1

ANATOMIA INIMII si SISTEMUL

CIRCULATOR Dr. Posea Cristian

Medic Primar

Bucureşti, 2008

2

3

Noţiuni GeneraleInima, organul central al aparatului cardiovascular, este situată în medistin – între cei doi plămâni. Are forma unei piramide triunghiulare, cu axul îndreptat oblic în jos, la stânga şi înainte. Astfel, 1/3 din inimă este situată la dreapta şi 2/3 la stânga planului mediosagital al corpului.

Greutatea inimii este de 250 – 300 g.

Prezintă o faţă convexă, sternocostală şi o faţă plană, diafragmatică. Cele două feţe se unesc printr-o margine mai ascuţită, marginea dreaptă. Marginea stângă, rotunjită vine în raport cu plămânul stâng. Baza inimiii este situată posterior şi la dreapta, aici găsindu-se vasele mari ale inimii. La baza inimii se află atriile, iar spre vârf, ventriculele.

Pe suprafaţa inimii se găsesc o serie de şanţuri: două ventriculare; două interventriculare şi două atrioventriculare, numite şanţuri coronare, între atrii şi ventricole.

4

5

Cavităţile inimiiAtriile au formă cubică, o capacitate mai mică decât a ventriculelor,

pereţii mai subţiri şi prezintă câte o prelungire, numite urechiuşe.La

nivelul atriului drept se găsesc orificiul venei cave superioare,

orificiul venei cave inferioare, orificiul sinusului coronar, orificiul

urechiuşei drepte şi orificiul atrioventricular drept, prevăzut cu valva

triscupidă.

Ventriculele au formă piramidală triunghiulară, cu baza spre orificiul

atriventricular. Pereţii lor nu sunt netezi, ci prezintă, pe faţa internă,

trabecule. La baza ventriculelor se află orificiile atrioventriculare –

drept şi stâng – fiecare prevăzut cu valva atrioventriculară şi orificiile

arteriale prin care ventriculul stâng comunică cu aorta, iar cel drept,

cu trunchiul pulmonar. Fiecare orificiu arterial este prevăzut cu trei

valve semilunare sau sigmaoide, care au aspect de cuib de rândunică. Cele două ventricule sunt separate prin septul interventricular.

6

7

Structura inimiiTREI TUNICI

EPICARDUL

MIOCARDUL: miocardul contractil, miocardul de execuţie, miocardul embrionar, miocardul de comandă (ţesutul nodal).

Ţesutul nodal cuprinde:

1. Nodulul Sinoatrial

2. Nodulul Atrioventricular

3. Fasciculul Atrioventricular (HISS)

ENDOCARDUL

8

Structura inimiiVASCULARIZAŢIA INIMII

Două artere coronare (stg. şi dr.) cu origine în aorta ascendentă

INERVAŢIA INIMII

Nervii cardiaci ( vag), simpaticul cervical

ARBORELE VASCULAR

Artere

Capilare

Vene

9

Structura inimiiSTRUCTURA ARTERELOR ŞI VENELOR

Tunica Externă: Adventice, Ţesut conjunctiv, Colagen şi Elastice

Tunica Medie: tip elastic şi muscular

Tunica Internă: un rând de celule endoteliale turtite; vene, valvule - cuib de rândunică

STRUCTURA CAPILARELOR Calibru mic

Ext. colagen, conjunctiv

Int.

Ficat – sinusoide, calib mare, perete întrerupt

10

Marea şi Mica CirculaţieCIRCULAŢIA MICĂ

V drept – Tr. Pulmon. – Sânge – CO2 - Plămân

CIRCULAŢIA MAREV. Stg. – Aortă – O2

SISTEMUL AORTIC

1. Ramurile arcului aortic: Tr. Brahiocefalic, T. Carotidă comună stg., T. Subclavia stg.

2. Ramura aortă descendentă:

- Tr. Celiac, A. Mezenterică, A. Suprerenală, A. Renală, A. Ovariene, A. Mezenterică inferioară

- Tr. Celiac – splinică – gastrică stg. – hepatică

- A. iliacă comună stg. şi dr.

- A. Iliacă ext. – femurală – poplitee – tibilală ant. şi post.

3. Ramurile terminale ale aortei: per. bazin, vez. Urinară, rect, uter, vagin, prostată

11

Marea şi Mica Circulaţie

CIRCULAŢIA MAREV. Stg. – Aortă – O2

SISTEMUL VENOS

1. Vena cavă superioară: - vene profunde, ac. denumire cu arterele

- vene superficiale subcutanate, injecţii venoase

2. Vena cavă inferioară: - vena portă – sânge cu subst. nutritive spre ficat; se form. din trei vene: mezenterică sup., mez. inf. şi v. splenică

12

ANATOMIA INIMIISist. card.: inimă, sistem închis vase (sg. şi limfă)

2 fcţ. maj ale sg.: - distrib. Subst. Nutrit + O2 - cel.

- colect. prod. tisulari de catab.

PROPRIETĂŢI MIOCARD1. Excitabilitatea – prop. de a răsp. la stimul ptr. potenţ. de acţ.;

- faza de relaxare (diastola)

- legea tot sau nimic

- extrasistolă

2. Conductibilitatea – prop. de răsp. excit. în întreg miocard

- stimul nod sinusal – sistolă atrială

- nov. A-V, fascic. HISS – sist. Ventrică

3. Contractilitatea – prop. miocard de a se scurta – duce la expulzia sg.

- forţa de contrac. – dir. proporţ. cu gr. Pereţi

- contract = sit; relax = diast.

13

ANATOMIA INIMII

PROPRIETĂŢI MIOCARD4. Automatismul: prop. de a se contrcct. ritm. dat. impuls. prod de ea însăşi;

- tst. Embr.: Nodulul Sino-Atrial (70-80 bat/min);

Nodulul Atrio-Ventricular (40 bat/min)

Fasc. HISS şi reţeaua Purkinye (25 bat/min)

- regula stratific. ierarhice

- căldura sist. simpatic., adrenalina = tahicardie

- răsirea ns., ps., aceltilcolina = bradicardie

5. Tonicitatea: prop. miocard. de a-şi menţ. tens. Musc. Stare subcontracţie

14

ANATOMIA INIMIIMANIFESTĂRI ACTIV CARIDIACE

Manifest. Electrice- Însum. vector. a biocurenţilorde depolariz. şi repolariz. miocardică.

- Înreg. Grafică = EKG

Manifest. Mecanice- şocul aplexian = izbit. ritmică a peret. toracic.

- Pulsul arterial = oscil. vibratorie a peret. Arterial

- Înreg. Grafică = sfigmogramă, unde: Anacrotă şi Catacrotă

- Puls venos – venele mari – flebogramă

Manifest. Acustice= zgomote cardiace – prin fonocard.

1. = sist. = închid. valv. A-V = 0,12 sec = jos, intens

2. = diast. = închid. valv. aort, pulm. = 0,08 sec = acut

3. = distens. ventr., tineri

4. = sist. atr.

15

ANATOMIA INIMIICIRCULAŢIA SÂNGELUI ÎN ARTERE

Aa. mari au tunica medie bogată în elastine cu puţine celule musculare netede

PROPRIETĂŢI

1. Complianţa (rezervoare)

2. Elasticitatea (se destinde şi revine când pres. Scade)

- determină curgere continuă

PRESIUNEA SG. ÎM ART. ŞI TENS ART.= pres. care se transm. asupr. peret. Arteriali (130 mm Hg / 80 mm Hg)

FACTORI CARE DETERMINĂ PRESIUNEA SÂNGELUIDebitul cardiac = frecv. X volum-bătaie

Rezistenţa periferică c.m. mare = la nivelul arteriolelor

Volemia = exempl. în hemoragii scade

Vâscozitatea = mare = TA mare

Elasticitate = scade cu vârsta, HTA

16

ANATOMIA INIMIICIRCULAŢIA SÂNGELUI ÎN CAPILARE

= Reţea vase fine (diametru sub 100 microni) = schim. de subst. cu lichid. Interstiţial

- se form din arteriole, există un sfincter precapilar

LEGILE CARE GUVERNEAZĂ

1. Difuziunea = solubilit. subst. supraf. de schimb, mărim. molec. şi distanţa

2. Filtrarea = dat. pres. hidrostatice diferite

3. Osmoza = trecerea apei prin membrană spre sect. cu concentr. Mare

4. Pinocitoză = picăt. mici de plasmă

17

ANATOMIA INIMIICIRCULAŢIA SÂNGELUI ÎN VENE

- Volum venos este de 3 ori mai mare decât cel arterial

- Presiunea este f. mică: 10mm Hg la origine şi 0 la vărsare

- Ţesut elastic şi muscular scăzut

PROPRIETĂŢI1. Distensibilitatea: creşte pasiv calibru; rol de rezervoare

2. Contractilitatea: mobilizarea sângelui din rezerve; poate creşte debitul cardiac

FACTORI CARE DETERM. ÎNTOARCEREA SG. LA INIMĂ1. Restul de presiune: 10 mm Hg la nivelul capilar venos

2. Aspiraţia toracică: pres. neg. cav. Toracică, creşte în inspiraţie

3. Presa abdominală: diafragma în inspiraţie

4. Pompa musculară: sist. Valv. împiedică reflux;

5. Aspiraţia atrială: pres. în atriu e scăzută

6. Forţa gravitaţională: ajută deasupra la nivel cardiac.

18

ANATOMIA INIMIIREGLAREA ACTIVITĂŢII CARDIOVASCULARE

Reglarea nervoasăCentrul cardiovasomotor = subst. reticulată bulbopontină

- aria vasoconstrictoare = neuroni secrret. noradrenalină

- aria vasodilatatoare

- aria senzitivă = IX şi X

= se află la rândul său sub control: subst. reticulată din punte mezencefal, Hipotalamus, Cortex cerebral

1. Control rapid al presiunii = stimul. baroreceptorilor din sinusul carotidian; efecte: vasodilataţie venoasă periferică şi scăderea frecvenţei cardiace şi a forţei de contracţie

2. Mecanismele de reglare pe termen mediu = sistem renină -angiotensină

3. Mecanismele de reglare pe termen lung = implică funcţ. Renală, apa şi sodiul se elimină, ADH

Reglarea umoralăAdrenalina şi noradrenalina stimulator card. şi pe vase

H. Tiroidieni – tahicard, Angiotensina – vasconstr, Bradikinina, Histamina – vasodilat

Na, K, Ca - automatism, Mg – vasodilat, CO2 - vasodilat

19

ANATOMIA INIMIICIRCULAŢIA LIMFATICĂ

Limfa – parte componentă a mediului intern

-Canal toracic ambele se varsă în venele subclaviculare

-Canal limfatic drept

COMPOZIŢIE: Ca şi plasma, dar mai săracă în proteine

FUNCŢII: ajută la întoarcerea lichid extracel.; blocaj = edem; transp. acizi graşi şi colesterol; participă la imunit. Organism. (anticorpi, ggl barieră)

CIRCULAŢIA CORONARĂ- Debit sanguin = 5 % din debit cardiac de repaus

- Irigarea în diastolă

- Colectarea în sinusul coronar, atriu dr.

CIRCULAŢIA CEREBRALĂ- carotidele sinus venoase, vene jugulare

- întrerupere 5 – 10 sec. = pierderea conştienţei

- oprirea 3 – 4 minute = alterări ireversibile

20

ANATOMIA INIMIIMODIFICĂRILE CIRCULAŢIEI SANGUINE ÎN EFORT

MODIFICĂRILE IMEDIATE DE EFORT

Frecvenţa cardiacă: de la 80 – 120 – 200 bătăi/min. liniar cu creşterea consumului de O2; revenirea în timp scurt

Volumul sistolic: de la 60 la 250 ml sânge, nu poate creşte mai mult

Debitul cardiac: de la 5 la 45 litri/min; acesta cerşte pe seama frecvenţei cardiace la cei neantrenaţi iar la cel antrenat prin creşterea volumului sistolic

Tensiunea arterială: de la 120 la 200 mm Hg în fcţ. de paramentrii efortului;

Cantitatea de sânge circulant: creşte cu 1 –2 litri, redistribuire a sângelui (muşchi)

Viteza de circulaţie: creşte de aprox. 3 ori

21

ANATOMIA INIMIIMODIFICĂRILE CIRCULAŢIEI SANGUINE ÎN EFORT

MODIFICĂRILE TARDIVE SAU DE ANTRENAMENT

Frecvenţa cardiacă: bradicardia de repaus la cei antrenaţi

Hipertrofia cardiacă: cordul atletului creşte masa musc. Vent. Stg; gr. Inimii = 500 gr.

Volumul cordului: 1400 ml faţă de 700 ml cei neantrenaţi

Volumul sistolic: 120 ml/bătaie faţă de 60 la cei neantrenaţi

Debitul cardiac: 5-6 l/min în repaus la toţi, apoi creşte la 40 l/min la toţi

Tensiunea arterială: asemănătoare la ambele categorii