Home >Documents >Anatomie aIs1 - embrio, articulatii, mb sup, mb inf · Majoritatea malformatiilor maduvei spinarii...

Anatomie aIs1 - embrio, articulatii, mb sup, mb inf · Majoritatea malformatiilor maduvei spinarii...

Date post:28-Jan-2020
Category:
View:9 times
Download:0 times
Share this document with a friend
Transcript:
  • radudimulescu.ro/premium

    EMBRIO LP

    1) Faza luteala a ciclului ovarian

    Ciclul ovarian are 3 faze: foliculara, ovulatia, luteala. Dureaza 28 de zile.

    Corpul luteal

    1. Dupa ovulatie LH stimuleaza captarea de pigment galben in celulele granuloase si ale tecii interne,

    formand corpul galben (luteal) care secreta estrogeni si progesteron

    2. Progesteronul aduce mucoasa uterina la stadiul secretor, gata pentru implantarea zigotului.

    3. Daca ovocitul este fecundat, degenerarea corpului luteal este impiedicata de hCG (secretat de sincitiu).

    4. Corpul luteal continua sa secrete progesteron pina la sfirsitul L4, apoi involueaza treptat si placenta va

    secreta progesteron.

    5. Extirparea corpului galben inainte de L4 determina avort.

    Corpul albicans: Daca fecundarea nu se produce, corpul luteal ajunge la dezvoltarea maxima dupa 9 zile de la

    ovulatie, apoi se transforma in corp albicans, scade secretia de progesteron si apare sangerarea menstruala.

    2) Tipuri de substante produse la nivelul ovarului

    1. Estrogeni, cel mai important fiind estradiolul.

    2. Progesteron secretat de corpul galben, placenta, CSR.

    3. Hormoni androgeni – secretati in cantitati reduse de celulele stromale.

    4. Peptide – inhibina, activina

    Inhibina este produsa de gonade, hipofiza, placenta, corp galben. Ea inhiba

    secretia de FSH prin actiune pe adenohipofiza. Secretia de inhibina este diminuata

    de GnRH.

    Activina este secretata de celulele foliculare si stimuleaza secretia de FSH.

    3) AMH-ul (anti-Mullerian hormone)

    La femeie odată cu începerea pubertăţii, AMH este produs de celulele stratului

    granulos ale foliculilor de creştere din ovar (nu de catre foliculii primordiali sau

    maturi). La barbati, AMH-ul este produs de celule Sertoli.

    Implicatii clinice:

    • Determinarea rezervei ovariene (la femeile care urmaresc obtinerea unei sarcini prin fertilizare in vitro)

    • Determinarea prezentei testiculelor pe traiectul de coborare atunci cand ele nu se gasesc in scrot

    Odata cu imbatranirea valoarea lui scade. In ciclul ovarian are valoare constanta.

    4) Ciclul uterin

    De la pubertate si pina la menopauza endometrul (format din 3 straturi: bazal,

    spongios, compact) sufera modificari in cadrul unui ciclu de 28 de zile (menstrual,

    determinat de fluctuatiile estrogenului si progesteronului) care are 3 faze:

    1. proliferativa – se deruleaza paralel cu cresterea foliculilor ovarieni. Endometrul se ingroasa.

    2. secretorie – debuteaza dupa ovulatie ca raspuns la progesteronul produs de corpul luteal. Doar in aceasta

    etapa se poate implanta produsul de conceptie.

    3. menstruala – debuteaza cu descuamarea endometrului (straturile compact si spongios) daca fecundatia nu

    se produce. Se produc singerari din arterele superficiale

    Prima zi a ciclului uterin e prima zi a menstruatiei.

    5) Ovulatia- semne si implicatii clinice

    Considerind un Ciclu Ovarian de 28 de zile, ovulatia are loc teoretic in Z14. Semne

  • radudimulescu.ro/premium

    clinice de ovulatie:

    1. Cresterea temperaturii bazale.

    2. Unele femei resimt o durere usoara (durere intermenstruala).

    3. Mucusul cervical devine elastic si alunecos.

    4. Daca ciclul ovarian e mai lung/scurt, ziua ovulatiei se calculeaza considerind constanta faza luteala (14

    zile)= metoda calendarului.

    Implicatii clinice

    1. Planificarea sarcinii (perioada fertila e 1-2 zile inainte si dupa ovulatie).

    2. Contraceptie (metoda calendarului).

    3. Tehnici de reproducere umana asistata.

    6) Metode contraceptive

    Pot fi permanente/temporare, mecanice/hormonale, specifice fiecarui sex.

    • Contraceptive de bariera: prezervativul masculin/feminin, alte dispozitive amplasate in vagin (diafragma,

    capisoanele cervicale, buretii contraceptivi).

    • Contraceptive orale pentru femei – contin o combinatie de estrogen si progesteron care inhiba ovulatia

    dar permite menstruatia.

    • Contraceptive orale pentru barbati – contin un hormon androgen de sinteza care impiedica secretia de LH

    si FSH astfel incit blocheaza complet productia de spermatozoizi.

    • Alte metode: implant subdermic sau injectie intramusculara cu progesteron, dispozitiv intrauterin,

    vasectomia si ligatura trompelor uterine, comprimate postfecundatie (scad progesteronul, dau avort in

    primele 8 saptamani).

    7) Spermograma – criterii OMS si exprimarea rezultatelor

    Spermograma = test de fertilitate masculina care verifica cantitatea si calitatea spermei. Recoltarea lichidului

    spermatic se face prin masturbare dupa 2-3 zile de abstinenta. Analiza spermei se efectueaza la jumatate de

    ora dupa emisie. Spermograma normala:

    • Volum: >2 ml

    • Concentratia de spermatozoizi: 20 milioane / ml

    • Motilitate: 50 % dintre spermatozoizi cu miscari progesive inainte

    • Morfologie: peste 30 % cu forme normale

    • Leucocite: 1%

    Normospermie = valori normale

    Hipospermie = volumul spermei < 1,5 ml

    Hiperspermie = volumul spermei > 5ml

    Aspermie = absenta spermei

    Piospermie = leucocite in sperma (culoare galbena)

    Hematospermie = hematii in sperma (culoare rosie)

    Necrozoospermie = spermatozoizi neviabili

    Azoospermie = absenta spermatozoizilor

    Spermatozoizii cu malformatii nu au mobilitate buna si nu pot fecunda ovocite.

    8) Infertilitatea feminine de cauza TUBARA. Investigatii care o pun in evidenta.

    • Absenta congenitala a trompei uterine +/- ovar

    • afectiuni inflamatorii care blocheaza tranzitul ovocitului catre cavitatea uterina.

  • radudimulescu.ro/premium

    • Trompele uterine au fost ligaturate la o nastere anterioara, dar femeia se razgandeste. Uneori trompele

    pot fi restaurate, alteori nu.

    • Distrugerea unei trompe uterine – in sarcina extrauterina rupta.

    9) Spermatogeneza – reglarea hormonala.

    Hipotalamusul secreta GnRH care stimuleaza hipofiza sa secrete FSH si LH. In

    testicul, LH stimuleaza celulele Leydig sa produca testosteron, iar FSH stimuleaza

    celulele Sertoli sa secrete androgen-binding protein( ABP) care va transporta

    testosteronul la celulele liniei spermatice. Testosteronul este implicat in:

    1. spermatogeneza

    2. dezvoltarea caracterelor sexuale primare

    3. dezvoltarea la pubertate a caracterelor sexuale secundare

    4. mentinerea caracterelor sexuale si a comportamentului sexual

    Celulele Sertoli sunt permanent informate asupra calitatii spermatogenezei si secreta doua proteine: inhibina

    si activina cu rol in reglarea ei.

    Testosteronul face feed-back negativ pe hipotalamus si hipofiza.

    10) Teste clinice pentru aprecierea infertilitatii masculine.

    • Testul prezentei fructozei (substrat energetic pt spermatozoid).

    • Timpul de coagulare spermatica (rapida, apoi lichefierea in 20min).

    • Testul MAR – detectarea anticorpilor antispermatici ce reactioneaza cu antigenele de pe spermatozoizi.

    • Testul Halosperm – indica gradul de disperstia a cromatinei nucleului spermatozoizilor. Factorii de risc:

    febra, fumatul, drogurile, boli infectioase, varicocelul, varsta, abstinenta lunga.

    • Testarea genetică - in situatiile complexe de infertilitate, geneticienii efectueaza cariotipul, se pot depista

    microdeleţiile de pe cromozomul Y, sau prezenţa alelelor mutante pentru fibroza chistica.

    11) Tipuri de celule testiculare. Bariera hemotesticulara

    1. Celulele SERTOLI (de suport, sustentaculare) – in interiorul tubilor seminiferi. Formeaza bariera

    hemotesticulara care impiedica intrarea substantelor nocive din singe. Secreta inhibina B.

    2. Celulele LEYDIG – in afara tubilor seminiferi, secreta testosteron cu rol in spermatogeneza si

    diferentierea organelor genitale secundare.

    3. Celulele liniei seminale (spermatogonie, spermatocit primar si secundar, spermatida si spermatozoid) –

    in interiorul tubilor seminiferi .

    12) Metode de reproducere umana asistata.

    • Fertilizarea in vitro ( IVF) a ovulelor, urmata de transferul de embrioni. Ovocitele sunt prelevate prin

    laparoscopie si aspiratie. Sunt introduse intr-un mediu simplu de cultura, apoi se adauga spermatozoizii.

    Ovocitele fertilizate sunt monitorizate pina la stadiul de 8 celule apoi sunt introduse in uter.

    • Transferul intratubar al gametilor (GIFT). Ovocitele si spermatozoizii sunt introdusi direct in ampula

    trompei uterine, acolo unde se produce fecundarea.

    • Transferul intratubar al zigotului (ZIFT). In zona ampulara sunt amplasate ovocite fecundate (ovule).

    • Injectare intracito-plasmatica a unui singur spermatozoid (ICSI). In caz de infertilitate masculina grava. Un

    singur spermatozoid este injectat in citoplasma ovulului pentru a realiza fecundarea.

    • In situatiile care nu se rezolva prin metodele de mai sus se apeleaza la banca de sperma.

  • radudimulescu.ro/premium

    13) Cauze de infertilitate masculina.

    • Afectiuni hipotalamice/hipofizare: hipo GnRH, LH, FSH, hiperprolactinemie.

    • Hipo/hipertiroidism

    • Hipersecretie de glucocortizoizi

    • Hipersecretie de estrogeni/androgeni.

    • Sindromul “Numai celule Sertoli”

    • Sindromul Klinefelter - cea mai frecventa cauza de infertilitate genetica.

    • Sindrom XO

    • Lipsa testiculelor

    • Obstructia cailor spermatice congenitala sau dobandita (dupa infectii).

    • Diabet, obezitate, fumat, alcool, droguri, stres.

    • Expunerea profesionala la caldura

    • Varicolel

    1) HCG si importanta clinica

    Gonadotropina corionica umana (HCG) = hormon produs in mod normal de

    placenta si in mod aberant de tumori cu celule germinale. In primele 2 luni de

    sarcina sincitiotrofoblastul produce HCG care asigura persistenta corpului luteal.

    • marker de sarcina: Depistarea lui in urina la 10 zile de la conceptie = diagnostic de sarcina, depistarea

    sarcinilor ectopice si a iminentei de avort. E component al testelor de trimestru I si II.

    • marker tumoral: detectarea si monitorizarea tumorilor HCG secretante de origine placentara, ovariana sau

    testiculara

    • In sarcina multipla valorile HCG sunt mai mari.

    • In iminenta de avort valorile HCG scad de la o determinare la alta.

    • In sarcina ectopica productia de HCG se dubleaza mult mai lent decat normal.

    2) Teratoame

    • Teratoamele sunt tumori a caror origine nu este clar stabilita. Contin tesuturi cu originea in toate cele 3

    straturi germinative embrionare: ectoderm, mezoderm,ectoderm. Sau contin multiple tesuturi straine

    locului unde se dezvolta. Pentru aparitia teratoamelor ar putea fi responsabile PGC (celule germinative

    primordiale). Sunt tumori benigne si pot fi depistate ecografic.

    • Cel mai frecvent teratom e cel ovarian. Teratomul cervical e foarte rar.

    • In regiunea sacro-coccigiana persista structuri vestigiale ale liniei primitive; aceste celule pluripotente

    dau nastere teratomului sacro-coccigian. Este cea mai frecventa tumora inilnita la nou-nascut. E mai

    frecvent la fetii de sex feminin.

    3) Spina bifida

    Defect de fuziune a arcurilor vertebrale. Consta in scindarea arcurilor vertebrale

    si poate afecta sau nu tesut nervos subiacent .

    • Oculta - este un defect al arcurilor vertebrale, acoperit de tegument cu pilozitate si nu implica tesut nervos

    subiacent. Se produce in regiunea lombo-sacrata.

    • Chistica - este o malformtie severa a tubului neural in care meningele +/- tesut nervos proemina printr-

    un defect al arcurilor vertebrale. E localizat in regiunea lombo-sacrala. Este de 2 tipuri:

    • Meningocel (prin defect proemina numai membranele meningeale)

    • Meningomielocel (in sacul meningeal este prezent si tesut nervos)

    4) Defecte de tub neural – etiologie

  • radudimulescu.ro/premium

    Sunt anomalii congenitale frecvente – apar la 1:1000 din nou nascutii vii.

    Majoritatea malformatiilor maduvei spinarii sunt cauzate de inchiderea anormala

    sau neinchiderea plicilor neurale si pot afecta meningele, vertebrele, musculatura

    si tegumentele. Formele cele mai comune sunt anencefalia si spina bifida.

    Etiologie:

    1. Anomalii cromozomiale

    2. Mutatii genice

    3. Agenti teratogeni: hipertermie, acid valproic, hipervitaminoza A, thalidomida, raze X

    Etiologia e multifactoriala si riscul creste daca exista deja in cuplu un copil afectat.

    5) Mola hidatiforma

    Completa - apare in adolescenta si premenopauza. Embrionul lipseste. Toti

    cromozomii provin de la tata. Apare in 2 situatii:

    1. 2 spermatozoizi fertilizeaza 1 ovocit care nu are sau pierde nucleul = fertilizare dispermica( cariotip 46,

    XX sau 46 XY). Sau 2 pronuclei masculini fuzioneaza si formeaza 1 nucleu diploid

    2. 1 spermatozoid isi dubleaza ADN-ul si fertilizeaza 1 ovocit care nu are sau a pierdut nucleul = fertilizare

    monospermica ( cariotip 46, XX).

    Partiala. Embrionul emprezent. Un ovocit (cu pronucleu) fecundat de 2

    Spermatozoizi/de 1 spermatozoid cu 2 pronuclei. Cariotip triploid (69, XXX;

    69,XYY; 69, XXY)

    6) Dublu test

    E un screening prenatal de trimestrul I care se face in S 9 – 13 de sarcina.

    Presupune determinarea in sangele matern a markerilor serici:

    1. PAPP-A (proteina plasmatica asociata sarcinii, produsa de trofoblast)

    2. HCG.

    Pentru o rata de detectie a sindromului Down si a sindromului Edwards de 86% este necesara si ecografia

    (masurarea translucentei nucale = pliul cutanat de la nivelul gatului). Testul calculeaza riscul de aparitie a

    sindroamelor cu aneuploidie.

    7) Triplu test

    E un screening prenatal care se face in S 14 – 21 de sarcina. Nu e la fel de

    relevant ca dublu test. E recomandat femeilor care nu au facut dublu test.

    Triplu test = beta HCG, estriol neconjugat si AFP cu rol in estimarea riscului de

    anomalii cromozomiale fetale. El poate oferi informatii asupra riscului de Sindrom

    Down, Sindrom Edwards si Sindrom Patau, defecte de tub neural.

    8) Amniocenteza

    Amniocenteza e un test invaziv de diagnostic prenatal care se face dupa S16 de

    sarcina. Se recolteaza 20-30ml de lichid amniotic sub control ecografic. Ea da

    indicatii despre:

    • Anomalii cromozomiale (Down, Patau, Edwards, Turner, Klinefelter).

    • Boli genetice.

    • Anomalii de tub neural.

    • diagnosticul unor infectii fetale specifice.

    • determinari biologice/biochimice din lichidul amniotic.

    Celulele recoltate sunt de origine fetala , deci se poate face cariotipul, se afla sexul

    fatului. Nu se detecteaza anomaliile congenitale. Riscul de a pierde sarcina e 1%.

  • radudimulescu.ro/premium

    9) Biopsia de vilozitati corionice

    Test invaziv. Se introduce un ac pina la nivelul placentei si se aspira 5- 30mg de

    tesut vilozitar. In functie de varsta sarcinii si de pozitia placentei se poate alege

    una din cele 2 variante:

    • Prelevare transcervicala – intre S 11 si S 13 de sarcina, prin colul uterin.

    • Prelevare transabdominala – dupa S13, prin abdomen.

    Celulele din regiunea centrala mezenchimala sunt separate de celulele

    trofoblastului si apoi cultivate. Dupa cultura se face analiza genetica. Analiza

    genetica se face mai rapid comparativ cu amniocenteza, dar riscul de avort e 2%.

    10) Teste neinvazive antenatale.

    Astazi sunt disponibile teste non-invazive antenatale care pot diagnostica

    anomalii doar prin simpla recoltarea a unei probe de sange venos periferic

    (sangele mamei) .

    • In timpul sarcinii, fragmente de ADN fetal traverseaza placenta si ajung in circulatia sangvina materna.

    Aceste fragmente ADN contin informatia genetica referitoare la numarul cromozomilor fetali. Testele se

    efectueaza dintr-o proba de sange matern dupa S9 de sarcina .

    • nu se efectueaza pentru sarcinile multiple, sarcini obtinute cu ovocite donate, cosangvinitate sau

    mama cu transplant medular.

    I. Embrio + articulatii

    1.Spermatogeneza si bariera hemotesticulara

    Spermatogeneza=formarea gametilor masculini din celule germinale primordiale, care migreaza din

    peretele sacului uterin in testiculele in formare la sfarsitul lunii 3 de sarcina , formand coloane sexuale

    primare, apoi tubi seminiferi.

    Testiculul = organ pereche turtit mediolateral, aflat in scrot. Marginea posterioara= hilul

    testicular(mediastin). Are 2 tunici: vaginala la exterior, albugineea la interior (fibroasa, dubla,

    inextensibila, alb sidefie). Albugineea trimite septuri in interior delimitand 200-300 de lobuli fiecare cu

    2-4 tubi seminiferi contorti.

    Tubi seminiferi contorti - drepti - retea testiculara - canale eferente -mobilitate

    -> canal epididimar(in

    epididim) – canal deferent - canal ejaculator – uretra prostatica.

    Bariera hemotesticulara = e formata de celulele sertoli si imparte tubul in 2 straturi : bazal (cu

    spermatogonii ) si luminal (cu celule ale liniei spermatice in dezvoltare). Rolul ei este de a impiedica

    intrarea substantelor nocive din sange care ar afecta celulele spermatice.

    2. Spermiogeneza. Caracteristicile spermatozoizilor.

    =Transformarea spermatidei in spermie (spermatozoid)

    Nucleul se condenseaza, formand capul(5µ). Veziculele si granulele din citoplasma fuzioneaza formand

    vezicula acrozomala care acopera 2/3 din cap. Apare gatul (0,3µ) care are centriolul proximal si partea

    proximala a celui distal, piesa intermediara (10µ) , coada(flagel 60µ).

    Cap=nucleu+acrozom. Centriolul proximal se pune intr-o depresiune a membranei nucleare, posterior.

    Centriolul distal se imparte in parte proximala si parte distala.

  • radudimulescu.ro/premium

    Sperma: 3-5 ml, 60 milioane spermatozoizi/ml

    Spermiogeneza = proces controlat de hipofiza, are loc pana la 60 de ani. Mobilitatea dureaza 3 zile. In vagin

    sunt mai mobili. Musculatura tubilor seminiferi impinge spermiile cu 18 cm/ora, iar din epididim incep

    sa se miste singuri cu 3-20µ/s . Puterea fecundanta este de 30 de ore. Durata de viata: vagin 1h,

    col+tuba 48h, uter 10-20h.

    3.Ovogeneza si profaza suspendata

    Incepe in perioada preembrionara cand celulele germinale primordiale se deplaseaza catre gonada in

    formare. Acolo ele se divid formand ovogonii. Fac mitoza pana la sf lunii 3 , formeaza grupuri de

    ovogonii inconjurate de celule aplatizate derivate din stroma gonadala. Pana in luna 5 avem 7 milioane

    de grupuri/ovar. Ovogoniile din centru degenereaza, cele de la periferie intra in profaza meiozei I

    devenind ovocite primare. Nr de ovogonii scade, nr de ovocite primare creste, in luna 6 raman doar

    cele periferice. Ovocit primar+celule aplatizate=folicul primordial. Ramane in profaza meiozei I pana la

    nastere, apoi pubertate dar poate ramane pana la menopauza. Foliculii primordiali devin foliculi

    primari.

    Cand foliculul devine secundar, se termina meioza I si se intra in meioza II care se opreste in metafaza cu 3

    ore inainte de ovulatie si ramane asa pana la intalnirea cu spermatozoidul.

    4. Ciclul folicular

    Ovocit primar+celule aplatizate=folicul primordial. La nastere fatul are 600-800.000 de foliculi primari. La

    pubertate doar 300-400.000. Doar 500 ajung la ovulatie. Celulele aplatizate(foliculare) cresc devenind

    cubice(granuloase)->folicul primar. Secreta glicoproteine spre interior formand Zona Pellucida.

    Foliculul creste, teaca foliculara se organizeaza in 2 tunici: interna(rol secretor, nutritiv), externa(rol

    protector). In zona granuloasa apar spatii cu lichid care conflueaza in antru care creste si impinge

    ovocitul primar la periferie. Ovocitul primar ramane invelit in celule granuloase (cumulus oophorus).

    Devine folicul secundar cand se termina meioza I si se intra in meioza II.

    FSH: - aduce mucoasa uterina in faza proliferativa, scade vascozitatea mucusului, creste penetrarea

    spermatozoizilor, declanseaza secretia de LH (pregatste ovulatia).

    5. Ovulatia. Corpul galben. Corpul albicans

    LH – determina producerea unor enzime(colagenaze) adiacente locului ovulatiei. Foliculul creste pana la 25

    mm, proemina la exteriorul ovarului. LH determina contractia musculaturii netede + congestia fibrelor

    de colagen determina ruperea stratului superficial al foliculului, se produce ovulatia, ovulul e captat de

    tuba. O parte din Cumulus Oophorus se pune in jurul Zonei Pellucida si formeaza Coroana Radiata.

    Dupa ovulatie, celulele granuloase + celulele tecii interne formeaza corpul galben(luteal), care secreta

    progesteron si putin estrogen, favorizand nidatia.

    Corpul luteal creste pana in ziua 9 postovulatorie, cand proemina la suprafata ovarului ca o ridicatura

    galbena. Daca nu a avut loc fecundatia el involueaza. Daca s-a facut fecundatia el creste pana la sf lunii

    3. Marimea lui este de o 1/3-1/2 din marimea ovarului. In luna 4 dispare, functia lui e preluata de

    trofoblastul placentar.

    Fimbriile tubei capteaza ovocitul si il transporta in ampula trompei. In 3-4 zile contractiile tubei si cilii

    epiteliului il duc in osteomul tubar al uterului.

    Daca nu se face fecundatia corpul galben degenereaza devenind corp albicans cu tesut cicatricial.

    6. Ciclul endometrial (uterin)

    De la pubertate si pina la menopauza, endometrul (3 straturi: bazal, spongios, compact) sufera modificari

    in cadrul unui ciclu de aproximativ 28 de zile (Ciclu Menstrual) aflat sub control hormonal ovarian. Are

    3 faze:

  • radudimulescu.ro/premium

    1. Faza proliferativa - debuteaza la finalul fazei menstruala. Este sub influenta hormonilor estrogeni. Se

    deruleaza paralel cu cresterea foliculilor ovarieni

    2. Faza secretorie (progestativa)- debuteaza dupa ovulatie ca raspuns la progesteronul produs de corpul

    luteal. Numai in aceasta etapa se poate implanta zigotul.

    3. Faza menstruala- debuteaza cu descuamarea endometrului( straturile compact si spongios), se produc

    singerari din aeterele. In urmatoarele 3-4-5 zile straturile compact si spongios sunt eliminate in cavitatea

    uterina

    7. Factori de selectie a gametilor in tractul genital feminin

    Din 300 de milioane de spermatozoizi, doar 1% ajung in col unde incep sa se miste prin pendularea cozii. In

    2-7 ore ajung in orificiul tubar al uterului, intra in tuba, se aseaza pe mucoasa si se refac.

    Prezenta Cumulusului Oophorus si a celulelor foliculare are efect chemotactic asupra spermatozoizilor din

    tuba. Devin activi si prin pendularea cozii, agitati de cilii mucoasei merg spre ampula tubara si se

    intalnesc cu ovocitul. Zigotul se formeaza pe treimea laterala a tubei.

    8. Insaminarea, capacitatia spermei, reactia acrozomala

    Pentru a putea fecunda, spermatozoidul trece prin 2 etape:

    1. Capacitatia = reactie de adaptare la mediul din tuba. Se pierd proteinele si invelisul glicoproteic de la

    suprafata acrozomului anterior, favorizand patrunderea prin Coroana Radiata in Zona Pellucida.

    2. Reactia acrozomiala = 300 de spermatozoizi se ataseaza Zonei Pellucida, elibereaza enzime(asemanatoare

    tripsinei) , un singur spermatozoid trece prin Zona Pellucida, ajunge in contact cu membrana ovocitului,

    elibereaza enzime lizozomale pt liza membranei la nivelul de contact.

    Ovocitul respinge ceilalti spermatozoizi. Incearca sa repare locul lizei, fuzionand astfel membrana sa cu a

    spermatozoidului.

    9. Fecundatia. Superfecundatia. Superfetatia.

    Capul, piesa intermediara si coada spermiei patrund in citoplasma ovocitului. Se finalizeaza meioza II.

    Nucleul ovocitului creste formand pronucleul feminin(22x). Spermia si-a lasat membrana afara. Coada

    si piesa intermediara se desfac. Capul creste formand pronucleul masculin(22x/y). Dupa fuziune avem

    o celula mare cu nucleu unic (44+xx/xy).

    Sarcina gemelara= dezvoltarea a 2 gemeni.

    1. Dizigoti (Fraternala) – 2 ovocite expulzate si fecundate de 2 spermatozoizi diferiti. Ajunse in cavitatea

    uterina se fixeaza pe mucoasa endometriala. Au propria placenta, cavitate amniotica, sac vitelin, cavitate

    corionica. Nu seamana si nu au obligatoriu acelasi sex. Nidatia se face aproape, placentele fuzioneaza.

    2. Monozigoti – rezulta din diverse stadii de evolutie ale unui ou (fuziune in stadiul de bicelula-gemeni

    asemanatori, scindarea blastocistului-caractere asemanatoare, scindarea discului bilaminar)

    10. Segmentatia. Implantatia. Decidualizarea mucoasei uterine

    Dupa formarea zigotului, la 30 de ore, celula se divide mitotic , ajunge la statiul de bicelula. La intrarea in

    uter se divide in 4 celule. In ziua 4 are 8 celule(blastomeri) asezate in 2 straturi. Apoi 16 celule mici

    unite acoperite de Zona Pellucida, aspect de mura(morula – ziua 5).

    Morula merge in uter, se organizeaza in masa celulara externa(trofoblast) si interna(embrioblast-din care

    se va forma embrionul). Lichidul din uter patrunde somotic printre celulele morulei, celulele cresc,

    spatiile conflueaza intr-o cavitate (blastocel). Embrionul in acest stadiu e numit blastocist.

    In ziua 7 blastocistul se prinde pe mucoasa uterina, intre 2 glande uterine, cu trofoblastul spre mucoasa si

    cu embrioblastul spre cavitatea uterina(si deci si cu blastocelul). Patrunde in stroma endometriala. In

    ziua 9 locul nidatiei e acoperit cu un strat de fibrina iar la sfarsitul saptamanii 2 defectul endometrului e

  • radudimulescu.ro/premium

    vindecat. Se pot produce sangerari la locul nidatiei determinate de fluxul sangvin prin spatiile lacunare,

    si se confunda cu menstruatia.

    11. Saptamana a doua. Evolutia discului embrionar

    Celulele embrioblastului se aranjeaza:

    1. strat hipoblastic: celule mici cuboidale, spre cavitatea blastocistului

    2. strat epiblastic: celule cilindrice inalte, spre stroma endometriala

    Din epiblast apar spatii care fuzioneaza prefigurand cavitatea amniotica. Celulele periferice aplatizate

    (amnioblasti) secreta lichid amniotic.

    Din hipoblast se formeaza niste celule aplatizate care tapeteaza la interior citotrofoblastul. Ele formeaza

    membrana exocelomica, care impreuna cu hipoblastul margineste cavitatea exocelomica(sac vitelin

    primitiv). Hipoblastul produce celule in sacul vitelin primar care delimiteaza sacul vitelin secundar, mult

    mai mic. In jurul lui avem acum celomul extraembrionar(cavitate corionica, mezoderm

    extraembrionar) pana la citotrofoblast.

    Discul embrionar e conectat cu trofoblastul prin pediculul de fixatie. Discul bilaminar creste mai lent decat

    trofoblastul.

    12. Saptamana a doua. Evolutia trofoblastului

    La locul de implantare trofoblastul se organizeaza in 2 straturi: citotrofoblast (interior) si sincitiotrofoblast

    (exterior).

    Sincitiul creste si apar vacuole in el care formeaza lacune mari. Sincitiul intra profund in stroma

    endometriala si erodeaza endoteliul capilarelor materne(sinusoide). Sangele matern patrunde in

    sistemul lacunar formand circulatia utero-placentara.

    In dreptul embrioblastului, citotrofoblastul prolifereaza in sincitiu formand coloane celulare inconjurate de

    sincitiu (vilozitati primare).

    13. Saptamana a treia – gastrulatia – mezoderm intraembrionar si notocord

    La inceputul saptamanii 3 discul e rotund , dar cresterea e inegala: partea craniala creste mai mult, caudal

    ramane mai mic. Pe fata posterioara a epiblastului, caudal si medial apare linia primitiva. In partea ei

    cefalica e o proeminenta: nod primitiv. El delimiteaza o scobitura: foseta primitiva.

    Celulele migreaza la linia primitiva, trec prin ea, ajung intre epiblast si hipoblast, formeaza endodermul

    embrionar. Alta populatie de celule migraza intre epiblast si noul endoderm formand mezodermul

    embrionar. Ce ramane din epiblast formeaza ectodermul embrionar.

    Celulele care migreaza formeaza cranial membrana orofaringiana(unde endo si ectodermul vin in contact

    direct), caudal cloaca si membrana cloacala, intre ele placa notocordale care va forma notocordul.

    Placa precordala este intre notocord si membrana orofaringiana si va avea rol in formarea

    prozencefalului.

    Mai apare un diverticul al peretelui sacului vitelin in pediculul de conexiune (alantoida).

    Mezodermul se organizeaza in 3 mase: paraaxial(langa notocord) , placa laterala(somatic-parietal,

    inveleste sacul amniotic si splanhnic-visceral, inveleste sacul vitelin) si intermediar.

    Cand se formeaza vertebrele notocordul dispare. Raman doar niste fragmente din el care formeaza nucleul

    pulpos al discurilor intervertebrale.

    14. Saptamana a treia – evolutia trofoblastului

    Numarul vilozitatilor primare creste, cresc si ele in dimensiune. Fiecare vilozitate e facuta din ax

    citotrofoblastic inconjurat de sincitiu. Celulele mezodermale ocupa axul acestei vilozitati impingand

    citotrofoblastul la periferie (apare vilozitatea secundara). In tesutul mezodermal apar capilare,

    elemente figurate ale sangelui(apare vilozitatea tertiara). Aceste vase noi (capilare vilozitare) se vor

  • radudimulescu.ro/premium

    alungi si intra in contact cu capilarele din placa corionica formand o conexiune intre vilozitati si

    circulatia in formare. Vilozitatile se alungesc, unele intra in endometrul matern(vilozitati crampon),

    restul vor fi libere.

    15. Formarea si evolutia placii neurale

    Aparitia notocordului si a mezodermului paraaxial determina ingrosarea ectodermului cranial de linia

    primitiva, care formeaza placa neurala. Ea creste in inaltime, marginile se ridica sub forma unor creste

    neurale. Intre ele avem santul neural. Crestele se apropie, vin in contact si fuzioneaza initial la nivel

    cervical(perechea 5 de somite) apoi fuziunea se intinde cranial si caudal. Se formeaza tubul neural.

    Initial e deschis la capete prin neuroporii cranial si caudal. Neuroporul cranial se inchide in ziua 25

    (stadiul de 18 somite) iar cel caudal se inchide in ziua 27 (stadiul de 25 de somite). Partea caudala

    ingusta a tubului neural formeaza maduva spinarii, partea craniala dilatata formeaza veziculele

    cerebrale.

    Cand se inchide tubul neural, in zona cefalica apar 2 ingrosari bilaterale ale ectodermului: placode

    otice(formeaza urechea), placode cristaliniene (formeaza cristalinul). Sub ele apare proeminenta

    cardiaca. Din crestele neurale migreaza celule mezenchimale: dorsal(formeaza melanocite si foliculi

    pilosi) si ventral (formeaza gg senzoriali, neuroni simpatici si enterici, celule Schwann si MSR). Celulele

    crestelor neurale craniale participa la formarea scheletului craniofacial, neuronilor din gg nervilor

    cranieni, celulelor gliale. Crestele neurale formeaza si gg somatici si vegetativi, nervi spinali.

    16. Foite embrionare – derivate principale

    Ectoderm: ochi, urechi, neuroni si celule gliale, SNC si SNP, hipofiza, glande subcutanate, epiderm,

    mucoasa nazala, epitelii senzoriale, smaltul dintilor.

    Mezoderm: coloana vertebrala, tendoane, cartilagii, baza craniului, regiunea occipitala, musculatura

    cranio-faciala si a membrelor, meningele, sistem urinar+gonade, peretii trunchiului, cavitatile

    peritoneala+pleurala+pericardica, sangele si vasele.

    Endoderm: epiteliul digestiv, epiteliul respirator, tiroida si paratiroidele, amigdalele, timus, gg limfatici,

    vezica urinara+uretra, ficat, pancreas, timpan.

    17. Somitele – formare, evolutie

    Mezodermul paraaxial apare in vecinatatea notocordului. Formeaza somitomere. Apar initial in regiunea

    cefalica.

    Somitomerele se difereantiaza in somite. Prima pereche apare in ziua 20. Apar 3/zi, in directie cranio-

    caudala. La sfarsitul saptamanii 5 avem 44 de perechi. Occipital 4, cervicala 8, toracala 12, lombar 5,

    sacral 5, coccigian 8-10. Prima pereche occipitala si ultimele 5-7 coccigiene dispar, somitele ramase

    formeaza scheletul axial. Somitele se modifica la inceputul saptamanii 4:

    • celulele antero-mediale devin sclerotom, formeaza tendoane, cartilagii, coloana vertebrala(inconjoara

    maduva spinarii si notocordul)

    • celulel dorsolaterale formeaza muschii membrelor si peretii anterolaterali ai trunchiului

    • celulele dorsomediale formeaza miotomul

    • somita ramasa formeaza dermatomul

    miotom+dermatom=dermatomiotom , formeaza muschii dorsali ai trunchiului si tegumentul dorsal.

    Somitele cresc, discul ebrionar se pliaza si lateral, incorporand alantoida.

    18. Formarea sangelui, aparatului circulator si a celomului intra/extraembrionar

    Vasculogeneza = vasele se formeaza la nivelul unor insule sangvine care apar in mezoderm. Insulele se

    diferentiaza treptat de tesutul din jur prin aparitia unor pereti proprii care vor forma vase. Celulele din

  • radudimulescu.ro/premium

    centrul insulelor formeaza celule stem hematoformatoare, iar cele periferice se transforma in

    angioblasti, care fac peretele vascular. (Aorta dorsala, vene cardinale)

    Angiogeneza = formarea unor muguri vasculari din vase preexistente (majoritatea vaselor)

    Mezodermul din jurul aortei formeaza insule sangvine din care se formeaza hepatocitoblasti care migreaza

    in ficat. Ficatul devine organ hematoformator principal. Celulele stem de la nivelul ficatului vor coloniza

    maduva osoasa(structura hematopoietica definitiva).

    19. Perioada fetala – caractere generale (L=CRL vertex-coccis)

    S9 – Incepe dezvoltarea regiunii cefalice. Coada dispare, apar dintii definitivi.

    S10 – Intestinul revine in cavitatea abdominala, dupa ce in S7 o parasise. Fatul are contractii musculare

    care-i dezvolta corect musculatura. Apar unghiile. Se schiteaza organele genitale externe. Apar multe

    centre de osteogeneza. Ochii sunt ventral. L=9cm, m=30-50 g

    S13-16 – Incep miscarile respiratorii. Apare pe piele o pilozitate fina (lanugo) pe cap, sprancene, axila, zona

    pubiana. m=50-250 g

    S16-20 – Mama percepe miscarile fatului. Piele fatului e delicata, acoperita cu vernix-caseosa, o substanta

    grasa, albicioasa, produsa de contactul cu membrana amniotica.

    S21-22 – Corpul e tot mai bine proportionat. Apar unghii la picioare. Daca se naste acum, sistemul

    respirator nu e destul de dezvoltat. Abia dupa S26 ar putea supravietui daca se naste prematur.

    L=20cm, m=500-850 g.

    S22 – Se pot percepe bataile cordului fetal(BCF) mai rapide ca ale mamei. Cutia craniana e bine formata,

    cartilaginoasa si membranoasa cu centre de osificare care se apropie odata cu apropierea nasterii.

    S24 – Cresc circomvulotiunile cerebrale datorita mielinizarii prelungirilor nervoase. Fatul percepe anumite

    sunete.

    S26-28 – Lana fina e inlocuita de o noua pilozitate (Venus) care creste si 7 luni postnatal. Pielea devine

    neteda prin acumularea de tesut adipos subcutanat. Cutia toracica creste prin dezvoltarea plamanilor,

    dar circumferinta ei e mai mica decat a capului. Catre sfarsitul S30 , testiculele se afla aproape de

    intrarea in scrot. L=27 cm , m=90-1300 g

    S36-38 – Perioada de gestatie e incheiata. Se pregateste nasterea. L=36cm , m=3000-3500 g

    Nasterea(S34-38) are 3 etape: 1.Contractia peretelui uterin 2. Expulzia fatului 3.Eliminarea placentei

    20. Cavitatea (vezicula) amniotica – aparitie, descriere, rol, lichid amniotic

    Se formeaza timpuriu, in saptamana 2(cavitatea dintre epiblastul embrioblastului si citotrofoblast). Acolo

    se acumuleaza lichid amniotic. Planseul veziculei amniotice e format din ectodermul embrionar.

    Cavitatea embrionara e circumscrisa de amnioblasti care impreuna cu celulele ectodermale participa la

    secretia lichidului amniotic. El are rolul de a impiedica contactul intre foita amniotica si corpul

    embrionar. Mentine presiune si temperatura constante. Permite miscarile fatului, amortizeaza socurile.

    La inceput e ca plasma dar in luna 4 se dilueaza prin aparitia urinii fetale(600ml/zi). Membrana amniotica e

    foarte permeabila pentru apa, ea trece in ambele sensuri. Apa e schimbata total odata la 3 ore. Dupa

    luna 5, fatul inghite lichid amniotic(400ml/zi), o parte intra in sistemul respirator, majoritatea in

    intestin, se elimina renal. La nastere e 1L de lichid amniotic.

    Pierderea lichidului amniotic la sfarsitul gestatiei declanseaza travaliul. Ruperea membranei amniotice

    determina aparitia unor benzi amniotice, ce pot determina constrictii pe segmente.

    21. Anexe embrionare: cordon ombilical, vezicula vitelina, alantoida

    Cordonul ombilical – Este legatura placenta-embrion. De la exterior la interiror e format din : foita subtire

    a amniosului, celom extraembrionar(se transforma in mezodermul pediculului de fixatie, contine

    alantoida si vasele ei, ductul vitelin si vasele viteline). Intre S6-10 avem hernia fiziologica=

    exteriorizarea anselor in gelatina cordonului ombilical, din cauza spatiului mic. Cele 2 artere+1 vena

  • radudimulescu.ro/premium

    ombilicale deriva din vasele alantoidiene. Cordonul creste odata cu fatul. Diametru=1,5-2 cm.

    Lungime=54 cm

    Vezicula vitelina – Contine substante nutritive. Apare precoce in perioada formarii discului embrionar.

    Apare vezicula primitiva, inlocuita de vezicula secundara, apoi apare sacul vitelin. E inclus partial in

    corpul embrionar, din peretele lui apare o prelungire(alantoida). Initial e mare in raport cu corpul, dar

    se micsoreaza relativ, dispare, fiind cuprins intr-o margine a placentei, cu care se elimina dupa nastere.

    Alantoida – Apare in saptamana 3 ca o inmugurire a peretelui sacului vitelin, patrunde in mezodermul

    pediculului de fixatie. Se deschide in partea terminala si dilatata a intestinului (cloaca). Are 2 artere si 2

    vene ce vor deveni vase ombilicale.

    22. Placenta – formare, configuratie externa

    Incepe sa se formeze la sfarsitul nidatiei (ziua 11), cand se disting embrioblastul si sincitiul lacunar ce

    acopera citotrofoblastul. In ziua 13 lacunele se alipesc formand spatii mari cu aspect vilozitar(se trece

    de la perioada previloasa la cea vilozitara). In lacune patrund limfa si elemente figurate materne.

    Lacunele cresc, citotrofoblastul prolifereaza in benzile de sincitiu ce separa lacunele. Ansamblul format

    din sincitiu la periferie si citotrofoblast formeaza vilozitatea primara. In ziua 15 in axul vilozitatii

    primare patrunde mezoderm extraembrionar care constituie axul mezenchimal al vilozitatii secundare.

    In Z16-21 in axul mezenchimal apar elemente figurate ale sangelui care contureaza niste vase mici. In axul

    mezenchimal avem fibroblaste, colagen, fagocite. Asta e vilozitatea tertiara.

    Pe masura ce copilul creste este invelit de amnios si endometru si impinge endometrul spre cavitatea

    uterina. Endometrul e format din decidua capsulara(inveleste embrionul la exterior), decidua

    bazala(vine in raport cu corionul vilos) si decidua parietala(acopera restul peretilor cavitatii uterine).

    Vilozitatile deciduai capsulare degenereaza, restul continua sa creasca si avem 2 regiuni: corion

    neted(fara vilozitati) sub decidua capsulara si corion vilos la nivelul deciduai bazale.

    La sfarsitul lunii 3 decidua capsulara vine in contact cu decidua parietala prin cresterea embrionului, astfel

    dispare cavitatea uterina. Apoi decidua capsulara degenereaza. Raman doar decidua parietala, corionul

    neted, amniosul (alcatuiesc paraplacenta).

    23. Placenta – structura

    La sfarsitul lunii 4 la nivelul corionului vilos placenta e facuta din 2 parti: una fetala(corion vilos) si una

    materna(decidua bazala). Intre ele se dezvolta vilozitati tertiare, cresc sub forma de trunchi, se ramifica

    formand vilozitati libere (unde se face schimbul de substante).

    Din decidua bazala pornesc septurile interviloase spre placa coriala(dar nu ajung), sunt inconjurate de

    sincitiu. Sunt invadate de vase din endometrul matern. Unele se termina in septuri, altele in decidua

    bazala. La locul de deschidere in spatiile interviloase au un orificiu mai ingust decat calibrul vasului.

    Sangele matern e impins cu jet cu p=40-60mmHg. Intoarcerea venoasa se face prin vene mici din

    endoderm care se anastomozeaza si dreneaza in plexul venos uterin/vene ovariene.

    Bariera placentara e facuta pana in luna 4 din: endoteliu capilar, tesut conjunctiv mezenchimal din axul

    vilozitar, citotrofoblast, membrana bazala a citotrofoblastului, sincitiu. Dupa luna 4 citotrofoblastul

    dispare, bariera se subtiaza fiind formata din endoteliu, membrana bazala a citotrofoblastului si

    sincitiu.

    Circulatia materna: de la arteriolele spiralate ale mucoase uterine cu orificiu mic de deschidere. La nivelul

    vaselor interviloase, p=5mmHg.

    Circulatia fetala: provine din 2 artere ombilicale, se ramifica la baza trunchiurilor viloase, merg prin placa

    coriala, formeaza artere viloase, se capilarizeaza la periferia vilozitatilor libere. Intoarcere venoasa

    catre vena ombilicala, care ajunge in cordonul ombilical.

    Pana in S14 placenta e definitivata. Suprafata vilozitara desfasurata=11m2. Volum final=500 ml

  • radudimulescu.ro/premium

    24. Placenta – functii

    Organ de import export intre mama si produsul de conceptie. Transport:

    1. Difuziune – gaze, substante cu µ mica in ambele sensuri, O2 , CO2 ,electroliti, tirozina , tiamina,

    medicamente, morfina, alcool. Jumatate din oxigen e folosit de miometru si placenta, restul de fat. Apa

    trece pasiv prin osmoza(3.5L) + substante de catabolism: uree, creatina, creatinina, bilirubina, acid uric.

    2. Difuziune facilitata – glucoza

    3. Transport activ – aa, vitamine hidrosolubile

    4. Pinocitoza – elemente virale

    5. Rupere a membranei placentare – la nastere sau traumatism -> anticorpi ce fac hemoliza

    Functie secretorie: progesteron, estrogen, hCG, hormon lactogen placentar, enzime

    25. Dezvoltarea membrelor si malformatii

    S4 – In partea anterolaterala a corpului apar 4 proeminente din mezodermul placii laterale, invelite de

    ectoderm. La capat au o creasta ectodermala apicala pentru crestere in lungime. Celulele

    mezenchimale se diferentiaza in celule musculare, cartilaginoase si prime aspecte osoase.

    S6 – Partea distala se aplatizeaza si se desparte de restul prin sant (avem 2 segmente). Apare a doua

    constrictie la mijloc, avem 3 segmente. Pe paleta apar 4 focare de apoptoza, apar degetele. (e diferenta

    de 1-2 zile intre membre superior si inferior).

    S7 – Rotarea membrelor (SUP 90®lateral, policele lateral | INF haluce medial)

    Melomeria (lipseste partial un membru), ameria (lipseste un membru), focomeria (membre reduse,

    neregulate), micromeria (membre mici), bradidactilia (degete scurte), sindactilia (degete fuzionate),

    polidactilia, membru despicat (in cleste de homar 2+3), absenta congenitala a radiusului, luxatie

    congenitala de sold, absenta unor segmente de mebre (poate fi datorat constrictiilor benzilor

    amniotice).

    26. Clasificarea articulatiilor. Articulatii fibroase, articulatii cartilaginoase

    Dupa gradul de miscare:

    1. Fixe (sinartroze)

    2. Semimobile (amfiartroze)

    3. Mobile (diartroze)

    Dupa numarul de articulatii implicate in miscare:

    1. uniarticulare (ex: falanga distala cu cea medie)

    2. biarticulara (ex: radio-ulnara)

    3. multiarticulara (ex: carpienele=lant articular)

    Dupa aspectul morfologic:

    1. non-sinoviale (fibroase , cartilaginoase)

    a. fibroase

    • sindesmoze – intre oase, legate cu ligamente

    • suturi – doar la cutia craniana (suturi dintate, scoamoase, plane )

    • ganfoze – intre 2 piese: una conica si una adaptata ei (ex: dintii in alveole)

    b. cartilaginoase

    • sincondroze – la baza craniului

    • simfize – leaga suprafetele articulare prin disc fibrocartilaginos

    2. sinoviale

    a. dupa forma: plane, trohlee, trohoida, bicondiliara, elipsoidala, selare, sferoidale

    b. dupa tipul de miscare: uniaxiale(trohlee, trohoida), biaxiale(elipsoida, selare), multiaxiale(sferoidale)

    27. Alcatuirea unei articulatii sinoviale. Lichidul sinovial

  • radudimulescu.ro/premium

    Suprafete articulare: Acoperite de cartilaj hialin. Pe margini se prind membrana sinoviala si capsula

    articulara.

    Cartilaje: nu sunt vascularizate si inervate, se hranesc prin difuziune

    Elemente ale articulatiei: Labum – fibrocartilaj la periferia suprafetei articulare, o mareste. Discuri – intre 2

    piese osoase care nu se potrivesc. Meniscuri – dintre 2 suprafete articulare de forme diferite.

    Capsula articulara: manson fibros din fibre longitudinale la exterior si circulare la interior. Membrana

    sinoviale e in interiorul capsulei si secreta lichid sinovial.

    Ligamente: capsulare(franeaza miscarea), tendinoase(insertia muchiului), muscular(muschi degenerat),

    fibrozate, interosoase, la distanta.

    28. Miscarile in articulatii. Conducerea miscarii in articulatii. Axul miscarii. Clasificarea functionala a

    articulatiilor (dupa numarul axelor).

    Forma suprafetelor articulare determina tipul miscarii din articulatie. Intre oasele dintr-o articulatie

    sinoviala se pot efectua trei miscari:

    • Alunecare – deplasarea suprafetelor articulare puse in contact, cu frecare.

    • Rostogolirea – deplasarea circulara a suprafetelor articulare, astfel ca la fiecare noua faza a miscarii, alte

    portiuni ale lor vin in contact (temporomandibulara, genunchi, cot).

    • Rotatia – rasucirea, deplasarea osului mobil imprejurul axului sau longitudinal.

    Axul articular – linie imaginara in jurul careia are loc miscarea unei articulatii. Avem articulatii uniaxiale (cot,

    genunchi), biaxiale (mana), triaxiale (umar, sold).

    • Flexie – doua segmente ale unui membru se apropie intre ele sau un membru se deplaseaza sagital

    anterior fata de axul corpului. (extensie invers)

    • Adductie – un membru se apropie de axul sagital al corpului in plan frontal. (abductie invers)

    • Circumductia - executarea succesiva a celor patru miscari: abd, ext, add, flex.

    • Rotatie – rasucirea in jurul axului unui segment, in raport cu segmentul proximal, care nu se misca.

    • Pronatia – rasucire a antebratului cu ducerea palmei in jos. (supinatie – invers)

    Miscarile in articulatii sunt conduse de catre muschi, care sunt partea activa a aparatului locomotor (oasele

    si articulatiile sunt partea pasiva). Astfel miscarile au loc in functie de tipurile de articulatii (care permit

    anumite miscari) si de muschi (care executa aceste miscari). In conducerea miscarii au rol si factorii

    restrictivi ai miscarii (ex: olecranul ulnei, ligg si capsula articulara). Sunt articulatii cu conducere ososasa

    (cele uniaxiale), ligamentara si musculara (multiaxiale).

    29. Articulatia atlantooccipitala. Articulatia atlantoaxoidiana mediana. Biomecanica articulatiilor

    craniovertebrale, comportamentul in accelerarea si decelerarea brusca.

    Articulatia atlanto-occipitala e articulatia dintre craniu si atlas, bicondiliara uniaxiala, ax transversal.

    • Fete articulare: condili occipitali, fosete condilare situate superior pe masele laterale ale atlasului.

    • Mijloace de unire: capsula articulara + 2 ligg:

    o atlanto-occipital anterior – uneste arcul anterior al atlasului cu marginea anterioara a gaurii

    occipitale mari si limiteaza extensia

    o atlanto-occipital posterior – uneste arcul posterior al atlasului cu marginea posterioara a gaurii

    occipitale mari si limiteaza flexiea

  • radudimulescu.ro/premium

    • Biomecanica: flexie 20° (mm hioidieni, drept anterior al capului, lung al capului, SCM), extensie 30° (mm

    cefei si SCM).

    Articulatia atlanto-axoidiana mediana, trohoida, uniaxiala. Atlasul se roteste solidar cu craniul în jurul

    dintelui axisului.

    • Fete articulare: fetele anterioare si posterioare de pe dintele axisului, fata articulara posterioara de pe

    arcul anterior al atlasului.

    • Mijloace de unire:

    o Lig transvers al atlasului – se continua superior cu lig atlanto-occipital si inferior cu lig atlanto-

    axoidian formand lig cruciat al atlasului.

    o Lig dintelui axisului – între vârful dintelui axisului si marginea anterioara a gaurii occipitale mari.

    o Ligg alare – intre dintee axisului si condilii occipitali.

    o Membrana tentoria – între procesul bazilar al osului occipital si fata posterioara a corpului axisului.

    • Biomecanica: rotatie stanga-dreapta 30° bilateral limitat de ligg alare. Agenti motori: SCM si trapez în

    contractie unilaterala.

    30. Articulatiile intervertebrale. Discul intervertebral.

    Corpuri: fetele articulare superioare si inferioare sunt acoperite cu cartilaj hialin, intre ele sunt discuri

    intervertebrale biconcave cu grosimi diferite (C 3mm, T 5mm, L 10mm) formate din inel fibros si nucleu

    pulpos.

    1. Ligamentul longitudinal anterior = se insera pe osul occipital si pe vertebea S2 si se opune extensiei.

    2. Ligamentul longitudinal posterior = pe fata posterioara a corpurilor vertebrale, in canalul vertebral, se

    insera pe osul occipital si pe prima vertebra coccigiana.

    Lame: ligamentele galbene se opun flexiei exagerate si inchid posterior si lateral canalul vertebral.

    Procese articulare: diartroze

    Procese spinoase: prin ligamente interspinoase(intre 2 vertebre vecine) sau prin ligamente

    supraspinoase(unesc varfurile proceselor spinoase si sar cateva vertebre). Ligament nucal = uneste

    protuberanta occipitala cu varful procesului spinos C7.

    Procese transverse: ligamente intertransverse (limiteaza flexia laterala)

    • Flexie: drept abdominal, oblici extern/intern , iliopsoas, SCM, scalen, lung al gatului si capului

    • Extensie: erectori spinali, semispinal, interspinosi, intertransversali, multifizi

    • Flexie laterala: patrat lombar, intertransvers,scaleni, SCM, ridicator scapula, trapez, splenius

    • Rotatie de aceeasi parte: oblic intern, splenius

    • Rotatie de partea opusa: oblic extern, intertransvers, trapez, semispinal, iliopsoas

    31. Articulatiile costovertebrale si costosternale, sternul si rebordul costal. Biomecanica. Numaratoarea

    coastelor. Liniile de reper toracale, repere osoase nevertebrale pentru nivelul vertebral.

    Articulatiile costo-vertebrale – Coastele se articuleaza cu vertebrele toracice prin capul coastei si prin

    tuberculul coastei. Astfel, articulatiile costovertebrale sunt formate din articulatia capului coastei si

    articulatia costotransversara.

    Articulatia capului coastei – este o diartroza planiforma

    • Fete articulare: fata articulara a capului coastei, fetele costale a 2 vertebre toracice adiacente.

    • Mijloace de unire: capsula articulara subtire, lig radiat al capului coastei (se insera pe capul coastei si pe

    cele doua vertebre si discul intervertebral), lig intraarticular al capului coastei (uneste creasta capului

    coastei cu discul intervertebral).

  • radudimulescu.ro/premium

    Articulatia costotransversara – diartroza intre procesul transvers vertebral si tuberculul costal. Are 3 ligg

    costotransverse.

    Articulatiile costosternale – sunt articulatii ale cartilajului costal cu coasta si cu sternul.

    • Fete articulare: incizurile costale ale sternului, capatul sternal al cartilajelor costale.

    • Mijloace de unire: capsula articulara subtire, lig sternocostal intraarticular (între fundul incizurii costale si

    cartilajul costal), ligg sternocostale radiale (leaga fata anterioara a cartilajului costal de stern).

    32. Articulatiile sternoclaviculara si acromioclaviculara

    Articulatia sternoclaviculara: sinoviala, fata articulara sternala a claviculei + incizurile claviculare ale

    manubriului. Clavicula are si o fata pentru coasta 1.

    1. Lig sternoclavicular anterior – pe extremitatea mediala a claviculei si pe fata anterioara a manubriului

    se opune retropulsiei

    2. Lig sternoclavicular posterior – se opune antepulsiei

    3. Lig interclavicular – uneste extremitatile mediale ale claviculelor intre ele si cu incizura jugulara a

    manubriului

    4. Lig costoclavicular – uneste clavicula cu prima coasta

    Articulatia acromioclaviculara: sigmoidala, fata acromiala a claviculei+incizura claviculara a acromionului.

    1. Lig acromioclavicular

    2. Lig coracoclavicular – face uniree la distanta

    3. Lig coracoacromial

    33. Articulatia umarului

    Cavitate glenoida+cap humeral. La periferia cavitatii este labumul glenoidal.

    1. Ligamente glenohumerale – se prin pe tuberculi si pe colul chirurgical, intaresc capsula

    2. Lig coracohumeral – pe procesul coracoid si pe tuberculul mare

    3. Lig transvers al humerusului

    4. Ligamente transverse ale scapulei

    • Abductie: supraspinos, deltoid , biceps

    • Adductie: pectoral mare, mare dorsal, round mare, infraspinos, subscapular, coracobrahial, deltoid

    • Flexie: deltoid, biceps, coracobrahial, pectoral mare

    • Extensie: deltoid, triceps

    34. Articulatia cotului

    Sinoviala, humerus distal+ulna proximala+radius proximal. Sunt 3 articulatii: humeroulnara,

    humeroradiala,radioulnara proximala. Trohleea, capitulum humeral, incizura humerala a ulnei, incizura

    radiala a ulnei, capul radial superior, suprafata articulara circulara a radiusului sunt acoperite de cartilaj

    hialin.

    1. Lig colateral radial – pe epicondilul lateral si pe olecran

    2. Lig colateral ulnar – epicondilul medial si pe olecran

    3. Lig inelar al radiusului – inconjoara capul radiusului si il tine in contact cu incizura radiala a ulnei

    4. Lig patratic – leaga colul radiusului langa incizura radiala a ulnei

    • Flexie: muschii anteriori ai bratului, lung ext radial carp, epicondilieni mediali

    • Extensie: triceps, anconeu, epicondilieni laterali

    • Pronatie: rotund+patrat pronatori, lung ext radial carp, palmar lung, brahioradial

    • Supinatie: supinator, biceps, brahioradial, lung abductor police, extensori police si index

    Miscarile sunt limitate de membrana interosoasa.

  • radudimulescu.ro/premium

    35. Articulatia radiocarpiana

    Articulatie sinoviala. Fata inferioara a epifizei distale radius+discul de sub capul ulnar+primul rand de oase

    carpiene. Capsula articulara se insera pe marginile suprafetelor articulare.

    1. Lig radiocarpian palmar – pe procesul stiloid radius si pe marginea anterioara a epifizei distale. Se

    desface in evantai , are fascicul superior pe SE si Piramidal si fascicul inferior pe OM.

    2. Lig ulnocarpian palmar – pe proces stiloid ulna, are 2 fascicule: piramidal si SE , piramidal si OM.

    3. Lig radiocarpian dorsal – pe fata posterioara a epifizei distale radius, are 3 fascicule pentru piramidal,

    OM, SE.

    4. Lig colateral carpian ulnar – pe procesul stiloid ulna si pe piramidal si pisiform.

    5. Lig colateral carpian radial – pe proces stiloid radius si pe Scafoid

    • Flexie: muschii flezori, fata anterioara antebrat

    • Extensie: muschii de pe fata posterioara antebrat

    • Adductie: antebrat medial + flex/ext ulnar carp

    • Abductie: antebrat lateral

    36. Articulatia soldului

    Sinoviala. Cap femural(cu cartilaj hialin) + cavitate acetabulara(locul de articulare a 3 oase: ilion, ischion,

    pubis). Fetele articulare nu sunt congruente. Avem incizura acetabulara si labum acetabular, la

    periferia cavitatii, dar care da lig transvers acetabular care acopera incizura.

    Capsula articulara se insera pe spranceana acetabulara, fata externa a labumului acetabular si pe

    ligamentul transvers acetabular, iar pe femur pe linia intertrohanterica si pe colul anatomic. Pe capsula

    se prind fibre din muschii pelvitotrohanterieni.

    1. Lig iliofemural – se prinde sub spina iliaca ant-inf si are 2 fascicule care se prind anterior de trohanterul

    mare si mic.

    2. Lig pubofemural – pe eminenta iliopectinee si anterior de trohanterul mic. Impreuna cu iliofemural

    formeaza un N

    3. Lig ischiofemural – se prinde post-inf de spranceana acetabulara si in partea anterioara a fosetei

    intertrohanteriene

    4. Lig capului femural – pe foseta capului femural si pe lig transvers al acetabulului. Are 3 fascicule

    5. Zona orbiculara – condensare a fibrelor circulare din capsula articulara. E vizibila si palpabila doar la

    cadavru

    • Flexie: iliopsoas, drept femural, tensor fascia lata, croitor, adductori, fesier mijlociu

    • Extensie: fesier mare, biceps, semitendinos, semimembranos

    • Adductie: adductorii, gracilis,

    • Abductie: tensor fascia lata, fesier mijlociu

    • Rotatie externa: piriform, patrat femural, fesier mare si mijlociu

    • Rotatie interna: fesier mic si mijlociu, semimembranos

    • Circumductie(insumeata tot)

    37. Articulatia genunchiului

    Sinoviala, extremitatea distala femur+extremitatea proximala tibie+patela. Avem 2 condili femurali

    acoperiti cu cartilaj hialin(medialul e mai mare si mai coborat), intre ei e fosa intercondiliara. Anterior

    femurul are o depresiune verticala pentru creasta de pe fata postrioara a patelei. Intre femur si tibie

    avem unghi de 170®. Patela are in varf lig patelar pentru tibie. Pe baza se prinde tendonul m cvadriceps

    cu osul sesamoid in grosimea lui.

    Suprafetele articulare nu sun congruente, avem 2 meniscuri cartilaginoase: medial C si lateral O. Capsula

    articulara se insera superior pe femur, inferior pe tibie si are orificiu pentru patela.

  • radudimulescu.ro/premium

    1. Lig patelar – turtit, intre varful patelar si tuberoza tibiala

    2. Lig colateral fibular – snur, se prinde pe epicondilul lateral si pe varful capului fibulei

    3. Lig colateral tibial – pe epicondilul medial si pe fata mediala a extremitatii proximale a tibiei

    4. Lig oblic popliteu – de pe tendonul semimembranosului pana pe condilul lateral

    5. Lig arcuat popliteu

    6. Ligamente incrucisate: inserate ventral de eminenta intercondilara si ANT(fata med a cond lat) si

    POST(fata lat a cond med)

    • Flexie: biceps, semimembranos, semitendinos

    • Extensie: cvadriceps, tensor fasciei lata

    • Rotatie laterala: biceps

    • Rotatie mediala: semitendinos, semimembranos, croitor, gracilis, gastrocnemieni, popliteu

    • Inclinatie

    38. Articulatiile tibiofibulare, talocrurala

    Articulatia tibio-fibulara superioara – sinoviala, fete articulare plane sau fibula conveza si tibia concava,

    acoperite de cartilaj hialin. Capsula articulara la periferia suprafetelor articulare.

    1. Lig anterior al capului fibular

    2. Lig posterior al capului fibular

    Membrana interosoasa tibie - fibula are 2 orificii: unul superior prin care artera tibial anterioara vine de

    pe partea posterioara a gambei , si unul inferior prin care trece artera peroniera.

    Articulatie tibio-fibulara inferioara – rar este sinoviala sau are cartilaj hialin.

    1. Lig tibio-fibular anterior

    2. Lig tibio-fibular posterior

    Articulatia talocrucala – sinoviala. Maleola tibiala+maleola fibulara+trohleea talusului. Capsula articulara

    se prinde la periferia suprafetelor articulare.

    1. Lig medial - se prinde pe maleola tibiala, pe navicular si pe talus

    2. Lig lateral – pe maleola fibulara

    • Flexie dorsala – max 15-20®, ax prin trohleea talusului: muschii gambei anterioare

    • Flexie plantara – 45® , muchii gambei posterioare

    39. Bolta plantara.

    Regiune delimitata posterior de calcai si anterior de degete. Stratigrafie: piele groasa cu multe glande

    sudoripare si fara fire de par. Panicul adipos. Aponevroza plantara, din care pornesc septurile ce separa

    cele 3 loji plantare

    • Loja mediala: m. adductor haluce, flexor scurt si lung haluce, insertia m tibial posterior si peronier lung.

    Artera plantara mediala, nervul plantar medial, nervii digitali plantari comuni si proprii

    • Loja mijlocie: flexor scurt si lung degete, m patrat plantar, lombricali si interososi, add haluce, tendonul

    m peronier lung. Printre superficial si profund trece manunchiul vasculonervos plantar lateral.

    • Loja laterala: add deget mic, flexor scurt deget mic, interososi

    Bolta longitudinala are 2 arcuti: mediala (talus, navicular, cuboidal, primele 2 metatarsiene) ,

    lateral(calcaneu, cuboid, ultimele 2 metatarsiene). Bolta transversa: cuboid, cuneiforme. Inaltimea

    maxima e in dreptul cuneiformului 2.

  • radudimulescu.ro/premium

    II. Membrul superior

    1. Muschii migrati ai spatelui

    Sunt muschi ai spatelui care actioneaza in special asupra centurii scapulare si bratului, sunt inervat de

    ramuri anterioare ale nervilor spinali.

    • m. trapez (XI)

    • m marele dorsal (TD)

    • romboid mare, mic, ridicator scapula (N dorsal scapula)

    • dintat postero-superior si postero-inferior (nn intercostali)

    2. Regiunea nucala

    Delimitata superior de linia nucala superioara si protuberanta occipitala externa, inferior de linia care

    uneste procesul spinos C7 cu acromionul, lateral de marginea muschiului trapez.

    • Tegument gros cu glande sebacee si foliculi pilosi

    • tesut conjunctiv subcutanat – contine ramuri posterioare ale nn cervicali, a occipitala, ramuri din a

    transversa a gatului, grupul gg limfatic occipital.

    • Plan muscular superficial – trapezul invelit de dedublarea lamei superficiale a fasciei cervicale

    • Plan muscular mijlociu - ridicator scapula, romboid mic , splenius cap si gat.

    Intre cei doi mm splenius este trigonul intersplenic cu varful inferior.

    3. Spatiul intercostal. Punctia toracica si anestezia nervului intercostal.

    In spatiul dintre 2 coaste avem 3 muschi intercostali: externi (se prind pe marginea superioara a coastei de

    jos si pe marginea inferioara a celei de sus – sunt inspiratori) , interni (expiratori) si intimi (se prind pe

    partea mediala a coastelor – sunt expiratori). Si avem manunchiul vasculor nervos intercostal (VAN)

    care trece prin santul marginii inferioare a coastei.

    4. Muschii pectoral mare, pectoral mic si dintat anterior.

    Pectoral mare – pe clavicula(anterior si medial) , pe stern si cartilajele coastelor 1-6 , pe teaca muschiului

    drept abdominal, si pe creasta tubercului mare al humerusului. (N pectoral medial)

    Pectoral mic – pe fetele antero-laterale ale coastelor 3-5 si pe procesul coracoid. (N pectoral lateral)

    Dintat anterior – fetele laterale si superioare ale primelor 10 coaste si pe fata anterioara a scapulei,

    median.

    5. Configuratia externa si stratigrafia regiunii mamare. Structura glandei mamare. Mijloace de sustinere

    ale glandei.

    Este pe peretele anterior toracal intre coasta 3 si coasta 5-7. Medial are linia sternala si lateral linia axilara

    anterioara. Profund are fascia pectoralului mare. Stratigrafie: tegument, tesut conjunctiv antemamar,

    glanda mamara, tesut conjunctiv retromamar, pectoral mare, pectoral mic, coaste.

    Ligamente suspensoare ale sanului: se prind pe clavicula si pe fascia pectoralului mare.

  • radudimulescu.ro/premium

    Glanda are papila inconjurata de areola. Artere: toracica interna, toracica laterala, toracoacromiala,

    intercostale. Venele omonime.

    6. Gg limfatici axilari. Drenajul limfatic al glandei mamare. Ganglion santinela.

    Gg cubitali sunt superficiali pe traiectul venei bazilice, langa epicondilul medial. Ei dreneaza in gg axilari

    care sunt:

    • Laterali – medial de v axilara (membrul superior)

    • Subscapulari – pe peretele posterior al axilei (deltoid ceafa)

    • Pectorali – pe peretele medial al axilei (regiune mamara+peretele antero-lateral toracic)

    • Centrali – in jurul mm intercostobrahiali (dreneaza de la cei de mai sus, duc in gg apicali)

    • Apicali – la varful axilei – dreneaza in ductul limfatic drept sau canal toracic.

    Limfa regiunii mamare merge prin 2 retele:

    • Superficiala – are 2 plexuri

    o Plex papilar – plex areolar (central) -> plex superficial cutanat (periferic)

    o Plex subdermal – plex subareolar (central) si circumareolar (periferic). Toate dreneaza in cel

    subareolar, apoi in gg subclaviculari, toracici interni, axilari.

    • Profunda – are 2 cai:

    o Principala (subpectorala) trece prin gg subpectoral Sergius si gg interpectoral Rotter, ajunge in gg

    axilari centrali.

    o Secundara (profunda) – glanda mamara e impartita in 4 cadrane. Cele 2 laterale dreneaza in gg

    pectorali si axilari centrali, cel sup-med dre neaza in gg supraclaviculari, cel inf-med in gg frenici si ai

    cardiei.

    7. Muschii umarului, santul delto-pectoral

    Deltoid – Ax

    Supraspinos – SSc

    Infraspinos – SSc

    Rotund mic – Ax

    Rotund mare – TD

    Subscapular - sSc

    8. Muschii anteriori ai bratului.

    Biceps brahial – MC

    Brahial – MC

    Coracobrahial – MC

    9. Muschiul triceps brahial.

    Origini: cap lung(tubercul infraglenoidian scapula), cap lateral(humerus posterior, superior de santul R),

    cap medial (humerus posterior, inferior de santul R). Se insera pe olecranul ulnei. Inervat de R.

    10. Muschii regiunii anterioare a antebratului.

    Rotund pronator – M

    Flexor radial carp – M

    Flexor ulnar carp – U

    Palmar lung – M

  • radudimulescu.ro/premium

    Flexor superficial degete – M

    Flexor profund degete – M+U

    Flexor lung police – M

    Patrat pronator – M

    11. Muschii regiunii laterale a antebratului.

    Toti sunt inervati de R.

    Brahioradial

    Scurt extensor radial al carpului

    Lung extensor radial al carpului

    Supinator

    12. Muschii regiunii posterioare a antebratului.

    Toti sunt inervati de R.

    Extensor degete

    Extensor deget mic

    Extensor ulnar carp

    Lung abductor police

    Lung extensor police

    Scurt extensor police

    Extensor index

    13. Fasciile membrului superior. Teci sinoviale.

    Fascia bratului – e sub piele si acopera muschii. Proximal se continua cu fasciile mm pectoral mare,

    infraspinos, deltoid si cu fascia axilara. Distal se insera pe condilii humerali si pe olecran, se continua cu

    cea antebrahiala. Pe fata superficiala are vv cefalica si bazilica. Din ea se desprind 2 septuri conjunctive

    care merg pana la humerus si separa muschii regiunii anterioare de cei posteriori: septul intermuscular

    medial/lateral.

    Fascia antebratului – o continua pe cea brahiala de la cot in jos, distal se continua cu fascia mainii. Da fascii

    muschilor dar nu si septuri intermusculare.

    Tecile sinoviale acopera tendoanele flexorilor si extensorilor degetelor, usurandu-le alunecarea, si

    captusesc tecile fibroase. Sunt formate din foita tendinoasa si foita parietala.

    • Teci sinoviale digitale – flexor profund/superficial degete

    • Teci sinoviale digito-carpiene – police + deget mic

    • Teci sinoviale extensori – tendoanele de sub retinaculul extensorilor

    14. Retinaculele flexorilor si extensorilor. Canalul carpian.

    Retinaculul flexorilor e prins medial pe pisiform si OC, lateral pe scafoid si trapez.

    Santul carpian e inchis de retinaculul flexorilor, formand canalul carpian. El contine: tendoanele flexorilor

    degete superficiali si profunzi, tendon flexor radial carp, nervul M.

    15. Regiunea axilara.

  • radudimulescu.ro/premium

    Axila e regiunea situata la radacina membrului superior si cuprinde toate partile moi dintre torace, brat,

    scapula si articulatia umarului.

    Varful e la intersectia claviculei cu coasta 1. E delimitat anterior de pectorali, posterior de subscapular,

    rotund mare, mare dorsal, medial de torace, lateral de humerus, biceps, coracobrahial. Baza este

    tegumentul. Scobitura axilara e formata de ligamentul suspensor.

    Contine artera si vena axilare cu ramurile, plexul brahial cu nn, gg limfatici axilari centrali si apicali.

    16. Regiunea anterioara a cotului. Santurile bicipitale.

    In regiunea cubitala este M-ul venos al cotului(bazilica, mediobazilica, mediana a antebratului,

    mediocefalica, cefalica) si se gasesc gg limfatici cubitali.

    Pielea e subtire, foarte mobila, are un pli transversal. Fascia e perforata de vena mediana a cotului.

    Santurile bicipitale se formeaza intre tendoanele de insertie ale bicepsului brahial si muschii epicondilieni

    laterali si mediali.

    In santul bicipital medial avem superficial CAbM si vena bazilica, iar profund M, artera si vena brahiala. In

    santul bicipital lateral avem superficial CAbL si vena cefalica, iar profund nervul R. In plus, pe sub

    epicondilul medial trece nervul U.

    17. Santul pulsului. Tabachera anatomica.

    Santul pulsului e delimitat lateral de brahioradial, medial de flexor radial carp, podeaua e patratul pronator

    si radiusul.

    Tabachera anatomica e pe fata laterala a articulatiei pumnului si e delimitata medial de m lung extensor

    police, si lateral de lung abductor police si scurt extensor police. Contine artera radiala (profund) si

    vena cefalica si ramuri din R (superficial).

    18. Regiunea palmara

    Limita superioara (plan transversal prin pisiform), inferioara (pliuri digitoplamare), mediala (marginea

    mediala a metacarpianului 5), laterala (marginea laterala a metacarpianului 1). In profunzime ajunge

    pana la metacarpiene si spatii interosoase. Stratigrafie:

    • Piele groasa, putin mobila, multe glande sudoripare, fara par.

    • Panicul adipos compartimentat in areole de septuri conjunctive.

    • Aponevroza palmara delimiteaza regiunile tenara (lateral) si hipotenara (medial) care ridica relieful palmei.

    In centru palma e excavata. Pe varful aponevrozei palmare se insera tendonul muschiului palmar lung.

    • Mm palmei: regiune tenara (scurt abductor police, scurt flexor police, opozant police, abductor police) si

    regiune hipotenare (scurt flexor deget mic, abductor deget mic, opozant deget mic).

    Loja palmara mijlocie e impartita de tendoanele mm flexori in 2 planuri:

    • Pretendinos – superficial, contine arcul palmar superficial.

    • Retrotendinos – profund, contine arcul palmar profund

    19. Artera axilara

    Merge de la clavicula pana la marginea inferioara a marelui pectoral, posterior de micul pectoral care o

    imparte in 3 segmente. Suprapectoral are anterior vena, care o sa-i treaca medial, lateral fasciculele

    lateral si posterior ale plexului brahial, iar posterior fasciculul medial. Retropectoral are lateral f. lat,

  • radudimulescu.ro/premium

    posterior f. post, medial f. med. Infrapectoral are lateral m coracobrahial si MC, medial vena axilara si

    U, posterior R+Ax. Are ramuri:

    • A toracica suprema – dintat anterior, intercostali externi 2-4, pectorali mare+mic, regiune mamara

    • A toracoacromiala – cu ramuri:

    o Acromiala si deltoidiana – deltoid

    o Rr pectorale – pectorali mare si mic

    o Claviculara – m subclavicular si articulatia sterno-claviculara

    • Toracica laterala – merge cu n toracic lung – mm pectorali, dintat, gl mamara

    • Subscapulara – se imparte in a circumflexa a scapulei (pt mm spatelui) si a toracodorsala (merge cu nervul

    TD, pt marele dorsal, intercostai)

    • A circumflexa humerala anterioara – articulatia umarului

    • A circumflexa humerala posterioara – trece prin “patrat” cu Ax.

    20. Artera brahiala

    Continua a axilara pana la 1-2 cm inferior de plica cotului. Sta in loja anterioara a bratului, medial de biceps

    si coraco. Distal e asezata pe brahial. Cu M si cu 2 vv brahiale formeaza manunchiul vasculo-nervos al

    bratului. E medial de M, apoi se pune lateral. E element profund in santul bicipital medial. Da ramuri:

    • A brahiala profunda – merge cu R in partea posterioara a humerusului, traversand septul intermuscular

    medial si “triunghiul”, in santul R, vascularizeaza: humerus, deltoid, articulatia cot.

    • A colaterala ulnara superioara – perforeaza septul intermusuclar medial, ajunge in santul U de pe fata

    posterioara a humerusului, face reteaua arteriala a cotului.

    • A colaterala ulnara inferioara – coboara anterior de septul intermuscular medial, se pune pe brahial.

    21. Artera radiala

    De la bifurcatia brahialei pana la regiunea palmara. E anterior pe antebrat, intre brahioradial si rotund

    pronator. Are R lateral. Inferior de vine mai superficiala, se aseaza in santul pulsului pe patratul

    pronator. Ajunge in tabachera anatomica, formeaza arcul palmar profund.

    • A recurenta radiala

    • Rr carpiane palmara/dorsala

    • R superficiala

    • Artera principala a policelui

    22. Artera ulnara

    De la bifurcatia brahialei la osul pisiform. Coboara printre flexorii degetelor (superficial si profund). Are M

    lateral si U medial. Trece lateral de pisiform, superficial de retinacul, prin canalul ulnar.

    • A recurenta ulnara – face reteaua arteriala a cotului

    • A interosoasa comuna – patrat pronator, arcul carpian posterior, olecran ulna

    • Rr carpiane palmara si dorsala

    • R profunda

    23. Arcul arterial palmar superficial

    E format din continuarea A ulnare + ramura superficiala a A radiale. Da arterele digitale palmare comune.

    Se afla in regiunea palmara, in spatiul pretendinos al regiunii palmare mijlocii, superficial de

    tendoanele mm flexori ai degetelor. E sub piele si tesut adipos.

  • radudimulescu.ro/premium

    Uneori poate fi format doar de a ulnara.

    24. Arcul arterial palmar profund si arcurile arteriale carpiene

    E format din A radiala + ramura profunda a ulnarei. Se afla in regiunea palmara, in spatiul retrotendinos al

    regiunii palmare mijlocii, profund de tendoanele mm flexori ai degetelor, sub piele, tesut adipos, mm si

    aponevroza palmara.

    25. Venele cefalica si bazilica

    Vena cefalica – e lateral dorsal pe palma, trece superficial de tabachera anatomica, urca pe fata laterala a

    antebratului. E element superficial in santul bicipital lateral, urca pe fata laterala a bratului, in santul

    delto-pectoral perforeaza fascia clavi-pectorala si se varsa in vena axilara.

    Vena bazilica – e medial dorsal pe palma, urca pe fata mediala a antebratului, trece superficial prin santul

    bicipital medial, trece pe fata mediala a bratului, la jumatea bratului perforeaza fascia bratului si se

    varsa in venele brahiale.

    Vena mediana a antebratului – se desparte in regiunea cubitala in vena mediocefalica care se varsa in

    cefalica si vena mediobazilica care se varsa in bazilica. Se formeaza astfel M-ul venos al bratului.

    26. Retele arteriale periarticulare ale membrului superior

    Semnificatia biologica a retelelor arteriale: sunt rezultatul selectiei naturale si asigura supravietuirea

    extremitatii distale in cazul blocarii axului arterial principal.

    Reteaua arteriala a cotului e formata din anastomozele:

    • Brahiala profunda cu recurenta radiala – in santul n R de pe fata posterioar a humerusului

    • Colaterala medie cu recurenta interosoasa – in jurul olecranului

    • Colaterala ulnara superioara – recurenta ulnara posterioara – in santul U de pe fata posterioara a

    epicondilului medial

    • Colaterala ulnara inferioara cu recurenta ulnara anterioara

    Reteaua arteriala a umarului e formata din:

    • A subclavie – a transversa a gatului si a suprascapulara

    • A axilara – a toracoacromiala + subscapulara + circumflexe humerale

    27. Plexul brahial – formare, parti si raporturi.

    Plexul brahial se formeaza din nervii C5-T1. C5+C6=trunchiul superior. C7 formeaza trunchiul mijlociu.

    C8+T1=trunchiul inferior. Intre trunchiuri au loc anastomoze: superior+mijlociu=fascicul lateral.

    Superior+mijlociu+inferior =fascicul posterior. Mijlociu+inferior=fascicul medial.

    Fasciculul lateral se termina cu MC. Cel medial se termina cu U. anastomoza dintre fasciculele lateral si

    medial formeaza M. fasciculul posterior se termina cu Ax si R. avem si ramuri colaterale:

    • din trunchiul superior: suprascapular, pectoral lateral

    • din fasciculul posterior: subscapular superior si inferior, toracodorsal

  • radudimulescu.ro/premium

    • din fasciculul medial: CBM, CAbM, pectoral medial

    • pectoralii medial si lateral sunt uniti prin ansa pectorala.

    Din nervii spinali C5-C7 pleaca nervul lung toracic.

    28. Nervul median

    (M) Initial e antero-lateral de a axilara. Ajunge in santul bicipital medial, trece pe sub aponevroza bicipitala,

    printre originile m rotund pronator. In treimea distala a antebratului devine mai superficial. Trece pe

    sub retinacul si formeaza 3 nn digitali palmari comuni.

    • Paralizie: mana de maimuta, degetele 4,5 flectate de U, degetele 2,3 extinse

    29. Nervii axilar si radial

    Nervul axilar (Ax) – trece prin “patrat” cu a circumflexa humerala posterioara, ajunge pe fata posterioara a

    articulatiei umarului.

    Nervul radial (R) – coboara posterior de artera. Impreuna cu a brahiala profunda perforeaza septul

    intermusuclar medial, trece prin “triunghi”, se aseaza in santul n R de pe fata posterioara a

    humerusului, profund de triceps. Perforeaza septul intermusuclar lateral, iese in santul bicipital lateral,

    da ramura superficiala si profunda.

    • Paralizie: mana in gat de lebada

    30. Nervii ulnar si musculocutan

    Nervul ulnar (U) – coboara medial de artera. La jumatea bratului perforeaza septul intermuscular medial si

    merge pe partea posterioara a humerusului. Impreuna cu a colaterala ulnara superioara ajunge in

    santul n U de pe fata posterioara a epicondilului medial. Trece printre originile m flexor ulnar carp si

    ajunge langa a ulnara. Trece cu ea superficial de retinacul si ajunge in palma.

    • Paralizie: mana de mamos, police abdus, degetele nu fac abductie si adductie

    Nervul musculocutan (MC) – coboara spre lateral, intra in grosimea m coraco, il strabate si ajunge intre el

    si biceps, apoi coboara intre biceps si brahial. In santul bicipital lateral perforeaza fascia brahiala lateral

    de biceps se continua cu n cutanat antebrahial lateral.

    31. Nn cutanati brahiali si antebrahiali. Inervatia senzitiva a membrului superior.

    Nervul cutanat brahial medial (CBM) – coboara medial de artera cu U si CAbM pana la treimea superioara a

    bratului si da ramuri.

    Nervul cutanat antebrahial medial (CAbM) – initial e medial de a axilara, impreuna cu U si CBM. Coboara

    medial de a brahiala pana la jumatea bratului unde perforeaza fasciabrahiala si da ramuri post/ant.

    Inervatia senzitiva a membrului superior:

    • Ax – fetele posterioara+laterala+anterioara ale umarului

    • R – fata posterioara brat+antebrat+degete 1,2,3 + fata laterala brat

    • M – palma regiune tenara+mijlocie + degete 1,2,3,4

    • U – palma regiune hipotenara + degete 4,5 + parte dorsala corespondenta

    • MC – fetele anterioara(lat)/laterala/posterioara(lat) a antebratului

  • radudimulescu.ro/premium

    • CBM – baza axilei, fata mediala a bratului

    • CAbM – fata mediala si anterioara(med) a antebratului + fata anterioara brat

    32. Palpari si proiectii arteriale. Repere pentru denudari venoase

    Se palpeaza:

    • A brahiala – pe partea mediala a bratului + in santul bicipital lateral

    • A radiala – in santul pulsului + in tabachera anatomica pe scafoid

    • A ulnara – profund pe pisiform

    Repere pentru denudari venoase:

    • Vena cefalica – in santul deltopectoral

    • Mediocefalica – in santul bicipital lateral

    • Mediobazilica – in santul bicipital medial

    • Bazilica – la jumatatea bratului

    Proiectii arteriale (=raport direct cu osul):

    • A axilara – pe articulatia umarului

    • A brahiala profunda si recurenta radiala – pe partea posterioara humerus, in santul nervului R

    • A colaterala ulnara superioara si recurenta ulnara posterioara – pe fata posterioara a epicondilului medial,

    in santul nervului U

    • A radiala – pe radius in santul pulsului, pe procesul stiloid al radiusului

    • A ulnara – pe pisiform

    33. Repere osoase palpabile la nivelul trunchiului si membrelor

    Vertebra orgolioasa L4, tuberculul mare al humerusului, epicondilii humerusului, procesele stiloide radius

    si ulna, olecranul ulnei, pisiformul.

    34. Nervii care au raport direct cu osul la membrul superior. Importanta clinica

    • n SSc – cu incizura scapulei

    • n Ax – inconjoara colul humeral

    • n R – pe fata posterioara humerus, in santul lui

    • n U – pe fata posterioara a epicondilului medial, in santul lui.

    Fracturile osoase pot leza nervii si pot duce la paralizii prin inglobarea lor in calus.

    III.Membrul inferior

    1. Muschiul drept abdominal. Teaca muschiului. Implicatii clinice.

    Se prinde pe cartilajele costale 5-7 si pe procesul xifoid. Se insera pe crasta pubisului, tuberculul pubic, fata

    anterioara a simfizei pubiene. Face flexia trunchiului pe pelvis si ajuta la expiratie. Inervat de

    intercostali, IH si II.

    Teaca lui este o formatiune aponevrotica formata de insertia muschilor lati abdominali. Prezinta o lama

    anterioara si una posterioara. In partea superioara foita anterioara e formata din oblic extern si intern,

  • radudimulescu.ro/premium

    iar cea posterioara de oblic intern si transvers abdominal. In treimea inferioara foita anterioara e

    formata din oblici si transvers iar foita posterioara din fascia transversala.

    2. Muschii oblic extern, oblic intern si transvers abdominal.

    Oblic extern – origine pe marginile inferioare a ultimelor 8 coaste. Se insera pe procesul xifoid, pe linai

    alba, pe crasta iliaca, spina iliaca AS, pe lig inchinal, pe eminenta iliopectinee, creasta pectineala,

    creasta si tuberculul pubic, simfiaza pubiana. Inervat de intercostali, IH si II. Actiune: rotatie trunchi,

    expiratie, stabilizarea coloanei.

    Oblic intern – origine pe lama superficiala a fasciei toracolombare, pe creasta iliaca, pe ligamentul inghinal.

    Se insera pe marginea inferioara a ultimelor 4 coaste, pe tuberculul si creasta pubica, pe linia alba.

    Transvers abdominal – origine pe fata interna si marginea inferioara a ultimelor 6 coaste,fascia

    toracolombara, creasta iliaca, lig inghinal, fascia iliaca. Se insera pe linia alba, tubercul si creasta pubica,

    lig pectineal.

    3. Canalul inghinal – delimitare, pereti. Implicatii clinice

    Reprezinta trecerea intre cavitatea peritoneala si scrot/pubis. E oblic spre medial si inferior, lung de 5cm,

    de forma prismatic patrulatera, cu 4 pereti si 2 orificii.

    • Perete anterior – aponevroza m oblic extern si insertiile sale inferioare pe:creasta iliaca, spina iliaca AS, lig

    inghinal, fascia lata, fascia iliaca, eminenta iliopectinee, lig pectineal, tubercul si creasta pubica, simfiza

    pubiana.

    • Perete superior – marginea inferioara a m transvers abdominal si oblic intern.

    • Perete inferior – lig inghinal si lig lacunar Gimbernat

    • Peretele posterior – fascia transversala+lig reflez Cooles, tendon conjunct, lig Henle, lig interfoveolar. E cel

    mai slab perete.

    4. Canalul inghinal – orificii, continut. Implicatii clinice

    • Orificiul inghinal superficial – supero-lateral de tuberculul pubic, forma ovala de 2,5/1,5cm la barbat si 2/1

    cm la femeie. Delimitat superomedial de stalpul medial, superolateral de stalpul lateral, lateral de fibrele

    intercrurale , medial de tuberculul pubic.

    • Orificiul inghinal profund – la jumatatea distantei dintre spina iliaca AS si simfiza pubiana. Are forma

    circulara.

    La barbat canalul inghinal contine: canal deferent, a deferentiala, a testiculara, a cremasterica, plexul

    venos pampiriform, vena testiculara si vena epididimara, vene deferentiale si cremasterice, GF, fibre

    nervoase simpatice si viscero-senzitive, vese limfatice, lig peritoneovaginal.

    La femeie: lig rotund uter, GF, vase limfatice, ramuri din a epigastrica inferioara.

    5. Fosete inghinale pe fata profunda a peretelui abdominal- clasificarea herniilor

    • Fosete supravezicale – intre plica ombilicala mediana si cele 2 mediale – hernii inghinale oblic interne

    • Fosete inghinale mediale – intre plicile ombilicale mediale si laterale de fiecare parte – hernii inghinale

    directe

  • radudimulescu.ro/premium

    • Fosete inghinale laterale – lateral de plicile ombilicale laterale de fiecare parte – hernii inghinale oblic

    externe

    6. Canalul femural. Corona mortis. Implicatii clinice ( diferenta dintre herniile inghinale si cele femurale).

    Canalul femural e delimitat antero-superior de lig inghinal, posterior de lig pectineal, medial de lig lacunar,

    lateral de vena femurala. Intrarea in canal este inelul femural, prin care intestinul poate patrunde

    uneori ( hernia femurala). Hernia inghinala este patrunderea de organe in spatiul inghinal.

    Corona mortis – anastomoza intre artera obturatoare si artera iliaca externa/epigastrica inferioara.

    Produce hemoragie mare daca e ta

Click here to load reader

Reader Image
Embed Size (px)
Recommended