PATOLOGIA FARINGELUI A) PATOLOGIA INFLAMATORIE ACUTĂ Anginele Anginele sunt inflamaţii acute ale mucoasei faringiene şi ţesutului limfoid de la acest nivel, îndeosebi amigdalele palatine. Etiologie Infecţia faringiană este de cauză virotică sau microbiană, germenii microbieni sînt nespecifici sau specifici. Germenii microbieni saprofiţi de la nivelul cavităţii bucale pot deveni patogeni mai ales în sezonul rece sau în caz de apărare deficitară a organismului. Cei mai frecvenţi germeni bacterieni sînt: - streptococul betahemolitic tip A, - stafilococul, - pneumococul şi - bacilul Friendlander. Dintre germenii virali sînt de reţinut : - adenovirusurile, - mixovirusurile, - enterovirusul şi - virusul Coxsackie. Din punct de vedere al provenienţei, anginele sînt: - primitive şi - simptomatice. Anginele primitive sînt de natură infecţioasă : virotică, bacteriană, micotică. Virusurile produc - angine eritematoase. Bacteriile produc - angine exudative. Micozele produc - inflamaţii eritematoase cu depozite de micelii pe mucoasa inflamată. Anginele simptomatice apar în cursul: - bolilor infecto-contagioase, - a bolilor generale şi - a sindroamelor hematologice.
Transcript
PATOLOGIA FARINGELUI
A) PATOLOGIA INFLAMATORIE ACUTĂ
Anginele
Anginele sunt inflamaţii acute ale mucoasei faringiene şi ţesutului limfoid de la acest nivel, îndeosebi amigdalele palatine. Etiologie Infecţia faringiană este de cauză virotică sau microbiană, germenii microbieni sînt nespecifici sau specifici. Germenii microbieni saprofiţi de la nivelul cavităţii bucale pot deveni patogeni mai ales în sezonul rece sau în caz de apărare deficitară a organismului. Cei mai frecvenţi germeni bacterieni sînt:
- streptococul betahemolitic tip A, - stafilococul, - pneumococul şi - bacilul Friendlander.
Dintre germenii virali sînt de reţinut : - adenovirusurile, - mixovirusurile,- enterovirusul şi - virusul Coxsackie.
Din punct de vedere al provenienţei, anginele sînt:- primitive şi- simptomatice.
Anginele primitive sînt de natură infecţioasă : virotică, bacteriană, micotică. Virusurile produc - angine eritematoase. Bacteriile produc - angine exudative. Micozele produc - inflamaţii eritematoase cu depozite de micelii pe mucoasa inflamată.Anginele simptomatice apar în cursul:
- bolilor infecto-contagioase,- a bolilor generale şi- a sindroamelor hematologice.
Flora saprofită devine patogenă sub influenţa infecţiei virale sau din cauza unor factori favorizanţi locali sau generali, ori de mediu (micro- si macroclimat). Variaţiile bruşte de temperatură, frigul, umezeala exacerbează virulenţa florei saprofite (anginele sînt mai frecvente iarna şi în sezoanele reci). Cauzele favorizante generale şi locale ţin de:
- terenul debilitat, - Diatezele exudativă şi limfatică, - hipo- şi avitaminozele, - infecţia cronică latentă din amigdale (multe dintre amigdalitele acute nu sînt decât
reîncălziri sau acutizări ale unei amigdalite cronice necunoscute), - infecţii de vecinătate(adenoidite, sinuzite, infecţii dentare) şi
- toate cauzele de obstrucţie nazală cu respiraţie bucală nocivă (vegetaţii adenoide, deviaţii de sept, rinite cronice hipertrofice).
După caracterul leziunilor produse la nivelul formaţiunilor limfoide, anginele se manifestă sub 3 forme :
- catarală : corespunde anginelor banale - angine eritematoase şi eritemato-pultacee;- cu false membrane - angina pseudomembranoasă;- cu pierdere de substanţă - anginele ulceroase şi ulceronecrotice.
ANGINA ERITEMATOASĂ ŞI ERITEMATO-PULTACEE
Este cea mai frecventă inflamaţie acută, se întâlneşte în sezoanele reci şi umede, primăvara şi toamna. ETIOLOGIE Această angină debutează ca o angină catarală, fiind incriminaţi o serie de virusuri :
- adenovirusuri, - virusuri ale unor boli specifice (oreion, rujeolă, gripă, poliomielită), - angina roşie precede angina eritemato-pultacee, virusul pregătind calea infecţiei
microbiene prin scăderea mijloacelor de apărare locală. Streptococul devine virulent şi este responsabil de prezenţa exudatului pultaceu.
CLINIC
- Debut brusc sau progresiv prin cefalee, - Stare de curbatură, - după câteva ore sau zile apare febra ridicată 39-40 C, frisoane, delir, convulsii febrile la
copii. - Bolnavul acuză disfagie şi odinofagie intensă, chiar otalgie reflexă. - Halena devine fetidă, - limba saburală.
Bucofaringoscopia arată:- un faringe congestionat, - amigdale tumefiate cu mucoasa congestionată. - După această faza congestivă, pe amigdale apar puncte albe de exudat pultaceu localizate,
care confluează.- Exudatul pultaceu se îndepărtează uşor prin ştergere, - amigdala subjacentă este ulcerată. - Concomitent cu fenomenele inflamatorii faringiene se decelează, în regiunea cervicală,
sub muşchiul digastric, o adenită inflamatorie.
EVOLUŢIA- este rapidă şi - vindecarea survine în 5-8 zile de la debut, dacă nu survin complicaţii.
Complicatiile pot fi:- locale sau- generale. -
Complicaţii locale
- cea mai frecventă este abcesul periamigdalian- urmată de adenoflegmonul laterocervical.
Complicaţiile generale - renale,- reumatismale, - oculare,- viscerale,- eruptive şi - vasculare.
TRATAMENTUL
În faza congestivă banală nu este nevoie de tratament antibiotic, afecţiunea fiind virotică. În această fază se administrează:
- antipiretice(aspirină),- vaccinoterapie nespecifică (Polidin 1-2 fiole/zi), - Igienă bucofaringiană prin pulverizaţii cu Codecam, Bioparox, - gargară cu Romazulan, Fenosept, - hidratare per os intensă, - vitamine, sucuri, ceaiuri calde, - comprese calde alcoolizate în jururl gâtului, - repaus la pat.
In formele de angine microbiene eritemato-pultacee sau însoţite de complicaţii – se administreaza antibiotic. Cel mai frecvent antibiotic este Penicilina G care se administrează 3-4 milioane/24 ore. Se mai poate administra Eritromicina 1-2 g/zi, Amoxicilina, Gentamicina, Oxacilina, Cedax 1tb (400 mg)/zi timp de 5 zile. Nu se vor folosi Ampicilina şi Tetraciclina (nu au efect).
ANGINA CU FALSE MEMBRANE (PSEUDO-MEMBRANOASĂ)
Prototipul anginei cu false membrane îl reprezintă angina difterică însă şi germenii banali pot da angine cu false membrane (streptococul, stafilococul, pneumococul). Angina difterică este inflamaţia specifică produsă de bacilul difteric. Se întâlneşte în mod cu totul excepţional. Se caracterizează printr-un sindrom focal cu sediul amigdalian şi un sindrom general în raport cu gradul de difuziune în organism a toxinei microbiene. Sindromul focal îmbracă aspectul unei angine cu false membrane, amigdala este acoperită la început cu un strat alb-sidefiu care treptat devine gri-murdar. Caracteristic este faptul că falsele membrane depăşesc faţa internă a amigdalei şi se extind la restul mucoasei faringiene, pilieri şi chiar peretele posterior al faringelui. Falsele membrane sunt aderente la mucoasă, tentativa de a le îndepărta lasă suprafaţa sângerândă şi ulcerată.
În regiunea cervicală se constată ganglion hipertrofiaţi sensibili la palpare şi chiar dureroşi, mobili, fără periadenită.Confirmarea diagnosticului o face examenul bacteriologic care izolează bacilul difteric în cultură.Simptomatologie
Difteria produce complicaţii:- la nivelul laringelui determinând - crupul difteric, - la nivelul nasului - coriza nazală, - la nivel articular, - ganglionar,- pleuropulmonar,- tulburări nervoase (paralizie de văl palatin, paralizie faringiană şi laringiană), - miocardita toxică, - nefrita, - insuficienţa cardiacă progresivă.
Tratament- Administrarea de antibiotice - penicilină G 10 milioane/24 ore în perfuzie,- seroterapie 40-60.000 U/24ore,- tonicardiace, - cortizon, - antihistaminice,- reechilibrare hidro-electrolitică.
Tratamentul local constă în:- dezinfectante locale cu bicarbonat de sodiu, - faringosept, - gargarisme, - dezinfectante nazofaringiene.
Angina pseudo-membranoasă banală
Se caracterizează prin febră ridicată 39 C sau mai mult. Etiologie Agentul microbian este streptococul, stafilococul, pneumococul. La început este o angină roşie virotică care prin suprainfecţie bacteriană devine angină albă, pultacee sau pseudomembranoasă. Falsele membrane nu depăşesc faţa internă a amigdalei şi nu sunt aderente de mucoasă. La examenul cervical se constată adenită inflamatorie cu periadenită, mai ales în anginele streptococice.Starea generală a bolnavului este alterată, pot apare complicaţii locoregionale
şi generale (septicemia).Tratamentul este general cu penicilină 3-4milioane/zi ; în rest se confundă cu tratamentul din angina banală.
ANGINELE ULCEROASE
Se caracterizează prin pierderea de substanţă a stratului epitelial.
Angina herpetică
Etiologia este virală şi are evoluţie ciclică.Simptomatologie
- Debutul este cu febră ridicată, stare generală alterată, disfagie intensă. - La bucofaringoscopie se decelează pe mucoasa faringiană:
vezicule în buchet sau dispersate, rotunde, pline cu serozitate. veziculele sunt izolate şi dispersate în herpangină sau grupate în herpes. după spargere rămâne o ulceraţie regulată cu fundul gălbui, aspect lenticular,
înconjurată de un lizereu congestiv.- Simptomele nu se însoţesc de adenopatie cervicală.- Se vindecă spontan în 6-7 zile.
DIAGNOSTICUL se stabileşte pe simptomatologia descrisă.TRATAMENTUL este simptomatic şi constă din:
- gargarisme, - antialgice, - antipiretice.-
Angina aftoasă
Etiopatogenie
Este tot o angină virală, infecţia este transmisă pe cale alimentară, lapte sau produse din lapte. La bucofaringoscopie se constată vezicule alb-cenuşii pe faţa internă a obrajilor, limbă, văl palatin, amigdale, laringe.TRATAMENTUL este strict local cu:
- soluţie bicarbonat de sodiu,- badijonarea ulceraţiilor cu soluţie nitrat de argint 5% sau 10%.
Angina din zona zoster
Se localizează pe nervul maxilar superior. Afecţiunea este unilaterală corespunzând trunchiului nervos afectat pe traiectul căruia apar pe mucoasă vezicule mici, polimorfe situate pe un fond eritematos care conţin un lichid clar.
Simptomatologie
Afecţiunea debutează cu uşoară starefebrilă, adinamie şi hiperestezie în teritoriul nervului afectat, simptome care se accentuează în zilele următoare. Erupţia veziculară dispare în aproximativ două săptămâni, nevralgia persistă timp mai îndelungat.
Angina din pemfigus se caracterizează prin apariţia de erupţii buloase cu conţinut seros sau hemoragic care după spargere lasă ulceraţii întinse superficiale. Preced ulceraţiile tegumentare şi pot lăsa cicatrici vicioase.TRATAMENTUL aparţine dermatologului.
ANGINELE ULCERONECROTICE
Angina ulceroasă sau lacunară Moure Este nespecifică. Se întâlneşte la tineri, mai frecvent.Simptomatologie Debutul bolii este insidios, cu dureri vagi în gât şi semne generaleminime. La examenul bucofaringoscopic se evidenţiază:
- ulceraţie necrotică la nivelul polului superior al amigdalei palatine însoţită de adenită subangulomandibulară.
TRATAMENTUL constă din:- antibiotice pe cale generală, antiinflamatorii. - Local se face badijonaj cu soluţie de clorură de zinc 1/30.
După vindecare se practică amigdalectomia.Angina fuzospirilară Plaut-Vincent este o angină produsă de fuzospirili, întâlnită la adolescenţi şi tineri debili, surmenaţi, avitaminozici şi cu carii şi infecţii dentare.Simptomatologia
Afecţiunea debutează insidios prin uşoară disfagie, otalgie reflexă, astenie, adinamie, senzaţie de corp străin în gât. Ulceraţia cu character necrotic este acoperită de o falsă membrană difteroidă şi poate fi unică şilocalizată la polul superior al unei amigdale, confundându-se cu angina lacunară sau pot exista ulceraţii multiple pe mucoasa faringiană, gingivală şi bucală fiind vorba de o stomatită ulcero-membranoasă. Afecţiunea se însoţeşte de adenită subangulomandibulară. Examenul bacteriologic pune în evidenţă o asociere microbiană între un spirochet şi un bacil fuziform.TRATAMENTUL de elecţie constă din penicilinoterapie pe cale generală la care se adaugă dezinfecţie bucofaringiană.
Angina eritemo-pultacee(foliculară şi lacunară).1 - exsudat pultaceu punctiform;2 - exsudat pultaceu extins pe suprafaţa lacunelor amigdaliene de culoare gălbuie deschisă.
