli, nu exceplie".2 Valorile esteicear putea fi, adic5, tocmai cele perene, nu cele maivulnerabile, cum le vedea Lovinescu. Fiecareoperi literari sau estetic; fur general micar aspiriIa statutul de capodoperi, de unde se poateprezuma o anume stabilitate a receptirii ei.

DacX ar fi si lirgim cadrul acestei dezbateriteoretice (ceea ce nu-gi are aici locul potrivit), ar firrricar si amintim cX existi gi o teorie a kitsch-ului,conform cireia dacd opera esteticd rispunde unor'.r;teptiri deja create a1e noastre, ea se incadreaziin kitsclt. O mare operd artistici de orice fel maitotdeauna for\eazh, limitele acestor cadre teoretice,r)rai totdeauna igi creeazd publicul care s-o recep-

1A0 de ani cu Looinescu. Fascina[ia modernitilii

teze. $i o face grerl intAmpinAnd mereu dificultili.Capodoperele s-ar recunoagte tocmai prin aceastXdificultate a receptdrii, prin faptul c5-9i creeazdpublicul care sd le tecepteze, mutAnd valorile ?ntr-o

noud zond. Din punctul de vedere al tradi-iionalig-

tilor, intre care m-am incadrat dintru inceput,modernismul nu e decAt o situatie de crizX afostelor vaiori. Dar avem nevoie de astfel de crize,

care existi in tot ce-i viu, in tot ce se mi$cd, in totce trdiegte. Eugen Lovinescu nu face decAt si puniaccentele altfel, tocmai pe aceasti nevoie, pe ceea

ce vine. De aici modernitatea criticii sale, intr-ovreme ?n care impresionau qi convingeau doarsistemele, doar ideologiile, doar dogmele. Abor-

darea de tip qtiinlific inclusiv a literaturii este unfe1 de coadd de cometX a unei mentalitAli specifice

secolului a1 XIXlea, care a excelat pe aceasti hnie.

Dar secolul a1 XXlea debuteazd tocmai cu crizaunor astfel de valori gi a unor astfel de abordiri

strict rationaliste. Unii explicX criza tocmai prinefectul seismic asupra congtiinle1or, a1 cataclis-

melor de tipul (mai ales al) Primului RdzboiMondial: dacd suntem intr-adevdr fiinle ralionale,

cum am pufut permite si se intAmple aga ceva?Dar nu vreau si alunec in consideralii de

ordin sociologic. Vreau si revin la cel de-a1 doileaexemplu, la cea de-a doua ,,pagini micd" dinmarea critici a lui E. Lovinescu, mult mai pulin

28 29

Vasile V. Filip: Da d pagini nici dintr o criticd mare?

cunoscut5, dar care mi-a sXrit in ochi tocmaipentru cd am resimtit-o ca pe o provocare pentrutradilionalistul din mine. Este vorba de un articolintilulat Un fetig modern: poezia populard, in care E.Lovinescu neagi rolul folclorului poetic in trezireacongtiinlei na-tionale in secolul al XIX-lea. Caresecof inainte de a fi ce1 a1 ralionalismului de carevorbeam mai sus, a fost qi secolul unor exaltdriromantice identitare, ce au dus la descoperireafolclorului, a poeziei populare. Acestea ar {idevenit intre timp, dupi E. Lovinescu, ,,un fetig",adici de o,,sacralitate" neacoperitd de conlinut,dar qi un canon restrictiv. Degi se considerd cd E.Lovinescu nu ar fi fost o structure propriu-zispolemicd (precum contestatarul sdu anteriorevocaf Camil Petrescu), din cAte am observafmicar unele din reacliile sale par a fi de recul. Amiu vedere faptul c5, in acea vreme, se vorbeatlespre superioritatea poeziei noastre populare inraport cu toate ce1ela1te din Europa. Ci o fi aga, cdrr-o fi aga, nu vom putea gti vreodatd (ar zicercelaqi Camil Petrescu), pentru cd mai totdeaunasuntem condamnati a cunoagte din interiorul unuisistem; iar judecAnd din interior, nu {aci decAt sdconfirmi sistemul. Iubeam, de pildX, muzica giciansurile tradilionale specifice zonei inci de cAndcram copil. Mai tArziu, la adolescenli ag fi vrut sdf iu din alti zoni,, ca si pot confirma ,,obiectiv"

100 de ani ctL Lopinescu. Fascinalia fiadernitdlii

frumuselea producliilor artistice ale zonei noastre.

Astizi nu-mi mai fac asemenea iluzii, pentru ciastizi qtiu ci 1e iubesc tocmai pentru ci suntprodusul lor, sau micar al unui complex cultural

din care fac parte gi aceste fenomene. Nu mai potjudeca altfel, ori de unde ag porni, ca Parte asistemului, nu voi face decAt si-i confirm coerenla.

Eugen Lovinescu nu face, in articolul amintit,decit s[ ne oblige la a conqtientiza prizonieratulintr-un atare cerc vicios, si ne descurajeze in a nemai considera ,,buricu1 pdmAntului", deqi, ag zice

ci, azi traversdm o epoci in care excesul e desemn contrar, o epocX a mifurilor destructurante.Cultura treie$te prin mituri, coagulante, structu-rante, in momentele ei de intemeiere, destructu-rante in momentele cAnd granile1e identitareautoimpuse sunt resimtite ca prea stramte.(RimAne, ipotetic, pericolul ca ,,noua ordine",lirgiti, si nu se mai realizeze, ceea ce ar insemnadisparilia identitilii gi, mai devreme sau maitArziu, chiar a fiinlei nalionale, dizolvatX intr-oglobalitate amorfd.) Cu E. Lovinescu ne afldm la

inceputurile modernismului, deci este oarecumfireascd reaclia sa impotriva poeziei populare, pe

care - in rdspir cu Maiorescu (intemeietorul unei,,epoct") - o consideri ,,un fetiq". (in rispir cuMaiorescu, qi in acord cu Duiliu Zamfirescu, qidac-ar fi sd-i punem in cumpind pe cei doi,

3031

Vasile V. Filip: DouA pagini mici dintra criticd mareT

preopinent qi aliaf ar trebui sd constatim gidiferenla de calitate a gAndirii lor teoretico-f ilosofice, dar qi diferenla de moment cinetic lacare cei doi se afli.) La momentul siu, E.l,ovinescu are dreptate spunAnd ci nu folclorul,nu folclorigtii, nu activitatea gtiinlificd de culegereqi sistematizare a culturii populare a fost aceeacare a trezit congtiinlele 1a viald na-tionali insecolul al XIXlea, ci tot poelii. Pentru cd doarpoelii sunt ,,profesionigti ai idealului". Folcloriqtiiau cules, dar s-au ales cu pleava, cu zgural curnateria amorfi, in care, ca sd nu te ritdcegti, ainevoie de rigoare, de metodi. De satisfacliicstetice nu poate fi vorba, decAt ca exceplie. Abiapoelii dau rost, prin seleclie estetici, acestuiunivers amorf qi labirintic. Abia prin filtrul lor seirnpun acele valori care au influenlat intr-adevXrconqtiinla na!ionald.

Iatd, aq zice, o reac{ie de recul, dar a cireitipicitate nu vine at6t din temperament polemic,cAt din asumarea qi congtientizarea momentuluicinetic specific la care se afli procesul deveniriitunei culturi. Exceptarea capodoperelor de la legica

,,mutalie a valorilor estetice" ar putea fi aplicatd qiaici. Poezia populard are, cum bine se gtie, capo-cloperele ei, dar vine momentul cAnd perspectiva,limpede qi lucritoare, asupra acestora ar putea fiobnubilatb de sufocanta acumulare materialS.

700 de ani c Laainescu. Fascinalid modernililii

Avem deci nevoie de poeti avem nevoie deseleclie, avem nevoie de perspectiva esteticd pe

care rnizeazd Lovinescu. in aceasta consti, inesenli, modernitatea criticii sale, consecventi cuea insdqi, chiar qi atunci cAnd pare a da rateuri.

Ideile, poziliile teoretice sunt - cum se poateconstata din cele de mai sus - a1e unor anumemomente. Ceea ce rimAne din critica lui EugenLovinescu, dupd mine, este faptul ci ea se citeqteqi azi cu incAntare. Impresionismul siu critic,tratat drept o frivolitate in epoci (aga pirea atunci,

intr-o lume mult mai riguroasd decAt cea de azi),

ar putea fi supremul argument al actualitelii sale(prin prisma tocmai a stabilitdlii valorilor estetice,

de care a vorbit mult mai tArziu N. Manolescu).Scrisul siu este atat de incAntitor, incAt ili vine inminte o zicere (aparent paradoxald, valabild, de

obicei, doar pentru contexte artistice), a lui M.Sadoveanu, de data aceasta, cum ci ,,nu existdargument mai convingitor decAt o frumusele".Cred ci e valabil pentru mult mai mulli dintre noi,cei de azi, acest impresionism critic al lui EugenLovinescu, decAt sistemul riguros, pedant qi pAni

la urmi mort al 1ui Mihail Dragomirescu. Iar aqa-zisele sale ,,pagini mici" nu sunt decAt fie mlXdile

ocolite de fluxul ulterior al sevei unui trunchiviguros, fie chiar muguri ce n-au ajuns si seconverteascd in rod.

II. Modernizatesi dezvoltare in economiasi societatea romfrneascd,

interbelicd