Home >Documents >Anatomia Topografiaca a Axilei - Ranga

Anatomia Topografiaca a Axilei - Ranga

Date post:23-Jan-2016
Category:
View:129 times
Download:14 times
Share this document with a friend
Description:
- pentru examen de specialitate Chirurgie Generala
Transcript:
  • medial. Acest grup primefte aferenlelegrupelor precedente.

    Gg.apicali (nodi iymPhatici api-cales) sint in nunnf,r rJe 5-12, situali iavirful axilei, medial de vasele axilare. Pri-mesc aferenle de la membrui superiorgi de la grupele precedente.

    Din grupul ganglionar aPicalpleaca ?-3 vase aferente, cars se voruni tn spaliui dintre v.subclavie sim. subclavicular, in tru nch i u I s tr b c I avi cu-lar (truncus subclavius). Ti'unchiul sub-clavicular din dreapta se varsd in ductullimfatic drept, lar cel din stinga !n cana-lui toracic.

    in general, limfaticele supe$iciaieale memtlrului superior se vars& ingg.cubitali, apicali gi laterali. Ele incepla nivelul pielii mtinii gi formeaze releledigitale, care se continuA cu retelelelirnfalice palmare si dorsale ale miinli.Vasele limfatice paimare s?nt satelitew.superficiaie qi corespund piicilor deflexie aie miinii. Colectoarele lor, urcf,

    I'exil1,ztysty'. t

  • ANATGfuIIA APtICATA A

    III{ATOMIA TOPOGRAFIGA AMEMFHUI-UI $UPERIOH

    Menrbruf superior prezint6 urmAtoarele regiunitopografice: deltoidiani. brahial& anterioara gi poste-rioar&, re,giunea cotului, anterioarS si posterioar5,

    --

    antebrahiald -

    anterioar5 si poslerioari -,

    cJorsulmiiniigipalma. Din necesitdtilmpuse de studiul praetir;al mernbrului superior, inglob5m aici si regiunile axi-larA, infraclavicularA gi scapularA.

    HEGIUNEA AXILAHA{regio axiliaris)

    Axiler este regiunea situatd la rddacina membruluisuperior si cuprinde toate petile rnoi situate intre t0-race, brat, scapul5 gi articulp4;a umArului. Ea are formaunei pirarnide patrulatere, cu virful trunchiat sitlrat su-perior. Axila prezintS patru pereli o bazA si un virf ffig.82).

    FEHiETELE ATTFFIOR este format eJin: pte/e,(sutifire), paniculul adipos (mai birre reprezentat inpartea superioar&, cory;nind rr.supraclavlculare dinplexui ceruical, rr.perforante ale nn"intercostali, vasesuperficiale), fascia superflciaid (care in partea super-ioari a regiunii se deduhleazA pentrii a inveii m,pia-tysma) si din mm.rnarele pi micul pectora{ inveli}i infasciile lor Lateral, ?ntre rjlrTi.pectoral mare si deltc,:idse delimiteaze santul Lisitopectoral, in care se afldv.cefalicd qi r.deltoidiand a a.toracoacromiale"Peretele anterior est* delirnitat superior declaviculi, inferior de rrarginea inferioari arn,pectoral mare, lateral de m.deltcid, iar me-dial cje o linie care coi:oarA de ia unirea trei-mii iaterale cu cea mijlocie a claviculei.

    PEFIETELE POSTERICIR este fcrmatsuperior de m.subscapurar gi inferior de m.ro-tund maret. ultimu! fiind dublat de nr./afiss.rmusdorsi" fi,,l.latissimus doi"si ?nconiurd niargineainferioard a m.roluitcl mare si se aseaz5 an-teriOr de acesta,

    PEFIETELE MEDIAL, est* forrnat de pe-retele taraczlui (primeie coasle, $patii inter-costale cl] conlinutul lor si prinreie ciigitalii alem.dintat anteriori, Pe m.dintat anteriior; in fas-cia sa se gisesc a.taracicd, latera!&., Si .ri"tor-cic lung.

    PEFIETELE LATFRAL este fe,rrmat defata mediald a articLtlatiei umfrrului si rJe l'tu-rnerus, at:operlte ia acesf nivel de rnm.cora-cobrahial .pi biceps brahial.

    VIRFUI- AXtLgl este delirnitat superiorde claviculS si m.subclaviculal rnferior rlei pri-ma coaslA si de insertia la acesl nivel a

    MENfiBRIJKIJI SUPERIOR

    m.dintal antericlr. antero-medial rJe unghiul format intreclavicu!& si prima coast5, iar posrerc./aferat de proce-sul coracoid si lig,coracoclavicular. Eil este irnpArlit deinseflia m.scalen anterior in dou& spatii, unul antero-medial prin care trec v.subclavie si trunchiul limfaticsubclavi*ulsr gi un altul postero-laie'ral prin care treca.subclavie qi trunchiurile plexului brahial. \4rful axileicorespunie locului in care vasele suhclaviculare secontinu& cu cele axilare (fig. 80)"

    SAZA AXILFI este formatl de piele, care estescobitd datorit& aderenlei sale la terccia axilar6, prinlig,suspensor al axilei. aceast5 depresiune este denu-rnitd fosa axilara {fossa axillaris). 8o136!ia sa in folicuiipiiosi, glande sebacee si sudoripare, explicd frecvenlafurunculelor si a hid;'osaderritei (fig, S4).

    CONTINUTUL AXiLHt -* axita confine a,axitardcu ramurile ei, v"axilar5 cu trihutarerle ei, elementeleplexului brahial, ganglior:ii axilari, t,Date acestea cu-prinse intr-un tesut adipos bagat. Pr*ntru sistematiza-rea continutufui axilei, putem distinge un mdnunchivascLllonervos principal format din a. qi v,axilar5, gan-glioni gi plexul brahial s! mdnunchiuri vasculonervoasesecLifidare derivate din primul.

    MAN U t\t C H I U L t/ASCUIO/Vr-iqyOS P,INCIPALeste forrnat rlln a.axilard sitllat5 latetai si ain v"axilardsituat& me

  • ,4. tr>'.;/)^

    "

    6CI

  • DESCOPEHIHI. (fig. 85)A. ,sl v.axilard se proiec-

    teazd pe linia care unegte procesul coracoid cu virfulaxilei. Ea poate fi descoperitS subclavicular, retro- gitranspectoral. Bolnavul este a,sezat in decubit dorsal,cu membrui superior in abduclie la 90". Pentru caleasubclavicular5 se face o incizie lungi de 8-10 cm pa-ralelA cu fala inferioari a claviculei. Se incizeazd pie-lea, tesutr"rl conjunctiv subcutanat, fascia gi m.pectoraimare, pini in spaliul retropectoral, Apoi, se abate injos m.pectoral mare, sub el identificindu-se fasciam.subclavicular, care se secfioneazd in lungul clavicu-lei. M,subclavicular se abate in sus gi prin transpa-renta larnei profunde a fasciei sale se observinn,pectorali. Se disociazd lama profundA a fascieisubclaviculare, se depArteazi lateral nn,pectorali si seizoleazl, cu griji a,axilarS.

    Penl.ru calea retropectorala, tegumentele se inci-zeazd de la vTrful axilei posterior de m.pectoral mare,Se disociazi planurile superficiale pind la m.coraco-brahial, se incizeazi fascia acestuia gi se indepirteazAmugchiul in sus. Se introduce indexul posterior dernugchi pind Ia os, deplasind apoi degetul posteriorse simte cordonul dur {ormat de n,rnedian, pe care ilizolbm giindepartAm in sus. Posterior de n,median segAsesc vasele axilare.

    calera transpectorale este mai pulin foicsite 9inecesitd sectionarea m.pectoral mare din spaliul altreilea intercostal pine la bral giapoi a rn.pectoral rnic,ceea ce dA o vedere largS asupra axilei.

    Aceeasi tehnicd se folosegte Ei pentru descope-rirea nn.median, radial, axilar gi ulnar, pe care ii iden-tificim dupi raporturile lor.

    REGI UN EA INFRAGLAVIICULAHA(regio inf raclavicularis)

    Se intinde inlre claviculd (superrior) gi prima co-asfd (inferior), Astfel, ea particip5 laformarea pereteluianterior al axilei, in partea lui superioarS.

    STHATIGRAF lE: p ie le a, fascia m.su bcl avicul ar,m.subclavicular, v.subclavie, tendoinul de inse4ie am.scal en anterior, a. subcl avi e gi ligg. cosfo c lavicul ar 9icoracoclaviculare. Dorsal, aceastA rlrgiune vine in ra-port cu trunchiurile si cu fasciculele plexutui brahial 9icu cupula pleurali.

    HEGIUNEA SCAPULAHA{regio scapularis)

    Regiunea scapulard este superficialS, cores-punzinri fetei posterioare a scapulei. Ea este limitatasuperior de rnarginea superioar6 a scapulei, medialde rnarginea rnedial5 a acesteia, lateral de liniaconvenlionai& intinsii de la acromicn la marginea pos-terioara a tuberozitalii deltoidiene, iat inferior de mar-ginea inferioard a m.rotund mare; profund,corespunde felei posterioare a scaprulei.

    Regiunea este de formi convevld, fiind traversateoblic de spina scapulei, care se termind lateral cuacromionul. Superior si inlerior de s6lini se afli foselesupra- qi respectiv infraspinoasd.

    STRATIGRAFIE: pielea (subfire, mobilS, lipsitide p6r), lesutut coniunctiv subcutan'at (lax, organizatintr-o fascie superficialA cu doud fc,ile; este frecventsediul unor burse subcutanate in clreptul reliefurilorosoase), planul rnuscuiofascial. La nivelul fosei su-

    N\\\

    f,s. ga ltsC6[F/P[A A. tlX/lAR[ (w;e,+cuvrc644)

    {31