Anatomia si fiziologia chirurgicala a tendonului

Tendoanele joaca un rol important intr-o gama variata de miscari. In principiu, tendonul uneste partea activa sau corpul muschiului cu un os care va fi mobilizat. Forta de contractie a fibrelor musculare este concentrata si apoi transmisa prin tendon, realizand tractiunea structurii interesate si realizand astfel miscarea. Tendoanele sunt extensii specializate ale muschilor si sunt formate din tesut conjunctiv, care leaga fasciculele de fibre musculare si care se unesc si se extind in afara muschiului sub forma unui cordon inextensibil.

Exista mai multe tendoane localizate aproape de suprafata corpului si care pot fi simtite cu usurinta. Tendoanele sunt, de asemenea, intalnite acolo unde exista un mare numar de articulatii care efectueaza miscari intr-un spatiu relativ mic, deoarece ele ocupa mult mai putin spatiu decat muschii. Astfel, ambele fete ale mainilor si picioarelor contin un intreg set de diferite tendoane. Muschii ce actioneaza aceste tendoane sunt situati la distanta de nivelul bratelor si picioarelor.

STRUCTURA TENDONULUITendonul este, in majoritatea cazurilor, bine dezvoltat, necontractil si inextensibil, de culoare alba, foarte rezistent si de structuraconjunctivafibroasa. Unii il considera anexa a muschiului. El trebuie considerat si analizat impreuna cu corpul muscular, in ciuda structurii histologice diferite, pentru ca formeaza un complex functional, inseparabil.

Este constituit din tesut tendinos, in care predomina fasciculele conjunctive, dispuse rectiliniu, intr-o singura directie. Fasciculele conjunctive sunt formate din fibretendinoase, care la randul lor nu sunt altceva decat grupuri de fibre colagene, legate intre ele printr-un ciment special. Intre fibre se insinueaza celulele tendinoase (tenocitele), cu nucleul de obicei excentric, cu prelungiri lamelare, suprapuse in serii, formand lanturi tendinoase in spatiile interfibrilare.

TENDOANELE FLEXOARESituate peparteavolaraa antebratului, incheietura mainiisi mana.Spre deosebire detendoanele extensoare, tendoanele flexoare sunt inchide intesuturile sinovialeceea ce le facepredispuse la infectii9tendoaneflexoare trec prin tunelulcarpian:1tendonse insereaza labazafalangei distalea policelui.alte 4degete au2tendoanefiecare(FDS/FDP).

Flexoruldigital superficial (FDS) se insereaza in falanga medie.Flexorul digital profund (FDP) se insereaza in falanga distala trecand prin (FDS).

Se cunosc doua categorii de leziuni: ruptura (smulgerea) tendonului si reactia inflamatorie, traumatica a tecii tendonului, care provoaca tenosinovita. Cauzele acestor leziuni sunt eforturile intense, franate, necoordonate. Tenosinovita are drept cauze miscarile de durata uniforme sau neobisnuite care provoaca iritarea tendoanelor. Atinse frecvent sunt tecile tendinoase ale suprafetei de extensie a antebratului, degetului, mainii, labei piciorului si tendonului lui Achile.LEZIUNILE TENDOANELOR

SIMPTOME:Dureri in timpul actionarii muschiului (grupul de muschi) respectiv, tumefieri pe traiectul tecii tendonului respectiv, usoare crepitatii, sensibilitate si caldura locala. in ambele cazuri, impotenta functionala este notorie, data de durere, de leziunea in sine si de contractura musculara.

TENDOANELE EXTENSOARESunt situate pepartea dorsalaa antebratului, incheietura si mana.9 tendoaneleextensoaretrec prin canalul carpian, sise separain 6 compartimente.Ele trec apoi prin scripetele situate pr falangele digitale.

Tendoanele extensoare intra in mana din antebrat printr-o serie de sase canale, cinci osteo-fibroase si unul fibros, tendoanele apoi sunt unite distal in apropierea articulatiilor falangelor distale.Pentru a favoriza alunecarea in canalele osteo-fibroase prin care trec, unele tendoane se invelesc in teci sinoviale, care au forma unor saci fara deschidere.

Extensorii digitali comuni sunt legati de conexiuni intertendinoase.Din acest motiv,o ruptura completa a unui extensor nu intrerupe functionarea normala a extendorului.

Leziunile la nivelul fetei dorsale a mainii duc la sectiunea unora sau mai multor TE. Repararea primara se face intotdeauna atunci cand exista o buna acoperire cutanata.

Se imobiliza toata mana, daca este sectionat un tendon extensor comun si doar degetul respectiv daca este sectionat un TE propriu. Imobilizarea cuprinde pumnul (in extensie la 30o) si AMF (in flexie 15-20o) si se mentine 21 zile.

Alunecarea tendoanelor, indiferent daca prezinta teci sinoviale sau nu, reprezinta un exemplu de perfectiune biodinamica. Muschiul motor transmite forta sa de actiune, prin intermediul tendonului, cu maximum de eficienta, frecarea si rezistenta fiind asa de mici, incat pierderea fortei de-a lungul tendonului este minima. Se poate afirma ca tractiunea unui muschisanatoseste 100% transmisa , de la extremitatea sa musculara, la punctul sau de insertie osoasa.

ALIMENTAREA SANGUINATendonul se alimenteaza prin brese din arterele digitale care intra in tendon prin: vinculeInsertiile osoaseLichidul Sinovial

TENOSINOVITELETenosinovitele implica inflamatia tendonului si a tecii acestuia. Exemple de tenosinovite pot fi: tenosinovita de Quervain a incheieturii miinii (tendoanele abductor lung al policelui si extensor mic al policelui, tenosinovita flexorilor, tenosinovita piogenica a flexorilor. Tendoanele flexorilor miinii aluneca in tunele fibrocartilaginoase. Straturile visceral si parietal al sinovialei lubrifiaza si hraneste tendoanele. Aceste straturi sunt de obicei vide daca infectia care urmeaza calea celei mai mici rezistente de-a lungul tecii tendoanelor sau inflamatia nu sunt prezente.

Infectia poate fi introdusa direct in teaca tendonului printro plaga a pielii cel mai frecvent sau prin extindere hematogena precum in tenosinovita gonococica. Infectia gonococica origineaza din infectia mucoasei tractului genital, rectului sau faringelui. Diseminarea apare la 3% dintre pacientii cu infectie a mucoaselor. Aproximativ doua treimi dintre pacientii cu infectie gonococica diseminata dezvolta tenosinovite.

TENOSINOVITA FLEXORILOR MAINII Patru semne importante sunt specifice acestei conditii: Sensibilitatea la atingere a zonei flexoare sau a portiunii din palma corespunzatoare degetului. Aceasta durere apare mai ales la tendoanele unui deget, cand acesta este flexat. Apare umflarea uniforma a degetului.Durerea ce apare cand se extinde sau se indreapta degetul. Degetul va avea o pozitie usor flexata sau partial indoita.

TRARAMENT TENOSINOVITEAceasta este o urgenta chirurgicala si necesita tratament rapid, internare in spital si tratament precoce cu antibiotice administrate intravenos.De obicei, se intervine chirurgical pentru eliminarea infectiei.Dupa operatie, se vor administra antibiotice mai multe zile, intai intravenos si apoi pe cale orala.Degetul sau mana ar putea fi plasat intr-o atela.