Andiva 9i lana: Despre gust 9i pipait

Tobit

Cl.nd am fost dus prizonier la Nini-

. ve, toti fratii mei l'i cei din clanul

meu mancau painca necrcdinciol'i1or,

dar eu aveam grija ca sufletul meu sa

nu 0 manancc.

TOBIT 10-12, Deuterocallonicele

Fata se numea Tobit. Sau, mai exact, taHil ei Ii dadu­se aceastii porecla cu afecp.une $i ironie, explidindu-i ca era, in Vechiul Testament, numele a doi mici profep. ~i cit nu se ~tia exact pe care anume 11 identifica, pe biitranul tata sau pe fiu, pe batranul care orbise sau pe tanarul care, In timpul unei dilatorii, fusese cat pe ce sa fie In­ghitit de viu de un pe~te.

Familia ei trilla in cultul spiritului: in consecintc'i, Tobit era intruchiparea insa~i a intelectualei, ceea ce inseamna cit avea un creier ca sa gandeasca ~i ca acest creier facea parte din­tr-un trup ~i dintr-o came a carei utili tate era tocmai aceea

20 Gisele Harrus-Revidi

de a fi receptaculul, purtiitOlul, medierea fundamentala fara de care un creier nu poate exista. Acest trup era spalat, hra­nit, 1mbracat deoarece continua sa fie singurul sistem runos­cut pentru a-i permite viepi spiritului sa se desfa~oare fara probleme. In acest context, sanatatea era obligatorie, boala fund foarte rar admisa, iar cand survenea violenta ~i riizbu­natoare, ea lua deseori aspecte de gravitate extrema: atunci membrii farniliei se solidarizau ~i mai mult ~i 19i abateau re­ciproc gandurile prin citirea catorva versete din Biblie, ascul­tand muzica ~i prin activitati manu ale sanatoase: mamile, spunea mama, trebuie sa aiba mereu ceva de facut.

Chiar ~i agregatiile erau pregatite tricotand pulovere pentru iarna, curafand legume, ~i cand venea in sfa:'"~it

timpul pentru odihna, baiefii ~i fetele, inarmati cu un fe­rastrau mecanic, tundeau gardurile vii ale caselor. Oricum, frivolitapi nu i se facea nici 0 concesie; problema unei hai­ne noi nu se punea decat atunci cand cea veche era uza­ta pana la urzeala: atunci se confectiona 0 haina "confor­tabila", fara forma ~i inchisa la culoare, care era purtata pe frig ~i zapada. Bratele goa Ie nu erau tolerate, manecu­te1e care acopereau umerii pareau mai conforme cu un ideal vestimentar despre care nu puteai crede, la prima vedere, decM ca era impregnat de referinja religioasa.

Intr-adevar, Tobit, 0 data ce a avut tradijionala agre­gatie familial a in buzunar, pe la douazeci ~i patru de ani, s-a gandit serios sa se calugareasca, ~i a inceput 0 licen­ta de teologie.

Totu~i, 0 tresarire de inteligenta, 0 intuip.e precisa au facut ca intr-o buna zi sa inceapa sa banuiasca existenja la ea a unor tendinje masochiste: 0 data chiar, descope­rirea unui fel de placere, intr-un moment de durere fizi­ca intensa pe care ~i-o crease singura mai mult sau mai putin, a fost deopotriva revelatorul ~i catalizatorul unei

21 . . lana' Despre gust ~i pipait

Andlva !jl .

. d tin timp: credinja ei se eS1mjea e pu,

d ~'7;i pe care 0 pr . ~ d vina calugaritiL Percepuse e~ . ai VOla sa e '.. ti . _

disipase ~1 nu m d d subturile ~i ~mecheru1e ~re~ rus rea rnuIt fastu1, .e e 't tea familia1a contrlbumd 1a

p "al "1 austen ad' ....,ului traditIon .,., , de protestantism e tIp en-U' l' spre un SOl d' t ~ aceasta, inc ma , tr t pe l'nhibitie decat pe cre m~a.

tma1cen a , ~ glezesC, poa e " Tobit a inceput sa predea ~i: ~re~e m-

Au trecut an1l, A tul 'lui Hristos, 1~1 dadea 0 ~ nform cuvan Ul , 't t

delungata, co 1 d bm' efacere, Lecturile el, 0-. l' u opere or e d fi

parte dm sa ,arl. 0 Inalta tinuta, se impregnau e -deauna das1ce ~1 de , t' 'a v romanu1ui francez, ceea

al' ~ caractens 1C nejea de an lza ~~' tudiase pe Flaubert sau

, t 0 dupa ce n s , ce a deterrnma, - .; Cho1deros de Lados, sa se mtro-Proust, sau, ~a1, r~u, ope " ta din ce in ce mai acuta a specteze ~i sa alba ? ,~on~~~ lipsurilor ~i a inhib1~1l~Or el. tr sarire vio1enta de revolta,

5-a hotarat ,~tunC11 ,mtr-o, e Si a trebuit ca intr-o buna sa fad ~i studn de psihologIe.~ v re1'a ru'meni nu i-a ba-

, v' ' v' tr-o excep t.e ca Zl sa-~l petmlta, prm 't bil v criza de nervi in public, pen-nuit amp10area, 0 yen a a, r t de care s-a agajat tru ca sa i se dea adresa unUl ana IS fi Si in chip cat febril, ca de 0 trecere 1a actul porno,gra c, 'b'

h ' d asta "1 era vor a. se poate de evident, c 1ar e .,.

1" insu~i a1 analistului ei Despre ceea ce a fost "trupu d faptu1 ca a)'un-

" v omentez oar n-o sa vorbesc a1Cl; 0 sa c , umit numar de gand 1a el, Tobit,nu ?~t~a ~l~:~~ ':a~a1d sau frig, nu semne: ea nu ~tia ruClD a a , v f sa v 11 "i 0 haina

d ' ha1na rumoa .,. " vedea diferenja mtre ,,0 ufi ' nt gustu1

, 'v" d ra nu recuno~tea s Cle obl~nU1ta ; pe easup, b' v l' se mai puna sau v ' d ~ tre Ula sa I alimente10r ca sa ~tie aca

, 'd ~ au bune sau re1e, nu sare, ~i ruCI aca er '1' pentru ea ("i a ~i vld ' , i a fngu Ul era y

Problema ca urH ~ v' 1 b'l~ lama spunea ea, v ' 1) b1ema mso u I a. " ' ramas parp.a 0 pro

, I !

22 Gisele Harrus-Revidi

tre~~ie hai~e groase, pulovere puse unul peste altul $i 0

hama ~ro~s~ ~e deasupra. Dadi ploua, e nevoie sa-ti pui o peI:nna .$1 c1zme. de cauciuc, altfel te uzi, ceea ce pro­;oaca angme (TobIt avea, inca din copiHirie, angine de mcep:rea a~u~ui $c.ol~r, care au disparut destul de repe­de pnn analIza). Pnmavara e momentul cand nu mai fo­l~se$~ rnijloac::ele de transport in comun, ci propria-ti bi­c~cleta. ~ luna sau doua dupa aceea, iti schimbi indilta­nle (TobIt avea 0 pereche de mocasini de iama, 0 pere­che de~san~a.le ~e vara pe modelul clasic al celor purta­te de ~alugan, $1 0 pereche de cizme de cauciuc) $i iti pui una dmtre cele trel sau patru rochii de vara." . Tobit umbla deci astfel imbracata de aproape treizeci

$1 noua de ani cand a ajuns la cabinetul meu. Imediat _ trebuie ca era iama - "s-a pl.lns" de caldura care dom­~ea ~ in~c~pe~re. Propria mea vestimentatie, vadit lejera, 11 arata ca mcaperea avea 0 temperatura "extrem de anor­mala", tinand cont de cum era afara $i, date fiind stra­turile" vestimentare cu care se infofolise $i de care ~u se d.e~cotorosea nici macar acasa, Tobit se a$tepta sa fiarba aI~I, d~pa propria ei expresie. ~i-a luat a$adar rapid obi­celUl sa le~ede un~~ cate unul diferitele ei pulovere, "a$a cum cureti 0 ceapa , cum spunea ea, precizand insa ca 0

f~cea mai m~1t din conformism $i nu fiindca se simtea ra.u cu el~ (a fac~t-o efectiv 0 data sau de doua ori, cu pri­leJul unel defectlUni a incalzirii centrale, fara nici un co­ment~riu despr~ diferenta de temperatura, in timp ce re­marcIle celorlalti pacienti lasau sa se inteleaga ca tempe­ratura ambianta era intru totul neplacuta).

Totu$i, de la bun inceput, ea s-a situat pe 0 scara de temperatura direia i-a stabilit tocmai cei doi poli: pe de o parte, nu Ii placea caldura intensa a verii $i, pe de alta, se temea de frigul "polar" de care suferise de-a lungul

Andiva ~i lana: Despre gust ~i pipait 23

iemilor aspre ale copili:iriei sale. Intr-adevar, parintii ei, proprietari ai unei case impuniitoare din regiunea pari­ziana, considerau ca 0 caldura normaIa e "mole$itoare", di dauneaza vointei $i di ni$te copii activi, hraniti sana­tos, nu aveau nevoie de ea. De-a lungul iemilor, la ince­put al celor din timpul razboiu~ui, cand paci~nta era foarte tanara, apoi al celor ultenoare, mama el pusese sub masa din sufragerie un fel de sac burdu$it pe care copiii i$i a$ezau picioareIe, seara, cand i$i fikeau lectiile, dupa ce i$i scosesera ghetele.

Abia mai tarziu, in adolescenta lui Tobit, ei au consim­tit sa-$i puna incalzire centrala, careia i se dadea drumul numai putin r.iirnineata, pentru a "dezmorW' aerul, $i pe care apoi mama 0 oprea cand temperatura atingea doua­sprezece sau treisprezece grade. "Mai m~lt de~at ~ta:, spunea Tobit, ar fi fost cu adevarat imoral $1 nu-ti mal ra­mane a decat sa te tolane$ti pe un divan cu un roman in mana." Aceasta fraza, pe care am auzit-o de nenumarate ori, era spusa atat de Tobit, cat $i de mama ei, ilustrand ceea ce pentru aceasta familie cu un inalt nivel intelectu­al ar fi fost cea mai mare crima: sa te bucuri de dildura, de relaxarea corporala $i intelectuala. Citirea romanelor in copilarie nu era intr-adevar tolerata decat ~upa activi­tap fizice sau intelectuale intense $i trebuia sa aiba loc stand pe un scaun, cu spatele drept, sau in cel mai rau caz chiar inainte de culcare: totu$i, in acest ultim caz, Biblia, pe care fiecare copil 0 primea in dar cand imp linea doi­sprezece ani, indeplinea mult mai bine functia de dirigui­tor a1 viselor, toata lumea fiind convinsa de acest lucru.

Tobit povestea toate acestea intr-un mod ambiguu: de­sigur, recuno$tea ca suferise de frig pana la lacrimi sau la limita amortelii care preceda pierderea cuno$tintei, dar era vadit de acord cu aceasta educafie spartana al carei

24 Gisele Harrus-Revidi

beneficiu i se pi'irea ca este autonomia $i independenta f~t~ de ealitatile mediului; in aeeasta optica, ea nu pierd~a ruClodata prilejul sa-$i bata joe pe fata de aspectul meu fri­guros, sau, dimpotriva, de faptul ca rna simteam bine in apartamentul meu bine inealzit; aeeasta ii ingaduia sa pre­supuna ca edueatia mea nu fusese in mod evident axata pe aeela$i sistem de valori ca al ei. Ea a afirmat asadar in mai multe randuri ca "frigul nu parea specialitat~a mea".

TO~$i, ineetul cu ~eetul, relatia ei cu temperatura, apoi eu hamele, s-a amehorat, fara a depa$i niciodata un anu­mit prag de adaptare. Ea a dobandit un simt conventio­nal al temperaturii, in timp ce valurile de frig sau de ~al­dura anormale pentru anotimpul respeetiv 0 lasau intot­de~u~a m~ catva ~eajuto~,:ta, lipsita se pare de imagi­nap.e m pnvmta sub1eetulUl. In astfel de cazuri, recurgea, fara suferinta $i regrete vizibile, la sistemul de valori ma­tern: unui copil nu Ii este niciodata frig, unui eopil nu Ii este niciodata cald; el trebuie doar sa se i'mbrace potrivit pentru luna deeembrie sau iunie, $i aeest "potrivit" aco­perea 0 enumerare vestimentara precisa dineolo de orice comentariu. $i daea mi se intampla sa fae unul, ea excla­rna: "Dar e de-a dreptul un dezmat, aici e Babilonul!". Cand de fapt gluma ei, umorul manifestat acopereau in realitate 0 adeziune profunda la cuvantul mamei, $i aman­doua eram cat se poate de con$tiente de acest lucru.

_ Rapo~rile ei eu hrana erau dintre cele mai surprin­zatoare: manca pentru a se hrani $i fiindca era clar ca nu avea incotro; nu prezenta de altfel nici cel mai mic simp­tom de anorexie sau de tulburari de comportament ali­mentar. Tobit, $i e important sa notam acest lucru aid, era o fiinta sanatoasa, ,,0 persoana nevrotica normala", cu un malt nivel intelecual care suferea de importante inhibitii

Andiva ~i Ifma: Oespre gust ~i pipiiit 25

afective $i senzoriale: mtr-un cuvant, era tipul clasic de analizata a$a cum $i-o doresc multi anali$ti. Inzestrata c~ o cultura remarcabila, foarte inteligenta $i cu 0 excelenta capacitate asociativa, ea i$i face a "bine" analiza, a$a cum facuse de altfel totul pana atunci, $i acest "bine" include evident momente penibile de transfer negativ.

Ca sa ne Intoarcem la raportul ei cu placerea orala, aceasta era nula la un prim nivel: in plan secundar, se pu­tea decela totu$i un discurs par aiel in care Tobit vorbea ca despre 0 practica inaccesibila despre care n~ i$i i~agin~ cu adevarat in ce putea consta. Fiindea trebUle preClZat ca, pentru mama ei, hrana "sanatoasa" era $i e~ striet co~ifi­cata: astfel, trebuia ca in fiecare zi sa mananCl legume fier­te, came sau pe$te, branza intotdeauna insotita de paine, £ruete, $i sa bei apa proaspata. E de notat ca aeest men~u uniform includea un aditiv obligatoriu dlnd vreunul dm copii dadea un examen: candidatul trebuia. atunci sa in­ghita 0 mixtura pe baza de oase de pe$te p1sate, deoare­ce ele contin, cum se $tie, fosfor, a carui ingerare se presu­pune ca f~vorizeaza capadtatea de memorar~. ~ _

In acest context, transgresiunea pe care $1-0 mgadu­ia, in conditiile in care traia singura de peste zece ani, consta in a nu lua mese complete sau in a consuma doar una singura dintre componentele "mesei san~t~ase". ~Ia­cerea de a manca, a ezitat ea pe durata une1 mtregl $e­dinte, este poate pizza, acest fel de mancare exotic pe care n descoperise din intamplare intr-un superm~rket.

In amintirile sale din copilarie, ea a evocat, de mal mul­te ori, faptul ca de-a lungul iernii, printre legumele mese~ de acasa, 0 preferinta regulata $i sistematica era acordata andivelor. Faptul ca mama ei era originara din Litle :,u er~ lipsit de importanta. Pornind de la aceasta proble~a. a 0~1-ginilor, $i de-a lungul a trei ani de analiza, ea a Sfar$lt prm

26 Gisele Harrus-Revidi

a emite ipoteze despre propriile mele origini, cu modes­tie desigur, dar cu fermi tate, spunand a9adar di ea credea ca nu sunt din Lille, ci mai degraba din Sud, anumite in­dici~ f~cand~o serios sa se gandeasca ca rna nascusem pro­babll 111 Afnca de Nord: puteam, dupa parerea ei, sa par deseori glacial a, dar eram, in mod evident, 0 glaciala din Sud. Ea s-a convins pana la urma de acest fapt 9i a afir­mat: "Nu sunteti din regiunea mamei, cu dumneavoastra e altceva, sunteti mai calda, mai dinspre Mediterana".

Dupa 0 vreme, a facut asociatii pomind de la faptul ca persoanele nascute In Africa de Nord nu cunosc probabil prea bine andivele; a adaugat chiar ca este convinsa 9i ca acest lucru este vizibil, ca hnna din copilaria mea nu a avut la baza aceasta leguma pe care poate ca nu 0 cunos­cuse~ ~ecat tardiv (9i in acest moment justetea intuitiei sale, pnand cont de faptul ca nu avea nici un element de realitate, m-a uluit, cmar daca nu i-am spus nimic).

Eram aici, intre andive, frigul matern, propria mea cal­dura a~bivalenta, cand intr-o zi, stand intinsa pe cana­p.ea, ml-~ dat 0 reteta de ga!it andive 9i mi-a sugerat in­SIstent sa 0 pun in practica. In gedinta ulterioara, m-a in­trebat ce am facut; in fata tacerii mele, a repetat cuvant cu cuvant reteta, pentru ca data urmatoare sa reitereze intre­barea. Dat fiind ca tacerea mea persista, a a9teptat, nu fara sa rna intrebe de fiecare data pana in momentul cand, la sfar9itul unei gedinte, stand in picioare, fata in fata, fara vreun ziimbet sau vreo seducpe oarecare, mi-a recitat pen­tru a treia oara aceasta reteta 9i mi-a dat nelini9tita "ordi­nul" de a executa ceea ce imi cerea, pentru ca, a precizat ea, sa simt a.stf~l cu adevarat "gustul"andivei; nu mai pu­tea spune mmlC altceva despre acest subiect.

Tobit nu era nici pe departe psihotica; analiza ei pana in prezent era, datorita felului ei de a fi 9i a mo-

Andiva i7i Hina: Oespre gust i7i pipiiit 27

dului ei de a Intelege procesul analitic: ~iguro: con­dusa fara cea mai mica organizare tehmca. ?r, m ace~ moment, 9i e singura oara cand a facut-o m opt am de analiza, ea cerea imperativ de la mine un act. Ace~t act consta in a giiti un fel de mancare Intr-un an~~~t mod 9i a-I manca. Ceea ce Iuasem ~rep: 0 glum.a m~­tia1 se dovedea a fi ceva foar.te senos ~l a~eam l~tUl= ~ia, la inceput amuzata, apm perplexa, ca trebUla sa

ma supun. ~ . . Am gatit a9adar andivele a9a cum ~ml~ spusese ea.

rezultatul a fost ca erau atat de amare, mcat nu pu~tea,: fi mancate. Din ce In ce mai perplexa, am vrut s~ ma asigur 9i am Iuat-o de la capat; rezul~atul ~ f~st l?en­tic. A venit 9i gedin~a urmatoare, 91 Toblt,~ l!:trand, ingrijorata, m-a intrebat, fara sa se ageze, daca 11 ~r~a­sem directivele. Am dat doar din cap di da. S-a mtms 9i m-a intrebat cum mi se parusera. Am ~as~uns doar: "Foarte amare", la care ea a repetat dupa m11~e: "Nu-~ a9a, vi s-au parut foarte amare?"~ Am conf~rmat, 9

1

atunci s-a lasat 0 tacere lunga, dupa care a plans, pen­tru prima oara, toata gedinta. Intre suspin~, ~nu pute~ dee at sa baiguie, sfa9iata, ea fusese ereseut~ m a~east.a amaraciune, di. aeeasta amaraciune erau vlata 91 COp1= laria ei. Acest euvant care mi-a ie9it pe gura, eu dubl~ conotaFe pentru ea (amarul mamei), a ~ost p'~obabll una dintre placile turnante, una dintre arheul,:tIll~ fun­damentale ale analizei sale: dar nu era yorba mca de 0

interpretare. . . Cu toate acestea, ea a putut In acel moment, pnn l~-

termediul Mamei Mediteraneene sa se desprinda de dlS­cursul dominant al Mamei originare din LiUe: era ~n~r~ catva amageala Marii Mediterane impotriva reahtatll

Amarei din Lille.

28 Gisele Harrus-Revidi

Abia dupa acest episod, ~i in mod definitiv, Tobit a putut sa aiba propriul ei sis tern de calificari, sa fie mai libera in decodificarile ei senzoriale, sa posede autono­mia simlurilor intr-un corp in sfaq;it redat adevarului sau ~i eliberat de sclavia interpretativa codificata mater­na. Mai mult, ulterior, ea avea sa recunoasca printr-o per­fecponare a practicii sale analitice personale ~i prin dife­renlierea mai neta pe care 0 facea in privinta perceppi­lor sale, ca manifesta un anumit gust pentru ceea ce al­tora li se pare neplacut ~i respingator.

Aceasta avea sa se manifeste cinci ani mai Hl.rziu, in ultimul ei an de an~liza. l~i cumparase un nlzboi de le­sut mare ~i ii cople~ea cu cadouri pe cei din anturajul ei. Se amuza de preferinlele ei personale, avand, spunea ea, gust pentru lana care inteapa. lntr-o zi, a sosit Ia mine intimidata ~i jenata, dar, in aceIa~i timp, vadit fericita; fa­cuse pentru mine, in tonuri pe care mi Ie ~tia familiare, un superb poncho, precizand ca este din lana foarte moale, de vreme ce nu puteam purta decat a~a ceva. Era ~a sfaq;itul analizei ~i mai ramasesera putine ~edinle; ~-am restituit .atunci ceea ce devenise prin gura mea, 9i m gura mea, mterpretarea despre amaraciunea andive­lor, pastrand in schimb moliciunea lanii.

Marie

Numele o voi numi Marie Stuart: aceasta conotatie istori­

ca e necesara pentru a intelege originile. De 'fapt, pri­ma oara cand a venit, purta un nume obi~nuit, ba-

Andiva ~i lana: Oespre gust ~i pipiiit 29

nal care era al so~ului ei. Abia dupa multi ani de , ~ . analiza ~i un divor~, mi-a semnalat mtr-o Zl cu~ ~ u~-bra de cochetarie di i~i schimbase prenumele: l~l pas­tra a9adar numele rezultat prin casatorie, dar prenume-

Ie era altul. Acest detaliu mi-a atras suficient atentia pentru ca sa

o intreb care ii era nume1e de fata. Mi I-a spus imediat, era Marie Stuart: mama ei, Elizabeth, se casatorise cu un oarecare domn Stuart (tatal pacientei, despre care insa nu a fost practic niciodata yorba, fiindca dis~~rus~ ~i murise), aceasta disatorie nefiind insa una reu~lta. Cand s-a nascut fiica ei mai mare, a numit-o Marie, realizand in acest fe1 un soi de imagine simplista: Elizabeth perse­cuHind-o pe Marie Stuart, sau, mai rau, .coman~and ex~­cupa ei cu securea. Reprezentarea conpnutulUl patrom­micului sau era atat de violenta incat, fara a interpreta, am a~teptat de 1a Marie vreo asociape, dar nu a facut ~c~ una; am incercat atunci 0 remardi asupra faptulUl ca pentru Elizabeth faptul de a-~i nu~i fHca Marie S~art avea poate un sens incon~tient, 9i dm partea aces tel fe­mei inteligente (9i care avea deja la acea vreme in spate o perioada importanta de analiza) 0 tacere exprimand nein~e1egerea; nici macar nu parea sa intrezareasca 1a ce anume faceam aluzie. Nimeni, spunea ea, nu facuse vreo remarca 9i nici vreo asociape legata de num~l~ ei: de~i~ gur, cuno~tea foarte bine povestea Elizabethel 91 a Manel Stuart dar asociatia mea i se parea specioasa, nu era vor-, , ba dec at de 0 coinciden~a.

Denegarea ei, care avea sa ramana definitiva, referi~ toare la vreun sens care ar fi putut fi atribuit numelUl sau nu a aparut decal prin deplasarea pe care a efec­tuat-o schimbandu-9i prenumele ~i prin faptul ca a pas­trat oficial numele so~lui.

30 Gisele Harrus-Revidi

Copiliiria

~ainte ca problema aceasta sa apara (ea nu a aparut, dupa cum a~ spus, d~cat din intamplare, abia dupa trei sau p~tru ~~l ~e anahza)ca un inteles major, dar dene­pat allstonel el, analiza sa debutase cu balbaieli dificile. Intr-adevar: cand a venit prima oara, dadea impresia de ~ se suf~ca ~ntr-un COcon, de a fi lipsita de aer ~i de spa­tiu de .g~n~lre. ~ spus ca mananca foarte prost de cate­va.lurn ~l c.a s~ slmte fara vlaga, ceea ce se ~i vedea. Dupa ~nn:.a ~edmta, un telefon m-a In~tiintat ca fusese spita­hzata pentru grave tulburari gastrice. Credeam ca nu 0

voi mai vedea, dar a reluat legatura cu mine imediat ce a ie~it ~in spital, dupa trei saptamani; parea di a facut un .pas ~n:p.?r~ant in timpul bolii, fiind categoric mult mal hotarata sa se ocupe de problemele ei: zarurile erau aruncate.

In p~imul an .de analiza, a vorbit despre sotul ei, pro­t~ctor ~l statorruc, ca despre un cal au, in timp ce mama el era vavzu~a i~ a:e~~~i timp ca un copil nepasator ~i ve­sel ale carel nazbatil nu fusesera lipsite de farmec: nici­odata nu a descris-o prin intermediul unei rasturnari in care parea sa~~~ asume rolul de mama al propriei marne care nu era mel agresiva ~i nici violenta; credea doar ca aceasta avea 0 asemenea imaturitate afectiva ~i un ase­~e~ea egocentrism, mcat i~i putea lasa in deplina cuno~­tmta de cauza eele doua fiice intr-un soi de abandon se­nino Marie, confruntata cu 0 obligatie de a se maturiza crescuse atat de repede, incat la dOisprezece ani er~ aproape autonoma din punct de vedere financiar. Cand a .impli~it ~aispre~zece ~ni, mama ei s-a recasatorit dupa dlV?rt :1 a plecat m Halta, lasand-o sa traiasca singura Ia Pans, mtr-o casa in paragina. Lui Marie toate acestea i se pareau intru totul normale ~i fire~ti.

Andiva ~i Hina: Oespre gust ~i pipi:i.it 31

Dupa studii superioare scurte care au dus rapid la in­ceperea vietii profesionale, s-a ~asator~t ~a no~a~pr.e:e:e ani ~i s-a transform at intr-o sO~le ~asm~~ ~esavar~lta~ l~ tiInp ce sotul ei incepea 0 canera pohtIca c~ avea. sa 11 duca in scurt timp la varf, ~i care a facut ca vlata 1m Ma­rie sa mcremeneasca intr-un cadru hiperprotector ~i foar­te rigid.

Perfec/iunea v

!;)edintele, monotone, se desfa~urau toate dupa un model unic: la mceput lamentatia conjugaUi, apoi intoar­cerea la copilarie, dintre care segmente intregi, perioade mdelungate se cufundasera in ceea ce parea 0 uitare to­tala, ~i in sfaq;it descrierea perfectiunii sale casnice. Vir­tutile sale menajere erau, daca era sa 0 crezi, nenumara­te: nimic nu se irosea niciodata, ~tia sa recupereze intot­deauna totu!, sa foloseasca orice intr-un fel sau altul, sa transforme totui. Nimic nu se pierdea a~adar, dar mai ales nimic nu se crea in analiza. !;)i presupusele transfor­mari nu apareau deloc.

Monotonia acestui imn adus vietii casnice, despre care nenumarate detalii dadeau de gandit ca era depar­te de a fi desavar~ita, continua. Marie crease, in opozitie totala cu ceea ce fusese marna ei, un Ideal al Eului cen­trat pe camin, la care nu era dispusa sa renunte prea cu­rand. Paradoxa!, se plangea totu~i de 0 plictiseala a ca­rei molipsire imi devenea de fiecare data mai evidenta, dar refuza orice evolutie in afara cercului stramt al per­fectiunii sale.

In cele din urma, s-a gandit ca 0 "slujbulita" ar fi bi­ne-venita ca sa ii mai sehimbe gandurile ~i nu pentru a-~i C~tiga existenta, deoarece considera ca sotul ei ave a da­toria de a intretine singur familia. Autonomiei sale pre-

32 Gisele Harrus-Revidi

coce infantile Ii urmase astfel 0 dependenta conjugala stransa pe care ea ~i so~ul ei 0 traiau uneori intr-o mare violen~a. Dupa un stagiu de reciclare In care ~i-a mani­f~stat calitatile de adaptare care i-au adus complimente dm partea organizatorilor, a revenit la golul ~i plictisul vietii casnice.

Atunci a luat 0 a doua initiativa care a constat in lan­sarea unei afaceri: pentru aceasta, a contactat cateva ma­gazine de lux ~i, cu aprobarea lor, s-a apucat sa inventeze dulceturi. Recapatandu-~i msufletirea, Imi descria in tim­pul ~edin~elor amestecurile de fructe rare, aromele de va­nilie, de lamaita sau de scorti~oara, recipientele, ambala­jul. Pe scurt, nu omitea nici un detaliu ~i zambetul meu 0

asigura de participarea mea afectiva. Tonul general oglin­dea mtotdeauna un ideal de perfectiune: dupa spusele ei, numai ea ~tia sa faca cele mai bune lucruri ~i comercian­tii entuziasmati 0 felicitau. Numai sotu1 nu se arata mcan­tat, dar acest lucru parea sa fie rolullui obi~nuit.

Cat despre mine, dupa 0 bucata de vreme, Incepeam iara~i sa rna plictisesc cumplit, dar nu vedeam deloc cum ~a i~s din aceasta situatie. Nu puteam decat sa-mi spun m smea mea ca nu imi lasa nici un spatiu pentru 0 cat de sumara interpretare, ce i s-ar fi parut oricum 0 restric­tie ~i pe care nu ar fi putut-o resim~i decat in mod per­secutor. Fiecare pas nou pe care 11 facea 0 inscria intr-un sis tern inchis din care orice posibilitate de mi~care psihi­ca era exclusa.

$i totu~i, din exterior, situatia parea m sfar~it dinami­ca: imi povestea cum fierbea dulceturile pe arii de tan­gou ~i ca cererea crescanda a comerciantilor justifica abundenta stocurilor de borcane din dulapuri, tragand astfel concluzia ca a atins perfectiunea. Supralicita de­monstrand naiv ca se ocupa de corpul ei (tangoul), ca este

Andiva ~i lana: Oespre gust ~i pipait 33

perseverenta (dulapurile pline), ca se pricepe sa-~i r~van­da produsele (gustul dulceturilor) ~i ca succesul. el eco­nomic probabil ca putea fi comparat cu al sotulUl. Auto­satisfactia parea atat de mare, indH imi dadea se~timen­tul unui dezacord interior, al unei discord ante mterne, despre care nu ~tiam ce sa spun: orice co~enta=iu a~uyra acestui triumf mi se parea ca tine de anahza salbatica.

OfYanda .. In paralel, Marie incepea sa mamfeste un anuffilt sen-

timent de simpatie in interiorul spatiului analitic. Pana atunci, cand era nevoita sa lipseasdi, considera ca, atata vreme cat i~i platea ~edintele, nu avea de dat nici 0 so­coteaUi. Or, la inceputul analizei, depresia ei era atat de manifesta, incat absentele ei rna ingrijorau: in ziua cand i-am putut spune acest lucru, am simtit m tonul ei, ~i asta in ciuda educatiei desavar~ite ~i rigide de care dadea in­totdeauna dovada, scepticismul ~i surprinderea. Faptul ca mi-ar putea rea/mente pasa de ea i se parea un artifi­ci.u, poate chiar un ~iretlic comercial. A readus yorba de mai multe ori de asta pentru a spune ca ave a, ~i aproa­pe ca se scuza pentru acest lucru, sentimentul, poate ne­fondat, ca tonul meu era sincer ~i interesul meu cat se poate de real.

Aceasta a facut-o sa constate ca nu este politicos sa vorbe~ti intruna de dulceturi in mod abstract ~i ca ar fi un gest delicat din partea ei sa-mi daruiasca un borcan de dulceata, ca sa pot aprecia gustul ei. Dupa 0 vreme, mi-a pus pe birou, la sfar~itul unei ~edinte, doua borca­ne frumoase invelite in panza cadrilata.

Aceasta era ofranda simbolica, gestul de intimitate, pe care il facea pentru prima data: iruptia realului lua ca mte-les primar 0 incapacitate de a trece prin cuviint, dar indica

34 Gisele Harrus-Revidi

totodata 0 vointa de comunicare. Dupa ce am reflectat ra­pid, ~i tinand cont de sentimentul de imobilism pe care il aveam in cel mai inalt grad, Ie-am pastrat. Deschiderea bor­canelor a fost 0 surpriza: primul, plin de mucegai, rasp an­dea un rniros gretos, iar ceialalt nu era nici el mai apetisant.

Mi-a fost foarte dar in acel moment ca aderasem pre a mult Ia perfectionismul ei: Marie rna punea in garda ~i irni arata astfel, in mod vizibil, faisul ei self; ea se of ere a criti­cilor mele ~i imi arata, prin acest act incon~tient agresiv, ci'i nu trebuie sa cred naiv in afirmatiiIe ei. Totu~i, nu m-am simtit deloc provocata ~i, cand Marie m-a intrebat in feIuI ei, distant ~i intru catva absent, daca imi placuse cadoul ei, am mormait vag ceva pastrand aceea~i atitudine.

Am trait acest episod oarecum ca un elev caruia co­legul ii "sufla" raspunsul corect. Marie imi "suflase", ~i in acest mod straniu rna ajutase. Din acea zi, nu am mai simtit nici cea mai mica stanjeneala ~i m-am simtit auto­rizata sa interpretez. Cateva Iuni mai tarziu, metamor­foza ei era totala: i~i tunsese parul scurt, avea un aer de­gajat, 0 slujba adevarata (a renuntat la dulceturile con­siderate prea putin rentabile). Discursul ei perfectionist a fost inlocuit aproape dintr-o data de zeflemea ~i umor, fiind capabila in sfar~it sa-~i priveasca in fata depresia: amintirile din copilarie au ie~it iara~i la suprafata, dure­roase ~i penibile, ~i mama-copil a devenit, intr-o suferin­ta extrema, 0 mama neglijenta ~i egoista.

Au trecut ~ase ani ~i ne-am gandit atunci la incheie­rea analizei. Marie, activa, mereu in mi~care, tricota 0 se­rie de pulovere despre care mi-a cerut parerea. Mi se pa­reau frumoase ~i i-am spus-o. La putin timp dupa aceea, a aparut cu un pachet superb care continea, spunea ea, "un pulover facut dintr-o lana deosebit de moale" (aid a folosit exact aceea~i expresie ca Tobit).

Andiva ~i Uina: Oespre gust ~i pipiiit 35

v damental ca analizatu1, Ia sfar~itul ana-Cred ca e fun . intregului material care, pen-

t~"Di sale, sa fie in ~~sesla . d nt de punctele oarbe lU"- 1 v tmand cont eVl e trU analistu sau, t.. 1 Ansu~i al muncii sale. Nu

. constitu1t corpu 1 Y '1 ale acestUla, a. . v lui Marie ce fusese cu dulcetuIl e, ii spusesem 11lclOdata nu putea (i dedit nonver-

reme acest semn )' fjindca 1a acea v .' d At A tr-o decodificare de gra-

t a fi utihzat eca m t bal ~i n~ pu e W bla.ndete i-am descris atunci pe s~urv du1 dol. Cu mu a , . 1 daruise A fost stupeftata

b elor pe care m1 e . 'd starea orcan . asemenea aCCl ent nu . t a din cate ~ha ea, un 1 d v

~i a suspnu c I . . v. f tul di du1cea~a din ce e oua se intamplase 11lClodata, ap v . v v tina de un ha-

tea £i mancata 1 se parea sa , v . borcane nu pu triva curioasa, perplexa ~1 zard statistic aberant 'A Deopo tu . ce gandisem despre

v"t V rna mtrebat a nCl pu~ necaJ1 a, ea - . t 'nter retarea pe care 0 facu-acest lucru: i-am comumca

ti. 1 te~tionarea fata de falsul

1 vreme respec va, . . sem a acea 'v, d eseze "-i autonzat1a pe

If ~tiuse sa ml-O a r y ei se pe care y . . t A sfar"-it 0 anurnita se-

. d V d de a-I mterpre a ill Y '1 care rru-o a. use a contrar majoritatii pacient1 or, rie de lucrun (de.notat c , . a despre fosta ei perso­ea pastra 0 imagme foarte preCls

sta cu mult umor).

nalitate ~i ca vorbea des~re ac:a

v puloverul tricotat nu A zambit ~i a spus c~ spera cha tul inca nedeschis in-

. . oblema Cu pac e . va pune mCl 0 pr . .... I aratiei incon~tiente ~l tre noi, i-am exphcat pr.mCl~1U r~~nta' calitatii afective a mi-am afirmat certitudmea m ?nV1, An"-~Iat deloc.

. . chet 51 nu m-am 1 y continutulUl acestUl pa . ,