ANATOMIA SI FIZIOLOGIA ORGANELOR GENITALE FEMININE

Aparatul genital se compune din:a)organe genital externeb)organe genital internec)glande anexea)Organele genital externe (VULVA) ele cuprind:1.muntele lui Venus2.formatiile labiale3.organele erectile constituite de bulbii vestibulari , clitoris si corpusculii tractili speciali ai

lobilor mici1.Muntele lui venus (PENILUL)Definitie:este o proeminenta triunghiulara cu varful in jos si baza in sus.Localizare: - este situate inaintea simfizei pubiene , deasupra lobilor mari , lapubertate se

acopera de par mai gros , spiralat , care continua numai pe fata laterala a lobilor mari , oprindu-se la coveisura posterioara a labiilor.

Sub tegument se afla tesut adiposEste o zona cu o sensibilitate crescuta ce ii confera un character erogen2.Formatiile lobilorDefinitie:- sunt plici tegumentare ce delimiteaza despicatura vulvaraIn functie de dimensiuni se delimiteaza:a)labile marib)labile micia)Labiile mariDefinitie:Sunt doua proeminente longitudinale formate din doua pliuri cutanate situate

sub muntele lui Venus , in partea perineului anterior.Din punct de vedere anatomic , sunt echivalentul scrotului de la barbat.In constitutia lor sub pielea acoperita de par , se gasesc:-glandele sebacee-glande sudoripare-tesutul fibroelastic , plin de grasime-vase-nerviAnterior –unirea celor doua lobii realizeaza comisura labial anterioaraPosterior- comisura labial posterioara , labile nefiind insa unite , terminindu-se aproape una

pe alta.Deasupra comisurii posterioare se gaseste fraul labiilor mici ; iar intre acesta si lrimeu -

fosa navicularaConeisura anterioara se continua cu muntele lui Venus , iar comisura posterioara se afla

in apropierea orificiului anal.Labiile sunt despartite printr-un spatiu stramt.Vestibulul vaginal – care da spre orificiul vaginal si apoi la vaginb)Labiile mici (HIMFELE)Definitie:Sunt doua pliuri tegumentare mai miciLocalizare:- se intinde de la clitoris oblic in jos , inauntrul lobiilor mari.Coloratie:-sunt de culoare rosie – rozata sau brunaImpreuna cu lobiile mari delimiteaza vestibulul vaginalLa nou nascut ele depasesc labile mari , fiind denumite “SORTUL HOTENTOTELOR”

1

La fetele care se masturbeaza lobiile mici sunt mai dezvoltate.Lobiile mici contin:-glandele sebacee sicorpuseulii tactili speciali , asa numiti “ai voluptatii”Pe mucoasa lobiilor se gaseste un numar mare de glande care secreta mucus , care

impreuna cu secretia glandelor anexe ale aparatului genital (glande ce se deschid tot aici) hibrifiaza suprafata lobiilor si vaginului , avind astfel un rol important in realizarea actului sexual.

Anterior cele doua labii mici se numesc formind comisura anterioara a labiilor miciSub comisura se gasesc preputul clitoridian si clitorisul , iar sub aceasta fraul clitoridianExtremitatea posterioara , care se reduce treptat ca marime , se pierde in fata labiei mari

corespunzatoare.Mai rar , ele merg spre comisura posterioara , unde se unesc pe linia mediana , formind

fraul labiilor mici.Vestibulul vaginal este o depresiune delimitate de labii.Anterior la nivelul sau se

deschide orificiul extern al uretrei inapoia fraului clitoridian , iar posterior se gaseste orificiul vaginal cu bimenul sau carunculele himeniale.

Orificiul uretral este situate imediat sub clitoris si langa marginea vaginului , este inconjurat de o proeminenta a mucoasei.

Orificiul vaginal de forma ovalara este delimitat la virgine de o membrane perforate numita himen.

Acest orificiu are forma , dimensiuni , structura , grosime si rezistenta variabile.Se identifica mai multe forme de himeu:-himeu inelar-himeu semilunar-himeu bilobat-himeu imperforate-himeu hiperperforat-himeu cu September—himeu circuitCea mai comuna forma este cea inelaraLa primul raport sexual , himenul cedeaza in locul sau ramanand doar lobulii (carunculii)

himeniali , iar ruperea sa determina o mica pierdere de sange si o durere usoara.Lobiile sunt enervate de ramuri din nervul ilio – inghinal , si nervul rusinos.La nivelul lobiilor mici se gasesc receptori diversi(corpusculi Vater – Paciui , Mei – sner ,

Krause) ca si fibre musculare netede si un system vascular bogat . Toate ecestea ii confera si calitatile erectile.

3.Organele erectile ale vulvei – prin structura si functionalitatea lor participa la crearea unei senzatii placate si realizarea actului sexual.

Sunt reprezentate de:a)clitorisb)corpusculii tactili speciali ai labiilor mici fac parte din zonele erogene ale femeiic)bulbii vestibularia)ClitorisulDefinitie:este un organ important median-are structura erectile omoloaga corpilor cavernosi ai penisuluiAsezare: este situate in partea anterioara a vulvei , inapoia comisurii anterioare a lobiilorLungimea sa este in general de 5-7 cm ; 2-3 pentru radacina , 2-3 pentru corp si 1 cm

pentru glandb)Corpusculii voluptatii se afla la deschiderea lobiilor mici in structura carora se aflac)Bulbii vestibulari -denumirea a fost data de Kobelta.

2

Definitie: sunt organe erectile imperfect dezvoltate situate pe partile laterale ale deschiderii vaginului in baza lobiilor mici.

Au o lungime de aproximativ 4 cm si 1-2 cm latimeCei doi bulbi se unesc inaintea uretrei prin extremitatile lor anterioare luand aspectul

de potcoava cu concavitatea spre exteriorDin punct de vedere fiziologic vulva in totalitate protejeaza actul mictiunii , lobiile dirijind

jetul urinar.In actul sexual , lobiile constitue o prelungire a canalului vaginal.Vulva poate avea mai multe pozitii:-anterioara la aproximativ 80% din femei-verticulara vulva fiind vizibila in intregime-posterioara – aceasta fiind ascunsa intre coapse.

CURSUL III.SEMNE SI SIMPTOME PREZENTE IN AFECTIUNILE GINECOLOGICE

Definitia menstruatiei:Este o manifestare clinica lunara a activitatii hormonale si dureaza de la pubertate pana

la menopauza exceptand perioadele de sarcina si alaptare.Ea se manifesta prin scurgere de sange din cavitatea uterine si are drept scop

pregatirea organelor genital ale femeii pentru o eventuala sarcina.Timpul scurs din prima zi a unei menstruatii pana in prima zi a urmatoarei menstruatii

formeaza ciclul menstrual care de obicei este de 28 de zile.A)Tulburarile ciclului menstrual1.Tulburari in exces:a)menoragie (hipermenoreea)b)polimenoreeac)metroragiaa)Menoragia (hipermenoreea) = menstruatia abundenta .Menoragia este situatia cand hemoragia uterina continua menstruatia. Cauzele pot fi

organice locale: polip , miom uterinb)Polimenoreea – se caracterizeaza prin cicluri scurte de 17 – 21 zile , cu menstruatii

abundenteCauzele sunt endocrine sau sistemiceIn cazul polimenoreei este scurta faza preovulatoriec)Metroragia – este sangerarea uterine ce apare intre sangerarile normale menstruale

successive.Poate varia de la cateva picaturi la o cantitate moderata sau abundenta.2.Tulburari in minusa)hipomenoreeab)oligomenoreeac)amenoreeaa)Hipomenoreea se caracterizeaza prin flux menstrual redus , sub 3 zileTulburarea poate fi reprezentata printr-un simpla pata de sange pe lenjerieCuzele pot fi locale , sistemice sau endocrine ; boli inflamatorii genital , afectiuni

neuropsihice , intoxicatii (cu alcool , nicotina , profesionale)b)Oligomenoreea =este o tulburare menstruala caracterizata prin hemoragie menstruala ce

apare la peste 35 de zile si neregulat

3

Cauza este endocrina sau sistemica .Este posibila absenta ovulatiei.Singerarea poate fi scazuta cantitativ sau poate fi crescuta cantitativc)Amenoreea - se caracterizeaza prin absenta perioadei menstruale.Ea poate fi :-fiziologica (in sarcina , alaptare sau menopauza)-patologica primara (cind menstruatia a aparut dupa virsta de 18 ani)-patologica secundara (cind apare dupa cicluri menstruale normale si dureaza mai mult

de 2-3 luni)Amenoreea patologica secundarapoate fi temporara sau definitiveAmenoreea patologicase poate datora unor boli cornice , endocrine , unor afectiuni

nervoase , unor malformatii , unor traumatisme.3.Sindromul intermenstrualB)Hemoragia este din semnele cardinal ale patologiei ginecologice.Poate fi:-in cantitate redusa (chistul ovarian , sarcina extrauterina)

-in cantitate abundenta (avorturi , cancer de col)-capricioasa (in endometrita , resturi ovulare)

Sangele poate fi:-rosu –viu (avort)-inchis (sarcina extrauterina)-spalucit si fetid (cancer genital)Hemoragia poate fi:-spontana (avort , sarcina extrauterina)-provocata (traumaisme , cancer de col)Hemoragia poate fi insotita de :-durere (avort in curs , inflamatie pelviana)-anemie (cancer de col , avort , mola , S.E)-febra (avorturi septice , inflamatiii anexiale)Tratamentul este causal sau simptomaticSe indica: preparate de calciu si vitamin K , Ergomet , repaus la patIn anumite situatii de urgenta se poate face tratament vaginal (mese in vagin)C)Leucoreea este o scurgere nesangvinolenta din caile genital , putind aparea la orice

varsta.Nu este o boala , ci o manifestare a unei afectiuni locale sau sistemicea)Leucoreea fiziologica : este alba , redusa , nu pateaza lenjeria si nu e insotita de semne

locale.Ea asigura umectarea cailor genital si apararea impotriva patrunderii micribilorEste rezultatul secretiei vulvare , vaginale , cervicale si endometrialeb)Leucoreea patologica este abundenta , suparatoare , cu un miros neplacut (fetit – in cancer

genital;sau de urina de soareci in cazul tricomoniaza tricomonasului)Culoarea poate fi alba , galbuie sau rozataCauzele pot fi infectiile microbiene , parazitare , nicotice , dar si unele afectiuni hormonaleSecretiile vaginale purulente pot fi rezultatul unor infectii uterine sau provin din

afectiuni extragenitale.Hidrareea -poate aparea in hiperexcitatia sexuala

-poate aparea in fibromatoza uterine , cancerul de corp uterin , endometrita

Tratamentul profilactic – vizeaza masurile preventive legate de contactul sexual-evitarea folosirii lenjeriei altei persoane

4

-se recomanda prudenta in administrarea de antibiotic (Tetraciclina poate duce la vaginita candidozica )

Tratamentul curative este etiologic.Tratamentul leucoreei la gravide ofera un prognostic favorabil daca este precoce si intensive

D)Durere pelvianaDurerea este un symptom important in ginecologie fiind rezultatul tulburarilor morfo –

functionale ale aparatului genitalDurerea pelviana poate fi ca intensitate:-supraacuta-acuta-subacuta-cronicaDurerea poate fi localizata in :- pelvis

-hipogastru-fosele iliace

-poate fi cu iradieri diverse – uneori cuprinde tot abdomenul-mai rar apare izolata-de multe ori este insotita de leucoree sau hemoragie-poate fi continua sau intermitenta-poate aparea brusc (in rupture sau torsiune de organe, pelviperitonite , avorturi , S.E ) –

aratind o afectiune grava-uneori este cronica , este persistenta , continua sau poate apare cyclic cum este

dismenoreea.

3.PRINCIPALELE AFECTIUNI GINECOLOGICEA)Infectiile aparatului genital feminine sunt:a)vulvovaginiteleb)barthalinitac)cerviciteled)boala inflamatorie pelviana (B.I.P)a)VulvavaginiteleGinecologia studiaza bolile vulvavaginale in totalitate considerindu-se boala atit vulvara cit

si vaginalaa)Pruritul vulvar – este sindromul essential al bolilor vulvare , cuprinzand atit pielea cat si

mucoasa vulvara.Este o manifestare in cadrul vulvitei atrofice a femeilor la menopauza sau a infectiilor

bacteriene si micotice.b)Ulceratiile vulvare –se datoreaza unei boli venerice , fie canceruluiExamenele paraclinice , testele venerologice si biopsiile stabilesc cauza si indirect

tratamentul care trebuie aplicatC)Modificarile pigmentareColoritul pielii si mucoaselor vulvare este dat in principal de vascularizatie ca si de

grosimea epidermului si cantitatea de pigment present.Scaderea sau absentapigmentului melanic determina o leziune diuza vulvara de aspect

albiciosCuloarea rosiatica a unor zone vulvare poate fi rezultatul prezentei unor ulceratii , a

vasodilatatiei inflamatorii sau imunologice

5

Modificarile de culoare ale unor zone spre rosu se datoreaza unor boli ca diabetul zaharat (vulvavaginita acuta candidozica) psoriasis , boala Paget , neoplasm.

Leziunile inchise la culoare se datoreaza cresterii concentratiei de melanina sau a pigmentilor sangvini.

INGRIJIREA PACIENTEI CU INFLAMAII GENITALEInflamatiile genital cuprind:-afectiuni ale vulvei si vaginului-uterului si trompelor-peritoneul pelvinDesi sunt localizate la niveluri diferite ale aparatului genital ele au:-cauze si unele manifestari commune-pot di prevenite prin aceleasi masuri-beneficiaza de ingrijiri asemanatoarePot fi favorizate de:-traumatisme repetate in aceeasi regiune-tulburari endocrine-scaderea rezistentei organismuluiAdeseori inflamatiile sunt produse de:-gonococi-streptococi-stafilococi-germeni anaerobi-bacili Koch-paraziti de trihamonas-ciuperci parasiteInfectiile aparatului genital feminine sunt:a)vulvavaginiteleb)boala inflamatorie pelvianac)Bartholinitac)Cervicitelea)Pacienta cu vulvavaginitaDefinitie: Vulvavaginitele sunt inflamatii ale mucoasei vulvare dar mai ales vaginale

produse de agenti infectiosi chimici , mecanici , alergiciEle sunt favorizate de:-lipsa de igiena-de carenta de extrogeniAgentii patogeni fac parte din cei transmisi pe cale sexuala1.Culegerea datelor –Manifestari de dependenta (semne si simptome)-leucoreea-pruritul vaginal – arsurile-vaginism-modificari ale mucoasei vaginale si vulvare-se asociaza cu tulburari uterine

2.Probleme-posibila infectie

6

-deficit de cunostinte in legatura cu evolutia boli si eventualele complicatii-alterarea vietii sexuale in legatura cu posibilitatea transmiterii bolilor in timpul actului sexual

3.Obiective-sa nu prezinte scurgeri-sa-si mentina o buna igiena locala-sa exprime grija fata de partener ca posibila sursa de infectie4.Interventiile asistentei-incurajeaza pacienta sa consume multe lichide-asigura odihna necesara-asigura o dieta echilibrata-invata pacienta sa se aseze intr-o pozitie care sa favorizeze drenarea secretiilor-sa nu foloseasca tampoane intravaginale-sa nu faca irigatii fara indicatia medicului-sa poarte lenjerie de bumbac-sa evite traumatizarea regiuni , sapunurile tari , sarurile de baie , pudrele deodorantele cu

effect irritant-sa raporteze medicului orice semne-sa se prezinte periodic la control medicalInformeaza pacienta cu privire la:-tratamentul si modul de aplicare-necesitatea repausului sexual pe durata tratamentului (aproximativ 10 zile)-importanta folosirii prezervativului.Daca boala a fost transmisa sexual asistenta trebuie sa vorbeasca mult cu pacienta pentru

a o asculta si sfatui , ajutand-o sa depaseasca perioada de boala.b)Ingrijirea pacientei cu boala inflamatorie pelvina (B.I.P)Boala inflamatorie pelvina cuprinde:-infectii ale uterului-anexelor-peritoneului1.Culegerea datelora)cauzele determinante -agenti patogeni transmisi in timpul actului sexual sau a unor

investigatii , dupa interventii chirurgicale.b)cauzele favorizante sunt:-nerespectarea masurilor de asepsie si antisepsie-lipsa de igiena-tampoane vaginale neschimbate mai mult de 3 h -leziuni-diabetManifestarile de dependenta (semne si simptome) sunt:-durere in functie de localizare , jena , senzatie de greutate-leucoreea prezenta sau absenta-febra in formele acute-tulburari urinare-balonare , greturi , varsaturi-tulburari menstruale-oboseala2.Probleme--alterarea vietii sexuale in legatura cu bolile transmise sexual cu durere

7

-deficit lichidian datorita greturilor si varsaturilor3.ObiectivePacienta – trebuie sa anunte ameliorarea sau disparitia dureri

-sa consume lichide in limite normale-sa explice partenerului necesitatea intreruperii relatiilor sexuale pe perioada

tratamentului4.Interventii:Asistenta se preocupa de:-repaus fizic , pozitie relaxanta-ajutor din partea familiei-calmarea durerii cu antialgice-igiena locala-discuta cu pacienta-importanta tratamentului si controlului periodic-administreaza tratament cu antibiotic , antiinflamatoare , conform foaiei de observatie-monteaza perfuziaInstrueste pacienta:-sa evite frgul , umezeala-sa combata constipatia-sa poarte lenjerie de bumbac-sa nu introduca tampoane intravaginale-masoara T0 C , P , TA , R -si le noteaza in foaia de temperatureC.BartholinitaPrin obstruarea canalului chistic al glandei Bartholiu care este situate in 1/3 posterioara

a lobiei mari - se colecteaza secretia acesteia dilatind-o determinand chistul glandei Bartholiu.Infectia continutului glandei determina bartholiuita acuta sau cronica care in final poate

apcedaCauza obstructiei o constituie infectia in special cu gonococ sau ingusatarea congenitala

a ductului chistic.Pacienta prezinta durere locala , febra.La nivelul lobiei se palpeaza o formatiune tumorala , dureroasa , cu tesuturi edematiale ,

inflamate ce ocupa fanter vulvara.Uneori la presiune poate aparea un exudat purulent la nivelul orificiului de evacuare al

glandei.Formatiunile tumorale mici , neinfectate sunt asimptomatice.Tratamentul este diferit , taportat la forma existent.In stadiul acut al bartholinitei , se administreaza antibiotic , se aplica comprese locale , se

fac bai de sezut.Se practica incizie , drenaj si marsupializare.Simpla incizie cu drenaj determina un rezultat temporar.D.Cervicite (metrite cervicale)Definitie:= Cervicita este o inflamatie a mucoasei canalului cervical , datorita infestarii cu

agenti banali sau specifici.

Inflamatia acuta a colului adeseori coexista cu o vaginitaSemnele dominante sunt:

8

-leucoreea-jena sau usturime locala- rezultat al iritatiei vulvo – vaginale-roseata-edem al coluluiFormele cornice – la inceput pot fi asimptomatice , pot fi descoperite intamplator sau

prezenmtand ca mic symptom leucoreea , adeseori fiind abundentaDupa un timp apar insa dureri pelviene , dismenoreea fiind rezultatul propagarii limfatice

a leziunilor inflamatorii.Examen local – evidentiaza colul congestionat cu ulceratii si secretie mucopurulenta.Complicatii:Leucoreea-infertilitatea-stenozele cervicale reprezinta sechelele cervicale corniceExista posibilitatea pregatirii infectiei de col la cavitatea uterine , tuibe.Agravarea unor leziuni ale colului uterin poate determina complicatii grave (carcinomul

colului uterin)Tratamentul in functie de starea clinica si etiologia este local si general. In cazul unui

rezultat nefavorabil se apeleaza la coagularea ,conizatie si amputatie de col.

II.TULBURARI DE STATICA UTERINA SI INCONTINENTA URINARAIngrijirea pacientei cu prolaps genitalDefinitie: Prolapsul genital reprezinta coborarea organelor genital , ca urmare a mijloacelor

de sustinere (planseul pelviperineal) si de suspensie (ligamentele uterine).Coborarea este mult sau mai putin accentuate realizand diferite grade de prolapse.-Gradul I – uterul coboara in interiorul vaginuli , colul nu se evidentiaza la vulva

-coboara peretele anterior al vaginului , antrenand vezica (cistocel) si peretele posterior sau si rectul (rectocel)

-Gradul II - uterul este coborat , colul apare la vulva intre cistocel si rectocele-Gradul III – uterul iese in afara vulvei , ca o tumera acoperita de mucoasa vaginala ,

violacee , congestionata*Culegerea datelor – cauza principal este rupture de perineu in urma nasterilorManifestari de dependenta (semne si simptome)-senzatoie de greutate si tractiune dureroasa in hipogastru iradiata in plicile inghinale-senzatie dureroasa in lombeIn ambele situatii ,durerea se accentueaza la efort , dar se diminueaza in decubit dorsal-tulburari urinare -incontinenta la efort apoi si-n ortostatism , mai tarziu retentive – disurie

polakiurie-tulburari intestinale – constipatie , incontinenta gazelor sau a materiilor fecale in cazul in

care este interest sfincterul anal -leucoree – cand se asociaza leziuni ale colului (infectii cornice , edem , eroziuni)*Probleme (diagnostic de nursing)-alterarea imaginii din cauza coborarii uterului-alterarea stimei de sine din cauza incontinentei urinare , a tulburarii actului sexual-alterarea confortului din cauza durerii , incontinentei , leucoreei-alterarea eliminarilor intestinale-deficit de cunostinte in legatura cu operatia Obiective: Pacienta trebuie:-sa-si mentina o una igiena locala

9

-sa elimine normal-sa sccepte operatia-sa se autoingrijeasca dupa operatieInterventiile asistentei:-asistenta previne aparitia palapsului prin:*apararea perineului la nastere*ingrijirea corecta a plagii perineale*sfatuieste lehuza sa contracte si sa relaxeze voluntary musculature pelviperineala*instrueste lehuza sa nu forteze planseul prin sedere in pozitie sezanda in primele zile

de la nastere*folosirea tampoanelor absorbante*evitarea efortului fizic*evitarea alimentelor care produc gaze si constipatie*sfatuieste pacienta sa se prezinte la medic , sa accepte interventia chiurgicala*asigura pregatirea pre si postoperatorie*instrueste pacienta cu privire la ingrijirea postoperatorie-sa evite efortul fizic-sa evite pozitia sezanda-sa evite relatiile sexuale timp de 6-8 saptamani.

Ingrijirea pacientei cu afectiuni tumorale ale aparatului genitalTumorile genital reprezinta formatiuni chistice sau solide , benigne sau maligne localizate

la nivelul aparatului genital feminineLa inceput se dezvolta lent fara simptome , iar pe masura ce cresc , apar tulburari

menstruale , leucoree , durere.Cele mai frecvente sunt:-fibromul uterin-chistul ovarian-cancerul ovarian-leziunile precanceroase-cancerul de colA.Culegerea de date-apar de obicei dupa 30 de ani , cu exceptia chistului dermoid care apare si in copilarieCancerele craniene se intalnesc si in perioada prepubertara-facorii de risc in cazul cancerului de col sunt:*parteneri sexuali multipli*debutul vietii sexuale inainte de 17 ani*tabagismul*nivel socio-economic scazut*carente de vitaminManifestari de dependenta (semne si simptome)a)sangerarea are caracteristici diferite in functie de tumora*in fibrom – menoragie abundenta cu cheaguri

-pt aparea tuburari menstruale (metroragii) care sa determine anemie*in cancerul de col – sangerari reduse cantitativ

-intermitente la contactul sexual sau dupa spalari vaginale*in chistul de ovar – apare mai rar menometroragia

-frecvent - amenoree

10

-hipomenoree-dismenoree

b).durerea –se manifesta ca o jena , tensiune in abdomenul inferior-este insotita de febra , greata , varsaturi in torsiune de chist.-apare in formele avansate de cancer , fiind continua sau intermitenta

c).leucoreea –este prezenta in cancer , apare inaintea sangerarii si este de obicei neglijata-poate avea un aspect characteristic

d)alte manifestari in neoplasme*tulburari urinare – dispnee , polakiurie , nicturie in cancerul uterin si ovarian*tulburari digestive- constip[atie , colici intestinale , tensiune rectale*scadere in greutateB. Probleme sau diagnostic de nursing-deficit de cunostinte-anxietate in legatura cu interventiile si cu diagnosticul-teama in legatura cu interventia-din cauza tratamentului apare alterarea relatiilor sexuale-dupa operatie scade libidoulC.Obiective- este necesar ca pacienta:-sa inteleaga importanta controlului medical periodic-sa accepte diagnosticul-sa participe la pregatirea preoperatorie si la ingrijirea postoperatorie-sa poata sa revina la o viata normal a cuplului -sa accepte noua imagine corporalaD.Interventiile asistentei-cistiga increderea pacientei-o incurajeaza si ii explica desfasurarea unor investigatii-insoteste pacienta la tratamentele effectuate-ajuta pacienta sa accepte operatia-observa comportamentul si reactiile pacienteiExplica pacientei recomandarile medicale de la externare:-sa evite efortul fizic-sa evite relatiile sexuale 4-8 saptamani-sa mentina igiena locala si sa se prezinte la controlul medical periodic

Explorari paraclinice si de laborator in ginecologie

A.Histerometria =nu se face in sarcina=masoara cavitatea uterine si precizeaza directia acesteia

B.Colpopunctia =sau punctia fundului de sac=este indicate in precizarea diagnosticului de sarcina extrauterina ,

piosolpiux ,hidrosolpinxC.Examenul secretiei vaginale inainte de recoltare nu se face:-irigatii vaginale-nu se introduce medicamente locale-este interzis contactul sexual cu 48 de ore inainte

Se fac examene:a)bacteriologice –pentru diagnostic si antibiograma

11

b)citologice –pentru studierea tipurilor de cellule descuamate sau desprinse din colc)parazitologice-se face din secretia proaspata pentru tricomonas , pentru depistarea

candideid)Testul Babes -Papanicolau -este un examen citologic utilizat pentru depistarea precoce a

cancerului de col si corp uterin-se recolteaza din fundul de sac posterior , din endocol

(daca orificiul extern este intredeschis)Celulele sunt impartite in 5 clase , pot avea urmatoarele semnificatii:Clasa I-sunt cellule normaleClasa II-sunt cellule de tip inflamator si prezinta modificari minime benigneClasa III –sunt cellule anormale , suspecte pentru maligniteClasa IV –sunt cellule cu character puternic sugestiv neoplazicClasa V – sunt numeroase cellule neoplaziceD.Testul Lahm –Schiller (testul de sange)-depisteaza starile precanceroase ale colului uterin-epiteliul exocervical si vaginal se va colora in brun – acaju cu o solutie iodo –iodurata-poate fi folosit pentru depistarea cancerului de col uterin-leziunile nu se coloreaza ceea ce permite biopsia dinjata.E.Colposcopia –este examenul endoscopic al colului uterin

-se realizeaza dupa badijonarea cu acid acetic 2-3% urmata de efectuarea testului cu Lugol

-este o metoda suplimentara de cercetare a leziunilor exocervicale descoperite la examenul cu valve

F.Celioscopia – este o endoscopie a cavitatii pelviene -permite punctia unor formatiuni chistice , ovariene-precizeaza cauzele unor dureri pelviene

G.Biopsia de col – biopsia de endometru-consta in prelevarea unui fragment de tesut pentru examenul histopatologic-endometrul se recolteaza prin metoda chiuretajului uterinH.Insuficienta utero –tubara-evidentiaza permeabilitatea trompelor prin introducerea unui gaz de preferinta CO2 in

interiorul cavitatii uterine si trompe cu ajutorul unui aparat special-se face intre a VIII a si a XII a zi a ciclului dupa administrarea unui sedative-gazul introdus produce un zgomot cand trompa este permeabila , care poate fi perceput cu

ajutorul stetoscopului-femeia poate sa prezinte senzatie de greata sau tuse – in acel moment se intrerupe tehnicaI.Histerosol – pingagrafia-este un examen radiologic al corpului si istnului uterin , al trompelor-poate sa evidentieze:a)malformatii uterineb)deviatii ale coluluic)sterilitatea de cauza uterine sau tubarad)tumori endocavitaree)nodulif)uter infantileg)sarcina extrauterinaJ.Investigatii geneticea)determinarea cromatinei sexuale

12

b)determinarea cariotipului-este folosita si in sterilitatea primara si amenoreea primara

K.Ecografia – este examen cu ultrasunete ce evidentiaza tumori , sarcina asociata cu fibrom uterin

L.Curba termica– este folosita pentru explorarea ovarului endocrineM.Examinarea paraclinica a sanuluia)termografia se realizeaza cu raza inflarosii-diferenta de temperature variaza intre 10C si 80 Cb)monografia –este principal metoda de depistare a cancerului de sinc)galactografia – consta in injectarea unei substante de contrast in unul din canalele

galactofore cu ajutorul unui ac bont introdus prin orificiul mamelonar care prezinta scurgerea patologica

-in cancer – in dreptul tumorii canalul galactofor nu se evidentiazad)examenul citologic al scurgerilor mamelonaree)citologia se realizeaza prin punctie si are o valoare deosebita – rezultatele sunt corecte in

proportie de 90%f)rezonanta magnetica nucleara – este un examen simplu si rapid - identifica recidivele locale

ale unui cancer dupa tratamentul conservator si formatiuni tumorale palpabile care nu pot fi definite de monografie si ecografie

g)examen fara risc - ecografia – evidentiaza semne suspecte si speciice de malignitate

EXAMINAREA PACIENTEI CU AFECTIUNI GINECOLOGICE

Pregatirea pacientei ginecopate pentru examinareExaminarea pacientei reprezinta o etapa importanta in ingrijirile medicale ca I se acorda si

necesita castigarea increderii , restectarea intimitatiiCuprinde:-interviul (interogatoriul)

-examenul clinic general-examenul ginecologic-examene paraclinice si de laborator

Asistenta participa la examinare , pregateste si ajuta pacienta , pregateste materialele necesare si culege propriile informatii

A.Culegerea de date :a)interviul-virsta -ocupatia – favorizeaza aparitia unor imbolnaviri-motivele internarii -durere

-pierderi de sange prin vagin-febra cu frison-varsaturi

*antecedentele heredo – colaterale – informeaza asupra starii de sanatate a persoanelor cu care sta (mediul bacilor , sifilis)

*antecedente personale fiziologice-data primei menstruatii (menarha)-se noteaza ritmul , durata , cantitatea , dureri , cefalee , varsaturi

*antecedente obstetricole –numar de sarcini-numa de nasteri

13

-avorturi spontane , avorturi provocate-despre sechele –rupturi de perineu

*antecedente ginecologice - vulvovaginite-hemoragii-operatii pe aparatul genital-tratamente effectuate

*antecedente medicale sau chirurgicale-boli infecto – contagioase-boli dermato – venerice-interventii chirurgicale*conditii de viata si muncaIstoricul – consemneaza simptomele de boala , data aparitiei durata , intensitatea , tratamentul

urmat.b)Examenul clinic generalSe observa :*culoarea tegumentelor – paloare in anemii

-galben ca paiul – posibil cancer*aspectul general -conformatie

-inaltime-repartizarea pilozitatii

c)Examenul abdomenului*la infectie – se poate evidentia o crestere anormala de volum datorita unor tumori ,

vergeturi vechi , leziuni de grataj*la palpare – se face cu blandete , cu mana incalzita , se poate evidentia prezenta unei

tumori , mobilitatea acesteia , volumul , consistenta*la percutie – medicul apreciaza forma si dimensiunea tumoriid)Examenul genital-se goleste vezica urinara si rectul-se aseaza pacienta in pozitie ginecologica1.Inspectia vulvei-se observa conformatia lobilor , anormalii , inflamatii (bartholinite) , rupture de perineu-pacienta este rugata sa tuseasca , sa se screama pentru a evidentia modificari la nivelul

peretelui vaginal-mai pot fi evidentiate vegetatii , herpesul genital2.Examenul cu valvele-permite observarea cavitatii vaginale , a colului uterin , prelevarea de secretii vaginale sau

din canalul cervicalNu se face la virgine , in operatii cu suture recente ale perineului3.Tactul vaginal – combinat cu palparea abdominala efectuat in pozitie ginecologica ofera

inormatii despre vagin , col, corp uterin si anexePoate fi insotit de durere din partea femeii4.Tactul rectal -este pentru virgine-poate evidentia o tumora genital sau extragenitala-colectii in fundul de sac posterior

EXAMINAREA SANULUI

14

Cancerul mamar reprezinta o problema majora de sanatate.Femeia trebuie instruita sa se autoexaminexeLa inspectie – se observa asimetria sanilor prin marirea anormala a unuia din cauza unuio

process tumoral , process inflamator sau micsorarea sanului din cauza unui proces de retractile.

Sunt evidentiate –modificari de contur-modificari tegumentare -eritem

-edemLa palpare – practicata cu fetele palmare ale degetelor aflate in extensie si alaturate prin

miscari circulare , succesive se pun in evidenta noduliiPot aparea secretii mamelonare determinate de o tumora hipofizara (PROLACTINOM),

scurgeri serosanguinolente in cancerSemne si simptome posibile:*durerea*hemoragia*leucoreea*modificari ale ciclului menstrual-tulburari de flux – hiper sau hipomenoree-tulburari de ritm – poli sau oligomenoree-absenta ciclului – amenoree primara sau secundara*tulburarile sexuale-vaginism – contractia involuntara a vaginului care face imposibil actul sexual-DISPAREUNIA -este de origine psihica-FRIGIDITATEA –absenta organului putand fi asociata cu scaderea sau absenta libidonuluiAlte simptome-pruritul – este intalnit la persoanele in varsta (prurit senil ) este insotit de gratajAlte cauze – pilozitatea pubiana , osciureza , alergia la lenjerie sau poate avea cause psihice .B.Probleme-teama de operatie-constipatia-deficit de cunostinte-alterarea eliminarilor urinare -polakiuria

-incontinentaC.Obiective-pacienta sa nu prezinte dureri , sa se poata odihni-sa-si mentina regiunea perineala curate-sa demonstreze intelegere

D.Interventiile asistentei-asigura linistea si confortul-incurajeaza pacienta-instruieste pacienta in legatura cu metodele contraceptive-incurajeaza relatiile cu familia , ajuta membrii familiei sa inteleaga pacienta si sa o sprijine-observa sangerarea (cantitatea , aspect , ritm)-supravegheaza vindecarea unor leziuni

STERILITATEA CONJUGALA . CONTRACEPTIA SI PLANIFICAREA FAMILIALA

15

Infertilitatea-se defineste ca fiind incapacitatea de a concepe o sarcina dupa o perioada de un an in care au fost intretinute relatii sexuale in mod regulat fara a folosi o metoda contraceptiva

-in fertilitatea primara – femeia nu a ramas niciodata gravida-in infertilitatea secundara –femeia nu a avut in antecedente una sau mai multe sarciniSterilitatea-semnifica existent unui factor absent – care impiedica contraceptiaFecunditatea – consta in capacitatea de a paticipa la actul de conceptieAmbii parteneri ai unui cuplu pot avea infertilitateFactorul masculine este implicat in 40% dintre cupluri , iar facorul feminin este implicat 50 –

55 % dintre cazuri.-in 5-10% din cazuri cauza infertilitatii nu se poate stabiliDiversele investigatii efectuate pentru stabilirea cauzei infertilitatii sunt legate de conditiile

necesare ca functia fertile a cuplului sa se poata realiza Aceste conditii sunt:*functia ganadelor masculine sa fie corespunzatoare*tractul genital masculine sa nu fie obstruat*ejaculatul sa aiba acces la nivelul colonului*muucusul endoeervicol sa fie favorabil supravietuirii spermatozoizilor*ovarele sa produca si sa elibere ovule normale*endometrul sa permita implantarea normal a ovului fertilizatSpermograma - este o investigatie paraclinica in cadrul investigarii cupluluiValorile normale sunt:Numar 20- 250 mil /mlMobilitatea > 50%

Contraceptia si planificarea familialaControlul voluntar al fertilitatii este o problema extreme de impotanta a societatii modern.Sanatatea reproductive necesita folosirea atenta a unor metode eficiente care sa previna

atat sarcinile nedorite , cat si bolile transmisibile sexualMetodele natural de planificare familiala sunt:1.Metoda calendarului (OGINO - KNAUS)2.Metoda temperaturii bazale3.Metoda ovulatiei (metoda Billing , a mucusului cervical)4.Metoda simptotermale1.Metoda calendarului – ovulul supravietuieste 24 – 48 h

-spermatozoidul supravietuieste 5 zileSe procedeaza astfel:-se determina cel mai scurt si cel mai lung ciclu din ultimele 6 – 12 luni--prima zi a fazei fertile se afla scazand 19 din ciclul cel mai scurt-ultima zi a fazei fertile se afla scazand 11 din ciclul cel mai lung2.Metoda temperaturii bazaleSe face cel mai bine dimineata la trezire la acceasi ora , poate sa indice sfarsitul fazei fertile

si instalarea infertilitatii3.Metoda ovulatiei –mucusul creste in cantitate si devine mai clar , mai alunecos , de

consistenta albusului de ou pana cand ajunge la o secretie maxima , apoi devine opac , lipicios si scade in cantitate.

Actul sexual este permis in zilele uscate care urmeaza menstruatiei4.Metoda simptotermale

16

Inceputul fazei fertile poate fi determinat prin metoda calendarului si prin ziua aparitiei mucusului

Sfarsitul fazei fertile se determina prin saltul temperaturii bazale incepand din a III a dimineata

Perioada de infertilitate incepe la 4 zile dupa aceasta.

Alte metode contraceptive sunt:*coitul intrerupt – consta iin retragerea penisului din vagin inainte de ejaculare*alaptarea – in timpul alaptarii –ovulatia este inhibata*contraceptive de bariera-prezervativul mascului-prezervativul feminin- este o membrane in forma de sac care se introduce in vagin inaintea

actului sexual – impiedicand patrunderea spermatozoidului-diafragma-spemicidele – combina o serie de substante chimice care distrug spermatozoidul-dispozitivele intrauterine – D.I.U

INSTRUMENTELE FOLOSITE IN GINECOLOGIE SUNT-specul bivalve-valve vaginale-pense porttampon lungi-pense pentru col-pense pentru biopsie-chiurete-bisturiu-foarfece-hiserometru-spatula Ayre-seringi de marimi diferite-aparat Schultze-colposcop-histeroscop-celioscop-electrocauter-aparat pentru insuflatieMaterialele necesare sunt:-tampoane-comprese-solutii dezinfectante-recipiente pentru produsele recoltate-solutii pentru investigatii – acid acetic 3%

-lugol -vitrat de argint 5%

-lame-lamele-manusi-campuri-ace lungi de 10 – 15 cm si groase de 0,8 – 1 mm

17

-solutii anestezice-substante de contrast

Pregatirea fizica si psihica a pacienteiMenopauzaDefinitie:Menopauza se instaleaza ca urmare a diminuarii productiei de estrogeniLa majoritatea femeilor se instaleaza intre 50 -55 de ani cu o medie de 51 ani.

CURS I CALITATEA INGRIJIRILOR DE SANATATE

Sanatatea femeilor are importanta deosebita pentru indeplinirea rolului sau social.Educatia pentru sanatate incepe de la varste foarte tinere si trebuie adoptata fiecarei etape

fiziologice din viata femeiiCunostintele mamei se rasfrang in viata de mai tarziu a fetiteiIn prima copilarie si la varsta prescolara imbolnavirea este posibila prin patrunderea

germenilor direct in caile genital in timpul jocului , in locuri murdare si pline de praf , iar fetita trebuie protejata de lenjerie curate , frecvent schimbata.

Viata in aer liber , jocul , alimentatia si somnul au importanta in dezvoltarea generala a organismului ele trebuie supravegheate.

Aceste ingrijiri revin mamei – care are obligatia de a ajuta fetita sa-si formeze deprinderi si comportamente pentru perioada urmatoare cand aceasta va fi capabila sa respecte singura masurile de igiena

Perioada prepubertara - este caracterizata prin dezvoltarea rapida fizica si psihica cand pot aparea primele preocupari sexualeAlimentatia trebuie sa fie bogata in vitamin , glucide , protein , lipide , pentru a fortifica organismal

Pubertatea –este o perioada criticaApare prima menstruatie si se dezvolta caracterele sexuale secundareFetita trebuie sa stie ca apare o stare de discomfort.Trebuie sa stie sa-l combata .

Pe perioada menstruatiei fetita trebuie sa-si faca baie zilnica , sa-si schimbe tampoanele si sa evite oboseala

Odihna , caldura locala si aspirina au efect calmant asupra durerilor menstrualeDaca durerile sunt foarte mari trebuie consultat medicul de specialitateApa se retine in organism si se elimina in primele zile ale menstruatiei.Perioada de activitate se intinde de la primul ciclu menstrual pana la ultimul cand apare

menopauza.Femeia trebuie sa pastreze o igiena riguroasa , trebuie sa stie despre riscul actului sexual

neprotejat , despre transmiterea diverselor boli pe aceasta cale.Afectiunile inflamatorii pot duce la sterilitate sau la o sarcina ectopica (extrauterina)Contraceptia si planificarea familiala trebuie cunoscute . Femeia trebuie sa evite sarcinile

nedorite si mai ales intreruperea cursului pri avort la cerere sau empiric (avort provocat)Avorturile la cerere sunt effectuate de medicul specialistAtunci cand femeia ramane gravida trebuie sa consulte medicul specialist pentru a fi

indrumata sa-si efectueze anumite analize medicale , sa-si faca Ekografii pentru a sti daca apar anumite malformatii congenitale.Sarcina reprezinta o etapa deosebita din viata femeii – ea va avea un rol in plus acela de mama.

Sarcina inainte de varsta de 18 ani si dupa 35 de ani la femeile care sufera de o anumita boala aceasta poate agrava situatia.

18

Multiparitatea prezinta o serie de probleme , uterul fiind oboist , tonusul este crescut , prezentatiile transverse sunt mai frecvente si de asemenea pot aparea accidentele hemoragice.

Pentru ca organismal matern sa se reface psihic si fizic , sa-si reface forta si energia este nevoie de o perioada cuprinsa intre 2 – 4 ani intre sarcini.

Pe perioada de sarcina femeia nu trebuie sa ia in greutate mai mult de 12 kgFumatul , alcoolul , si drogurile influenteaza negative produsul de conceptiePerioada de menopauza -este o noua etapa critica in viata femeiiApar valurile de caldura (bufeurile), apare osteoporoza , insomnia , iritabilitatea , cefaleea si

depresia.Asistenta medicala are un rol deosebit: ea fiind un bun sfatuitor , un bun sprijin emotional si

o nurse de informatiiAntoexaminarea sanuluiFemeia trebuie sa cunoasca notiuni importante:-boala poate aparea intre 40 si 60 de ani-dar practice pot aparea la orice virstaCu cat tumora este depistata mai devreme cu atat sansele de vindecare sunt mai mari.Prezentarea la medic este obligatorie pentru examinari suplimentare (monografie , biopsie)

pentru stabilirea diagnosticului si posibila mamectomie ,terapie cu raze , chimioterapie si terapie hormonala

*Codul asistentei medicale*Competenta asistentei medicaleProcesul de nursing (de ingrijire)

CODUL ASISTENTEI MEDICALEPrincipiile deontologice aplicate ingrijirilor de asistenta medicalaCele patru responsabilitati esentiale ale asistentei medicale sunt:-pastrarea sanatatii-prevenirea imbolnavirii-restabilirea sanatatii-inlaturarea suferinteiNevoile in ceea ce priveste ingrijirile asistentei medicale sunt universalRespectul fata de viata , de demnitatea umana si fata de drepturile omului , face parte

integranta din ingrijirile asistentei medicale.Acestea din urma nu sunt influentate de consideratiile privind orientarea politica si socialaAsistenta medicala acorda ingrijiri pentru sanatate individului familiei si colectivitatii si isi

coordoneaza activitatea impreuna cu alte persoane muncind in alte discipline din domeniul sanatatii.

1.ASISTENTA MEDICALA SI INDIVIDULResponsabilitatea primordial a asistentei consta in a acorda ingrijiri persoanelor ce au nevoieIn exercitarea profesiei sale asistenta medicala creiaza o ambianta in cadrul careia valorile ,

obiceiurile si credintele individului sunt respectateAsistenta este legata prin secretul professional si nu comunica inormatiile pe care le detine

decat in mod constient si de buna credinta.2.INFORMAREA SI EXERCITAREA INGRIJIRII ASISTENTEIAsistenta isi asuma o responsailitate personala in acordarea ingrijirii si printr-un system de

educatie permanenta isi permite sa posede cunostiinte profesionale la zi.Asistenta asigura ingrijiri la un nivel cit mai crescut posibil fata de realitatea unei anume

situatii.

19

Daca accepta si delega responsabilitati asistenta evalueaza cu spirit critic propria s competenta sau a colegilor sai.

In activitatea sa profesionala , asistenta face dovada intotdeauna de o conduit ce ii onoreaza profesia.

3.ASISTENTA SI COLEGELE SALE-asistenta coopereaza intotdeauna cu toti cei cu care lucreaza atit in domeniul ingrijirilor cit

si in alte domenii-asistenta ia toate masurile necesare pentru a proteja individual daca o clega sau o alta

persoana ii acorda ingrijiri care il expun unui pericol-iirevine asistentei sa defineasca si sa aplice normele necesare practicarii si formarii in

ingrijirile pacientului

COMPETENTA ASISTENTEI MEDICALEPracticarea unor ingrijiri de calitate presupune multe cunostinte si elemente de competenta.1.cunoasterea unui model conceptual de ingrijire2.cunostintele accumulate3.cunoasterea demersului stintific1.Un model conceptual este un ansamblu de concept , o imagine unitara care favorizeaza

reprezentarea realitatii.Pentru a define cadrul conceptual al unei profesiuni-oricare ar fi cimpul ei de actiune – este necesar sa se precizeze mai intii urmatoarele

elemente:1.scopul profesiei2.felul activitatii sale :beneficiarul3.rolul sau4.dificultati intilnite la pacientii de care se ocupa (sursele de dificultate puse in evidenta de

sistemele legate de:lipsa de forta fizica , vointa sau cunostinte)5.natura interventiei acordata pacientului6.consecintele acestei actiuniAceste elemente organizate intr-o structura teoretica globala devine cadrul conceptual al

nursingului2.Cunostintele accumulate*Stiintifice - ajuta asistenta la intelegerea finite umane in dimensiunile sale fizice ,

intelectuale si affective*Tehnice –se refera la procedee metodice si stiintifice ce servesc la promovarea sanatatii si

cunoasterea bolilor*Relationale –se refera la capacitatea asistentei de a stabili relatii cu pacientii – relatii calde ,

de umanitate de a colabora cu apartinatorii pacientului , de a intra in echipa si in comunitate*Etice – ansamblul de principia referitoare la valorile normale ale persoanei si profesiei ,

norme ce determina buna conduit a asistentei*Legislative – cunoasterea reglementarilor si directivelor incluse In legi in vederea protejarii

asistentei si pacientului3.Demersul stintific –este un instrument de investigatie , de analiza , de interpretare , de

planificare si de evaluare a ingrijirilorDemersul stintific este instrumental logic si sistematic pe care-l urtilizeaza nursingulToate competentele pornesc de la cunoasterea modului conceptual de ingrijire.

20