Anatomia Topografica a Regiunii Cerebrale a Capului

8/20/2019 Anatomia Topografica a Regiunii Cerebrale a Capului

1/15

Curs IAnatomia clinică a capului

Porţiunea cerebralăLimite

Capul se delimitează de gât prin linia ce porneşte de la marginea inferioară a mandibulei şi

unghiul ei, până la conductul auditiv extern, apoi de la vârful apofizei mastoidiene spre linianucală superioară până la proieminenţa occipitală externă.Forma capului poate fi diferită. Deosebim o formă brahicefalică (cap lat şi scurt, când

predomină diametrul transversal, dolicocefalică (cap lung ! când predomină diametrullongitudinal şi o fomă mezocefalică (cap cu dimensiunile medii.Dimensiunile Circumferinţa capului ! linia trasată de la marginile supraorbitale spre

protuberanţa occipitală externă este egală aproxim ativ cu "#$"% cm . &ungimea capului (distanţaantero$posterioară ! distanţa de la glabelă la inion $ constituie '$)) cm. &ăţimea capului !distanţa dintre protuberanţele temporale ! variază de la '#$'* cm. +nălţimea capului ! distanţade la milocul marginii anterioare a orificiului occipital mare până la punctul cel mai -nalt alsuturii sagitale, echivalează cu ')$'* cm.

Compartimentarea regiunii capuluiCapul se -mparte -ntr$un compartiment cerebral (neurocranium, cranium cerebrale şi unul

facial (viscerocranium,cranium faciale). (fig. '&imita dintre ele oconstituie linia ce trece de$alungul marginii superioarea orbitei, osul zigomatic,arcada zigomatică cătreconductul auditiv extern.iecare dintre ele se -mpartla rândul său -n regiuni maimici

Compartimentul cerebralse -mparte -n bolta craniuluişi baza craniului. &imitadintre ele o constituie olinie neregulată de la suturanazo$frontală spre margi$nile supraorbitale, margineasuperioară a arcadei zigo$

matice, baza apofizei ma$stoidiene pe linia nucalăsuperioară până la protu$

beranţa occipitală externă.

&a nivelul bolţii craniuluideosebim/'. 0egiunea frontoparietooccipitală). 0egiunea temporală1. 0egiunea mastoidiană, ce face parte din baza craniului, dar se descrie aici din consideraţii

practice.

Regiunea frontoparietooccipitală

Fig. 1 Regiunile compartimentului cerebral


2/15

Limitele&imita anterioară este reprezentată de marginea superioară a orbitei, posterior linia nucală

superioară până la protuberanţa occipitală externă, iar părţile laterale de linia temporalăsuperioară. 2esuturile moi, ce acoperă bolta craniului -n regiunea frontoparietooccipitală, au ostructură identică pe toată -ntinderea lor cu o grosime aproximativ de 3," cm.

Stratigrafia regiunii1.Pielea, cu excepţia frunţii, este acoperită cu păr şi conţine un număr mare de glande

sudoripare şi sebacee. Datorită acestui fapt, -n această regiune frecvent pot apărea furuncule şiateroame (fig. ).

Fig. Straturile regiunii frontoparietooccipitale (secţiune frontală.' $ ţesut subcutanat4 ) $ aponevroza epicraniană4 1 $ v. diploică4 # $ ţesut celular laxsubaponevrotic4 " $ periostul4 *$ţesut celular lax subperiostal4 , '1$granulaţiile arahnoidiene4 %$dura mater4 5$spaţiul subdural4 '3$arahnoida4 ''$spaţiul subarahnoidian4 ')$encefalul4 '#$coasaencefalului4 '"$ sinusul sagital superior4 '*$vv.cerebrale4 '$v.subcutanată, v.emisară.

. Stratul celuloa!ipos subcutanat conţine o cantitate mică de ţesut celular adipos, şi este

străbătut de numeroase travee conunctive, ce urmează de la piele la galea aponevrotică , şi$ldivizează -n numeroase areole separate (faguri de miere.2esutul celular adipos -n regiunea frontală se prelungeşte direct -n ţesutul lax al pleoapelor

superioare, acoperite de o piele elastică şi fină. De aceea, hemoragiile subcutanate cu sediul -nsegmentele anterioare ale bolţii craniului, uşor se extind -n regiunile palpebrale, cu apariţiaechimozelor sub forma unor pete cianotice (simptomul 6ochelari7.

Arterele .(fig. 1 8ascularizaţia porţiunii frontale este asigurată din sistemul arterei carotideinterne (din artera oftalmică şi anume/ arterele supraorbitale şi supratrohleare. 9ceste artere,după ieşirea din cavitatea orbitei, sunt situate -n şanţurile respective supraorbital şi supratrohlear.+n loc de şanţuri pot exista orificii.

9rtera supratrohleară pătrunde -n regiunea frontală prin şanţul frontal situat (la distanţa de )

cm de la linia mediană -n porţiunea medială a ochiului, iar artera supraorbitală este situată -ntretreimea medială şi medie a marginii supraorbitale (la distanţa de )," cm de linia mediană.


3/15

9ceste artere anastomozează larg cu artera angulară (din artera facială şi ramura frontală aarterei temporale superficiale (din artera carotidă externă. +n aşa mod, se realizează oanastomoză -ntre sistemul arterelor carotide externe şi interne.

:orţiunea parietală este vascularizată de artera temporală superficială (din artera carotidăexternă, fiind situată antererior de tragusul urechii, şi artera auriculară posterioară, fiind situată

posterior de pavilionul urechii. 9ceste artere se anastomozează cu arterele frontale şi occipitale.

+n cazul lezării arterei temporale superficiale, hemoragia poate fi stopată provizoriu princomprimare digitală a trunchiului arterei de arcada zigomatică.:orţiunea occipitala este vascularizata de artera occipitală (din artera carotidă externă, care se

află in şantul cu acelaşi nume la distanta de ',"$) cm posterior de apofiza mastoidiană.

Fig. ". #asele $i ner%ii regiunii frontoparietooccipitale.'$a.,v.,n.supratrohleare4 )$a.,v.,n.$supraorbitale4 1$v.angulară4 #$a. facială4 ",*$v. facială4 $v. re$tromandibulară4 %$n.auricular mare4 5$glanda parotidă4 '3$a.,v. temporală superficială4 ''$a.,n.occipital mare4 ')$n. auriculotemporal.

#enele predomină la număr faţă de artere. :e lângă venele care -nsotesc arterele, mai există şivene suplimentare. Cea mai constantă este vena frontală, uneori pară, dispusă de$a lungul linieimediane.

8enele din porţiunea frontală se anastamozează cu vena angulară (v. angularis de undes-ngele urmează -n vena facială. ; parte din ele se varsă -n venele oftalmice superioare (v.vophtalmiceae superiores, care comunică cu sinusul cavernos.

+n caz de procese purulente -n regiunea feţei, poate apărea tromboza venei faciale de undeinfecţia pe cale retrogradă, din vena facială prin vena oftalmică superioară, aunge până la bazacraniului$ -n sinusul cavernos, cu apariţia ulterior a sinusitei sau a sinustrombozei.

8enele porţiunii temporale (vv. temporaes, superficiales, unindu$se cu vena maxilară,formează un singur trunchi cu denumirea de vena retromandibulară, care la rândul său, princonfluere cu vena facială se drenează -n vena ugulară internă. Drenaul venos din porţiunea


4/15

occipitală are loc prin vena occipitală (v. occipitales, care se varsă -n vena vertebrală (v.vertebralis).

&er%ii. :orţiunea frontală este inervată de nervii supratrohleari si supraorbitali (din ramuraoftalmică a nervului trigemen, şi sunt situaţi paralel vasele respective. +n porţiunea parietală seaflă ramurile nervului auriculotemporal (din ramura mandibulară a nervului trigemen, iar -nregiunea occipitală $ ramura auriculară posterioară a nervului facial, nervii senzitivi (occipital

mare si mic, ce -şi i$au originea din plexul cervical şi ramurile posterioare ale nervilorspinomedulari C' şi C).


5/15

;asele craniului, spre deosebire de alte oase ale scheletului, nu regenerează. Defectele osoasedupă trepanaţie, se substituie cu ţesut fibros fără formarea calusului osos. 9ceste defecte uşor seobservă pe radiograme.@ai -n profunzime deosebim urmatoarele straturi/

. Spaţiul epi!ural ( spatium epidurale situat -ntre lama internă a oaseleor şi meningele dur./. Pa0imeningele (dura mater encephali alcătuită din ţesut fibros dens.

1. Spaţiul sub!ural ( spatium subdurale situat -ntre dura mater şi arahnoidă.11. Ara0noi!a encefalică (arachnoidea encephali.1. Spaţiul subara0noi!ian ( spatium subarachnoidalis ce conţine lichid cefalorahidian.1". Pia mater ( pia mater encephali, ce pătrunde -n toate şanţurile creierului mare şi -n

ventriculele cerebrale, formând plexuri vasculare.1(. Substanţa cenu$ie a creierului ( substantia grissea cerebri.Particularitaţile !e %asculari2aţie ale ţesuturilor moi epicraniene'. =oate vasele au direcţie radială $ de os in sus.). 8asele ţesuturilor moi a bolţii craniene sunt situate, spre deosebire de alte regiuni, -n

stratul de ţesut celular adipos subcutanat.1. =oate vasele -n regiunea dată sunt unite prin multiple anastomoze intra$şi extrasistemice,

vascularizarea fiind atât din artera carotida externă (aa. temporales superficiales si aa.occipitale, cât şi din artera carotidă internă (aa. supratrochleares şi aa. supraorbitales.

#. 9dventiţia vaselor este concrescută cu septurile de ţesut conunctiv ce pornesc de la pielespre galea aponevrotică. Datorită acestui fapt, -n caz de leziuni, vasele nu se colabează ,

prezentând un pericol de hemoragii masive.:rimul autor -n stoparea provizorie a hemoragiilor este -n presarea digitală a vasului de os.Sistemul %enos, 3n regiunea bolţii, craniene este aranat -n trei etae/$ primul eta4/ venele situate -n stratul celular adipos subcutanat, ce -nsoţesc arterele

respective4$ al !oilea eta4/ venele diploice amplasate -n substanţa spongioasa a oaselor craniene.

:rintre ele deosebim următoarele vene diploice/a v. frontală ce trece pe linia mediană a frunţii şi comunică cu vena facială şi cu sinusul sagital

superior4 b v. temporală anterioara colectează, sângele din venele temporale profunde, şi se varsă -n

vena retromandibulară4c v. temporală posterioară, prin vena emisară mastoidiană comunică cu sinusul transvers şi

vena occipitală4d v. occipitală prin vena emisară occipitală comunică cu sinusurile occipitale şi cu confluenţa

sinusală.$ al treilea eta4/ sinusurile pahimeningelui encefalic=oate trei etae venoase comunică -ntre ele prin venele emisare.

Deosebim următoarele vene emisare/a vena emisară parietală printr$un orificiu -n osul parietal ( foramen parietale uneşte venatemporală superficială cu sinusul sagital superior4

b vena emisară mastoidă printr$un orificiu situat -n apofiza mastoidiană ( foramenmastoideum uneşte vena occipitală cu sinusul transvers4

c vena emisară condilară uneşte venele occipitale cu sinusul sigmoid.9tât venele situate -n ţesuturile moi epicraniene, cât şi venele emisare şi diploice, sunt lipsite devalvule.

De menţionat că venele emisare reglează tensiunea intracraniană. +n normă, fluxul venos este-ndreptat din profunzime la suprafaţă -n venele superficiale, -ndreptându$se spre venele ugulareexterne şi interne.

+n caz de tromboză a venelor superficiale, refluxul venos este direcţionat -n profunzime, spresinusurile durei mater ceea ce toate duce la răspândirea purulenţelor -n cavitatea craniului cuapariţia sinusitelor şi inflamarea meningelor cerebrale


6/15

Regiunea temporalăLimitele

Din superior şi posterior, regiunea este delimitată de linia temporală superioară, inferior$dearcada zigomatică şi din anterior!de apofiza frontală a osului zigomatic.0epere/ marginea laterală a orbitei, arcada zigomatică, conductul auditiv extern.

Stratigrafia .

(fig. #.1. Pielea, -n porţiunea superioară, este groasă, dispune de tegument pilor, iar -n porţiuneainferioară devine mai subţire, poate fi uşor plietă deoarece nu este legata prin septuri fibroase, destraturile subiacente.

Fig.( Secţiune frontală a regiuniitemporale.'$pielea4)$ţesut subcunat41$fasacia superfi$cială4#$aponeuza temporală4"$m. temporal4*$spaţiul interaponevrotic4$ procesulzigomatic4%$fascia parotidomaseterică4 5$ a.şi v. transversă a feţei4'3$ductul parotid4''$ glanda parotidă4')$muşchiul maseter4'1$mandibula4'#$ spaţiul subaponevrotic4'"$ a. şi v. maxilară4'*$ spaţiulsubtemporal4 '$ ramura frontală a n.fascial

.Stratul celuloa!ipos, este slab dezvoltat. +n acest strat sunt situate vase si nervi. 9rtereletemporale superficiale ! una din ramurile terminale ale arterei carotide externe şi veneleomonime trec la distanţa de '$'," cm anterior de tragusul urechii şi se divid -n ramurele fronatale

şi parietale, ce anastamozeaza cu celelalte vase ale bolţii craniene. 9lături este situat nervulauriculotemporal (n. auricolotemporalis ! nerv senzitiv de la ramura mandibulară a nervuluitrigemen (ce de obicei este situat posterior de arteră. Aervul zigomaticotemporal ! de la nervulzigomatic, paraseşte craniul prin orificiul zigomaticotemporal, ramificându$se -n porţiuneaanterioară a regiunii temporale. +n treimea anterioar a arcadei zigomatice -n stratul de ţesutcelular adipos este situată şi ramura frontală de la nervul facial, ce inervează venterul anterior almuschiului occipitofrontal.

" . Fascia superficială este o prelungire a aponevrozei epicraniene.( . Fascia proprie (aponevroza temporală este destul de densă. Cu 1$# cm mai sus de arcada

zigomatică, ea se dedublează -n ) lamele/ lamela externă se fixeaza de marginea externă aarcadei zigomatice, iar cea internă de marginea ei internă.

* .

Spaţiul interapone%rotic, se află -ntre aceste două lamele a fasciei temporale şi arcadazigomatică ca bază. >l conţine ţesut celular adipos şi a. temporală medie de la a. maxilară.


7/15

+n caz de osteomielită a mandibulei -n acest spaţiu se poate acumula puroi, care datorită grosimiiaponevrozei temporale foarte greu se raspândeşte la suprafaţă.

+. Spaţiul !e ţesut celular a!ipos subapone%rotic. >ste situat sub lamela profundă aaponevrozei temporale şi suprafaţa externă a muşchiului temporal.

. 5u$c0iul temporal , fiind situat -n fosa temporală sub lamela profundă a fasciei proprii,coboară in os, posterior de arcada zigomatică şi printr$un tendon puternic, se fixează de apofiza

coronoidă a mandibulei. :e faţa internă a muşchiului sau -n grosimea lui trec arterele temporale profunde (din artera maxilară venele şi nervii temporali profunzi (după funcţie$ motori ,de lanervul mandibular, al BBB$ea ramură a trigemenului.

. +ntre lama profundă a fasciei temporale şi muşchiul temporal este situat un strat subţire !eţesut celular la) mai bine pronunţat -n porţiunea inferioară, care mai os de osul zigomatic şiarcada zigomatică comunică cu bula grăsoasă a obrazului (corpus adiposum buccae).

osa temporală (-n spaţiul dintre planul temporal şi foiţa internă a aponevrozei temporale selărgeşte de sus in os/ -n sus şi lateral ea este bine delimitată de regiunile vecine de$a lungul linieide inserţie a muşchiului temporal şi lamelei profunde a aponevrozei temporale ce -l acoperă.

/. Periostul, este mai subţire decât -n alte zone ale craniului, aderă strâns la scuama temporală,cu excepţia porţiunii inferioare a regiunii cuama temporală se deosebeste prin fragilitate şi

fineţe. :e faţa interna a ei trece un sanţ -n care se află artera meningee medie ( din a. maxilaris).+n aproximativ umatate din cazuri şanţul, prezintă -n porţiunea lui iniţială un canal osos, ceea ceface să crească frecvenţa leziunii vasului -n fractura osului temporal. emoragia din arterameningeea medie duce la formarea unui hematom epidural considerabil şi la compresiuneacreierului, din care considerent necesită o intervenţie chirurgicală de urgenţă.

Deci -n regiunea temporală spre deosebire de regiunea frontoparietoccipitală deosebim #straturi de ţesut celular adipos/ subcutanat, interaponevrotic sau interfascial, subaponevrotic, şitemporal profund.

ematoamele şi purulenţele regiunii temporale difuzează -n os, şi anume, -n fosasubtemporala şi regiunea ugală şi in porţiunile profunde ale feţei. =umorile maligne dincavitatea orbitei, prin fisura orbitală inferioară, pot invada -n fosa infratemporală.

Regiunea mastoi!ianăLimitele

+n os şi pe laturi corespund conturului apofizei mastoidiene, ce se palpează prin tegumente.Straturile6

1. Pielea este subţire. . 7esutul celular a!ipos subcutanat, este slab dezvoltat şi conţine fibrele muşchiului

auricular posterior si ganglionii limfatici. =ot pe aici trec artera şi venele auriculare posterioare,ramurile nervului occipital mic (ramuri senzitive de la plexul cervical şi nervul auricular

posterior de la nervul facial.

Fig.* Regiunea mastoi!iană.8riung0iul C0ipault.

" . Sub fascia proprie şi muşchii ce se inseră pe apofiza mastoidiană (m. sternocleidomastoideus, venterul posterior al m. digastricus, mm. longissimus capitis et splenius


8/15

capitis). +ntr$un şănţuleţ situat pe porţiunea medială a apofizei mastoidiene trece arteraoccipitală.

(. Periostul, se decoleaza greu de os, -n special la nivelul locului de inserţie a muşchilor.*. -sul, din anterior prezintă o suprafaţă rugoasă, cu excepţia unei porţiuni netede, de formă

triunghiulară, ce poartă denumirea de tringhiul Chipault(fig. ", cu următoarele limite/ superioară$ o linie orizontală ce prezintă continuarea -n posterior a arcadei zigomatice, anterioară ! linia

trasată pe marginea posterioară a conductului auditiv extern de la spina suprameatică până lavârful apofizei mastoidiene şi din posterior $ linia trasată posterior de marginea anterioară acristei mastoidiene. +n interiorul apofizei mastoidiene se conţine un spaţiu pneumatic, -mpărţit,

prin septuri osoase, intr$o serie de celule mastoidiene, tapetate pe dinăuntru de mucoasă. Celulelese deschid -n cavitatea cea mai voluminoasă peştera mastoidiană (antrum mastoideum,(fig. * cese află la o adâncime de '," ! ) cm de la suprafaţa osului, şi printr$un orificiu -ngust ( aditus adantrum comunică cu căsuţa timpanică (recessus epitimpanicus, unde se conţin osiculeleauditive/ ciocănaşul, nicovala şi scăriţa.

Fig.+ Formaţiunile anatomice ale regiunii mastoi!iane.

Deosebim următoarele tipuri de apofize mastoidiene după gradul de pneumatizare/$ tip spongios (la copii4$ tip pneumatic (la adulţi4$ tip sclerotic (la vârstnici4e mai descrie şi un tip intermediar ! pneumosclerotic.+n cazul unei otite medii supurate, puroiul poate pătrunde -n celulele mastoidiene cu apariţia

mastoiditei purulente, ce necesită intervenţie chirurgicală de urgenţă ! trepanaţia apofizeimastoidiene (antrotomie.

Daca divizăm apofiza mastoidiană -n patru cadrane, atunci trepanaţia ei, -n caz de necesitate se,

efectuează -n cadranul anterior superior, unde, la adâncimea de '," ! )," cm se pătrunde -nantrumul mastoidian. +n cadranul posterior superior se proiectează fosa craniană medie ( tegmen


9/15

timpani, -n cel posterior inferior ! sinusul sigmoid şi -n cel anterior inferior la o adâncime de'," ! ) cm, trece canalul nervului facial.(porţiunea lui verticală

Deci, -n cazul trepanaţiei apofizei mastoidiene, este pericolul lezării sinusului sigmoid,canalului nervului facial, peretele osos al fosei craniene medii, din care cauză trepanaţia seefectuiaza -n cadranul anterior superior (patrulaterul de atac Chipault.

5eningele creieruluiCreierul este tapetat de trei tunici/ dura mater (dura mater encephali, după care urmează

arahnoida encefalică (arachnoidea encephali şi pia mater ( pia mater encephali, fiind -n contactdirect cu creierul.

Dura mater este alcătuită din două lamele de ţesut conunctiv fibros dens, -ntre care este situatun strat de ţesut lax. >a uşor se detaşează de oasele bolţii craniene, şi este intim concrescută cuoasele bazei craniului.

ematoamele epidurale ating dimensiunile cele mai mari la nivelul bolţii craniului.:relungirile durei mater -mpart cavitatea craniului -ntr$o serie de compartimente secundare/' coasa creierului ( falx cerebri, se -ntinde -n direcţie sagitală, de la crista gali

până la protuberanţa occipitală internă şi aunge -n profunzime pâna la corpul calos, separândemisferele creierului mare.

) coasa cerebelului ( falx cerebelli, se dispune -ntr$un plan sagital de la protuberanţa occipitală internă până la semicircumferinţa posterioară a orificiului occipital, şi seinsinuează -ntre emisferele cerebelare.

1 cortul cerebelului (tentorium cerebelli, fiind dispus -n direcţie transversală,se inseră de marginea superioară a piramidei osului temporal din lateral, şi din posterior deşanţurile sinusului transvers şi delimitează lobii occipitali ai creierului de cerebel.

# diafragmul şeii turceşti este o prelungire a durei, mater -ntinsă, sub formaunui cort, deasupra şeii turceşti. +n centrul ei se află un orificiu prin care trece tulpina hipofizei.

" pe faţa anterioară a piramidei osului temporal, -n impresiunea trigemenului,este dispus ganglionul nervului trigemen, unde dura mater se dedublează, formând cavitateatrigeminală (cavum trigeminale @ecEeli, unde este situat ganglionul trigeminal (Fasser.

Dura mater este vascularizată de arterele meningiene anterioară, medie şi posterioară, şi ramurameningiană de la artera occipitală.• 9rtera meningiană anterioară prezintă o ramură a arterei etmoidale

anterioare ce pătrunde -n cavitatea craniului prin lamela cribroasă a osului etmoidal.• 9rtera meningiană medie este o ramură de la artera maxilară ce

pătrunde, prin foramen spinosus, -n fosa craniană medie şi se divide -n ramura anterioară şi posterioară, fiind sursa principală de vascularizaţie a durei mater.

• 9rtera meningiană posterioară, ramură de la artera faringiană

ascendentă, pătrunde -n fosa craniană posterioară prin orificiul ugular.• 0amura meningiană a arterei occipitale, pătrunde -n fosa craniană

posterioară prin orificiul mastoidian -mpreună cu vena emisaria mastoidiană care uneşte sinusulsigmoid cu venele occipitale.

Bnervaţia durei mater este realizată de nervii trigemen şi vag.Sistemul %enos al creierului

8enele creerului, de obicei, nu -nsoţesc arterele. 8enele superficiale se situează pesuprafaţa circumvolunţiuilor creierului, iar cele $ profunde -n profunzimea lor. 8enele profunde,unindu$se -ntre ele, formează vena cerebri magna (Falen care, sub forma unui trunchi scurt, sedeschide -n sinusul venos drept. =oate celelalte vene se deschid -n unul din sinusurile dureimater.

Sinusurile !urei mater


10/15

inusurile durei mater (fig. * sunt dispuse -ntre foiţele ei externă şi internă, fiind tapetatede endoteliu. >le nu au valvule, colectează sângele venos din venele creierului şi conduc sângele-n vena ugulară internă. =oate sinusurile se -mpart -n două grupe/ sinusurile bolţii craniene şisinusurile bazei craniene.

Către sinusurile bolţii craniene se atribuie sinusurile sagital superior, sagital inferior şi sinusuldrept.

• inusul sagital superior este dispus de$a lungul marginii superioare a coaseicreierului, colectând sângele din venele cerebrale superioare. >l -ncepe de la nivelul orificiuluiorb ( foramen cecum, pe unde trece o venă emisarie, care -l face să anastomozeze cu venele

plexului nazal, şi aunge pâna la protuberanţa occipitală internă, unde se deschide -n confluenţasinusurilor.• inusul sagital inferior este situat de$a lungul marginii inferioare a coasei cerebrale,

colectând sângele din venele corpului calos, şi, după unirea lui cu vena cerebrală mare, secontinuă -n sinusul drept.

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•


11/15

•

Fig.+ Sinusurile !urei mater (după Aetter, cu schimbări'$coasa creierului4 ),'"$sinusul sagital superior4 1$sinusul sagital inferior4 #$sinusulsfenoparietal4 "$sinusurile intercavernoase4 *$sinusul pietros inferior4 $sinusul occipital4 %$sinusul sigmoid4 5$sinusul transvers4 '3$confluenţa sinusală4 ''$ sinusul drept4 ')$ sinusul

pietros superior4 '1$vena cerebrală mare(Falen4 ')$cortul cerebelului.

• 9şadar sinusul drept se formează prin unirea sinusului sagital inferior cu venacerebrală mare şi se deschide -n confluenţa sinusurilor

inusurile, situate la bază craniului, sunt reprezentate de sinusul occipital, cavernos, petrosmare şi mic, transvers şi sinusul sigmoid.• inusul occipital se dispune de$a lungul marginii inferioare a coasei cerebelului,

-ndreptate către osul occipital, şi se varsă in confluenţa sinusurilor. +n aşa mod confluenţasinusurilor este format de trei sinusuri/ sagital superior, drept si occipital.• inusul cavernos (fig. $ pereche este situat pe suprafeţele laterale a şeii turceşti. +ntre

aceste sinusuri trec -n direcţie transversală sinusul intercavernos anterior şi cel posterior, form-ndun singur inel venos $ sinusul circular (0idleGi. +n acest sinus se deschid venele oftalmice, carese anastomozează cu venele superficiale din regiunea feţei şi cu plexul venos pterigoid.


12/15

Fig.. Sinusul ca%ernos(secţiune frontală'$a. comunicantă posterioră4 )$n, oculomotor(perechea a BBB4 1$n. trohlear (perechea a B84 #$n. oftalmic(prima ramură a n.trigemen4 "$n. maxilar(a BB ramură a n.trigemen4 *$n.abducens(perechea a 8B$a4 $hipofiza4 %$nazofaringele4 5$sinusul sfenoidal4 '3$ sinusulcavernos4 ''$ a. carotidă internă4 ')$chiasma optică

+n aşa mod, sângele venos din toate porţiunile creerului, prin venele cerebrale, se drenează -nsinusurile durei mater şi mai departe -n vena ugulară internă. +n caz de creşterea tensiuniiintracraniene, fluxul sangvin din cavitatea craniului, prin venele emisarii, uşor se drenează -nvenele superficiale ale capului. 0efluxul venos este posibil numai din cauza apariţiei trombozeivenelor superficiale.

Ara0noi!a encefalică, prezintă un -nveliş subţire de ţesut conunctiv, lipsit de vase sudat pealocuri de pia mater. >a se dispune deasupra circumvolunţiunilor creierului, fără a pătrunde -nşanţurile encefalului.

9rahnoida formează vilozităţi, denumite granulaţii arahnoidiene (:acchioni, care pătrund -nsinusurile durei mater şi participă la absorbţia lichidului cefalorahidian. +ntre dura materencefalică şi arahnoidă se găseşte spaţiul sub!ural, unde, -n caz de traume craniene, pot apăreahematoame subdurale.

@ai -n profunzime, -ntre arahnoidă şi pia mater, se află spaţiul subara0noi!ian, unde seconţine lichid cefalorahidian.

paţiul subarahnoidian, -n deosebi, este bine dezvoltat -n porţiunea laterală a creierului. 9ici porţiunile bilaterale ale acestui spaţiu poartă denumirea de cisterne subarahnoidiene. Cea maimare din cele '3 cisterne ce există aici, este cisterna cerebelomedulară, fiind situată -ntresuprafaţa inferioară a cerebelului şi suprafaţa posterioară a bulbului rahidian. &ungimea ei este-n medie de "$* cm, iar adâncimea de '," cm. :rin orificiul lui @agendie şi orificiile lui&uschEa, ea comunică cu cavitatea ventriculului al B8$ea, iar prin apeductul lui Glvius, cuventriculul al BBB$ea, care, la rândul său prin orificiul lui @onro, comunică cu cavitateaventriculelor laterale ale creierului.

&a nivelul marginii superioare a membranei atlantooccipitale, unde această cisternă areadâncime de aproximativ '," cm, se poate efectua puncţia cisternei cerebelomedulare cu scopdiagnostic sau de tratament $ puncţia suboccipitală.

9nterior de chiazma opticus se află cisterna chiazmatică.:rocesul purulent -n această regiune (arahnoidită optohiazmală duce frecvent la pierdereavederii.


13/15

Fig. . 8opografia %entriculelor cerebrale.

+n profunzimea creierului deosebim # ventricule (fig %.8entriculele laterale,$drept şi stâng, sunt cele mai mari. +n fiecare din ele deosebim/

$ porţiunea centrală, situată -n lobul parietal4$ cornul anterior, dispus -n interiorul lobului frontal4$ cornul inferior, -n lobul temporal4$ cornul posterior, -n lobul occipital.

+n interiorul ventriculului se află plexul choroid.• 8entriculul al BBB$ea, reprezintă o cavitate impară, localizată -n interiorul creierului

intermediar, prin două orificii interventriculare ( foramina interventricularia Monro, comunicăcu ventriculele laterale, iar prin intermediul apeductului creierului $ cu ventriculul B8. 9cestventricul, de asemenea, conţine un plex coroid care secretă lichid cefalorahidian.• 8entriculul al B8$ea, este situat -ntre protuberanţă, bulb şi cerebel. :rin orificiul median

(@agendie şi două orificii laterale (&uschEa, acest ventricul comunică cu cisternacerebelomedulară.

+n aşa mod, putem concluziona, că toate ventriculele cerebrale comunică -ntre ele, precum şi cu

spaţiul subarahnoidian şi cu cisternele.Lic0i!ul cefalora0i!ian, este produs de plexurile choroide ale ventriculelor. :lexurileventriculelor laterale produc lichid cefalorahidian care, prin orificiile interventriculare (@onro,

pătrunde -n al BBB$lea ventricul. @ai departe, -mpreună cu lichidul produs din plexurileventriculului BBB, prin apeductul cerebral, lichidul cefalorahidean circulă spre cavitateaventriculului B8. Din ventriculul B8, prin orificiul median impar (@agendie şi două orificiilaterale (&uschEa, lichidul nimereşte -n spaţiul subarahnoidean, inclusiv -n cisternacerebelomedulară. =imp de )# de ore, plexurile coroide ale ventriculelor produc aproximativ*33 ml de lichid cefalorahidian. Cantitatea totală de lichid -n spaţiul subarahnoidian şi ventriculeeste de aproximativ ')3$'*3 ml. 8olumul suplimentar de lichid, prin granulaţiile arahnoidienese absoarbe -n sinusurile durei mater4 o parte din lichid se absoarbe -n venele tunicii maduvei

spinării. &a dereglarea fluxului de lichid cefalorahidian din ventricule, apare hidrocefalie.H &a obturarea orificiului interventricular apare hidrocefalie obturaţională a ventriculului

lateral .


14/15

H &a dereglarea permiabilitaţii apeductului cerebral, se mareşte volumul ventriculelor lateraleşi cel al ventriculului BBB.

H &a obturarea orificiului median şi a celor doua orificii latrerale a ventricului B8, $ aparehidrocefalie internă.

Pia mater encefalică este dispusă direct pe suprafaţa creierului, intrând -n toate şanţurile şischizurile acestuiea, ea pătrunde, prin orificiul lui @onro, -n cavitatea ventriculelor cerebrale,

formând plexurile şi vălurile choroidiene.:ia mater este bogată -n vase, care irigă creierul, şi -n vene, cu pereţi subţiri care frecvent selezează -n cursul operaţiei.

+n fracturile bazei craniului, complicate cu lezarea meningelor, se constată dereglări descurgere -n afară de lichid cefalorahidian. racturile lamelei ciuruite a osului etmoid, secomplică cu scurgerea de lichid prin cavitatea nazală, iar fracturile piramidei osului temporal secomplică cu scurgerea de lichid cefalorahidian prin conductul auditiv extern. :lăgile cerebrale

prin arme de foc, de asemenea, se pot asocia cu scurgere de lichid cefalorahidian. Deosebit de periculoasă este scurgerea lichidului cefalorahidian din ventricul, precedată de lezarea pereteluiventricului cerebral lateral.

Particularităţi !e %9rstă ale craniului&a nou$născut dimensiunile capului, -n comparaţie cu cele ale trunchiului, sunt de două ori mai

mari decât la adulţi. &a nou$născut oasele craniului sunt subţiri, flexibile şi sunt unite -ntre elecu fibre din ţesut conunctiv. 9ceastă particularitate -i comunică capului nou$născutului

plasticitate, posibilitatea de a$şi schimba forma, ceea ce are importanţă -ndeosebi -n timpulnaşterii. +n unele locuri de unire a oaselor boltei craniene, apar zone lipsite de os $ fontanelelecraniului ( fonticuli cranii.&a fetuşi persistă * fontanele, la nou$născuţi$una sau două.

Deosebim următoarele fontanele (fig.5/1. Fontanela anterioară ( fonticulus anterior , se găseşte -n locul de unire a oaselor parietale cuosul frontal, având forma unui romb, se -nchide la vârsta de la a )$a lună

Fig. /. Fontanelele craniului la nou'născut. a: 1 ' fontanela anterioara, ' fontanelamastoi!ă, " ' fontanela sfenoi!ă; b: 1 ' fontanela anterioară, ' fontanela posterioară.


15/15

până la sfârşitul celui de al doilea an de viaţă.. Fontanela posterioară ( fonticulus posterior , este situată -n locul de unire a osului occipital

cu oasele parietale. De obicei, se -nchide la luna a )$a de viaţă.". Fontanelele sfenoi!ale ( fonticulus sphenoidales, se găsesc -n locul unirii oaselor

temporale, frontal şi sfenoidal4 ele de obicei, se -nchid -n perioada intrauterină sau imediat după

naştere.(. Fontanelele mastoi!iene ( fonticulus mastoideus, se găsesc -n locul unirii oaselor temporal, parietal, occipital, şi, la fel, se -nchid -n perioada intrauterină sau imediat după naştere.

#icii congenitaleerniile craniocerebrale, reprezinta o anomalie de dezvoltare a craniului şi creierului, când se

determină un defect -n osul frontal sau occipital, cu prolabarea din cavitatea craniului, sub piele,a tunicilor cerebrale şi a ţesuturilor creierului.

Fig 1. 8ipuri !e 0ernii craniocerebrale.

Date post:	07-Aug-2018
Category:	Documents
Upload:	dianas1
View:	550 times
Download:	14 times

Anatomia Topografica a Regiunii Cerebrale a Capului

Documents